MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 990/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 990         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 8 decembrie 2016

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 511 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 54 lit. b) şi art. 342 din Codul de procedură penală

 

ORDONANŢE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

90. - Ordonanţă de urgenţă privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea managementului ariilor naturale protejate

 

894. - Hotărâre privind actualizarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, ca urmare a modificării valorii de inventar şi schimbării unităţii de administrare pentru un imobil aflat în administrarea Ministerului Afacerilor Interne - U.M. 0406 Constanţa

 

910. - Hotărâre privind încetarea exercitării, cu caracter temporar, prin detaşare în condiţiile legii a funcţiei publice de subprefect al judeţului Timiş de către domnul Marossy Zoltán Gheorghe

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

2.066/2.157. - Ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului afacerilor externe privind aprobarea criteriilor de selecţie şi a modalităţii de organizare a concursului de ocupare a funcţiilor de ataşat agricol din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

 

ACTE ALE BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI

 

9. - Regulament pentru modificarea Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 5/2013 privind cerinţe prudenţiale pentru instituţiile de credit

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 511

din 5 iulie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 54 lit. b) şi art. 342 din Codul de procedură penală

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Cristina Teodora Pop - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Cosmin Grancea.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 54 lit. b) şi art. 342 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Adrian Ioan Ciureanu şi de Tribunalul Suceava - Secţia penală, din oficiu, În Dosarul nr. 1.132/45/2011*, care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.377 D/2015.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Referitor la susţinerile autorului excepţiei se arată că niciun text de lege nu interzice administrarea de probe în procedura de cameră preliminară, aspect reţinut de către Curtea Constituţională prin Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014. Cu privire la susţinerile instanţei, se face trimitere la jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv la Decizia nr. 838 din 8 decembrie 2015, prin care s-a reţinut că apare ca ilogică soluţia legislativă ca acelaşi judecător care s-a pronunţat cu privire la legalitatea urmării penale să se pronunţe din nou, cu privire la aceleaşi aspecte, atunci când procedează la judecarea cauzei. Se mai susţine că dispoziţiile Codului de procedură penală permit apărătorului suspectului sau inculpatului să participe la efectuarea actelor de urmărire penală şi să studieze dosarul cauzei. Se mai arată că procedura în camera preliminară este o procedură orală şi contradictorie, în care pot fi administrate probe. Se conchide că orice nelegalitate care survine în cursul urmăririi penale poate fi cunoscută şi poate fi invocată cu prilejul examinării legalităţii urmăririi penale în camera preliminară.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 9 septembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 1.132/45/2011*, Tribunalul Suceava – Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 54 lit. b) şi art. 342 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Adrian Ioan Ciureanu şi de Tribunalul Suceava - Secţia penală, din oficiu, într-o cauză ce are ca obiect stabilirea vinovăţiei autorului excepţiei sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conflict de interese,

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia, Adrian Ioan Ciureanu, susţine că textele criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului şi art. 21 alin. (3) cu privire la dreptul la un proces echitabil. Se face trimitere, în acest sens, la Decizia Curţii Constituţionale nr. 641 din 11 noiembrie 2014, prin care instanţa de contencios constituţional a reţinut că „din reglementarea instituţiei camerei preliminare, se desprinde ideea imposibilităţii pentru judecătorul din această fază de a administra probe pentru a stabili legalitatea probelor administrate în faza de urmărire penală, nebeneficiind de contradictorialitate şi oralitate, singura posibilitate pentru acesta fiind constatarea formală a legalităţii probelor sau necesitatea excluderii unora dintre acestea” (paragraful 60) şi că „imposibilitatea judecătorului de cameră preliminară de a administra noi probe ori de a solicita depunerea anumitor înscrisuri, precum şi lipsa unei dezbateri orale cu privire la aceste aspecte, îl pun pe acesta în postura de a nu putea clarifica situaţia de fapt” (paragraful 61). Se susţine că procedura de constatare a legalităţii administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală în etapa camerei preliminare este una pur formală, în care judecătorul nu poate administra probe, iar caracterul definitiv al hotărârii pronunţate în această etapă nu mai permite administrarea de noi probe în timpul judecăţii pentru a dovedi nelegalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală.

6. Tribunalul Suceava - Secţia penală susţine că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată prin raportare la criticile de neconstituţionalitate arătate de autorul excepţiei, invocând neconstituţionalitatea aceloraşi dispoziţii legale pe baza unor argumente diferite. Se arată, astfel, că dispoziţiile art. 54 lit. b) şi art. 342 din Codul de procedură penala sunt neconstituţionale în măsura în care consacră exclusiv în competenţa judecătorului de cameră preliminară analiza legalităţii probelor şi a actelor de urmărire penală. Se susţine că textele criticate stabilesc competenţa exclusivă a judecătorului de cameră preliminară de a soluţiona cererile şi excepţiile referitoare la legalitatea probelor administrate în cursul urmăririi penale şi a efectuării actelor de urmărire penală, aşa încât probele administrate şi actele de urmărire penală constatate ca fiind nelegale sunt înlăturate în mod definitiv şi nu mai pot fi folosite în procesul penal, iar cele apreciate ca fiind legale nu mai pot fi înlăturate ulterior, rămânând definitiv câştigate cauzei. Se arată că o astfel de soluţie legislativă poate fi apreciată ca respectând dreptul la un proces echitabil, în măsura în care dă părţilor posibilitatea să-şi exprime poziţia cu privire la legalitatea probelor şi actelor de urmărire penală într-o procedură orală şi contradictorie. Se arată, însă, că, în anumite situaţii, nelegalitatea administrării probelor nu poate fi cunoscută în procedura de cameră preliminară, din considerente neimputabile părţilor sau judecătorului, motiv pentru care reglementarea actuală a Codul de procedură penală, conform căreia doar judecătorul de cameră preliminară poate decide asupra legalităţii probelor şi a actelor de urmărire penală este neconstituţională, excluzând posibilitatea instanţei de judecată (în primă instanţă sau în apel) să revină asupra caracterului nelegal sau netemeinic al unor probe sau al unor acte de urmărire penală în condiţiile în care din probele ce nu au putut fi administrate în procedura camerei preliminare rezultă o situaţie contrară decât cea reţinută de judecătorul de cameră preliminară, încălcând dreptul părţilor la un proces echitabil, prevăzut la art. 21 alin. (3) din Constituţie.

7. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

8. Guvernul susţine că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, făcând trimitere la Decizia Curţii Constituţionale nr. 472 din 16 iunie 2015, pe care o apreciază ca fiind aplicabilă mutatis mutandis şi în prezenţa cauză.

9. Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată şi arată că îşi menţine punctele de vedere ce au fost reţinute în deciziile Curţii Constituţionale nr. 472 din 16 iunie 2015 şi nr. 663 din 11 noiembrie 2014.

10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 54 lit. b) şi art. 342 din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins:

- Art. 54 lit. b): „Judecătorul de cameră preliminară este judecătorul care, în cadrul instanţei, potrivit competenţei acesteia: [...] b) verifică legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor procesuale de către organele de urmărire penală;

- Art. 342: „Obiectul procedurii camerei preliminare îl constituie verificarea, după trimiterea în judecată, a competenţei şi a legalităţii sesizării instanţei, precum şi verificarea legalităţii administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală.”

13. Se susţine că textele criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului şi ale art. 21 alin. (3) cu privire la dreptul la un proces echitabil.

14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 54 lit. b) şi ale art. 342 din Codul de procedură penală au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, instanţa de contencios constituţional pronunţând, în acest sens, Decizia nr. 472 din 16 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 604 din 10 august 2015, prin care a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate invocată.

15. Prin Decizia nr. 472 din 16 iunie 2015, paragraful 26, Curtea a reţinut că, pe de-o parte, probele, odată ce au fost excluse, nu mai pot fi avute în vedere la judecata în fond a cauzei, iar pe de altă parte, judecătorul de cameră preliminară este suveran asupra stabilirii legalităţii administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire, fiind singurul care poate aprecia asupra acestor elemente. Astfel, actele pe care acesta le îndeplineşte au o influenţă directă asupra desfăşurării şi echităţii procesului propriu-zis. Odată începută judecata, judecătorul fondului nu mai poate aprecia asupra probelor excluse, dar nici asupra legalităţii administrării probelor ce au rămas câştigate procesului, aşa încât, după rămânerea definitivă a soluţiei dispuse de judecătorul de cameră preliminară, nu mai există niciun temei legal în baza căruia inculpatul să poată ridica cereri ori excepţii referitoare la aspecte deja analizate în camera preliminară,

16. De asemenea, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 838 din 8 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158 din 1 martie 2016, paragraful 19, a constatat că, în repetate rânduri, a fost chemată să se pronunţe asupra unor dispoziţii secvenţiale ale instituţiei camerei preliminare, constatând că aceasta a fost concepută, în accepţiunea legiuitorului, „ca o instituţie nouă şi inovatoare” care are ca scop „înlăturarea duratei excesive a procedurilor în faza de judecată”, fiind, în acelaşi timp, un remediu procesual menit „să răspundă exigenţelor de legalitate, celeritate şi echitate a procesului penal” (a se vedea Expunerea de motive la Proiectul de Lege privind Codul de procedură penală - PL-x nr. 412/2009). Curtea a reţinut, totodată, că, în prezent, instituţia camerei preliminare este reglementată în cuprinsul Codului de procedură penală la art. 342-348, unde se găsesc elementele referitoare la obiectul şi durata, măsurile premergătoare, procedura, soluţiile ce pot fi pronunţate şi contestaţia împotriva acestor soluţii. Astfel, prin prisma atribuţiilor procesuale încredinţate judecătorului de cameră preliminară, în contextul separării funcţiilor judiciare potrivit textului de lege menţionat anterior, Curtea a tras concluzia că acestuia îi revine funcţia de verificare a legalităţii trimiterii ori netrimiterii în judecată şi că, în concepţia legiuitorului, această nouă instituţie procesuală nu aparţine nici urmăririi penale, nici judecăţii, fiind echivalentă unei noi faze a procesului penal. Procedura camerei preliminare a fost încredinţată, potrivit art. 54 din Codul de procedură penală, unui judecător - judecătorul de cameră preliminară -, a cărui activitate se circumscrie aceleiaşi competenţe materiale, personale şi teritoriale a instanţei din care face parte, conferindu-i acestei noi faze procesuale un caracter jurisdicţional (a se vedea Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 5 decembrie 2014, paragraful 25 şi paragraful 27).

17. Tot prin Decizia nr. 838 din 8 decembrie 2015, paragraful 20, instanţa de contencios constituţional a reţinut că a eliminat, cu acele ocazii, din conţinutul normativ aspectele neconstituţionale care, astfel remediate, conduc, alături de argumentele deciziei anterior referite, la conturarea unei instituţii constituţionale şi funcţionale. Astfel, prin Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 5 decembrie 2014, paragrafele 42,43 şi 63, şi Decizia nr. 631 din 8 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 831 din 6 noiembrie 2015, paragraful 31 şi paragraful 34, au fost admise excepţiile de neconstituţionalitate invocate în respectivele cauze, prilej cu care instanţa de contencios constituţional a statuat că, de vreme, ce inculpatul nu se bucură de posibilitatea reală de a aduce comentarii referitoare la tot ceea ce este avansat în drept sau în fapt de către adversar şi la tot ceea ce este prezentat de acesta, fiind limitat la a depune cereri şi excepţii după consultarea rechizitoriului, iar partea civilă şi partea responsabilă civilmente erau excluse ab initio din procedura de cameră preliminară, atunci, din perspectiva contradictorialităţii, ca element definitoriu al egalităţii de arme şi al dreptului la un proces echitabil, norma legală trebuie să permită comunicarea către toate părţile din procesul penal - inculpat, parte civilă, parte responsabilă civilmente - a documentelor care sunt de natură să influenţeze decizia judecătorului şi să prevadă posibilitatea tuturor acestor părţi de a discuta în mod efectiv observaţiile depuse instanţei.

18. De asemenea, prin Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014, Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că soluţia legislativă cuprinsă în art. 345 alin. (1) şi în art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală, potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară se pronunţă „fără participarea procurorului şi a inculpatului”, este neconstituţională, întrucât nu permite participarea procurorului, a inculpatului, a părţii civile şi a părţii responsabile civilmente în procedura desfăşurată în camera de consiliu, în faţa judecătorului de cameră preliminară. Prin Decizia nr. 838 din 8 decembrie 2015, paragraful 21, Curtea a reţinut că cele expuse anterior au devenit aplicabile mutatis mutandis şi în ceea ce priveşte procedura contestaţiei împotriva soluţiei pronunţate de judecătorul de cameră preliminară.

19. Totodată, prin Decizia nr. 838 din 8 decembrie 2015, anterior citată, paragraful 23, Curtea a conchis că, prin deciziile menţionate în considerentele acesteia, a înlăturat consecinţele afectării dreptului la un proces echitabil, sens în care oricare persoană interesată are posibilitatea de a-şi susţine cauza, în mod util în faţa instanţei judecătoreşti, din perspectiva obiectului procedurii camerei preliminare, în aşa fel încât condiţionările existente nu aduc atingere substanţei dreptului şi nici nu-l lipsesc de efectivitate.

20. Aşa fiind, în urma pronunţării de către Curte a Deciziei nr. 641 din 11 noiembrie 2014, soluţionarea cauzelor în camera preliminară are ioc, cu participarea procurorului şi cu citarea părţilor şi a persoanei vătămate, într-o procedură contradictorie, care permite părţilor şi persoanei vătămate să îşi susţină punctele de vedere şi să îşi formuleze apărările pe care le consideră necesare, fiindu-le asigurate acestora dreptul la un proces echitabil şi dreptul la apărare.

21. Curtea reţine, totodată, că împotriva încheierii pronunţate de judecătorul de cameră preliminară procurorul, părţile şi persoana vătămată pot formula contestaţie, în condiţiile art. 347 din Codul de procedură penală.

22. Având în vedere considerentele mai sus invocate. Curtea constată că procedura judecăţii în camera preliminară nu încalcă normele constituţionale invocate în susţinerea excepţiei, asigurând garanţiile procesuale specifice dreptului la un proces echitabil.

23. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a reconsidera această jurisprudenţă, apreciem că atât soluţia, cât şi considerentele deciziei anterior citate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Adrian Ioan Ciureanu şi de Tribunalul Suceava - Secţia penală, din oficiu, în Dosarul nr. 1,132/45/2011* şi constată că dispoziţiile art. 54 lit. b) şi art. 342 din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Suceava - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 5 iulie 2016.

 

PREŞEDINTELE INTERI MAR AL CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Cristina Teodora Pop

 

ORDONANŢE ŞI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ

privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea managementului ariilor naturale protejate

 

Având în vedere necesitatea asigurării unui management adecvat şi eficient al ariilor naturale protejate, care ocupă 22,68% din teritoriul României, precum şi faptul că managementul acestor arii poate avea impact economic şi social semnificativ,

ţinând cont de situaţia ariilor naturale protejate care nu au administratori şi pentru care structurile din subordinea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului asigurau un nivel minim de administrare, respectiv situaţia celor trei parcuri naţionale şi naturale care nu beneficiază de structuri de administrare şi a 32% din siturile Natura 2000, care nu au administratori,

luând în considerare faptul că responsabilitatea privind coordonarea administrării ariilor naturale protejate şi managementul acestora de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a fost modificată prin adoptarea Legii nr. 95/2016 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate şi pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul anilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, care prevede că atribuţiile de administrare a ariilor naturale protejate se preiau integral de către Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate, denumită în continuare ANANP, de la data intrării în vigoare a legii, fără a exista dispoziţii tranzitorii care să cuprindă măsurile privitoare la derularea raporturilor juridice născute în temeiul vechii reglementări care a fost înlocuită de Legea nr. 95/2016, până la organizarea şi funcţionarea efectivă a ANANP,

luând notă de impedimentul creat de intrarea în vigoare a Legii nr. 95/2016 în ceea ce priveşte imposibilitatea organizării unor sesiuni de atribuire în administrare a ariilor naturale protejate pentru care au încetat sau vor înceta în scurt timp contractele de administrare/convenţiile de custodie, pentru care la acest moment este responsabilă ANANP, instituţie care nu s-a organizat şi nu este funcţională până în prezent,

ţinând cont de imposibilitatea asigurării de fonduri pentru activităţi în arii protejate, prin agenţiile teritoriale pentru protecţia mediului din Programul operaţional Infrastructură mare (POIM) - axa prioritară 4 - Protecţia mediului prin măsuri de conservare a biodiversitaţii, monitorizarea calităţii aerului şi decontaminarea siturilor poluate istoric pentru realizarea obiectivelor prioritare ale ariilor protejate, ca urmare a faptului că atribuţiile privind administrarea ariilor naturale protejate au fost transferate prin Legea nr. 95/2016 la ANANP, care va deveni funcţională doar după adoptarea hotărârii Guvernului care va stabili structura organizatorică, atribuţiile şi competenţele ANANP,

dat fiind că nu se pot încheia acte adiţionale la contractele existente pentru administrarea ariilor naturale protejate, în vederea continuării administrării până la o nouă sesiune de atribuire în administrare, şi pentru a se asigura eligibilitatea în vederea depunerii de proiecte de finanţare,

ţinând cont de blocajul creat la nivelul aplicării legislaţiei privind managementul ariilor naturale protejate, ca urmare a faptului că la momentul actual nu este aprobat actul normativ de organizare şi funcţionare a ANANP,

având în vedere consecinţele negative asupra patrimoniului natural, obiectiv de interes public major şi componentă fundamentală a strategiei naţionale pentru dezvoltare durabilă, determinate de lipsa administrării ariilor naturale protejate, respectiv a posibilităţii de a se asigura un management adecvat al acestora,

luând în considerare faptul că aceste elemente vizează interesul public şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată, pentru rezolvarea cărora este necesară instituirea unor măsuri, şi faptul că România trebuie să se conformeze cerinţelor de raportare către diferite organizaţii internaţionale, cum sunt Comisia Europeană (raportarea siturilor Natura 2000 conform prevederilor Directivei Păsări şi a Directivei Habitate, raportarea ariilor naturale protejate conform prevederilor Directivei INSPIRE), UNESCO (raportarea siturilor patrimoniului universal, conform prevederilor Convenţiei privind protecţia patrimoniului mondial, cultural şi natural şi raportarea rezervaţiilor biosferei, conform programului UNESCO Om şi Biosferă), Secretariatul Convenţiei Ramsar (raportarea zonelor umede de importanţă internaţională), Agenţia Europeană de Mediu (raportarea ariilor naturale protejate de interes naţional şi internaţional) şi UNEP - Centrul de Monitorizare Mondială a Conservării (WCMC), pentru a evita eventualele sancţiuni de ordin financiar ca urmare a neîndeplinirii acestor obligaţii, în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

 

Art. I. - Dispoziţiile art. 1 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 95/2016 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate şi pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr. 369 din 13 mai 2016, se suspendă până la data de 1 mai 2017.

Art. II. - Exercitarea atribuţiilor, funcţiilor, drepturilor şi a obligaţiilor Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate, prevăzute la art. 1 alin. (4) şi (5) şi la art. 2 din Legea nr. 95/2016, se realizează de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi instituţiile din subordine.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

p. Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,

Erika Stanciu,

secretar de stat

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Achim Irimescu

Ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice,

Mircea Dumitru

p. Ministrul afacerilor externe,

Marius Cristian Bădescu,

secretar de stat

 

Bucureşti, 29 noiembrie 2016.

Nr. 90.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind actualizarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, ca urmare a modificării valorii de inventar şi schimbării unităţii de administrare pentru un imobil aflat în administrarea Ministerului Afacerilor Interne - U.M. 0406 Constanţa

 

Având în vedere prevederile art. 21 şi 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 20 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă actualizarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, referitor la imobilul aflat în administrarea Ministerului Afacerilor Interne - U.M. 0406 Constanţa, înregistrat la poziţia nr. M.F.P. 101.124, ca urmare a modificării valorii de inventar şi schimbării unităţii de administrare, potrivit datelor prevăzute În anexa care face parte integranta din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Ministerul Afacerilor Interne îşi va actualiza în mod corespunzător datele din evidenţa cantitativ-valorică şi, împreună cu Ministerul Finanţelor Publice, va opera modificarea corespunzătoare a anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Ministrul afacerilor interne,

Ioan-Dragoş Tudorache

Ministrul finanţelor publice,

Anca Dana Dragu

 

Bucureşti, 29 noiembrie 2016.

Nr. 894.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale imobilului aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Afacerilor Interne, pentru care se actualizează inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, ca urmare a modificării valorii de inventar şi a schimbării unităţii de administrare a acestuia, în condiţiile legii

 

Adresa imobilului

Cod de clasificaţie

Denumirea imobilului

Unitatea de administrare de la care s-a transmis imobilul

Unitatea de administrare la care s-a transmis imobilul

Caracteristicile tehnice ale imobilului care se transferă

Valoare de inventar actualizată

(lei)

Nr. MFP

Judeţul Constanţa

8.19.01

45-89

Ministerul Afacerilor Interne - U.M. 0406 Constanta

(CUI) 4300582

Ministerul Afacerilor Interne - U.M.

0608 Constanţa

(CUI) 34452132

Teren în suprafaţă de 50.059 mp CF nr. 243536/2016

Valoare = 14.961.363,56

101.124

Construcţii

1. Construcţie 45-89-01 Sc = 1.126 mp Sd = 5.630 mp

 

Valoare = 4.881.046,88

2. Construcţie 45-89-02 Sc = 373 mp Sd = 746 mp

Valoare = 2.847.175,70

3. Construcţie 45-89-03 Sc = 367 mp Sd = 367 mp

Valoare = 339.736,21

4. Construcţie 45-89-04 Sc = 1.108 mp Sd = 2.216 mp

Valoare = 2.349.527,57

5. Construcţie 45-89-05 Sc = 344 mp Sd = 344 mp

Valoare = 1.926.566,45

 

 

 

 

 

6. Construcţie 45-89-07 Sc = 731 mp Sd = 1.462 mp

Valoare = 2.034.307,56

 

7. Construcţie 45-89-08 Sc = 1.819 mp Sd = 1.819 mp

Valoare = 1.609.614,20

8. Construcţie 45-89-10 Sc = 25 mp Sd = 25 mp

Valoare = 33.661,66

9. Construcţie 45-89-11 Sc - 319 mp Sd = 319 mp

Valoare = 737.421,93

10. Construcţie 45-89-12 Sc = 196 mp Sd = 196 mp

Valoare = 374.896,24

11. Construcţie 45-89-13 Sc = 48 mp Sd = 48 mp

Valoare = 147,643,92

12. Construcţie 45-89-14 Sc = 161 mp Sd = 161 mp

Valoare - 154.447,01

13. Construcţie 45-89-15 Sc = 161 mp Sd = 161 mp

Valoare - 154,977,68

14. Construcţie 45-89-16 Sc = 437 mp Sd = 437 mp

Valoare - 132.223,87

15. Construcţie 45-89-17 Sc = 72 mp Sd = 144 mp

Valoare = 446.509,75

16. Construcţie 45-89-18 Sc = 196 mp Sd = 196 mp

Valoare = 136.889,29

17. Construcţie 45-89-19 Sc - 53 mp Sd = 53 mp

Valoare - 82.428,00

18. Construcţie 45-89-20 Sc = 56 mp Sd = 56 mp

Valoare = 526.650,91

19. Construcţie 45-89-24 Sc = 65 mp Sd = 65 mp

Valoare = 16.166,01

20. Construcţie 45-89-25 Sc = 46 mp Sd = 46 mp

Valoare = 29.911,25

21. Pilon antenă radio Sc = 9 mp Sd = 9 mp

Valoare = 776,99

22. Pilon antenă radio Sc = 9 mp Sd = 9 mp

Valoare = 776,99

23. Pilon antenă radio Sc = 9 mp Sd = 9 mp

Valoare - 776,99

24. Rampă spălare Sc = 24 mp Sd = 24 mp

Valoare = 47.826,79

 

 

 

 

 

Reţea alimentare energie termică = 742 ml

Valoare = 120.290,17

 

Împrejmuire = 1.000 ml

Valoare = 133.878,70

Reţea apă canalizare = 732 ml

Valoare = 1.124.695,94

Drumuri platforme = 6.358 mp

Valoare = 472.970,78

Reţea alimentare energie electrică

Valoare = 393.909,62

Reţea alimentare cu gaze naturale = 182 ml

Valoare = 86.840,48

 

 

 

 

 

Total valoare imobil = 36.305.909,10 lei

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind încetarea exercitării, cu caracter temporar, prin detaşare în condiţiile legii a funcţiei publice de subprefect al judeţului Timiş de către domnul Marossy Zoltán Gheorghe

 

Având în vedere prevederile art. 19 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri încetează exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare în condiţiile legii a funcţiei publice de subprefect al judeţului Timiş de către domnul Marossy Zoltán Gheorghe.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Ministrul afacerilor interne,

Ioan-Dragoş Tudorache

 

Bucureşti, 8 decembrie 2016.

Nr. 910.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE

Nr. 2.066 din 23 noiembrie 2016

Nr. 2.157 din 5 decembrie 2016

 

ORDIN

privind aprobarea criteriilor de selecţie şi a modalităţii de organizare a concursului de ocupare a funcţiilor de ataşat agricol din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

 

Având în vedere Referatul nr. 207.076/2016, aprobat de ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

în temeiul prevederilor:

- Hotărârii Guvernului nr. 1.185/2014 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârii Guvernului nr. 8/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Externe, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 17/2016 privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, precum şi pentru înfiinţarea funcţiei de ataşat agricol, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 212/2016.

- Legii nr. 269/2003 privind Statutul Corpului diplomatic şi consular al României, cu modificările ulterioare;

- Hotărârii Guvernului nr. 286/2011 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea principiilor generale de ocupare a unui post vacant sau temporar vacant corespunzător funcţiilor contractuale şi a criteriilor de promovare în grade sau trepte profesionale imediat superioare a personalului contractual din sectorul bugetar plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale şi ministrul afacerilor externe emit prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă criteriile de selecţie şi modalitatea de organizare a concursului de ocupare a funcţiilor de ataşat agricol din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 3. - Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Ministerul Afacerilor Externe vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin, iar Direcţia management resurse umane din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale îl va comunica Serviciului de presă şi relaţii publice în vederea afişării pe site-ul www.madr.ro

Art. 4. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului afacerilor externe nr. 1.026/1.125/2016 privind aprobarea criteriilor de selecţie şi a modalităţii de organizare a concursului de ocupare a funcţiilor publice specifice de ataşat agricol din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 598 din 5 august 2016, cu modificările ulterioare.

 

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

p. Ministrul afacerilor externe,

Achim Irimescu

Dănuţ Sebastian Neculăescu,

 

secretar de stat

 

 

ANEXĂ

 

Criteriile de selecţie şi modalitatea de organizare a concursului de ocupare a funcţiilor de ataşat agricol din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

 

CAPITOLUL I

Prevederi generale

 

Art. 1. - În vederea asigurării reprezentării României atât în statele membre UE, cât şi în statele terţe, în domeniul politicii agricole comune şi promovării produselor agroalimentare, în cadrul structurii de specialitate din Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, denumit în continuare MADR, sunt prevăzute funcţii de ataşat agricol.

Art. 2. - Funcţiile de ataşat agricol pot fi ocupate, prin concurs sau examen, potrivit legii, de angajaţi ai MADR, ai instituţiilor subordonate acestuia şi de personalul detaşat la MADR.

Art. 3. - Principiile care stau la baza organizării şi desfăşurării concursului sunt:

a) competenţa - principiul potrivit căruia persoanele care doresc să ocupe un post de ataşat agricol trebuie să deţină şi să demonstreze/confirme cunoştinţele, abilităţile şi competenţele necesare în vederea exercitării atribuţiilor şi responsabilităţilor aferente postului;

b) competiţia - principiul potrivit căruia confirmarea cunoştinţelor, abilităţilor şi competenţelor necesare ocupării unui post de ataşat agricol se face prin concurs;

c) egalitatea de tratament şi egalitatea de şanse - principii potrivit cărora se recunoaşte în mod egal vocaţia angajaţilor din cadrul MADR şi instituţiilor subordonate acestuia, care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege şi de prezentul document;

d) transparenţa - principiu potrivit căruia MADR are obligaţia de a pune la dispoziţia tuturor celor interesaţi informaţiile de interes public referitoare la cariera profesională a ataşaţilor publici.

 

CAPITOLUL II

Criteriile de selecţie care stau la baza ocupării posturilor

 

de ataşat agricol din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

Art. 4. - Criteriile de selecţie care stau la baza ocupării posturilor de ataşat agricol sunt:

a) cunoaşterea aprofundată atât a politicilor agricole comune şi de dezvoltare rurală, cât şi a politicilor naţionale în materie de susţinere a producţiei agricole şi zootehnice;

b) cunoştinţe în materie de politică comercială comună şi naţională în domeniul agroalimentar (regimul comun aplicabil exporturilor şi, respectiv, importurilor, acorduri comerciale preferenţiale, protecţie împotriva barierelor comerciale, obstacole în calea comerţului şi a investiţiilor, măsuri antidumping etc.);

c) cunoaşterea reglementărilor specifice Organizaţiei Mondiale a Comerţului (Acordul GATT, Acordul privind agricultura, Acordul privind aplicarea măsurilor sanitare şi fitosanitare, Acordul privind salvgardarea):

d) cunoaşterea legislaţiei naţionale şi europene privind domeniul agroalimentar, inclusiv al normelor sanitar-veterinare şi fitosanitare, al politicilor de calitate;

e) organizarea administraţiei, atribuţii şi competenţe, organizarea sectoarelor de producţie agricolă zootehnică şi alimentară, a potenţialului productiv şi a disponibilităţilor de export;

f) abilităţi în materie de negocieri bilaterale;

g) capacitate de analiză şi de elaborare de propuneri de măsuri menite a favoriza orientarea producţiei naţionale şi a exportului pe piaţa de reşedinţă;

h) capacitate de prelucrare şi diseminare a informaţiilor, elaborarea de analize şi sinteze periodice şi difuzarea acestora către cei interesaţi.

Art. 5. - Se poate înscrie la concursul organizat în vederea ocupării funcţiilor de ataşat agricol din cadrul MADR persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

a) este angajat al MADR, al unei instituţii subordonate sau detaşat în cadrul MADR;

b) are o vechime cumulată de cel puţin 1 an în MADR sau în instituţiile subordonate acestuia, în ultimii 5 ani;

c) îndeplineşte condiţiile de studii, condiţiile specifice şi condiţiile de limbă străină prevăzute în fişa postului;

d) are o stare de sănătate corespunzătoare postului pentru care candidează, atestată pe baza adeverinţei medicale eliberate de medicul de familie sau de unităţile sanitare abilitate;

e) nu a fost condamnat definitiv pentru săvârşirea unei infracţiuni contra umanităţii, contra statului ori contra autorităţii, de serviciu sau în legătură cu serviciul, care împiedică înfăptuirea justiţiei, de fals ori a unor fapte de corupţie sau a unei infracţiuni săvârşite cu intenţie, care ar face-o incompatibilă cu exercitarea funcţiei, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea.

Art. 6. - Condiţiile specifice pe care trebuie să le îndeplinească persoana care participă la concursul pentru ocuparea unui post de ataşat agricol se stabilesc pe baza fişei postului, la propunerea structurilor în al căror stat de funcţii se află funcţia vacantă.

Art. 7. - Trimiterea în misiune permanentă în străinătate este condiţionată de îndeplinirea cumulativă a următoarelor a condiţii:

a) deţinerea autorizaţiei de acces la informaţii clasificate cu nivel de secretizare corespunzător atribuţiilor din fişa postului, eliberată în baza avizului Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS),

b) deţinerea adeverinţei care atestă faptul că persoanei declarate admisă la concursul organizat în vederea ocupării unui post de ataşat agricol nu i se poate atribui calitatea de lucrător/ colaborator al Securităţii, în sensul legii, eliberată de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS)\

c) obţinerea avizului Ministerului Afacerilor Externe (MAE) pentru trimiterea în misiune permanentă în străinătate a persoanei propuse.

 

CAPITOLUL III

Organizarea şi desfăşurarea concursului pentru ocuparea funcţiilor de ataşat agricol din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

 

SECŢIUNEA 1

Dispoziţii generale

 

Art. 8. - (1) Demararea procedurii de scoatere la concurs a posturilor vacante de ataşat agricol se face în urma înregistrării la Direcţia management resurse umane din cadrul MADR, denumită în continuare DMRU-MADR, a unei propuneri formulate de către structura în cadrul căreia se regăseşte funcţia de ataşat agricol, aprobată de către ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale.

(2) Propunerea de scoatere la concurs a posturilor de ataşat agricol trebuie să cuprindă următoarele elemente:

a) fişa postului vacant scos la concurs, aprobată de ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale;

b) nominalizarea ţarii/ţărilor în care se asigură reprezentarea României de către ataşatul agricol;

c) bibliografia.

Art. 9. - (1) Concursul constă în parcurgerea obligatorie a următoarelor etape:

a) selecţia dosarelor candidaţilor,

b) probă scrisă;

c) interviul.

(2) După fiecare probă, fiecare candidat va primi calificativul „admis” sau „respins”. Se pot prezenta la următoarea probă a concursului numai candidaţii declaraţi admişi la proba/etapa precedentă.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Dosarul de concurs

 

Art. 10. - (1) în vederea participării la concurs, candidaţii depun dosarul de concurs în termen de 10 zile lucrătoare de la data afişării anunţului pentru ocuparea unui post vacant de ataşat agricol, dosar de concurs care va conţine următoarele:

a) cerere de înscriere la concurs adresată ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale;

b) copia actului de identitate sau orice alt document care atestă identitatea, potrivit legii, după caz;

c) copiile documentelor care să ateste nivelul studiilor şi ale altor acte care atestă efectuarea unor specializări, precum şi copiile documentelor care atestă îndeplinirea condiţiilor specifice ale postului;

d) carnetul de muncă sau, după caz, adeverinţele care atestă vechimea în muncă, în meserie şi/sau în specialitatea studiilor, în copie;

e) cazierul judiciar sau o declaraţie pe propria răspundere că nu are antecedente penale care să îl facă incompatibil cu funcţia pentru care candidează;

f) adeverinţă medicală care să ateste starea de sănătate corespunzătoare, eliberată cu cel mult 6 luni anterior derulării concursului de către medicul de familie al candidatului sau de către unităţile sanitare abilitate;

g) curriculum vitae;

h) fişa de evaluare a performanţelor profesionale pe ultimul an sau recomandare de la ultimul loc de muncă;

i) declaraţii pe propria răspundere că nu a desfăşurat activităţi de poliţie politică, respectiv nu are procese penale în curs.

(2) Actele prevăzute la alin. (1) lit. b)-d) vor fi prezentate şi în original în vederea verificării conformităţii copiilor cu acestea.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Publicitatea concursului

 

Art. 11. - (1) MADR are obligaţia să publice, cu cel puţin 15 zile lucrătoare înainte de data stabilită pentru prima probă a concursului, anunţul privind concursul în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, într-un cotidian de largă circulaţie, la sediul acesteia, precum şi pe pagina de internet, respectiv www.madr.ro

(2) Anunţul va cuprinde în mod obligatoriu următoarele elemente:

a) denumirea postului pentru care se organizează concursul şi a ţării de reşedinţă;

b) documentele solicitate candidaţilor pentru întocmirea dosarului de concurs, locul de depunere a dosarului de concurs şi datele de contact ale persoanei care asigură secretariatul comisiei de concurs;

c) condiţiile generale şi specifice prevăzute în fişa de post;

d) tipul probelor de concurs, Socul, data şi ora desfăşurării acestora;

e) bibliografia şi, după caz, tematica.

 

SECŢIUNEA a 4-a

Constituirea comisiilor de concurs şi de soluţionare a contestaţiilor

 

Art. 12. - (1) Prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, la propunerea DMRU-MADR, se constituie comisia de concurs, respectiv comisia de soluţionare a contestaţiilor, până cel târziu la data publicării anunţului de concurs.

(2) Atât comisia de concurs, cât şi comisia de soluţionare a contestaţiilor au fiecare în componenţa lor un preşedinte, 4 membri şi un secretar.

(3) Preşedintele comisiei de concurs este, de regulă, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, iar preşedintele comisiei de soluţionare a contestaţiilor este un secretar de stat, desemnat prin actul administrativ de constituire a comisiilor.

(4) Secretariatul comisiei de concurs şi secretariatul comisiei de soluţionare a contestaţiilor se asigură, de regulă, de către o persoană din cadrul structurii de resurse umane a MADR, acestea neavând calitatea de membri.

(5) Secretarul comisiei de concurs este şi secretar al comisiei de soluţionare a contestaţiilor şi este numit prin actul prevăzut la alin. (1).

Art. 13. - Persoanele desemnate în comisiile de concurs sau de soluţionare a contestaţiilor trebuie să nu se afle în cazuri de incompatibilitate sau conflict de interese, în condiţiile legii.

Art. 14. - (1) Nu poate fi desemnată în calitatea de membru în comisia de concurs sau în comisia de soluţionare a contestaţiilor persoana care a fost sancţionată disciplinar, iar sancţiunea aplicată nu a fost radiată, conform legii.

(2) Calitatea de membru în comisia de concurs este incompatibilă cu calitatea de membru în comisia de soluţionare a contestaţiilor.

Art. 15. - Nu poate fi desemnată în calitatea de membru în comisia de concurs sau în comisia de soluţionare a contestaţiilor persoana care se află în următoarele situaţii:

a) are relaţii cu caracter patrimonial cu oricare dintre candidaţi sau interesele patrimoniale ale sale ori ale soţului sau soţiei pot afecta imparţialitatea şi obiectivitatea evaluării;

b) este soţ, soţie, rudă sau afin până la gradul al IV-lea inclusiv cu oricare dintre candidaţi ori cu un alt membru al comisiei de concurs sau al comisiei de soluţionare a contestaţiilor.

Art. 16. - În cazul constatării existenţei uneia dintre situaţiile prevăzute la art. 14 şi 15 actul administrativ de numire a comisiei de concurs, respectiv de soluţionare a contestaţiilor se modifică în mod corespunzător, în termen de cel mult două zile lucrătoare de la data constatării, prin înlocuirea persoanei aflate în respectiva situaţie cu o altă persoană care să îndeplinească condiţia prevăzută la art. 13.

 

SECŢIUNEA a 5-a

Atribuţiile comisiei de concurs şi ale comisiei de soluţionare a contestaţiilor

 

Art. 17. - Comisia de concurs are următoarele atribuţii principale:

a) selectează dosarele de concurs ale candidaţilor;

b) stabileşte subiectele pentru proba scrisă;

c) realizează interviul;

d) notează pentru fiecare candidat proba scrisă şi interviul;

e) transmite secretarului comisiei rezultatele concursului pentru a fi comunicate candidaţilor;

f) semnează procesele-verbale întocmite de secretarul comisiei după fiecare etapă de concurs, precum şi raportul final al concursului.

Art. 18. - Comisia de soluţionare a contestaţiilor are următoarele atribuţii principale:

a) soluţionează contestaţiile depuse de candidaţi cu privire la selecţia dosarelor, proba scrisă şi la interviu;

b) transmite secretarului comisiei rezultatele contestaţiilor pentru a fi comunicate candidaţilor.

Art. 19. - Secretarul comisiilor de concurs şi de soluţionare a contestaţiilor are următoarele atribuţii principale:

a) primeşte dosarele de concurs ale candidaţilor, respectiv contestaţiile;

b) convoacă membrii comisiei de concurs, respectiv membrii comisiei de soluţionare a contestaţiilor, la solicitarea preşedintelui comisiei;

c) întocmeşte, redactează şi semnează alături de comisia de concurs, respectiv comisia de soluţionare a contestaţiilor, întreaga documentaţie privind activitatea specifică a acesteia, respectiv procesul-verbal al selecţiei dosarelor şi raportul concursului;

d) asigură afişarea rezultatelor obţinute de candidaţi la probele concursului, respectiv rezultatele eventualelor contestaţii;

e) îndeplineşte orice sarcini specifice necesare pentru buna desfăşurare a concursului.

 

SECŢIUNEA a 6-a

Selecţia dosarelor candidaţilor

 

Art. 20. - În termen de maximum 2 zile lucrătoare de la data expirării termenului de depunere a dosarelor, comisia de concurs are obligaţia de a selecta dosarele de concurs pe baza îndeplinirii condiţiilor de participare.

Art. 21. - Rezultatele selectării dosarelor de înscriere se afişează de către secretarul comisiei de concurs, cu menţiunea «admis» sau «respins», însoţită, după caz, de motivul respingerii, la MADR, precum şi pe pagina de internet, după caz, în termen de o zi lucrătoare de la expirarea termenului prevăzut la art. 20.

 

SECŢIUNEA a 7-a

Organizarea probei scrise

 

Art. 22. - (1) Proba scrisă constă în redactarea unei lucrări şi/sau în rezolvarea unor teste-grilă.

(2) Prin proba scrisă se testează cunoştinţele teoretice necesare ocupării postului, precum şi cunoştinţele de limbă străină.

(3) Subiectele pentru proba scrisă se stabilesc pe baza bibliografiei de concurs, astfel încât să reflecte capacitatea de analiză şi sinteză a candidaţilor.

(4) Pentru candidaţii la ocuparea aceluiaşi post, subiectele sunt identice în cadrul aceluiaşi concurs, cu excepţia cazului în care concursul se desfăşoară în mai multe serii.

(5) Comisia de concurs stabileşte subiectele şi alcătuieşte 2 variante de subiecte pentru proba scrisă, în ziua în care se desfăşoară proba scrisă, pe baza propunerilor membrilor comisiei de concurs.

(6) Membrii comisiei de concurs răspund individual pentru asigurarea confidenţialităţii subiectelor propuse.

(7) Variantele de subiecte se semnează de toţi membrii comisiei de concurs şi se închid în piscuri sigilate purtând ştampila autorităţii sau a instituţiei publice organizatoare a concursului.

(8) Comisia de concurs stabileşte punctajul maxim pentru fiecare subiect, care se comunică odată cu subiectele şi se afişează la locul desfăşurării concursului.

(9) în cazul în care proba scrisă constă în rezolvarea unor teste-grilă, întrebările pot fi formulate cu cel mult două zile înainte de proba scrisă, cu condiţia ca numărul acestora să fie de 3 ori mai mare decât numărul întrebărilor stabilit pentru fiecare test-grilă. Întrebările pentru fiecare test-grilă se stabilesc în ziua în care se desfăşoară proba scrisă, înainte de începerea acestei probe.

(10) înainte de începerea probei scrise se face apelul nominal al candidaţilor, în vederea îndeplinirii formalităţilor prealabile, respectiv verificarea identităţii. Verificarea identităţii candidaţilor se face numai pe baza buletinului, a cărţii de identitate sau a oricărui document care atestă identitatea, potrivit legii. Candidaţii care nu sunt prezenţi la efectuarea apelului nominal ori care nu pot face dovada identităţii prin prezentarea buletinului, a cărţii de identitate sau a oricărui document care să ateste identitatea sunt consideraţi absenţi.

(11) După verificarea identităţii candidaţilor, ieşirea din sală a acestora atrage eliminarea din concurs, cu excepţia situaţiilor de urgenţă în care aceştia pot fi însoţiţi de unul dintre membrii comisiei de concurs sau de persoanele care asigură supravegherea.

(12) Durata probei scrise se stabileşte de comisia de concurs în funcţie de gradul de dificultate şi complexitate al subiectelor, dar nu poate depăşi 3 ore.

(13) La ora stabilită pentru începerea probei scrise, comisia de concurs prezintă candidaţilor seturile de subiecte şi invită un candidat să extragă un plic cu subiectele de concurs.

(14) După începerea comunicării subiectelor este interzis accesul candidaţilor care întârzie sau al oricărei altei persoane, în afara membrilor comisiei de concurs, precum şi a persoanelor care asigură secretariatul comisiei de concurs, respectiv supravegherea desfăşurării probei.

(15) în încăperea în care are loc concursul, pe toată perioada derulării acestuia, inclusiv a formalităţilor prealabile şi a celor ulterioare finalizării probei, candidaţilor nu le este permisă deţinerea sau folosirea vreunei surse de consultare sau a telefoanelor mobile ori a altor mijloace de comunicare la distanţă.

(16) Nerespectarea dispoziţiilor prevăzute la alin. (15) atrage eliminarea candidatului din proba de concurs. Comisia de concurs, constatând încălcarea acestor dispoziţii, elimină candidatul din sală, înscrie menţiunea „anulat” pe lucrare şi consemnează cele întâmplate în procesul-verbal.

(17) Lucrările se redactează, sub sancţiunea anulării, doar pe seturile de hârtie asigurate de autoritatea sau instituţia publică organizatoare a concursului, purtând ştampila acesteia pe fiecare filă. Prima filă, după înscrierea numelui şi a prenumelui în colţul din dreapta sus, se lipeşte astfel încât datele înscrise să nu poată fi identificate şi se aplică ştampila autorităţii sau instituţiei publice organizatoare a concursului, cu excepţia situaţiei În care există un singur candidat, caz în care nu mai există obligaţia sigilării lucrării.

(18) Candidatul are obligaţia de a preda comisiei de concurs lucrarea scrisă, respectiv testul-grilă, la finalizarea lucrării ori la expirarea timpului alocat probei scrise, semnând borderoul special întocmit în acest sens.

 

SECŢIUNEA a 8-a

Interviul

 

Art. 23. - (1) Interviul se realizează conform planului de interviu întocmit de comisia de concurs în ziua desfăşurării acestei probe, pe baza criteriilor de evaluare. Criteriile de evaluare şi notarea acestora sunt stabilite în planul de interviu astfel:

a) cunoaşterea problematicii specifice conform art. 4 - 4 puncte:

b) testarea cunoştinţelor de limbă străină -4 puncte;

c) compatibilitatea cu postul de ataşat agricol (în funcţie de studii, experienţa anterioară, specificul postului, etapa de carieră) - 1 punct;

d) abilităţile necesare desfăşurării activităţilor specifice postului de ataşat agricol - 1 punct.

(2) Interviul se susţine într-un termen de maximum 4 zile lucrătoare de la data susţinerii probei scrise.

(3) Data şi ora susţinerii interviului se afişează obligatoriu odată cu rezultatele la proba scrisă.

(4) Fiecare membru al comisiei de concurs poate adresa întrebări candidatului. Nu se pot adresa întrebări referitoare la opiniile politice ale candidatului, activitatea sindicală, religie, etnie, starea materială, originea socială sau care pot constitui discriminare pe criterii de sex.

(5) întrebările şi răspunsurile la interviu se înregistrează sau se consemnează în scris în anexa la raportul final al concursului, întocmită de secretarul comisiei de concurs, şi se semnează de membrii acesteia şi de candidat.

 

SECŢIUNEA a 9-a

Notarea probelor şi comunicarea rezultatelor

 

Art. 24. - Probele concursului se notează după cum urmează:

a) pentru proba scrisă se acordă note de la 0 la 10;

b) pentru interviu se acordă note de la 0 la 10.

Art. 25. - (1) Anterior începerii corectării lucrărilor la proba scrisă, fiecare lucrare va fi numerotată, cu excepţia cazului în care există un singur candidat.

(2) Notarea probei scrise şi a interviului, după caz, se face în termen de maximum o zi lucrătoare de la finalizarea fiecărei probe.

(3) Lucrările de la proba scrisă, cu excepţia cazului în care există un singur candidat pentru ocuparea postului vacant, se corectează sigilate.

(4) Notele se acordă de către fiecare membru al comisiei de concurs în parte, pentru fiecare lucrare scrisă, şi se notează în borderoul de notare. Acordarea notelor pentru proba scrisă se face pe baza mediei aritmetice a notelor acordate de fiecare membru al comisiei de concurs.

(5) Lucrările care prezintă însemnări de natură să conducă la identificarea candidaţilor se anulează şi nu se mai corectează. Menţiunea „anulat” se înscrie atât pe lucrare, cât şi pe borderoul de notare şi pe centralizatorul nominal, consemnându-se aceasta în procesul-verbal.

Art. 26. - (1) în situaţia în care pentru o lucrare se înregistrează diferenţe mai mari de 1 punct între notele acordate de membrii comisiei de concurs, lucrarea se recorectează de către toţi membrii acesteia. Procedura recorectării se reia ori de Câte ori se constată că există diferenţe mai mari de 1 punct între notele acordate de membrii comisiei de concurs.

(2) Se interzice desigilarea lucrărilor anterior recorectării.

Art. 27. - (1) Lucrările scrise se desigilează după acordarea punctajelor finale.

(2) Notele obţinute de fiecare dintre candidaţi şi menţiunea „admis” ori „respins” se afişează la sediul autorităţii sau instituţiei organizatoare a concursului astfel încât să se asigure rămânerea a cel puţin două zile lucrătoare până la susţinerea următoarei probe, pentru depunerea şi soluţionarea unor eventuale contestaţii.

(3) Sunt declaraţi admişi la proba scrisă candidaţii care au obţinut minimum nota 7.

Art. 28. - (1) Interviul se notează pe baza criteriilor prevăzute şi a punctajelor maxime stabilite de comisia de concurs pentru aceste criterii prin planul de interviu.

(2) Membrii comisiei de concurs acordă, individual, punctaje pentru fiecare dintre criteriile prevăzute. Notele se acordă de către fiecare membru al comisiei de concurs în parte, pentru fiecare candidat, şi se notează în borderoul de notare.

(3) Sunt declaraţi admişi la interviu candidaţii care au obţinut minimum nota 7.

Art. 29. - (1) Nota finală se calculează ca medie aritmetică a notelor obţinute la proba scrisă şi interviu.

(2) Notele finale ale concursului, în ordine descrescătoare, vor fi înscrise într-un centralizator nominal, în care se va menţiona pentru fiecare candidat nota obţinută la fiecare dintre probele concursului. Centralizatorul nominal se semnează pe fiecare pagină de fiecare dintre membrii comisiei de concurs.

(3) Comunicarea rezultatelor la fiecare probă a concursului, inclusiv a rezultatelor finale ale concursului, se face prin menţionarea notelor finale ale fiecărui candidat şi a sintagmei „admis” sau „respins”, prin afişare la locul desfăşurării concursului şi, după caz, pe site-ul instituţiei. Comunicarea rezultatelor finale se face în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la data susţinerii ultimei probe.

(4) Se consideră admis la concursul pentru ocuparea unui post vacant de ataşat agricol candidatul care a obţinut cea mai mare notă dintre candidaţii care au concurat pentru acelaşi post, cu condiţia ca acesta să fi obţinut nota minimă necesară.

(5) La note egale are prioritate candidatul care a obţinut nota cea mai mare la proba scrisă, iar dacă egalitatea se menţine, candidaţii aflaţi în această situaţie vor fi invitaţi la un nou interviu în urma căruia comisia de concurs va decide asupra candidatului câştigător.

(6) Rezultatele finale ale concursului de ocupare a unei funcţii vacante de ataşat agricol se consemnează în raportul final al concursului.

 

SECŢIUNEA a 10-a

Contestarea rezultatelor

 

Art. 30. - După afişarea rezultatelor obţinute la selecţia dosarelor, proba scrisă şi interviu, după caz, candidaţii nemulţumiţi pot depune contestaţie în termen de cel mult o zi lucrătoare de la data afişării rezultatului selecţiei dosarelor, respectiv de la data afişării rezultatului probei scrise şi a interviului, sub sancţiunea decăderii din acest drept.

Art. 31. - (1) în situaţia contestaţiilor formulate faţă de rezultatul selecţiei dosarelor, comisia de soluţionare a contestaţiilor va verifica îndeplinirea de către candidatul contestatar a condiţiilor pentru participare la concurs în termen de maximum o zi lucrătoare de la expirarea termenului de depunere a contestaţiilor.

(2) în situaţia contestaţiilor formulate faţă de rezultatul probei scrise sau a interviului, comisia de soluţionare a contestaţiilor va analiza lucrarea sau consemnarea răspunsurilor la interviu doar pentru candidatul contestatar în termen de maximum o zi lucrătoare de la expirarea termenului de depunere a contestaţiilor.

Art. 32. - Comisia de soluţionare a contestaţiilor admite contestaţia, modificând rezultatul selecţiei dosarelor, respectiv punctajul final acordat de comisia de concurs, în situaţia în care:

a) candidatul îndeplineşte condiţiile pentru a participa la concurs, în situaţia contestaţiilor formulate faţă de rezultatul selecţiei dosarelor;

b) constată că punctajele nu au fost acordate potrivit baremului şi răspunsurilor din lucrarea scrisă sau punctajele de la interviu nu au fost acordate potrivit planului de interviu, întrebărilor formulate şi răspunsurilor candidaţilor în cadrul interviului;

c) ca urmare a recorectării lucrării de la proba scrisă, respectiv a analizării consemnării răspunsurilor la interviu, candidatul declarat iniţial „respins” obţine cel puţin punctajul minim pentru promovarea probei scrise sau a interviului.

Art. 33. - (1) Contestaţia va fi respinsă în următoarele situaţii:

a) candidatul nu îndeplineşte condiţiile pentru a participa la concurs;

b) punctajele au fost acordate potrivit baremului şi răspunsurilor din lucrarea scrisă sau punctajele de la interviu au fost acordate potrivit planului de interviu, întrebărilor formulate şi răspunsurilor candidaţilor în cadrul interviului.

(2) Comunicarea rezultatelor la contestaţiile depuse se face prin afişare la sediul autorităţii sau instituţiei publice organizatoare a concursului, precum şi pe pagina de internet a acesteia, după caz, imediat după soluţionarea contestaţiilor.

(3) Rezultatele finale se afişează la sediul MADR, precum şi pe pagina de internet a acestuia, după caz, în termen de maximum o zi lucrătoare de la expirarea termenului prevăzut la art. 31 alin. (2) pentru ultima probă, prin specificarea punctajului final al fiecărui candidat şi a menţiunii „admis” sau „respins”.

 

CAPITOLUL IV

Pregătirea persoanelor selectate pentru ocuparea posturilor de ataşaţi agricoli vacante în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

 

Art. 34. - Comisia de concurs transmite procesul-verbal cu rezultatele concursului la DMRU-MADR, iar aceasta demarează procedura internă privind pregătirea persoanelor în vederea trimiterii în misiune permanentă în străinătate în funcţia de ataşat agricol şi a completării documentelor necesare în vederea solicitării avizul MAE.

Art. 35. - Simultan, DMRU-MADR solicită CNSAS, în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008, cu modificările ulterioare, verificarea dosarelor persoanelor ce urmează să ocupe funcţia de ataşat agricol în vederea obţinerii confirmării faptului că persoanei ce urmează să ocupe funcţia de ataşat agricol nu i se poate atribui calitatea de lucrător/colaborator al Securităţii, în sensul legii.

Art. 36. - MADR are obligaţia să asigure autorizarea personalului care ocupă funcţia de ataşat agricol prin derularea procedurii specifice de verificare de securitate pentru obţinerea avizului CRNISS. Revalidarea personalului MADR care deţine funcţia de ataşat agricol şi îşi desfăşoară activitatea în cadrul reprezentanţelor diplomatice ale MAE din Serviciul extern revine în sarcina MADR. În situaţia retragerii avizului ORNISS, MADR va întreprinde de urgenţă măsurile care se impun pentru a retrage de la post respectivul ataşat agricol.

Art. 37. - Persoanele selectate pentru ocuparea posturilor de ataşaţi agricoli vor efectua o pregătire practică, conform unui plan de pregătire, în cadrul direcţiilor de specialitate ale MADR, Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi Autorităţii Naţionale Fitosanitare.

Art. 38. - Planul de pregătire al viitorului ataşat agricol se propune de către conducătorul structurii în cadrul căreia se află postul de ataşat agricol şi se aprobă de către ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale. Planul de pregătire poate dura până la 3 luni pentru persoanele care necesită o aprofundare a problematicii activităţii ataşatului agricol.

Art. 39. - La încheierea planului de pregătire, persoana selecţionată va supune aprobării ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, cu avizul conducătorului structurii în cadrul căreia se află postul de ataşat agricol, proiectul mandatului minimal pentru primele 12 luni de activitate în străinătate.

 

CAPITOLUL V

Obţinerea şi retragerea avizului Ministerului Afacerilor Externe pentru trimiterea în misiune permanentă În străinătate a ataşaţilor agricoli

 

Art. 40.-Trimiterea în misiune permanentă în străinătate a ataşaţilor agricoli se face de către ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, cu avizul MAE.

Art. 41. - În vederea obţinerii avizului MAE, la nivelul MADR şi MAE se va respecta procedura pentru acordarea avizului MAE pentru trimiterea în misiune permanentă în străinătate a ataşaţilor agricoli, aprobată prin ordin comun al ministrului afacerilor externe şi al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.

Art. 42. - Nerespectarea sau aplicarea incompletă a procedurii prevăzute la art. 41 are drept consecinţă neacordarea avizului MAE sau acordarea de către MAE a avizului nefavorabil.

Art. 43. - Pe toată durata misiunii permanente în străinătate, ataşaţii agricoli îşi vor desfăşura activitatea în baza procedurii de funcţionare a ataşaţilor agricoli în cadrul misiunilor diplomatice ale României, aprobată prin ordin comun al ministrului afacerilor externe şi al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.

Art. 44. - Nerespectarea sau aplicarea incompletă a procedurii prevăzute la art. 43 are drept consecinţă retragerea avizului MAE pentru numirea ataşaţilor agricoli.

Art. 45. - Retragerea avizului MAE conduce la încheierea misiunii permanente în străinătate a ataşatului agricol şi reluarea activităţii pe funcţia deţinută anterior în conformitate cu prevederile legale.

 

CAPITOLUL VI

Numirea şi încheierea mandatului pe posturile de ataşat agricol

 

Art. 46. - (1) Numirea la post, trimiterea în misiune permanentă în străinătate şi încheierea misiunii se fac pe baza ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale emis la propunerea conducătorului structurii în cadrul căreia se află postul de ataşat agricol, după obţinerea avizelor MAE şi ORNISS şi efectuarea planului de pregătire.

(2) Salariul de bază şi alte drepturi băneşti în valută se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, conform legislaţiei în vigoare.

Art. 47. - Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale emite ordine pentru rechemarea de la post dacă apar circumstanţe care necesită o asemenea măsură.

Art. 48. - La începerea/terminarea misiunii se are în vedere o perioadă necesară predării-preluării atribuţiilor, conform pct. 7 al cap. IV lit. D din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, fără a depăşi 10 zile calendaristice, pentru personalul diplomatic.

 

CAPITOLUL VII

Dispoziţii finale

 

Art. 49. - În scopul aplicării corespunzătoare a prezentelor criterii de selecţie se desemnează ca persoane de contact:

a) pentru Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale: conducerea structurii care gestionează resursele umane (director general/director);

b) pentru Ministerul Afacerilor Externe: conducerea structurii care gestionează resursele umane (director general/director).

Art. 50. - Corespondenţa între MADR, MAE şi misiunea diplomatică din statul acreditar referitoare la aplicarea prevederilor prezentelor criterii de selecţie se va realiza prin intermediul Direcţiei management resurse umane din cadrul MAE (DMRU-MAE).

 

 

ACTE ALE BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI

 

BANCA NAŢIONALA A ROMÂNIEI

 

REGULAMENT

pentru modificarea Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 5/2013 privind cerinţe prudenţiale pentru instituţiile de credit

 

Având în vedere prevederile art. 4 alin. (1), art. 77 alin. (1), art. 101,122,126, art. 1261, 382, 384 alin. (1) şi ale art. 385 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul dispoziţiilor art. 420 alin. (1) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 25 alin. (2) lit. (a) şi ale art. 48 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României,

Banca Naţională a României emite următorul regulament:

Art. I. - Regulamentul Băncii Naţionale a României nr. 5/2013 privind cerinţe prudenţiale pentru instituţiile de credit, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 841 din 30 decembrie 2013, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 256, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 256. - (1) Instituţiile de credit trebuie să menţină, după caz, la nivel individual şi la nivel consolidat, potrivit prevederilor din partea i titlul II din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, pe lângă fondurile proprii de nivel 1 de bază prevăzute la art. 92 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, un amortizor de conservare a capitalului echivalent cu 2,5% din valoarea totală a expunerii la risc calculată conform art. 92 alin. (3) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013. Această cerinţă se adaugă la cerinţele de fonduri proprii rezultate din aplicarea dispoziţiilor art. 92 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, precum şi ale art. 226 alin. (1)-(5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare. Amortizorul de conservare a capitalului trebuie constituit din elemente de fonduri proprii de nivel 1 de bază menţinute în plus faţă de cele utilizate pentru îndeplinirea cerinţelor de fonduri proprii rezultate din aplicarea dispoziţiilor art. 92 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 şi ale art. 226 alin. (1)-(5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare.”

2. La articolul 257, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Cerinţa privind menţinerea amortizorului anticiclic de capital specific menţionată la alin. (1) se adaugă la cerinţele de fonduri proprii rezultate din aplicarea dispoziţiilor art. 92 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, precum şi ale art. 226 alin. (1)-(5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare. Amortizorul anticiclic de capital trebuie constituit din elemente de fonduri proprii de nivel 1 de bază menţinute în plus faţă de cele utilizate pentru îndeplinirea cerinţelor de fonduri proprii rezultate din aplicarea dispoziţiilor art. 92 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 şi ale art. 226 alin (1)-(5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare.”

3. Articolul 266 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 266. - Fiecare instituţie de tip G-SII trebuie să menţină, la nivel consolidat, un amortizor de capital care corespunde subcategoriei în care este alocată. Această cerinţă se adaugă la cerinţele de fonduri proprii rezultate din aplicarea dispoziţiilor art. 92 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, precum şi ale art. 226 alin. (1)-(5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare. Amortizorul respectiv trebuie să fie constituit din elemente de fonduri proprii de nivel 1 de bază menţinute în plus faţă de cele utilizate pentru îndeplinirea cerinţelor de fonduri proprii rezultate din aplicarea dispoziţiilor art. 92 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 şi ale art. 226 alin. (1)-(5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare.”

4. La articolul 269, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 269. - (1) în baza criteriilor de identificare a instituţiilor de tip O-SII, la recomandarea structurii de coordonare, Banca Naţională a României poate impune fiecărei instituţii de tip O-SII, la nivel consolidat, subconsolidat sau individual, după caz, să menţină un amortizor de până la 2% din valoarea totală a expunerii la risc, calculată în conformitate cu art. 92 alin. (3) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013. Această cerinţă se adaugă la cerinţele de fonduri proprii rezultate din aplicarea dispoziţiilor art. 92 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, precum şi ale art. 226 alin. (1)-(5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare. Amortizorul respectiv trebuie să fie constituit din elemente de fonduri proprii de nivel 1 de bază menţinute în plus faţă de cele utilizate pentru îndeplinirea cerinţelor de fonduri proprii rezultate din aplicarea dispoziţiilor art. 92 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 şi ale art. 226 alin. (1)-(5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare.”

5. La articolul 288, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 288. - (1) în situaţia în care Banca Naţională a României procedează conform art. 281 alin. (1), instituţiile de credit trebuie să menţină, la nivel individual, consolidat şi subconsolidat, pe lângă fondurile proprii prevăzute la art. 92 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, un amortizor de capital pentru riscul sistemic de cel puţin 1%, pe baza expunerilor care fac obiectul amortizorului respectiv, în conformitate cu art. 281 alin. (2) din prezentul regulament. Această cerinţă se adaugă la cerinţele de fonduri proprii rezultate din aplicarea dispoziţiilor art. 92 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, precum şi ale art. 226 alin. (1)-(5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare. Amortizorul respectiv trebuie constituit din elemente de fonduri proprii de nivel 1 de bază menţinute în plus faţă de cele utilizate pentru îndeplinirea cerinţelor de fonduri proprii rezultate din aplicarea dispoziţiilor art. 92 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 şi ale art. 226 alin. (1)-(5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare.”

Art. II. - Prezentul regulament se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României,

Mugur Constantin Isărescu

 

Bucureşti, 25 noiembrie 2016.

Nr. 9.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.