MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 1009/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 1009         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 15 decembrie 2016

 

SUMAR

 

DECRETE

 

1.130. - Decret privind numirea în funcţie a procurorului şef al Secţiei de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie

 

1.131. - Decret privind numirea în funcţie a procurorului şef adjunct al Secţiei de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie

 

1.132. - Decret privind numirea în funcţie a procurorului şef al Secţiei judiciare penale din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie

 

1.133. - Decret privind numirea în funcţie a procurorului şef adjunct al Secţiei judiciare penale din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie

 

ORDONANŢE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

95. - Ordonanţă de urgenţă pentru prorogarea unor termene, precum şi pentru instituirea unor măsuri necesare pregătirii punerii în aplicare a unor dispoziţii din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă

 

96. - Ordonanţa de urgenţă pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniile educaţiei, cercetării, formării profesionale şi sănătăţii

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.410. - Ordin al ministrului sănătăţii privind aprobarea Normelor de aplicare a Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN dOMENIUL ENERGIEI

 

106. - Ordin pentru aprobarea tarifului reglementat practicat de operatorul pieţei de energie electrică

 

DECRETE

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind numirea în funcţie a procurorului şef al Secţiei de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere propunerea ministrului justiţiei şi avizul favorabil al Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnul Marius Bogdan Bulancea se numeşte în funcţia de procuror şef al Secţiei de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pe o perioadă de 3 ani.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 14 decembrie 2016.

Nr. 1.130.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind numirea în funcţie a procurorului şef adjunct al Secţiei de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere propunerea ministrului justiţiei şi avizul favorabil al Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnul Silviu Paul Dumitriu se numeşte în funcţia de procuror şef adjunct al Secţiei de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pe o perioadă de 3 ani.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 14 decembrie 2016.

Nr. 1.131.

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind numirea în funcţie a procurorului şef al Secţiei judiciare penale din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere propunerea ministrului justiţiei şi avizul favorabil al Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnul Cameluş Păduraru se numeşte în funcţia de procuror şef al Secţiei judiciare penale din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pe o perioadă de 3 ani.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 14 decembrie 2016.

Nr. 1.132.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind numirea în funcţie a procurorului şef adjunct al Secţiei judiciare penale din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicata, precum şi ale art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere propunerea ministrului justiţiei şi avizul favorabil al Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Doamna Carmen Doinita Bălăşoiu se numeşte în funcţia de procuror şef adjunct al Secţiei judiciare penale din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pe o perioadă de 3 ani.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 14 decembrie 2016.

Nr. 1.133.

 

ORDONANŢE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ DE URGENTĂ

pentru prorogarea unor termene, precum şi pentru instituirea unor măsuri necesare pregătirii punerii în aplicare a unor dispoziţii din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă

 

Având în vedere faptul că prin Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, cu modificările ulterioare, au fost promovate o serie de măsuri pentru pregătirea punerii în aplicare a noului Cod de procedură civilă, fiind amânată, până la data de 1 ianuarie 2016, aplicarea unor dispoziţii ale acestui cod,

ţinând seama de faptul că, ulterior, dispoziţiile mai sus amintite au fost prorogate, până la data de 1 ianuarie 2017, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2015 pentru prorogarea unor termene prevăzute de Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, aprobată prin Legea nr. 117/2016,

dată fiind importanţa desfăşurării cercetării procesului şi, după caz, a dezbaterii fondului în camera de consiliu-subsumată noii concepţii arhitecturale moderne promovate de noul Cod de procedură civilă şi destinată realizării unei administrări mai eficiente a justiţiei civile, în condiţii mai puţin formale, cu asigurarea unei mai mari operativităţi a acestei etape a procesului civil,

având în atenţie faptul că aplicarea în condiţii optime a noii reglementări procesual civile, în integralitatea sa, face necesară asigurarea infrastructurii adecvate, ceea ce presupune, între altele, identificarea modalităţilor concrete de asigurare a acesteia, bugetarea corespunzătoare şi realizarea lucrărilor necesare, precum şi achiziţia de bunuri şi servicii, pentru acoperirea necesităţilor identificate, cu implicarea directă a instituţiilor sistemului justiţiei civile,

luând în considerare faptul că termenul rămas pentru finalizarea componentei, privitoare la infrastructura instanţelor judecătoreşti, a planului de măsuri administrative care a însoţit soluţiile legislative prevăzute de Legea nr. 2/2013, cu modificările ulterioare, este foarte scurt, ceea ce face necesară o nouă prorogare a intrării în vigoare a acestor dispoziţii, fapt solicitat şi de reprezentanţii sistemului judiciar,

ţinând seama de faptul că, în intervalul de timp pentru care se propune noua prorogare, sunt necesare, printr-un demers concertat şi unitar, întocmirea, cu sprijinul instanţelor judecătoreşti, şi aprobarea de către Guvern a unui nou pian de acţiune - care să prevadă măsurile concrete la nivelul infrastructurii instanţelor judecătoreşti -, precum şi implementarea şi monitorizarea fermă şi atentă a punerii în aplicare a acestui plan, dar şi, dacă este cazul, luarea unor măsuri suplimentare necesare realizării obiectivului propus,

întrucât neadoptarea, în regim de urgenţă, a măsurilor propuse prin prezenta ordonanţă de urgenţă poate genera disfuncţionalităţi în activitatea de înfăptuire a justiţiei civile, inclusiv din perspectiva aplicării în timp a legii de procedură civilă, cu consecinţe grave pe planul respectării exigenţelor dreptului la un proces echitabil, în termen rezonabil,

luând în considerare că lipsa condiţiilor materiale adecvate va conduce la imposibilitatea obiectivă de desfăşurare a cercetării procesului şi, după caz, a dezbaterii fondului în camera de consiliu, cu afectarea imperativului celerităţii procedurii şi chiar a concepţiei de ansamblu a noului Cod de procedură civilă,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

 

Art. I. - (1) Termenele prevăzute la art. XII alin. (1), art. XIII teza I, art. XVIII alin. (1) şi art. XIX alin. (1) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 12 februarie 2013, cu modificările ulterioare, se prorogă până la data de 1 ianuarie 2019.

(2) Dispoziţiile art. XII alin. (2). art. XIV-XVII, art. XVIII alin. (2) şi art. XIX alin. (2) din Legea nr. 2/2013, cu modificările ulterioare, se aplică şi proceselor pornite începând cu data de 1 ianuarie 2017 şi până la data de 31 decembrie 2018 inclusiv.

Art. II. - (1) Până la data de 31 martie 2017, preşedinţii instanţelor judecătoreşti vor estima necesarul de spaţii pentru aplicarea, la data prevăzută la art. I alin. (1), a dispoziţiilor Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările ulterioare, privitoare la cercetarea procesului şi, după caz, dezbaterea fondului în camera de consiliu, precum şi sumele necesare asigurării acestora, inclusiv pentru dotările necesare.

(2) Până la data de 31 martie 2017, preşedinţii instanţelor judecătoreşti propun, ţinând seama de necesitatea realizării spaţiilor prevăzute la alin. (1) până la data de 31 decembrie 2018, precum şi a asigurării eficienţei şi a rezonabilităţii costurilor, modalităţile concrete de asigurare a acestor spaţii, cum ar fi reamenajarea sau efectuarea de lucrări de extindere a actualelor imobile, identificarea şi alocarea, în condiţiile legii, a imobilelor necesare funcţionării instanţelor judecătoreşti şi amenajarea corespunzătoare a acestora, precum şi, dacă niciuna dintre acestea nu este posibilă, construcţia de noi sedii. Propunerile formulate vor ţine seama de numărul estimativ de procese de competenţa instanţei respective, numărul judecătorilor care funcţionează în cadrul acelei instanţe, infrastructura existentă la nivelul instanţei respective şi altele asemenea.

(3) Datele prevăzute la alin. (1) şi (2) se transmit curţilor de apel, care le centralizează şi le comunică Ministerului Justiţiei până la data de 30 aprilie 2017.

(4) Până la data de 30 iunie 2017, Ministerul Justiţiei analizează datele transmise de curţile de apel, întocmeşte şi supune Guvernului spre adoptare, prin hotărâre, planul de acţiune cuprinzând necesarul de spaţii şi limitele minime şi maxime pentru acestea, etapele de realizare, sumele necesare implementării soluţiilor identificate, precum şi modalitatea de asigurare, la nivelul Ministerului Justiţiei, a personalului necesar punerii în aplicare a acestuia.

(5) în vederea punerii în aplicare a planului de acţiune prevăzut la alin. (4), Ministerul Justiţiei întreprinde demersurile pentru asigurarea, conform art. 138 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a spaţiilor necesare bunei funcţionări a instanţelor judecătoreşti de către Guvern, consiliile judeţene, Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi consiliile locale, cu sprijinul prefecturilor, şi propune sumele necesare care vor fi alocate, în condiţiile legii, de la bugetul de stat.

(6) Ministerul Justiţiei monitorizează punerea în aplicare a planului de acţiune prevăzut la alin. (4) şi informează Guvernul cu privire la stadiul punerii sale în aplicare, până la data de 31 decembrie 2017, precum şi, trimestrial, în cursul anului 2018.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

p. Ministrul justiţiei,

Gabriela Scutea,

secretar de stat

Ministrul finanţelor publice,

Anca Dana Dragu

 

Bucureşti, 8 decembrie 2016.

Nr. 95.

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ DE URGENTĂ

pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniile educaţiei, cercetării, formării profesionale şi sănătăţii

 

Având în vedere faptul că neadoptarea, prin ordonanţă de urgenţă, a acestor măsuri imediate şi a reglementărilor pentru implementarea lor generează disfuncţionalităţi majore cu efecte negative asupra bunei desfăşurări a sistemului naţional de învăţământ, dar şi asupra diverselor categorii de beneficiari,

luând în considerare nevoia asigurării unei bune funcţionări a sistemului naţional de învăţământ şi a atingerii obiectivelor strategice stabilite în domeniu, precum şi pentru a acţiona în sensul respectării asumărilor internaţionale ale României faţă de statele membre ale Spaţiului European al învăţământului Superior (SEIS) şi faţă de Uniunea Europeană şi partenerii naţionali noncomunitari,

întrucât învăţământul constituie prioritate naţională şi a actualului Guvern,

ţinând cont de nevoia de a asigura organizarea şi funcţionarea eficientă, performantă şi predictibilă a sistemului naţional de educaţie, precum şi de efectele perturbatoare produse de absenţa cadrului legislativ adecvat, aspecte care au consecinţe grave,

pentru a evita sancţiunile aplicate României în situaţia nerespectării obligaţiilor comunitare pentru segregare şcolară, în contextul în care Comisia Europeană monitorizează în mod special România în domeniul segregării şcolare şi a aplicat în ultimii doi ani astfel de sancţiuni statelor care nu au adoptat măsurile necesare prevenirii şi eliminării segregării şcolare. În plus, ţinând cont de nevoia de ajustare a cadrului legal privind educaţia copiilor şi adulţilor cu dizabilităţi, în conformitate cu obligaţiile care derivă din Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, adoptată la New York de Adunarea generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 13 decembrie 2006, deschisă spre semnare la 30 martie 2007 şi semnată de România la 26 septembrie 2007, ratificată de România prin Legea nr. 221/2010,

având în vedere că insuficienţa acută a personalului didactic calificat în sistemul educaţional, atât la nivel preuniversitar, cât şi la nivel superior, dublată de declinul demografic al României şi al numărului de absolvenţi ai examenului de bacalaureat, determină nevoia introducerii de urgenţă în sistemul naţional de învăţământ a cât mai multe trasee flexibile de formare şi perfecţionare a cadrelor didactice prin operaţionalizarea dublei specializări, lipsa intervenţiei putând duce la perturbarea gravă a actului educaţional prin imposibilitatea asigurării personalului didactic calificat,

ţinând seama de necesitatea stringentă de asigurare a calităţii şi a condiţiilor optime pentru desfăşurarea procesului de învăţământ în cadrul ciclului de doctorat în anul universitar 2016-2017, astfel încât studenţii doctoranzi să nu suporte o serie de consecinţe care nu le sunt imputabile, având în vedere faptul că, fără intervenţia imediată a Guvernului, şcolile doctorale din România nu pot organiza examene de finalizare a studiilor doctorale şi nu pot emite diplome şi titluri universitare recunoscute de către Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice - denumit în continuare MENCŞ, acestea două reprezentând atribute specifice ale acreditării, conform cadrului normativ în vigoare,

având în vedere situaţia excepţională reprezentată de existenţa unui vid legislativ cu privire la funcţionarea agenţiilor de asigurare a calităţii, din ţară sau străinătate, înregistrate în Registrul european pentru asigurarea calităţii în învăţământul superior (EQAR) pe teritoriul României, este urgent ca Guvernul să intervină în vederea evitării unui blocaj în acest sens. Lipsa unui cadru legal coerent pune MENCŞ în imposibilitatea de a se pronunţa cu privire la calitatea evaluărilor desfăşurate de către agenţiile externe în România şi în dificultatea de a recunoaşte deciziile acestor structuri, situaţie a cărei soluţionare nu poate fi amânată, având în vedere faptul că există o serie de solicitări din partea unor instituţii de învăţământ superior din România de a contracta agenţii abilitate din străinătate în vederea organizării de evaluări externe de asigurare a calităţii, solicitări pentru a căror soluţionare nu există un cadru legislativ,

luând în considerare numărul mare de universităţi care au decis să se implice într-o formă de structură asociativă, precum şi nevoia imperioasă a MENCŞ de a se consulta cu actorii din domeniu şi de a găsi căi eficiente de comunicare permanentă cu aceştia, care să ducă la identificarea unor soluţii pentru problemele specifice diverselor tipuri de universităţi, în contextul în care reprezentativitatea şi capacitatea actualilor parteneri de dialog social de a reflecta diversitatea şi particularităţile instituţiilor de învăţământ superior este tot mai adesea contestată, inclusiv la nivel public,

luând în considerare numărul mare de semnatari ai memoriilor şi petiţiilor adresate MENCŞ, persoane care consideră restrictivă şi discriminatorie prevederea legală privind perioada în care poate susţine examenul de definitivare în învăţământ şi solicită extinderea acestei perioade, invocând diverse motive (medicale şi/sau familiale), susţinute cu documente justificative,

având în vedere faptul că în ultimii ani s-a înregistrat un derapaj la nivelul echivalării titlului ştiinţific de doctor cu gradul didactic I, fapt semnalat şi de către partenerii sociali din educaţie şi de către cadrele didactice. Necondiţionarea echivalării de un număr minim de ani de stagiu la catedră şi de o delimitare clară a domeniului de cercetare pentru care a fost eliberat titlul ştiinţific determină o scădere a calităţii formării continue a cadrelor didactice şi, implicit, scăderea calităţii procesului de învăţământ,

observând necesitatea adoptării de urgenţă a unor măsuri de natură să faciliteze dezvoltarea cercetării ştiinţifice derulate în cadrul instituţiilor de învăţământ superior, măsuri care uşurează şi urgentează desfăşurarea procedurilor administrative premergătoare implementării şi derulării în bune condiţii a proiectelor de cercetare,

luând în considerare faptul că statutul de profesor este cea mai înaltă poziţie pe care un cadru didactic o poate ocupa în cariera academică, este firesc ca aceasta să se poată ocupa doar după deţinerea calităţii de conducător de doctorat, atribut care reflectă un grad superior de performanţă universitară şi care contribuie la creşterea competitivităţii activităţii de cercetare în România ca „economie bazată pe cunoaştere”,

având în vedere urgenţa nevoii de prorogare a termenului de aplicare a prevederilor legale privind evaluarea naţională, admiterea în liceu şi a examenului de bacalaureat, nevoie cauzată de faptul că în anul şcolar 2015-2016 a fost aprobat noul plan-cadru, însă noile programe care permit elevilor să susţină aceste examene în formatul cuprins în lege nu au fost elaborate încă, necesitate dublată de respectarea principiului continuităţii şi predictibilităţii sistemului de învăţământ,

având în vedere faptul că nu există nicio reglementare cu privire la consecinţele neîndeplinirii standardelor de calitate de către o universitate în cadrul unei evaluări instituţionale, indiferent de numărul de evaluări pe care instituţia respectivă le parcurge fără succes, o instituţie de învăţământ superior poate intra în lichidare doar dacă ea însăşi solicită acest lucru, procesul depinzând mai degrabă de un act de voinţă a instituţiei decât de respectarea standardelor de calitate. Necesitatea intervenţiei Guvernului pentru soluţionarea de urgenţă a situaţiei derivă din existenţa, în momentul de faţă, a unor situaţii cu potenţial de abuz în care se constată neîndeplinirea standardelor de calitate în repetate rânduri la nivelul evaluărilor externe ale instituţiilor de învăţământ superior, însă în contextul lipsei cadrului legislativ, nu poate fi aplicat niciun tip de sancţiuni,

având în vedere că în prezent Autoritatea Naţională pentru Calif cari, în calitatea sa de organ de specialitate în coordonarea MENCŞ, are o serie de atribuţii care privesc atât domeniul de activitate al MENCŞ, cât şi domeniul de activitate al Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, cu impact negativ asupra calităţii formării profesionale a adulţilor, organizate potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, republicată, se impune delimitarea acestor atribuţii, astfel încât sistemul de formare profesională a adulţilor să funcţioneze în strânsă legătură cu cerinţele pieţei muncii, iar atribuţiile Autorităţii Naţionale pentru Calificări să fie ajustate pentru a răspunde rolului acestei instituţii în ceea ce priveşte Coordonarea sistemului naţional de calificări,

luând în considerare faptul că la nivelul Autorităţii Naţionale pentru Calificări au fost identificate o serie de disfuncţionalităţi care necesită luarea în regim de urgenţă a unor măsuri pentru deblocarea activităţii comisiilor de autorizare judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti şi a secretariatelor tehnice ale acestora, ale căror sedii se află la agenţiile pentru plăţi şi inspecţie socială şi pentru creşterea încrederii în calitatea activităţii centrelor de recunoaştere a competenţelor profesionale obţinute în sistem nonformal şi informal,

având în vedere faptul că în Raportul de ţară al României pentru 2016 - SWD (2016) 91 final se arată că „Instituţiile de pe piaţa muncii, inclusiv dialogul social şi serviciul public pentru ocuparea forţei de muncă, nu funcţionează în mod corespunzător. Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă nu oferă încă servicii adaptate şi personalizate, nici celor aflaţi în căutarea unui loc de muncă şi nici angajatorilor. Grupurile vulnerabile au un acces limitat la piaţa forţei de muncă. Procentul de tineri care nu sunt încadraţi profesional şi nu urmează niciun program educaţional sau de formare se situează peste media UE, iar măsurile de sensibilizare adaptate menite să îi ajute să intre pe piaţa forţei de muncă rămân limitate. Rata de părăsire timpurie a şcolii este ridicată, în special în căzui romilor şi al populaţiei rurale. Programele de prevenire şi de remediere sunt limitate. În ceea ce priveşte educaţia şi formarea profesională, există în continuam probleme în materie de calitate, iar participarea la programele educaţionale destinate adulţilor este foarte scăzută”,

pentru a răspunde acestor provocări este imperios necesară consolidarea cadrului instituţional aflat în coordonarea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice prin trecerea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale - I.N.C.S.M.P.S. din coordonarea Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare în coordonarea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, având în vedere faptul că I.N.C.S.M.P.S este specializat în elaborarea de studii şi analize prin care să se fundamenteze noile politici de redresare a aspectelor care prezintă disfuncţionalităţi,

având în vedere faptul că Acordul de Colaborare bienală între Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi Ministerul Sănătăţii, precum şi Strategia Naţională de Apărare a Ţării pun accent pe ameninţările la adresa sănătăţii şi provenite din diferite surse precum alimentaţie, stres, poluare, biosistem, pandemii,

luând în considerare faptul că neadoptarea imediată a unor măsuri legate de restabilirea atribuţiilor Institutului Naţional de Cercetare „Cantacuzino” generează disfuncţionalităţi majore cu efecte negative asupra stării de sănătate a populaţiei, precum şi situaţii de criză care pot afecta sistemul naţional de sănătate publică, cât şi securitatea naţională a României,

deoarece toate aspectele de mai sus vizează interesul public şi constituie o situaţie extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

 

Art. I. - Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 49, alineatele (1), (2) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 49, - (1) învăţământul special se organizează în unităţi de învăţământ special.

(2) învăţământul special integrat se organizează în învăţământul de masă, prin cuprinderea fiecărui preşcolar şi elev cu dizabilităţi sau cerinţe educaţionale speciale în grupe, clase sau formaţiuni de studiu din învăţământul de masă.

.....................................................................................................................

(4) Durata şcolarizării copiilor cu cerinţe educaţionale speciale poate fi mai mare decât cea precizată prin prezenta lege şi se stabileşte, în funcţie de nevoile individuale, de gradul şi tipul dizabilităţii, prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice,”

2. La articolul 49, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (21) şi (22), cu următorul cuprins:

„(21) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), în învăţământul de masă se pot organiza grupe/clase speciale cu elevi cu dizabilităţi, cu avizul inspectoratului şcolar judeţean, respectiv al Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti, în conformitate cu normele metodologice aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice.

(22) Efectivele formaţiunilor de studiu din învăţământul special şi special integrat sunt stabilite de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, în funcţie de tipul şi gradul dizabilităţii.”

3. La articolul 150, alineatele (1) şi (6) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 150. - (1) Acreditarea unui program de studii universitare de licenţă şi stabilirea numărului maxim de studenţi care pot fi şcolarizaţi în cadrul programului şi cărora li se poate acorda O diplomă de absolvire se realizează prin hotărâre a Guvernului, în urma evaluării externe realizate de către ARACIS sau de către o altă agenţie de asigurare a calităţii, din ţară sau din străinătate, înregistrată în Registrul European pentru Asigurarea Calităţii în învăţământul Superior (EQAR). Studiile universitare de licenţă corespund unui număr cuprins între minimum 180 şi maximum 240 de credite de studii transferabile, conform ECTS/SECT, respectiv între minimum 240 şi maximum 300 de credite, în cazul dublei specializări, şi se finalizează prin nivelul 6 din EQF/CEC.”

.....................................................................................................................

 (6) Senatul universitar poate înfiinţa duble specializări, formate prin alăturarea a două programe de studiu acreditate existente, incluse în Nomenclatorul domeniilor şi specializărilor/programelor de studii universitare şi structura instituţiilor de învăţământ superior.”

4. La articolul 150, după alineatul (6) se Introduce un nou alineat, alineatul (7), cu următorul cuprins:

„(7) Un program de studiu poate viza obţinerea unor calificări existente în Registrul Naţional al Calificărilor din învăţământul Superior (RNCIS) sau calificări noi care se înscriu şi se înregistrează în RNCIS potrivit metodologiei stabilite prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice.”

5. La articolul 166, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Calitatea de conducător de doctorat este acordată prin ordin al ministrului educaţiei, naţionale şi cercetării ştiinţifice, la propunerea CNATDCU de acordare a atestatului de abilitare, în conformitate cu standardele şi procedurile elaborate de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice. Aceste standarde se stabilesc pe baza unor criterii de evaluare relevante la nivel internaţional, propuse de CNATDCU şi aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice. Standardele minimale de acceptare de către CNATDCU a dosarului pentru obţinerea atestatului de abilitare nu depind de funcţia didactică sau de gradul profesional.

6. La articolul 192, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

„( 11) Activităţile de asigurare externă a calităţii învăţământului superior desfăşurate pe teritoriul României de către agenţiile din ţară sau străinătate înregistrate în EQAR sunt reglementate printr-o metodologie aprobată prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice.”

7. La articolul 219 alineatul (1), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„a) propune un set de standarde minimale necesare şi obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice din învăţământul superior, a gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare, a calităţii de conducător de doctorat şi a atestatului de abilitare. Aceste standarde se adoptă prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice. Standardele minimale de acceptare de către CNATDCU a dosarului pentru obţinerea atestatului de abilitare nu depind de funcţia didactică sau gradul profesional al candidatului.”

8. La articolul 221, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2) în exercitarea atribuţiilor sale, Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice colaborează cu Consiliul Naţional al Rectorilor sau cu alte structuri asociative ale universităţilor, cu autorităţi şi asociaţii profesionale şi ştiinţifice naţionale şi internaţionale reprezentative, federaţii sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate învăţământ superior şi cercetare, precum şi cu federaţii studenţeşti legal constituite la nivel naţional. Reprezentanţii acestor structuri sunt parteneri de dialog social.”

9. La articolul 241, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(4) Persoanele care nu au promovat examenul pentru definitivare în învăţământ se pot prezenta la o nouă sesiune după reluarea, de fiecare dată, anterior susţinerii examenului, a

stagiului de practică cu durata de un an şcolar. Candidaţii pot susţine examenul naţional pentru definitivare în învăţământ fără taxă de cel mult trei ori. Prezentările ulterioare la examen sunt condiţionate de achitarea unor taxe stabilite de către Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice.”

10. La articolul 241, alineatul (5) se abrogă.

11. La articolul 242, alineatul (7) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(7) Personalului didactic încadrat în învăţământul preuniversitar, care a obţinut titlul ştiinţific de doctor în domeniul în care poate fi încadrat sau în domeniul ştiinţelor educaţiei şi care îndeplineşte cumulativ condiţiile de formare iniţială şi condiţiile de vechime la catedră de minimum 4 ani de la obţinerea definitivării în învăţământ, i se acordă gradul didactic I, în temeiul prevederilor unei metodologii specifice, elaborate de către Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice.”

12. La articolul 254, alineatul (14) se modifica şi va avea următorul cuprins:

„(14) Pentru candidaţii care nu au dobândit definitivarea în învăţământ, cadre didactice debutante, şi au ocupat un post didactic vacant, prin concurs naţional, organizat în condiţiile metodologiei prevăzute la art. 89, directorul unităţii de învăţământ încheie contractul individual de muncă pe o perioadă de cel mult un an şcolar. În situaţia în care aceşti candidaţi promovează în termen de cel mult 6 ani de la ocuparea postului didactic vacant, prin concurs naţional, examenul pentru definitivarea în învăţământ, consiliul de administraţie modifică durata contractului individual de muncă din perioadă determinată în perioadă nedeterminată.”

13. La articolul 257, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Ocuparea funcţiilor de director şi de director adjunct se realizează prin concurs naţional, coordonat de către Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, organizat prin inspectoratele şcolare, conform unei metodologii elaborate de către Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice şi adoptate prin ordin al ministrului.”

14. La articolul 258, alineatele (1) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 258. - (1) Inspectoratul şcolar numeşte comisia de concurs pentru ocuparea funcţiei de director, respectiv de director adjunct al unităţii de învăţământ preuniversitar, unităţii conexe a învăţământului preuniversitar, unităţii de învăţământ pentru activităţi extraşcolare. Comisia de concurs pentru ocuparea funcţiei de director/director adjunct se stabileşte conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice. La concursul pentru ocuparea funcţiei de director/director adjunct participă de drept reprezentanţi ai organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate învăţământ preuniversitar şi un reprezentant al părinţilor, cu statut de observatori. 3

.....................................................................................................................

 (3) Consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar validează rezultatele concursului de ocupare a funcţiilor de director/director adjunct.”

15. La articolul 294, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu următorul cuprins:

„(6)Angajarea pentru participarea la un proiect de cercetare, câştigat în urma unei competiţii naţionale şi/sau internaţionale, se poate face pe perioadă determinată, fără parcurgerea altor formalităţi prealabile, prin încheierea unui contract individual de muncă pentru personalul nominalizat în listele de personal ca membri în echipa proiectului.”

16. La articolul 301, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(5) Condiţiile pentru ocuparea funcţiei didactice de profesor universitar sunt următoarele:

a) deţinerea diplomei de doctor;

b) deţinerea calităţii de conducător de doctorat;

c) îndeplinirea standardelor minimale pentru ocuparea funcţiei de profesor universitar, standarde aprobate conform art. 219 alin. (1) lit. a);

d) îndeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice, specifice funcţiei, aprobate de senatul universitar, fără impunerea unor condiţii de vechime, conform legii.”

17. La articolul 340, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Autoritatea Naţională pentru Calificări are următoarele atribuţii:

a) elaborează, implementează şi actualizează Cadrul naţional al calificărilor şi Registrul naţional al calificărilor pe baza corelării cu Cadrul european al calificărilor;

b) propune Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice elemente de politici şi de strategii naţionale, acte normative referitoare la sistemul naţional al calificărilor şi la dezvoltarea resurselor umane;

c) coordonează şi controlează la nivel naţional elaborarea standardelor ocupaţionale şi a standardelor de pregătire profesională;

d) participă la elaborarea unor planuri sau programe de interes naţional în domeniul calificărilor şi al formării profesionale a adulţilor;

e) înaintează comitetelor sectoriale, în scopul validării, standardele ocupaţionale elaborate pe baza metodologiei aprobate prin ordin comun al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice şi al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi al persoanelor vârstnice;

f) coordonează autorizarea centrelor de evaluare a competenţelor profesionale obţinute în sistem nonformal şi informai şi gestionează registrul naţional al centrelor de evaluare a competenţelor profesionale.”

18. După articolul 340 se introduce un nou articol, articolul 34Q1, cu următorul cuprins:

„Art. 3401. - Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice coordonează şi controlează autorizarea furnizorilor de formare profesională a adulţilor, gestionează registrele naţionale ale furnizorilor de formare profesională a adulţilor, precum şi reglementarea sistemului de asigurare a calităţii în formarea profesională a adulţilor.”

19. La articolul 361 alineatul (3), literele b)-d) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

,,b) evaluarea naţională organizată la finalul clasei a VIII-a se va desfăşura în conformitate cu prevederile prezentei legi începând cu generaţia de elevi care începe clasa a V-a în anul şcolar 2017-2018;

c) examenul de bacalaureat se va desfăşura în conformitate cu prevederile prezentei legi începând cu generaţia de elevi care începe clasa a IX-a în anul şcolar 2017-2018;

d) admiterea la liceu se va desfăşura în conformitate cu prevederile prezentei legi începând cu generaţia de elevi care începe clasa a V-a în anul şcolar 2017-2018;”.

20. La articolul 361, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(5) Studenţii şi absolvenţii care au fost înmatriculaţi la specializările/programele de studii care şi-au încetat procesul didactic conform alin. (4) au dreptul să îşi finalizeze studiile la specializări/programe de studii identice sau similare din acelaşi domeniu al specializării/programului de studii, autorizate să funcţioneze provizoriu ori acreditate. Aspectele legate de finalizarea studiilor menţionate în prezentul alineat sunt reglementate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice, la propunerea ARACIS şi cu consultarea Consiliului Naţional al Rectorilor sau a altor structuri asociative ale universităţilor.”

Art. II. - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 642 din 20 iulie 2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 17, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) ARACIS exercită şi atribuţiile conferite de Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi cele expres prevăzute de metodologia privind activităţile desfăşurate de către agenţiile de asigurare a calităţii, din ţară sau străinătate, înregistrate în Registrul European pentru Asigurarea Calităţii în învăţământul Superior (EQAR) pe teritoriul României şi adoptată prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice.”

2. La articolul 29, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (51), cu următorul cuprins:

„(51) Furnizorii de educaţie care îndeplinesc condiţiile de acreditare instituţională vor depune un dosar în vederea declanşării procedurii de acreditare instituţională cel târziu în anul universitar imediat următor îndeplinirii acestor condiţii. Furnizorii de educaţie care nu respectă acest termen vor intra În lichidare.”

3. La articolul 34, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

.(2) în termen de un an de la emiterea raportului prin care se constată neîndeplinirea standardelor de calitate la nivelul programelor de studii universitare de licenţă/domeniilor masterale, furnizorul de educaţie solicită o nouă evaluare din partea agenţiei de asigurare a calităţii care a realizat evaluarea anterioară. În caz contrar, raportul elaborat în condiţiile alin. (1) este definitiv. Costurile evaluării suplimentare sunt suportate de către furnizorul de educaţie.”

4. La articolul 34, după alineatul (3) se introduc două noi alineate, alineatele (4) şi (5), cu următorul cuprins:

(4) în termen de doi ani de la emiterea raportului prin care se constată neîndeplinirea standardelor de calitate la nivelul unei evaluări instituţionale, furnizorul de educaţie solicită o nouă evaluare din partea agenţiei de asigurare a calităţii care a realizat evaluarea anterioară.

(5) Furnizorii de educaţie pentru care se constată neîndeplinirea standardelor de calitate în cadrul a două evaluări instituţionale consecutive vor intra în proces de lichidare.”

Art. III. - Alineatul (1) al articolului 4 din Legea nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 614 din 7 iulie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 4. - (1) Studiile universitare de licenţă corespund unui număr cuprins între minimum 180 şi maximum 240 de credite de studiu transferabile, respectiv între minimum 240 şi maximum 300 de credite, în cazul dublei specializări, conform Sistemului european de credite de studiu transferabile (ECTS).”

Art. IV. - Ordonanţa Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 110 din 13 februarie 2014, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. După articolul 21 se introduce un nou articol, articolul 211, cu următorul cuprins:

„Art. 211. - (1) Furnizorii de formare profesională a adulţilor, autorizaţi în condiţiile prezentei ordonanţe, au dreptul să organizeze, pentru persoanele care au absolvit studii universitare, programe de perfecţionare şi specializare definite la art. 8 alin. (3) lit. c), finalizate cu certificate de absolvire cu recunoaştere naţională.

(2) Lista specializărilor şi perfecţionărilor pentru care furnizorii de formare profesională a adulţilor, autorizaţi în condiţiile prezentei ordonanţe, au dreptul să organizeze programe de formare profesională se aprobă prin ordin al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi al persoanelor vârstnice şi al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice.

(3) Programele de formare pentru persoanele care au absolvit studii universitare, organizate de furnizorii autorizaţi de formare profesională a adulţilor, trebuie să îndeplinească criteriile de calitate specifice nivelului de calificare, în condiţiile legii.”

2. La articolul 23, alineatul (9) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(9) Pentru exercitarea atribuţiilor care le revin, comisiile de autorizare sunt ajutate de secretariatele tehnice care au sediul la agenţiile pentru plăţi şi inspecţie socială judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti. Secretariatul tehnic este format din două persoane, desemnate de directorul agenţiei judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială, din personalul propriu. În municipiul Bucureşti, secretariatul tehnic este format din 4 persoane, desemnate de directorul agenţiei pentru plăţi şi inspecţie socială a municipiul Bucureşti, din personalul propriu.”

3. Articolul 24 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 24. - (1) Pentru activitatea desfăşurată, membrii comisiilor de autorizare sau, după caz, supleanţii acestora, care participă la şedinţele comisiei, sunt plătiţi de agenţiile pentru plăţi şi inspecţie socială judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pe baza unor tarife stabilite de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.

(2) Evaluatorii de furnizori şi programe de formare profesională, precum şi specialiştii pe domenii ocupaţionale, din afara furnizorului de formare profesională, desemnaţi în comisiile de examinare, sunt plătiţi de agenţiile pentru plăţi şi inspecţie socială judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, potrivit prevederilor aplicabile personalului plătit din fonduri publice, pe baza unor tarife stabilite de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, în care se includ şi cheltuielile de deplasare, la nivelul prevăzut de reglementările în vigoare pentru salariaţii instituţiilor publice, pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate.

(3) Finanţarea cheltuielilor pentru plata indemnizaţiilor membrilor comisiilor de autorizare judeţene şi a municipiului Bucureşti, a evaluatorilor de furnizori şi de programe, precum şi a specialiştilor pe domenii ocupaţionale desemnaţi în comisiile de examinare, cheltuielile pentru funcţionarea comisiilor de autorizare, cheltuielile materiale pentru servicii şi cheltuielile de capital se efectuează din bugetul de stat, prin bugetul Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.”

4. Articolul 37 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 37. - (1) Secretariatul tehnic al comisiei de autorizare judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, trebuie să elaboreze, gestioneze şi să actualizeze, la nivel judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, următoarele baze de date: registrele prevăzute la art. 32, registrul evaluatorilor de furnizori şi de programe de formare profesională a adulţilor şi registrul specialiştilor pe domenii ocupaţionale care pot fi desemnaţi în comisiile de examinare.

(2) Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice gestionează şi actualizează, la nivel naţional, registrele prevăzute la alin. (î).”

5. Articolele 38 şi 40 se abrogă.

6. La articolul 45, alineatul (3) se abrogă.

7. La articolul 22, articolul 23 alineatele (4) şi (5), articolul 31 alineatul (4) şi anexa nr. 6, sintagma „Autoritatea Naţională pentru Calificări” se înlocuieşte cu sintagma „Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice”.

Art. V. - Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale - I.N.C.S.M.P.S., aflat în coordonarea Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare, trece în coordonarea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, în calitate de autoritate de stat care asigură coordonarea aplicării strategiilor şi politicilor Guvernului în domeniile muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice, cu denumirea Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în Domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale - I.N.C.S.M.P.S.

Art. VI. - (1) începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Institutul Naţional de Cercetare „Cantacuzino” trece din subordinea Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare în subordinea Ministerului Sănătăţii, cu patrimoniul şi personalul aferent.

(2) Finanţarea activităţilor desfăşurate de Institutul Naţional de Cercetare „Cantacuzino” se realizează din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii.

(3) Ministerul Finanţelor Publice este abilitat să introducă modificările în structura şi volumul bugetelor aferente Ministerului Sănătăţii, respectiv Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice.

Art. VII. - La articolul 2 alineatul (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2015 privind stabilirea unor măsuri în domeniul cercetării-dezvoltării şi inovării în vederea asigurării protecţiei intereselor esenţiale ale siguranţei stării de sănătate a populaţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea i, nr. 469 din 29 iunie 2015, după litera e) se introduc trei noi litere, literele f)-h), cu următorul cuprins:

„f) aducerea unei contribuţii esenţiale la rezolvarea problemelor de sănătate publică care apar, cu deosebire a unor pandemii şi epidemii cu sau fără componentă de bioterorism, prin asigurarea diagnosticului de laborator şi dezvoltarea de soluţii de tip imunologic;

g) realizarea de microproducţii de vaccinuri cu scop experimental şi producţii de vaccinuri necesare pentru protejarea stării de sănătate a populaţiei;

h) îmbunătăţirea capabilităţilor de cercetare-dezvoltare în următoarele domenii: infecţii bacteriene, virale şi parazitare, lupta împotriva bioterorismului, biologie celulară şi microcelulară, imunologie, biotehnologie şi genetică.”

Art. VIII. - (1) Prin derogare de la prevederile art. 5 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, prevederile art. I şi art. II ale prezentei ordonanţe de urgenţă se aplică începând cu data publicării acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (1), prevederile art. I pct. 17 din prezenta ordonanţă de urgenţă se aplică în cazul concursurilor care se vor desfăşura începând cu anul universitar 2017-2018.

(3) Prin derogare de la prevederile art. 158 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şcolile doctorale autorizate provizoriu sunt considerate acreditate începând cu data publicării prezentei ordonanţe de urgenţă în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la finele anului universitar 2016-2017.

(4) Prevederile art. I pct. 17 şi 18 se aplică în termen de 30 de zile de la publicarea prezentei ordonanţe de urgenţă în Monitorul Oficial al României, Partea I, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice propunând Guvernului spre adoptare proiectul hotărârii Guvernului pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 556/2011 privind organizarea, structura şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Calificări, cu modificările şi completările ulterioare.

(5) Prevederile art. IV se aplică în termen de 60 de zile de la publicarea prezentei ordonanţe de urgenţă în Monitorul Oficial al României, Partea I. Prin excepţie, prevederile art. IV pct. 3 din prezenta ordonanţă de urgenţă se aplică începând cu anul financiar 2017, dată de la care se abrogă prevederile art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/1999 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional al Calificărilor şi al Formării Profesionale a Adulţilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 68 din 27 ianuarie 2004, cu modificările şi completările ulterioare.

(6) Până la încheierea anului financiar 2016, finanţarea cheltuielilor pentru plata indemnizaţiilor membrilor comisiilor de autorizare judeţene şi a municipiului Bucureşti, a evaluatorilor de furnizori şi programe de formare, folosiţi de aceste comisii, cheltuielile pentru funcţionarea comisiilor de autorizare, cheltuielile materiale pentru servicii şi cheltuielile de capital aferente anului 2016 se efectuează din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice.

(7) Prevederile art. V se aplică în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice propunând Guvernului spre adoptare proiectul hotărârii Guvernului pentru reglementarea măsurilor privind organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional de Cercetare Ştiinţifică în Domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale - I.N.C.S.M.P.S., precum şi pentru modificarea anexelor nr. 2 şi 3 b din Hotărârea Guvernului nr. 45/2016 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice,

Mircea Dumitru

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Dragoş-Nicolae Pîslaru Ministrul sănătăţii,

Vlad Vasile Voiculescu

Viceprim-ministru, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri,

Costin Grigore Borc

Ministrul finanţelor publice,

Anca Dana Dragu

 

Bucureşti, 8 decembrie 2016.

Nr. 96.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

 

ORDIN

privind aprobarea Normelor de aplicare a Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003

 

Văzând Referatul de aprobare al Direcţiei generale de asistenţă medicală şi sănătate publică nr. V.V.V. 6.827 din 9 decembrie 2016,

având în vedere prevederile art. 38 alin. (3) din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003, cu modificările ulterioare, în temeiul prevederilor art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Normele de aplicare a Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se aplică atât furnizorilor de servicii medicale din sectorul public, cât şi din cel privat.

Art. 3. - Direcţia generală de asistenţă medicală şi sănătate publică, celelalte direcţii din Ministerul Sănătăţii, direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, ministerele şi instituţiile cu reţea sanitară proprie, precum şi unităţile sanitare de orice fel vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 4. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului sănătăţii nr. 386/2004 privind aprobarea Normelor de aplicare a Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 356 din 22 aprilie 2004, cu completările ulterioare.

Art. 5. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătăţii,

Vlad Vasile Voiculescu

 

Bucureşti, 12 decembrie 2016.

Nr. 1.410.

 

ANEXĂ

 

NORME

de aplicare a Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003

 

Art. 1. - Unităţile sanitare, denumite în continuare unităţi, furnizori de servicii medicale, atât din sectorul public, cât şi din cel privat, care acordă îngrijiri de sănătate sau îngrijiri terminale şi în care sunt efectuate intervenţii medicale, au obligaţia de a furniza pacienţilor informaţii referitoare la:

a) serviciile medicale disponibile şi modul de acces la acestea;

b) identitatea şi statutul profesional al salariaţilor din cadrul unităţii sanitare, furnizor de servicii medicale;

c) regulile pe care trebuie să le respecte pe durata internării în unităţi cu paturi;

d) starea de sănătate;

e) intervenţiile medicale propuse;

f) riscurile potenţiale ale fiecărei proceduri care urmează a fi aplicată;

g) alternativele existente la procedurile propuse;

h) date disponibile rezultate din cercetări ştiinţifice şi activităţi de inovare tehnologică referitoare la diagnosticul şi tratamentul afecţiunii pacientului;

i) consecinţele neefectuării tratamentului şi ale nerespectării recomandărilor medicale;

j) diagnosticul stabilit şi prognosticul afecţiunilor diagnosticate.

Art. 2. - (1) Unităţile trebuie să asigure accesul egal al pacienţilor la îngrijiri medicale, fără discriminare pe bază de rasă, sex, vârstă, apartenenţă etnică, origine naţională, religie, opţiune politică sau antipatie personală.

(2) Fiecare unitate trebuie să cuprindă în regulamentul propriu de organizare şi funcţionare prevederi referitoare la obligaţia personalului angajat privind dreptul pacienţilor la respect ca persoane umane.

Art. 3. - Unităţile trebuie să utilizeze toate mijloacele şi resursele disponibile pentru asigurarea unui înalt nivel calitativ al îngrijirilor medicale.

Art. 4. - În situaţia în care intervenţiile medicale sunt refuzate de către pacienţi care îşi asumă în scris răspunderea pentru decizia lor, acestora trebuie să li se explice consecinţele refuzului sau opririi actelor medicale.

Art. 5. - În situaţia în care este necesară efectuarea unei intervenţii medicale unui pacient care nu îşi poate exprima voinţa, personalul medical poate deduce acordul acestuia dintr-o exprimare anterioară a voinţei, dacă aceasta este cunoscută.

Art. 6. - (1) în situaţia în care pentru efectuarea unei intervenţii medicale se solicită consimţământul reprezentantului legal al pacientului, acesta trebuie să fie implicat în adoptarea deciziei, în limitele capacităţii sale de înţelegere.

(2) în situaţia în care furnizorii de servicii medicale consideră că intervenţia este în interesul pacientului, iar reprezentantul legal refuză să îşi dea consimţământul, unităţile au obligaţia efectuării în cel mai scurt timp posibil a demersurilor pentru constituirea comisiei de arbitraj de specialitate, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare.

Art. 7. - (1) Fotografierea sau filmarea pacienţilor în unităţi, în cazurile în care imaginile sunt necesare pentru stabilirea diagnosticului şi a tratamentului sau pentru evitarea suspectării unei culpe medicale, se efectuează fără consimţământul acestora.

(2) în toate situaţiile care nu sunt prevăzute la alin. (1) unităţile sunt obligate să asigure obţinerea consimţământului scris pacientului, prin completarea formularului „Acordul pacientului privind filmarea/fotografierea în incinta unităţii sanitare”, prevăzut în anexa nr. 1 la prezentele norme.

Art. 8. - (1) Participarea la activităţi de cercetare ştiinţifică medicală a persoanelor care nu sunt capabile să îşi exprime voinţa poate fi realizată numai după obţinerea consimţământului reprezentanţilor legali şi numai în situaţia în care cercetarea respectivă este efectuată şi în interesul pacientului.

(2) Acordul pacientului este obligatoriu în cazul participării sale la învăţământul medical şi se exprimă în scris, prin completarea formularului „Acordul pacientului/reprezentantului legal privind participarea la învăţământul medical”, prevăzut în anexa nr. 2 la prezentele norme.

Art. 9. - (1) Unităţile trebuie să asigure accesul neîngrădit al pacienţilor la datele medicale personale.

(2) Solicitarea privind comunicarea datelor medicale personale se adresează instituţiei medicale în scris, prin completarea formularului „Solicitare privind comunicarea documentelor medicale personale “, prevăzut în anexa nr. 3 la prezentele norme.

(3) Eliberarea copiilor documentelor medicale solicitate se face de către unităţile sanitare în termen de maximum 48 de ore de la înregistrarea solicitării.

(4) Eliberarea copiilor documentelor medicale solicitate se face după completarea de către pacient a formularului „Declaraţie privind comunicarea documentelor medicale personale”, prevăzut în anexa nr. 4 la prezentele norme.

Art. 10. - (1) în situaţiile în care se solicită informaţii cu caracter confidenţial, unităţile au obligaţia să asigure respectarea cadrului legal privind furnizarea acestora.

(2) în situaţiile în care datele referitoare la viaţa privată, familială a pacienţilor influenţează pozitiv stabilirea diagnosticului, tratamentul sau îngrijirile acordate, unităţile le pot utiliza, dar numai cu consimţământul acestora, fiind considerate excepţii cazurile în care pacienţii reprezintă pericole pentru ei înşişi sau pentru sănătatea publică.

Art. 11. - (1) La internare sau pe parcursul furnizării serviciilor de sănătate, după caz, medicul curant are obligaţia să aducă la cunoştinţa pacientului faptul că are dreptul de a cere să nu fie informat în cazul în care informaţiile medicale prezentate i-ar cauza suferinţă, precum şi dreptul de a alege o altă persoană care să fie informată în locul său.

(2) Acordul pacientului privind desemnarea persoanelor care pot fi informate despre starea sa de sănătate, rezultatele investigaţiilor, diagnosticul, prognosticul, tratamentul, datele personale se exprimă în scris, prin completarea formularului „Acordul pacientului privind comunicarea datelor medicale personale”, prevăzut în anexa nr. 5 la prezentele norme.

Art. 12.- În situaţiile în care sarcina reprezintă un factor de risc major şi imediat pentru sănătatea femeii gravide, se acordă prioritate salvării vieţii mamei.

Art. 13. - În asigurarea serviciilor din domeniul sănătăţii reproducerii, unităţile trebuie să asigure condiţiile necesare alegerii de către pacienţi a celor mai sigure metode din punct

de vedere al eficienţei şi lipsei de riscuri.

Art. 14. - (1) Unităţile au obligaţia de a asigura efectuarea de intervenţii medicale asupra pacientului numai dacă dispun de dotările necesare şi de personal acreditat.

(2) Intervenţiile medicale asupra pacientului pot fi efectuate în absenţa condiţiilor prevăzute la alin. (1) numai în cazuri de urgenţă apărute în situaţii extreme.

Art. 15. - Unităţile pot asigura, la cererea pacientului sau a familiei acestuia, cadrul adecvat în care acesta poate beneficia de sprijinul familiei şi al prietenilor, de suport spiritual şi material pe tot parcursul îngrijirilor medicale.

Art. 16. - (1) La cererea pacienţilor internaţi, unităţile cu paturi trebuie să asigure condiţiile necesare pentru obţinerea de către aceştia a altor opinii medicale, precum şi pentru acordarea de servicii medicale de către medici acreditaţi din afara unităţii.

(2) Plata serviciilor medicale acordate pacienţilor internaţi de către medicii prevăzuţi la alin. (1) se efectuează în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare.

 

ANEXA Nr. 1

la nome

 

Acordul pacientului privind filmarea/fotografierea în incinta unităţii sanitare

 

Subsemnatul, ............................................... (numele şi prenumele pacientului), cod numeric personal ..............................................., îmi exprim acordul de a fi filmat/fotografiat în incinta unităţii medicale în scopuri care le exclud pe cele medicale, aceasta fiind dorinţa mea, pe care mi-o exprim în deplină cunoştinţă de cauză.

 

X ...............................................

Data .............../.............../..........................

(semnătura pacientului care îşi exprimă acordul pentru filmare/fotografiere)

 

 

 

Subsemnatul, ............................................... , medicul în grija căruia se află pacientul, sunt de acord ca acesta să fie filmat/fotografiat în incinta unităţii medicale, acest fapt nefiind de natură a dăuna pacientului.

 

X ...............................................

Data .............../.............../..........................

(semnătura medicului care îngrijeşte pacientul)

 

ANEXA Nr. 2

la norme

 

Acordul pacientului/reprezentantului legal privind participarea la învăţământul medical

 

Subsemnatul, ............................................... (numele şi prenumele pacientului), cod numeric personal ..............................................., îmi exprim acordul de a participa la învăţământul medical şi pentru ca informaţiile de specialitate despre starea mea de sănătate să fie folosite în procesul de învăţământ, aceasta fiind dorinţa mea, pe care mi-o exprim în deplină cunoştinţă de cauză.

Subsemnatul ............................................... (numele şi prenumele reprezentantului legal), cod numeric personal în calitate de reprezentant legal al pacientului* ..............................................., îmi exprim acordul pentru participarea acestuia la învăţământul medical şi pentru ca informaţiile de specialitate despre starea sa de sănătate să fie folosite în procesul de învăţământ^ aceasta fiind dorinţa mea, pe care mi-o exprim în deplină cunoştinţă de cauză.

 

X ...............................................

Data .............../.............../..........................

(semnătură pacientului/reprezentantului legal care îşi exprima acordul pentru participarea la învăţământul medical)

 

* Se completează în cazul minorilor sau majorilor fără discernământ, precum şi în cazul majorilor cu pierdere temporară a capacităţii de exerciţiu.

 

ANEXA Nr. 3

la norme

 

Solicitare privind comunicarea documentelor medicale personale

 

Către ...............................................

(denumirea instituţiei medicale)

 

Subsemnatul, ............................................... (numele şi prenumele pacientului), cod numeric personal ..............................................., vă solicit prin prezenta să îmi furnizaţi, în copie, următoarele documente medicale referitoare la starea mea de sănătate şi la actele medicale efectuate:

Subsemnatul, ............................................... (numele şi prenumele reprezentantului legal), cod numeric personal ..............................................., în calitate de reprezentant legal al pacientului* ............................................... (numele şi prenumele pacientului), vă solicit prin prezenta să îmi furnizaţi, în copie, următoarele documente medicale referitoare la starea sa de sănătate şi la actele medicale efectuate:

 

* În cazul minorilor, majorilor fără discernământ şi a majorilor cu pierdere temporară a capacităţii de exerciţiu.

 

Subsemnatul, ............................................... (numele şi prenumele împuternicitului), cod numeric personal ..............................................., în calitate de împuternicit al pacientului* ............................................... (numele şi prenumele pacientului), vă solicit prin prezenta să îmi furnizaţi, în copie, următoarele documente medicale referitoare la starea sa de sănătate şi la actele medicale efectuate:

 

*Se anexează acordul pacientului privind comunicarea datelor medicale.

 

Documente medicale solicitate în copie:

1.

2.

....

X ...............................................

Data .............../.............../..........................

(semnătura persoanei care a solicitat documentele medicale)

 

ANEXA Nr. 4

la norme

 

Declaraţie privind comunicarea documentelor medicale personale

 

Subsemnatul, ..............................................., cod numeric personal ..............................................., declar că mi-au fost înmânate în urma solicitării mele adresate instituţiei medicale ............................................... (denumirea instituţiei medicale), copii ale următoarelor documente:

 

Documente medicale înmânate în copie

1.

2.

...

X ...............................................

Data .............../.............../..........................

(semnătura persoanei care a primit copii ale documentelor medicale)

 

ANEXA Nr. 5

la norme

 

Acordul pacientului privind comunicarea datelor medicale personale

 

Subsemnatul, ............................................... (numele şi prenumele pacientului), cod numeric personal  ..............................................., îmi exprim acordul ca informaţiile despre starea mea de sănătate şi datele mele medicale să fie comunicate către persoanele enumerate mai jos, aceasta fiind dorinţa mea, pe care mi-o exprim în deplină cunoştinţă de cauză.

Subsemnatul, ............................................... (numele şi prenumele reprezentantului legal), cod numeric personal în calitate de reprezentant legal al pacientului*  ............................................... , îmi exprim acordul ca informaţiile despre starea acestuia de sănătate şi datele sale medicale să fie comunicate către persoanele enumerate mai jos, aceasta fiind dorinţa mea, pe care mi-o exprim în deplină cunoştinţă de cauză.

 

Numele şi prenumele persoanei/ persoanelor indicate de pacient/reprezentant legal

Calitatea persoanei (grad de rudenie/altă relaţie)

1.

 

2.

 

...

 

X ...............................................

Data .............../.............../..........................

(semnătura pacientului/reprezentantului legal care îşi exprimă acordul pentru comunicarea datelor medicale personale ale pacientului reprezentat)

 

 

Am retras accesul la datele cu caracter confidenţial privind starea mea de sănătate domnului/doamnei ...............................................

X ...............................................

Data .............../.............../..........................

(semnătura pacientului/reprezentantului legal care îşi exprimă retragerea acordului pentru comunicarea datelor medicale)

 

*Se completează în cazul minorilor sau al majorilor fără discernământ, precum şi în cazul majorilor cu pierdere temporară a capacităţii de exerciţiu.

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

ORDIN

pentru aprobarea tarifului reglementat practicat de operatorul pieţei de energie electrică

 

Având în vedere prevederile art. 75 alin. (1) lit. g), art. 76 alin. (1) şi art. 79 alin (3) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Metodologiei de stabilire a tarifului reglementat practicat de operatorul pieţei de energie electrică, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 67/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 5 alin. (1) lit. b) şi alin. (5) şi art. 9 alin. (1) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012,

preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei emite prezentul ordin.

Art. 1, - Se aprobă tariful reglementat practicat de operatorul pieţei de energie electrică, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Operatorii economici din sectorul energiei electrice duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin, iar entităţile organizatorice din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei urmăresc respectarea prevederilor prezentului ordin.

Art. 3. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 167/2015 pentru aprobarea tarifului reglementat practicat de operatorul pieţei de energie electrică, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 940 din 18 decembrie 2015, cu modificările ulterioare.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2017.

 

Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei,

Niculae Havrileţ

 

Bucureşti, 14 decembrie 2016.

Nr. 106.

 

ANEXĂ

 

Tariful reglementat practicat de operatorul pieţei de energie electrică

 

Denumirea componentă

Tariful

UM

Componenta de înscriere la pieţele centralizate, Tînscr

440

lei/participant

Componenta de administrare a pieţelor centralizate. Tadmin, pentru participanţi, cu excepţia producătorilor cu Pi ≤ 1 MW

11.000

lei/participant/an/piaţă

Componenta de administrare a pieţelor centralizate, Tadmin, pentru producători cu 100 kW < Pi ≤ 1 MW

1.000

lei/participant/an/piaţă

Componenta de administrare a pieţelor centralizate, Tadmin, pentru producători cu Pi ≤ 100 kW

100

lei/participant/an/piaţă

Componenta de realizare a tranzacţiilor pe pieţele centralizate în care operatorul pieţei de energie electrică este contraparte, Ttranz contraparte

0,11

lei/unitate tranzacţionată

Componenta de realizare a tranzacţiilor pe pieţele centralizate în care operatorul pieţei de energie electrică nu este contraparte, cu excepţia pieţei centralizate cu negociere dublă continuă a contractelor de energie electrică Ttranz bilateral

0,04

lei/unitate tranzacţionată

Componenta de realizare a tranzacţiilor pe piaţa centralizată cu negociere dublă continuă a contractelor de energie electrică Ttranz bilateral PC-OTC

0,06

lei/unitate tranzacţionată

 

NOTE:

1. Componenta de administrare a pieţelor centralizate remunerează inclusiv activitatea de raportare de date în conformitate cu prevederile Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 1.348/2014 al Comisiei din 17 decembrie 2014 privind raportarea de date, pentru punerea în aplicare a articolului 8 alineatele (2) şi (6) din Regulamentul (UE) nr. 1.227/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului privind integritatea şi transparenţa pieţei angro de energie.

2. Tariful este determinat luând în considerare eşalonarea pe o perioadă de 5 ani a corecţiei de venit realizat de operatorul pieţei de energie electrică în anul 2014 şi nu conţine taxa pe valoarea adăugată (TVA).

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.