MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 994/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 994         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 9 decembrie 2016

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

911. - Hotărâre privind actualizarea datelor de identificare şi a valorii de inventar a unui bun imobil aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Teatrului Naţional „I. L. Caragiale” din Bucureşti, precum şi stabilirea unor măsuri referitoare la administrarea acestui imobil

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.306/1.883. - Ordin al ministrului sănătăţii şi al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice pentru aprobarea criteriilor biopsihosociale de încadrare a copiilor cu dizabilităţi în grad de handicap şi a modalităţilor de aplicare a acestora

 

5.804. - Ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare, a statului de funcţii şi a organigramei Unităţii Executive pentru Finanţarea învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind actualizarea datelor de identificare şi a valorii de inventar a unui bun imobil aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Teatrului Naţional „I. L. Caragiale” din Bucureşti, precum şi stabilirea unor măsuri referitoare la administrarea acestui imobil

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, având în vedere art. 868 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, al art. 20 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare, şi având în vedere art. 21 şi 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 2 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă modificarea datelor de identificare şi actualizarea valorii de inventar a unui bun imobil aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Teatrului Naţional „I. L. Caragiale” din Bucureşti, conform anexei nr. 1.

Art. 2. - Se aprobă radierea din inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului a părţii de imobil înregistrate cu nr. M.F.P. 38657, aflată în administrarea Muzeului Naţional de Artă Contemporană al României, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 2, ca urmare a dublei înregistrări.

Art. 3. - Se aprobă radierea din inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului a părţii de imobil înregistrate cu nr. M.F.P. 151636, aflată în administrarea Centrului Naţional al Dansului Bucureşti, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 2, ca urmare a dublei înregistrări.

Art. 4. - Teatrul Naţional „I. L. Caragiale” din Bucureşti poate constitui o servitute de trecere, cu pasul şi auto, pe terenul aflat în proprietatea publică a statului şi în administrarea Teatrului Naţional „I. L. Caragiale” din Bucureşti, în favoarea riveranilor, dacă aceasta este compatibilă cu uzul şi interesul public, în condiţiile legii.

Art. 5. - Ministerul Culturii îşi va actualiza în mod corespunzător datele din evidenţele cantitativ-valorice şi, împreună cu Ministerul Finanţelor Publice, va opera modificările corespunzătoare în anexa nr. 6 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1,020 şi 1,020 bis din 21 decembrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 6. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

p. Ministrul culturii,

Oana Bogdan,

secretar de stat

Ministrul finanţelor publice,

Anca Dana Dragu

 

Bucureşti, 8 decembrie 2016.

Nr. 911.

 

ANEXA Nr.1

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a bunului imobil aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Teatrului Naţional „I. L. Caragiale” din Bucureşti, care se modifică şi se actualizează

 

1. Ordonator principal de credite

4192812

Ministerul Culturii

2. Ordonator secundar de credite

 

 

3. Ordonator terţiar de credite

4192626

Teatrul Naţional „I. L. Caragiale” din Bucureşti

4. Regii autonome şi companii/societăţi naţionale subordonate ordonatorului principal

 

 

 

Nr. MFP

Codul de clasificare

Denumirea

Descrierea tehnică

Adresa

Valoarea de inventar a bunului înscrisă în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

(lei)

Valoarea de inventar actualizată a bunului imobil

(lei)

Anul dobândirii

Situaţia juridică

28382

8.24.05

Teatrul Naţional „Ion Luca Caragiale”

Clădire: 2S + P + Ei + 6E formată din 4 corpuri (A, B, C, D) ce cuprind 6 săli de spectacole şi un amfiteatru în aer  liber, săli de repetiţii, foaiere, spaţii tehnice, ateliere de producţie, depozite, birouri, cabine, cu suprafaţa construită 12.925 mp, suprafaţă construită desfăşurată 65.567,79 mp

Teren: suprafaţă totală 27.491 mp

CF nr. 236099

Ţara: România, Judeţul: municipiul Bucureşti, sectorul 1, bd. Nicolae Bălcescu nr. 2

71.941

573.651.780

1973

În administrarea Teatrului Naţional „I. L. Caragiale” din Bucureşti CUI 4192626

 

ANEXA Nr. 2

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale bunurilor imobile care se radiază din inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului ca urmare a dublei înregistrări

 

1. Ordonator principal de credite

4192812

Ministerul Culturii

2. Ordonator secundar de credite

 

 

3. Ordonator terţiar de credite

 

 

4. Regii autonome şi companii/societăţi naţionale subordonate ordonatorului principal

 

 

 

Nr. MFP

Codul de clasificare

Denumirea

Descrierea tehnică

Adresa

Anul dobândirii

Modul de dobândire

Situaţia juridică

38657

8.24.01

Spaţii din clădirea Teatrului Naţional Bucureşti

Monument istoric. Galerii la parter, spaţii expoziţionale şi depozite la et. 3-4, birouri la parter şi et. 1

Ţara :România,

judeţul: municipiul Bucureşti,

sectorul 1,

bd. Nicolae Bălcescu nr. 2

1991

Ordin 28/1991; Hotărârea Guvernului nr. 742/2003

în administrarea Muzeului Naţional de Artă Contemporană al României

151636

8.24.07

Imobil

Sala nr. 4, et. 3, S = 386 mp,

sala nr. 5, et. 3, S = 420 mp,

anexe S = 278 mp, sala nr. 3, et. 4, S = 305 mp, sala nr. 4, et. 4, S = 120 mp, sala nr. 4, et. 4, S = 216 mp, sala Ronda et. 4, S = 441 mp, anexe et. 4,

S = 490 mp

Ţara: România,

judeţul: municipiul Bucureşti,

sectorul 1,

bd. Nicolae Bălcescu nr. 2

2005

Hotărârea Guvernului nr. 530/2005

În administrarea Centrului Naţional al Dansului Bucureşti

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ŞI PERSOANELOR VÂRSTNICE

Nr. 1.306 din 17 noiembrie 2016

Nr. 1.883 din 14 septembrie 2016

 

ORDIN

pentru aprobarea criteriilor biopsihosociale de încadrare a copiilor cu dizabilităţi în grad de handicap şi a modalităţilor de aplicare a acestora

 

Având în vedere:

- Legea nr. 18/1990 pentru ratificarea Convenţiei cu privire la drepturile copilului, republicată;

- Legea nr. 221/2010 pentru ratificarea Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, adoptată la New York de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 13 decembrie 2006, deschisă spre semnare la 30 martie 2007 şi semnată de România la 26 septembrie 2007, cu modificările ulterioare;

- Clasificarea Internaţională a Funcţionării, Dizabilităţii şi Sănătăţii, versiunea pentru copii şi tineri, adoptată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii în anul 2007 şi validată de România în anul 2012 de către Ministerul Sănătăţii, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului,

în temeiul:

- art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 18 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 344/2014 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, precum şi pentru modificarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii şi ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice emit următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă criteriile biopsihosociale de încadrare a copiilor cu dizabilităţi în grad de handicap şi a modalităţilor de aplicare a acestora.

Art. 2. - (1) Criteriile biopsihosociale se împart în două categorii:

a) criterii medicale şi medico-psihologice, care sunt cuprinse în anexa nr. 1 la prezentul ordin;

b) criterii sociale şi psihosociale, care sunt cuprinse în anexa nr. 2 la prezentul ordin.

(2) Elaborarea şi revizuirea criteriilor din anexa nr. 1 reprezintă responsabilitatea Ministerului Sănătăţii, cu consultarea comisiilor de specialitate şi a profesioniştilor care le utilizează, prin intermediul direcţiilor de sănătate publică şi a Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie.

(3) Elaborarea şi revizuirea criteriilor din anexa nr. 2 reprezintă responsabilitatea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, cu consultarea profesioniştilor care le utilizează şi a experţilor în Clasificarea Internaţională a Funcţionării, Dizabilităţii şi Sănătăţii, versiunea pentru copii şi tineri, denumită în continuare CIF-CT.

(4) Modalităţile de aplicare a criteriilor biopsihosociale sunt cuprinse în capitolul II din prezentul ordin.

Art. 3. - (1) Serviciul de evaluare complexă pentru copii din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, denumit în continuare SEC, este responsabil cu aplicarea criteriilor biopsihosociale în vederea formulării unei propuneri de încadrare în grad de handicap, consemnate în raportul de evaluare complexă.

(2) Propunerea gradului de handicap se formulează prin corelarea calificatorilor obţinuţi în urma aplicării celor două categorii de criterii.

(3) Comisia pentru Protecţia Copilului, denumită în continuare CPC, stabileşte încadrarea în grad de handicap în baza raportului de evaluare complexă, având posibilitatea de a aproba propunerea SEC sau de a o schimba, folosind aceleaşi modalităţi de aplicare a criteriilor biopsihosociale.

(4) Certificatul de încadrare în grad de handicap se eliberează de CPC pentru fiecare grad în parte: grav, accentuat, mediu şi uşor.

 

CAPITOLUL I

Definiţii

 

Art. 4. - În înţelesul prezentului ordin, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii, în acord cu CIF-CT:

a) activitatea reprezintă executarea unei sarcini sau a unei acţiuni de către un individ/o persoană - copil sau adult;

b) barierele sunt factorii din mediul unei persoane care, prin absenţă sau prezenţă, limitează funcţionarea şi creează dizabilitatea;

c) calificatorii sunt coduri numerice care specifică amplitudinea sau dimensiunile funcţionării sau dizabilităţii dintr-o anumită categorie, respectiv sănătate şi activităţi-participare şi sunt numerotaţi de la 0 la 4;

d) deficienţele/afectările sunt probleme ale funcţiilor sau structurilor corpului, ca deviaţie semnificativă sau pierdere. Acest concept nu se suprapune peste conceptul de boală sau afecţiune, ci reprezintă consecinţa funcţională a acestora. Se foloseşte sintagma deficienţă/afectare pentru a evidenţia echivalenţa acestora. Deficienţele/Afectările pot fi temporare sau permanente, evolutive, regresive sau staţionare, intermitente sau continue;

e) dizabilitatea este un concept care cuprinde deficienţele/afectările, limitările de activitate şi restricţiile de participare. Acest termen denotă aspectele negative ale interacţiunii dintre individ, care are o problemă de sănătate, şi factorii contextuali în care se regăseşte, respectiv factorii de mediu şi factorii personali;

f) factorii de mediu compun mediul fizic, social şi atitudinal în care oamenii trăiesc şi îşi duc existenţa. Printre factorii de mediu se numără lumea naturală şi trăsăturile sale, lumea fizică construită de oameni, alte persoane aflate în diferite relaţii şi roluri, atitudini şi valori, sisteme şi servicii sociale, precum şi politici, reglementări şi legi;

g) funcţiile organismului sunt funcţiile fiziologice ale sistemelor corpului, inclusiv funcţiile psihologice;

h) funcţionarea este un termen generic pentru funcţiile organismului, structurile corpului, activităţi şi participare. El denotă aspectele pozitive ale interacţiunii dintre individ, care are o problemă de sănătate, şi factorii contextuali în care se găseşte, respectiv factorii de mediu şi factorii personali;

i) limitările în activitate reprezintă dificultăţile pe care le poate avea un individ/o persoană în executarea activităţilor. Dificultăţile ţin atât de individ/o persoană, fiind determinate de deficienţa/afectarea funcţională, cât şi de mediul în care trăieşte şi îşi desfăşoară activitatea, fiind determinate de bariere;

j) participarea reprezintă implicarea într-o situaţie de viaţă;

k) performanţa reprezintă modul în care acţionează persoanele cu dizabilităţi în mediul lor de viaţă, cu barierele şi facilitatorii existenţi la un moment dat;

l) restricţiile de participare reprezintă problemele cu care se poate confrunta un individ/o persoană atunci când se implică în situaţii de viaţă. La fel ca şi în cazul limitărilor de activitate, problemele ţin atât de individ/persoană, cât şi de mediu;

m) structurile corpului sunt părţile anatomice ale organismului, ca organele, membrele şi componentele acestora.

Art. 5. - Domeniile privind activitatea şi participarea se definesc, în acord cu CIF-CT, astfel:

a) Domeniul 1 - învăţarea şi aplicarea cunoştinţelor - are în vedere învăţarea, aplicarea cunoştinţelor învăţate, gândirea, rezolvarea problemelor şi luarea deciziilor;

b) Domeniul 2 - Sarcinile şi solicitările generale - are în vedere aspectele generale de îndeplinire a uneia sau a mai multor sarcini, de organizare a rutinei şi privitoare la modul de a face faţă stresului. Toate aceste elemente se pot utiliza pentru mai multe sarcini sau acţiuni specifice pentru a identifica caracteristicile esenţiale care ţin de îndeplinirea sarcinilor respective în diverse circumstanţe;

c) Domeniul 3 - Comunicarea - are în vedere caracteristicile generale şi particulare ale acesteia prin limbaj, semne şi simboluri, inclusiv de receptare şi generare de mesaje, purtare a unei conversaţii şi utilizarea tehnicilor şi instrumentelor de comunicare;

d) Domeniul 4 - Mobilitatea - se ocupă de mişcare, ca schimbare a poziţiei sau a locului corpului ori ca mutare dintr-un loc în altul prin transportul, mutarea sau manipularea obiectelor, prin mers, alergare sau urcare şi prin utilizarea diverselor forme de transport;

e) Domeniul 5 - Autoîngrijirea - are în vedere spălatul şi ştersul, îngrijirea propriului corp şi a părţilor acestuia, îmbrăcatul, mâncatul, băutul şi îngrijirea propriei sănătăţi;

f) Domeniul 6 - Autogospodărirea - are în vedere realizarea acţiunilor şi sarcinilor casnice şi din viaţa de zi cu zi. Ariile vieţii domestice includ achiziţionarea unei locuinţe, a hranei, îmbrăcămintei şi a altor lucruri necesare, curăţenia şi reparaţii ale locuinţei, obiecte de îngrijire personală şi a locuinţei şi ajutorul pentru ceilalţi;

g) Domeniul 7 - Interacţiunile şi relaţiile interpersonale - are în vedere îndeplinirea unor acţiuni şi sarcini necesare pentru stabilirea de interacţiuni, simple şi complexe, cu oamenii - persoane necunoscute, prieteni, rude, membrii familiei şi persoanele iubite - într-o manieră contextuală şi socială adecvată;

h) Domeniul 8 - Ariile majore ale vieţii - are în vedere îndeplinirea de sarcini şi acţiuni necesare pentru angajarea în educaţie, muncă şi munca remunerată, precum şi pentru efectuarea de tranzacţii economice;

i) Domeniul 9 - Comunitatea, viaţa civică şi socială - are în vedere acţiunile şi sarcinile necesare pentru a se implica în viaţa socială organizată în afara familiei, în comunitate, în ariile vieţii sociale şi civice.

Art. 6. - Factorii de mediu utilizaţi în aplicarea criteriilor sociale şi psihosociale se definesc după cum urmează:

a) Prin produse sau tehnologii asistive/de sprijin disponibile se înţeleg orice produse, instrumente, echipamente sau tehnologii adaptate sau concepute special pentru a îmbunătăţi/maximiza potenţialul copilului cu dizabilităţi;

b) Prin mediu fizic accesibil se înţelege mediul din comunitate proiectat şi adaptat pentru persoanele cu dizabilităţi;

c) Prin relaţii intrafamiliale funcţionale se înţeleg interacţiunile simple şi complexe, armonioase, între membrii familiei, de exemplu, între copii, părinţi, alţi membri ai familiei sau persoane care locuiesc cu copilul;

d) Prin abilităţi parentale în raport cu dizabilitatea copilului se înţeleg cunoştinţele, atitudinile şi comportamentele dobândite pentru: acoperirea nevoilor de bază ale copiilor, protecţia copilului împotriva violenţei, sprijinirea dezvoltării fizice şi psihice a copilului, reprezentarea intereselor copiilor în comunitate, rezolvarea de probleme/crize şi gestionarea frustrărilor şi a furiei;

e) Prin reţeaua de sprijin a familiei se înţelege totalitatea persoanelor din familia lărgită, alte rude, vecini, prieteni şi profesionişti din comunitate, care oferă un ajutor constant familiei. La acest capitol se apreciază şi ataşamentul copilului în acord cu definiţiile conforme teoriei ataşamentului a lui Bowlby;

f) Prin atitudini pozitive faţă de dizabilitate se înţeleg manifestările observabile ale obiceiurilor, practicilor, ideologiilor, valorilor, normelor, credinţelor factuale şi religioase, care influenţează favorabil comportamentul individual şi viaţa socială la toate nivelurile;

g) Prin servicii se înţeleg serviciile publice, private şi pe bază de voluntariat, sociale, medicale, de psihoterapie şi alte tipuri de terapie, de exemplu: logopedie, kinetoterapie, terapie ocupaţională şi educaţionale necesare pentru reabilitarea copilului cu dizabilităţi.

 

CAPITOLUL II

Modalităţile de aplicare a criteriilor biopsihosociale

 

Art. 7. - Viziunea actuală asupra dizabilităţii arată că prezenţa unei condiţii de sănătate - boală, afecţiune etc. - reprezintă o premisă, dar nu conduce obligatoriu la dizabilitate. Diagnosticul medical în sine nu este, ca atare, suficient pentru a fundamenta încadrarea într-un grad de handicap, el trebuie corelat cu evaluarea psihosocială, ţinând cont de vârsta cronologică a copilului şi de condiţiile de mediu în care acesta trăieşte.

Art. 8. - Încadrarea în grad de handicap a copiilor cu dizabilităţi se face în raport cu intensitatea deficienţei/afectării funcţionale individuale - datorate unor probleme de structură şi/sau funcţie a organismului - corelată cu limitările de activitate şi restricţiile de participare - datorate atât deficienţei/afectării funcţionale, cât şi barierelor din mediu.

Art. 9. - Prin corelarea calificatorilor, care reprezintă procentele estimative ale deficienţei/afectării funcţionale, pe de o parte, şi ale limitărilor de activitate şi restricţiilor de participare, pe de altă parte, copii, având aceeaşi boală/aceiaşi diagnostic, pot fi încadraţi în grade diferite de handicap, de la gradul uşor până la gradul grav. De asemenea, în dinamică, un copil, prezentând aceeaşi boală/aceiaşi diagnostic, poate fi încadrat în alt grad de handicap decât cel anterior.

 

SECŢIUNEA 1

Modalităţile de aplicare a criteriilor medicale şi medico-psihologice

 

Art. 10. - (1) Criteriile medicale şi medicopsihologice generale sunt următoarele:

a) gradul, stadiul, complicaţiile unei boli şi asocierea de afecţiuni derivate din aceasta, stabilite pe baza analizelor şi investigaţiilor corespunzătoare;

b) răspunsul la tratament şi efectul serviciilor de abilitare şi reabilitare, precum şi al altor intervenţii, obiectivate prin documente medicale şi conexe sănătăţii.

(2) Denumirea bolii nu constituie deficienţă/afectare funcţională şi nici dizabilitate.

Art. 11. - Prin aplicarea criteriilor medicale şi medicopsihologice se obţine un calificator, care reprezintă procentul estimativ al deficienţei/afectării funcţionale a organismului:

a) 4 = deficienţă/afectare funcţională completă = 96-100%;

b) 3 = deficienţă/afectare funcţională severă = 50-95%;

c) 2 = deficienţă/afectare funcţională moderată = 25-49%;

d) 1 = deficienţă/afectare funcţională uşoară = 5-24%;

e) 0 = nicio deficienţă/afectare funcţională = 0-4%.

Art. 12. - (1) Criteriile medicale sunt consemnate în fişa medicală sintetică eliberată de medicul de familie, certificatul medical de tip A5 eliberat de medicul de specialitate şi în documentele medicale adiţionale.

(2) Criteriile psihologice, ca parte a criteriilor medicopsihologice, sunt consemnate în fişa de evaluare psihologică eliberată de psihologul cu atestat în psihologie clinică.

(3) Aplicarea criteriilor medicale se face de către medicul din SEC, ţinând cont de rezultatele evaluării medicale consemnate în documentele menţionate la alin, (1).

(4) Aplicarea criteriilor medicopsihologice se face de către medicul şi psihologul din SEC, ţinând cont de rezultatele evaluărilor medicală şi psihologică consemnate în documentele menţionate la alin. (1) şi (2).

(5) În cazul unui diagnostic multiplu, deficienţa/afectarea funcţională se apreciază luând în considerare diagnosticul/complicaţia cu calificatorul cel mai înalt sau ţinând cont de prevederile specifice din anexa nr. 1,

(6) Calificatorul deficienţei/afectării funcţionale se consemnează în raportul de evaluare complexă şi managerul de caz îl utilizează, cu sprijinul SEC, pentru corelarea cu calificatorul limitărilor de activitate şi al restricţiilor de participare, în formularea propunerii gradului de handicap, în conformitate cu tabelul prevăzut de art. 22 alin. (1).

Art. 13. - Alte reguli pentru aplicarea criteriilor medicale şi medicopsihologice:

a) Bolile, tulburările şi afecţiunile enumerate la începutul fiecărui capitol în parte, înainte de criteriile medicale şi medicopsihologice, sunt redate cu titlu de exemplu şi nu reprezintă o listă restrictivă. Orice altă boală, tulburare sau afecţiune, de exemplu, cronică/genetică/care necesită tratament îndelungat pentru cel puţin 6 luni sau servicii de abilitare şi reabilitare pentru cel puţin 6 luni sau îngrijiri paliative şi care se înscrie în vreuna dintre categoriile enumerate în lista respectivă, este luată în considerare la aplicarea criteriilor.

b) Bolile, tulburările şi afecţiunile cu determinări multiple sau consecinţe pe mai multe structuri şi funcţii ale organismului sunt apreciate prin intermediul criteriilor corespunzătoare tuturor acestor determinări sau consecinţe descrise în capitole diferite din anexa nr. 1, chiar dacă boala este menţionată doar în cadrul unui singur capitol din anexa nr. 1.

c) în cazul asocierii bolilor neurologice cu tulburări psihice, medicul de specialitate trimite obligatoriu copilul la consult psihiatric şi evaluare psihologică şi, în acest caz, deficienţa/afectarea funcţională va fi apreciată pe baza unor criterii medicopsihologice prevăzute la cap. I lit. B) din anexa nr. 1.

d) Tulburările psihice, afectarea capacităţii intelectuale şi afectarea comunicării, care sunt menţionate drept criterii la alte capitole decât cap. I lit. B) din anexa nr. 1, sunt evaluate obligatoriu de un medic psihiatru pentru copii în colaborare cu un psiholog cu atestat în psihologie clinică.

e) Şirul de intervenţii necesar pentru rezolvarea unor boli este stabilit de medicul de o anume specialitate chirurgicală şi se consemnează în documentele medicale adiţionale.

f) în aplicarea criteriilor medicale pentru astm se ia în considerare evoluţia din ultimul an, documentele de evaluare medicală având astfel valabilitatea de un an. Legat de eliberarea certificatului medical tip A5, dacă medicul de specialitate pediatrie sau pneumologie constată că nu s-a respectat tratamentul pentru astm, înainte de a elibera certificatul medical tip A5, internează copilul şi începe tratamentul corect sub supraveghere. Medicul împreună cu asistentul social din spital se asigură că pacientul respectă tratamentul corect o lună, după care se eliberează certificatul medical tip A5.

g) Clasificarea CDC Atlanta 1994 pentru copiii cu HIV/SIDA se aplică de către medicul de specialitate astfel: clasificarea pediatrică pentru copiii sub 13 ani se aplică pentru copiii cu vârsta până la 15 ani, iar clasificarea pentru adolescenţi şi adulţi se aplică pentru copiii cu vârsta peste 15 ani conform ghidului aprobat de Ministerul Sănătăţii.

h) Medicul oncolog orientează obligatoriu copilul către programe de reabilitare fizică şi sprijin psihologic - consiliere psihologică sau psihoterapie, după caz - pe perioada tratamentului şi cel puţin primii doi ani postterapeutic. Evaluarea psihologică necesară pentru acordarea sprijinului psihologic contribuie la aplicarea criteriilor medicopsihologice.

i) Durata reabilitării în urma intervenţiilor chirurgicale în sfera locomotorie este stabilită de medicul de specialitate şi consemnată în documentele medicale adiţionale.

Art. 14. - (1) în etapa de aplicare a criteriilor medicale şi medicopsihologice se poate efectua consult suplimentar, medical şi/sau psihologic. Consultul medical suplimentar este decis de către medicul din SEC, iar consultul psihologic suplimentar este decis de psihologul din SEC în următoarele situaţii:

a) neconcordanţă între documentele medicale şi cele psihologice;

b) la solicitarea motivată a părinţilor/reprezentantului legal;

c) la aprecierea medicului/psihologului din SEC reieşită din interacţiunea cu copilul sau evaluarea acestuia;

d) alte situaţii argumentate temeinic.

(2) Consultul suplimentar se poate face şi la solicitarea CPC.

(3) Motivarea consultului suplimentar decis de medicul şi/sau psihologul din SEC se consemnează în raportul de evaluare complexă, iar cel decis de CPC în procesul-verbal al şedinţei CPC.

(4) Consultul medical şi/sau psihologic suplimentar se face de către medici de specialitate, respectiv psihologi clinicieni cu experienţă mai mare decât cei care au efectuat prima evaluare, respectând aceleaşi condiţii prevăzute de legislaţia în vigoare.

(5) Medicii şi psihologii menţionaţi la alin. (4) sunt desemnaţi de Direcţia de Sănătate Publică.

(6) în situaţia în care SEC constată că sunt necesare mai mult de 3 consulturi suplimentare care modifică rezultatele evaluării medicale, respectiv psihologice pentru copii diferiţi evaluaţi de acelaşi medic sau psiholog, atunci se anunţă Direcţia de Sănătate Publică şi Colegiul Medicilor, respectiv Colegiul Psihologilor, precum şi alte organe de specialitate pentru suspiciunea de malpraxis sau fraudă.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Modalităţile de aplicare a criteriilor sociale şi psihosociale

 

Art. 15. - Limitările de activitate şi restricţiile de participare se apreciază pe baza unor criterii sociale şi psihosociale care privesc activităţile şi participarea simultan din perspectiva individuală şi perspectiva factorilor de mediu ca bariere.

Art. 16. - Prin aplicarea criteriilor sociale şi psihosociale se obţine un calificator, care reprezintă procentul estimativ al limitărilor de activitate şi restricţiilor de participare:

a) 4 = limitări de activitate şi restricţii de participare complete, corespunzătoare unei lipse a incluziunii sociale a copilului = 96-100%;

b) 3 = limitări de activitate şi restricţii de participare severe, corespunzătoare unei incluziuni sociale cu mari dificultăţi = 50-95%;

c) 2 = limitări de activitate şi restricţii de participare moderate, corespunzătoare unei incluziuni sociale cu dificultăţi potenţial surmontabile = 25-49%;

d) 1 = limitări de activitate şi restricţii de participare uşoare, corespunzătoare unei incluziuni sociale acceptabile = 5-^24%;

e) 0 = nicio limitare de activitate şi restricţie de participare, corespunzătoare unei incluziuni sociale suficiente sau efective = 0-4%.

Art. 17. - (1) Aplicarea criteriilor sociale şi psihosociale se face de către personalul SEC, ţinând cont de rezultatele evaluării sociale şi, acolo unde este cazul, de rezultatele evaluării psihologice, documentate în ancheta socială, cuprinzând anexa cu factorii de mediu, respectiv fişa de evaluare psihologică, precum şi ţinând cont de informaţiile suplimentare din partea părinţilor/reprezentantului legal şi a copilului, în funcţie de gradul său de maturitate şi tipul dizabilităţii. La reevaluarea complexă se ţine cont şi de rezultatele evaluării educaţionale consemnate în fişa psihopedagogică,

(2) Calificatorul limitărilor de activitate şi restricţiilor de participare se consemnează în raportul de evaluare complexă şi managerul de caz TI utilizează, cu sprijinul SEC, pentru corelarea cu calificatorul deficienţei/afectării funcţionale, în formularea propunerii gradului de handicap.

Art. 18. - Responsabilităţile principale ale personalului SEC în aplicarea criteriilor sociale şi psihosociale:

a) asistenţii sociali aplică criteriile sociale şi psihosociale din domeniul 6 privind autogospodărirea şi domeniul 9 privind comunitatea, viaţa civică şi socială din fişa de activităţi şi participare;

b) medicii aplică criteriile sociale şi psihosociale din domeniul 4 privind mobilitatea şi domeniul 5 privind autoîngrijirea din fişa de activităţi şi participare;

c) psihologii aplică criteriile sociale şi psihosociale din domeniul 2 privind sarcinile şi solicitările generale, domeniul 3 privind comunicarea şi domeniul 7 privind interacţiunile şi relaţiile interpersonale din fişa de activităţi şi participare;

d) psihopedagogii aplică criteriile sociale şi psihosociale din domeniul 1 privind învăţarea şi aplicarea cunoştinţelor şi domeniul 8 privind ariile majore ale vieţii din fişa de activităţi şi participare.

Art. 19. - (1) Criteriile sociale şi psihosociale sunt reprezentate de activităţile realizate de copil în mediul lui de viaţă, cu barierele şi facilitatorii existenţi, ceea ce înseamnă că, prin aplicarea acestor criterii, se apreciază performanţa copilului. Criteriile sunt redate în tabelele A1- A6 din anexa nr. 2, acestea fiind extrase şt adaptate din CIF-CT pe domenii pentru următoarele grupe de vârstă: naştere-11 luni, 1-3 ani, 4-6 ani, 7-11 ani, 12-14 ani şi 15-17 ani.

(2) Fiecare tabel este structurat pe domenii care privesc activitatea şi participarea aşa cum sunt ele definite la art. 4, iar la final se consemnează:

a) alte activităţi relevante pentru domeniul respectiv;

b) barierele identificate din rândul factorilor de mediu în efectuarea activităţilor din domeniul respectiv;

c) totalul însumat al calificatorilor consemnaţi per activitate din domeniul respectiv;

d) media aritmetică a calificatorilor consemnaţi, respectiv totalul însumat raportat la numărul de itemi consemnaţi;

e) calificatorul limitărilor de activitate şi al restricţiilor de participare pentru domeniul respectiv, identificat prin corelare cu media aritmetică menţionată anterior, utilizând tabelul A8 din anexa nr. 2.

(3) Pentru definiţii şi informaţii suplimentare privind criteriile sociale şi psihosociale, respectiv activităţile din tabelele din anexa nr. 2 se consultă obligatoriu CIF-CT, ţinând cont de codul înscris în prima coloană.

(4) Vârsta utilizată pentru grupele de vârstă menţionate la alin. (1) se referă la vârsta cronologică a copilului.

(5) Grupele de vârstă sunt constituite statistic, respectiv ultima cifră se consideră până la împlinirea următorului an de viaţă, de exemplu, grupa de vârstă naştere -11 luni se apreciază până la împlinirea vârstei de un an.

Art. 20. - (1) Barierele pot afecta sau împiedica efectuarea unor activităţi circumscrise unuia sau mai multor domenii şi se consemnează în tabelul corespunzător pentru fiecare domeniu în parte, contribuind astfel la justificarea selectării calificatorilor per activitate din tabel, inclusiv a celor specificaţi la „altele”.

(2) Barierele orientează totodată planificarea serviciilor de abilitare şi reabilitare.

(3) Facilitatorii se identifică odată cu barierele şi se consemnează în tabelul B din anexa nr. 2.

(4) Aprecierea performanţei copilului menţionată la art. 18 alin. (1) ţine cont de facilitatorii care nu depind de beneficiile de asistenţă socială conferite de gradul de handicap. Facilitatorii care depind de aceste beneficii şi care, prin lipsa lor, devin bariere se consemnează ca bariere.

(5) Facilitatorii sunt utilizaţi în planificarea serviciilor de abilitare şi reabilitare.

(6) Factorii de mediu, care se analizează din perspectiva barierelor şi a facilitatorilor, sunt prezentaţi în tabelul B din anexa nr. 2, care conţine şi o corespondenţă cu domeniile care privesc activitatea şi participarea pentru a facilita consemnarea barierelor în tabelele cu domenii.

(7) Pentru definiţii şi informaţii suplimentare privind factorii de mediu din tabelul B din anexa nr. 2 se consultă obligatoriu CIF-CT, ţinând cont de codul înscris în prima coloană. Ceilalţi factori de mediu, fără cod CIF-CT, sunt definiţi la art. 6.

(8) Barierele şi facilitatorii se consemnează specific situaţiei copilului în cauză, nu generic, de exemplu, în cazul lipsei unui anumit tip de serviciu necesar copilului, aşa cum a reieşit din evaluare şi a fost recomandat de specialist, în tabelul B din anexa nr. 2 se trece denumirea serviciului lipsă.

Art. 21. - Alte reguli pentru aplicarea criteriilor sociale şi psihosociale:

a) Pentru fiecare criteriu, respectiv activitate din tabelele din anexa nr. 2 se apreciază un calificator, după cum urmează: a1) 4 = Dificultate completă = 96-100%; a2) 3 = Dificultate severă = 50-95%; a3) 2 = Dificultate moderată = 25-49%; a4) 1 = Dificultate uşoară = 5-24%; a5) 0 = Nicio dificultate = 0-4%.

b) Calificatorii se apreciază pe bază de evidenţe, respectiv documente înregistrate - rezultate ale evaluărilor, documente de completare, interviuri înregistrate sau consemnate ş.a., şi ţinând cont de impactul barierelor şi al facilitatorilor existenţi în viaţa copilului. Componenta subiectivă furnizată de interviu trebuie obiectivată şi verificată prin documente şi opinii ale specialiştilor din cadrul SEC sau care au contribuit la evaluarea multidisciplinară.

c) Criteriile care nu se aplică situaţiei copilului se tale şi nu se iau în considerare la estimarea calificatorului limitărilor de activitate şi al restricţiilor de participare. Un exemplu în acest sens este cazul unui copil antepreşcolar care nu frecventează creşa sau altă unitate de educaţie timpurie antepreşcolară şi, drept consecinţă, itemii referitori la educaţia antepreşcolară nu se apreciază şi nu se dau calificatori, astfel încât nu contribuie la totalul însumat al calificatorilor şi nici la media aritmetică.

d) Atunci când e cazul, se consemnează alte activităţi relevante, respectiv care contribuie în mod semnificativ la determinarea justă a calificatorului per domeniu şi care sunt extrase tot din CIF-CT, fiind identificate cu ocazia analizei documentelor de evaluare şi/sau a interviurilor. De exemplu, pot fi introduse îh tabel criterii de la grupe de vârstă inferioare, dacă sunt considerate relevante pentru aprecierea limitării de activitate şi a restricţiilor de participare, respectiv ce nu face copilul, sau dacă sunt identificate bariere care justifică introducerea altor criterii de la grupe de vârstă inferioare sau din CIF-CT.

e) Calificatorul limitărilor de activitate şi restricţiilor de participare menţionat la art. 17 alin. (2) se obţine prin

completarea tabelului A7 din anexa nr. 2. Acest tabel are prevăzută însumarea mediilor aritmetice obţinute per domeniu, ţinând cont de faptul că numărul de domenii nu este acelaşi pentru fiecare grupă de vârstă. Iar calificatorul se obţine prin corelare cu media aritmetică, utilizând tabelul A8 din anexa nr. 2.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Formularea propunerii gradului de handicap

 

Art. 22. - (1) Corelarea calificatorilor obţinuţi în urma aplicării criteriilor medicale şi medico-psihologice, pe de o parte, şi a criteriilor sociale şi psihosociale, pe de altă parte, se face de către managerul de caz şi este redată în tabelul de mai jos:

 

Calificatorul deficienţei/afectării funcţionale

Calificatorul limitărilor de activitate şi al restricţiilor de participare

Gradul de handicap

4/Completă

4/Complete

GRAV

4/Completă

3/Severe

GRAV

4/Completă

2/Moderate

GRAV

4/Completă

1/Uşoare

GRAV

4/Completă

O/Nicio limitare de activitate şi restricţie de participare

GRAV

3/Severă

4/Complete

GRAV

2/Moderată

4/Complete

ACCENTUAT

1 /Uşoara

4/Complete

ACCENTUAT

O/Nicio deficienţă/ afectare funcţională

4/Complete

Nu se acordă grad

3/Severă

3/Severe

GRAV

3/Severă

2/Moderate

ACCENTUAT

3/Severă

1/Uşoare

ACCENTUAT

3/Severă

O/Nicio limitare de activitate şi restricţie de participare

ACCENTUAT

2/Moderata

3/Severe

ACCENTUAT

1/Uşoara

3/Severe

ACCENTUAT

O/Nicio deficienţă/afectare funcţională

3/Severe

Nu se acordă grad.

2/Moderată

2/Moderate

MEDIU

2/Moderată

1/Uşoare

MEDIU

2/Moderată

O/Nicio limitare de activitate şi restricţie de participare

MEDIU

1 /Uşoară

2/Moderate

MEDIU

O/Nicio deficienţă/afectare funcţională

2/Moderate

Nu se acordă grad.

1/Uşoară

1/Uşoare

UŞOR

1 /Uşoară

O/Nicio limitare de activitate şi restricţie de participare

UŞOR

O/Nicio deficienţă/afectare funcţională

1/Uşoare

Nu se acordă grad.

O/Nicio deficienţă/afectare funcţională

O/Nicio limitare de activitate şi restricţie de participare

Nu se acordă grad.

 

(2) Propunerea gradului de handicap şi a termenului de valabilitate a certificatului de încadrare în grad de handicap se consemnează în raportul de evaluare complexă.

Art. 23. - (1) Formularea propunerii gradului grav se face conform legii:

a) gradul grav cu asistent personal;

b) gradul grav pentru situaţiile în care, conform prevederilor legale în vigoare, părinţii sau reprezentanţii legali ai copilului nu pot deţine calitatea de asistent personal sau nu pot beneficia de indemnizaţia lunară.

(2) Dacă se cunosc, datele de contact ale asistentului personal se trec în raportul de evaluare complexă şi în proiectul planului de abilitare-reabilitare, respectiv în proiectul de revizuire a planului individualizat de protecţie. Dacă nu se cunosc, atunci se trec cu ocazia primei reevaluări periodice pe parcursul monitorizării planului de abilitare-reabilitare sau a planului individualizat de protecţie.

(3) în planul de abilitare-reabilitare sau planul individualizat de protecţie revizuit se trec responsabilităţile principale ale asistentului personal, indiferent dacă acesta este sau nu cunoscut la momentul elaborării proiectului planului de abilitare-reabilitare, respectiv al proiectului de revizuire a planului individualizat de protecţie sau la momentul aprobării acestor planuri de către CPC. Printre responsabilităţile asistentului personal se apreciază şi calitatea de facilitator (shadow) în cadrul unităţii de învăţământ frecventată de copil.

(4) Procedurile specifice privind asistentul personal pentru copilul cu dizabilităţi se aplică de autoritatea locală care încheie contractul cu acesta şi acestea sunt, după cum urmează:

a) Asistentul personal este o persoană de ataşament pentru copil sau o persoană apropiată. Astfel, dacă asistentul personal nu este unul dintre părinţii copilului, copilul este consultat în ceea ce priveşte selectarea asistentului personal, în situaţia în care consultarea nu poate avea loc, se va ţine cont de evaluarea socială care evidenţiază persoanele apropiate copilului.

b) Se acordă asistent personal pentru fiecare copil în parte dacă sunt mai mulţi fraţi/copii în această situaţie în familie, în acord cu art. 24 din Norme metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 268/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

c) Contractul cu asistentul personal al copilului este separat faţă de contractul cu familia şi are ataşată fişa de post, ţinând cont de responsabilităţile principale notate în planul de abilitare-reabilitare, respectiv planul individualizat de protecţie revizuit.

d) Formarea obligatorie şi gratuită a asistenţilor personali prevăzută de lege conţine limbajul mimico-gestual şi limbajul Braille pentru asistenţii personali ai copiilor cu dizabilităţi senzoriale, respectiv conţine comunicarea prin pictograme/simboluri pentru asistenţii personali ai copiilor cu dizabilităţi mintale, psihice şi asociate.

 

CAPITOLUL III

Dispoziţii finale

 

Art. 24. - (1) Direcţiile de sănătate publică, medicii de familie şi medicii de specialitate pediatrică, comisiile pentru protecţia copilului din cadrul consiliilor judeţene şi locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, precum şi serviciile de evaluare complexă din cadrul direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului din subordinea consiliilor judeţene şi locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

(2) Metodologia pentru evaluarea şi intervenţia integrată în vederea încadrării copiilor cu dizabilităţi în grad de handicap, a orientării şcolare şi profesionale a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale, precum şi în vederea abilitării şi reabilitării copiilor cu dizabilităţi şi/sau cerinţe educaţionale speciale se aprobă prin ordin comun al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice, ministrului sănătăţii şi ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice.

Art. 25. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă:

a) Ordinul ministrului sănătăţii şi familiei şi al secretarului de stat al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Copilului şi Adopţie nr. 725/12.709/2002 privind criteriile pe baza cărora se stabileşte gradul de handicap pentru copii şi se aplică măsurile de protecţie specială a acestora, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 781 din 28 octombrie 2002, cu modificările şi completările ulterioare.

b) Ordinul ministrului sănătăţii şi al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale nr. 762/2.260/2012 pentru modificarea Ordinului ministrului sănătăţii şi familiei şi al secretarului de stat al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Copilului şi Adopţie nr. 725/12.709/2002 privind criteriile pe baza cărora se stabileşte gradul de handicap pentru copii şi se aplică măsurile de protecţie specială a acestora, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 5 octombrie 2012.

c) Ordinul ministrului sănătăţii şi al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice nr. 89/113/2015 pentru completarea anexei 2 la Ordinul ministrului sănătăţii şi familiei şi al secretarului de stat al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Copilului şi Adopţie nr. 725/12.709/2002 privind criteriile pe baza cărora se stabileşte gradul de handicap pentru copii şi se aplică măsurile de protecţie specială a acestora, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 91 din 3 februarie 2015.

Art. 26. - Anexele nr. 1 şi 2*) fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 27. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătăţii,

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Vlad Vasile Voiculescu

Dragoş-Nicolae Pîslaru

 


*) Anexele nr. 1 şi 2 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 994 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

 

ORDIN

privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare, a statului de funcţii şi a organigramei Unităţii Executive pentru Finanţarea învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării

 

În conformitate cu prevederile Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare,

ţinând cont de prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 62/1999 privind înfiinţarea Unităţii Executive pentru Finanţarea învăţământului Superior şi a Cercetării Ştiinţifice Universitare, aprobată cu modificări prin Legea nr. 150/2000, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 44/2016 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul de organizare şi funcţionare a Unităţii Executive pentru Finanţarea învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării, denumită în continuare UEFISCDI, prevăzut în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Se aprobă statul de funcţii şi organigrama UEFISCDI, prevăzute în anexele nr. 2 şi 3, care fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 3. - Conducerea UEFISCDI şi direcţiile de specialitate ale Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice vor duce la îndeplinire dispoziţiile prezentului ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice,

Mircea Dumitru

 

Bucureşti, 23 noiembrie 2016.

Nr. 5.804.

 

ANEXA Nr. 1

 

REGULAMENT

de organizare şi funcţionare a Unităţii Executive pentru Finanţarea învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - Unitatea Executivă pentru Finanţarea

învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării, denumită în continuare UEFISCDI, funcţionează în baza Ordonanţei Guvernului nr. 62/1999 privind înfiinţarea Unităţii Executive pentru Finanţarea învăţământului Superior şi a Cercetării Ştiinţifice Universitare, aprobată cu modificări prin Legea nr. 150/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 2. - UEFISCDI este instituţie publică cu personalitate juridică, având sediul central în municipiul Bucureşti, str. Mendeleev nr. 21-25, sectorul 1, şi sediul de lucru, fără personalitate juridică, în Str. Academiei nr. 39-41, sectorul 1.

Art. 3. - UEFISCDI se subordonează administrativ Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, denumit în continuare MENCS.

Art. 4. - Consiliile consultative ale MENCS cu atribuţii în domeniul învăţământului superior, cercetării ştiinţifice, dezvoltării şi inovării, denumite în continuare consilii, sunt cele prevăzute în Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare: Consiliul Naţional pentru Finanţarea învăţământului Superior, denumit în continuare CNFIS, Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice, denumit în continuare CNCS, Colegiul Consultativ pentru Cercetare, Dezvoltare şi Inovare, denumit în continuare CCCDI, Consiliul Naţional de Statistică şi Prognoză a învăţământului Superior, denumit în continuare CNSPIS, Consiliul Naţional al Bibliotecilor Universitare, denumit în continuare CNBU, Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, denumit în continuare CNATDCU, precum şi alte consilii consultative legal constituite.

 

SECŢIUNEA 1

Misiunea şi atribuţiile

 

Art. 5. - Misiunea UEFISCDI constă în asigurarea suportului administrativ şi logistic al activităţii consiliilor consultative ale MENCS cu atribuţii în domeniul învăţământului superior, cercetării ştiinţifice, dezvoltării şi inovării, precum şi în desfăşurarea altor activităţi privind implementarea în sistem descentralizat a proiectelor şi programelor MENCS şi Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare, denumită în continuare ANCSI, privind învăţământul superior, cercetarea, dezvoltarea şi inovarea, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Art. 6. - Lista de personal, declaraţiile de interese şi de avere ale personalului, contractul instituţional încheiat cu ANCSI şi rapoartele prevăzute de contractul instituţional constituie informaţii de interes public şi se publică pe site-ul UEFISCDI.

Art. 7. - Pentru asigurarea suportului administrativ şi logistic al activităţilor executive ale consiliilor consultative MENCS/ANCSI, UEFISCDI are următoarele atribuţii:

1. asigură secretariatul tehnic al consiliilor;

2. administrează şi gestionează resursele destinate activităţilor consiliilor, în conformitate cu deciziile fiecărui consiliu, în condiţiile legii;

3. asigură buna desfăşurare a activităţii curente a consiliilor în relaţiile cu MENCS, cu ANCSI, cu instituţiile de cercetare, dezvoltare, inovare, de învăţământ superior şi cu alte organizaţii şi instituţii publice sau private.

Art. 8. - UEFISCDI asistă CNFIS în elaborarea propunerilor de metodologii şi documentaţii referitoare la finanţarea învăţământului superior.

Art. 9. - UEFISCDI conduce, sub coordonarea ştiinţifică a CNCS, CCCDI sau a unui alt consiliu consultativ constituit în acest scop, programe din cadrul Planului naţional de cercetare, dezvoltare şi inovare şi alte programe de finanţare a cercetării, dezvoltării şi inovării, aprobate de către MENCS sau prin acorduri naţionale şi internaţionale. Pentru aceste activităţi, UEFISCDI are următoarele atribuţii:

1. elaborează pachetele de informaţii pentru desfăşurarea competiţiilor de proiecte, pentru programele şi subprogramele pe care ie conduce, şi le supune avizării consiliilor ce coordonează ştiinţific programele/subprogramele, în vederea aprobării de către ANCSI;

2. asigură condiţiile materiale şi financiare necesare organizării competiţiilor de finanţare a proiectelor şi organizează competiţiile, pe baza contractului instituţional încheiat cu ANCSI sau cu alte organisme naţionale/internaţionale;

3. asistă consiliul coordonator al programului în evaluarea şi monitorizarea proiectelor, asigurând şi realizând procesele operative necesare, conform legislaţiei în vigoare, pachetelor de informaţii aprobate şi procedurilor stabilite de consiliul coordonator al programului, sub supravegherea şi controlul acestui consiliu, pe baza contractului instituţional încheiat cu ANCSI;

4. Întocmeşte documentaţiile pentru alocarea resurselor financiare destinate proiectelor finanţate şi contractează şi finanţează proiectele selectate, pe baza contractului instituţional încheiat Cu ANCSI sau cu alte organisme naţionale/internaţionale, conform legislaţiei în vigoare.

Art. 10. - UEFISCDI poate desfăşura şi următoarele activităţi:

1. conducerea în sistem descentralizat şi/sau implementarea unor proiecte de dezvoltare instituţională şi de sistem, referitoare la învăţământul superior, cercetare, dezvoltare sau inovare, cu finanţare naţională sau internaţională, cu avizul MENCS;

2. oferirea de consultanţă şi asistenţă tehnică pentru elaborarea şi conducerea de proiecte în cadrul programelor interne şi internaţionale de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi stimulare a inovării;

3. gestionarea resurselor financiare contractate prin programele de profil, naţionale şi internaţionale, pe care le conduce sau implementează, pe baza contractului instituţional încheiat cu ANCSI sau cu alte organisme naţionale/internaţionale;

4. pregătirea şi perfecţionarea resurselor umane în domenii de conducere şi execuţie a proiectelor, prin organizarea de sesiuni de pregătire şi de formare continuă;

5. diseminarea la nivel naţional şi internaţional a informaţiilor cu privire la programele pe care le conduce sau implementează;

6. oferirea de consultanţă în găsirea de parteneri şi formarea de parteneriate pentru proiecte la programele internaţionale de cercetare, dezvoltare şi inovare;

7. organizarea de manifestări ştiinţifice sau tehnice, editare-multiplicare, publicitate, precum şi alte servicii în corelare cu obiectul său de activitate;

8. promovarea transferului tehnologic şi inovării în vederea sporirii competitivităţii economiei româneşti, în conformitate cu strategiile şi politicile naţionale elaborate de autorităţile publice de resort;

9. colaborarea cu alte instituţii publice sau private, interne sau internaţionale, inclusiv cu organizaţii profesionale, în vederea îndeplinirii obiectului său de activitate;

10. dezvoltarea şi implementarea proiectelor cu finanţare naţională şi internaţională, inclusiv strategice pentru învăţământ superior, cercetare, dezvoltare şi inovare. Pentru implementarea acestor proiecte se vor stabili comitete de coordonare naţionale şi internaţionale. Coordonarea generală a proiectelor va fi realizată de către directorul general al UEFISCDI şi are ca scop monitorizarea procesului de asigurare a calităţii în implementarea proiectelor, corelarea între proiecte, asigurarea sustenabilităţii şi continuităţii instituţionale ale acestora;

11. asigurarea derulării mecanismelor financiare ale Spaţiului Economic European şi Norvegia 2014-2021, conform legislaţiei în vigoare;

12. participarea în asociaţii şi organizaţii internaţionale;

13. alte activităţi stabilite de MENCS sau ANCSI ori prevăzute de legislaţia în vigoare.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Personalul

 

Art. 11. - Atribuţiile şi sarcinile personalului UEFISCDI se stabilesc prin fişe de post, anexe la contractele individuale de muncă,

Art. 12. - Ocuparea posturilor se face cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Art. 13. - (1) Pentru ocuparea funcţiei de director general, componenţa comisiei de concurs se stabileşte de către ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice.

(2) Componenţa comisiilor de concurs pentru ocuparea funcţiilor de director general adjunct şi director direcţie se stabileşte de către ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice, la propunerea directorului general al UEFISCDI.

(3) Componenţa comisiilor de concurs pentru ocuparea celorlalte posturi din cadrul UEFISCDI se stabileşte de către directorul general al UEFISCDI, având în componenţă şi un reprezentant al MENCS.

Art. 14. - Pentru efectuarea lucrărilor de evaluare, monitorizare, audit şi implementare a proiectelor finanţate din fonduri naţionale şi internaţionale, UEFISCDI are dreptul să utilizeze, pe perioade determinate, colaboratori externi.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Structura organizatorică şi statul de funcţii

 

Art. 15. - Statul de funcţii este prevăzut în anexa nr. 2 la prezentul ordin.

Art. 16. - Numărul maxim de posturi finanţate din venituri proprii şi subvenţii de la bugetul de stat este 120.

Art. 17. - Structura organizatorică este prevăzută în anexa nr. 3 la prezentul ordin.

Art. 18. - Serviciul finanţare proiecte de cercetare fundamentală şi dezvoltarea resurselor umane are următoarele atribuţii:

1. implementează conducerea programelor/subprogramelor din cadrul Planului naţional de cercetare, dezvoltare şi inovare destinate finanţării proiectelor de cercetare fundamentală şi de dezvoltare a resurselor umane;

2. asigură suportul administrativ şi logistic al activităţilor executive ale CNCS;

3. are atribuţii în organizarea competiţiilor de proiecte din cadrul mecanismelor financiare ale Spaţiului Economic European şi Norvegia 2014-2020;

4. desfăşoară şi alte activităţi referitoare la cercetarea ştiinţifică, resursele umane de cercetare-dezvoltare şi infrastructura de cercetare, la cererea ANCSI sau MENCS.

Art. 19. - Serviciul finanţare proiecte de dezvoltare şi inovare are următoarele atribuţii:

1. implementează conducerea programelor/subprogramelor din cadrul Planului naţional de cercetare, dezvoltare şi inovare destinate finanţării proiectelor de dezvoltare şi inovare;

2. asigură suportul administrativ şi logistic al activităţilor executive ale consiliului consultativ coordonator al programelor din cadrul Planului naţional de cercetare, dezvoltare şi inovare (PN);

3. are atribuţii în monitorizarea şi evaluarea implementării proiectelor finanţate în cadrul mecanismelor financiare ale Spaţiului Economic European şi Norvegia 2014-2021;

4. desfăşoară şi alte activităţi referitoare la cercetarea ştiinţifică, resursele umane de cercetare-dezvoltare şi infrastructura de cercetare, la cererea ANCSI sau MENCS.

Art. 20. - Compartimentul finanţare proiecte de cooperare europeană şi internaţională are următoarele atribuţii:

1. implementează conducerea programelor/subprogramelor din cadrul Planului naţional de cercetare, dezvoltare şi inovare destinate finanţării proiectelor de cooperare europeană şi internaţională;

2. asigură suportul administrativ şi logistic al activităţilor executive ale consiliului consultativ, coordonator al programelor PN;

3. implementează proiecte finanţate în programele-cadru ale UE;

4. desfăşoară şi alte activităţi referitoare la cercetarea ştiinţifică, resursele umane de cercetare-dezvoltare şi infrastructura de cercetare, la cererea ANCSI sau MENCS.

Art. 21. - Direcţia învăţământ superior are următoarele atribuţii:

1. realizează analize cantitative şi calitative privind învăţământul superior şi elaborează documentele-suport pentru fundamentarea propunerilor CNFIS şi CNSPIS;

2. Întocmeşte documentaţia pentru alocarea resurselor financiare de la bugetul de stat şi din alte venituri pentru finanţarea învăţământului superior, în coordonarea CNFIS;

3. asigură suportul administrativ şi logistic al activităţilor executive ale CNFIS, CNSPIS, CNATDCU şi CNBU;

4. organizează procesul de colectare şi verificare a datelor raportate la nivel instituţional pentru învăţământul superior.

Art. 22. - Direcţia învăţământ superior are în structură:

1. Serviciul finanţare învăţământ superior;

2. Biroul analiză date instituţionale şi secretariate consilii pentru învăţământ superior.

Art. 23. - (1) Serviciul finanţare învăţământ superior are următoarele atribuţii:

(i) defineşte structura şi specificaţiile datelor statistice necesare pentru analizele şi studiile coordonate de CNFIS;

(ii) realizează analize cantitative şi calitative privind învăţământul superior în vederea fundamentării propunerilor CNFIS;

(iii) participă la elaborarea documentelor, rapoartelor şi studiilor privind învăţământul superior, coordonate de CNFIS;

(iv) participă la elaborarea şi implementarea metodologiilor de finanţare pentru învăţământul superior propuse de CNFIS;

(v) realizează activităţi de informare, comunicare şi promovare privind finanţarea învăţământului superior şi activitatea CNFIS.

(2) Biroul analiză date instituţionale şi secretariate consilii pentru învăţământ superior are următoarele atribuţii:

(i) participă la definirea structurii şi specificaţiilor datelor statistice pentru învăţământ superior;

(ii) organizează procesul de colectare şi verificare a datelor raportate la nivel instituţional pentru învăţământul superior;

(iii) asigură menţinerea relaţiilor interinstituţionale (universităţi, consilii, MENCS) în vederea colectării şi verificării datelor;

(iv) asigură suportul administrativ şi logistic al activităţilor executive ale CNFIS, CNSPIS, CNATDCU şi CNBU.

Art. 24. - Direcţia buget, finanţe, resurse umane, administrativ are în structură:

1. Serviciul financiar-contabil;

2. Compartimentul resurse umane;

3. Compartimentul administrativ.

Art. 25. - (1) Serviciul financiar-contabil are următoarele atribuţii:

(i) asigură activităţile privind execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli, a patrimoniului aflat în administrare, a contului anual de execuţie şi a contractelor instituţionale încheiate cu ANCSI şi alte organisme naţionale şi internaţionale (inclusiv mecanismele financiare Spaţiul Economic European şi Norvegia 2014-2021), conform legislaţiei în vigoare;

(ii) asigură înregistrarea cronologică şi sistematică, prelucrarea, publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la poziţia financiară, performanţa financiară şi fluxurile de trezorerie, atât pentru cerinţele interne ale unităţii, cât şi pentru relaţiile cu ordonatorii de credite, organismele fiscale şi de control şi alţi utilizatori;

(iii) elaborează planul anual de achiziţii al instituţiei şi asigură organizarea achiziţiilor publice cu respectarea normelor legislative în vigoare.

(2) Compartimentul resurse umane are următoarele atribuţii:

(i) asigură implementarea politicilor de personal ale instituţiei;

(ii) asigură evidenţa personalului şi a fluctuaţiei acestuia;

(iii) implementează, menţine şi îmbunătăţeşte continuu sistemul de management al calităţii;

(iv) asigură documentaţia privind plata drepturilor de natură salarială sau a altor venituri.

(3) Compartimentul administrativ are următoarele atribuţii:

(i) asigură gestiunea bunurilor materiale ale instituţiei;

(ii) stabileşte necesarul de cheltuieli materiale şi servicii pentru întreţinere;

(iii) organizează arhiva instituţiei;

(iv) organizează şi asigură controlul privind respectarea normelor de protecţie a muncii şi de prevenire şi stingere a incendiilor.

Art. 26. - Compartimentul juridic, armonizare legislativă şi contencios are următoarele atribuţii:

1. asigură consilierea juridică pentru toate activităţile specifice instituţiei;

2. avizează şi contrasemnează acte cu caracter juridic emise de instituţie;

3. reprezintă interesele instituţiei în faţa instanţelor judecătoreşti, a altor organe de jurisdicţie, precum şi în raporturile cu persoane juridice şi fizice, pe baza delegării atribuite de ordonatorul de credite.

Art. 27. - Compartimentul comunicare şi relaţii internaţionale are următoarele atribuţii:

1. creează şi evaluează imaginea publică a instituţiei;

2. elaborează strategiile de comunicare;

3. organizează activităţile publice ale instituţiei;

4. asigură promovarea cooperării şi schimbului de informaţii cu instituţii specializate din ţară şi străinătate în vederea atragerii de fonduri;

5. organizează conferinţele de presă ale reprezentanţilor instituţiei;

6. asigură comunicarea internă între departamentele instituţiei.

Art. 28. - Serviciul informatică şi infrastructură suport are următoarele atribuţii:

1. asigură funcţionarea sistemelor de colectare, prelucrare şi management al informaţiilor şi datelor statistice specifice instituţiei;

2. asigură funcţionarea şi utilizarea corectă a sistemului informatic al instituţiei;

3. asigură integritatea şi protecţia datelor (politici antivirus, politici de back-up şi politici de recuperare a datelor în caz de dezastru);

4. asigură suport tehnic pentru utilizatorii sistemului informatic.

Art. 29, - Biroul Centrul de Politica Ştiinţei şi Scientometrie are următoarele atribuţii:

1. asigură suportul scientometrie în procesul de evaluare a editurilor, revistelor şi cărţilor şi în procesul de verificare a eligibilităţii în cadrul competiţiilor organizate de UEFISCDI;

2. actualizează situaţia revistelor româneşti indexate/cotate ISI;

3. calculează şi actualizează valorile principalilor indicatori utilizaţi în evaluarea scientometrică din România;

4. asigură suportul tehnic în accesarea bazelor de date bibliografice şi bibliometrice;

5. realizează studii şi analize scientometrice.

Art. 30. - Serviciul Centrul de Politici pentru învăţământ Superior, Ştiinţă, Inovare şi Antreprenoriat are următoarele atribuţii:

1. implementează proiecte de dezvoltare instituţională şi de sistem, cu finanţare naţională sau internaţională, în acord cu priorităţile naţionale şi internaţionale;

2. elaborează studii, analize şi rapoarte pentru învăţământul superior şi cercetare, dezvoltare şi inovare;

3. participă la actualizarea specificaţiilor pentru sistemele informatice gestionate de UEFISCDI;

4. organizează manifestări tehnico-ştiinţifice în vederea diseminării rezultatelor şi cunoştinţelor de specialitate la nivel naţional şi internaţional.

Art. 31. - Compartimentul Unitatea de implementare mecanisme financiare Spaţiul Economic European şi Norvegia 2014-2021 are următoarele atribuţii:

1. asigură implementarea mecanismelor financiare, în conformitate cu acordurile de program semnate la nivel de ţară şi legislaţia aplicabilă;

2. coordonează activitatea asociată celor două mecanisme, realizată de personalul încadrat în celelalte structuri ale UEFISCDI, cu atribuţii în implementarea mecanismelor;

3. asigură comunicarea cu actorii implicaţi în derularea mecanismelor;

4. elaborează rapoartele anuale de activitate.

Art. 32. - Compartimentul secretariat are următoarele atribuţii:

1. asigură înregistrarea corespondenţei destinate instituţiei şi o prezintă conducerii instituţiei pentru înscrierea ordinelor rezolutive;

2. urmăreşte reprimirea corespondenţei vizate de conducerea instituţiei, o înregistrează în registrul general de corespondenţă, o sortează şi o distribuie la structuri/persoane, conform ordinelor rezolutive;

3. sprijină derularea activităţii curente a instituţiei.

Art. 33. - Compartimentul audit public intern are atribuţiile stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2013 pentru aprobarea Normelor generale privind exercitarea activităţii de audit public intern.

Art. 34. - UEFISCDI are o comisie de etică, care funcţionează conform prevederilor Legii nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi inovare, cu modificările şi completările ulterioare. Componenţa comisiei de etică a UEFISCDI se aprobă prin decizie a directorului general al UEFISCDI.

 

CAPITOLUL II

Conducerea şi evaluarea

 

Art. 35. - (1) UEFISCDI este condusă administrativ de un director general, ajutat de 2 directori generali adjuncţi şi 2 directori de direcţii.

(2) UEFISCDI este monitorizată şi evaluată de o structură denumită în continuare Comitet de monitorizare.

 

SECŢIUNEA 1

Comitetul de monitorizare

 

Art. 36. - Comitetul de monitorizare este format din câte un membru al consiliilor consultative ale MENCS cu atribuţii în domeniul învăţământului superior, cercetării ştiinţifice, dezvoltării şi inovării, de regulă la nivel de preşedinte sau vicepreşedinte al consiliului Comitetul de monitorizare funcţionează în baza unui regulament propriu şi are următoarele atribuţii:

1. monitorizează activitatea UEFISCDI şi informează consiliile coordonatoare despre rezultatele monitorizării;

2. elaborează propuneri referitoare la creşterea calităţii şi eficienţei activităţii UEFISCDI, care se transmit MENCS, ANCS), conducerii UEFISCDI şi consiliilor coordonatoare

 

SECŢIUNEA a 2-a

Conducerea UEFISCDI

 

Art. 37. - (1) Conducerea UEFISCDI este asigurată de un director general numit prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice în urma promovării concursului organizat pentru ocuparea postului şi de 2 directori generali adjuncţi cu atribuţii specifice distincte pentru învăţământul superior şi pentru cercetare, dezvoltare, inovare.

(2) Directorul general poate participa de drept la şedinţele consiliilor consultative ale MENCS în calitate de observator, fără drept de vot, cu excepţia şedinţelor în care se evaluează activitatea UEFISCDI.

(3) Directorul general poate introduce subiecte pe ordinea de zi a şedinţelor consiliilor prevăzute la alin. (2), cu acordul consiliilor respective.

Art. 38. - Directorul general are, în principal, următoarele atribuţii:

1. asigură conducerea administrativă a instituţiei şi o reprezintă în relaţiile cu terţii;

2. Îndeplineşte obligaţiile prevăzute de lege în calitate de ordonator de credite;

3. Îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite de către MENCS, ANCSI sau consiliile consultative, conform prevederilor legale în vigoare;

4. are dreptul de a delega atribuţii, prin decizie, pe cale ierarhică, personalului din subordine.

Art. 39. - În cazul în care postul de director general al UEFISCDI este vacant, atribuţiile acestuia se preiau temporar de către unul dintre directorii generali adjuncţi. În cazul în care atât postul de director general al UEFISCDI, cât şi posturile de director general adjunct sunt vacante, atribuţiile acestora se preiau temporar de către directori interimari numiţi prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Evaluarea

 

Art. 40. - (1) Activitatea directorului general al UEFISCDI este evaluată anual de către comitetul de monitorizare.

(2) Comitetul de monitorizare, pentru activitatea directorului general, acordă, prin votul membrilor săi, unul dintre următoarele calificative: „foarte bine”, „bine”, „satisfăcător”, „nesatisfăcător”, împreună cu justificarea acordării respectivului calificativ. Calificativele, însoţite de justificările aferente, se înaintează ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice în vederea aprobării.

(3) în cazul în care directorul general primeşte, în unanimitate, calificativul „nesatisfăcător”, acesta este destituit din funcţie, conform prevederilor art. 61 lit. d) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sau reîncadrat pe o funcţie inferioară, prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice.

Art. 41. - Activitatea personalului UEFISCDI se evaluează anual conform unor proceduri stabilite de conducerea UEFISCDI şi prevederilor legale în vigoare, iar persoanele a căror activitate este nesatisfăcătoare pot fi concediate, conform prevederilor art. 61 lit. d) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sau reîncadrate pe o funcţie inferioară, prin decizie a directorului general.

Art. 42. - Contractele individuale de muncă ale conducerii administrative şi ale personalului UEFISCDI trebuie să includă clauze referitoare la evaluarea anuală şi implementarea prevederilor prezentului regulament, potrivit prevederilor art. 17 alin. (3) lit. e) şi ale art. 17 alin. (4) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

 

CAPITOLUL III

Dispoziţii finale

 

Art. 43. - Prevederile prezentului regulament se completează cu celelalte dispoziţii legale în vigoare.

 

 

ANEXA Nr. 2

 

STATUL DE FUNCŢII

al Unităţii Executive pentru Finanţarea învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării

 

În statul de funcţii al Unităţii Executive pentru Finanţarea învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării sunt încadrate funcţii de conducere şi funcţii de execuţie.

a) Funcţii de conducere

 

Nr. crt.

Funcţia

Număr de posturi

1

Director general

1

2

Director general adjunct

2

3

Director de direcţie

2

4

Şef de serviciu

6

5

Şef de birou

2

 

b) Funcţii de execuţie

 

Nr. crt.

Funcţia

Grad profesional

Studii

Număr de posturi

1

Expert

IA

Superioare

94

2

Referent

IA

Medii

6

3

Inspector de specialitate

IA

Superioare

4

4

Consilier juridic

IA

Superioare

2

5

Administrator

I

Medii

1

 

ANEXA Nr. 3

 

 

 

 

 

Comitet de monitorizare

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Director general

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Compartimentul

audit public intern (1)

 

 

 

 

Serviciul

informatică şi infrastructură suport (8)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Compartimentul

juridic şi armonizare legislativa şi contencios (2)

 

 

 

 

Serviciul

Centrul de Politici pentru Învăţământ Superior, Ştiinţă, Inovate şi Antreprenorul (11)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Director general adjunct (2)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Serviciul

finanţare proiecte de cercetare fundamentală şi dezvoltarea resurselor umane (16)

 

Serviciul

finanţare proiecte de dezvoltare şi inovare (16)

 

Compartimentul

finanţare proiecte de cooperare europeana şi Internaţionala (9)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Direcţia

învăţământ superior (1)

 

 

 

 

Direcţia

buget, finanţe, resurse umane, administrativ (1)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Serviciul

finanţare învăţământ superior (10)

 

Biroul

analiză date instituţionale şi secretariate consilii pentru învăţământ superior (7)

 

 

 

 

Serviciul

financiar-contabil (12)

 

Compartimentul

resurse umane (4)

 

Compartimentul

administrativ (5)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Compartimentul

comunicare şi reiaţii internaţionale (2)

 

 

Compartimentul Unitatea de implementare mecanisme financiare Spaţiul Economic European şi Norvegia (5)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Compartimentul

secretariat (1)

 

 

Biroul

Centrul de Politica Ştiinţei şi Scientometrie (6)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.