MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 130         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 19 februarie 2016

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE SENATULUI

 

14. - Hotărâre pentru completarea Hotărârii Senatului nr. 50/2012 privind aprobarea componenţei numerice şi nominale a comisiilor permanente ale Senatului

 

15. - Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Senatului nr. 50/2012 privind aprobarea componenţei numerice şi nominale a comisiilor permanente ale Senatului

 

16. - Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Senatului nr. 50/2012 privind aprobarea componenţei numerice şi nominale a comisiilor permanente ale Senatului

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 800 din 18 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 57 alin. (1) lit. c) din Legea minelor nr. 85/2003

 

Decizia nr. 817 din 24 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale

 

Decizia nr. 842 din 10 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 50 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari

 

Decizia nr. 875 din 15 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 171 alin. (1) şi art. 268 alin (1) teza întâi din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

M.24/30/8.147. - Ordin al ministrului apărării naţionale, al ministrului afacerilor interne şi al directorului Serviciului Român de Informaţii pentru aprobarea Metodologiei de întocmire a dosarului de pensionare

 

233. - Ordin al ministrului finanţelor publice privind completarea Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 82/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice privind întocmirea şi depunerea situaţiilor financiare ale instituţiilor publice la 31 decembrie 2015, pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice, Planul de conturi pentru instituţiile publice şi instrucţiunile de aplicare a acestuia, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.917/2005, precum şi pentru modificarea şi completarea altor norme metodologice în domeniul contabilităţii publice

 

HOTĂRÂRI ALE SENATULUI

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

pentru completarea Hotărârii Senatului nr. 50/2012 privind aprobarea componenţei numerice şi nominale a comisiilor permanente ale Senatului

 

În temeiul prevederilor art. 64 alin. (4) şi art. 67 din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 46 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - La Hotărârea Senatului nr. 50/2012 privind aprobarea componenţei numerice şi nominale a comisiilor permanente ale Senatului,

publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 870 din 20 decembrie 2012, cu modificările şi completările ulterioare, după anexa nr. XX se introduce o nouă anexă, anexa nr. XXI, cu următorul cuprins:

„ANEXA Nr. XXI

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

SENATUL

 

COMPONENŢA

Comisiei pentru dezvoltare şi strategie economică

 

Nr. crt.

Numele şi prenumele

Grupul parlamentar

1.

Belacurencu Trifon

Grupul parlamentar al PSD

2.

Chiriac Viorel

Grupul parlamentar al PSD

3.

Deneş Ioan

Grupul parlamentar al PSD

4.

Oprea Ştefan-Radu

Grupul parlamentar al PSD

5.

Suciu Matei

Grupul parlamentar al PSD

6.

Grigoraş Viorel

Grupul parlamentar al PNL

7.

Tudor Doina-Anca

Grupul parlamentar al PNL

8.

Iliescu Lucian

Grupul parlamentar al UNPR

9.

Popescu Dumitru-Dian

Grupul parlamentar al LC”

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 15 februarie 2016, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE SENATULUI

CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 15 februarie 2016.

Nr. 14.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Hotărârii Senatului nr. 50/2012 privind aprobarea componenţei numerice şi nominale a comisiilor permanente ale Senatului

 

În temeiul prevederilor art. 64 alin. (4) şi art. 67 din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 46 şi 47 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Hotărârea Senatului nr. 50/2012 privind aprobarea componenţei numerice şi nominale a comisiilor permanente ale Senatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 870 din 20 decembrie 2012, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La anexa nr. II „Componenţa Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital”, domnul senator Păran Dorin - Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal - se include în componenţa comisiei, în locul domnului senator Niţu Remus-Daniel - Grupul parlamentar Liberal Conservator.

2. La anexa nr. IV „Componenţa Comisiei pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală”, domnul senator Popescu Corneliu - Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal - se include în componenţa comisiei, în locul domnului senator Niţu Remus-Daniel - Grupul parlamentar Liberal Conservator.

3. La anexa nr. VII „Componenţa Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională”, doamna senator Miron Vasilica-Steliana - Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal – se include în componenţa comisiei, în locul domnului senator Popescu Dumitru-Dian - Grupul parlamentar Liberal Conservator.

4. La anexa nr. XX „Componenţa Comisiei pentru mediu”, domnul senator Ichim Paul - Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal - se include în componenţa comisiei.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 15 februarie 2016, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE SENATULUI

CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 15 februarie 2016.

Nr. 15.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Hotărârii Senatului nr. 50/2012 privind aprobarea componenţei numerice şi nominale a comisiilor permanente ale Senatului

 

În temeiul prevederilor art. 64 alin. (4) şi ale art. 67 din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 46 şi 47 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Hotărârea Senatului nr. 50/2012 privind aprobarea componenţei numerice şi nominale a comisiilor permanente ale Senatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 870 din 20 decembrie 2012, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La anexa nr. IX - Componenţa Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, doamna senator Popa Mihaela - Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal - se include în componenţa comisiei, în locul domnului senator Năstase Ilie - Grupul parlamentar al Uniunii Naţionale pentru Progresul României.

2. La anexa nr. XIV - Componenţa Comisiei pentru dezvoltare regională, administrarea activelor statului Şi privatizare, domnul senator Năstase Ilie - Grupul parlamentar al Uniunii Naţionale pentru Progresul României - se include în componenţa comisiei.

3. La anexa nr. XXI - Componenţa Comisiei dezvoltare şi strategie economică, domnul senator Mihai Dănuţ-Cristian - Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal-se include în componenţa comisiei.

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 16 februarie 2016, cu respectarea prevederilor articolului 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

AUGUSTIN-CONSTANTIN MITU

 

Bucureşti, 16 februarie 2016.

Nr. 16.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 800

din 18 noiembrie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 57 alin. (1) lit. c) din Legea minelor nr. 85/2003

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Bianca Drăghici - magistrat-asistent

 

Cu participarea în şedinţa publică din 20 octombrie 2015 reprezentantului Ministerului Public, procuror Ştefania Sofronea.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 57 alin. (1) lit. c) din Legea minelor nr. 85/2003, excepţie ridicată de Construcţii Feroviare Moldova - S.A, din Iaşi în Dosarul nr. 26.163/245/2014 al Judecătoriei Iaşi - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 111D/2015.

2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 20 octombrie 2015, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, fiind consemnate în încheierea din acea dată, când, în temeiul dispoziţiilor art. 57 şi art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, pentru o mai bună studiere a problemelor ce au format obiectul dezbaterii, Curtea a amânat pronunţarea pentru 3 noiembrie 2015 şi apoi, în acelaşi scop, pentru 17 noiembrie 2015 şi, respectiv, 18 noiembrie 2015, dată la care a pronunţat prezenta decizie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

3. Prin încheierea din 10 decembrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 26.163/245/2014, Judecătoria Iaşi - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 57 lit. c) din Legea minelor nr. 85/2003. Excepţia a fost ridicată de Construcţii Feroviare Moldova - S.A. din Iaşi, într-o cauză având ca obiect soluţionarea plângerii contravenţionale formulate împotriva unui proces-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor în domeniul executării de activităţi miniere,

4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia arată, în esenţă, că, potrivit art. 47 alin. (3) din Legea minelor nr. 85/2003, pentru neplata la termen a taxelor pentru activitatea minieră şi a redevenţei miniere se datorează dobânzi şi penalităţi de întârziere, conform legislaţiei fiscale în vigoare. Însă art. 57 alin. (1) lit. c) din aceeaşi lege stabileşte aplicarea sancţiunii amenzii pentru nerespectarea obligaţiei stabilite prin dispoziţiile art. 39 lit. t), respectiv pentru neachitarea taxelor privind activitatea minieră şi redevenţa minieră în termenele stabilite de lege.

5. Apreciază că este neconstituţională reglementarea unei contravenţii privind neplata unei taxe şi sancţionarea acesteia cu plata amenzii, în condiţiile în care taxei neachitate i se vor calcula, oricum, penalităţi şi dobânzi. Susţine că, în acest mod, orice prejudiciu s-ar crea, prin întârzierea la plată, va fi acoperit prin aplicarea şi achitarea acestor dobânzi şi penalităţi la bugetul de stat. În final, consideră că este vorba de o dublă sancţionare a aceleiaşi fapte, cu sume ce se fac venit la bugetul de stat, încălcându-se, astfel, dreptul de proprietate privată.

6. Judecătoria Iaşi - Secţia civilă apreciază ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate, reţinând natura juridică diferită a celor două sancţiuni, precum şi finalitatea distinctă a acestora, nefiind o dublă sancţionare pentru una şi aceeaşi faptă. Arată că aplicarea şi executarea unor sancţiuni pecuniare, cu toate că determină în mod direct diminuarea patrimoniului celui sancţionat, nu încalcă dispoziţiile constituţionale privind ocrotirea proprietăţii private, întrucât sunt consecinţa unor încălcări ale legii,

7. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 57 alin. (1) lit. c) din Legea minelor nr. 85/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 197 din 27 martie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, cu următorul cuprins:

„(1) Nerespectarea de către titularii permiselor şi licenţelor a obligaţiilor prevăzute în prezenta lege constituie contravenţie dacă, potrivit legii penale, nu constituie infracţiune şi se sancţionează cu amendă contravenţională după cum urmează: [...]

c) de la 200.000.000 lei la 500.000.000 lei, pentru încălcarea obligaţiilor stabilite la art. 4 alin. (3) şi la art. 39 alin. (1) lit. k), m), p) şi t).”

11. Textele de lege la care fac trimitere la dispoziţiile supuse controlului de constituţionalitate prevăd că:

- Art. 4 alin. (3): „Activităţile miniere se realizează numai în cadrul unor perimetre autorizate în acest scop de autoritatea competentă, cu excepţia persoanelor fizice care execută activităţi miniere de exploatare în condiţiile art. 29, în cazul cărora autorizarea perimetrului nu este necesară.)

- Art. 39 alin. (1) lit. k), m), p) şi t): „Titularul licenţei/permisului are următoarele obligaţii: [...]

k) să execute şi să finalizeze lucrările de refacere a mediului în perimetrele afectate de activităţile miniere; [...]

m) să nu transporte, să nu folosească, să nu manipuleze şi să nu depoziteze în lucrările executate deşeuri şi substanţe periculoase şi/sau toxice, radioactive sau orice alte substanţe poluante, decât cu respectarea prevederilor legale; [...]

p) la încetarea concesiunii, să execute lucrările de conservare şi/sau închidere a minei/carierei, conform planului de încetare a activităţii, inclusiv monitorizarea factorilor de mediu postînchidere; [...]

t) să achite taxele privind activitatea minieră şi redevenţa minieră în termenele stabilite de prezenta lege.”

12. Autoarea excepţiei susţine că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată şi ale art. 136 privind proprietatea.

13. Curtea observă că Legea nr. 85/2003 reglementează desfăşurarea activităţilor miniere în România, stimulând valorificarea resurselor minerale, proprietate publică a statului, transpunând, la nivelul legii, prevederile constituţionale ale art. 136 alin. (3) şi (4). De asemenea, potrivit actului normativ menţionat, resursele minerale sunt puse în valoare prin activităţi miniere, care se concesionează persoanelor juridice române sau străine ori se dau în administrare instituţiilor publice, de către autoritatea competentă. Astfel, potrivit art. 3 pct. 8 din lege, concesiunea minieră reprezintă operaţiunea juridică prin care statul, reprezentat de autoritatea competentă, în calitate de concedent, transmite pentru o perioadă determinată unei persoane, în calitate de concesionar, dreptul şi obligaţia de a executa, pe risc şi cheltuială proprii, activităţi miniere având ca obiect resursele minerale ce cad sub incidenţa prezentei legi, în schimbul unei redevenţe miniere pentru exploatare şi al unei taxe pe activitatea de prospecţiune, explorare şi exploatare a resurselor minerale.

14. De asemenea, Curtea retine că, potrivit art. 44 alin. (1). (5) şi (6) din Legea nr. 85/2003, titularii licenţelor şi/sau permiselor sunt obligaţi la plata către bugetul de stat a unei taxe pentru activitatea de prospecţiune, explorare şi exploatare a resurselor minerale, precum şi a unei redevenţe miniere, iar taxa va fi reactualizată anual, la propunerea autorităţii competente, prin hotărâre a Guvernului, în funcţie de rata inflaţiei, se datorează anual şi se plăteşte anticipat pentru anul viitor, până la data de 31 decembrie a anului în curs. Totodată, art. 47 alin. (3) din Legea nr. 85/2003 prevede că pentru neplata la termen a taxelor pentru activitatea minieră şi a redevenţei miniere se datorează dobânzi şi penalităţi de întârziere, conform legislaţiei fiscale în vigoare.

15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, titulară a unei licenţe de concesiune pentru exploatarea rezervelor de nisip şi pietriş din perimetrul „Timişeşti - Preuteşti”, judeţul Neamţ, a fost sancţionată cu amendă contravenţională pentru săvârşirea contravenţiei prevăzute de art. 39 lit. t) din legea minelor, respectiv pentru neîndeplinirea obligaţiei de a achita taxele privind activitatea minieră în termenele stabilite de lege.

16. Faţă de criticile de neconstituţionalitate formulate, Curtea urmează să analizeze natura juridică a penalităţilor de întârziere datorate pentru neplata taxelor privind activitatea minieră şi a redevenţei miniere, pe de o parte, şi a amenzii contravenţionale, pe de altă parte, pentru a stabili dacă reglementarea ambelor categorii de sancţiuni constituie o încălcare a principiului non bis în idem. Altfel spus, în ce măsură amenda contravenţională şi neplata penalităţilor de întârziere intră în sfera penală, pentru a le fi aplicabil principiul menţionat, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, receptată în controlul de constituţionalitate.

17. Curtea reţine că, potrivit art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 569 din 30 iunie 2006, contractul de concesiune de bunuri proprietate publică este acel contract încheiat în forma scrisă, prin care o autoritate publică, denumită concedent, transmite, pe o perioadă determinată, unei persoane, denumite concesionar, care acţionează pe riscul şi răspunderea sa, dreptul şi obligaţia de exploatare a unui bun proprietate publică în schimbul unei redevenţe care, potrivit art. 4 alin. (1) din ordonanţă, se face venit la bugetul de stat sau la bugetele locale, după caz. De asemenea, potrivit art. 66 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 54/2006, soluţionarea litigiilor apărute în legătură cu atribuirea, încheierea, executarea, modificarea şi încetarea contractului de concesiune, precum şi a celor privind acordarea de despăgubiri, se realizează potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare.

18. Referitor la natura juridică a contractului de concesiune de bunuri proprietate publică, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin Decizia nr. 6 din 6 ianuarie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 2.439/54/2008, a reţinut că un contract de concesiune, care reprezintă un instrument juridic de punere în valoare a bunurilor din proprietatea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, va fi asimilat actului administrativ, în sensul art. 2 alin. (1) lit. c) teza a două din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Din terminologia folosită în art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004 rezultă că sunt supuse controlului de legalitate pe calea contenciosului administrativ şi contractele de concesiune a bunurilor proprietate publică. În legătură cu natura juridică a acestor contracte, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reţinut că acestea prezintă o dublă natură, în sensul că, pe lângă clauzele de natură contractuală, cuprind şi clauze de natură reglementară. Concesiunea este evident un act de gestiune a patrimoniului propriu al autorităţii publice concedente, şi nu un act de autoritate, esenţa concesiunii constând în administrarea de către un privat, pe risc propriu, a patrimoniului public, în vederea eficientizării economice a acestuia. Partea reglementară a contractului de concesiune, vizând patrimoniul comunităţilor locale sau judeţene nu poate avea, însă, un alt regim decât cel aplicabil patrimoniului statului, chiar dacă în cadrul concesiunii exista şi o parte contractuală.

19. În doctrina de specialitate s-a arătat că, potrivit art. 2 alin. (1) lit. c) Legea nr. 554/2004, sunt asimilate actelor administrative, în sensul acestei legi, şi contractele administrative, definite drept acele contracte încheiate de autorităţile publice, care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice, achiziţiile publice. Prin legi speciale pot fi reglementate şi alte categorii de contracte administrative, enumerarea cuprinsă în textul legal menţionat neavând caracter limitativ. Contractele administrative sunt acte juridice bilaterale, cu caracter oneros, constând într-un acord de voinţă între o autoritate publică şi un particular, dar fiind vorba despre acte supuse unui regim de drept public, caracterizat prin preeminenţa interesului public, părţile trebuie să accepte clauze reglementare, stabilite prin lege sau prin alte acte normative, emise în limitele legii. Astfel, autoritatea publică poate modifica sau rezilia unilateral contractul când atare măsură este impusă de interesul public, când particularul nu-şi execută obligaţiile contractuale, în mod culpabil, sau când executarea contractului devine prea împovărătoare pentru particular.

20. Ca atare, în privinţa naturii juridice a contractului de concesiune, Curtea reţine caracterul administrativ complex al acestui contract, care cuprinde o parte stabilită prin act administrativ, dar şi o parte de drept civil, aceasta din urmă fiind reprezentată şi de redevenţă şi taxa de exploatare, ca obligaţii civile principale ale concesionarului.

21. Cu plivire la dobânzi, prin Decizia nr. 344 din 7 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 589 din 5 august 2015, Curtea a reţinut că acestea reprezintă echivalentul prejudiciului creat titularului creanţei fiscale, ca urmare a neachitării de către debitor a obligaţiilor de plată la scadenţă şi se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadenţă, şi până la data stingerii sumei datorate inclusiv [art. 120 alin. (1) din Codul de procedură fiscală], iar penalităţile de întârziere reprezintă sancţiunea pentru neîndeplinirea obligaţiilor de plată la scadenţă şi se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate inclusiv [art. 1201 alin. (1) din Codul de procedură fiscală], cele două reprezentând obligaţii de plată accesorii.

22. În lipsa unor reglementări clare şi coerente în materie fiscală, Curtea apreciază că redevenţa şi taxa pentru activitatea minieră au caracter de obligaţie civilă în cadrul unui contract administrativ, context în care şi dobânzile şi penalităţile de întârziere pentru neplata acestora, stabilite potrivit art. 47 alin. (3) din Legea nr. 85/2003, au de asemenea caracter civil.

23. Cât priveşte natura juridică a amenzii contravenţionale, Curtea reţine că, potrivit art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, astfel cum a fost modificată prin dispoziţiile Legii de aprobare nr. 180/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 22 aprilie 2002, cu modificările şi completările ulterioare, constituie contravenţie fapta săvârşită cu vinovăţie, stabilită şi sancţionată prin lege, ordonanţă, prin hotărâre a Guvernului sau, după caz, prin hotărâre a consiliului local al comunei, oraşului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucureşti, a consiliului judeţean ori a Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

24. Potrivit instanţei de contencios al drepturilor omului, conceptul de „acuzaţie în materie penală” are o semnificaţie „autonomă”, independentă de clasificările utilizate de sistemele juridice naţionale ale statelor membre. În acest sens este Hotărârea din 25 august 1987, pronunţată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Lutz împotriva Germaniei, paragraful 52.

25. În ceea ce priveşte domeniul de aplicare a prevederilor art. 6 din Convenţie, prin Decizia nr. 197 din 13 mai 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 29 iulie 2003, Curtea Constituţională a stabilit că „legislaţia contravenţională din România, similară celei germane, intră sub prevederile art. 6 al Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale”.

26. Prin Decizia nr. 183 din 8 mar 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 425 din 17 iunie 2003, Curtea Constituţională a preluat considerentele de principiu din jurisprudenţa în această materie a Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a arătat, de pildă, invocând Hotărârea din 21 februarie 1984, pronunţată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Ozturk împotriva Germaniei, paragraful 50, că, pentru a reţine existenţa unei acuzaţii în materie penală, în scopul aplicării prevederilor art. 6 al Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, trebuie avute în vedere trei criterii: caracterizarea faptei în dreptul naţional, natura faptei şi natura şi gravitatea sancţiunii care ar putea fi aplicată persoanei în cauză.

27. De asemenea, prin Decizia nr. 12 din 22 ianuarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 28 februarie 2013, Curtea a reţinut că modul de definire a faptelor prin dreptul intern are o valoare relativă, esenţială fiind natura faptei şi a sancţiunii. În acest sens sunt invocate hotărârile Curţii Europene a Drepturilor Omului, pronunţate la

24 septembrie 1997 în Cauza Garyfallou Aebe împotriva Greciei, paragraful 32, şi la 2 septembrie 1998 în Cauza Kadubec împotriva Slovaciei, paragraful 50.

28. Prin Decizia nr. 411 din 3 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 526 din 15 iulie 2015, Curtea a reţinut că, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, al doilea şi al treilea criteriu avute în vedere în scopul aplicării garanţiilor instituite de art. 6 din Convenţie sunt alternative, şi nu neapărat cumulative. Astfel, pentru ca art. 6 să fie aplicabil, este suficient ca fapta respectivă să fie considerată, prin natura sa, „penală” din punct de vedere al Convenţiei sau ca, prin săvârşirea unei fapte, o persoană să fie pasibilă de o sancţiune care, prin natura sa şi prin gradul său de gravitate, aparţine, în general, sferei „penale”. În acest sens este Hotărârea din 21 februarie 1984, pronunţată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Ozturk împotriva Germaniei, paragraful 54. Totodată, Curtea a reţinut că instanţa de contencios al drepturilor omului, prin Hotărârea din 2 septembrie 1998, pronunţată în Cauza Lauko împotriva Slovaciei, paragraful 58, a aplicat garanţia instituită de art. 6 paragraful 2 din Convenţie şi în situaţia în care legea naţională nu prevedea închisoarea contravenţională, faptele analizate fiind sancţionabile cu amenda într-un cuantum relativ redus.

29. Aplicând considerentele de principiu mai sus enunţate la cauza de faţă, Curtea reţine că, în ce priveşte primul criteriu - caracterizarea faptei în dreptul naţional -, deşi în dreptul intern domeniul contravenţional este unul situat în afara sferei penalului, din perspectiva garanţiilor instituite de art. 6 din Convenţie, astfel cum a fost interpretat în jurisprudenţa instanţei europene, domeniul contravenţional intră sub incidenţa acestei norme. Astfel, instanţa europeană, în Cauza Anghel împotriva României, paragraful 51, a considerat că, în ciuda naturii pecuniare a sancţiunii aplicate efectiv reclamantului, a cuantumului redus al acesteia şi a naturii civile a legii care sancţionează contravenţia respectivă, procedura în cauză poate fi asimilată unei proceduri penale. De asemenea, în Cauza Nicoleta Gheorghe împotriva României, Curtea a reţinut că cererea adresată de către reclamantă ridică în special o problemă de aplicabilitate a art. 6 din Convenţie, sub aspect penal, în cadrul unei proceduri contravenţionale pentru tulburarea ordinii publice.

30. În ceea ce priveşte al doilea criteriu - natura faptei incriminate -, pentru a fi calificată ca penală, dispoziţia prin care se stabileşte sancţiunea trebuie să se adreseze tuturor, să aibă o aplicabilitate generală. Astfel, Curtea observă că atât art. 57 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 85/2003 (care prevede amenda contravenţională pentru neplata taxelor privind activitatea minieră şi redevenţa minieră), cât şi art. 47 alin. (3) din acelaşi act normativ (care prevede că pentru neplata la termen a taxelor pentru activitatea minieră şi a redevenţei miniere se datorează dobânzi şi penalităţi de întârziere) se adresează tuturor titularilor permiselor şi licenţelor prevăzute de legea minelor.

31. Referitor la natura şi gravitatea sancţiunii, Curtea observă că acest criteriu este îndeplinit atunci când sancţiunea are un caracter preventiv şi sancţionator, indiferent de faptul că este vorba despre o amendă într-un cuantum redus, atât timp cât aceasta nu serveşte la acoperirea unui prejudiciu, ci urmăreşte prevenirea săvârşirii de noi fapte şi sancţionarea contravenientului.

32. În prezenta cauză, Curtea constată că amenda pe care titularul permisului sau licenţei o poate primi, potrivit textului de lege criticat, este cuprinsă între 200.000.000 lei şi 500.000.000 lei. Potrivit art. 5 alin. (5) din Legea nr. 348/2004 privind denominarea monedei naţionale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 664 din 23 iulie 2004, în prezent, amenda este cuprinsă între 20.000 lei şi 50.000 lei, în cauza de faţă contestatoarea primind o amendă de 20.000 lei. Curtea consideră că, indiferent de cuantumul amenzii, în general, scopul aplicării sancţiunii contravenţionale este, în egală măsură, preventiv şi coercitiv, finalitatea vizată fiind atât oprirea contravenientului de la comiterea unei fapte similare, cât şi instituirea unor privaţiuni de ordin pecuniar. Ca atare, amenda contravenţională prevăzută de art. 57 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 85/2003 îndeplineşte criteriile statuate de instanţa europeană.

33. Pentru toate aceste argumente, Curtea constată că penalităţile de întârziere, deşi au ca scop sancţionarea concesionarului pentru conduita sa - neîndeplinirea obligaţiilor de plată -, având în vedere, pe de o parte, natura juridică a taxei privind activitatea minieră şi redevenţei, iar, pe de altă parte, jurisprudenţa menţionată a Curţii Constituţionale şi Curţii Europene a Drepturilor Omului, nu pot fi asimilate unei acuzaţii în materie penală, prin urmare nu intră sub incidenţa art. 6 din Convenţie.

34. Amenda contravenţională intră sub incidenţa art. 6 din Convenţie din perspectiva menţionată, însă nu este instituită decât pentru a asigura executarea, prin aplicarea unei sancţiuni administrative, a obligaţiilor civile asumate, în caz de nerealizare a acestora. Este, deci, un mijloc de a stimula executarea obligaţiei civile respective şi de a preveni neexecutarea sa.

35. Prin urmare, Curtea constată că legea nu reglementează măsuri sancţionatoare de aceeaşi natură, astfel încât nu operează principiul non bis în idem. Contractul de concesiune fiind un contract administrativ, legea este în măsură să stabilească şi sancţiuni administrative, în cazul nerespectării de către concesionari a obligaţiilor care le revin.

36. În concluzie, Curtea reţine că instituirea unor sancţiuni pentru neîndeplinirea unor obligaţii prevăzute de lege, respectiv neachitarea taxelor privind activitatea minieră şi redevenţa minieră, nu poate fi considerată o nesocotire a prevederilor constituţionale referitoare la dreptul de proprietate şi, ca atare, excepţia de neconstituţionalitate urmează a fi respinsă, ca neîntemeiată.

37. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Construcţii Feroviare Moldova - S.A. din Iaşi în Dosarul nr. 26.163/245/2014 al Judecătoriei Iaşi - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 57 alin. (1) lit. c) din Legea minelor nr. 85/2003 sunt constituţionale, în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi generai obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Iaşi - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 18 noiembrie 2015.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Bianca Drăghici

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 817

din 24 noiembrie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale

 

Daniel Marius Morar - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Daniela Ramona Mariţiu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Cosmin Grancea.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea

nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, excepţie ridicată de Nicolae Neacşu, Mihaela Neacşu şi Alexandru Victor Eugen Piedemonte în Dosarul nr. 1.382/93/2015 al Tribunalului Ilfov - Secţia penală. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.382D/2015.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Arată că noţiunea de bun este definită în art. 535 din Codul civil, astfel că prin expresia „bun impozabil sau taxabil” trebuie să se înţeleagă orice bun care, potrivit Codului fiscal sau Codului de procedură fiscală, este supus unor obligaţii fiscale. În ceea ce priveşte noţiunea de sursă impozabilă, arată că, deşi aceasta nu este definită expres în legislaţie, ea este definită de jurisprudenţă, de exemplu prin deciziile nr. 3.907/2012 şi nr. 3.203/2013 ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. În continuare, face referire la Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 21 octombrie 2013, pronunţată în Cauza Del Rio Prada împotriva Spaniei. Având în vedere jurisprudenţă instanţei europene, apreciază că noţiunea de sursă impozabilă este definită cu suficientă precizie de jurisprudenţă amintită, astfel încât critica este neîntemeiată. În ceea ce priveşte impozitele care intră în sfera textului criticat, arată că acesta din urmă, spre deosebire de art. 6 din aceeaşi lege declarat neconstituţional de instanţa de contencios constituţional, este un text cu aplicabilitate generală ce se referă la toate impozitele.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

4. Prin încheierea penală nr. 65/F din data de 3 septembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 1.382/93/2015, Tribunalul Ilfov - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, excepţie ridicată de Nicolae Neacşu, Mihaela Neacşu şi Alexandru Victor Eugen Piedemonte, cu ocazia soluţionării unei cauze penale având ca obiect plângere împotriva soluţiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin că prevederile criticate sunt lipsite de previzibilitate, deoarece din modul de definire a infracţiunii nu pot fi determinate cu exactitate noţiunile de „bun sau sursă impozabilă, respectiv taxabilă” şi nu rezultă cu claritate impozitele şi taxele care intră sub incidenţa normei. Astfel, o persoană nu îşi poate da seama dacă acţiunea sau inacţiunea sa poate constitui infracţiunea prevăzută şi pedepsită de dispoziţiile legale criticate. Orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiţii calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de precis şi clar pentru a fi aplicat şi pentru a permite cetăţeanului să îşi adapteze conduita, astfel încât să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, faţă de circumstanţele speţei, consecinţele care ar putea rezulta dintr-o anumită faptă.

6. Deşi în cuprinsul textului criticat nu sunt definite noţiunile de „bun sau sursă impozabilă respectiv taxabilă”, acesta nu face nici trimitere la un alt act normativ aflat în conexiune, astfel încât să fie indicate în mod concret normele legale care definesc aceste noţiuni. Prin normele criticate, legiuitorul a urmărit să descurajeze contribuabilii de la sustragerea prin orice mijloace de la impunerea sau de la plata impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, însă atingerea de către stat a unor obiective, chiar şi atunci când acestea sunt de interes general, nu se poate face decât cu respectarea Constituţiei. Astfel, nu se poate pretinde unui subiect de drept să respecte o lege care nu este clară, precisă, previzibilă şi accesibilă, întrucât acesta nu îşi poate adapta conduita în funcţie de ipoteza normativă a legii.

7. Tribunalul Ilfov - Secţia penală apreciază că dispoziţiile de lege criticate respectă standardul de claritate, precizie, previzibilitate şi accesibilitate a legii, astfel cum acesta a fost conturat în jurisprudenţă constantă a Curţii Europene a Drepturilor Omului. Astfel, dispoziţia criticată este redactată într-un limbaj accesibil, reglementându-se cu claritate care sunt pedepsele susceptibile a fi aplicate, acestea fiind, totodată, direct proporţionale cu încadrarea juridică aplicabilă de la speţă la speţă.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

9. Avocatul Poporului arată că redactarea actuală a textului de lege criticat poate conduce la înţelegerea clară a conţinutului normei juridice de către destinatarul acesteia, dar şi a conduitei interzise. Identificarea cu exactitate a faptei incriminate şi a elementelor constitutive ale infracţiunii reglementate prin art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 nu este îngreunată de utilizarea excesivă a unor norme de trimitere şi de analiza a numeroase acte normative, care ar fi de natură să conducă la inaccesibilitate. Terminologia şi tehnica de redactare utilizate de legiuitor sunt de natură să asigure previzibilitatea normei, o înţelegere facilă a acesteia de către cetăţeni. Totodată, subliniază faptul că normele juridice nu există izolat, ci ele trebuie raportate la întreg ansamblul normativ din care fac parte, astfel că, din perspectiva dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 241/2005, prin bun sau sursă impozabilă sau taxabilă putem înţelege toate veniturile şi bunurile impozabile sau taxabile, iar prin ascunderea bunului se are în vedere ascunderea acestuia atât în sens fizic, cât şi juridic.

10. În privinţa dispoziţiilor art. 23 alin. (12) din Constituţie, menţionează că normele criticate dau întocmai expresie acestui text constituţional, dar şi celor ale art. 73 alin. (3) lit. h), care instituie competenţa legiuitorului de a reglementa infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora. Prin urmare, este de netăgăduit faptul că legiuitorul este liber să aprecieze atât pericolul social în funcţie de care urmează să stabilească natura juridică a faptei incriminate, cât şi condiţiile răspunderii juridice pentru acea faptă. În concluzie, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin, (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 27 iulie 2005. Dispoziţiile criticate au următorul conţinut: „(1) Constituie infracţiuni de evaziune fiscală şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 8 ani şi interzicerea unor drepturi următoarele fapte săvârşite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale: a) ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile;”.

14. În opinia autorilor excepţiei, dispoziţiile criticate contravin prevederilor constituţionale cuprinse în ari. 21 alin. (1)-(3) referitor la accesul liber la justiţie, art. 23 alin. (1), (9), (12) şi (13) referitor la libertatea individuală, art. 52 alin. (3) referitor la răspunderea patrimonială a statului pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare şi art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.

15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 363 din 7 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 din 6 iulie 2015, a statuat cu valoare de principiu că dispoziţiile art. 23 alin. (12) din Constituţie impun garanţia reglementării prin lege a incriminării faptelor şi stabilirea sancţiunii corespunzătoare şi, în mod implicit, obligaţia în sarcina legiuitorului de a adopta legi care să respecte cerinţele de calitate ale acestora, care se circumscriu principiului legalităţii prevăzut la art. 1 alin. (5) din Constituţie.

16. Având în vedere jurisprudenţa proprie şi cea a Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare la condiţiile pe care o lege trebuie să le îndeplinească pentru a fi conformă Constituţiei şi Convenţiei, Curtea a statuat că o lege îndeplineşte condiţiile calitative impuse atât de Constituţie, cât şi de Convenţie, numai dacă norma este enunţată cu suficientă precizie pentru a permite cetăţeanului să îşi adapteze conduita în funcţie de aceasta, astfel încât, apelând la nevoie la consiliere de specialitate în materie, el să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, faţă de circumstanţele speţei, consecinţele care ar putea rezulta dintr-o anumită faptă şi să îşi corecteze conduita. Totodată, Curtea, având în vedere principiul generalităţii legilor, a reţinut că poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală şi o anumită supleţe poate chiar să se dovedească de dorit, supleţe care nu trebuie să afecteze, însă, previzibilitatea legii.

17. Referitor la dispoziţiile de lege criticate, Curtea observă că, potrivit acestora, constituie infracţiune de evaziune fiscală ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale, iar, potrivit art. 2 din Legea nr. 241/2005, în înţelesul legii, expresia „obligaţii fiscale” se referă la obligaţiile prevăzute de Codul fiscal şi de Codul de procedură fiscală. Curtea reţine, de asemenea, că, potrivit art. 1 alin. (1) din Codul fiscal codul stabileşte cadrul legal pentru impozitele, taxele şi contribuţiile sociale obligatorii prevăzute la art. 2 din acelaşi act normativ, precizându-se şi contribuabilii care au obligaţia să plătească aceste impozite, taxe şi contribuţii sociale, precum şi modul de calcul şi de plată al acestora. Astfel, Codul fiscal reglementează fiecare categorie de impozit, taxă şi contribuţie, indicând, de asemenea, persoana impozabilă, modul de determinare a impozitului, modul de declarare şi termenele legale.

18. În continuare, Curtea observă că, potrivit art. 22 din Codul de procedură fiscală, prin obligaţii fiscale, în sensul acestui cod, se înţelege: obligaţia de a declara bunurile şi veniturile impozabile sau, după caz, impozitele, taxele, contribuţiile şi alte sume datorate bugetului general consolidat; obligaţia de a calcula şi de a înregistra în evidenţele contabile şi fiscale impozitele, taxele, contribuţiile şi alte sume datorate bugetului general consolidat; obligaţia de a plăti la termenele legale impozitele, taxele, contribuţiile şi alte sume datorate bugetului general consolidat; obligaţia de a plăti dobânzi, penalităţi de întârziere sau majorări de întârziere, după caz, aferente impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi altor sume datorate bugetului general consolidat, denumite obligaţii de plată accesorii; obligaţia de a calcula, de a reţine şi de a înregistra în evidenţele contabile şi de plată, la termenele legale, impozitele şi contribuţiile care se realizează prin stopaj la sursă; orice alte obligaţii care revin contribuabililor, persoane fizice sau juridice, în aplicarea legilor fiscale.

19. De altfel, Curtea observă că termenul de „obligaţie fiscală” este definit şi în art. 1 pct. 27 din Codul de procedură fiscală din 20 iulie 2015, care potrivit art. 353 intră în vigoare de la 1 ianuarie 2016. Astfel, obligaţia fiscală reprezintă obligaţia de plată a oricărei sume care se cuvine bugetului general consolidat, reprezentând obligaţia fiscală principală şi obligaţia fiscală accesorie. Totodată potrivit art. 1 pct. 28 şi 29 din acelaşi act normativ, obligaţia fiscală principală reprezintă obligaţia de plată a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor sociale, precum şi obligaţia organului fiscal de a restitui sumele încasate fără a fi datorate şi de a rambursa sumele cuvenite, în situaţiile şi condiţiile prevăzute de lege, iar obligaţia fiscală accesorie este definită ca fiind obligaţia de plată sau de restituire a dobânzilor, penalităţilor sau a majorărilor, aferente unor obligaţii fiscale principale. Totodată, Curtea reţine că potrivit art. 1 alin. (1) din Codul fiscal din 8 septembrie 2015, care potrivit art. 501 intră în vigoare la 1 ianuarie 2016, acesta stabileşte cadrul legal privind impozitele, taxele şi contribuţiile sociale obligatorii prevăzute la art. 2 alin. (2) din acelaşi act normativ, care sunt venituri ale bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, bugetului asigurărilor pentru şomaj şi fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale, contribuabilii care au obligaţia să plătească aceste impozite, taxe şi contribuţii sociale, precum şi modul de calcul şi de plată a acestora.

20. În acest context Curtea reţine că, prin Decizia nr. 363 din 7 mai 2015, precitată, a statuat că este necesar ca între actele normative care reglementează un anumit domeniu să existe atât o conexiune logică pentru a da posibilitatea destinatarilor acestora să determine conţinutul domeniului reglementat, cât şi o corespondenţă sub aspectul forţei lor juridice. În acest sens, normele de tehnică legislativă statuează că actul normativ trebuie să se integreze organic în sistemul legislaţiei, scop în care actul normativ trebuie corelat cu prevederile actelor normative de nivel superior sau de acelaşi nivel cu care se află în conexiune [art. 13 lit. a) din Legea nr. 24/2000]. Pentru sublinierea unor conexiuni legislative se utilizează norma de trimitere [art. 16 alin. (1) teza a două din Legea nr. 24/2000], care operează întotdeauna între acte normative cu aceeaşi forţă juridică.

21. Plecând de la aceste premise, Curtea apreciază că, în ceea ce priveşte art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, din coroborarea normelor fiscale şi procedural fiscale, mai sus menţionate, rezultă cu claritate care sunt impozitele şi taxele care intră sub incidenţa normei, acestea fiind expres enumerate de prevederile art. 2 din Codul fiscal. Totodată, în ce priveşte sintagma „bun sau sursă impozabilă sau taxabilă”, Curtea apreciază că prin aceasta se înţelege toate veniturile şi bunurile pentru care contribuabilii datorează impozite sau taxe, precum şi orice act sau fapt generator de venituri care sunt supuse impozitării sau taxării. Aşa fiind, Curtea consideră că infracţiunea prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 este clar definită de lege, indivizii putându-şi da seama din conţinutul dispoziţiilor legale incidente care sunt actele sau omisiunile care angajează răspunderea penală a acestora, prevederile criticate întrunind condiţiile de claritate, precizie, previzibilitate şi accesibilitate circumscrise principiului legalităţii prevăzut de dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie.

22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Nicolae Neacşu, Mihaela Neacşu şi Alexandru Victor Eugen Piedemonte în Dosarul nr. 1.382/93/2015 al Tribunalului Ilfov - Secţia penală şi constată că dispoziţiile art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Ilfov - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 24 noiembrie 2015.

 

PREŞEDINTE,

DANIEL MARIUS MORAR

Magistrat-asistent,

Daniela Ramona Mariţiu

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 842

din 10 decembrie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 50 alin, (2) şi (3) din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 50 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, excepţie ridicată de Emilia Niculescu în Dosarul nr. 12.564/303/2014 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă şi care constituie obiectul Dosarului nr. 355D/2015 al Curţii Constituţionale.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autoarea excepţiei de neconstituţionalitate a transmis la dosar note scrise prin care solicită, în esenţă, admiterea acesteia, precizând, totodată, că este nedeplasabilă, având un handicap grav.

4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că instituirea unor excepţii de la

regula plăţii taxei judiciare de timbre nu contravine dispoziţiilor constituţionale invocate, deoarece atât obligaţia de plată a acestora, cât şi excepţiile stabilite prin lege se aplică deopotrivă tuturor cetăţenilor aflaţi în situaţii identice şi tuturor litigiilor de aceeaşi natură. Nu se poate susţine că accesul liber la justiţie ar fi îngrădit prin instituirea unor asemenea taxe, mai ales că acesta nu presupune gratuitate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin Sentinţa civilă nr. 9.991 din 22 decembrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 12.564/303/2014, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 50 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, excepţie ridicată de Emilia Niculescu într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de obligare a acesteia la plata către asociaţia de proprietari a cotelor de întreţinere restante, a fondului de reparaţii şi a penalizărilor aferente.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, se susţine că prevederile art. 50 alin. (2) din Legea nr. 230/2007 contravin dispoziţiilor constituţionale referitoare la egalitatea în drepturi şi accesul liber la justiţie, întrucât scutesc doar una dintre părţile procesului de la plata taxei judiciare de timbru. În ce priveşte art. 50 alin. (3) din Legea nr. 230/2007, susţine că nu poate exista un proces echitabil în condiţiile sintagmei „sentinţa dată în favoarea asociaţiei de proprietari”.

7. Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, precizează că instituirea unor excepţii de la regula generală a plăţii taxelor judiciare de timbru nu constituie o discriminare, fiind la latitudinea legiuitorului să stabilească scutiri de taxe sau impozite, având în vedere situaţii diferite. Arată, de asemenea, că dreptul de acces liber la justiţie al proprietarului unui apartament din cadrul unei clădiri nu poate fi îngrădit printr-un text ce priveşte scutirea de la plata taxei judiciare de timbru a asociaţiilor de proprietari. Menţionează, totodată, că accesul liber la justiţie nu înseamnă gratuitate. Referitor la sintagma „sentinţa dată în favoarea asociaţiei de proprietari", apreciază că nu încalcă dreptul la un proces echitabil, întrucât, pe toată durata desfăşurării procedurii în faţa instanţei de judecată, niciuna dintre părţi nu este dezavantajată în raport cu cealaltă, fiind respectate exigenţele dreptului la un proces echitabil şi garanţia egalităţii armelor.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

9. Avocatul Poporului apreciază că prevederile de lege criticate sunt constituţionale. Menţionează, în acest sens, că scutirea de la plata taxei judiciare de timbru reprezintă o facilitate fiscală acordată de legiuitor asociaţiilor de proprietari numai cu privire la acţiunile ce decurg din neplata cotelor de contribuţie la cheltuielile asociaţiei. Instituirea unor excepţii de la regula generală a plăţii taxelor judiciare de timbru nu este contrară prevederilor art. 16 din Legea fundamentală, deoarece atât obligaţia de plată a acestora, cât şi excepţiile stabilite prin lege se aplică deopotrivă tuturor cetăţenilor aflaţi în situaţii identice, în toate litigiile de aceeaşi natură. În cauză, tratamentul juridic diferit are o justificare obiectivă şi raţională, şi anume necesitatea recuperării de către asociaţiile de proprietari a cotelor de întreţinere cu mai multă uşurinţă, ţinând cont de posibilitatea existenţei unui număr mare de datornici, de debitele mari pe care aceştia le au, cât şi consecinţele grave ale neachitării acestora. Aşadar, raţiunea pentru care asociaţiile de proprietari beneficiază de scutirea de la plata taxei de timbru constă în înlesnirea recuperării sumelor de bani ce reprezintă cotele de întreţinere restante, fapt de care depinde însăşi administrarea imobilului. În ce priveşte critica adusă dispoziţiilor art. 50 alin. (3) din Legea nr. 230/2007, arată că împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de către cei interesaţi, debitorul beneficiind de toate garanţiile procesuale pentru realizarea deplină a acestor drepturi.

10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosarul cauzei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 50 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 490 din 23 iulie 2007, care au următorul conţinut:

„(2) Acţiunea asociaţiei de proprietari este scutită de taxă de timbru.

(3) Sentinţa dată în favoarea asociaţiei de proprietari, pentru sumele datorate de oricare proprietar, poate fi pusă în aplicare pentru acoperirea datoriilor prin orice modalitate permisă de Codul de procedură civilă.”

13. În opinia autoarei excepţiei, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) şi (2) care statuează cu privire la egalitatea în drepturi a cetăţenilor şi art. 21 alin. (1)-(3) care garantează dreptul de acces liber la justiţie şi la un proces echitabil.

14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, în motivarea acesteia, se susţine, mai întâi, că este discriminatorie scutirea asociaţiei de proprietari de la plata taxei judiciare de timbru şi că este îngrădit accesul liber la justiţie al proprietarului care se află în litigiu cu aceasta. Referitor la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 230/2007, criticate din perspectiva existenţei unei inegalităţi între asociaţie şi proprietar sub aspectul obligaţiei de a plăti taxa judiciară de timbru în cazul acţiunilor în justiţie, obligaţie care incumbă numai proprietarului, Curtea a observat, prin Decizia nr. 726 din 16 decembrie 2014, mai sus citată, că scutirea de la plata taxei judiciare de timbru reprezintă o facilitate fiscală acordată de legiuitor asociaţiilor de proprietari numai cu privire la acţiunile ce decurg din neplata cotelor de contribuţie la cheltuielile asociaţiei. Curtea a apreciat că instituirea unor excepţii de la regula generală a plăţii taxei judiciare de timbru, constând în scutiri de la plata acesteia, nu este însă contrară prevederilor art. 16 din Legea fundamentală, deoarece atât obligaţia de plată a taxelor judiciare de timbru, cât şi excepţiile stabilite de lege se aplică deopotrivă tuturor cetăţenilor aflaţi în situaţii identice, precum şi tuturor litigiilor de aceeaşi natură. În cauză, tratamentul juridic diferit se impune pentru situaţii de fapt diferite, având o justificare obiectivă şi raţională, şi anume necesitatea recuperării cu mai multă uşurinţă de către asociaţiile de proprietari a cotelor de întreţinere, ţinând cont atât de posibilitatea existenţei unui număr mare de datornici, de debitele mari pe care aceştia le pot avea, cât şi de consecinţele grave ale neachitării acestora. Raţiunea pentru care asociaţiile de proprietari beneficiază de scutirea de la plata taxei judiciare de timbru constă în înlesnirea recuperării sumelor de bani ce reprezintă cotele de întreţinere restante, fapt de care depinde însăşi administrarea imobilului.

15. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 50 alin. (3) din Legea nr. 230/2007, Curtea observă că acestea stabilesc că sentinţa pronunţată în favoarea asociaţiei de proprietari pentru sumele datorate de oricare proprietar poate fi pusă în aplicare pentru acoperirea datoriilor prin orice modalitate permisă de Codul de procedură civilă. Autoarea excepţiei susţine că aceste dispoziţii nesocotesc dreptul la un proces echitabil în condiţiile sintagmei „sentinţa dată în favoarea asociaţiei de proprietari”. Faţă de această critică, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 31 din 18 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 258 din 9 aprilie 2014, a constatat că asociaţia de proprietari a fost creată prin lege în vederea realizării unui scop de interes general, şi anume administrarea în bune condiţii a clădirilor cu mai multe apartamente, ţinându-se cont, în acelaşi timp, şi de interesele locatarilor legate de realizarea unei bune convieţuiri, inclusiv pentru stabilirea costurilor şi a cheltuielilor comune, a repartizării lor pe fiecare locatar, a reparaţiilor şi amenajărilor necesare etc.

16. Potrivit art. 46 din Legea nr. 230/2007 şi art. 32 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a acesteia, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.588/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 43 din 18 ianuarie 2008, toţi proprietarii au obligaţia să plătească lunar, conform listei de plată a cheltuielilor asociaţiei de proprietari, în avans sau pe baza facturilor emise de furnizori, cota de contribuţie ce le revine la cheltuielile asociaţiei de proprietari, inclusiv cele aferente fondurilor din asociaţia de proprietari. De asemenea, potrivit art. 12 B. lit. c) din aceleaşi norme metodologice, proprietarii au obligaţia „să contribuie la constituirea mijloacelor băneşti şi materiale ale asociaţiei de proprietari şi să achite în termenul stabilit cota de contribuţie care le revine în cadrul cheltuielilor asociaţiei de proprietari”.

17. În situaţia neîndeplinirii obligaţiei de achitare a cotelor de contribuţie către asociaţia de proprietari, aceasta se poate adresa instanţei judecătoreşti pentru ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să oblige debitorul la executarea obligaţiei impuse de lege. Instanţa va aprecia cu privire la temeinicia cererii în urma unui parcurs procesual desfăşurat cu respectarea tuturor garanţiilor ce caracterizează procesul echitabil, în cadrul căruia fiecare parte îşi poate exercita pe deplin dreptul la apărare, instanţa pronunţându-se după ascultarea părţilor, a analizării împrejurărilor de fapt şi de drept şi a aprecierii probelor în condiţii de independenţă şi deplină imparţialitate.

18. De principiu, punerea în aplicare a hotărârilor instanţelor se face în mod voluntar, debitorul procedând de bună voie la aducerea la îndeplinire a dispozitivului hotărârii, astfel cum prevede art. 622 alin. (1) din Codul de procedură civilă. În caz contrar, creditorul are posibilitatea prevăzută de lege de a apela la forţa constrângătoare a statului pe calea executării silite. Aşa cum a reţinut Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 664 din 11 mai 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 368 din 4 iunie 2010, este de competenţa legiuitorului stabilirea procedurii de executare silită, astfel încât acesta poate reglementa atât reguli generale, cât şi excepţii de la acestea, în funcţie de specificul fiecărui caz în parte.

19. În ce priveşte textul de lege criticat în cauza de faţă, Curtea observă că acesta prevede că sentinţa dată în favoarea asociaţiei de proprietari, pentru sumele datorate de oricare proprietar, poate fi pusă în aplicare pentru acoperirea datoriilor prin orice modalitate permisă de Codul de procedură civilă. Această reprezintă o transpunere la materia specifică a relaţiilor dintre asociaţiile de proprietari şi membrii acestora a regulii generale stabilite în art. 622 alin. (3) din Codul de procedură civilă, în conformitate cu care executarea silită are loc în oricare dintre formele prevăzute de lege, simultan sau succesiv, până la realizarea dreptului recunoscut prin titlul executoriu, achitarea dobânzilor, penalităţilor sau a altor sume acordate potrivit legii prin titlu, precum şi a cheltuielilor de executare.

20. Un argument în plus în sensul netemeiniciei criticii referitoare la pretinsa încălcare a dreptului la un proces echitabil este dat de împrejurarea că, potrivit art. 712 din Codul de procedură civilă, debitorul are deschisă calea contestaţiei la executare, atât împotriva executării silite propriu-zise, cât şi a încheierilor date de executorul judecătoresc ori împotriva oricărui act de executare. Trebuie menţionat, totodată, că inclusiv în faza executării silite este incident principiul disponibilităţii ce caracterizează întregul proces civil, astfel că, în limitele prevăzute de lege, părţile pot dispune atât de drepturile materiale pe care le valorifică, cât şi de drepturile lor procesuale. Astfel, creditorul poate să iniţieze executarea silită sau, dimpotrivă, să aştepte declanşarea acesteia, în limitele termenului de prescripţie a dreptului de a obţine executarea silită. De asemenea, acesta poate solicita suspendarea executării silite sau poate renunţa la ea. Tot astfel, după începerea executării silite, creditorul şi debitorul pot încheia o tranzacţie prin care să ajungă la o înţelegere sau debitorul îşi poate executa de bunăvoie obligaţia care îi revine, punând astfel capăt în mod amiabil procedurii de executare. Toate acestea reprezintă garanţii instituite de legiuitor în vederea protejării deopotrivă a drepturilor creditorilor şi debitorilor, astfel că nu pot fi reţinute criticile formulate de autoarea excepţiei prin raportare la art. 21 alin. (3) din Constituţie.

21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Emilia Niculescu în Dosarul nr. 12.564/303/2014 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 50 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României,

Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 10 decembrie 2015.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăţeanu

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 875

din 15 decembrie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 171 alin. (1) şi art. 268 alin. (1) lit. c) teza întâi din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Marieta Safta - prim-magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ştefania Sofronea.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 268 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, excepţie ridicată de Maricela Drăgan în Dosarul nr. 4.686/121/2014 al Tribunalului Galaţi - Secţia I civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 882D/2015.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Prim magistratul-asistent referă că autoarea excepţiei a depus la dosar concluzii scrise de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate, însoţite de un set de acte. De asemenea, partea „Carpatica Asig” - S.A. a depus precizări prin care arată că dispoziţiile art. 268 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii sunt constituţionale.

4. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele Curţii Constituţionale nr. 884D/2015 şi nr. 890D/2015, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 171 alin. (1) şi art. 268 alin. (1) lit. c) teza întâi din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, excepţie ridicată de Sindicatul Liber din învăţământ Satu Mare, în reprezentarea reclamantei membru de sindicat Georgeta Roşu, în Dosarul nr. 1.353/83/2014 al Curţii de Apel Oradea - Secţia I civilă şi, respectiv, în reprezentarea reclamantului membru de sindicat Simion Deri, în Dosarul nr. 1.654/83/2014 al Curţii de Apel Oradea - Secţia l civilă. De asemenea, dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 1.422D/2015, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 171 alin. (1) şi art. 268 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, excepţie ridicată de Sindicatul Liber din învăţământ Satu Mare, în reprezentarea reclamanţilor Floare Tamaian, Andrei Henter, Loredana Nicoară, Anca Purje, Maria Tomanek şi Hermina IulianaTuturas, în Dosarul nr. 3.000/83/2014 al Curţii de Apel Oradea - Secţia I civilă.

5. La apelul nominal se constată lipsa părţilor şi în aceste dosare. Procedura de citare este legal îndeplinită.

6. Având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în cele patru dosare, preşedintele pune în discuţie, din oficiu, problema conexării lor. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de conexare a cauzelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 884D/2015, nr. 890D/2015 şi 1.422D/2015 la Dosarul nr. 882D/2015, care a fost primul înregistrat.

7. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

8. Prin Sentinţa civilă nr. 404 din 2 aprilie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 4.686/121/2014, Tribunalul Galaţi - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 268 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, excepţie ridicată de Maricela Drăgan în cadrul soluţionării unei cauze având ca obiect acordarea de drepturi băneşti.

9. Prin încheierile din 28 aprilie şi 29 aprilie 2015, pronunţate în dosarele nr. 1.353/83/2014 şi nr. 1.654/83/2014, Curtea de Apel Oradea - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 171 alin. (î) şi art. 268 alin, (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, excepţie ridicată de Sindicatul Liber din învăţământ Satu Mare, în reprezentarea reclamanţilor membri de sindicat Georgeta Roşu şi, respectiv, Simion Deri.

10. Prin încheierea din 21 septembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 3.000/83/2014, Curtea de Apel Oradea - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 171 alin. (1) şi art. 268 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, excepţie ridicată de Sindicatul Liber din învăţământ Satu Mare, în reprezentarea reclamanţilor membri de sindicat Floare Tamaian, Andrei Henter, Loredana Nicoară, Anca Purje, Maria Tomanek şi Hermina Iuliana Tuturas.

11. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că instituirea termenului de prescripţie prevăzut de textele de lege criticate încalcă dreptul oricărei persoane de a se adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime. Astfel, se arată că „procedura prescripţiei [...] afectează publicitatea, contradictorialitatea şi oralitatea ca atribute esenţiale ale dreptului la un proces echitabil”, câtă vreme împiedică partea să arate atât faptul că a fost sancţionată abuziv şi repetat, cât şi faptul că aceste aspecte „au fost date prin realizarea procedurilor interne defectuoase ale societăţii”. Se mai susţine că drepturile salariale fac parte din conţinutul complex al dreptului de proprietate, garantat şi ocrotit de dispoziţiile constituţionale şi de prevederile Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, în acelaşi sens fiind Decizia nr. 11 din 8 octombrie 2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. Însă, prin instituirea prescripţiei asupra drepturilor salariale, dreptul de proprietate nu mai este garantat şi ocrotit, instituindu-se, în fapt, pentru salariaţii bugetari care au o creanţă asupra statului, o expropriere, fără a fi impusă de o cauză de utilitate publică şi fără dreaptă şi prealabilă despăgubire. Dreptul la salariu constituie un „bun”în sensul art. 1 din Primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi există un temei legal al acordării acestui drept în Legea nr. 221/2008, astfel că se poate vorbi despre „o speranţă legitimă” de a exercita acest drept. Totodată, se susţine că dispoziţiile de lege criticate contravin şi celor ale art. 38 din Codul muncii, potrivit cărora salariaţii nu pot renunţa la drepturile recunoscute prin lege şi orice fel de renunţare, inclusiv cea tacită, care şi-ar găsi exprimarea prin nedepunerea cererii într-un anumit termen, este exclusă prin normele criticate.

12. Tribunalul Galaţi - Secţia I civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se arată că „este echitabilă aplicarea termenului general de prescripţie şi litigiilor de muncă, dând astfel expresie art. 1 alin. (3) din Constituţie care consacră valoarea constituţională de dreptate”.

13. Curtea de Apel Oradea - Secţia I civilă apreciază că excepţia este neîntemeiată, întrucât exercitarea dreptului de acces la justiţie poate fi supusă unor condiţionări legale cum sunt termenele stabilite pentru introducerea cererilor, „menite să asigure restabilirea în termen rezonabil a drepturilor încălcate, precum şi stabilirea raporturilor juridice”. Nu se încalcă, de asemenea, nici prevederile art. 44 din Constituţie, referitor la protecţia proprietăţii private.

14. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

15. Avocatul Poporului a transmis punctele sale de vedere cu adresele nr. 6.528 din 19 iunie 2015, înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 3.914 din 29 iunie 2015, nr. 6.529 din 15 iunie 2015, înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 3,679 din 18 iunie 2015, nr. 6.531 din 15 iunie 2015, înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 3.680 din 18 iunie 2015, şi nr. 13.846 din 22 octombrie 2015, înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 5.639 din 26 octombrie 2015, prin care apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.

16. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

17. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

18. Cât priveşte obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, se constată că, deşi potrivit actului de sesizare în cauza ce formează obiectul Dosarului nr. 882D/2015, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 268 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, criticile autoarei excepţiei vizează doar ipoteza art. 268 alin. (1) lit. c) teza întâi din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. De asemenea, deşi, potrivit încheierii de sesizare în cauza ce formează obiectul Dosarului nr. 1.422D/2014, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 171 alin. (1) şi art. 268 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, criticile autorului excepţiei vizează doar ipoteza art. 171 alin. (1) şi art. 268 alin. (1) lit. c) teza întâi din Legea nr. 53/2003. Astfel fiind, Curtea urmează să se pronunţe asupra dispoziţiilor art. 171 alin. (1) şi art. 268 alin. (1) lit. c) teza întâi din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, având următorul cuprins:

- Art. 171 alin. (1): „Dreptul la acţiune cu privire la drepturile salariale, precum şi cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligaţiilor privind plata salariilor se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate.

- Art. 268 alin. (1) lit. c) teza întâi: „Cererile în vederea soluţionării unui conflict de muncă pot fi formulate: [...] c) în termen de 3 ani de la data naşterii dreptului la acţiune, în situaţia în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat [...]. “

19. Prevederile constituţionale pretins încălcate sunt cele ale art. 15 - Universalitatea, art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 - Accesul liber la justiţie, art. 44 alin. (1)-(3) privind dreptul de proprietate privată şi cele ale art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind protecţia proprietăţii.

20. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că este neîntemeiată şi urmează a fi respinsă. Astfel, cât priveşte criticile formulate în raport cu dispoziţiile art. 16 şi art. 21 din Constituţie, într-o jurisprudenţa constantă, Curtea a reţinut că instituţia prescripţiei, în general, şi termenele în raport cu care îşi produce efectele nu pot fi considerate îngrădiri ale accesului liber la justiţie şi dreptului la un proces echitabil. Finalitatea lor este, dimpotrivă, de a facilita acest acces, pentru toţi destinatarii normei juridice, prin asigurarea unui climat de ordine, indispensabil exercitării în condiţii optime a acestui drept constituţional, prevenindu-se eventualele abuzuri şi limitându-se efectele perturbatoare asupra stabilităţii şi securităţii raporturilor juridice civile. Curtea a mai reţinut că exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea ioc decât într-un anumit cadru, stabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigenţe, cărora li se subsumează şi instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă (în acest sens sunt, de exemplu, deciziile nr. 296 din 8 iulie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 577 din 12 august 2003, nr. 428 din 13 septembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr. 922 din 17 octombrie 2005, nr. 430 din 15 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 425 din 6 iunie 2008, sau nr. 200 din 10 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 218 din 30 martie 2011, nr. 968 din 20 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 3 ianuarie 2013). Aceste considerente sunt aplicabile, mutatis mutandis, şi în prezenta cauză.

21. Cât priveşte pretinsa încălcare a dreptului de proprietate, Curtea constată că asupra dispoziţiilor art. 268 alin. (1) lit. c) teza întâi din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, în raport cu aceleaşi critici, s-a pronunţat prin Decizia nr. 169 din 19 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 339 din 18 mai 2015, respingând ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate. La paragraful 15 din decizia menţionată, Curtea a reţinut că, potrivit jurisprudenţei sale, „dreptul la salariu se bucură, în egală măsură, de protecţia acordată dreptului la muncă, fiind o componentă a acestuia, dar şi de protecţia acordată dreptului de proprietate, întrucât reprezintă un «bun» în sensul art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale”. Totodată, prin Decizia nr. 859 din 16 iunie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 520 din 29 iulie 2009, Curtea a reţinut că, deşi „drepturile salariale nu sunt drepturi reale, cum este dreptul de proprietate, ci drepturi de creanţă, în privinţa apărării lor, în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului acestea sunt asimilate cu bunuri, statuându-se că noţiunile de «bun» şi «proprietate» au un sens care «nu este limitat la dreptul de proprietate asupra bunurilor corporale, ci cuprinde şi alte drepturi şi interese patrimoniale» (Hotărârea din 5 ianuarie 2000, pronunţată în Cauza Beyeler împotriva Italiei, paragraful 100).”

22. Pe de altă parte, prin Decizia nr. 210 din 31 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 20 mai 2015, paragraful 14, Curtea a reţinut că „reglementarea supusă controlului de constituţionalitate, prin care se instituie un termen de prescripţie de 3 ani în materia conflictelor de muncă având ca obiect plata drepturilor salariale neacordate, are ca justificare asigurarea securităţii şi stabilităţii raporturilor juridice şi necesitatea soluţionării într-un termen rezonabil a conflictului de muncă izvorât din neplata acestor drepturi, în interesul legitim al fiecăreia dintre părţile litigante. Prin prescripţie se stinge doar dreptul la acţiune în sens material, deci posibilitatea titularului dreptului de creanţă de a obţine, pe calea silită, îndeplinirea obligaţiei subiectului pasiv. Aşadar, prescripţia nu stinge dreptul subiectiv în substanţa lui, drept care continuă să subziste, şi nici obligaţia corelativă, care va putea fi executată de bunăvoie. De asemenea, în această materie sunt aplicabile dispoziţiile Codului civil referitoare la suspendarea sau întreruperea curgerii termenului de prescripţie”. În consecinţă, critica de neconstituţionalitate raportată la art. 44 alin. (1)-(3) din Constituţie, precum şi la art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale este neîntemeiată.

23. Cât priveşte pretinsa expropriere fără a fi impusă de o cauză de utilitate publică şi fără dreaptă şi prealabilă despăgubire, prin aceeaşi decizie, paragraful 15, Curtea a reţinut că şi această critică este neîntemeiată, deoarece textul de lege criticat nu reglementează măsura exproprierii, ci instituie un termen de prescripţie de 3 ani pentru acţiunile privind soluţionarea unui conflict de muncă având ca obiect plata unor drepturi salariale neacordate, text ce constituie o sancţiune a pasivităţii în apărarea dreptului subiectiv.

24. Referitor la critica privind încălcarea art. 38 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, conform cărora salariaţii iu pot renunţa la drepturile recunoscute prin lege, Curtea a reţinut că aceasta nu poate fi analizată, întrucât Curtea se pronunţă doar asupra conformităţii textelor de lege criticate cu prevederile şi principiile constituţionale, iar nu şi asupra conformităţii dintre mai multe texte de lege.

25. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, atât considerentele, cât şi soluţiile pronunţate de Curte prin deciziile mai sus menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză, atât în privinţa art. 268 alin. (1) lit. c) teza întâi, cât şi referitor la art. 171 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, care prevede aceeaşi soluţie legislativă.

26. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Maricela Drăgan şi de Sindicatul Liber din învăţământ Satu Mare, în reprezentarea reclamanţilor membri de sindicat Georgeta Roşu, Simion Deri, Floare Tamaian, Andrei Henter, Loredana Nicoară, Anca Purje, Maria Tomanek şi Hermina Iuliana Tuturas, în Dosarul nr. 4.686/121/2014 şi, respectiv, dosarele nr. 1.353/83/2014, nr. 1.654/83/2014 şi nr. 3.000/83/2014 ai Tribunalul Galaţi - Secţia I civilă şi, respectiv, ale Curţii de Apel Oradea - Secţia I civilă, şi constată că dispoziţiile art. 171 alin. (1) şi art. 268 alin. (1) lit. c) teza întâi din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalul Galaţi - Secţia I civilă şi Curţii de Apei Oradea - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 15 decembrie 2015.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Prim-magistrat-asistent,

Marieta Safta

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERULAPĂRĂRII NAŢIONALE

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

SERVICIUL ROMÂN DE INFORMAŢII

Nr. M.24 din 15 februarie 2016

Nr. 30 din 12 februarie 2016.

Nr. 8.147 din 12 februarie 2016

 

ORDIN

pentru aprobarea Metodologiei de întocmire a dosarului de pensionare

 

Având în vedere prevederile art. 62 alin. (3) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 33 alin. (1) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 7 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 23 alin. 3 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul apărării naţionale, ministrul afacerilor interne şi directorul Serviciului Român de Informaţii emit prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Metodologia de întocmire a dosarului de pensionare, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă:

a) Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.82/2015 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind modalităţile tehnice de întocmire şi transmitere a documentelor şi datelor necesare stabilirii drepturilor de pensie, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 668 din 2 septembrie 2015;

b) Instrucţiunile viceprim-ministrului, ministrul afacerilor interne, nr. 140/2014 privind modalităţile tehnice de întocmire şi transmitere a documentelor şi datelor necesare stabilirii drepturilor de pensie, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 690 din 22 septembrie 2014.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul apărării naţionale,

Ministrul afacerilor interne,

Directorul Serviciului Român de Informaţii,

Mihnea Ioan Motoc

Petre Tobă

Eduard Râul Hellvig

 

ANEXĂ

 

METODOLOGIE

de întocmire a dosarului de pensionare

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - Reglementările din cuprinsul prezentei metodologii au ca scop:

a) corelarea şi transpunerea în mod unitar a prevederilor legale de nivel superior referitoare la întocmirea şi transmiterea documentelor şi datelor necesare stabilirii drepturilor de pensii militare de stat;

b) fluidizarea circuitului documentelor şi datelor prevăzute la lit. a) ţinând cont de specificul atribuţiilor în domeniu ale structurilor prevăzute la art. 61 alin. (3) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare;

c) asigurarea transparenţei în cadrul activităţilor de stabilire a drepturilor de pensii militare de stat.

Art. 2. - Prelucrarea datelor cu caracter personal efectuată în baza prezentei metodologii se realizează ţinând cont de prevederile art. 7 din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

 

CAPITOLUL II

Dosarul de pensionare

 

Art. 3. - (1) Dosarul de pensionare cuprinde următoarele acte:

a) cererea de pensionare prevăzută la art. 61 din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, al cărei model este prevăzut, după caz, la anexa nr. 1,2 sau 3;

b) fişa de pensie, completată potrivit prezentei metodologii, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 4;

c) adeverinţa/fişa cu locurile de muncă în care a lucrat persoana prevăzută la art. 3 lit. a) - c) din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, şi care fi dau dreptul la încadrare în locuri de muncă şi activităţi cu condiţii deosebite, speciale şi alte condiţii, în original;

d) formularul tipizat denumit „Situaţia veniturilor realizate lunar”, al cărui model este prevăzut la anexa nr. 5;

e) acte din care să rezulte calitatea de tutore sau curator al persoanei îndreptăţite să solicite dreptul la pensie militară de stat, de persoană căreia i s-a încredinţat ori i s-a dat în plasament copilul minor sau de mandatar desemnat prin procură specială, după caz;

f) orice alte documente şi date necesare stabilirii drepturilor de pensie, prevăzute la art.4-6.

(2) Documentele ce alcătuiesc dosarul de pensionare se ordonează potrivit anexei nr. 6.

(3) în cuprinsul cererii de pensionare, solicitantul dreptului la pensie de serviciu, pensie de invaliditate sau pensie de urmaş îşi exprimă opţiunea privind perioada celor 6 luni consecutive, în raport de care se stabileşte baza de calcul al pensiei prevăzută la art. 28 din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 4. - (1) Pentru acordarea pensiei de serviciu, cererea de pensionare, al cărei model este prevăzut la anexa nr. 1, se depune însoţită de următoarele acte doveditoare:

a) carnetul de muncă - în original;

b) carnetul de muncă pentru membrii C.A.P. - În original;

c) carnetul de asigurări sociale pentru agricultori - în original;

d) alte acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă sau vechimea în serviciu realizată - în original;

e) actele de stare civilă ale solicitantului: buletin/carte de identitate, certificat de naştere şi certificat de căsătorie - copii certificate de structura care întocmeşte dosarul de pensionare;

f) livretul militar - copie certificată de structura care întocmeşte dosarul de pensionare sau, după caz, alt document care să ateste situaţia militară;

g) diploma de absolvire a învăţământului universitar - copie certificată de structura care întocmeşte dosarul de pensionare şi, după caz, alte documente din care să rezulte durata normală, perioada studiilor şi faptul că acestea au fost urmate la zi;

h) dovada echivalării de către statul român a studiilor absolvite în cadrul unor instituţii de învăţământ universitar din străinătate, din care să rezulte informaţiile prevăzute la lit. g) - copie certificată de structura care întocmeşte dosarul de pensionare;

i) adeverinţa privind sporurile cu caracter permanent acordate în condiţiile legii sau prin contractul colectiv/individual de muncă pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001 - în original;

j) adeverinţa privind condiţiile de muncă deosebite, speciale şi/sau alte condiţii - în original;

k) procura specială, pentru mandatar - în original şi în copie;

l) actele pentru dovedirea calităţii de beneficiar al Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, şi/sau al Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare;

m) brevetul/atestatul de conferire, în copie certificată de structura care întocmeşte dosarul de pensionare, sau adeverinţa, în original, din care să rezulte conferirea Semnului onorific în Serviciul Patriei sau similar;

n) adeverinţele, întocmite în condiţiile legii, privind câştigul salarial lunar brut/net până la data de 1 aprilie 2001 în cazul persoanelor care au avut vechime în muncă în sistemul public de pensii - în original;

o) adeverinţele, întocmite în condiţiile legii, privind veniturile realizate lunar în unităţile militare aparţinând sistemului de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională pentru perioadele anterioare datei de 1 ianuarie 2011, precum şi pentru perioada cuprinsă între data de 1 ianuarie 2016 şi dată trecerii în rezervă/retragere cu drept la pensie - în original, întocmite conform art. 127 alin. (5) şi (6) din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011;

p) adeverinţe/certificate privind stagiul de cotizare realizat în perioada 1 aprilie 2001-31 decembrie 2015 - în original;

q) adeverinţele, întocmite în condiţiile legii, privind desfăşurarea activităţii în locuri de muncă încadrate în grupele I şi a II-a de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau, după caz, adeverinţe întocmite în condiţiile legii privind condiţiile de muncă deosebite şi/sau speciale pentru persoanele care au realizat stagii de cotizare în sistemul public de pensii - în original;

r) decizia de pensionare din sistemul public sau din alte sisteme proprii de asigurări sociale neintegrate acestuia, în care militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare îndeplinesc cumulativ condiţiile de pensionare, în situaţia prevăzută la art. 26 din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare;

s) adeverinţă din care să rezulte data încetării plăţii soldei/salariului lunar(e);

ş) alte acte întocmite potrivit prevederilor legale prin care se dovedesc elemente necesare stabilirii drepturilor de pensie militară.

(2) Documentele prevăzute la alin. (1) lit. i), n) - p) se depun numai în situaţia prevăzută la art. 122 din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 5. - Pentru acordarea pensiei de invaliditate, cererea de pensionare, al cărei model este prevăzut la anexa nr. 2, se depune însoţită, după caz, de actele prevăzute la art. 4, precum şi de următoarele documente;

a) decizia medicală de încadrare în grad de invaliditate, în original;

b) documentele care atestă survenirea cauzei invalidante în situaţiile prevăzute la art. 40 din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare - în original şi în copie;

c) adeverinţă eliberată de instituţia de învăţământ din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, în vederea stabilirii bazei de calcul prevăzute la art. 33 alin. (2) din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare - în original.

Art. 6. - (1) Pentru acordarea pensiei de urmaş, cererea de pensionare, al cărei model este prevăzut la anexa nr. 3, se depune însoţită de următoarele acte doveditoare:

a) actele prevăzute la art. 4, cu excepţia buletinului/cărţii de identitate pentru cazurile în care susţinătorul decedat nu avea calitatea de pensionar militar, însoţite de certificatul de deces al susţinătorului - în original;

b) actele de stare civilă ale solicitantului: buletin/carte de identitate, certificat de naştere şi certificat de căsătorie - în original;

c) În situaţia prevăzută la art. 48 lit. b) din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, dovada continuării studiilor într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, după caz;

d) în situaţia prevăzută la art. 48 lit. c) din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, înscrisuri din care să rezulte că invaliditatea s-a ivit în perioada în care copiii se aflau în una dintre situaţiile prevăzute la art. 48 lit. a) sau b) din aceeaşi lege - în original şi în copie;

e) dovadă care atestă faptul că soţul supravieţuitor nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie ori, după caz, că acestea sunt mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;

f) certificate de naştere ale copiilor în vârstă de până la 7 ani, în situaţia prevăzută la art. 52 din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare - în original;

g) documente/dovada/declaraţie pe propria răspundere care atestă că nu există urmaşi, în situaţia prevăzută la art. 55 alin. (2) din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare;

h) acte pentru dovedirea calităţii de unic susţinător al părinţilor militarului, poliţistului ori funcţionarului public cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare decedat, în situaţia prevăzută la art. 55 alin. (2) din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Copiile documentelor depuse direct la casa de pensii sectorială de către urmaşul pensionarului militar decedat se certifică pentru conformitate cu originalul de către persoana căreia i-au fost prezentate documentele originale, potrivit procedurilor interne ale acestei instituţii.

(3) După certificarea copiilor, documentele depuse în original, pentru care nu există obligaţia transmiterii/păstrării la casa de pensii sectorială, se restituie solicitantului.

Art. 7. - (1) Structurile prevăzute la art. 61 alin. (3) din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, transmit dosarul de pensionare casei de pensii sectoriale competente potrivit legii, însoţit de adresa de înaintare, al cărei model este prevăzut în anexă nr. 7.

(2) Datele înscrise în cererea de pensionare şi în celelalte documente ce alcătuiesc dosarul de pensionare sunt supuse confidenţialităţii, putând fi folosite doar în scopul emiterii deciziei de admitere sau de respingere a cererii de pensionare, al efectuării eventualelor operaţiuni ulterioare stabilirii dreptului de pensie, precum şi în vederea întocmirii unor situaţii statistice.

Art. 8. - (1) în situaţia în care dosarul de pensionare nu conţine toate documentele necesare deschiderii tipului de pensie solicitat, astfel cum sunt prevăzute la art. 4-6, casa de pensii sectorială informează structura care a întocmit dosarul de pensionare sau restituie dosarul acesteia, în termen de 5 zile lucrătoare de la data înregistrării, în vederea completării acestuia. În cazul restituirii dosarului, se comunică în scris solicitantului despre aceasta.

(2) în cazul în care există perioade pentru care nu se regăsesc documente doveditoare ale veniturilor, unităţile care întocmesc dosarul de pensie consemnează în mod expres aceasta în adeverinţele emise.

(3) Nedepunerea documentelor necesare completării dosarului de pensionare sau certificării atrage soluţionarea de către casa de pensii sectorială a dosarului de pensionare pe baza documentelor existente.

Art. 9. - Cererea de pensionare, însoţită de actele doveditoare, se depune de către solicitant, cu respectarea competenţelor stabilite la art. 61 alin. (3) din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 10. - Pentru militarii şi funcţionarii publici cu statut special care aparţin Ministerului Justiţiei, Serviciului de Protecţie Şi Pază, Serviciului de Informaţii Externe şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, cererile de pensionare şi celelalte documente ce alcătuiesc dosarul de pensionare se transmit caselor de pensii sectoriale ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne sau Serviciului Român de Informaţii, potrivit protocoalelor încheiate între aceste instituţii.

 

CAPITOLUL III

Fişa de pensie

 

Art. 11. - În cuprinsul fişei de pensie sunt consemnate sintetic datele necesare în vederea emiterii deciziei de admitere sau de respingere a cererii de pensionare ori plăţii pensiilor militare de stat de către casa de pensii sectorială competentă potrivit legii.

Art. 12. - (1) Fişa de pensie se întocmeşte de către structurile prevăzute la art. 61 alin. (3) din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, în trei exemplare, după caz, având următoarea destinaţie:

a) exemplarul nr. 1 se introduce în dosarul de pensionare, împreună cu actele originale pentru care există obligaţia păstrării, precum şi copiile certificate ale celorlalte documente ce însoţesc cererea de pensionare;

b) exemplarul nr. 2 se anexează la memoriul original/dosarul personal al persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a)-c) din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, împreună cu copiile documentelor care constituie dosarul de pensionare;

c) exemplarul nr. 3 se arhivează la unitatea militară/instituţia unde s-a depus cererea de pensionare, împreună cu fotocopiile documentelor care constituie dosarul de pensionare.

(2) în situaţia în care cererea de pensionare se depune direct la casa de pensii sectorială, aceasta se transmite de îndată, împreună cu actele doveditoare care o însoţesc, centrului militar zonal/judeţean/de sector, unităţii militare/inspectoratului judeţean/structurii sau direcţiei judeţene de informaţii/instituţiei ori unităţii, după caz, din raza de domiciliu a urmaşilor pensionarilor militari decedaţi.

(3) Pe baza documentelor comunicate de către casa de pensii sectorială, a memoriului original/dosarului personal, precum şi a altor documente pe care le deţin, structurile prevăzute la alin. (2) întocmesc dosarul de pensionare, pe care îl înaintează casei de pensii sectoriale, în termen de maximum 30 de zile de la primirea solicitării,

Art. 13. - (1) înscrierea datelor în fişa de pensie se face doar pe baza înscrisurilor prevăzute de reglementările în vigoare, rezultate din evidenţele structurilor prevăzute la art. 61 alin. (3) din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, sau depuse de persoanele prevăzute la art. 3 lit. a)-c) din aceeaşi lege sau, după caz, de către urmaşii acestora.

(2) Dacă datele din memoriul original/dosarul personal sau din celelalte documente nu sunt complete sau prezintă erori, structura de resurse umane care întocmeşte fişa de pensie ia măsuri pentru completarea şi/sau corectarea acestora, folosind în acest scop orice documente verificabile, astfel încât în fişa de pensie să f e înscrise exclusiv date care să corespundă realităţii.

Art. 14. - (1) Completarea rubricilor din fişa de pensie se efectuează potrivit contexturii prevăzute de aceasta.

(2) Completarea fişei de pensie se efectuează obligatoriu cu litere majuscule, înscrise lizibil, cu cerneală/pix de culoare albastră, fără ştersături sau modificări, ori se tehnoredactează.

(3) în situaţia în care sunt mai multe date de completat decât casetele rezervate la unele puncte din fişa de pensie, acestea se înscriu pe file similare, anexate fişei de pensie, cu menţionarea punctului la care se referă, datele respective urmând a fi certificate de persoana care le-a înscris.

Art. 15. - (1) Fişa de pensie se semnează de către comandantul/şeful structurii emitente, şeful structurii de resurse umane şi şeful structurii financiar-contabile.

(2) Persoana care a solicitat pensia militară semnează de luare la cunoştinţă, confirmând astfel că toate datele înscrise în f şa de pensie sunt reale.

(3) în situaţia în care solicitantul nu este de acord cu unele înscrisuri, acesta anexează un memoriu cu documente justificative în vederea analizării situaţiei de către structurile abilitate.

Art. 16. - Partea I a fişei de pensie se completează de către structura de resurse umane şi cuprinde datele de identitate, inclusiv codul numeric personal, datele de stare civilă şi domiciliul solicitantului, precum şi numele, prenumele şi codul numeric personal ale urmaşilor prevăzuţi de Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 17. - Partea a I l-a a fişei de pensie se completează de către structura de resurse umane, cu excepţia pct. 7 şi 8, care se completează de către structura financiar-contabilă, după cum urmează:

a) la pct. 2 se înscriu denumirea, numărul şi data emiterii actului privind trecerea în rezervă/direct în retragere/scoatere din evidenţele militare/încetare a raporturilor de serviciu, data trecerii în rezervă/direct în retragere/scoaterii din evidenţele militare/încetării raporturilor de serviciu, gradul militar, arma, Semnul onorific în Serviciul Patriei sau similar;

b) la pct. 3 se înscriu motivul ieşirii din rândul personalului militar în activitate/încetării raporturilor de serviciu şi temeiul legal din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, din Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor profesionişti, cu modificările şi completările ulterioare, din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare, sau din Legea nr. 293/2004 privind Statutul funcţionarilor publici cu statut special din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, republicată;

c) la pct. 4 se specifică, după caz, pe baza deciziilor medicale emise de comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională, avizate de Comisia centrală de expertiză medico-militară:

1. gradul de invaliditate: I, II sau III;

2. cauza invalidităţii, potrivit prevederilor art. 32 sau 40 din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare;

3. termenul în care persoana prevăzută la art. 3 lit. a)-c) din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, are obligaţia de a se prezenta la revizuirea medicală periodică:

4. numărul deciziei medicale şi data emiterii;

5. emitentul deciziei medicale;

d) la pct. 5 se înscriu:

1. În coloanele nr. 2 şi 3, calităţile pe care le-a avut persoana prevăzută la art. 3 lit. a)-c) din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, cu indicarea exactă a perioadelor, respectiv ziua, luna şi anul, după cum urmează:

- cod 0 - stagiu de cotizare realizat în sistemul public de pensii până la intrarea în vigoare a Legii nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia situaţiilor prevăzute la codurile 5-7 şi 10.1;

- cod 1 - serviciul militar ca militar în termen, militar cu termen redus;

- cod 2 - elev al unei şcoli militare/şcoli de agenţi de poliţie sau student al unei instituţii de învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională pentru formarea cadrelor militare, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare;

- cod 3 - concentrat, mobilizat ca rezervist sau aflat în captivitate;

- cod 4 - funcţionar public cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare;

- cod 5 - cadru militar în activitate;

- cod 6.1 - militar angajat pe bază de contract;

- cod 6.2 - soldat sau gradat voluntar;

- cod 6.3 - soldat sau gradat profesionist;

- cod 7 - funcţionar public cu statut special (poliţist);

- cod 8 - cursurile de zi ale învăţământului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective;

- cod 9 - şomaj;

- cod 10.1 - perioadele în care a îndeplinit activităţi pastoral-misionare, duhovniceşti şi religioase, în calitate de preot ori ca preot militar în instituţiile din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională, prin încheierea unui contract individual de muncă;

- cod 10.2 - personal clerical şi cel asimilat din cadrul cultelor recunoscute prin lege;

- cod 11 - avocat;

- cod 12.1 - perioadele care constituie vechime în muncă potrivit Decretului-lege nr. 118/1990, republicat, cu completările ulterioare;

- cod 12.2 - spor vechime în muncă potrivit Decretului-lege nr. 118/1990, republicat, cu completările ulterioare;

- cod 13 - agricultor;

- cod 14.1 - beneficiar al concediului pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani, după luna ianuarie 2006;

- cod 14.2 - beneficiar al concediului pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani, după ianuarie 2006, în sistemul de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională;

- cod 15.1 - beneficiar al concediului pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de accident de muncă şi boli profesionale, în perioada în care a avut una din calităţile prevăzute la art. 3 lit. a)-c) din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare;

- cod 15.2 - beneficiar al concediului pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de accident de muncă şi boli profesionale, în perioade în care a avut alte calităţi decât cele prevăzute la art. 3 lit. a)-c) din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare;

- cod 16 - beneficiar al pensiei de invaliditate;

- cod 17 - perioada recunoscută ca vechime în muncă soţiei salariate care îşi urmează soţul trimis în misiune permanentă în străinătate, până la data de 1 aprilie 2001 potrivit Decretului-lege nr. 51/1990 privind vechimea în muncă a soţiei salariate care îşi urmează soţul trimis în misiune permanentă în străinătate;

- cod 18 - beneficiar al plăţilor compensatorii pentru care contribuţia pentru asigurările sociale se suportă din bugetul asigurărilor pentru şomaj;

- cod 19.1 - alte situaţii, în perioada în care a avut una din calităţile prevăzute la art. 3 lit. a)-c) din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare;

- cod 19.2 - alte situaţii, apărute în perioade în care a avut alte calităţi decât cele prevăzute la art. 3 lit. a)-c) din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

2. Pentru Ministerul Afacerilor Interne, în coloanele nr. 2 şi 3, calităţile pe care le-a avut persoana prevăzută la art. 3 lit. a)^-c) din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, cu indicarea exactă a perioadelor, respectiv ziua, luna şi anul, după cum urmează:

- cod 0 - stagiu de cotizare realizat în sistemul public de pensii până la intrarea în vigoare a Legii nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare;

- cod 1 - serviciul militar ca militar în termen, militar cu termen redus;

- cod 2 - elev al unei şcoli militare/şcoli de agenţi de poliţie sau student al unei instituţii de învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională pentru formarea cadrelor militare, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare;

- cod 3 - concentrat, mobilizat ca rezervist sau captivitate;

- cod 4 - funcţionar public cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare;

- cod 5 - cadru militar în activitate;

- cod 5.1 - militar angajat pe bază de contract;

- cod 6 - funcţionar public cu statut special (poliţist);

- cod 7 - cursurile de zi ale învăţământului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective;

- cod 8 - şomaj;

- cod 9 - personal clerical şi cel asimilat din cadrul cultelor recunoscute prin lege;

- cod 10 - avocat;

- cod 11 - soldat sau gradat profesionist;

- cod 12 - perioadele care constituie vechime în muncă potrivit Decretului-lege nr. 118/1990, republicat, cu completările ulterioare;

- cod 12.1 - spor vechime în muncă potrivit Decretului-lege nr. 118/1990, republicat, cu completările ulterioare;

- cod 14 - agricultor;

- cod 15 - beneficiar al concediului pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani, după ianuarie 2006;

- cod 15.1 - beneficiar al concediului pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani, după ianuarie 2006, în sistemul de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională;

- cod 18 - beneficiar al concediului pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de accident de muncă şi boli profesionale;

- cod 19 - beneficiar al pensiei de invaliditate;

- cod 20 - perioada recunoscută ca vechime în muncă soţiei salariate care îşi urmează soţul trimis în misiune permanentă în străinătate, până la data de 1 aprilie 2001 potrivit Decretului-lege nr. 51/1990;

- cod 21 - beneficiar al plăţilor compensatorii pentru care contribuţia pentru asigurările sociale se suportă din bugetul asigurărilor pentru şomaj;

3. În coloana nr. 4 se completează tipul, numărul şi data documentului din care rezultă calitatea respectivă;

e) la pct. 6 se înscriu:

1. În coloanele nr. 2 şi 3 calităţile pe care le-a avut persoana prevăzută la art. 3 lit. a)-c) din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, în ordine cronologică, cu indicarea exactă a perioadelor, respectiv ziua, luna şi anul, aşa cum rezultă din fişa matricolă sau, după caz, din alte acte doveditoare;

2. În coloana nr. 4, tipul grupelor de muncă, respectiv al condiţiilor de muncă în care şi-a desfăşurat activitatea persoana prevăzută la art. 3 lit. a)-c) din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, astfel:

(i) grupa I - „I”;

(ii) grupa a II-a - „II”;

(iii) condiţii deosebite - „D”;

(iv) condiţii speciale - „S”;

(v) alte condiţii - „A.C.”;

3. În coloana nr. 5, procentul corespunzător activităţii desfăşurate din timpul normal de lucru, care a fost menţionat în actul doveditor, numai pentru stagiul de cotizare realizat în sistemul public de pensii, anterior datei de 1 aprilie 2001;

4. În coloana nr. 6, numărul şi data documentului din care rezultă tipul grupelor de muncă sau al condiţiilor de muncă respective;

f) la pct. 7 se specifică Situaţia soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază, corespunzătoare celor 6 luni consecutive alese sau ultimelor 6 luni de activitate pentru situaţia în care beneficiarul nu îşi exprimă opţiunea, actualizate, din care se constituie baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare, prevăzută de art. 28 din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare. Rubricile din tabel se completează prin înscrierea în casetele I-VI, pe orizontală, a elementelor componente ale soldei/salariului lunar(e) realizat(e) la funcţia de bază, actualizate, aferente fiecăreia din cele 6 luni, astfel cum sunt prevăzute în contextul formularului, respectiv coeficient/procent şi sumă;

g) la pct. 8 se înscriu data - zi, lună, an - până la care persoanele prevăzute la art. 3 lit. a)-c) din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, au primit solda lunară brută/salariul lunar brut.

 

CAPITOLUL IV

Centralizarea şi transmiterea datelor necesare stabilirii drepturilor de pensie

 

Art. 18. - (1) Datele privind veniturile realizate lunar de către persoanele prevăzute la art. 3 lit. a) din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, din Ministerul Apărării Naţionale, în perioada de activitate desfăşurată în structurile din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională, cu excepţia perioadei 1 ianuarie 2011-31 decembrie 2015, se centralizează de către structura financiar-contabilă din unitatea militară la care a fost depusă cererea de pensionare, în situaţia veniturilor realizate lunar prevăzută în anexa nr. 5.

(2) în situaţia prevăzută la art. 12 alin. (2), datele prevăzute la alin. (1) se centralizează de către structura financiar-contabilă a centrului militar zonal/judeţean/de sector.

(3) Structura financiar-contabilă completează situaţia veniturilor realizate lunar, prin preluarea datelor consemnate în adeverinţele întocmite în condiţiile legii, care însoţesc cererea de pensionare.

Art. 19. - Datele prevăzute la art. 18 se centralizează pe baza actelor doveditoare privind veniturile realizate lunar, transmise pe cale electronică şi sub formă de înscris de structurile care au asigurat plata drepturilor salariale pe timpul desfăşurării activităţii de către persoana asigurată în sistemul pensiilor militare de stat sau de unităţile militare care gestionează arhiva unor astfel de documente create de/provenite de la structurile desfiinţate, după caz.

Art. 20. - (1) Transmiterea pe cale electronică a datelor cuprinse în fişa de pensie şi în adeverinţele de venit lunar se realizează de către unităţile militare ale Ministerului Apărării Naţionale potrivit prevederilor dispoziţiei şefului Statului Major General.

(2) Aplicaţia informatică prin care se asigură transmiterea datelor necesare stabilirii drepturilor de pensie, în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, se realizează de către Agenţia pentru sisteme şi servicii informatice militare.

Art. 21. - (1) Obligaţia centralizării datelor privitoare la veniturile realizate lunar de solicitant în întreaga perioadă de activitate desfăşurată în unităţile Ministerului Afacerilor Interne revine structurii de resurse umane din unitatea/care deserveşte unitatea de la care asiguratul trece în rezervă/retragere sau încetează raporturile de serviciu cu drept la pensie, pe baza actelor şi datelor doveditoare privind veniturile realizate lunar, transmise pe cale electronică şi letrică de structurile financiar-contabile ale unităţilor care au asigurat plata drepturilor salariale pe timpul desfăşurării activităţii de către solicitant sau ale unităţilor care gestionează arhiva unor astfel de documente create/provenite de la unităţi desfiinţate, după caz.

(2) Transmiterea pe cale electronică a datelor cuprinse în adeverinţele de venit lunar şi în fişa de pensie se realizează de către unităţile Ministerului Afacerilor Interne conform precizărilor comune emise ulterior de către Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, Direcţia generală management resurse umane şi Direcţia generală financiară.

Art. 22. - În unităţile Serviciului Român de Informaţii obligaţia centralizării datelor privitoare la veniturile realizate lunar de solicitant în întreaga perioadă de activitate desfăşurată revine structurilor de resurse umane şi financiar-contabile competente.

 

CAPITOLUL V

Dispoziţii tranzitorii şi finale

 

Art. 23. - În situaţia în care unitatea nu are în compunere structură de resurse umane şi/sau structură financiar-contabilă, atribuţiile specifice prevăzute în prezenta metodologie revin structurilor care le asigură din punctul de vedere al resurselor umane şi/sau financiar-contabil.

Art. 24. - Dispoziţia prevăzută la art. 20 alin. (1) se emite în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei metodologii.

Art. 25. - Anexele nr. 1-7 fac parte integrantă din prezenta metodologie.

 

- Model –

 

ROMÂNIA

MINISTERUL/INSTITUŢIA …………………………………

Unitatea …………………………………

Nr. …………………din ………………

NECLASIFICAT

Exemplarul nr. ....

 

 

CERERE

pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă/pensiei anticipate/pensiei anticipate parţiale

 

Către Casa de Pensii Sectorială a …………………………………

 

Subsemnatul(a), …………………………………, având codul numeric personal ……………………, domiciliat(ă) în localitatea …………………………………, str. ………………………………… nr. …, bl. … , sc. …, et. …, ap. …, judeţul …………………………………, posesor/posesoare al (a) actului de identitate seria ……… nr. ………………………, eliberat de …………………………………, la data de ………………… născut(ă) la data de …………………,  în localitatea/judeţul …………………………………, fiul (fiica) lui ………………………………… şi al (a) …………………………………, solicit înscrierea la pensie de serviciu pentru limită de vârstă/pensie anticipată/pensie anticipată parţială conform art. ... din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare.

În temeiul art. 122 din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, optez* pentru modul de calcul al pensiei în baza prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi, în acest caz, solicit casei de pensii sectoriale să pună în plată cuantumul cel mai avantajos.

 

Da

 

Nu

 

 

Pentru determinarea bazei de calcul prevăzute la art. 28 alin ce va fi folosită pentru stabilirea pensiei militare potrivit dispoziţiilor Legii nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, aleg următoarea perioadă de 6 luni consecutive ……………………… (luna/an)  - ………………………  (luna/an)

În acest scop depun următoarele;

- carnet de muncă seria ……… nr. ………………………, în original;

- carnet de asigurări sociale seria ……… nr. ………………………,. în original;

- livret militar seria ……… nr. ………………………, în copie certificată;

- buletin/carte de identitate seria ……… nr. ………………………, în copie certificată;

- certificat de naştere şi/sau certificat de căsătorie seria ……… nr. ………………………, în copie certificată;

- diploma de studii şi foaia matricolă, în copii certificate, sau adeverinţă de certificare a perioadelor de studii învăţământ superior nr. ……………, din …………………;

- adeverinţă privind sporurile la salariu ………………………, în original;

- adeverinţă privind grupa superioară/condiţii de muncă ………………………, în original;

- alte acte pentru dovedirea perioadelor de activitate şi a veniturilor realizate ………………………, în original.

Declar pe propria răspundere, sub sancţiunile prevăzute de Codul penal pentru declaraţii false, că:

- sunt/nu sunt asigurat(ă);

- primesc/nu primesc o altă pensie sau ajutor social - dosar nr. ……………;

- primesc/nu primesc pensie din alt sistem de pensii integrat sistemului public de pensii – dosar nr. ……………;

- primesc/nu primesc pensie din alt sistem de pensii neintegrat sistemului public de pensii – dosar nr. ……………;

- primesc/nu primesc indemnizaţie - dosar nr. ……………;

- primesc/nu primesc indemnizaţie de şomaj;

- primesc/nu primesc indemnizaţie acordată persoanelor cu handicap.

Mă oblig să anunţ casa de pensii sectorială, în termen de 15 zile de la data apariţiei oricărei schimbări în situaţia proprie, de natură să conducă la modificarea condiţiilor în funcţie de care îmi este stabilită sau mi se plăteşte pensia.

În cazul în care nu îmi voi respecta obligaţiile asumate prin prezenta cerere, mă oblig să restitui integral sumele încasate nelegal, suportând rigorile legii.

Am completat şi am citit conţinutul declaraţiei de mai sus, după care am semnat.

 

Data ……………

Semnătura ……………………………………

 


* Dreptul de opţiune este recunoscut doar persoanelor cărora li se deschide dreptul de pensie militară în termen de 5 ani de la data intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, cu respectarea condiţiilor prevăzute la art. 122 din această lege.

 

ANEXA Nr. 2

la metodologie

 

- Model -

 

ROMÂNIA

MINISTERUL/INSTITUŢIA …………………………………

Unitatea …………………………………

Nr. …………………din ………………

NECLASIFICAT

Exemplarul nr. ....

 

CERERE

pentru acordarea pensiei de invaliditate

 

Către Casa de Pensii Sectorială a …………………………………

 

Subsemnatul(a), …………………………………, având codul numeric personal ……………………, domiciliat(ă) în localitatea …………………………………, str. ………………………………… nr. …, bl. … , sc. …, et. …, ap. …, judeţul …………………………………, posesor/posesoare al (a) actului de identitate seria ……… nr. ………………………, eliberat de …………………………………, la data de ………………… născut(ă) la data de …………………,  în localitatea/judeţul …………………………………, fiul (fiica) lui ………………………………… şi al (a) …………………………………,

 solicit înscrierea la pensie de invaliditate şi, în temeiul art. 122 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, optez* pentru modul de caicul al pensiei în baza prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi, în acest caz, solicit casei de pensii sectoriale să pună în plată cuantumul cel mai avantajos.

 

Da

 

Nu

 

 

Pentru determinarea bazei de calcul prevăzute la art. 28 alin ce va fi folosită pentru stabilirea pensiei militare potrivit dispoziţiilor Legii nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, aleg următoarea perioadă de 6 luni consecutive** ……………………… (luna/an)  - ………………………  (luna/an)

 

În acest scop depun următoarele acte:

- carnet de muncă seria ……… nr. ………………………, în original;

- carnet de asigurări sociale seria ……… nr. ………………………,. în original;

- livret militar seria ……… nr. ………………………, în copie certificată;

- buletin/carte de identitate seria ……… nr. ………………………, în copie certificată;

- certificat de naştere şi/sau certificat de căsătorie seria ……… nr. ………………………, în copie certificată;

- diploma de studii şi foaia matricolă, în copii certificate, sau adeverinţă de certificare a perioadelor de studii învăţământ superior nr. ……………, din …………………;

- adeverinţă privind sporurile la salariu ………………………, în original;

- adeverinţă privind grupa superioară/condiţii de muncă ………………………, în original;

- alte acte pentru dovedirea perioadelor de activitate şi a veniturilor realizate ………………………, în original.

Declar pe propria răspundere, sub sancţiunile prevăzute de Codul penal pentru declaraţii false, că:

- sunt/nu sunt asigurat(ă);

- primesc/nu primesc o altă pensie sau ajutor social - dosar nr. ……………;

- primesc/nu primesc pensie din alt sistem de pensii integrat sistemului public de pensii – dosar nr. ……………;

- primesc/nu primesc pensie din alt sistem de pensii neintegrat sistemului public de pensii – dosar nr. ……………;

- primesc/nu primesc indemnizaţie - dosar nr. ……………;

- primesc/nu primesc indemnizaţie de şomaj;

- primesc/nu primesc indemnizaţie acordată persoanelor cu handicap.

Mă oblig să anunţ casei de pensii sectoriale orice schimbare în situaţia proprie, de natură să conducă la modificarea condiţiilor în funcţie de care îmi este stabilită sau mi se plăteşte pensia, în termen de 15 zile de la data apariţiei acesteia,

În cazul în care nu îmi voi respecta declaraţia asumată prin prezenta cerere, mă oblig să restitui integral sumele încasate nelegal, suportând rigorile legii.

Am completat şi am citit conţinutul declaraţiei de mai sus, după care am semnat.

 

Data ……………

Semnătura ……………………………………

 


* Dreptul de opţiune este recunoscut doar persoanelor cărora li se deschide dreptul de pensie militară în termen de 5 ani de la data intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, cu respectarea condiţiilor prevăzute la art. 122 din această lege.

**) Nu se completează, în situaţiile prevăzute la art. 28 alin. (9) şi art. 33 din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

 

ANEXA Nr. 3

la metodologie

 

- Model –

 

ROMÂNIA

MINISTERUL/INSTITUŢIA …………………………………

Unitatea …………………………………

Nr. …………………din ………………

NECLASIFICAT

Exemplarul nr. ....

 

CERERE

pentru acordarea pensiei de urmaş

 

Către Casa de Pensii Sectorială a  …………………………………

 

Subsemnatul(a), …………………………………,  în calitate de soţ supravieţuitor/fiu/fiică/tutore/curator, având codul numeric personal ……………………, domiciliat(ă) în localitatea …………………………………, str. ………………………………… nr. …, bl. … , sc. …, et. …, ap. …, judeţul …………………………………, posesor/posesoare al (a) actului de identitate seria ……… nr. ………………………, eliberat de …………………………………, la data de ………………… născut(ă) la data de …………………,  în localitatea/judeţul …………………………………, fiul (fiica) lui ………………………………… şi al (a) …………………………………, solicit înscrierea la pensie de urmaş după susţinătorul …………………………………, decedat(ă) la data de ………………………, în calitate de asigurat/pensionar, având codul numeric personal ………………………/dosar pensionare nr. ………………………, pentru titularii (numele şi calitatea):

1. …………………………………;

2. …………………………………;

3. …………………………………;

4. …………………………………;

5. ………………………………….

În temeiul art. 122 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, optez* pentru modul de calcul al pensiei în baza prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi, în acest caz, solicit Casei de pensii sectoriale să pună în plată cuantumul cel mai avantajos.

 

Da

 

Nu

 

 

Pentru determinarea bazei de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare potrivit Legii nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, aleg următoarele 6 luni consecutive - din ultimii 5 ani de activitate.**

(luna/an) (luna/an)

 

În acest scop depun următoarele acte:

- carnet de muncă seria ……… nr. ………………………, în original;

- carnet de asigurări sociale seria ……… nr. ………………………,. în original;

- livret militar seria ……… nr. ………………………, în copie certificată;

- diploma de studii şi foaia matricolă, în copii certificate, sau adeverinţa de certificare a perioadelor de studii învăţământ superior nr. ……………din ………………………;

- adeverinţă privind sporurile la salariu ………………………, în original;

- adeverinţă privind grupa superioară/condiţii de muncă ………………………, în original;

- act doveditor din care să reiasă cauza decesului;

- certificat de deces seria ……… nr. ………………………,. în copie;

- act de stare civilă (buletin/carte de identitate, certificat de naştere, certificat de căsătorie);

- adeverinţa de studii, în original;

- decizia medicală asupra capacităţii de muncă, în original;

- talon de plată a pensiei sau decizia de pensie, în copie.

 

DECLARAŢIE

 

Declar pe propria răspundere, sub sancţiunile prevăzute de Codul penal pentru declaraţii neadevărate, că:

- nu am săvârşit infracţiunea de omor sau tentativă de omor asupra susţinătorului decedat;

- nu sunt asigurat,

- nu realizez venituri lunare mai mari de 35% din câştigul salarial mediu brut;

- primesc/nu primesc indemnizaţii prevăzute de legi speciale - dosar nr. ………………………;

- primesc/nu primesc o altă pensie sau ajutor social - dosar nr. ………………………;

- primesc/nu primesc indemnizaţie de şomaj;

- nu s-a desfăcut căsătoria cu susţinătorul decedat;

- după decesul susţinătorului nu m-am recăsătorit;

- nu există urmaşi [în situaţia prevăzută la art. 55 alin. (2) din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare].

Mă oblig ca la împlinirea vârstei de 16 ani şi la începerea fiecărui an şcolar/universitar să prezint, în termen de 10 zile, casei de pensii sectoriale dovada continuării studiilor (în cazul copiilor urmaşi).

Mă oblig să anunţ casei de pensii sectoriale orice schimbare în situaţia proprie, de natură să conducă la modificarea condiţiilor în funcţie de care îmi este stabilită sau mi se plăteşte pensia, în termen de 15 zile de la data apariţiei acesteia.

În cazul în care nu îmi voi respecta declaraţia asumată prin prezenta cerere, mă oblig să restitui integral sumele încasate nelegal, suportând rigorile legii.

Am completat şi am citit conţinutul declaraţiei de mai sus, după care am semnat.

 

Data ……………

Semnătura ……………………………………

 


* Dreptul de opţiune este recunoscut doar persoanelor cărora li se deschide dreptul de pensie militară îh termen de 5 ani de la data intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, cu respectarea condiţiilor prevăzute la art. 122 din această lege.

** Nu se completează, în situaţiile prevăzute la art. 28 alin. (9) din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

 

ANEXA Nr. 4*)

la metodologie

 

- Model –

 

ROMÂNIA

MINISTERUL/INSTITUŢIA …………………………………

Unitatea …………………………………

Nr. …………………din ………………

NECLASIFICAT

Exemplarul nr. ....

 

FIŞA DE PENSIE

 

PARTEA I

 

1

 

 

 

 

 

 

Domnul/Doamna

 

 

 

 

 

 

 

 

 

având codul numeric personal

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

S

AA

LL

ZZ

N

N

N

N

N

N

N

N

C

 

 

 

 

 

 

 

 

domiciliat(ă) în localitatea

 

judeţul/sectorul

 

 

 

 

 

 

 

strada

 

nr.

 

bl.

 

sc.

 

et.

 

ap.

 

 

 

 

 

 

 

cod poştal

 

oficiul poştal

 

 

 

 

 

 

 

 

 

telefon

 

e-mail

 

 

 

 

 

 

 

posesor/posesoare al/a actului de identitate

 

 

 

 

 

 

 

seria

 

nr.

 

 

 

 

 

 

 

eliberat de

 

la data de

 

 

 

 

 

 

 

născut(ă) la data de

 

în localitate/judeţul

 

 

 

 

 

 

 

fiul (fiica) lui

 

şi al (a)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

URMAŞI:

 

 

 

 

 

 

Numele şi prenumele

 

Codul numeric personal

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

S

A

A

L

L

Z

Z

N

N

N

N

N

C

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

S

A

A

L

L

Z

Z

N

N

N

N

N

C

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

S

A

A

L

L

Z

Z

N

N

N

N

N

C

 

 

 

 

 

 

 

PARTEA a II-a

 

2

 

 

 

 

Miliţianul/poliţistul/funcţionarul public cu statut special a fost trecut în rezervă/ în retragere/scos din evidenţă/a încetat raporturile de serviciu conform ……………………………………………..

 

 

 

număr ………………………….. din data de

Z

Z

L

L

A

A

A

A

 

 

 

 

arma/specialitatea militară

 

 

 

 

având gradul militar/gradul profesional

 

 

 

 

Decorat cu ………………………………………………………………………………………………………………………………………….

 

(se anexează copia brevetului/atestatului de conferire sau a adeverinţei care atestă conferirea semnului onorific în Serviciul Patriei sau similar)

 

 

 

 

3

 

 

 

 

Motivul trecerii în rezervă/direct în retragere/scoaterii din evidenţă/încetării raporturilor de serviciu şi temeiul legal ……………………………

 

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

 

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

 

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

 

 

 

 

4

 

 

 

 

Date privind situaţia medico-militară

 

 

 

Gradul de invaliditate

 

 

 

Cauza invalidităţii

 

a. accident de muncă, boală contractată în timpul şi din cauza îndeplinirii serviciului militar/serviciului, tuberculoză, neoplazii, schizofrenie, SIDA

 

 

 

 

b. boală obişnuită sau accident, care nu au legătură cu îndeplinirea serviciului militar/serviciului

 

 

 

 

c. acţiuni specifice; accidente, catastrofe sau alte asemenea evenimente intervenite în timpul şi din cauza serviciului sau a unor misiuni şi operaţii în afara teritoriului român

 

 

 

 

Data revizuirii medicale

Z

Z

L

L

A

A

A

A

 

 

 

 

emisă de

 

 

 

 

 

5

Date privind vechimea efectivă

 

1

2

3

4

Nr. crt.

Calitatea

(cod)

de la

până la

Numărul şi data actului

z

z

l

l

a

a

a

a

z

z

l

l

a

a

a

a

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

6

Date privind stagiul de cotizare/vechimea în serviciu realizată în grupa I, grupa a II-a, condiţii deosebite, condiţii speciale, alte condiţii de muncă

 

1

2

3

4

5

6

Nr. crt.

Calitatea

(cod)

de la

până la

Condiţii de muncă

Numărul şi data actului

z

z

l

l

a

a

a

a

z

z

l

l

a

a

a

a

Tip

%

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

7

Situaţia soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază din care se constituie baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare,

prevăzută de art. 28 din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, în perioada de aplicare etapizată a Legii-cadru nr. 284/2010

privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, conform legilor speciale de salarizare anuale

 

 

 

 

 

 

 

 

 

- lei -

Elemente salariale (cuantum actualizat) 1):

 

Luna/anul

Luna/anul

Luna/anul

Luna/anul

Luna/anul

Luna/anul

Funcţia transpusă/echivalată

 

 

 

 

 

 

 

a) Solda/salariul de funcţie

coeficient

a1

 

 

 

 

 

 

sumă

s1

 

 

 

 

 

 

b) Solda de grad /salariul gradului profesional

coeficient

b1

 

 

 

 

 

 

sumă

s2

 

 

 

 

 

 

c) Gradaţii

procent

c1

 

 

 

 

 

 

sumă

s3

 

 

 

 

 

 

d) Solda/salariul da comandă

procent

d1

 

 

 

 

 

 

sumă

s4

 

 

 

 

 

 

e) solda/salariul de merit

procent

e1

 

 

 

 

 

 

sumă

s5

 

 

 

 

 

 

f) indemnizaţia de dispozitiv/sporul pentru misiune permanentă

procent

f1

 

 

 

 

 

 

sumă

s6

 

 

 

 

 

 

g) Alte elemente 2)

procent

g1 …. gn

 

 

 

 

 

 

sumă

 

 

 

 

 

 

 

g1)

procent

 

 

 

 

 

 

 

sumă

 

 

 

 

 

 

 

……..

procent

 

 

 

 

 

 

 

sumă

 

 

 

 

 

 

 

gn)

procent

 

 

 

 

 

 

 

sumă

 

 

 

 

 

 

 

Cuantumul total actualizat al elementelor de la lit. a) la lit. f)

h=s1+s2+s3+s4+s5+s6

 

 

 

 

 

 

Cuantumul compus 3) actualizat al soldei/salariului de funcţie

 

 

 

 

 

 

 

Cuantumul compus 3) actualizat al soldei/salariului funcţiei de bază

 

 

 

 

 

 

 

Cuantumul compus actualizat al soldei/salariului de funcţie, majorat 4)

 

 

 

 

 

 

 

Cuantumul compus actualizat al soldei/salariului funcţiei de bază, majorat1 4)

i

 

 

 

 

 

 

Cuantumul actualizat al fiecărui element de la lit. g) care nu compune solda/salariul funcţiei de bază. majorat 4)

 

 

 

 

 

 

Cuantumul total actualizat, majorat 4), al elementelor de la lit. a) la lit. g)

K = i +

 

 

 

 

 

 

Compensarea contribuţiei individuale la buget

L

 

 

 

 

 

 

TOTAL soldă/salariu lunar brut realizat(ă) la funcţia de bază, actualizat(ă)

T=K+L

 

 

 

 

 

 

MEDIA soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază, actualizate

 

 

NOTĂ: Comentariile 1), 2), 3) şi 4) nu vor fi cuprinse în fişa de pensie carie se întocmeşte pentru dosarul de pensionare.

1) Având în vedere prevederile legale care reglementează salarizarea militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special la data intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, prin aplicarea etapizată a Legii-cadru nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare, conform legilor speciale de salarizare anuale, se înscriu datele corespunzătoare cuantumului actualizat al elementelor salariate ale soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază prin raportare la parametrii funcţiei similare la data de 31.12.2009.

2) Se înscrie cuantumul actualizat al elementelor salariale, altele decât cele de la lit. a)-f), în procent şi sumă, prevăzute de legislaţia Specifică corespunzătoare fiecărei categorii de personal de la art. 3 lit. a)-c) din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

 

1. Pe baza procentelor corespunzătoare elementelor salariale de la lit. g), din care sunt excluse elementele care, potrivit art. 28 alin, (1) din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, nu se includ în baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiilor militare de stat, determinate proporţional cu suma avută aferentă elementelor respective din cuantumul total realizat al elementelor prevăzute la lit. a)-f), identificate în documentele de plată, se stabileşte cuantumul actualizat pe baza următoarei formule:

 

gnCA = (aCA + bCA + cCA + dCA + eCA + /CA) x PgnCR (%)

 

unde:

gnCA = cuantumul actualiza1 al fiecărui element salarial de la lit. g),

a (b, c, d, e, f)CA = cuantumul actualizat al fiecărui element salarial de la lit. a)-f);

PgnCR(%) = procentul corespunzător cuantumului realizat al fiecărui dement salarial de la lit. g), „gn” reprezentând elementul identificat în documentele de plată

 

PgnCR(%) = gnCR / (aCR+bCR + cCR + dCR + eCR + fCR) x100

 

a (b, c, d, e, f) CR = cuantumul realizat al fiecărui element salarial de la lit. a)-f);

gnCR = cuantumul realizat al fiecărui element salarial de la lit. g).

 

2. În cazul în care elementele salariale prevăzute la lit. g) nu se identifică în mod distinct în documentele de plată, ca denumire a fiecărui element, în vederea actualizării cuantumului realizat al elementelor respective se utilizează procentul total al acestora, prin aplicarea în mod corespunzător a dispoziţiilor şi formulelor de la pct. 1.

 

3) Se înscrie cuantumul actualizat al elementelor salariate menţionate din soldele/salariile lunare brute realizate la funcţia de bază prin raportare la reconstrucţia salariată reglementată prin Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi prin legile speciale de salarizare anuale, la data intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015.

 

4) Se înscrie cuantumul total actualizat al elementelor salariate menţionate, majorat conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special la data intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv prin aplicarea majorărilor salariale stabilite de Legea nr. 293/2015, exclusiv la elementele prevăzute în lege, în funcţie de categoria de personal pentru care s-au acordat majorările salariale.

Actualizarea elementelor din care se constituie baza de calcul pentru stabilirea drepturilor de pensie se realizează potrivit procedurii de actualizare a elementelor salariale din soldele/salariile lunare brute realizate la funcţia de bază, prevăzută de ordinul emis în temeiul art. 109 alin. (7 şi art. 110 alin. (8) din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

 

 

8

Data până la care persoana prevăzută la art. 3 lit. a) - c) din Legea nr. 223/2015, cu 8 modificările şi completările ulterioare a primit solda lunară brută/salariul lunar brut:

………………………………………..

(ziua, luna, anul)

 

 

 

Certificăm că datele înscrise în prezenta fişă de pensie sunt exacte şi identice cu cele din memoriul original/dosarul personal şi din celelalte documente de evidenţă, precum şi din documentele justificative privind venitul realizat, referitoare la solicitant.

 

 

COMANDANTUL/ŞEFUL UNITĂŢII ………………………….

 

 

………………………..

 

 

         (gradul)

 

 

…………………………………………….

 

 

(prenumele şi numele)

 

ŞEFUL ………………………………………….

 

ŞEFUL ………………………………………….

(denumirea structurii de resurse umane)

 

(denumirea structurii de resurse umane)

………………………..

 

………………………..

         (gradul)

 

         (gradul)

…………………………………………….

 

…………………………………………….

(prenumele şi numele)

 

(prenumele şi numele)

 

Am luat cunoştinţă despre conţinutul fişei de pensie

 

………………………..

………………………………………………………………………..

(data)

(prenumele, numele şi semnătura solicitantului)

 

ANEXA Nr. 5

la metodologie

 

- Model –

 

ROMÂNIA

MINISTERUL/INSTITUŢIA …………………………………

Unitatea …………………………………

Nr. …………………din ………………

NECLASIFICAT

Exemplarul nr. ....

 

SITUAŢIA VENITURILOR REALIZATE LUNARĂ

de …………………………………………………………………………………………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………………………………………………………………….

(gradul, numele, iniţiala tatălui, prenumele, data şi locul naşterii şi codul numeric personal ale persoanei prevăzute la art. 3 lit. a) - c) din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare)

 

De la

Până la

Venitul lunar

Observaţii

z

z

l

l

a

a

a

a

z

z

l

l

a

a

a

a