MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 119/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 119         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 16 februarie 2016

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 781 din 17 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 65 alin. (2) lit. c) şi art. 96 alin. (4) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici

 

Decizia nr. 843 din 10 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (5) şi (8) şi art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

63. - Hotărâre pentru aprobarea Amendamentului nr. 1 convenit prin schimbul de scrisori între Guvernul României şi Banca Europeană de Investiţii semnate la Bucureşti la 9 decembrie 2014 şi 3 august 2015 şi la Luxemburg la 22 iulie 2015, la Contractul de finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii aferent Proiectului de modernizare a metroului din Bucureşti - etapa a IV-a, Magistrala 5 Drumul Taberei-Pantelimon, tronsonul Drumul Taberei-Universitate, semnat la Bucureşti la 12 noiembrie 2009

 

64. - Hotărâre pentru aprobarea amendamentului convenit prin schimbul de scrisori semnate la Bucureşti la 27 august 2015 şi la Paris la 7 septembrie 2015 între Guvernul României şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, la Acordul-cadru de împrumut F/P 1556 (2006) dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la Bucureşti la 23 august 2007 şi la Paris la 30 august 2007

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

83. - Ordin al ministrului transporturilor privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2016 al Autorităţii Feroviare Române

 

ACTE ALE BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI

 

3. - Circulară privind lansarea în circuitul numismatic a unei monede din argint dedicate împlinirii a 150 de ani de la debutul lui Mihai Eminescu în revista „Familia”

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 781

din 17 noiembrie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 65 alin. (2) lit. c) şi art. 96 alin. (4) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Simina Popescu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ştefania Sofronea.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 65 alin, (2) lit. c) şi art. 96 alin, (4) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, excepţie ridicată de Leonaş Uzum în Dosarul nr. 6.628/30/2014 al Tribunalului Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi de Daniela Adina Dan nr. 6.627/30/2014 al Tribunalului Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarelor conexate nr. 330D/2015 şi nr. 358D/2015 ale Curţii Constituţionale.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că dezbaterile iniţiale au avut loc în şedinţa publică din 15 octombrie 2015, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, a dispus conexarea Dosarului nr. 358D/2015 la Dosarul nr. 330D/2015, care a fost primul înregistrat. De asemenea, având în vedere imposibilitatea constituirii majorităţii prevăzute de art. 6 şi art. 51 alin. (1) teza a două din Legea nr. 47/1992, Curtea a dispus redeschiderea dezbaterilor pentru data de 17 noiembrie 2015.

4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care menţine concluziile formulate la termenul anterior în sensul respingerii excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, deoarece prevederile de lege criticate nu instituie discriminări contrare art. 16 din Constituţie, iar situaţia funcţionarului public care exercită efectiv activitatea este distinctă de cea a funcţionarului public ale cărui raporturi de serviciu au fost suspendate ca urmare a trimiterii sale în judecată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:

5. Prin încheierea din 13 februarie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 6.628/30/2014, Tribunalul Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 65 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Leonaş Uzum într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ referitor la refuzul unei autorităţi publice de a permite participarea la examenul de promovare în grad profesional.

6. Prin încheierea din 21 ianuarie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 6.627/30/2014, Tribunalul Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 65 alin. (2) lit. c) şi art. 96 alin. (4) din Legea nr. 188/1999. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Daniela Adina Dan într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ referitor la refuzul unei autorităţi publice de a permite participarea la examenul de promovare în grad profesional.

7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că prevederile de lege criticate creează o discriminare în cazul unui funcţionar public nevinovat, care, subiect al unui dosar penal, a fost trimis în mod abuziv în judecată, iar abia după un perioadă de patru ani a fost achitat definitiv. Cu alte cuvinte, atât timp cât trimiterea în judecată nu a fost o eroare a funcţionarului public, ci a reprezentanţilor statului, imposibilitatea legală de a se prezenta la un concurs de promovare în funcţie este neconstituţională şi creează O discriminare faţă de un alt funcţionar public care nu a fost trimis în judecată şi a putut să îşi desfăşoare activitatea, astfel încât să beneficieze de vechimea în funcţie şi de evaluarea anuală a performanţelor individuale.

8. Astfel, este firesc ca funcţionarul public, achitat definitiv de către instanţele judecătoreşti, care nu au constatat vinovăţia sa, să beneficieze de toate drepturile şi privilegiile pe care le avea anterior trimiterii în judecată şi pe care trebuia să le aibă pe perioada suspendării raportului de serviciu. Prin urmare, dispoziţiile art. 65 alin, (2) lit. c) din Legea nr. 188/1999 sunt neconstituţionale, în măsura în care nu permit şi luarea în considerare a calificativelor obţinute în ultimii doi ani calendaristici anteriori suspendării raportului de serviciu.

9. Referitor la prevederile art. 96 alin. (4) din Legea nr. 188/1999, se susţine că acestea sunt neconstituţionale, deoarece nu recunosc vechimea în funcţie a unui funcţionar public căruia, din eroarea organelor judiciare, i-a fost suspendat raportul de serviciu, în fine, arată că, în legislaţia română, există norme care reglementează corect o astfel de ipoteză, sens în care se invocă dispoziţiile art. 63 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, potrivit cărora: „Dacă se dispune clasarea, achitarea sau încetarea procesului penal faţă de judecător ori procuror, suspendarea din funcţie încetează, iar acesta este repus în situaţia anterioară, i se plătesc drepturile băneşti de care a fost lipsit pe perioada suspendării din funcţie şi i se recunoaşte vechimea în magistratură pentru această perioadă.”

10. Tribunalul Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată.

11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 65 alin. (2) lit. c) şi art. 96 alin. (4) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007, modificată şi completată prin Legea nr. 140/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea t, nr. 471 din 8 iulie 2010, având următorul cuprins:

- Art. 65 alin. (2) lit. c): „Pentru a participa la concursul sau examenul de promovare în gradul profesional imediat superior celui deţinut, funcţionarul public trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:

(...)

c) să fi obţinut cel puţin calificativul «bine» la evaluarea anuală a performanţelor individuale în ultimii 2 ani calendaristici;”;

- Art. 96 alin. (4): „Perioada suspendării raporturilor de serviciu în condiţiile art. 94 alin. (1) lit. c) şi art. 95 alin. (1) lit. c) se consideră vechime în funcţia publică. “

Prevederile art. 94 alin, (1) lit. c) din Legea nr. 188/1999, la care textul de lege criticat face trimitere, au următorul cuprins: „Raportul de serviciu se suspendă de drept atunci când funcţionarul public se află în una dintre următoarele situaţii:

(...)

c) este desemnat de către autoritatea sau instituţia publică să desfăşoare activităţi în cadrul unor misiuni diplomatice ale României ori în cadrul unor organisme sau instituţii internaţionale, pentru perioada respectivă;”.

Prevederile art. 95 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 188/1999, la care textul de lege criticat face trimitere, au următorul cuprins: „Raportul de serviciu se suspendă la iniţiativa funcţionarului public în următoarele situaţii:

(...)

c) desfăşurarea unei activităţi în cadrul unor organisme sau instituţii internaţionale, în alte situaţii decât cele prevăzute la art. 94 alin. (1) lit. c);\

15. În opinia autorilor excepţiei, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi.

16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. 65 alin, (2) lit. c) din Legea nr. 188/1999 instituie, în cazul funcţionarilor publici, una dintre condiţiile pentru a participa la concursul sau examenul de promovare în gradul profesional imediat superior celui deţinut. Astfel, pentru a participa la concursul sau examenul de promovare în gradul profesional imediat superior celui deţinut, funcţionarul public trebuie să fi obţinut cel puţin calificativul „bine” la evaluarea anuală a performanţelor individuale în ultimii 2 ani calendaristici.

17. De asemenea, Curtea reţine că, potrivit art. 63 din Legea nr. 188/1999, funcţionarul public poate promova în funcţia publică, în condiţiile legii, în timp ce art. 69 din lege stabileşte că evaluarea performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici se face anual, iar calificativele obţinute la evaluarea profesională sunt avute în vedere la #promovarea într-o funcţie publică superioară şi eliberarea din funcţia publică.

18. În acelaşi timp, prevederile art. 96 alin. (4) din Legea nr. 188/1999, criticate ca fiind neconstituţionale, stabilesc cazurile în care perioada suspendării raporturilor de serviciu se consideră vechime în funcţia publică.

19. Sub acest aspect, Curtea constată că normele de lege criticate reprezintă opţiunea legiuitorului de a stabili condiţiile pentru a participa la concursul de promovare în gradul profesional imediat superior, având drept criteriu activitatea efectivă, pe o anumită durată în timp, exercitată în funcţia publică.

20. Distinct de acestea, Curtea precizează că, în situaţia desfăşurării efective a activităţii, obţinerea de către funcţionarul public a calificativului „bine” la evaluarea anuală a performanţelor individuale - condiţie pentru a participa la concursul sau examenul de promovare în gradul profesional imediat superior celui deţinut - reprezintă o vocaţie, iar nu un drept garantat.

21. În aceste condiţii, Curtea reţine că funcţionarul public al cărui raport de serviciu a fost suspendat şi care, neexercitându-şi activitatea în funcţia publică, nu a fost evaluat, ori nu a îndeplinit condiţiile de vechime în funcţia în funcţia publică, se află într-o situaţie juridică distinctă faţă de cel care îşi desfăşoară efectiv activitatea o anumită perioadă de timp, stabilită de lege, şi care este supus evaluării. Principiul egalităţii nu înseamnă uniformitate, astfel că, dacă unor situaţii egale trebuie să le corespundă un tratament egal, la situaţii diferite tratamentul juridic nu poate fi decât diferit. Încălcarea principiului egalităţii şi nediscriminării are loc atunci când se aplică un tratament diferenţiat unor cazuri egale, fără a exista o motivare obiectivă şi rezonabilă, ipoteză ce nu corespunde situaţiei prezentate în cauză. Prin urmare, Curtea constată că principiul egalităţii în drepturi nu este încălcat.

22. De altfel, legiuitorul a reglementat situaţia distinctă a funcţionarilor publici ale căror raporturi de serviciu sunt suspendate şi în cazul cărora s-a dispus clasarea sau renunţarea la urmărirea penală ori achitarea sau renunţarea la aplicarea pedepsei ori amânarea aplicării pedepsei, precum şi încetarea procesului penai, stabilind reluarea activităţii în funcţia publică deţinută anterior şi achitarea drepturilor salariale aferente perioadei de suspendare. Astfel, potrivit art. 86 alin. (3) din Legea nr. 188/1999, „în cazul în care s-a dispus clasarea sau renunţarea la urmărirea penală ori achitarea sau renunţarea la aplicarea pedepsei ori amânarea aplicării pedepsei, precum şi în cazul încetării procesului penal, suspendarea din funcţia publică încetează, iar funcţionarul public respectiv îşi va relua activitatea în funcţia publică deţinută anterior şi îi vor fi achitate drepturile salariale aferente perioadei de suspendare

23. Sub acest aspect, Curtea precizează că reglementarea posibilităţii de a participa la concursul de promovare în gradul profesional superior, în alte condiţii decât cele stabilite prin lege, şi recunoaşterea vechimii în funcţia publică aferentă perioadei de suspendare a raportului de serviciu în cazul funcţionarului public cu privire la care s-a dispus achitarea presupun modificarea şi completarea dispoziţiilor art. 86 alin. (3) din Legea nr. 188/1999. Or, astfel cum stabileşte art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile de lege supuse controlului de constituţionalitate, asemenea competenţă revenind în exclusivitate legiuitorului.

24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Leonaş Uzum şi Daniela Adina Dan în dosarele nr. 6.628/30/2014 şi nr. 6.627/30/2014 ale Tribunalului Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. 65 alin. (2) lit. c) şi art. 96 alin. (4) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 17 noiembrie 2015.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Simina Popescu

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 843

din 10 decembrie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (5) şi (8) şi art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată din oficiu de Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă în Dosarul nr. 18.720/3/2014 şi care constituie obiectul Dosarului nr. 391D/2015 al Curţii Constituţionale.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor a transmis la dosar un punct de vedere în cuprinsul căruia arată că, în opinia sa, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 este, în principal, inadmisibilă, şi, în subsidiar, neîntemeiată.

4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care observă că din motivarea excepţiei rezultă că Tribunalul Bucureşti critică şi dispoziţiile art. 21 alin. (5) şi (8) din Legea nr. 165/2013, dispoziţii faţă de care Curtea s-a pronunţat prin Decizia nr. 686 din 26 noiembrie 2014, constatând că acestea sunt constituţionale în măsura în care nu se aplică deciziilor/dispoziţiilor entităţilor învestite cu soluţionarea notificărilor, emise în executarea unor hotărâri judecătoreşti prin care instanţele s-au pronunţat irevocabil/definitiv asupra calităţii de persoane îndreptăţite şi asupra întinderii dreptului de proprietate. Faţă de această soluţie, pune concluzii de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (5) şi (8) din Legea nr. 165/2013. Având în vedere că art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 cuprinde norme de trimitere la cele ale art. 21 din aceeaşi lege, pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, din perspectiva criticilor formulate,

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin încheierea din 2 decembrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 18.720/3/2014, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de instanţă, din oficiu, într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiei formulate împotriva unei decizii de invalidare emisă de Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate invocată din oficiu de către instanţa de judecată, se arată că prevederile art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 fac trimitere la dispoziţiile art. 21 alin. (5) şi (8) din acelaşi act normativ, chiar şi în ipoteza în care obligaţia de emitere a titlului de despăgubire în favoarea unei persoane considerate îndreptăţite la obţinerea măsurilor reparatorii a fost stabilită printr-o hotărâre definitivă şi irevocabilă. În această situaţie, Secretariatul Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor repune în discuţie existenţa dreptului persoanei respective la măsuri reparatorii, în temeiul art. 21 alin. (5) şi (8) din Legea nr. 165/2013.

7. Or, în condiţiile în care dreptul la obţinerea măsurilor reparatorii a fost recunoscut printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, repunerea în discuţie a existenţei dreptului poate genera imposibilitatea punerii în executare a unei hotărâri judecătoreşti irevocabile, ceea ce este de natură a contraveni dreptului constituţional la un proces echitabil. În acest sens, se mai arată că în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului s-a statuat faptul că dreptul la un tribunal ar fi iluzoriu dacă ordinea juridică internă a unui stat contractant ar permite ca o decizie judiciară definitivă şi obligatorie să rămână inoperantă în privinţa uneia dintre părţile procesului, şi anume a celei care a obţinut-o în favoarea sa.

8. Se mai arată că, prin intervenţia puterii executive, reprezentată de Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor, asupra unor drepturi statuate în mod definitiv şi irevocabil prin hotărâri judecătoreşti, este încălcat principiul constituţional al separaţiei şi echilibrului puterilor în stat.

9. Mai mult, dispoziţiile legale criticate contravin şi prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituţie, deoarece se aplică unor fapte constitutive de situaţii juridice realizate în întregime înainte de intrarea în vigoare a legii, cât şi efectelor produse înainte de acest moment. Astfel, dreptul persoanelor îndreptăţite la măsuri reparatorii s-a născut la momentul emiterii dispoziţiei/deciziei necontestate ori în privinţa căreia contestaţia a fost respinsă prin hotărâre judecătorească, intrând astfel în circuitul civil. Prin urmare, persoanele îndreptăţite deţin un „bun”, în sensul art. 1 cuprins în Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Invocă în acest sens jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare la noţiunea de „bunuri”, respectiv Hotărârea din 28 septembrie 2004 şi Decizia din 10 iulie 2002, pronunţate în cauzele Kopecky împotriva Slovaciei şi, respectiv Gratzinger şi Gratzingerova împotriva Republicii Cehe.

10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

11. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013, cu modificările şi completările ulterioare, raportate la art. 21 alin (5) din aceleaşi act normativ, sunt constituţionale în măsura în care procedura instituită de art. 21 nu se aplică situaţiilor cuprinse în art. 41 în care existenţa, recunoaşterea sau întinderea dreptului de proprietate al persoanelor îndreptăţite a fost soluţionată deja prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile. Invocă cele statuate în acest sens prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 686 din 26 noiembrie 2014.

12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosarul cauzei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, cu modificările şi completările ulterioare. Din motivarea excepţiei de neconstituţionalitate rezultă că, în realitate, obiect al acesteia îl reprezintă prevederile art. 41 alin. (5) prin raportare la art. 21 alin. (5) şi (8) din Legea nr. 165/2013, astfel încât Curtea urmează să se pronunţe asupra acestor prevederi legale, potrivit cărora:

- Art. 21 alin. (5) şi (8): „(5) Secretariatul Comisiei Naţionale, în baza documentelor transmise, procedează la verificarea dosarelor din punctul de vedere al existenţei dreptului persoanei care se consideră îndreptăţită la măsuri reparatorii. Pentru clarificarea aspectelor din dosar; Secretariatul Comisiei Naţionale poate solicita documente în completare entităţilor învestite de lege, titularilor dosarelor şi oricăror altor instituţii care ar putea deţine documente relevante. [. ..]

(8) Ulterior verificării şi evaluării, la propunerea Secretariatului Comisiei Naţionale, Comisia Naţională validează sau invalidează decizia entităţii învestite de lege şir după caz, aprobă punctajul stabilit potrivit alin. (7).

- Art. 41 alin. (5): „(5) Obligaţiile privind emiterea titlurilor de despăgubire stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile la data intrării în vigoare a prezentei legi se vor executa potrivit art. 21.”

15. În opinia instanţei de judecată care a invocat din oficiu excepţia de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (4) referitor la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii civile şi art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil.

16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate şi analizând circumstanţele specifice litigiului în care aceasta a fost invocată, Curtea reţine că, în cauză, printr-o dispoziţie a primarului municipiului Craiova a fost stabilit dreptul la despăgubiri pentru un imobil imposibil de restituit în natură, sub formă de titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare, într-un anumit cuantum, ca urmare a evaluării imobilului de către entitatea învestită de lege cu soluţionarea notificării.

17. În temeiul art. 30 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr. 279 din 4 aprilie 2005, Ministerul Finanţelor Publice a emis titlurile de valoare nominală, iar în temeiul art. 29 alin. (1) din titlul VII cuprins în Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea J, nr. 653 din 22 iulie 2005, persoana îndreptăţită a solicitat Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor convertirea titlurilor de valoare nominală în titluri de despăgubire. Întrucât această autoritate administrativă nu şi-a îndeplinit obligaţia legală, persoana îndreptăţită s-a adresat instanţei de judecată, iar printr-o hotărâre rămasă irevocabilă, instanţa de judecată a obligat pârâta Comisia Centrală să emită decizia de convertire a titlurilor de valoare nominală în titlu de despăgubire, în conformitate cu dispoziţia primarului emisă în favoarea persoanei îndreptăţite. Obligaţia stabilită de către instanţa de contencios administrativ în sarcina autorităţii în cauză nu a fost executată în termenul stabilit de instanţă, îndeplinirea acesteia fiind amânată după intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013, care prevede posibilitatea Secretariatului Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor, care a preluat atribuţiile Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, de a verifica dosarele din punctul de vedere al existenţei dreptului persoanei care se consideră îndreptăţită la măsuri reparatorii, astfel încât soluţionarea dosarului de despăgubire s-a realizat de către Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor, fiind emisă o decizie de invalidare a dispoziţiei primarului de acordare a despăgubirilor. Împotriva acestei decizii de invalidare, persoana interesată a formulat contestaţie, iar în cadrul soluţionării acesteia, instanţa de judecată a invocat din oficiu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 41 alin. (5) prin raportare la art. 21 alin. (5) şi (8) din Legea nr. 165/2013.

18. Referitor la noţiunea de „titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare”, Curtea reţine că acestea au reprezentat, în intervalul de timp cuprins între intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001 şi cel al intrării în vigoare a Legii nr. 247/2005, una dintre măsurile reparatorii prin echivalent ce puteau fi acordate atunci când bunul imobil nu mai putea fi restituit în natură, alături de compensarea cu alte bunuri ori servicii oferite în echivalent de deţinător, de acordarea de acţiuni la societăţi comerciale tranzacţionate pe piaţa de capital şi de despăgubirile băneşti.

19. Potrivit art. 3 lit. g) din titlul VII din Legea nr. 247/2005, prin titlu de valoare nominală nevalorificat se înţelege orice titlu de valoare nominală emis de Ministerul Finanţelor Publice, neutilizat de către deţinător sau dobânditorul subsecvent înregistrat al acestuia, în cadrul procesului de privatizare în conformitate cu prevederile Legii nr. 10/2001 şi care se converteşte în titluri de despăgubire, prin decizia Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor.

20. Înainte de modificarea acestui text prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 81/2007 pentru accelerarea procedurii de acordare a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 29 iunie 2007, textul prevedea că titlul de valoare nominală nevalorificat se converteşte de drept în titlu de despăgubire la data depunerii sale la Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor. Conform art. 5 alin. (2) din Legea nr. 247/2005, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor avea obligaţia ca, în termen de cel mult 45 de zile de la intrarea în vigoare a Legii nr. 247/2005, să imobilizeze titlurile de valoare nominală nevalorificate şi să le convertească în titluri de despăgubire.

21. Prevederile art. 29 din titlul VII al Legii nr. 247/2005 stabilesc procedura convertirii titlurilor de valoare nominală emise de Ministerul Finanţelor Publice, nevalorificate în cadrul unei oferte de capital disponibil, ipoteză care corespunde situaţiei din cauza de faţă. Astfel, acestea se convertesc, prin decizia Comisiei Centrale, în titluri de despăgubire. Conform art. 29 alin. (3) din Legea nr. 247/2005, convertirea titlurilor de valoare nominală în titluri de despăgubire se dispune de către Comisia Centrală, după primirea de către Secretariatul Comisiei Centrale a cererilor titularilor titlurilor de valoare nominală sau, după caz, ale cesionarilor acestora. Potrivit art. 29 alin. (4) din Legea nr. 247/2005, Comisia Centrală va decide pe baza verificării informaţiilor conţinute în lista titularilor titlurilor de valoare nominală, înaintată Secretariatului Comisiei Centrale de către Ministerul Finanţelor Publice şi după actualizarea deciziilor/dispoziţiilor ori, după caz, a ordinelor în baza cărora au fost emise şi a documentaţiilor care au stat la baza adoptării acestora, în privinţa legalităţii respingerii cererii de restituire în natură. Dacă, pe baza constatărilor Secretariatului Comisiei Centrale, aceasta din urmă stabilea că imobilul pentru care au fost emise titluri de valoare nominală este restituibil în natură, prin decizie motivată, Comisia Centrală proceda la restituirea acestuia.

22. În cauza de faţă, în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate invocate din oficiu de către instanţă, se arată, în esenţă, că, în condiţiile în care dreptul la obţinerea măsurilor reparatorii a fost recunoscut printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, prin obligarea autorităţii administrative competente să emită titlu de despăgubire, repunerea în discuţie a existenţei dreptului, de către Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor, poate genera imposibilitatea punerii în executare a unei hotărâri judecătoreşti irevocabile, ceea ce este de natură a contraveni principiilor constituţionale ale separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, neretroactivităţii legii civile şi dreptului constituţional la un proces echitabil.

23. Analizând aceste susţineri, Curtea Constituţională reţine că prevederile art. 21 alin. (5) şi (8) din Legea nr. 165/2013, referitoare la dreptul Secretariatului Comisiei Naţionale de a verifica existenţa dreptului persoanei care se consideră îndreptăţită la măsuri reparatorii şi de a putea invalida decizia entităţii învestite de lege, ulterior verificării, au fost supuse controlului de constituţionalitate, prin Decizia nr. 686 din 26 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 68 din 27 ianuarie 2015, Curtea reţinând că aceste prevederi legale sunt constituţionale în măsura în care nu se aplică deciziilor/dispoziţiilor entităţilor învestite cu soluţionarea notificărilor, emise în executarea unor hotărâri judecătoreşti prin care instanţele s-au pronunţat irevocabil/definitiv asupra calităţii de persoane îndreptăţite şi asupra întinderii dreptului de proprietate.

24. În speţă, asupra existenţei şi întinderii dreptului la despăgubiri nu s-a pronunţat niciuna dintre instanţele de judecată chemate să soluţioneze contestaţia împotriva deciziei de invalidare în discuţie (Curtea de Apel Craiova, prin sentinţa rămasă irevocabilă prin decizia pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal). Valoarea despăgubirii şi implicit existenţa dreptului au fost stabilite prin dispoziţia primarului municipiului Craiova, prin care a fost stabilită şi modalitatea de plată, respectiv prin titluri de valoare nominală emise de către Ministerul de Finanţe. Decizia definitivă şi irevocabilă a instanţei de judecată se referă la obligarea Comisiei Centrale, pe calea contenciosului administrativ, la emiterea deciziei de convertire a titlurilor de valoare nominală în titlu de despăgubire, respectiv la executarea unei obligaţii legale, situaţia fiind diferită de cea reţinută în decizia nr. 686 din 26 noiembrie 2014.

25. Ca urmare a Deciziei nr. 686 din 26 noiembrie 2014, a fost înlăturată prezumţia de constituţionalitate a textului de lege criticat în legătură cu o anumită ipoteză posibilă, respectiv atunci când acesta se aplică unor decizii/dispoziţii ale entităţilor învestite cu soluţionarea notificărilor, emise în executarea unor hotărâri judecătoreşti irevocabile/definitive. În toate celelalte situaţii se menţine prezumţia de constituţionalitate a textului de lege criticat, acesta putând fi supus controlului de constituţionalitate.

26. În ceea ce priveşte susţinerile formulate în motivarea excepţiei, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 715 din 9 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 13 februarie 2015, a statuat că este firesc ca obligaţia emiterii titlurilor de despăgubire stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 să fie executată în condiţiile noii legi, aceasta fiind tocmai expresia concretă a principiului tempus regit actum şi a principiului aplicării imediate a legii noi. În legătură cu procedura specială de acordare a despăgubirilor pentru imobilele preluate în mod abuziv, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a observat că modul de reparare a injustiţiilor şi abuzurilor din legislaţia trecută ţine de opţiunea exclusivă a legiuitorului, iar prevederile de lege criticate sunt în acord cu cele ale art. 44 alin. (1) teza a două din Constituţie, potrivit cărora conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 202 din 18 aprilie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 19 iunie 2013).

27. Situaţia autorului excepţiei de neconstituţionalitate din decizia menţionată (similară situaţiei de fapt dedusă soluţionării judecătorului a quo în prezenta cauză), care are calitatea de beneficiar al unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, prin care se stabileşte în sarcina autorităţii publice pârâte o obligaţie de a face, respectiv de a emite o decizie ce intră în competenţa sa legală, este diferită de cea potrivit căreia prin aceeaşi sentinţă judecătorească a fost stabilită suma cuvenită cu titlu de despăgubiri, în urma evaluării efectuate în condiţiile Legii nr. 247/2005. Ultima ipoteză corespunde celei reglementate distinct de legiuitor, la art. 41 alin. (1) teza a două din Legea nr. 165/2013, legea nouă aplicându-se doar în ceea ce priveşte modalitatea de plată a sumelor de bani anterior stabilite.

28. Distinct de cele reţinute în decizia menţionată, în prezenta cauză, Curtea reţine că prevederile art. 41 alin. (5) reprezintă o normă de trimitere la dispoziţiile art. 21 din aceleaşi act normativ, inclusiv la alin. (5) şi (8) ale art. 21. Or, prevederile art. 21 alin. (5) şi (8) din Legea nr. 165/2013 au fost constatate ca fiind neconstituţionale în măsura în care se aplică deciziilor/dispoziţiilor entităţilor învestite cu soluţionarea notificărilor, emise în executarea unor hotărâri judecătoreşti prin care instanţele s-au pronunţat irevocabil/definitiv asupra calităţii de persoane îndreptăţite şi asupra întinderii dreptului de proprietate.

29. În legătură cu tehnica trimiterilor legislative, prin Decizia nr. 82 din 20 septembrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 din 19 martie 1996, Curtea a reţinut că abrogarea textului de lege la care se face trimitere poate să influenţeze aplicarea normei de trimitere, în cazul în care legătura dintre aceste texte de lege este una substanţială. Aplicând aceste considerente de principiu la prezenta cauză, constatarea neconstituţionalităţii prevederilor art. 21 alin. (5) şi (8) din Legea nr. 165/2013, prin înlăturarea prezumţiei de constituţionalitate numai în legătură cu o singură interpretare, şi anume atunci când se aplică unor decizii/dispoziţii ale entităţilor învestite cu soluţionarea notificărilor emise în executarea unor hotărâri judecătoreşti irevocabile/definitive, are drept efect înlăturarea de la aplicare a normei la care se face trimitere, din cuprinsul art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013, în accepţiunea care a fost constatată ca neconstituţională. Prin urmare, în ipoteza în care, prin hotărâri definitive şi irevocabile, instanţele de judecată au instituit obligaţii privind emiterea titlurilor de despăgubire, pronunţându-se inclusiv asupra calităţii de persoane îndreptăţite şi asupra întinderii dreptului la despăgubire, Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor nu se mai poate pronunţa asupra existenţei dreptului persoanei care se consideră îndreptăţită la măsuri reparatorii, având doar obligaţia de a valida decizia entităţii învestite de lege. Dar în situaţia în care instanţele nu s-au pronunţat cu privire la aceste aspecte (existenţa dreptului şi întinderea acestuia), devin incidente prevederile Legii nr. 165/2013 referitoare la competenţa Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor de a valida sau invalida, după caz, decizia entităţii învestite de lege prin care s-au acordat despăgubiri.

30. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată din oficiu de Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă în Dosarul său nr. 18.720/3/2014 şi constată că dispoziţiile art. 21 alin. (5) şi (8) şi art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi generai obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi se publica în Monitorul Oficial ai României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 10 decembrie 2015.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăţeanu

 

HOTARARI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Amendamentului nr. 1 convenit prin schimbul de scrisori între Guvernul României şi Banca Europeană de Investiţii semnate la Bucureşti la 9 decembrie 2014 şi 3 august 2015 şi la Luxemburg la 22 iulie 2015, la Contractul de finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii aferent Proiectului de modernizare a metroului din Bucureşti - etapa a IV-a, Magistrala 5 Drumul Taberei-Pantelimon, tronsonul Drumul Taberei-Universitate, semnat la Bucureşti la 12 noiembrie 2009

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 6 alin. (2) din Legea nr. 133/2010 pentru aprobarea Contractului de finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii aferent Proiectului de modernizare a metroului din Bucureşti - etapa a IV-a, Magistrala 5 Drumul Taberei-Pantelimon, tronsonul Drumul Taberei-Universitate, semnat la Bucureşti la 12 noiembrie 2009, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă Amendamentul nr. 1 convenit prin schimbul de scrisori*) între Guvernul României şi Banca Europeană de Investiţii semnate la Bucureşti la 9 decembrie 2014 şi 3 august 2015 şi la Luxemburg la 22 iulie 2015, la Contractul de finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii aferent Proiectului de modernizare a metroului din Bucureşti - etapa a IV-a, Magistrala 5 Drumul Taberei-Pantelimon, tronsonul Drumul Taberei-Universitate, semnat la Bucureşti la 12 noiembrie 2009, aprobat prin Legea nr. 133/2010, cu modificările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Ministrul finanţelor publice,

Anca Dana Dragu

Ministrul transporturilor,

Dan Marian Costescu

Ministrul afacerilor externe,

Lazăr Comănescu

 

Bucureşti, 10 februarie 2016.

Nr. 63.

 

*) Traducere.

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

Cabinet secretar de stat

 

Bucureşti

 

9 decembrie 2014

Către

Domnul Flavio Schiavo Campo,

şef oficiu

România

 

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIŢII

Str. Vasile Lascăr nr. 31,

sectorul 2, Bucureşti

 

Ref. Amendament nr. 1 la Contractul de finanţare nr. 25.224 dintre România şi Banca Europeană de Investiţii

Metrou Bucureşti Magistrala 5

 

Stimate Domn,

La solicitarea S.C. METROREX - S.A., vă rugăm să aveţi amabilitatea să agreaţi amendarea Contractului de finanţare după cum urmează:

„- Art. 1.02 - Procedura de tragere, 1.02 A - Tranşe:

Banca va disponibiliza Creditul.... până la 31 decembrie 2016”.

- Art. 8. Informaţii şi vizite, 8.01 - Informaţii referitoare la Proiect, alineat (d) (i):

Ştergerea sintagmei „Rapoartele privind progresul proiectului pe parcursul implementării proiectului care vor fi înaintate în cel mult 30 de zile de la finalizarea fiecărei perioade de raportare”, în conformitate cu informarea primită de la Banca Europeană de Investiţii nr. OpsA/SEE-2FSC/nv la 30 august 2012.

Anexa A.1 - Descrierea tehnică

Achiziţia vagoanelor

„Cea de-a două componentă a proiectului constă în achiziţionarea a 37 noi trenuri care vor permite punerea în funcţiune a Magistralei 5 (13 unităţi) şi înlocuirea vagoanelor vechi (24 unităţi) utilizate în prezent pe liniile existente de metrou”, prin redistribuirea a 8 trenuri noi din cele 21 de unităţi iniţial prevăzute pentru Magistrala 5 de metrou.

„Calendar: Toate componentele proiectului trebuie finalizate şi puse în deplină funcţiune până la finele anului 2017”.

 

Aşteptând primirea cât mai curând a răspunsului dumneavoastră, vă mulţumim pentru înţelegere şi sprijin.

 

Cu stimă,

Attila Gyorgy,

secretar de stat

 

Transmis prin DHL

            MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

Str. Apolodor nr. 17, sectorul 5

RO - 70060 Bucureşti

România

 

În atenţia: Domnului Eugen Teodorovici, ministrul finanţelor publice

 

EXP BEI-EIB

 

003841 23 JOULE 15

 

JUOPS/SEE/ASA/gz no.

Luxemburg, 22 iulie 2015

 

Subiect: LINIA DE METROU BUCUREŞTI 5 (fi 25.224)

Contractul de finanţare semnat între şi de către România şi Banca Europeană de Investiţii la 12 noiembrie 2009 la Bucureşti („Contractul de finanţare”)

Amendament nr. 1 la Contractul de finanţare

 

Stimaţi Domni,

 

referirea se face la:

(i) Contractul de finanţare după cum este definit mai sus;

(ii) scrisoarea dumneavoastră datată 9 decembrie 2014.

1. Interpretare

în cazul în care nu sunt altfel definiţi, termenii scrişi cu majuscule utilizaţi în această scrisoare au acelaşi înţeles cu cel atribuit în Contractul de finanţare. Referirile la articole în cadrul prezentei scrisori sunt referiri la articole în Contractul de finanţare, în această scrisoare

„Data efectivă” înseamnă data la care Banca confirmă împrumutatului în scris (inclusiv prin poşta electronică sau prin alte mijloace) că Banca a primit într-o formă şi conţinut satisfăcătoare pentru ea: (i) două (2) originale ale acestei scrisori corespunzător contrasemnate în numele împrumutatului. Împreună cu o copie certificată a semnăturilor autorizate, cu excepţia cazurilor deja prevăzute, precum şi copie a oricărei altei autorizaţii sau alt document, aviz sau asigurare pe care Banca o consideră a fi necesară sau de dorit (în cazul în care împrumutatul a fost notificat în consecinţă) în legătură cu intrarea în şi executarea tranzacţiei avute în vedere prin prezenta scrisoare sau de validitatea şi aplicabilitatea acestei scrisori.

2. Amendamente la Contractul de finanţare

Începând cu data intrării în vigoare, Contractul de finanţare va fi amendat după cum urmează:

Preambul (9)

În Preambul (9), definiţia Datei finale de disponibilizare va fi amendată a se citi după cum urmează: „«Data finală de disponibilizare» înseamnă 31 decembrie 2016.”

Articolul 1.02A

În articolul 1.02A, data de „31 December 2014” va fi amendată a se citi „31 December 2016”.

Articolul 8.01 (d)

 

Anexa I la Amendamentul nr. 1 la Contractul de finanţare

 

ANEXA A.1

(PAGINA 1/2)

 

DESCRIEREA TEHNICA

 

Scop, Localizare

Proiectul cuprinde două componente distincte pentru a permite extinderea operaţională şi modernizarea reţelei de metrou Bucureşti (România), după cum urmează:

Construirea Liniei 5 (Drumul Taberei-Universitate)

Prima componentă cuprinde proiectarea, construirea şi punerea în funcţiune a unei noi linii de metrou cu următoarele caracteristici:

 

 

Secţiune Valea Ialomiţei/ Râul Doamnei-Eroilor (PS Operă)

Secţiune Eroilor-Universitate

Lungime totală

6.871 m

1.866 m

Staţii (număr)

10

3

Staţii (lungime totală)

2.309 m

541 m

Tunele circulare (2xd6.5 m)

4.058 m

1.326 m

Galerii rectangulare

376 m

-

Calea de rulare

15.493 m

3.957 m

Depou

În apropierea terminalului Valea Ialomiţei

Viteză comercială

36 km/h

Interval de timp minim între trenuri

1,5 minute

Frecvenţă medie/zi

3-5 minute

 

În proiect sunt incluse proiectarea şi instalarea reţelei de electricitate ca şi a tuturor celorlalte sisteme operaţionale ca: semnalizare şi control, comunicaţii, colectare taxare, ventilare, canalizare, lifturi şi escalatoare şi supraveghere securitate/siguranţă. Proiectul include totodată lucrări adiţionale, auxiliare şi paralele, cum ar fi relocarea reţelelor de utilităţi şi îmbunătăţirea condiţiilor existente pe suprafaţa zonei staţiilor.

Achiziţionarea de material rulant

Cea de a două componentă a proiectului constă în cumpărarea a 37 de trenuri noi pentru a fi puse în funcţiune pe Linia 5 (13 unităţi) şi a înlocui stocul de material vechi (24 de unităţi) utilizate în prezent pe liniile de metrou existente.

 

Formarea trenului

trenul este alcătuit din 6 vagoane, cu pasarelă deschisă de-a lungul trenului

Lungimea trenului

max. 114 m (peste cuplaje)

Lăţimea maximă

în conformitate cu dimensiunea gabaritului stocului existent

Capacitatea nominală

≥ 1.200 pasageri/tren (4/m2), inclusiv min, 204 locuri standard

Corp

aliaj de aluminiu, oţel înalt aliat sau oţel aliat cu cupru recomandat pentru fabricarea materialului rulant, conform standardelor UE

Boghiu

tip bimotor, roţi monobloc, suspensie dublă

Motor

asincron trifazat cu rotor în scurt-circuit suspendat

Echipament tracţiune

invertor trifazat tensiune variabilă şi frecvenţă variabilă, tehnologie IGBT, control digital

Frânare

frână regenerativă electrodinamică combinată cu frână reostatică, frână de fricţiune, frână de blocare, frână de mână cu arc

Air conditioning

în cabina de conducere

Operation

ATC (ATP + ATO), înregistrarea parametrilor de funcţionare

 

Calendar

Toate componentele proiectului ar trebui să fie terminate şi în deplină funcţionare înainte de sfârşitul anului 2017.

Anexa A.1 - Descrierea tehnică

Descrierea tehnică prezentată în anexa A.1 va fi înlocuită de noua Descriere tehnică după cum este prezentată în anexa I la prezentul Amendament nr. 1.

3. Obligaţii continue

Prevederile Contractului de finanţare, cu excepţia celor amendate prin prezenta scrisoare, vor rămâne în vigoare. Împrumutatul recunoaşte şi este de acord că, altfel decât prevăzut şi agreat prin prezenta, această scrisoare nu constituie o derogare acordată de către Bancă sau modificarea oricărui altui termen sau condiţie a Contractului de finanţare şi legea aplicabilă.

La solicitarea Băncii şi pe propria cheltuială, împrumutatul va întreprinde toate acele acţiuni şi lucruri necesare şi sau de dorit să pună în aplicare modificările efectuate sau care urmează să fie efectuate în conformitate cu prezenta scrisoare.

4. Legea care guvernează şi jurisdicţia

Prezenta scrisoare va fi guvernată de legile Marelui Ducat de Luxemburg, iar părţile semnatare se supun jurisdicţiei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.

Dacă sunteţi de acord cu cele de mai sus, vă rugăm să returnaţi două (2) originale ale acestei scrisori la Bancă, în atenţia doamnei Angela Iacomucci (tel. +352 4379 83466, e-mail: a.iacomucci@eib.org), iniţializate pe fiecare pagină, datate şi corespunzător semnate în numele şi din partea României, reprezentată de Ministerul Finanţelor Publice, împreună cu o copie certificată a semnăturilor autorizate, cu excepţia cazurilor deja prevăzute, până la şi nu mai târziu de „31 august 2015”. Ulterior unei astfel de date, Banca îşi rezervă dreptul, la discreţia sa, prin înştiinţare adresată împrumutatului, de a confirma dacă acceptarea acestei scrisori de către împrumutat este considerată ca dată în mod valabil de către împrumutat.

 

Cu stimă,

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIŢII

Dietmar Dumlich

Massimo Novo

 

 

Recunoscut şi convenit pentru şi în numele României

reprezentate de Ministerul Finanţelor Publice,

Attila Gyorgy,

secretar de stat

…………………………..

(nume şi funcţie)

 

 

Data: 3 august 2015.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea amendamentului convenit prin schimbul de scrisori semnate la Bucureşti la 27 august 2015 şi la Paris la 7 septembrie 2015 între Guvernul României şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, la Acordul-cadru de împrumut F/P 1556 (2006) dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la Bucureşti la 23 august 2007 şi la Paris la 30 august 2007

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 5 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 89/2008 pentru aprobarea Acordului-cadru de împrumut F/P 1556 (2006) dintre Guvernul României şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la Bucureşti la 23 august 2007 şi la Paris la 30 august 2007, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă amendamentul convenit prin schimbul de scrisori*) semnate la Bucureşti la 27 august 2015 şi la Paris la 7 septembrie 2015 între Guvernul României prin Ministerul Finanţelor Publice şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, la Acordul-cadru de împrumut F/P 1556 (2006) dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la Bucureşti la 23 august 2007 şi la Paris la 30 august 2007, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 89/2008, cu modificările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Ministrul finanţelor publice,

Anca Dana Dragu

Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,

Cristiana Paşca Palmer

Ministrul afacerilor externe,

Lazăr Comănescu

 

Bucureşti, 10 februarie 2016.

Nr. 64.

 

*) Traducere.

 

ROMÂNIA

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

 

27 august 2015

 

Dlui dr. Rolf Wenzel, guvernator

Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei

Fax: 331 47 55 37 52

 

Subiect: F/P1556 (2006) - Reconstrucţia drumurilor forestiere afectate de inundaţii şi reabilitarea torentelor mici din zonele forestiere

 

Stimate domnule Wenzel,

 

La solicitarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor şi a Regiei Naţionale a Pădurilor ROMSILVA şi în concordanţă cu recomandările misiunii tehnice efectuate de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europene din iulie 2015, vă rugăm să fiţi de acord cu extinderea cu 3 ani a datei de finalizare a proiectului, respectiv de la 31 decembrie 2015 la 31 decembrie 2018, cea ce va permite finalizarea proiectului.

Conform stadiului actual al proiectului, din cele 143 de subproiecte incluse, 94 au fost deja finalizate, 9 subproiecte au fost excluse şi 40 se află în diferite stadii de execuţie. Din cele 40 de subproiecte în execuţie numai 8 subproiecte pot fi finalizate până la sfârşitul anului 2015.

Extinderea va permite finalizarea restului acestor subproiecte care s-au confruntat cu o serie de probleme, ducând la întârzieri neprevăzute, cum ar fi:

- producerea unor noi calamităţi care au afectat unele subproiecte aflate în execuţie sau a unor subproiecte deja finalizate;

- erorile materiale în întocmirea indicatorilor tehnico-economici, care au făcut imposibilă finanţarea respectivelor obiective de investiţii;

- perioada relativ lungă pentru parcurgerea tuturor paşilor legali pentru orice modificare tehnică sau financiară a indicatorilor tehnico-economici iniţiali în legătură cu un subproiect;

- rezilierea unor contracte de execuţie datorită incapacităţii sau inabilităţii constructorilor.

Extinderea va permite Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice şi Regiei Naţionale a Pădurilor ROMSILVA să finalizeze în mod corespunzător toate activităţile planificate În cadrul proiectului.

Sperând că solicitarea noastră se va bucura de înţelegerea şi sprijinul dumneavoastră, aşteptăm cu interes răspunsul dumneavoastră.

 

Cu stimă,

Attila Gyorgy,

secretar de stat

(semnătură indescifrabilă)

 

BANCA DE DEZVOLTARE A CONSILIULUI EUROPEI

Direcţia Generală pentru împrumuturi şi Dezvoltare Socială

 

Domnului Attila Gyorgy, secretar de stat

Ministerul Finanţelor Publice

Str. Apolodor nr. 17, Bucureşti, sectorul 5, România

Paris, 7 septembrie 2015

 

Subiect: F/P 1556 (2006) - Reconstrucţia drumurilor forestiere afectate de inundaţii şi reabilitarea torentelor mici din zonele forestiere

 

Stimate domnule Gyorgy,

 

Facem referire la solicitarea dumneavoastră din data de 27 august 2015 privind extinderea graficului de lucrări.

Având în vedere întârzierile la lucrările civile cauzate de:

- producerea unor noi calamităţi care au afectat unele subproiecte aflate în execuţie sau a unor subproiecte deja finalizate;

- erorile materiale în întocmirea indicatorilor tehnico-economici, care au făcut imposibilă finanţarea respectivelor obiective de investiţii;

- perioada relativ lungă pentru parcurgerea tuturor paşilor legali pentru orice modificare tehnică sau financiară a indicatorilor tehnico-economici iniţiali în legătură cu un subproiect;

- rezilierea unor contracte de execuţie datorită incapacităţii sau inabilităţii constructorilor,

avem plăcerea de a vă informa că BDCE nu are nicio obiecţie, în conformitate cu Rezoluţia 1480, ca graficul de lucrări să fie extins până la data 31 decembrie 2018.

Aşteptăm cu interes continuarea strânsei noastre cooperări în implementarea proiectului.

 

Cu stimă,

Melanie Wieschollek-Lacroix,

Thierry Poirel,

director de Departament

director general

(semnătura indescifrabilă)

(semnătură indescifrabilă)

 

Cc. Dl. Ionel Rontsa, şef serviciu direcţia de investiţii, e-mail: ionel.rontea@yahoo.com

Dna Boni Cucu, director general, Direcţia Generală Relaţii Financiare Internaţionale, boni.cucu@mfinante.ro

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

 

ORDIN

privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2016 al Autorităţii Feroviare Române

 

În temeiul prevederilor art. 16 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 8 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 626/1998 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Feroviare Române - AFER, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 21/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul transporturilor emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) Se aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2016 al Autorităţii Feroviare Române, care funcţionează în subordinea Ministerului Transporturilor, finanţată din venituri proprii, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

(2) Defalcarea pe trimestre a indicatorilor prevăzuţi în bugetul de venituri şi cheltuieli al Autorităţii Feroviare Române se aprobă de către Consiliul de conducere al acesteia.

Art. 2. - (1) Cheltuielile totale aferente veniturilor înscrise în bugetul de venituri şi cheltuieli al Autorităţii Feroviare Române reprezintă limite maxime şi nu pot fi depăşite decât în cazuri justificate şi numai cu aprobarea ministrului transporturilor.

(2) în cazul în care în execuţie se înregistrează nerealizări ale veniturilor aprobate, Autoritatea Feroviară Română poate efectua cheltuieli proporţional cu gradul de realizare a veniturilor,

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul transporturilor,

Dan Marian Costescu

 

Bucureşti, 10 februarie 2016.

Nr. 83.

 ANEXĂ

 

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI

pe anul 2016 pentru Autoritatea Feroviară Română

 

 

 

 

- mii lei -

Cap./

Titlu

Subcap.

Articol

Paragraf

Alineat

Denumirea indicatorilor

Program 2016

A

B

C

D

1

00.01

10

 

VENITURI PROPRII - TOTAL

50.000,00

00.02

 

 

I.VENITURI CURENTE

49.834,00

29.00

 

 

C. VENITURI NEFISCALE

49.834,00

30.00

 

 

C1. VENITURI DIN PROPRIETATE

-

31.10

 

 

VENITURI DIN DOBÂNZI

-

 

03

 

Alte venituri din dobânzi

-

33.00

10

 

C2. VÂNZĂRI DE BUNURI şi SERVICII

49.834,00

33.10

 

 

VENITURI DIN PRESTĂRI DE SERVICII ŞI ALTE ACTIVITĂŢI

49.834,00

 

08

 

Venituri din prestări de servicii

49.379,00

 

16

 

Venituri din valorificarea produselor obţinute din producţia proprie

-

 

20

 

Venituri din cercetare

255,00

 

50

 

Alte venituri din prestări servicii şi alte activităţi

200,00

35.10

 

 

AMENZI, PENALITĂŢI şi CONFISCĂRI

-

 

50

 

Alte amenzi, penalităţi şi confiscări

-

39.10

 

 

II.VENITURI DIN CAPITAL

166,00

 

50

 

Alte venituri din valorificarea unor bunuri

166,00

40 10

 

 

III. OPERAŢIUNI FINANCIARE

-

 

15

 

Sume utilizate din excedentul anului precedent pentru efectuarea de cheltuieli

 

 

 

 

CHELTUIELI - TOTAL

50.000,00

 

 

 

CHELTUIELI CURENTE

47.000,00

10

 

 

Titlul I. CHELTUIELI DE PERSONAL

33.290,00

 

10.01

 

Cheltuieli salariale în bani

26.070,00

 

 

01

Salarii de bază

24.500,00

 

 

04

Spor de vechime

-

 

 

05

Sporuri pentru condiţii de muncă

550,00

 

 

06

Alte sporuri

-

 

 

07

Ore suplimentare

-

 

 

08

Fond de premii

-

 

 

09

Prima de vacanţă

-

 

 

12

Indemnizaţii plătite unor persoane din afara unităţii

170,00

 

 

13

Indemnizaţii de delegare

350,00

 

 

30

Alte drepturi salariale în bani

500,00

 

10.02

 

Cheltuieli salariale în natură

1.100,00

 

 

01

Tichete de masă

1.100,00

 

10.03

 

Contribuţii

6.120,00

 

 

01

Contribuţii pentru asigurările sociale de stat

4.250,00

 

 

02

Contribuţii pentru asigurările de şomaj

153,00

 

 

03

Contribuţii pentru asigurările sociale de sănătate

1.420,00

 

 

04

Contribuţii pentru asigurările de accidente de muncă

62,00

 

 

06

Contribuţii pt. concedii şi indemnizaţii

235,00

20

 

 

Titlul II. BUNURI ŞI SERVICII

13.460,00

 

20.01

 

Bunuri şi servicii

4.720,00

 

 

01

Furnituri de birou

70,00

 

 

02

Materiale pentru curăţenie

20,00

 

 

03

încălzit, iluminat şi forţă motrică

900,00

 

 

04

Apă, canal şi salubritate

150,00

 

 

05

Carburanţi şi lubrifianţi

440,00

 

 

06

Piese de schimb

40,00

 

 

07

Transport

400,00

 

 

08

Poştă, telecomunicaţii, radio, tv, internet

700,00

 

 

09

Materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional

1.000,00

 

 

30

Alte bunuri şi servicii pentru întreţinere şi funcţionare

1.000,00

 

20.02

 

Reparaţii curente

449,00

 

20.04

 

Medicamente şi materiale sanitare

10,00

 

 

02

Materiale sanitare

10,00

 

20.05

 

Bunuri de natura obiectelor de inventar

150,00

 

 

01

Uniforme şi echipament

50,00

 

 

03

Lenjerie şi accesorii de pat

-

 

 

30

Alte obiecte de inventar

100,00

 

20.06

 

Deplasări, detaşări, transferări

1.600,00

 

 

01

Deplasări interne

600,00

 

 

02

Deplasări în străinătate

1.000,00

 

20.11

 

Cărţi, publicaţii şi materiale documentare

40,00

 

20.12

 

Consultantă şi expertiză

-

 

20.13

 

Pregătire profesională

350,00

 

2014

 

Protecţia muncii

170.00

 

20.30

 

Alte cheltuieli

5.971,00

 

 

01

Reclamă şi publicitate

-

 

 

02

Protocol şi reprezentare

65,00

 

 

04

Chirii

850,00

 

 

07

Fondul conducătorului instituţiei publice

10,00

 

 

30

Alte cheltuieli cu bunuri şi servicii

5.046,00

55

 

 

Titlul VII. ALTE TRANSFERURI

50,00

 

55.02

 

Transferuri curente în străinătate (către organizaţii internaţionale)

50,00

 

 

01

Contribuţii şi cotizaţii la organisme internaţionale

50,00

57

 

 

Titlul IX. ASISTENTĂ SOCIALĂ

200,00

 

57.02

 

Ajutoare sociale

200,00

 

 

01

Ajutoare sociale în numerar

200,00

 

 

 

CHELTUIELI DE CAPITAL

3.000,00

71

 

 

Titlul XIII. ACTIVE NEFINANCIARE

3.000,00

 

71.01

 

Active fixe

3.000,00

 

 

01

Construcţii

-

 

 

02

Maşini, echipamente şi mijloace de transport

2.589,00

 

 

03

Mobilier, aparatură birotică şi alte active corporale

78,00

 

 

30

Alte active fixe

333,00

 

Date de fundamentare a cheltuielilor de personal în bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2016:

1) Număr mediu de personal: 480 persoane;

2) Câştigul mediu brut lunar: 4.319 lei/salariat;

3) în câştigul mediu salarial brut lunar de la punctul 2) nu este cuprinsă şi suma aferentă salariilor Directorului General şi a directorilor de organisme (suma de 380 mii lei);

4) în cheltuielile salariale în bani sunt cuprinse şi: indemnizaţiile membrilor Consiliului de Conducere (suma de 170 mii lei), precum şi indemnizaţiile de delegare (suma de 350 mii lei);

5) în câştigul mediu salarial brut lunar nu este cuprinsă suma de 500 mii lei, reprezentând diferenţele salariale ce se vor achita urmare sentinţelor judecătoreşti definitive şi irevocabile.

 

ACTE ALE BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI

 

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

 

CIRCULARĂ

privind lansarea în circuitul numismatic a unei monede din argint dedicate împlinirii a 150 de ani de la debutul lui Mihai Eminescu în revista „Familia”

 

Art. 1. - În conformitate cu prevederile Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de 8 februarie 2016, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic o monedă din argint dedicată împlinirii a 150 de ani de la debutul lui Mihai Eminescu în revista „Familia”.

Art. 2. - Caracteristicile monedei sunt următoarele:

 

Valoare nominală

10 lei

Metal

argint

Titlu

999%o

Formă

rotundă

Diametru

37 mm

Greutate

31,103 g

Calitate

proof

Cant

zimţat

 

Aversul monedei prezintă portretul şi semnătura lui Mihai Eminescu, suprapuse peste un fragment din poezia de debut a acestuia, De-as avea .., inscripţia „ROMANIA”, valoarea nominală „10 LEI”, stema României şi anul de emisiune „2016”.

Reversul monedei redă o reprezentare parţială a primului frontispiciu al revistei „Familia”, inscripţia „DEBUTUL LUI MIHAI EMINESCU IN REVISTA FAMILIA” şi anul evenimentului aniversat „1866”.

Art. 3. - Monedele din argint, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoţite de broşuri de prezentare a emisiunii numismatice, redactate în limbile română, engleză şi franceză. Broşurile includ certificatul de autenticitate, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului Băncii Naţionale a României şi casierului central.

Art. 4. - Monedele din argint dedicate împlinirii a 150 de ani de la debutul lui Mihai Eminescu în revista „Familia” au putere circulatorie pe teritoriul României.

Art. 5. - Punerea în circulaţie, în scop numismatic, a acestor monede din argint se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, laşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

 

Preşedintele Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României,

Mugur Constantin Isărescu

 

Bucureşti, 2 februarie 2016.

Nr. 3.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.