MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 1030/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 1030         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 21 decembrie 2016

 

SUMAR

 

DECRETE

 

1.138. - Decret privind supunerea spre ratificare Parlamentului a Protocolului, semnat la Bucureşti la 4 iulie 2016, de modificare a Convenţiei dintre România şi Republica Uzbekistan pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital, semnată la Bucureşti la 6 iunie 1996

 

1.139. - Decret privind supunerea spre adoptare Parlamentului a aprobării Contractului-cadru de finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii (România UE cofinanţare pentru creştere 2014-2020), semnat la Bucureşti la 15 iulie 2016

 

1.140. - Decret privind rechemarea unui ambasador

 

1.141. - Decret privind rechemarea unui ambasador

 

1.142. - Decret privind rechemarea unui ambasador

 

1.143. - Decret privind rechemarea unui ambasador

 

1.144. - Decret privind numirea în funcţia de adjunct al directorului Serviciului de Protecţie şi Pază

 

1.145. - Decret privind încetarea raporturilor de serviciu ale unui chestor de poliţie cu Ministerul Afacerilor Interne

 

1.146. - Decret privind încetarea raporturilor de serviciu ale unui chestor general de poliţie cu Ministerul Afacerilor Interne

 

1.147. - Decret privind încetarea raporturilor de serviciu ale unui chestor general de poliţie cu Ministerul Afacerilor Interne

 

1.148. - Decret privind acordarea gradului profesional de chestor principal de poliţie, la încetarea raporturilor de serviciu, unui chestor de poliţie din Ministerul Afacerilor Interne

 

1.149. - Decret privind acordarea gradului profesional de chestor principal de poliţie, la încetarea raporturilor de serviciu, unui chestor de poliţie din Ministerul Afacerilor Interne

 

1.150. - Decret privind trecerea în rezervă a unui general de brigadă cu o stea din Ministerul Afacerilor Interne

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 549 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 118 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă

 

ORDONANŢE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

98. - Ordonanţă de urgenţă pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităţilor cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la Bucureşti la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 205/2006, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

384. - Decizie privind eliberarea, la cerere, a domnului Dan Ion Gherguţ din funcţia de vicepreşedinte, cu rang de subsecretar de stat, al Institutului Naţional de Statistică

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

998. - Ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale pentru aprobarea cantităţilor de motorină determinate la plată de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, aferente perioadei 1 iulie 2016-30 septembrie 2016, ce beneficiază de ajutor de stat acordat sub formă de rambursare

 

DECRETE

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind supunerea spre ratificare Parlamentului a Protocolului, semnat la Bucureşti la 4 iulie 2016, de modificare a Convenţiei dintre România şi Republica Uzbekistan pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital, semnată la Bucureşti la 6 iunie 1996

 

În temeiul prevederilor art. 91 alin. (1) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 19 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele, la propunerea Guvernului, potrivit Hotărârii nr. E 181 din 29 noiembrie 2016,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se supune spre ratificare Parlamentului Protocolul, semnat la Bucureşti la 4 iulie 2016, de modificare a Convenţiei dintre România şi Republica Uzbekistan pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital, semnată la Bucureşti la 6 iunie 1996, şi se dispune publicarea prezentului decret în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

 

Bucureşti, 20 decembrie 2016.

Nr. 1.138.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind supunerea spre adoptare Parlamentului a aprobării Contractului-cadru de finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii (România UE cofinanţare pentru creştere 2014-2020), semnat la Bucureşti la 15 iulie 2016

 

În temeiul prevederilor art. 91 alin (1) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 19 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele, la propunerea Guvernului, potrivit Hotărârii nr. E 190 din 8 decembrie 2016,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se supune spre adoptare Parlamentului aprobarea Contractului-cadru de finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii (România UE cofinanţare pentru creştere 2014-2020), semnat la Bucureşti la 15 iulie 2016, şi se dispune publicarea prezentului decret în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

 

Bucureşti, 20 decembrie 2016.

Nr. 1.139.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind rechemarea unui ambasador

 

În temeiul prevederilor art. 91 alin. (2) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată,

având în vedere propunerea Guvernului,

 

Preşedintele României decretează:

 

Art. 1. - Domnul Nicolae Năstase se recheamă din calitatea de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Republica Tunisiană.

Art. 2. - Domnul Nicolae Năstase îşi va încheia misiunea în termen de cel mult 90 de zile de la publicarea prezentului decret.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

 

Bucureşti, 20 decembrie 2016.

Nr. 1.140.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind rechemarea unui ambasador

 

În temeiul prevederilor art. 91 alin. (2) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată,

având în vedere propunerea Guvernului,

 

Preşedintele României decretează:

 

Art. 1. - Domnul Nicolae Ureche se recheamă din calitatea de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Republica Kazahstan, în Republica Kârgâzstan şi în Republica Tadjikistan.

Art. 2. - Domnul Nicolae Ureche îşi va încheia misiunea în termen de cel mult 90 de zile de la publicarea prezentului decret.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

 

Bucureşti, 20 decembrie 2016.

Nr. 1.141.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind rechemarea unui ambasador

 

În temeiul prevederilor art. 91 alin. (2) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată,

având în vedere propunerea Guvernului,

Preşedintele României decretează:

Art. 1. - Domnul Dom Romulus Costea se recheamă din calitatea de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Republica Populară Chineză şi în Mongolia.

Art. 2. - Domnul Dom Romulus Costea îşi va încheia misiunea în termen de cel mult 90 de zile de la publicarea prezentului decret.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

 

Bucureşti, 20 decembrie 2016.

Nr. 1.142.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind rechemarea unui ambasador

 

În temeiul prevederilor art. 91 alin (2) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată,

având în vedere propunerea Guvernului,

 

Preşedintele României decretează:

 

Art. 1. - Domnul Gruia Otiliu Jacotă se recheamă din calitatea de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Regatul Thailandei şi în Republica Populară Democrată Laos.

Art. 2. - Domnul Gruia Otiliu Jacotă îşi va încheia misiunea în termen de cel mult 90 de zile de la publicarea prezentului decret.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

 

Bucureşti, 20 decembrie 2016.

Nr. 1.143.

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind numirea în funcţia de adjunct al directorului Serviciului de Protecţie şi Paza

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 9 din Legea nr. 191/1998 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Protecţie şi Pază, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere propunerea directorului Serviciului de Protecţie şi Pază şi Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării nr. 184/2016,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnul general de brigadă cu o stea Bălaşa Niculae Daniel-Ion se numeşte în funcţia de adjunct al directorului Serviciului de Protecţie şi Pază.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 20 decembrie 2016.

Nr. 1.144.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind încetarea raporturilor de serviciu ale unui chestor de poliţie cu Ministerul Afacerilor Interne

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. b) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere propunerea ministrului afacerilor interne,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - La data de 22 decembrie 2016, domnului chestor de poliţie Jianu Ion Dumitru îi încetează raporturile de serviciu cu Ministerul Afacerilor Interne.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

 

Bucureşti, 20 decembrie 2016.

Nr. 1.145.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind încetarea raporturilor de serviciu ale unui chestor general de poliţie cu Ministerul Afacerilor Interne

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. b) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere propunerea ministrului afacerilor interne,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - La data de 29 decembrie 2016, domnului chestor general de poliţie Tudor Alexandru Dănuţ îi încetează raporturile de serviciu cu Ministerul Afacerilor Interne.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

 

Bucureşti, 20 decembrie 2016.

Nr. 1.146.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind încetarea raporturilor de serviciu ale unui chestor de poliţie cu Ministerul Afacerilor Interne

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. b) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere propunerea ministrului afacerilor interne,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - La data de 23 decembrie 2016, doamnei chestor de poliţie Lipă Mihail Elisabeta îi încetează raporturile de serviciu cu Ministerul Afacerilor Interne.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Bucureşti, 20 decembrie 2016.

Nr. 1.147.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind acordarea gradului profesional de chestor principal de poliţie, la încetarea raporturilor de serviciu, unui chestor de poliţie din Ministerul Afacerilor Interne

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. b) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere propunerea ministrului afacerilor interne,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - La data de 29 decembrie 2016, domnului chestor de poliţie Drăgulin Niculae Stelică i se acordă gradul profesional de chestor principal de poliţie şi îi încetează raporturile de serviciu cu noul grad.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

 

Bucureşti, 20 decembrie 2016.

Nr. 1.148.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind acordarea gradului profesional de chestor principal de poliţie, la încetarea raporturilor de serviciu, unui chestor de poliţie din Ministerul Afacerilor Interne

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. b) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare,

având În vedere propunerea ministrului afacerilor interne,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - La data de 23 decembrie 2016, domnului chestor de poliţie Andronie-Rădutescu Teodor Viorel i se acordă gradul profesional de chestor principal de poliţie şi îi încetează raporturile de serviciu cu noul grad.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

 

Bucureşti, 20 decembrie 2016.

Nr. 1.149.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind trecerea în rezervă a unui general de brigadă cu o stea din Ministerul Afacerilor Interne

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. b) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere propunerea ministrului afacerilor interne,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - La data de 28 decembrie 2016, domnul general de brigadă cu o stea Gavrilă Vasile Angelică-Costel trece în rezervă.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

 

Bucureşti, 20 decembrie 2016.

Nr. 1.150.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 549

din 12 iulie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 118 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Fabian Niculae - magistrat-asistent

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 118 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, excepţie ridicată de Societatea Iproeb - S.A. din Bistriţa în Dosarul nr. 2.840/112/2014/a17 al Tribunalului Bistriţa-Năsăud - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.679D/2015.

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

2. Dezbaterile au avut loc la data de 7 iulie 2016, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 57 din Legea nr. 47/1992 şi ale art. 396 alin. (1) din Codul de procedură civilă coroborate cu cele ale art. 14 din Legea nr. 47/1992, a amânat pronunţarea pentru data de 12 iulie 2016, când a pronunţat prezenta decizie.

CURTEA,

3. Prin Sentinţa civilă nr. 810 din 30 octombrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 2.840/112/2014/a17, Tribunalul Bistriţa-Năsăud - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 118 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, excepţie ridicată de Societatea Iproeb -SÂ din Bistriţa, judeţul Bistriţa-Năsăud, într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de anulare a unor antecontracte de vânzare-cumpărare formulate în cadrul unei proceduri generale de insolvenţă.

4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia arată, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate încalcă principiului accesului liber la justiţie, întrucât creditorii, alţii decât cei reprezentaţi în comitetul creditorilor sau de creditorul majoritar care deţine mai mult de 50% din valoarea creanţelor înscrise la masa credală, nu au posibilitatea de a intenta acţiuni în justiţie pentru anularea unor acte frauduloase încheiate de debitor în dauna creditorilor, deşi acest drept le este garantat constituţional.

5. Tribunalul Bistriţa-Năsăud - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât legea instituie proceduri speciale de anulare a actelor frauduloase încheiate de debitor înainte de intrarea în insolvenţă. creditorii ori alte persoane interesate având posibilitatea să formuleze contestaţii la creanţele înscrise în tabelele de creanţă în favoarea altor creditori sau împotriva măsurilor administratorului/lichidatorului judiciar [art. 59 alin. (5) şi art. 111 din Legea nr. 85/2014]. De asemenea, se are în vedere şi jurisprudenţa anterioară a Curţii Constituţionale care a constatat constituţionalitatea prevederilor similare ale art. 80 şi art. 81 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei (abrogată prin art. 344 din Legea nr. 85/2014), dispoziţii care se aplică în continuare proceselor începute înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 85/2014, conform art. 343 din acest act normativ.

6. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

7. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se arată că procedura insolvenţei este o procedură specială, aplicabilă unei situaţii dificile prin care trece la un moment dat o persoană fizică sau juridică, profesionist în sensul art. 3 din Codul civil. Specificul procedurii a impus adoptarea unor reguli de procedură speciale, care derogă de la normele dreptului comun. Stabilirea acestor reglementări constituie atributul exclusiv al legiuitorului [potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie]. Procedura insolvenţei este o procedură colectivă în care toţi creditorii participă împreună la urmărirea şi recuperarea creanţelor lor în modalităţile prevăzute de legea specială.

8. În plus faţă de vechea reglementarea, respectiv Legea nr. 85/2006, prin art. 118 din Legea nr. 85/2014 s-a conferit legitimare procesuală activă, în situaţia în care administratorul judiciar/lichidatorul judiciar nu a introdus la judecătorul-sindic o acţiune în anulare, pe lângă comitetul creditorilor şi creditorul majoritar care deţine mai mult de 50% din valoarea creanţelor înscrise la masa credală.

9. Accesul liber la justiţie are caracter legitim numai în măsura în care este exercitat cu bună-credinţă, în limite rezonabile, cu respectarea drepturilor şi intereselor în egală măsură ocrotite ale celorlalte subiecte de drept. Stabilirea de către legiuitor a unor limite nu aduce nicio îngrădire dreptului în sine, ci, dimpotrivă, creează premisele valorificării sale în concordanţă cu exigenţele proprii unui stat de drept. Pe de altă parte, potrivit dispoziţiilor art. 51 alin. (6) din Legea nr. 85/2014, împotriva măsurilor şi deciziilor comitetului creditorilor, orice creditor poate formula contestaţie la judecătorul-sindic. Dacă respectivul comitet refuză să dea curs cererii unui creditor, indiferent de valoarea creanţei acestuia, de intentarea unei acţiuni în anularea actelor frauduloase, acesta poate uza de această cale de atac. Legea reglementează la art. 51 alin. (7) şi situaţia conflictului de interese, situaţie la care s-a referit autoarea excepţiei de neconstituţionalitate.

10. Guvernul mai indică jurisprudenţa relevantă a Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 725 din 13 septembrie 2007 şi Decizia nr. 71 din 19 ianuarie 2010.

11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile părţii prezente, concluziile scrise depuse de autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum este formulat în încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 118 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014, dispoziţii care au următorul cuprins:

„(1) Acţiunea pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna creditorilor, prevăzută la art. 117, poate fi introdusă de administratorul judiciar/lichidatorul judiciar în termen de un an de la data expirării termenului stabilit pentru întocmirea raportului prevăzut la art. 97, dar nu mai târziu de 16 luni de la data deschiderii procedurii. În cazul admiterii acţiunii, părţile vor fi repuse în situaţia anterioară, iar sarcinile existente la data transferului vor fi reînscrise.

(2) Comitetul creditorilor poate introduce la judecătorul-sindic o astfel de acţiune, dacă administratorul judiciar/lichidatorul judiciar nu o face.

(3) Poate introduce această acţiune, în aceleaşi condiţii, creditorul care deţine mai mult de 50% din valoarea creanţelor înscrise la masa credală.”

14. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 21 privind accesul liber la justiţie De asemenea se arată că este încălcat art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că s-a mai pronunţat asupra unei soluţii legislative similare din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei.

16. Astfel, prin Decizia nr. 725 din 13 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 631 din 8 octombrie 2007, şi Decizia nr. 71 din 19 ianuarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 150 din 8 martie 2010, Curtea s-a pronunţat cu privire la prevederile art. 81 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, prin raportare la art. 21 din Constituţie privind accesul liber la justiţie. Prevederile legale criticate aveau următoarea formulare: „Comitetul creditorilor poate introduce la judecătorul-sindic o astfel de acţiune [pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna creditorilor, precum şi pentru anularea constituirilor sau transferurilor de drepturi patrimoniale], dacă administratorul judiciar/lichidatorul nu o face.”

17. Curtea a statuat că, potrivit dispoziţiilor art. 81 alin. (1), administratorul judiciar sau lichidatorul, după caz, are legitimare procesuală activă pentru a formula acţiunea pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna creditorilor, precum şi pentru anularea constituirilor sau transferurilor de drepturi patrimoniale, la care se referă art. 79 şi 80 din lege. În condiţiile expres prevăzute de lege - art. 81 alin. (2), dacă aceştia nu au introdus la judecătorul-sindic o astfel de acţiune, calitatea procesuală activă este dobândită şi de comitetul creditorilor. Acesta reprezintă interesele creditorilor îndreptăţiţi să participe la procedura insolvenţei, fiind ales de adunarea creditorilor. Constituirea prin lege a comitetului reprezentativ justifică preocuparea legiuitorului de a reglementa în mod detaliat şi judicios toate aspectele ce ţin de procedura insolvenţei, care, de regulă, este o procedură cu caracter colectiv, implicând participarea unui număr mare de creditori care vin în concurs pentru satisfacerea propriilor creanţe. Aşadar, Curtea a constatat că dispoziţiile referitoare la comitetul de creditori satisfac unul dintre imperativele legii, şi anume cadrul organizat, ca modalitate de manifestare a voinţei creditorilor participanţi la procedura insolvenţei. Din enumerarea atribuţiilor stabilite prin lege, Curtea a observat că acest comitet acţionează ca un mandatar al adunării creditorilor, care îndeplineşte funcţia de reprezentare a creditorilor înscrişi în tabelul definitiv de creanţe în raporturile cu administratorul judiciar sau lichidatorul.

18. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

19. Distinct de cele de mai sus, Curtea mai constată, în privinţa calităţii procesuale active, că prin Legea nr. 85/2014 s-a conferit dreptul creditorului care deţine mai mult de 50% din valoarea creanţelor înscrise la masa credală să introducă acţiunea pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor îh dauna creditorilor, spre deosebire de reglementarea anterioară care nu prevedea o astfel de posibilitate.

20. Dispoziţia nouă, introdusă prin Legea nr. 85/2014, nu contravine textelor constituţionale invocate de autoarea excepţiei întrucât, înaintea creditorului care deţine mai mult de 50% din valoarea creanţelor, legea dă dreptul la acţiune administratorului judiciar/lichidatorului judiciar şi comitetului creditorului să introducă acţiunea în justiţie. Numai în condiţiile în care administratorul judiciar/lichidatorul judiciar nu acţionează intervine comitetul creditorilor sau creditorul care deţine mai mult de 50% din valoarea creanţelor. Cu alte cuvinte, în exercitarea competenţelor sale, legiuitorul a luat în considerare atât interesele creditorilor, dar şi necesitatea clarificării cât mai rapide a situaţiei financiare a unei societăţi în urma parcurgerii procedurii insolvenţei. El a pus la dispoziţia creditorilor minoritari suficiente garanţii care să permită desfăşurarea în bune condiţii a procedurii menţionate. Curtea mai constată că administratorul judiciar/lichidatorul judiciar îşi desfăşoară activitatea sub supravegherea judecătorului-sindic (conform art. 45 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă). De asemenea, Curtea mai reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 51 alin. (6) din Legea nr. 85/2014, împotriva măsurilor şi deciziilor comitetului creditorilor, orice creditor poate formula contestaţie la judecătorul-sindic, iar potrivit prevederilor art. 51 alin. (7) în cazul în care un membru al comitetului creditorilor votează repetat în situaţie de conflict de interese ori în cazul lipsei repetate nejustificate de la şedinţele comitetului creditorilor, la cererea oricărui creditor, judecătorul-sindic îl va înlocui pe respectivul membru al comitetului creditorilor, în mod provizoriu, urmând ca adunarea creditorilor să îl confirme pe cel provizoriu sau să aleagă un alt membru, potrivit criteriilor prevăzute la art. 50 alin. (4). Astfel, Curtea constată că prevederile legale criticate nu lasă loc arbitrariului vreunei părţi interesate şi că, În consecinţă, dispoziţiile art. 21 privind accesul liber la justiţie din Constituţie şi cele ale art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale nu au fost încălcate.

21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Iproeb - S A. din Bistriţa în Dosarul nr. 2.840/112/2014/a 17 al Tribunalului Bistriţa-Năsăud - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 118 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi generat obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Bistriţa-Năsăud - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 12 iulie 2016.

 

PREŞEDINTELE INTERIMAR AL CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Fabian Niculae

 

ORDONANŢE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ

pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităţilor cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la Bucureşti la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 205/2006, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative

 

Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările şi completările ulterioare, a urmărit, prin impunerea unor proceduri speciale şi a unor termene fixe, să asigure finalizarea restituirii terenurilor către foştii proprietari, proces care se desfăşoară încă din anul 1991.

Prin articolul unic pct. 2 din Legea nr. 103/2016 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, precum şi a art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, s-a prevăzut că terenurile preluate de comisiile locale de fond funciar de la Agenţia Domeniilor Statului în vederea finalizării procesului de restituire şi care nu au făcut obiectul punerii în posesie revin, după caz, în domeniul public sau privat al statului şi în administrarea Agenţiei Domeniilor Statului.

Informaţiile transmise de instituţiile prefectului au relevat faptul că în aceeaşi situaţie se află şi alte terenuri care au fost predate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, motiv pentru care se impune ca şi pentru aceste terenuri să se aplice măsura revenirii în proprietatea statului.

Pentru a se putea pune în aplicare această prevedere, sunt necesare stabilirea unei proceduri şi instituirea unui termen, în absenta cărora nu se poate da eficienţă măsurii stabilite prin Legea nr. 103/2016.

În conformitate cu prevederile art. 11 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, cu modificările şi completările ulterioare, comisiile locale şi judeţene de fond funciar sau, după caz, Comisia de Fond Funciar a Municipiului Bucureşti trebuie să soluţioneze toate cererile de restituire, să efectueze punerile în posesie şi să elibereze titlurile de proprietate până la data de 1 ianuarie 2017.

Comisiile locale şi judeţene de fond funciar au sesizat însă că, dacă se menţine termenul de 1 ianuarie 2017, există riscul unor grave perturbări ale procesului de restituire, cu consecinţa afectării drepturilor foştilor proprietari.

Astfel, unele terenuri puse la dispoziţie de stat pentru punerea în posesie a foştilor proprietari ar putea intra de drept în Fondul naţional al terenurilor agricole şi al altor imobile, nemaiputând face obiectul restituirii în natură.

Într-o asemenea situaţie, terenurile foştilor proprietari ar deveni disponibile doar pentru beneficiarii măsurilor de despăgubire stabilite prin puncte de Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor.

În acelaşi timp, multe solicitări privind punerea la dispoziţie a unor terenuri nu au fost încă analizate şi soluţionate, prin protocoale de predare-primire, de către Agenţia Domeniilor Statului, ceea ce nu a permis aplicarea principiului prevalentei restituirii în natură.

Menţinerea în vigoare a termenului de 1 ianuarie 2017, ca dată-limită pentru soluţionarea tuturor cererilor, precum şi pentru intrarea de drept a unor terenuri în Fondul naţional, ar însemna practic o împiedicare a foştilor proprietari în redobândirea terenurilor.

Pe de altă parte, incertitudinea cu privire la terenurile care încă pot face obiectul restituirii în natură nu permite o evaluare corectă şi stabilirea imobilelor care pot constitui, în condiţiile legii, Fondul naţional.

Pentru a da posibilitatea comisiilor locale şi judeţene de fond funciar să pună în posesie şi să emită titluri de proprietate pe suprafeţele de teren pe care le au la dispoziţie sau le pot primi de la Agenţia Domeniilor Statului, se impun stabilirea unei perioade suplimentare pentru soluţionarea cererilor de retrocedare, precum şi prorogarea termenului la care terenurile nepuse în posesie intră de drept în Fondul naţional.

Se impune, de asemenea, instituirea de noi termene pentru publicarea listei imobilelor din Fondul naţional şi a valorii acestora.

Prin art. 49 din Legea nr. 165/2013, cu modificările şi completările ulterioare, dispoziţiile art. 31 alin. (4) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, au fost modificate în sensul că valoarea acţiunilor deţinute la societăţile comerciale preluate abuziv de statul român se recalculează prin actualizarea lor la data de 14 februarie 2001.

Instituţiile competente cu calcularea şi acordarea despăgubirilor au aplicat în mod diferit această prevedere, motivul fiind modul imprecis în care a fost redactat articolul în cauză.

Pentru a nu permite continuarea aplicării sale în mod neunitar, textul articolului trebuie modificat astfel încât să rezulte fără echivoc perioada pentru care se face recalcularea acţiunilor deţinute la societăţile comerciale preluate abuziv de statul român.

Prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 686/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 68 din 27 ianuarie 2015, s-a statuat că dispoziţiile art. 17 alin. (1) lit. a) şi art. 21 alin. (5) şi (8) din Legea nr. 165/2013 sunt constituţionale în măsura în care nu se aplică deciziilor/dispoziţiilor entităţilor învestite cu soluţionarea notificărilor, emise în executarea unor hotărâri judecătoreşti prin care instanţele s-au pronunţat irevocabil/definitiv asupra calităţii de persoane îndreptăţite şi asupra întinderii dreptului de proprietate.

În conformitate cu principiile statuate prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 686/2014, prin articolul unic pct. 2 din Legea nr. 103/2016 s-a introdus prevederea conform căreia se soluţionează cu prioritate dosarele în care deciziile entităţilor învestite de lege cu soluţionarea notificărilor au fost emise în executarea unor hotărâri judecătoreşti irevocabile/definitive, prin care s-au constatat dreptul de proprietate şi întinderea acestuia. Modul de redactare a textului de lege exclude însă de la aplicarea principiilor statuate de Curtea Constituţională a României unele dintre dosarele care conţin hotărâri judecătoreşti prin care s-au constatat existenţa şi întinderea dreptului, precum şi calitatea de persoană îndreptăţită a notificatorilor.

 Constatând că termenul prevăzut de art. 147 alin. (1) din Constituţia României, republicată, respectiv de 45 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 68 din 27 ianuarie 2015, a expirat, se impune modificarea, în procedură de urgenţă, a art. 34 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 165/2013, cu modificările şi completările ulterioare, astfel încât măsura avută în vedere de legiuitor să poată fi aplicată tuturor dosarelor care conţin hotărâri judecătoreşti de tipul celor mai sus menţionate.

Având în vedere termenele de realizare foarte scurte şi insuficiente atât pentru elaborarea normelor de aplicare a legii, cât şi pentru înfiinţarea comisiilor de insolvenţă la nivel teritorial, prevăzute de Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenţei persoanelor fizice, luând în considerare faptul că prevederile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 205/2006 privind ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la Bucureşti la 27 ianuarie 2006, introduse prin art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, permit utilizarea contribuţiei Guvernului României pentru toate contractele încheiate în cadrul proiectului pentru care nu se poate asigura finanţarea din împrumut, stabilind: „Contribuţia prevăzută la alin. (1) se va utiliza pentru realizarea activităţilor legate de proiect, inclusiv pentru realizarea obiectivelor de investiţii din cadrul proiectului. Sumele din această contribuţie ce urmează a fi alocate pentru fiecare obiectiv în parte, agreate în prealabil cu Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, se vor stabili prin ordin al ministrului justiţiei, în calitate de reprezentant al agenţiei de implementare şi de ordonator principal de credite”,

ţinând cont de faptul că Legea nr. 205/2006, cu modificările şi completările ulterioare, îşi produce efectele în prezent, până la data de finalizare a Acordului de împrumut, şi anume 31 martie 2017,

având în vedere necesitatea finalizării contractelor încheiate în cadrul Proiectului privind reforma sistemului judiciar, nefinalizate până la data de 31 martie 2017, prin finanţări acordate de la bugetul de stat, aceste contracte vizând atât reabilitarea unor sedii de instanţă - clădiri monument istoric de importanţă naţională (categoria A), cât şi componente cu impact strategic asupra sistemului judiciar ce vor reprezenta baza tehnică de administrare a resurselor, respectiv cadrul metodologic tehnico-economic pentru realizarea viitoarelor investiţii cuprinse în Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2016-2020,

în contextul elaborării Legii bugetului de stat pentru anul 2017, este necesară reglementarea modalităţii de asigurare a finanţării anuale de la bugetul de stat, pentru finalizarea tuturor contractelor încheiate în cadrul Proiectului privind reforma sistemului judiciar, nefinalizate până la data de 31 martie 2017.

Întrucât după data de 31 martie 2017, astfel cum prevede Acordul de împrumut, urmează o perioadă de graţie de 4 luni, interval în care vor fi efectuate plăţi pentru activităţile derulate până la data de 31 martie 2017, atât din împrumut, cât şi din contribuţia României la finanţarea proiectului, şi, în acelaşi timp, vor fi derulate activităţi legate de implementarea în continuare a contractelor încheiate anterior acestei date, ceea ce face necesară asigurarea continuităţii activităţii direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei, respectiv Direcţia de implementare a proiectelor finanţate din împrumuturi externe,

urgenţa şi caracterul extraordinar al demersului rezultă din faptul că prevederea fondurilor din bugetul de stat trebuie raportată la valoarea rămasă de executat în anul 2017, la un moment cât mai apropiat de încheierea exerciţiului bugetar 2016. Resursele neutilizate din cadrul Acordului de împrumut trebuie compensate cu resurse ale bugetului de stat, în vederea realizării obiectivelor pentru care a fost derulat Acordul, prevederile propuse urmând să constituie temeiul pentru cuprinderea în Legea bugetului de stat pe anul 2017.

Luând în considerare necesitatea prelungirii termenelor pentru implementarea aparatelor de marcat electronice fiscale dotate cu jurnal electronic, prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 91/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 267/2015, cu modificările ulterioare,

faptul că în lipsa unui cadru normativ complet, începând cu data de 1 ianuarie 2017 nu vor fi disponibile pe piaţă nici aparate de marcat electronice fiscale cu rolă-jurnal pentru care legea prevede interdicţia de comercializare şi nici aparate de marcat electronice fiscale dotate cu jurnal electronic, pentru care nu au fost încă parcurse toate etapele de implementare, lucru care conduce la un blocaj al activităţii operatorilor economici care doresc să deschidă noi afaceri după data de 1 ianuarie 2017, ţinând cont de faptul că marii contribuabili sunt în imposibilitatea de a respecta obligaţia de a utiliza numai aparate de marcat electronice fiscale cu jurnal electronic începând cu data de 1 aprilie 2017, cu consecinţa aplicării sancţiunilor prevăzute de lege, deşi nerespectarea obligaţiei nu este imputabilă acestora,

în considerarea faptului că aspectele mai sus menţionate constituie o situaţie extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată, impunându-se adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanţei de urgenţă, în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

 

Art. I. - Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 6, alineatele (5) şi (51) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(5) La propunerea comisiei judeţene de fond funciar sau, după caz, a Comisiei de Fond Funciar a Municipiului Bucureşti, Agenţia Domeniilor Statului şi Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor demarează procedurile legale necesare în vederea schimbării regimului juridic al terenurilor ce fac obiectul situaţiei centralizatoare, aflate în proprietatea publică a statului, şi trecerii acestora, în condiţiile legii, în proprietatea privată a statului pentru a fi afectate restituirii în natură.

(51) Terenurile preluate în vederea finalizării procesului de restituire înainte de 20 mai 2013 de comisiile locale de fond funciar de la Agenţia Domeniilor Statului, de la alte instituţii sau societăţi comerciale care au administrat terenuri din proprietatea statului) dar care nu au făcut obiectul punerii în posesie revin, după caz, în domeniul public sau privat al statului şi în administrarea Agenţiei Domeniilor Statului, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.”

2. La articolul 6, după alineatul (52) se introduce un nou alineat, alineatul (53), cu următorul cuprins:

„(53) Terenurile care trec în administrarea Agenţiei Domeniilor Statului în condiţiile alin. (51) şi (52) pot face obiectul restituirii către foştii proprietari numai cu respectarea procedurii prevăzute de Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 626/2001, cu modificările şi completările ulterioare.”

3. La articolul 10, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 10. - (1) Se instituie un nou termen, respectiv data de 15 aprilie 2018, până la care Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară va întocmi, pentru fiecare unitate administrativ-teritorială, situaţia comparativă a cererilor şi disponibilului de teren, ulterior finalizării situaţiilor prevăzute la art. 6 alin. (2).”

4. La articolul 34 alineatul (5), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„b) dosarele în care, prin hotărâri judecătoreşti irevocabile/ definitive, instanţele de judecată s-au pronunţat cu privire la existenţa şi întinderea dreptului, precum şi la calitatea de persoană îndreptăţită;”.

Art. II. - Predarea către Agenţia Domeniilor Statului a terenurilor prevăzute la art. 6 alin. (51) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta ordonanţă de urgenţă, se face de către comisia locală de fond funciar care a primit aceste terenuri, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, prin protocol. Delimitarea terenurilor şi înscrierea lor în evidenţele de cadastru şi carte funciară se realizează prin Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.

Art. III. - Termenul prevăzut la art. 11 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta ordonanţă de urgenţă, se prorogă până la data de 1 ianuarie 2018.

Art. IV. - Termenul de restituire către foştii proprietari a terenurilor puse la dispoziţia comisiilor locale în vederea finalizării procesului de restituire, prevăzut la art. 20 alin. (5) din Legea nr. 165/2013, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta ordonanţă de urgentă, se prorogă până la data de 1 ianuarie 2018.

Art. V. - Agenţia Domeniilor Statului publică pe pagina sa de internet şi transmite Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor lista imobilelor din Fondul naţional, în condiţiile prevăzute la art. 20 alin. (4) din Legea nr. 165/2013, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta ordonanţă de urgenţă, până la data de 1 august 2017.

Art. VI. - Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor va face publică valoarea fiecărui imobil din Fondul naţional al terenurilor şi al altor imobile în condiţiile art. 20 alin. (7) din Legea nr. 165/2013, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta ordonanţă de urgentă, până la data de 1 octombrie 2017.

Art. VII. - La articolul 31 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(4) Recalcularea valorii acţiunilor se face în baza valorii activului net din ultimul bilanţ contabil, cu utilizarea coeficientului de actualizare stabilit de Banca Naţională a României prin Ordinul nr. 3/2001 privind coeficientul de actualizare a valorii leului de la data de 11 iunie 1948 până la data de 14 februarie 2001 şi a prevederilor Legii nr. 303/1947 pentru recalcularea patrimoniului societăţilor pe acţiuni, în cazul în care bilanţul este anterior acesteia. Recalcularea se face până la data de 14 februarie 2001

Art. VIII.- Termenul prevăzut la art. IV din Legea nr. 177/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 484 din 2 iulie 2015, astfel cum a fost prorogat prin dispoziţiile art. III din Legea nr. 163/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, se prorogă până la data de 30 iunie 2017.

Art. IX. - Termenul de intrare în vigoare prevăzut la art. 93 teza întâi din Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenţei persoanelor fizice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 464 din 26 iunie 2015, se prorogă până la data de 1 august 2017.

Art. X. - (1) Finanţarea contractelor încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la Bucureşti la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 205/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 454 din 25 mai 2006, cu modificările şi completările ulterioare, care nu au fost finalizate la data de 31 martie 2017, se asigură anual, în limitele aprobate prin legile bugetare anuale, din alocaţii de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Justiţiei, capitolul 61.01 „Ordine publică şi siguranţă naţională”, titlul XIII „Active nefinanciare”, respectiv titlul II „Bunuri şi servicii”, după caz.

(2) Se autorizează Ministerul Justiţiei ca pe o perioadă de 3 ani, începând cu data de 31 martie 2017, să asigure derularea şi finalizarea activităţilor cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, pe baza procedurilor specifice de achiziţie ale Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, punând la dispoziţie personal specializat în derularea unor proiecte finanţate din împrumuturi externe.

Art. XI. - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 21 ianuarie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 31, alineatul (5) va avea următorul cuprins:

„(5) Procedura de conectare a aparatelor de marcat electronice fiscale la sistemul informatic naţional de supraveghere şi monitorizare a datelor fiscale se aprobă prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, până la data de 1 noiembrie 2018.”

2. La articolul 5, alineatul (14) va avea următorul cuprins:

„(14) Avizele privind distribuţia aparatelor de marcat electronice fiscale acordate distribuitorilor autorizaţi îşi menţin valabilitatea până la data expirării, dar nu mai târziu de data de 1 octombrie 2017.”

3. La articolul 10, litera aa) va avea următorul cuprins:

,,aa) comercializarea de către distribuitorii autorizaţi sau de către unităţile din reţeaua acestora acreditate pentru comercializarea aparatelor de marcat electronice fiscale definite la art. 3 alin. (1), începând cu data de 1 octombrie 2017;”.

Art. XII. - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 91/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 966 din 30 decembrie 2014, aprobată cu modificări prin Legea nr. 267/2015, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul II, alineatele (1)-(5) vor avea următorul cuprins:

„Art. II. - (1) începând cu data de 1 iulie 2017, Comisia autorizează numai distribuitori pentru aparatele de marcat electronice fiscale definite la art. 3 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) începând cu data de 1 octombrie 2017, se interzice comercializarea aparatelor de marcat electronice fiscale definite la art. 3 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) începând cu data de 1 ianuarie 2018, operatorii economici care au calitatea de mari contribuabili, potrivit dispoziţiilor legale, au obligaţia de a utiliza numai case de marcat definite la art. 3 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(4) începând cu data de 1 aprilie 2018, operatorii economici care au calitatea de contribuabili mijlocii, potrivit dispoziţiilor legale, au obligaţia de a utiliza numai case de marcat definite la art. 3 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(5) începând cu data de 1 august 2018, operatorii economici care au calitatea de contribuabili mici, potrivit dispoziţiilor legale, au obligaţia de a utiliza numai case de marcat definite la art. 3 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.”

2. Articolul III va avea următorul cuprins:

„Art. III. - Normele metodologice pentru aplicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 479/2003, republicată, cu modificările ulterioare, se modifică până la data de 31 martie 2017.”

Art. XIII. - Începând cu data de 1 ianuarie 2017, pentru aparatele de marcat electronice fiscale definite la art. 3 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, avizul tehnic favorabil privind caracteristicile tehnice ale modelului aparatului de marcat electronic fiscal prevăzut la art. 5 alin. (9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se eliberează de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică potrivit procedurii aprobate prin Normele metodologice pentru aplicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 479/2003, republicată, cu modificările ulterioare.

Art. XIV. - Avizul tehnic favorabil prevăzut la art. 5 alin. (9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, eliberat potrivit prevederilor art. II alin. (9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 91/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 267/2015, cu modificările ulterioare, până la data de 31 decembrie 2016, poate fi utilizat în vederea obţinerii autorizaţiei prevăzute la art. 5 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. XV. - Dispoziţiile art. 5 alin. (10) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică începând cu data de 30 aprilie 2017.

Art. XVI. - Ordinul comun al ministrului finanţelor publice şi al ministrului comunicaţiilor şi pentru societatea informaţională, prevăzut la art. 5 alin. (11) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aprobă până la data de 31 martie 2017.

Art. XVII. - Informaţiile conţinute în registrul prevăzut la art. 31 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi metodologia şi procedura de înregistrare a acestora se aprobă prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, până la data de 31 martie 2017.

Art. XVIII. - Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 720 din 24 septembrie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 3, alineatul (3) va avea următorul cuprins:

,,(3) Până la data de 31 decembrie 2017, la nivelul fiecărei circumscripţii judecătoreşti se va constitui şi va funcţiona cel puţin un birou de cadastru şi publicitate imobiliară, denumit în continuare birou teritorial, sau. după caz, un birou de relaţii cu publicul, ca unităţi fără personalitate juridică, în subordinea oficiilor teritoriale. Modul de organizare şi funcţionare, numărul, precum şi arondarea acestora pe unităţi administrativ-teritoriale se stabilesc prin ordin cu caracter normativ al directorului general al Agenţiei Naţionale.”

2. La articolul 9, alineatul (347) va avea următorul cuprins:

(347) în vederea asigurării finanţării complementare prevăzute la alin. (343) şi (344), unităţile administrativ-teritoriale care intenţionează demararea lucrărilor de înregistrare sistematică a terenurilor la nivel de sector cadastral pentru îndeplinirea obiectivului finalizării înregistrării sistematice la nivelul sectorului cadastral, conform alin. (341) şi (342), au obligaţia de a transmite oficiilor teritoriale în raza cărora sunt situate sectoarele cadastrale solicitarea de a se încheia contractul de finanţare, în termen de 45 de zile de la intrarea în vigoare a procedurii prevăzute la alin. (346). În vederea derulării Programului naţional de cadastru şi carte funciară, începând cu data de 1 ianuarie 2017, termenul ide 45 de zile se va calcula de la primirea de către unitatea administrativ-teritorială a înştiinţării transmise de oficiul teritorial cu privire la suma alocată pentru finanţare şi a modelului contractului de finanţare.”

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Şeful Cancelariei Prim-Ministrului,

Paul Gheorghiu

Secretarul general al Guvernului,

Florin Marius Tăcu

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Vasile Dîncu

Viceprim-ministru, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri,

Costin Grigore Borc

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Achim Irimescu

Ministrul comunicaţiilor şi pentru societatea informaţională,

Delia Popescu

Ministrul finanţelor publice,

Anca Dana Dragu

 

Bucureşti, 15 decembrie 2016.

Nr. 98.

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind eliberarea, la cerere, a domnului Dan Ion Gherguţ din funcţia de vicepreşedinte, cu rang de subsecretar de stat, al Institutului Naţional de Statistică

 

Având în vedere Cererea domnului Dan Ion Gherguţ, înregistrată la Cancelaria Prim-Ministrului cu nr. 2.815/P.G. din 13 decembrie 2016,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 17 alin. (1) din Legea organizării şi funcţionării statisticii oficiale în România nr. 226/2009, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 7 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 957/2005 privind organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional de Statistică, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data de 1 ianuarie 2017, domnul Dan Ion Gherguţ se eliberează, la cerere, din funcţia de vicepreşedinte, cu rang de subsecretar de stat, al Institutului Naţional de Statistică.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Florin Marius Tăcu

 

Bucureşti, 21 decembrie 2016.

Nr. 384.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

pentru aprobarea cantităţilor de motorină determinate la plată de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, aferente perioadei 1 iulie 2016-30 septembrie 2016, ce beneficiază de ajutor de stat acordat sub formă de rambursare

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 113.490/2016 al Direcţiei generale politici agricole şi industrie alimentară, precum şi prevederile art. 9 alin. (3) şi art. 10 din Hotărârea Guvernului nr. 1.174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 10 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 1.185/2014 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă cantităţile de motorină determinate la plată de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, aferente perioadei 1 iulie 2016- 30 septembrie 2016, ce beneficiază de ajutor de stat acordat sub formă de rambursare cu încadrarea în resursele disponibile cu această destinaţie în bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în anul 2016, prevăzute de art. 10 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.174/ 2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 2. - Cantităţile totale de motorină prevăzute la art. 1 sunt de 77.792.787,117 litri, valoarea totală a ajutorului de stat aferent este de 139.832.591,00 lei şi sunt cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Achim Irimescu

 

Bucureşti, 20 decembrie 2016.

Nr. 998.

 

 

ANEXĂ

 

Cantităţile de motorină determinate la plată de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, aferente perioadei 1 iulie 2016- 30 septembrie 2016, ce beneficiază de ajutor de stat acordat sub formă de rambursare

 

Nr. crt.

SPECIFICARE

Cantităţi de motorină(*)

(litri)

Valoare ajutor de stat rotunjit, fără subdiviziuni(**)

(lei)

1

Sectorul vegetal

73.312.878,830

131.779.936,00

2

Sectorul zootehnic

4.005.780,313

7.200.407,00

3

Sectorul îmbunătăţiri funciare

474.127,974

852.248,00

 

Total

77.792.787,117

139.832.591,00

 

(*) Pentru anul 2016, valoarea nominală a ajutorului de stat este 1,7975 lei/litru.

(**) Conform prevederilor art. 9 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 1.174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, cu modificările şi completările ulterioare.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.