MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 105/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 105         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 10 februarie 2016

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 755 din 5 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 260 alin. (1)- (3) din Legea societăţilor nr. 31/1990 prin raportare la dispoziţiile art. VI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2010 pentru modificarea unor acte normative în vederea reducerii sau simplificării administrative a unor autorizaţii/avize/proceduri ca urmare a măsurilor asumate de Guvernul României în cadrul Planului de simplificare aferent Memorandumului de înţelegere dintre Comunitatea Europeană şi România, semnat la Bucureşti şi la Bruxelles la 23 iunie 2009

 

Decizia nr. 756 din 5 noiembrie 2015 privind excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. II art. 8 alin. (1) şi art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

53. - Decizie privind eliberarea domnului Nicolae Gheorghe din funcţia de secretar de stat la Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne

 

54. - Decizie privind eliberarea domnului Nelu Zărnică din funcţia de subsecretar de stat ia Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne

 

55. - Decizie privind eliberarea domnului Rareş Văduva din funcţia de subsecretar de stat la Departamentul de informaţii şi Protecţie Internă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne

 

56. - Decizie privind numirea domnului Rareş Văduva în funcţia de secretar de stat la Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

M.19. - Ordin al ministrului apărării naţionale pentru aprobarea Normelor de aplicare în Ministerul Apărării Naţionale a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 27/2014 privind finanţarea instituţiilor de învăţământ superior militar, de informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională

 

125/165. - Ordin al ministrului finanţelor publice şi al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice privind aprobarea procedurii de emitere şi a modelului tichetului social pentru grădiniţă, prevăzute de Legea nr. 248/2015 privind stimularea participării în învăţământul preşcolar a copiilor provenind din familii defavorizate

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 755

din 5 noiembrie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 260 alin. (1)-(3) din Legea societăţilor nr. 31/1990 prin raportare la dispoziţiile art. VI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2010 pentru modificarea unor acte normative în vederea reducerii sau simplificării administrative a unor autorizaţii/avize/proceduri ca urmare a măsurilor asumate de Guvernul României în cadrul Planului de simplificare aferent Memorandumului de înţelegere dintre Comunitatea Europeană şi România, semnat la Bucureşti şi la Bruxelles la 23 iunie 2009

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Fabian Niculae - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 260 alin. (1)-(3) din Legea societăţilor nr. 31/1990, cu modificările aduse prin art. VI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2010 pentru modificarea unor acte normative în vederea reducerii sau simplificării administrative a unor autorizaţii/avize/proceduri ca urmare a măsurilor asumate de Guvernul României în cadrul Planului de simplificare aferent Memorandumului de înţelegere dintre Comunitatea Europeană şi România, semnat la Bucureşti şi la Bruxelles la 23 iunie 2009, excepţie ridicată de Societatea „Frigocarne” - S.A. din Iaşi, prin lichidator Maşter Consulting IPURL din Iaşi, în Dosarul nr. 9.898/99/2014 al Tribunalului Iaşi - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 423D/2015,

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că lichidatorul Maşter Consulting IPURL din Iaşi a depus note scrise prin care arată care sunt dispoziţiile legale aplicabile litigiului, precum şi o copie a Sentinţei nr. 133/civ/17 martie 2015, pronunţată de Tribunalul Iaşi - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Acesta arată că stabilirea unui termen pentru radierea din oficiu din Registrul comerţului nu aduce atingere accesului liber la justiţie şi că bunurile rămase în urma lichidării societăţii revin acţionarilor care răspund în limita valorii acestora pentru acoperirea creanţelor, în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin încheierea din 24 februarie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 9.898/99/2014, Tribunalul Iaşi - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 260 alin. (1)-(3) din Legea nr. 31/1990 a societăţilor, cu modificările aduse prin art. VI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2010 pentru modificarea unor acte normative în vederea reducerii sau simplificării administrative a unor autorizaţii/avize/proceduri ca urmare a măsurilor asumate de Guvernul României în cadrul Planului de simplificare aferent Memorandumului de înţelegere dintre Comunitatea Europeană şi România, semnat la Bucureşti şi Fa Bruxelles la 23 iunie 2009, excepţie ridicată de Societatea Frigocarne - S.A. din Iaşi, prin lichidator Maşter Consulting IPURL din Iaşi, într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii acesteia de prelungire a perioadei de lichidare voluntară a sa.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia arată, în esenţă, că prevederile legale criticate, astfel cum au fost modificate prin prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2010, încalcă accesul liber la justiţie, întrucât o societate vizată de procedura lichidării voluntare nu îşi va mai putea apăra drepturile patrimoniale în faţa instanţelor judecătoreşti şi în procese pe care nu le-a iniţiat. Aceasta mai arată că durata proceselor este mare, procedura poate fi anevoioasă, astfel încât se poate ajunge la situaţia în care termenele prevăzute de Legea societăţilor nr. 31/1990 să fie depăşite, cu consecinţa directă a pierderii calităţii procesuale.

7. Tribunalul Iaşi - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal opinează în sensul admiterii excepţiei de neconstituţionalitate. instanţa mai arată că textul de lege criticat încalcă principiul securităţii juridice, care trebuie privit în întreaga sa dimensiune, cuprinzând în principal următoarele exigenţe: neretroactivitatea legii, accesibilitatea şi previzibilitatea acesteia.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 260 alin. (1)-(3) din Legea societăţilor nr. 31/1990,cu modificările aduse prin art. VI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2010. Din analiza  excepţiei de neconstituţionalitate rezultă că, în realitate, obiectul acesteia îl constituie dispoziţiile art. 260 alin. (1)-(3) din Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, prin raportare la dispoziţiile art. VI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2010 pentru modificarea unor acte normative în vederea reducerii sau simplificării administrative a unor autorizaţii/avize/proceduri ca urmare a măsurilor asumate de Guvernul României în cadrul Planului de simplificare aferent Memorandumului de înţelegere dintre Comunitatea Europeană şi România, semnat la Bucureşti şi la Bruxelles la 23 iunie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 316 din 13 mai 2010. Dispoziţiile legale criticate au următorul cuprins: „(1) Lichidarea societăţii trebuie terminată în cel mult 3 ani de la data dizolvării. Pentru motive temeinice, tribunalul poete prelungi acest termen cu cel mult 2 ani.

(2) în termen de 15 zile de la terminarea lichidării, lichidatorii vor cere radierea societăţii din registrul comerţului, sub sancţiunea unei amenzi judiciare de 2.000.000 lei pentru fiecare zi de întârziere, care va fi aplicată de judecătorul delegat, în urma sesizării oricărei părţi interesate, prin încheiere. Încheierea judecătorului delegat este executorie şi supusă recursului.

(3) Radierea se poate face şi din oficiu. “

12. De asemenea, dispoziţiile art. VI alin. (1)-(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2010 au următoarea formulare: „(1) Prevederile art. 260 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum a fost modificat prin prezenta ordonanţă de urgenţă, se aplică în mod corespunzător şi procedurilor de dizolvare sau lichidare voluntară aflate în derulare la data intrării în vigoare a acesteia, data de la care curg termenele prevăzute la art. 260 din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, fiind data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgentă.

(2) Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (1), societăţile comerciale care la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se află în dizolvare sau lichidare voluntară de mai mult de 3 ani sunt radiate din oficiu din registrul comerţului. Radierea se dispune prin sentinţă a tribunalului comercial sau a secţiei comerciale a tribunalului în a cărui circumscripţie se află sediul societăţii, la cererea Oficiului Naţional al Registrului Comerţului. Soluţionarea cererii se face cu citarea societăţii şi a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi a direcţiei generale a finanţelor publice judeţene sau a municipiului Bucureşti după caz. Procedura prevăzută de art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 116/2009 pentru instituirea unor măsuri privind activitatea de înregistrare în registrul comerţului se aplică în mod corespunzător.

(3) Dispoziţiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător şi societăţilor care se află în lichidare voluntară de mai mult de 5 ani, în urma prelungirii termenului de 3 ani, dispusă de tribunal, potrivit legii. “

13. Curtea mai reţine faptul că dispoziţiile art. 260 alin. (1)-

(3) din Legea nr. 31/1990 au fost modificate prin art. IV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2010, precum şi prin art. II pct. 8 din Legea nr. 152/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul înregistrării în registrul comerţului, publicată în Monitorul Oficial al Românei, Partea I, nr. 519 din 13 iulie 2015. Având în vedere, însă, considerentele Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea va analiza dispoziţiile legale aplicabile potrivit principiului tempus regit actum. De asemenea, Curtea observă că dispoziţiile art. VI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2010 pentru modificarea unor acte normative în vederea reducerii sau simplificării administrative a unor autorizaţii/avize/proceduri ca urmare a măsurilor asumate de Guvernul României în cadrul Planului de simplificare aferent Memorandumului de înţelegere dintre Comunitatea Europeană şi România, semnat la Bucureşti şi la Bruxelles la 23 iunie 2009, reglementează situaţii tranzitorii prin raportare la art. 260 din Legea nr. 31/1990.

14. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 21 alin. (1) şi (2) privind accesul liber la justiţie.

15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că autoarea acesteia încearcă să îşi fundamenteze susţinerile pe faptul că dispoziţiile legale criticate ar conţine neconcordanţe între regimuri juridice aplicabile unor momente succesive în materia lichidării şi dizolvării societăţilor comerciale. Acest lucru nu prezintă, însă, relevanţă pentru controlul de constituţionalitate, întrucât dispoziţiile legale care trebuie luate în considerare sunt cele de la data adoptării hotărârii de dizolvare. De altfel, reglementările juridice succesive pot prezenta în mod firesc diferenţe determinate de condiţiile obiective în care ele au fost adoptate (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 556 din 16 iulie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 630 din 19 august 2015, paragraful 26).

16. Curtea urmează să analizeze dacă faptul că legea criticată prevede un termen dar de maximum 5 ani pentru lichidarea unei societăţi intervenite ca urmare a adoptării unei hotărâri de dizolvare voluntară este de natură să încalce sau nu accesul liber la justiţie, Autoarea excepţiei de neconstituţionalitate argumentează că procesul de înfăptuire a justiţiei este greoi, în cadrul acestuia acordându-se termene lungi, ceea ce nu permite clarificarea situaţiei activelor unei societăţi în termenul impus de legiuitor. Curtea constată, însă, că legiuitorul are dreptul de a stabili termenele pe care le consideră necesare pentru încheierea procedurii lichidării în vederea asigurării stabilităţii raporturilor juridice, cu respectarea dispoziţiilor constituţionale.

17. Curtea mai observă că dispoziţiile art. VI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2010 [prin raportare la care s-a formulat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 260 alin. (1)-(3) din Legea nr. 31/1990], păstrează, cu privire la situaţia juridică a autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, termenul de maximum 5 ani, cu reiterarea unor proceduri care sunt de imediată aplicare.

18. Curtea reţine că dispoziţiile art. 260 alin. (1)-(3) din Legea nr. 31/1990 se referă la lichidarea intervenită ca urmare a dizolvării societăţii. Curtea apreciază că, în coroborare cu dispoziţiile legale criticate, trebuie analizate şi dispoziţiile din aceeaşi lege care se referă la modalităţile prevăzute pentru dizolvarea şi lichidarea unei societăţi pe acţiuni, cum este cazul societăţii care a ridicat excepţia de neconstituţionalitate. Aceste dispoziţii sunt cuprinse în art. 8 lit. p) din Legea nr. 31/1990 care prevede că actul constitutiv al societăţii pe acţiuni sau în comandită pe acţiuni va cuprinde modul de dizolvare şi de lichidare a societăţii, art. 227 alin. (1) lit. d) şi alin. (4) din Legea nr. 31/1990 prevede că societatea se dizolvă prin hotărârea adunării generale, iar lichidarea şi radierea societăţii se efectuează potrivit dispoziţiilor art. 237 alin. (6)-(10), precum şi în art. 228 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 care prevede cazuri specifice de dizolvare pentru societatea pe acţiuni.

19. Din analiza acestor dispoziţii legale rezultă că dizolvarea unei societăţi pe acţiuni poate interveni atât voluntar, cât şi în urma unor evenimente independente de voinţa acţionarilor. Din datele dosarului reiese faptul că adunarea generală a hotărât dizolvarea voluntara a societăţii. Or, potrivit art. 233 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 prevede că: „(1) Dizolvarea societăţii are ca efect deschiderea procedurii lichidării. Dizolvarea are loc fără lichidare, în căzui fuziunii oh divizării totale a societăţii sau în alte cazuri prevăzute de lege.”

20. În momentul în care asociaţii iau hotărârea de a dizolva voluntar societatea, ei îşi asumă şi riscurile aferente cazului în care problemele legate de dizolvare şi lichidare nu au fost soluţionate în termenul de 5 ani impus de lege. Mai mult, potrivit art. 231 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, în caz de dizolvare a societăţii prin hotărâre a asociaţilor, aceştia puteau reveni, cu majoritatea cerută pentru modificarea actului constitutiv, asupra hotărârii luate, atât timp cât nu s-a făcut nicio repartiţie din activ.

21. Odată cu declanşarea procedurii dizolvării, trebuie declanşată şi procedura lichidării, aceasta fiind o obligaţie legală. Acţionarii/asociaţii trebuie să manifeste diligenţă în aprecierea efectelor pe care le va avea asupra societăţii hotărârea de dizolvare. Termenul de 5 ani impus pentru lichidarea şi radierea societăţii, cu consecinţa pierderii personalităţii juridice şi, implicit, a capacităţii procesuale, apare ca fiind unul rezonabil. Pierderea capacităţii procesuale este o consecinţă firească, limitarea în timp a procedurii lichidării ca urmare a intervenirii unei hotărâri de dizolvare având în vedere prezervarea securităţii raporturilor juridice.

22. Curtea mai observă că potrivit art. 237 din Legea nr. 31/1990, bunurile rămase din patrimoniul persoanei juridice radiate din registrul comerţului, în ipoteza normei criticate, le revin acţionarilor/asociaţilor. Astfel, aceştia se pot substitui în drepturile procesuale ale societăţii dizolvate pentru a-şi apăra atributele dreptului de proprietate. Aşadar, Legea nr. 31/1990 oferă cadrul procesual prin care acţionarii/asociaţii îşi pot valorifica drepturile subiective.

23. În aceste condiţii, criticile de neconstituţionalitate apar ca fiind neîntemeiate, dispoziţiile legale atacate fiind în concordanţă cu prevederile art. 21 alin. (1) şi (2) privind accesul liber la justiţie din Constituţie.

24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea „Frigocarne” - S A. din Iaşi, prin lichidator Maşter Consulting IPURL din Iaşi, în Dosarul nr. 9.898/99/2014 al Tribunalului Iaşi - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 260 alin. (1)-(3) din Legea societăţilor nr. 31/1990 prin raportare la dispoziţiile art. VI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2010 pentru modificarea unor acte normative în vederea reducerii sau simplificării administrative a unor autorizaţii/avize/proceduri ca urmare a măsurilor asumate de Guvernul României în cadrul Planului de simplificare aferent Memorandumului de înţelegere dintre Comunitatea Europeană şi România, semnat la Bucureşti şi la Bruxelles la 23 iunie 2009, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Iaşi - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 5 noiembrie 2015.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Fabian Niculae

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 756

din 5 noiembrie 2015

privind excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. II art. 8 alin. (1) şi art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 şi art. 18 din Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, excepţie ridicată de Asociaţia Revoluţionarilor din Decembrie 1989 Frăţia Balconul Operei Timişoara din Timişoara, în numele şi în calitate de reprezentant al membrului său Gheorghe Teleagă, în Dosarul nr. 4.173/30/2014 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale, şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 450D/2015.

2. La apelul nominal se prezintă domnul avocat Ilie Drăgulin, cu împuternicire avocaţială la dosar, lipsind cealaltă parte, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 451-453D/2015, nr. 530D/2015, nr. 55O-554D/2015, nr. 740D/2015, nr. 741D/2015, nr. 847D/2015 şi nr. 848D/2015 care au ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 şi art. 18 din Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, excepţie ridicata de Asociaţia Revoluţionarilor din Decembrie 1989 Frăţia Balconul Operei Timişoara din Timişoara, în numele şi în calitate de reprezentant al membrilor Marin Negru, Teodora Chira, Stela Penişoară, Marin Dămălan, Constantin Radu, Călin Petru Grosu, Simona Roman Oniga, Ioan Mitrea, Ion Sfîrlefus, Nicolae Popa, Dorel Bloguţ, Margareta Oniga şi Nicusor Modi Bruno, în dosarele nr. 4.182/30/2014, nr. 4.185/30/2014, nr. 4.242/30/2014, nr. 4.247/30/2014, nr. 4.176/30/2014, nr. 4.233/30/2014, nr. 4.234/30/2014, nr. 4.240/30/2014, nr. 4.241/30/2014, nr. 4.174/30/2014, nr. 4.227/30/2014, nr. 4.237/30/2014 şi nr. 4.244/30/2014 ale Curţii de Apel Timişoara - Secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale.

4. La apelul nominal se prezintă acelaşi apărător, cu delegaţie în toate dosarele, lipsind cealaltă parte, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

5. Magistratul-asistent referă că în dosarele nr. 451D/2015, nr. 453D/2015, nr. 554D/2015 şi nr. 8470/2015 Casa Naţională de Pensii Publice a depus note scrise prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă.

6. Curtea, având în vedere obiectul identic al excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus-menţionate, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 451- 453D/2015, nr. 530D/2015, nr. 550-554D/2015, nr. 740D/2015, nr. 741D/2Q15, nr. 847D/2015 şi nr. 848D/2015 ia Dosarul nr. 450D/2015.

7. Apărătorul prezent, precum şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu măsura conexării.

8. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/19S2, dispune conexarea dosarelor nr. 451-453D/2015, nr. 530D/2015, nr. 550-554D/2015, nr. 740D/2015, nr. 741D/2015, nr. 847D/2015 şi nr. 848D/2015 la Dosarul nr. 450D/2015, care este primul înregistrat.

9. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul avocatului autorului excepţiei, care, în esenţă, solicită instanţei de contencios constituţional să se pronunţe şi asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, ale Ordonanţei Guvernului nr. 29/2013 privind reglementarea unor măsuri bugetare şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, în ansamblul lor, întrucât acestea menţin efectele juridice ale textelor de lege care formează obiectul excepţiei ridicate în faţa instanţei care a sesizat Curtea. Precizează, de asemenea, că în toate cauzele deja soluţionate s-au adresat plângeri şi Curţii Europene a Drepturilor Omului. În opinia sa, prin textele de lege criticate se aduce atingere principiului de drept potrivit căruia o normă specială nu poate fi suspendată sau anulată printr-o normă generală, iar o măsură temporară poate fi suspendată numai pe o perioadă strictă de o lună, o săptămână sau un an, pentru care a fost elaborată. Guvernul, începând cu anul 2010, reglementează de asemenea manieră încât bugetarii şi-au primit înapoi drepturile reţinute în 2010, pe când revoluţionarii nu beneficiază de această măsură. Prin Legea nr. 283/2011 s-a eliminat indicatorul sintetic în baza căruia se face bugetul, iar prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/2011 s-a echivalat sintagma „salariul mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat” cu „câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat”. Astfel, în timp ce pentru toate categoriile plătite din bugetul asigurărilor sociale de stat este utilizat indicatorul „câştigul salarial mediu brut”, în cazul beneficiarilor Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, pentru calculul indemnizaţiei este menţinut ultimul salariu mediu cunoscut, respectiv cel a! lunii octombrie 2010, ceea ce constituie o discriminare. Articolul 18 din Legea nr. 283/2011 instituie o discriminare între autorii excepţiei prin raportare la celelalte categorii de revoluţionari care primesc indemnizaţia potrivit Legii nr. 341/2004. Menţionează, de asemenea, că indemnizaţia nu a fost iniţial solicitată de revoluţionari, ci acordată de către stat, şi a constituit singura sursă de venit şi de existenţă a revoluţionarilor, care au folosit-o la garantarea împrumuturilor obţinute de la bănci. În concluzie, solicită admiterea excepţiei şi menţionează că, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a apreciat că statul nu poate suspenda sine die plata unor drepturi. Or, suspendarea plăţii indemnizaţiilor tinde să devină permanentă, deşi e instituită prin norme cu aplicare limitată în timp.

10. Preşedintele Curţii adresează apărătorului prezent întrebarea dacă apreciază că este posibilă o extindere a obiectului excepţiei direct în faţa Curţii Constituţionale.

11. Apărătorul autorilor arată că, dacă acest lucru nu este posibil în prezenta cauză, atunci va forma obiectul altor excepţii, ridicate în alte cauze.

12. Preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, cu privire la cererea de extindere a obiectului excepţiei, iar acesta solicită respingerea cererii ca inadmisibilă.

13. Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul asupra fondului excepţiei, solicită respingerea acesteia ca neîntemeiată, în sensul celor reţinute de Curte prin deciziile nr. 419 din 28 mai 2015 şi nr. 508 din 30 iunie 2015.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

14. Prin încheierile din 26 februarie 2015, 9 martie 2015, 12 martie 2015 şi 17 martie 2015 şi precum şi prin deciziile nr. 211/A şi nr. 212/A din 9 martie 2015, nr. 254 şi nr. 256 din 11 martie 2015, pronunţate în dosarele nr. 4.173/30/2014, nr. 4.182/30/2014, nr. 4.185/30/2014, nr. 4.242/30/2014, nr. 4.247/30/2014, nr. 4.176/30/2014, nr. 4.233/30/2014, nr. 4.234/30/2014, nr. 4.240/30/2014, nr. 4.241/30/2014, nr. 4.174/30/2014, nr. 4.227/30/2014, nr. 4.237/30/2014 şi nr. 4.244/30/2014, Curtea de Apel Timişoara - Secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 şi art. 18 din Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar.

15. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Asociaţia Revoluţionarilor din Decembrie 1989 Frăţia Balconul Operei Timişoara, din Timişoara, în numele şi în calitate de reprezentant al membrilor Gheorghe Teleagă, Marin Negru, Teodora Chira, Stela Penişoară, Marin Dămălan, Constantin Radu, Călin Petru Grosu, Simona Roman Oniga, Ioan Mitrea, Ion Sfîrlefus, Nicolae Popa, Dorel Bloguţ, Margareta Oniga şi Nicuşor Modi Bruno, în cauze având ca obiect soluţionarea apelurilor declarate împotriva sentinţelor civile, prin care a fost respinsă cererea introdusă la data de 4 iulie 2013 (disjunsă în cauze separate pentru fiecare dintre reclamanţi), având ca obiect recalcularea, pentru anul 2011, a indemnizaţiei lunare reparatorii prin raportare la câştigul salarial mediu brut, utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2011, prevăzut de art. 15 din Legea nr. 287/2010, precum şi la plata către reclamanţi a diferenţelor rezultate, fără reţinerea contribuţiei de asigurări de sănătate; obligarea la plata indemnizaţiei reparatorii, începând cu data de 1 ianuarie 2012 şi pentru viitor, plata unor penalităţi pe zi de întârziere, de la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti, până la data plăţii efective.

16. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că prevederile art. II art. 8 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 instituie o discriminare între beneficiarii drepturilor de natură salarială prevăzute în art. 2 alin. (1) lit. a), b) şi d), alin. (4), art. 13 lit. b) şi c) şi în art. 14 din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu modificările şi completările ulterioare, pe de o parte, şi beneficiarii indemnizaţiei reparatorii prevăzute de Legea nr. 341/2004, respectiv persoanele care au avut un rol determinant pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi luptătorii participanţi la acţiunile desfăşurate pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, deoarece revoluţionarii sunt discriminaţi în raport cu alte categorii de persoane cărora li s-a restituit reducerea de 15% din venit. Se susţine, în acest sens, că dispoziţiile art. II art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 au fost introduse prin nesocotirea principiilor de drept stabilite prin Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, în timp ce absolut toate categoriile prevăzute de Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar au beneficiat în mod real de restabilirea drepturilor salariale şi asigurărilor sociale faţă de nivelul avut anterior diminuării cu 25%, respectiv 15%, persoanele vizate de Legea nr. 341/2004 au beneficiat doar formal de reîntregirea venitului, deoarece, „prin neluarea în considerare a algoritmului de calcul, prevăzut la art. 4 şi art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, diminuarea cu 15% a drepturilor revoluţionarilor la indemnizaţia reparatorie a persistat şi persistă.”

17. Se mai susţine că discriminarea există şi sub aspectul normei de drept instituite de Ordonanţa de urgentă a Guvernului nr. 11/2011 prin articolul său unic, aceasta privind egalitatea sub aspectul efectului juridic al celor două sintagme „salariul mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat” şi „câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat”. Astfel, în timp ce pentru toate categoriile sociale plătite din bugetul asigurărilor sociale de stat, la calculul drepturilor, inclusiv al pensiilor, este utilizat indicatorul „câştigul salarial mediu brut”, în cazul beneficiarilor Legii nr. 341/2004, pentru calculul indemnizaţiei este menţinut ultimul salariu mediu cunoscut, respectiv cel al lunii octombrie 2010.

18. Referitor la dispoziţiile art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, introduse prin Legea nr. 283/2011, se arată, în esenţă, că acestea contravin dispoziţiilor art. 22 alin. (1), art. 47 alin. (2) şi art. 53 din Constituţie, deoarece indemnizaţia prevăzută de Legea nr. 341/2004, indemnizaţie care nu se mai acordă potrivit dispoziţiilor de lege criticate, a constituit singura sursă de venit şi a folosit la garantarea împrumuturilor obţinute de la bănci.

19. Curtea de Apel Timişoara - Secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

20. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

21. Avocatul Poporului a transmis punctul său de vedere în dosarele Curţii Constituţionale nr. 450-453D/2015, nr. 847D/2015 şi nr. 848D/2615. Astfel, apreciază că autorul critică, în principal, doar prevederile referitoare la beneficiarii Legii nr. 341/2004, motiv pentru care analizează doar criticile privind constituţionalitatea dispoziţiilor „art. 2 pct. 18 din Legea nr. 283/2011”, apreciind că acestea sunt constituţionale. În acest sens arată că persoanele vizate de textul criticat se află într-o situaţie obiectiv diferită faţă de celelalte categorii de persoane beneficiare ale Legii nr. 341/2004, astfel încât nu se poate reţine încălcarea art. 16 din Constituţie. Referitor la critica privind încălcarea art. 47 alin. (2) din Legea fundamentală, apreciază că neacordarea unor drepturi care nu sunt consacrate la nivel constituţional nu este de natură a aduce atingere dreptului la un nivel de trai decent, aceste măsuri putând fi privite, mai degrabă, ca instituind un set de reguli de adaptare la condiţiile economico-sociale existente. Dispoziţiile art. 22 alin. (1) şi cele ale art. 53 din Constituţie nu sunt incidente în cauză.

22. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Avocatului Poporului, notele scrise transmise de Casa Naţională de Pensii Publice, concluziile apărătorului autorilor excepţiei şi ale procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

23. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

24. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate potrivit actelor de sesizare îl reprezintă prevederile art. 8 şi art. 18 din Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial a României, Partea I, nr. 887 din 14 decembrie 2011. Legea nr. 283/2011 aprobă, cu modificări şi completări, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, iar prin articolul unic pct. 1 prevede modificarea titlului Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, în timp ce prin articolul unic pct. 2 prevede introducerea unui nou articol în cuprinsul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, numerotat art. II, prin care s-a aprobat, pentru anul 2012, instituirea unor măsuri financiare în domeniul bugetar. Aceste măsuri vizează, în esenţă, veniturile şi alte drepturi de natură patrimonială acordate personalului plătit din fonduri publice, ori care beneficiază de măsuri de protecţie socială ce se acordă din aceste fonduri. Astfel, având în vedere aceste aspecte, ţinând cont de motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, precum şi în temeiul art. 62 teza întâi din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, potrivit cărora „Dispoziţiile de modificare şi de completare se încorporează, de ia data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta”, se observă că, în realitate, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. II art. 8 alin. (1) şi art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 10 septembrie 2010, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 283/2011. Prevederile legale criticate au următorul cuprins:

- Art. II: „Pentru anul 2012 se aprobă instituirea unor măsuri financiare în domeniul bugetar; după cum urmează: [...]

Art. 8. - (1) în anul 2012, cuantumul drepturilor prevăzute la art. 2 alin. (1) fit. a), b) şi d), alin. (4), art. 13 Ut. b) şi c) şi la art. 14 din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu modificările şi completările ulterioare, se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2011. [...]

Art. 18. - În anul 2012, indemnizaţiile prevăzute la art. 4 alin. (4) din Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, nu se acordă. “

25. Se susţine că aceste texte de lege aduc atingere dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 22 alin. (1) privind dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică, art. 47 alin. (2) privind unele drepturi de asigurări sociale şi ale art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.

26. Referitor la cererea de extindere a obiectului excepţiei şi cu privire la prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, ale Ordonanţei Guvernului nr. 29/2013 privind reglementarea unor măsuri bugetare şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, în ansamblul lor, Curtea constată că aceasta este inadmisibilă, având în vedere că, potrivit art. 146 lit. d) din Constituţie şi art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, excepţiile de neconstituţionalitate pot fi ridicate exclusiv în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial, care se vor pronunţa asupra acestora prin încheiere motivată, cuprinzând punctele de vedere ale părţilor şi opinia instanţei asupra excepţiei, conform art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992. Ca atare, invocarea unei asemenea excepţii direct în faţa Curţii ar echivala cu o acţiune directă, nepermisă în condiţiile dispoziţiilor constituţionale şi legale menţionate.

27. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii aceloraşi prevederi legale, prin raportare la aceleaşi dispoziţii constituţionale, şi cu o motivare identică celei formulate în prezenta cauză, prin Decizia nr. 508 din 30 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 618 din 14 august 2015, prin care a făcut trimitere la considerentele Deciziei nr. 482 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 848 din 20 noiembrie 2014.

28. Astfel, cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, introduse prin Legea nr. 283/2011, Curtea a reţinut că persoanele care au obţinut titlul de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite cu prilejul Revoluţiei Române din Decembrie 1989, beneficiau de indemnizaţiile prevăzute de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004, numai dacă acestea aveau un venit mai mic decât salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

29. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la dispoziţiile art. 47 din Constituţie, Curtea a constatat că prevederile legale criticate nu pot fi privite ca aducând atingere dreptului constituţional la un nivel de trai decent, ci mai degrabă ca instituind un set de măsuri de adaptare la condiţiile economico-sociale existente. În acest context, Curtea a reţinut că legiuitorul este chemat să instituie un ansamblu de măsuri prin care statul să asigure protejarea şi îmbunătăţirea calităţii vieţii cetăţenilor, atât prin reglementarea unor drepturi fundamentale, precum dreptul la securitate socială, dreptul la muncă - condiţie principală pentru un trai decent -, dreptul la o salarizare echitabilă, dreptul la protecţia sănătăţii şi altele asemenea, dar şi prin drepturi care nu au o consacrare constituţională şi care tind către acelaşi obiectiv. În acelaşi spirit, Constituţia consacră, în chiar art. 1 alin. (3), caracterul de stat social al României, obligă statul, prin dispoziţiile art. 135 alin. (2) lit. f), să creeze condiţiile necesare pentru creşterea calităţii vieţii, iar prin art. 41 alin. (2) şi art. 47 alin. (2) prevede dreptul salariaţilor, respectiv al cetăţenilor şi la alte măsuri de protecţie socială şi de asistenţă socială decât cele nominalizate expres în Legea fundamentală, măsuri stabilite prin lege. Caracteristic tuturor acestor drepturi ale cetăţenilor şi obligaţii corelative ale statului este faptul că, în măsura în care nu sunt nominalizate expres de Constituţie, legiuitorul este liber să aleagă, în funcţie de politica statului, de resursele financiare, de prioritatea obiectivelor urmărite şi de necesitatea îndeplinirii şi a altor obligaţii ale statului consacrate deopotrivă la nivel constituţional, care sunt măsurile prin care va asigura cetăţenilor un nivel de trai decent, şi să stabilească condiţiile şi limitele acordării lor.

30. În ceea ce priveşte prevederile actului normativ criticat vizând limitarea ori chiar neacordarea în anul 2012 a unor drepturi care nu sunt consacrate la nivel constituţional, neavând în consecinţă un caracter fundamental, Curtea a reţinut că dispoziţiile art. 53 din Constituţie nu sunt incidente, acestea având în vedere doar restrângerea exerciţiului unor drepturi fundamentale. Totodată, Curtea a constatat că, deşi temeiul moral al acordării acestor beneficii, izvorât din sentimentul de recunoştinţă pentru cei care, prin jertfa şi contribuţia proprie, au condus la căderea regimului comunist şi la instaurarea democraţiei, este incontestabil, acesta nu constituie totuşi, potrivit Constituţiei, o obligaţie de reglementare a statului în acest sens, neputându-se vorbi astfel de existenţa unui drept fundamental la obţinerea unor indemnizaţii în virtutea calităţii de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite în cadrul Revoluţiei Române din Decembrie 1989.

31. Referitor la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II art. 8 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, introduse prin Legea nr. 283/2011, Curtea a reţinut că se referă la modul de calcul al cuantumului indemnizaţiei prevăzute de art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, în forma anterioară intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din 30 decembrie 2014, şi anume la indemnizaţia lunară acordată la pensia pentru limită de vârstă, echivalentă cu un coeficient de 0,6 calculat conform prevederilor art. 4 alin. (2) din aceeaşi lege, indemnizaţie care se acordă cumulativ cu indemnizaţia reparatorie lunară prevăzută de art. 4 alin. (4), potrivit art. art. 5 alin. (1) din Legea nr. 341/2004.

32. Dispoziţiile art. II art. 8 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, introduse prin Legea nr. 283/2011, stabilesc că, în anul 2012, aceste indemnizaţii se menţin la acelaşi nivel cu cel din luna decembrie 2011, autorul excepţiei fiind nemulţumit de modul de calcul al acestora, şi anume de raportarea la indemnizaţia aflată în plată în decembrie 2011, iar nu la câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, aşa cum prevede Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/2011 privind utilizarea indicatorului de referinţă câştigul salarial mediu brut în actele normative din domeniul muncii şi protecţiei sociale. În această materie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pronunţat Decizia nr. 22 din 18 noiembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 16 decembrie 2013, prin care a admis recursurile în interesul legi[ declarate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de Avocatul Poporului şi a stabilit - în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 4 alin. (4) şi art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 285/2010 - că indemnizaţiile lunare reparatorii şi indemnizaţiile lunare prevăzute de Legea nr. 341/2004 se calculează, în anul 2011, prin aplicarea coeficientului de 15% asupra cuantumului indemnizaţiei aflat în plată în luna octombrie 2010.

33. Curtea Constituţională nu a putut reţine critica privind pretinsa discriminare între beneficiarii Legii nr. 341/2004 şi „celelalte categorii sociale, plătite din bugetul asigurărilor sociale de stat, întrucât aceştia nu se află în situaţii juridice similare.

34. În concluzie, aşa cum a statuat în mod constant Curtea Constituţională, criticile de neconstituţionalitate nu pot fi primite deoarece aceste indemnizaţii au un caracter reparatoriu, iar legiuitorul are deplina competenţă de a stabili condiţiile şi criteriile de acordare a acestora, în temeiul art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală.

35. Curtea mai reţine faptul că prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din 30 decembrie 2014, prevederile art. 5 din Legea nr. 341/2004 au fost modificate, prevederile art. 5 alin. (1) lit. m) devenind art. 5 alin. (1) lit. o), soluţia legislativă fiind, în acelaşi timp, modificată, în sensul luării în considerare a câştigului salarial mediu brut, utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata.

36. Prevederile constituţionale cuprinse în art. 22 alin. (1) privind dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică nu au incidenţă în cauza de faţă, întrucât conţinutul normativ al dispoziţiilor criticate nu se referă la protecţia şi apărarea acestor valori constituţionale.

37. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii cu privire la soluţia de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. I! art. 8 alin. (1) şi art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, considerentele şi soluţia deciziilor invocate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză, astfel încât excepţia va fi respinsă ca neîntemeiată.

38. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Asociaţia Revoluţionarilor din Decembrie 1989 Frăţia Balconul Operei Timişoara din Timişoara, în numele şi în calitate de reprezentant al membrilor Gheorghe Teleagă, Marin Negru, Teodora Chira, Stela Penişoară, Marin Dămălan, Constantin Radu, Călin Petru Grosu, Simona Roman Oniga, Ioan Mitrea, Ion Sfîrlefus, Nicolae Popa, Dorel Bloguţ, Margareta Oniga şi Nicuşor Modi Bruno, în dosarele nr. 4.173/30/2014, nr. 4.182/30/2014, nr. 4.185/30/2014, nr. 4 242/30/2014, nr. 4.247/30/2014, nr. 4.176/30/2014, nr. 4.233/30/2014, nr. 4.234/30/2014, nr. 4.240/30/2014, nr. 4.241/30/2014, nr. 4.174/30/2014, nr. 4.227/30/2014, nr. 4.237/30/2014 şi nr. 4,244/30/2014 ale Curţii de Apel Timişoara - Secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. II art. 8 alin. (1) şi art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Timişoara - Secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 5 noiembrie 2015.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Cristina Cătălina Turcu

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind eliberarea domnului Nicolae Gheorghe din funcţia de secretar de stat la Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne

 

Având în vedere Adresa Ministerului Afacerilor Interne nr. 273.435 din 9 februarie 2016, înregistrată la Cabinetul primului-ministru cu nr. 5/840 din 10 februarie 2016,

în temeiul art. 15 lit. d) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 22 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data de 10 februarie 2016, domnul Nicolae Gheorghe se eliberează din funcţia de secretar de stat la Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Sorin Sergiu Chelmu

 

Bucureşti, 10 februarie 2016.

Nr. 53.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind eliberarea domnului Nelu Zărnică din funcţia de subsecretar de stat la Departamentul de Informaţii si Protecţie Internă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne

 

Având în vedere Adresa Ministerului Afacerilor Interne nr. 273.427 din 9 februarie 2016, înregistrată la Cabinetul primului-ministru cu nr. 5/839 din 10 februarie 2016,

în temeiul art. 15 lit. d) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 22 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data de 10 februarie 2016, domnul Nelu Zărnică se eliberează din funcţia de subsecretar de stat la Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Sorin Sergiu Chelmu

 

Bucureşti, 10 februarie 2016.

Nr. 54.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind eliberarea domnului Rareş Văduva din funcţia de subsecretar de stat la Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne

 

Având în vedere Adresa Ministerului Afacerilor Interne nr. 273.429 din 9 februarie 2016, înregistrată la Cabinetul primului-ministru cu nr. 5/838 din 10 februarie 2016,

în temeiul art. 15 lit. d) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 22 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data de 10 februarie 2016, domnul Rareş Văduva se eliberează din funcţia de subsecretar de stat la Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Sorin Sergiu Chelmu

 

Bucureşti, 10 februarie 2016.

Nr. 55.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind numirea domnului Rareş Văduva în funcţia de secretar de stat la Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne

 

Având în vedere Adresa Ministerului Afacerilor Interne nr. 273.429 din 9 februarie 2016, înregistrată la Cabinetul primului-ministru cu nr. 5/838 din 10 februarie 2016,

în temeiul art. 15 lit. d) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 22 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data de 10 februarie 2016, domnul Rareş Văduva se numeşte în funcţia de secretar de stat la Departamentul de Informaţii şi Protecţie internă din cadrul Ministerului Afacerilor interne.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Sorin Sergiu Chelmu

 

Bucureşti, 10 februarie 2016.

Nr. 56.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE

 

ORDIN

pentru aprobarea Normelor de aplicare în Ministerul Apărării Naţionale a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 27/2014 privind finanţarea instituţiilor de învăţământ superior militar, de informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională

 

Pentru aplicarea prevederilor art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2014 privind finanţarea instituţiilor de învăţământ superior militar, de informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 142/2015,

având în vedere Avizul Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice nr. 921 din 18 decembrie 2015, în temeiul prevederilor art. 33 alin. (1) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul apărării naţionale emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Normele de aplicare în Ministerul Apărării Naţionale a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 27/2014 privind finanţarea instituţiilor de învăţământ superior militar, de informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul apărării naţionale,

Mihnea Ioan Motoc

 

Bucureşti, 2 februarie 2016.

Nr. M.19.

 

ANEXĂ

 

NORME

de aplicare în Ministerul Apărării Naţionale a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 27/2014 privind finanţarea instituţiilor de învăţământ superior militar, de informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - În Ministerul Apărării Naţionale, finanţarea cheltuielilor instituţiilor de învăţământ superior militar se realizează potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 27/2014 privind finanţarea instituţiilor de învăţământ superior militar, de informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 142/2015, denumită în continuare Ordonanţă, cu particularităţile detaliate în prezentele norme, determinate de specificul apartenenţei la organismul militar, precum şi cu respectarea principiilor de finanţare integrală din venituri proprii a instituţiilor de învăţământ superior, reglementate prin dispoziţiile actelor normative din domeniul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice.

Art. 2. - (1) Sistemul de finanţare a instituţiilor de învăţământ superior militar cuprinde:

a) planificarea financiară, elaborarea şi aprobarea bugetelor de venituri şi cheltuieli;

b) execuţia bugetară;

c) controlul şi evaluarea procesului bugetar;

d) raportarea indicatorilor financiari.

(2) Dimensionarea, funcţionarea şi modificarea sistemului de finanţare prevăzut la alin. (1) se desfăşoară cu respectarea următoarelor principii şi/sau cerinţe principale:

a) finanţarea Instituţiilor de învăţământ superior militar se realizează pe bază de autonomie financiară în ceea ce priveşte activităţile de planificare financiară, programare bugetară, elaborare şi aprobare a bugetelor proprii, precum şi derularea procesului bugetar, în acord cu statutul de autonomie universitară şi responsabilităţile ce le revin în formarea şi perfecţionarea resurselor umane în Ministerul Apărării Naţionale;

b) responsabilitatea asigurării, în bugetele proprii ale instituţiilor de învăţământ superior militar, a sumelor prevăzute la art. 2 alin. (2) din Ordonanţă revine directorilor de programe majore sau ordonatorilor de credite ierarhic superiori în finanţarea cărora se află instituţiile de învăţământ superior militar;

c) responsabilitatea realizării veniturilor proprii şi utilizării acestora în condiţii de eficienţă şi legalitate, pentru destinaţiile aprobate prin Ordonanţă, revine conducătorilor instituţiilor de învăţământ superior militar, potrivit prevederilor actelor normative referitoare la rolul şi responsabilităţile ordonatorilor terţiari de credite;

d) sprijinul instituţional, logistic sau de luptă al instituţiilor de învăţământ superior militar se realizează prin grija directorilor de programe majore care au calitatea de ordonatori de credite sau a ordonatorilor de credite ierarhic superiori în finanţarea cărora se află instituţiile de învăţământ superior militar, împreună cu structurile care coordonează instituţiile de învăţământ superior militar din punct de vedere administrativ, care pot emite precizări în acest sens;

e) la declararea stării de asediu, mobilizare sau război, finanţarea instituţiilor de învăţământ superior militar se realizează potrivit reglementărilor speciale elaborate de Ministerul Finanţelor Publice şi actelor normative specifice din Ministerul Apărării Naţionale.

 

 

CAPITOLUL II

Planificarea financiară, elaborarea şi aprobarea bugetelor de venituri şi cheltuieli

 

Art. 3. - (1) în procesul de planificare financiară, instituţiile de învăţământ superior militar estimează volumul veniturilor proprii pe care urmează să le realizeze şi determină necesarul de fonduri financiare pentru finanţarea cheltuielilor curente şi de capital, în perioada de plan stabilită prin actele normative în vigoare.

(2) Planificarea financiară se concretizează în proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli, documentul de conducere a activităţii financiar-contabile şi principalul instrument în baza căruia se desfăşoară activitatea economică şi administrativă a instituţiei.

Art. 4. - (1) în bugetele de venituri şi cheltuieli ale instituţiilor de învăţământ superior militar se prevăd fondurile necesare finanţării cheltuielilor curente şi de capital, atât la partea de venituri, cât şi la cea de cheltuieli, mai puţin sumele necesare achiziţionării bunurilor şi serviciilor prevăzute la art. 21 din Ordonanţă.

(2) Sumele pentru achiziţionarea bunurilor şi serviciilor prevăzute la art. 2”1 din Ordonanţă se planifică şi se prevăd în proiectele de buget ale ordonatorilor de credite ierarhic superiori, în finanţarea cărora se află instituţiile de învăţământ superior militar, în baza solicitării acestora, se programează potrivit dispoziţiilor în vigoare în anul bugetar respectiv şi se repartizează în bugetele autorităţilor contractante competente, în calitate de utilizator de credite bugetare.

(3) Ordonatorii de credite ierarhic superiori, în finanţarea cărora se află instituţiile de învăţământ superior militar, instituie măsuri de verificare a modului de respectare a prevederilor alin. (1)şi (2).

Art. 5. - (1) La fundamentarea bugetului de venituri şi cheltuieli, pentru realizarea bunei gestiuni financiare, sarcinile de finanţare se prioritizează în funcţie de importanţa obiectivelor şi misiunilor instituţiei, fiind interzise supraestimarea realizării veniturilor proprii şi majorarea nejustificată a cheltuielilor prevăzute să se suporte din sume alocate de la bugetul de stat.

(2) Răspunderea pentru modul de fundamentare a bugetului de venituri şi cheltuieli revine rectorului/conducătorului instituţiei de învăţământ superior militar.

(3) în activitatea de fundamentare a bugetului propriu şi dimensionarea veniturilor şi cheltuielilor, instituţiile de învăţământ superior militar vor avea în vedere obiectivele şi sarcinile de finanţare care se realizează prin intermediul şcolilor de aplicaţie/centrelor de perfecţionare ale armelor şi serviciilor aflate în coordonare.

Art. 6. - (1) în scopul fundamentării eficiente a bugetelor şi raţionalizării utilizării resurselor financiare la nivelul Ministerului Apărării Naţionale, instituţiile de învăţământ superior militar îşi stabilesc şi inventariază anual toate obiectivele şi sarcinile, potrivit prevederilor standardelor 5 „Obiective” şi 6 „Planificarea” din Codul controlului intern/managerial al entităţilor publice, aprobat prin Ordinul secretarului general al Guvernului nr. 400/2015.

(2) Activitatea prevăzută la alin. (1) se desfăşoară pe baza concepţiei de realizare a sprijinului instituţional, logistic sau de luptă al acestora, comunicate de ordonatorii de credite ierarhic superiori, în finanţarea cărora se află instituţiile de învăţământ superior militar.

(3) Concepţia prevăzută la alin. (2) se concretizează în detalierea bunurilor, serviciilor şi/sau lucrărilor care urmează să fie asigurate prin grija altor structuri din Ministerul Apărării Naţionale.

(4) Bunurile şi serviciile asigurate prin grija altor structuri din Ministerul Apărării Naţionale se pun la dispoziţia instituţiilor de învăţământ superior militar şi se utilizează cu titlu gratuit, în condiţiile prevăzute de art. 21 alin. (2) din Ordonanţă.

Art. 7. - Bugetul de venituri şi cheltuieli se întocmeşte potrivit calendarului stabilit prin dispoziţiile legale din domeniul finanţelor publice şi se aprobă de rectorul/conducătorul instituţiei de învăţământ superior militar, cu acordul ordonatorului de credite ierarhic superior, în finanţarea căruia se află instituţiile de învăţământ superior militar.

 

 

CAPITOLUL III

Execuţia bugetară

 

Art. 8. - (1) Bugetele de venituri şi cheltuieli, elaborate şi aprobate în condiţiile prevăzute la cap. II, se execută potrivit dispoziţiilor legale în vigoare referitoare la utilizarea fondurilor publice, potrivit controlului financiar preventiv propriu şi controlului intern/managerial.

(2) în procesul execuţiei bugetare, rectorul/conducătorul instituţiei de învăţământ superior militar dispune implementarea instrumentelor de control intern/managerial pentru realizarea bunei gestiuni financiare, urmărind asigurarea legalităţii, regularităţii, economicităţii, eficacităţii şi eficienţei în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului public.

Art. 9. - (1) Instituţiile de învăţământ superior militar au obligaţia de a urmări realizarea veniturilor prevăzute în bugetele de venituri şi cheltuieli, la termenele şi în volumul aprobat, pentru asigurarea oportună a disponibilităţilor din care se efectuează plata cheltuielilor curente şi de capital.

(2) Veniturile provenind din sume alocate de la bugetul de stat, potrivit prevederilor art. 2 alin. (2) din Ordonanţă, se asigură pe baza procedurii de cerere de fonduri, cu justificarea utilizării acestora.

(3) Ordonatorii de credite ierarhic superiori, în finanţarea cărora se află instituţiile de învăţământ superior militar, asigură alimentarea cu sumele prevăzute la alin. (2) astfel încât la finele exerciţiului bugetar să nu existe excedente din sumele alocate de la bugetul statului în conturile de disponibilităţi ale instituţiilor de învăţământ superior militar.

Art. 10. - (1) Rectorii/Conducătorii instituţiilor de învăţământ superior militar solicită ordonatorilor de credite ierarhic superiori, în finanţarea cărora se află instituţiile de învăţământ superior militar, acordul de modificare a bugetelor de venituri şi cheltuieli în situaţia nerealizării veniturilor aprobate, pe baza estimărilor efectuate, prezentând şi planurile de restructurare a activităţilor care nu mai pot fi finanţate.

(2) în situaţia încasării unor venituri peste prevederile bugetare se aplică principiul potrivit căruia sumele aprobate prin buget la partea de venituri reprezintă limite minime, instituţiile de învăţământ superior militar având dreptul de a le reţine şi utiliza. Utilizarea se va face numai după modificarea corespunzătoare a bugetelor.

Art. 11. - (1) Sumele încasate de instituţiile de învăţământ superior militar se reţin şi utilizează sub forma veniturilor proprii, dacă prin lege nu li se stabilesc altă destinaţie.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), se utilizează pentru realizarea de investiţii sumele provenite din valorificarea activelor fixe sau a altor bunuri materiale, în condiţiile legii.

 

 

CAPITOLUL IV

Controlul şi evaluarea procesului bugetar

 

Art. 12. - (1) Procesul bugetar organizat şi derulat la nivelul instituţiilor de învăţământ superior militar este supus evaluării şi controlului intern, sub următoarele forme:

a) controlul intern/managerial, organizat prin grija organelor de conducere proprii;

b) controlul financiar preventiv propriu şi delegat, după caz.

(2) Formele de evaluare şi control extern stabilite prin lege, aplicabile instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii, se aplică în mod corespunzător şi instituţiilor de învăţământ superior militar.

(3) Auditul public intern la nivelul instituţiilor de învăţământ superior militar se realizează de către Direcţia audit intern, conform legislaţiei aplicabile în domeniu.

(4) Ordonatorul principal de credite poate dispune structurilor abilitate din Ministerul Apărării Naţionale efectuarea de verificări şi controale privind modul de formare şi utilizare a fondurilor publice la instituţiile de învăţământ superior militar.

Art. 13. - (1) în cadrul organizării şi exercitării controlului financiar preventiv propriu la instituţiile de învăţământ superior militar se instituie proceduri specifice de control al solicitării, utilizării şi justificării sumelor acordate de la bugetul de stat, în condicile prevăzute la art. 2 alin. (2) din Ordonanţă.

(2) Ordonatorii de credite ierarhic superiori, în finanţarea cărora se află instituţiile de învăţământ superior militar, dispun măsurile necesare pentru verificarea periodică şi sistematică a următoarelor procese:

a) elaborarea şi aprobarea proiectelor de buget ale instituţiilor de învăţământ superior militar;

b) modul de solicitare a fondurilor de către instituţiile de învăţământ superior militar, în baza prevederilor art. 2 alin. (2) din Ordonanţă;

c) alimentarea conturilor de disponibilităţi ale instituţiilor de învăţământ superior militar, prin cuprinderea acestei operaţiuni în sfera controlului financiar preventiv propriu;

d) fundamentarea solicitării modificărilor bugetelor pe parcursul exerciţiului bugetar.

 

 

CAPITOLUL V

Raportarea indicatorilor financiari

 

Art. 14. - Raportarea indicatorilor financiari reprezintă procesul de transmitere a datelor şi informaţiilor cu caracter financiar-contabil, între elementele sistemului de finanţare, pentru asigurarea oportună şi în volumul cerut, în limitele aprobate prin buget, a fondurilor necesare desfăşurării activităţii instituţiilor de învăţământ superior militar.

Art. 15. - (1) Transmiterea datelor şi informaţiilor cu caracter financiar-contabil se realizează, în principal, între ordonatorii de credite ierarhic superiori, în finanţarea cărora se află instituţiile de învăţământ superior militar şi acestea.

(2) în sensul prevederilor alin. (1), prin date şi informaţii cu caracter financiar-contabil se înţelege:

a) proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli;

b) cererea lunară de fonduri;

c) situaţia justificativă a cererii lunare de fonduri;

d) situaţia utilizării fondurilor până la o anumită dată;

e) situaţia financiară, trimestrială sau anuală;

f) alte documente statistice, stabilite potrivit reglementărilor financiar-contabile aplicabile instituţiilor publice.

Art. 16. - Modelul şi procedurile de transmitere a datelor şi informaţiilor cu caracter financiar-contabil prevăzute la art. 15 alin. (2) lit. a)-e) se stabilesc de către ordonatorii de credite ierarhic superiori, În finanţarea cărora se află instituţiile de învăţământ superior militar, în funcţie de specificul fiecărei instituţii şi se comunică acestora în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentelor norme.

 

 

CAPITOLUL VI

Dispoziţii tranzitorii şi finale

 

 

Art. 17. - (1) Autorităţile contractante delegate şi ordonatorii de credite ierarhic superiori, în finanţarea cărora se află instituţiile de învăţământ superior militar, asigură, la cererea instituţiilor de învăţământ superior militar, consultanţă şi asistenţă de specialitate în domeniul achiziţiilor publice a bunurilor şi serviciilor care fac obiectul suportării din veniturile proprii ale instituţiilor de învăţământ superior militar.

(2) Instituţiile de învăţământ superior militar îşi organizează şi conduc contabilitatea astfel încât să asigure evidenţa cantitativă şi valorică distinctă a bunurilor materiale, pe surse de finanţare.

Art. 18. - Directorii de programe majore şi ordonatorii de credite ierarhic superiori în finanţarea cărora se află instituţiile de învăţământ superior militar, precum şi structurile centrale ale Ministerului Apărării Naţionale cu responsabilităţi în domeniu pot emite precizări pentru aplicarea unitară a prevederilor art. 21 din Ordonanţă şi a prezentelor norme.

Art. 19. - Nerespectarea dispoziţiilor prezentelor norme atrage răspunderea materială, disciplinară, contravenţională sau penală, după caz, a persoanelor vinovate, în condiţiile legii.

 

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ŞI PERSOANELOR VÂRSTNICE

Nr. 125 din 28 ianuarie 2016

Nr. 165 din 1 februarie 2016

 

ORDIN

privind aprobarea procedurii de emitere şi a modelului tichetului social pentru grădiniţă, prevăzute de Legea nr. 248/2015 privind stimularea participării în învăţământul preşcolar a copiilor provenind din familii defavorizate

 

În temeiul prevederilor art. 3 alin. (4) din Legea nr. 248/2015 privind stimularea participării în învăţământul preşcolar a copiilor provenind din familii defavorizate şi ale art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 18 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 344/2014 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, precum şi pentru modificarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul finanţelor publice şi ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice emit următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Procedura de emitere a tichetelor sociale pentru grădiniţă prevăzută de Legea nr. 248/2015 privind stimularea participării în învăţământul preşcolar a copiilor provenind din familii defavorizate, cuprinsă în anexa nr. 1.

Art. 2. - Se aprobă modelul tichetului social pentru grădiniţă prevăzut de Legea nr. 248/2015, prevăzut în anexa nr. 2.

Art. 3. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul finanţelor publice,

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Anca Dana Dragu

Claudia-Ana Costea

 

 

 

ANEXA Nr. 1

 

Procedura de emitere a tichetelor sociale pentru grădiniţă prevăzută de Legea nr. 248/2015 privind stimularea participării în învăţământul preşcolar a copiilor provenind din familii defavorizate

 

Art. 1. - Contractul pentru achiziţionarea tichetelor sociale pentru grădiniţă, încheiat între unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale şi unităţile emitente, va cuprinde cel puţin următoarele clauze:

a) necesarul estimat anual de tichete sociale pentru grădiniţă;

b) preţul imprimatului reprezentând tichetul social pentru grădiniţă, al livrării acestuia, precum şi alte costuri generate de achiziţia tichetelor sociale pentru grădiniţă;

c) condiţiile în care tichetele sociale pentru grădiniţă neutilizate de către titulari se restituie unităţii emitente de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale;

d) informaţii cu privire la operatorii economici care comercializează produsele prevăzute de Legea nr. 248/2015 privind stimularea participării în învăţământul preşcolar a copiilor provenind din familii defavorizate la care reprezentantul familiei, respectiv reprezentantul legal al copilului, după caz, poate folosi tichetele sociale pentru grădiniţă;

e) condiţiile privind responsabilităţile părţilor şi încetarea contractului;

f) obligaţia unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale de a asigura instruirea reprezentantului familiei, respectiv a reprezentantului legal al copilului, după caz, în sensul de a nu vinde şi de a folosi tichetele sociale pentru grădiniţă doar cu scopul de a achiziţiona produse alimentare, de igienă, produse de îmbrăcăminte şi/sau rechizite, inclusiv cu privire la interdicţia utilizării tichetelor pentru achiziţionarea de ţigări şi/sau băuturi alcoolice, şi doar de la operatorii economici care comercializează produsele prevăzute de Legea nr. 248/2015, care afişează autocolantele speciale de identificare a unităţii care a emis tichetele sociale pentru grădiniţă;

g) obligaţia unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale de a nu distribui tichetele sociale pentru grădiniţă, dacă până la data stabilită pentru distribuire acestea nu au achitat integral unităţii emitente, conform dispoziţiilor Hotărârii Guvernului nr. 15/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 248/2015 privind stimularea participării în învăţământul preşcolar a copiilor provenind din familii defavorizate şi a procedurii de acordare a tichetelor sociale pentru grădiniţă, contravaloarea nominală a tichetelor, inclusiv costul imprimatelor reprezentând tichetele sociale pentru grădiniţă;

h) alte clauze considerate necesare de către părţi.

Art. 2. - Unitatea/Subdiviziunea administrativ-teritorială transmite către unitatea emitentă o comandă fermă în care se precizează numărul de tichete care urmează să fie tipărite în luna respectivă, valoarea nominală a unui tichet, precum şi valoarea nominală totală a tichetelor sociale pentru grădiniţă acordate reprezentantului familiei, respectiv reprezentantului legal al copilului, după caz.

Art. 3. - Unităţile emitente înscriu în factura de livrare a tichetelor sociale pentru grădiniţă:

a) numărul de tichete, preţul unitar al imprimatului reprezentând tichetul social pentru grădiniţă, precum şi valoarea totală a imprimatelor facturate;

b) numărul de ordine dintr-o serie continuă, care caracterizează cronologia emiterii de tichete sociale pentru grădiniţă a unităţii emitente, din care cea corespunzătoare numărului de tichete livrate unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale;

c) valoarea nominală a unui tichet social pentru grădiniţă, din seria livrată, imprimată pe acesta;

d) valoarea nominală totală corespunzătoare numărului de tichete sociale pentru grădiniţă livrat;

e) numărul contului bancar distinct şi denumirea băncii la care îşi are deschis contul unitatea emitentă.

Art. 4. - Imprimatul reprezentând tichetul social pentru grădiniţă emis de unitatea emitentă trebuie să conţină următoarele elemente obligatorii:

a) seria numerică, într-o ordine crescătoare, corespunzătoare numărului de tichete sociale pentru grădiniţă comandat de către unitatea/subdiviziunea administrativ-teritorială în baza contractului de achiziţionare a tichetelor sociale pentru grădiniţă;

b) date care definesc unitatea/subdiviziunea administrativ-teritorială:

- denumirea şi sediul;

- codul de înregistrare fiscală;

c) valoarea nominală a tichetului social pentru grădiniţă, în cifre şi în litere, care este înscrisă de unitatea/subdiviziunea administrativ-teritorială în comanda fermă transmisă unităţii emitente;

d) perioada de valabilitate a tichetului social pentru grădiniţă;

e) interdicţia de a fi utilizat pentru achiziţionarea de ţigări şi/sau băuturi alcoolice, precum şi interdicţia de valorificare a tichetului prin transformarea în bani;

f) denumirea şi sediul unităţii emitente;

g) spaţiul destinat înscrierii datei şi aplicării unui semn distinctiv al operatorului economic la care titularul a utilizat tichetul social pentru grădiniţă.

Art. 5. - (1) în vederea desfăşurării activităţii specifice sectorului tichetelor sociale pentru grădiniţă, unitatea emitentă încheie contracte pentru prestarea serviciilor în baza Legii nr. 248/2015 cu operatori economici care comercializează produse alimentare, de igienă, produse de îmbrăcăminte şi/sau rechizite.

(2) Operatorii economici care au încheiat contracte de

servicii cu unităţile emitente trebuie să afişeze la intrarea în magazinele lor autocolantele speciale furnizate de către unităţile emitente.

 

ANEXA Nr. 21)

 

Model de tichet social pentru grădiniţă

- fată –

 

 

 

 

 

 

 

Denumirea, sediul, codul de înregistrare fiscală

 

Imprimarea interdicţiei de acordare a unui rest în bani

 

 

ale unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale care acordă

 

 

la tichetul social pentru grădiniţă

 

 

titularilor tichete sociale pentru grădiniţă

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Valoarea nominală în lei

 

 

 

 

 

 

(în cifre şi litere)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Se interzice acordarea unui rest de

 

 

 

 

 

 

 

 

bani la tichetul social pentru grădiniţă

 

 

 

 

 

Seria numerică

 

 

 

*…………….  lei*

 

 

 

 

 

 

 

 

 

*……………………..…….  lei*

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

0004231

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Perioada de valabilitate a tichetului

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

social pentru grădiniţă

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

► 3.

 

► 1.

 

 

 

 

 

► 2.

Ca elemente de securitate se pot utiliza:

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1. - microlinii care nu se disting la fotocopiat

 

 

 

 

 

2. - banda cu reflexe variabile

 

 

 

 

 

3. - codul cu bare al unităţii emitente care conţine elemente de gestiune a tichetelor sociale pentru grădiniţă

 

 

 

 

- alte elemente stabilite de unitatea emitentă

 

 

 

 

 

 

 

 

Model de tichet social pentru grădiniţă

- verso –

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Imprimarea interdicţiilor la utilizarea tichetelor

 

 

 

 

 

sociale pentru grădiniţă de către titulari

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Data

 

 

 

 

 

 

 

 

 

S.D.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Data la care a fost utilizat tichetul social pentru grădiniţă,

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

înscrisă de operatorul economic

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Spaţiu destinat aplicării semnului

 

 

 

 

Unitatea emitentă

 

distinctiv al operatorului economic

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Denumirea şi sediul unităţii emitente

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Notă:

 

 

 

 

Ca element de securitate: textele de pe verso sunt imprimate folosind cerneală fluorescentă care îşi schimbă culoarea în cazul în care

 

 

 

 

tichetul social pentru grădiniţă este fotocopiat.

 

 

 

 

 

 

 

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.