MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 85/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 85         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 3 februarie 2016

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 650 din 13 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 58 alin. (1) şi (3) şi ale art. 167 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură civilă, precum şi ale art. 48 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

 

Decizia nr. 663 din 15 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 6 alin. (3)- (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2009 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Centrului de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile, în forma iniţială a actului normativ

 

ORDONANŢE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1. - Ordonanţă de urgenţă pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi a unor acte normative conexe

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

46. - Decizie privind eliberarea domnului colonel Cornea Nicolae din funcţia de inspector general al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă

 

47. - Decizie privind împuternicirea domnului general de brigadă cu o stea Vasilică Ovidiu pentru a îndeplini atribuţiile funcţiei de inspector general al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

85. - Ordin al ministrului finanţelor publice pentru abrogarea Ordinului ministrului economiei şi finanţelor nr. 395/2008 privind procedura de transfer al sumelor recuperate în România reprezentând creanţe stabilite în alte state membre ale Uniunii Europene, precum şi de transfer al sumelor recuperate de autorităţile competente din alte state membre, reprezentând creanţe stabilite în România

 

ACTE ALE OFICIULUI ROMÂN PENTRU DREPTURILE DE AUTOR

 

6. - Decizie privind publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Protocolului privind desemnarea colectorului comun pentru comunicarea publică ambientală a operelor audiovizuale, încheiat între Drepturi de Autor în Cinematografie şi Audiovizual - Societatea Autorilor Români din Audiovizual (DACIN SARA) şi Uniunea Producătorilor de Fonograme din România (UPFR)

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 650

din 13 octombrie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 58 alin. (1) şi (3) şi ale art. 167 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură civilă, precum şi ale art. 48 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Andreea Costin - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 58 alin, (1) şi (3) şi ale art. 167 alin, (1) şi (3) din Codul de procedură civilă, precum şi ale art. 48 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Societatea „Simba Invest” - S.R.L. din Bacău în Dosarul nr. 6,484/180/2014 al Judecătoriei Bacău şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 510D/2015.

2. La apelul nominal răspunde, pentru autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, consilier juridic Mihai Claudiu Topor, din Colegiul Consilierilor Juridici Bacău, cu împuternicire depusă la dosar, lipsind cealaltă parte Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă Cuvântul reprezentantului autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, care susţine, în esenţă, că instituţia curatelei speciale nu se poate aplica, în cazul persoanelor juridice cu capacitate deplină de exerciţiu şi nici în cazul instituţiilor publice. Arată că în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate se referă doar la persoanele juridice care au capacitate deplină de exerciţiu dobândită potrivit legii. În continuare susţine că art. 167 din Codul de procedură civilă adaugă la instituţia curatelei reglementată de art. 56 şi, respectiv, art. 58 din Codul de procedură civilă, forţând judecătorii, ca, în cazul în care procedura de citare nu este legal îndeplinită cu partea, să dispună alături de citarea prin publicitate şi numirea unui curator. Arată că din practică rezultă că judecătorii nu au posibilitatea să aleagă între citarea prin publicitate şi numirea unui curator. Apreciază că remediul actual îl reprezintă doar citarea prin publicitate.

4. În ceea ce priveşte reprezentarea persoanelor juridice, susţine că, deşi, potrivit art. 1 din Legea nr. 514/2003, consilierii juridici au aceleaşi drepturi şi obligaţii ca şi avocaţii, iar Legea nr. 514/2003, cât şi Statutul profesiei de consilier juridic fac trimitere la Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare, dispoziţiile legale criticate creează o distincţie între avocaţi şi consilieri juridici care reprezintă o discriminare socio-profesională, cât şi o discriminare în raport cu categoriile de justiţiabili. Dacă legea, în ceea ce priveşte numirea unui curator, substituie un contract de asistenţă juridică încheiat în temeiul Legii nr. 51/1995, republicată, cu modificările ulterioare, apreciază că aceeaşi lege ar putea să substituie şi un contract individual de muncă prevăzut de Legea nr. 514/2003.

5. În continuare învederează aspecte ce ţin de modul de stabilire a onorariului de curator, precum şi de modul de aplicare a legii de către instanţele de judecată în ceea ce priveşte regularizarea cererii de chemare în judecată, stabilirea taxelor judiciare de timbru sau recuperarea cheltuielilor de judecată.

6. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Arată că motivele invocate de autoarea excepţiei de neconstituţionalitate vizează probleme de interpretare a dispoziţiilor legale criticate. De altfel, apreciază că, în susţinerile sale, reprezentantul autoarei excepţiei de neconstituţionalitate a invocat chestiuni din practica instanţelor de judecată care nu fac altceva decât să întărească faptul că reprezintă o chestiune de interpretare. În continuare, arată că Legea fundamentală nu interzice stabilirea prin lege a unor reguli şi condiţii de procedură în privinţa exercitării dreptului de acces liber la justiţie, ceea ce nu conduce la ideea că acest drept ar fi încălcat. În ceea ce priveşte Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, arată că instanţa de contencios constituţional s-a mai pronunţat, constatând constituţionalitatea acesteia, motiv pentru care solicită respingerea, ca neîntemeiată, şi a acestei excepţii de neconstituţionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele;

7. Prin încheierea din 28 ianuarie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 6 484/180/2014, Judecătoria Bacău a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 58 alin. (1) şi (3) şi ale art. 167 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură civilă, precum şi ale art. 48 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Societatea „Simba Invest” - S.R.L. din Bacău într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de valoare redusă întemeiată pe dispoziţiile art. 1.025 şi următoarele din Codul de procedură civilă.

8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, deoarece extind instituţia curatorului şi la persoanele juridice care au capacitate deplină de exerciţiu, reprezentant legal şi elemente de identificare permanent dobândite. Se arată că art. 58 alin. (3) din Codul de procedură civilă încalcă dispoziţiile art. 16 din Constituţie, deoarece creează o discriminare între consilierii juridici şi avocaţi, prin excluderea consilierilor juridici de a putea fi numiţi curatori la persoane juridice. De asemenea, se încalcă şi art. 21 din Constituţie, deoarece dispoziţiile legale criticate nu fac distincţie între categoriile de persoane supuse instituţiei curatorului. Această distincţie este făcută prin art. 57, referitor la capacitatea procesuală de exerciţiu, şi art. 56 alin. (2), referitor la capacitatea procesuală de folosinţă a asociaţiilor, societăţilor sau altor entităţi fără personalitate juridică constituite potrivit legii care pot sta în judecată, coroborate cu art. 58 alin. (1), referitor la numirea unui curator special când o persoană juridică ori o entitate dintre cele prevăzute la art. 56 alin. (2) din Codul de procedură civilă chemată să stea în judecată nu are reprezentant. Însă art. 167 alin. (3) din Codul de procedură civilă nu mai distinge între categoriile de persoane supuse instituţiei curatorului, făcând referire doar la art. 58, şi nu şi la art. 57 din Codul de procedură civilă. Art. 167 alin. (3) din Codul de procedură civilă prevede că, odată cu încuviinţarea citării prin publicitate, instanţa va numi un curator dintre avocaţii baroului, potrivit art. 58, care va fi citat la dezbateri pentru reprezentarea intereselor pârâtului. Se arată că, deşi art. 58 alin. (1) face referire expres la persoanele juridice care nu au reprezentant, art. 167 alin. (3) din Codul de procedură civilă se aplică de fiecare dată când se impune citarea prin publicitate, fără a se ţine seama de aceste distincţii. În aceste condiţii se apreciază că dispoziţiile art. 167 alin. (3) din Codul de procedură civila adaugă la instituţia curatelei speciale, instituind o nouă ipoteză la art. 58 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

9. În continuare se susţine că o persoană juridică nu poate acţiona permanent în afara elementelor sale de identificare şi a atributelor specifice formei de organizare, astfel încât instituirea curatelei speciale la persoane juridice cu reprezentant şi capacitate de exerciţiu vine ca un instrument menit să acopere reaua-credinţă a acestor persoane juridice.

10. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 48 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, consideră că sunt neconstituţionale, deoarece preiau aceeaşi inechitate şi nediferenţiere de tratament ca cea prevăzută de Codul de procedură civilă.

11. În concluzie se apreciază că persoana juridică cu capacitate de exerciţiu deplină cu reprezentant nu poate fi supusă curatelei speciale şi nici regulilor de citare prin publicitate prin curator.

12. Judecătoria Bacău apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată că accesul la justiţie al persoanei care avansează suma cu titlu de remuneraţie a curatorului nu este limitat, întrucât la finalul judecăţii aceste sume se includ în cheltuielile de judecată şi vor fi puse în sarcina părţii care a pierdut procesul. În ceea ce priveşte excluderea consilierilor juridici de a fi curatori la persoanele juridice în raport cu avocaţii, susţine că Legea fundamentală nu interzice stabilirea prin lege a anumitor condiţii şi reguli de procedură în privinţa exercitării dreptului de acces liber la justiţie.

13. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile reprezentantului autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 58 alin. (1) şi (3) şi art. 167 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură civilă, precum şi ale art. 48 alin. (1)şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013. Codul de procedură civilă a fost republicat după data sesizării Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015, textele de lege criticate păstrându-şi conţinutul şi numerotarea. Dispoziţiile legale criticate au următorul cuprins:

- Art. 58 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură civilă: „(1) în caz de urgenţă, dacă persoana fizică lipsită de capacitatea de exerciţiu a drepturilor civile nu are reprezentant legai, instanţa, la cererea părţii interesate, va numi un curator special, care să o reprezinte până la numirea reprezentantului legal, potrivit legii. De asemenea, instanţa va numi un curator special în caz de conflict de interese între reprezentantul legal şi cel reprezentat sau când o persoană juridică ori o entitate dintre cele prevăzute la art. 56 alin. (2), chemată să stea în judecată, nu are reprezentant.

[...]

(3) Numirea acestor curatori se va face de instanţa care judecă procesul, dintre avocaţii anume desemnaţi în acest scop de barou pentru fiecare instanţă judecătorească. Curatorul special are toate drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege pentru reprezentantul legal.

- Art. 167 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură civilă: „(1) Când reclamantul învederează, motivat, că, deşi a făcut tot ce i-a stat în putinţă, nu a reuşit să afle domiciliul pârâtului sau un alt loc unde ar putea fi citat potrivit legii, instanţa va putea încuviinţa citarea acestuia prin publicitate.

[...]

(3) Odată cu încuviinţarea citării prin publicitate, instanţa va numi un curator dintre avocaţii baroului, potrivit art. 58, care va fi citat la dezbateri pentru reprezentarea intereselor pârâtului.”;

- Art. 48 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013: „(1) Avansarea remuneraţiei curatorului special numit de instanţă în condiţiile art. 58 şi 167 din Codul de procedură civilă este în sarcina persoanei ale cărei interese sunt ocrotite prin numirea curatorului.

(2) Instanţa poate stabili, prin încheierea prevăzută de art. 58 alin. (4) din Codul de procedură civilă, ca avansarea remuneraţiei curatorului să se facă de cealaltă parte, când o asemenea măsură este în interesul continuării procesului

17. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi şi ale art. 21 privind accesul liber la justiţie.

18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prin Decizia nr. 455 din 16 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 821 din 11 noiembrie 2014, a reţinut că instituţia curatorului special a fost reglementată în art. 44 din Codul de procedură civilă din 1865, cu rolul de a preveni şi înlătura anumite abuzuri ce ar fi putut apărea în exercitarea drepturilor procesuale ale persoanelor prevăzute de aceste dispoziţii. Astfel, în caz de urgenţă, dacă persoana fizică lipsită de capacitatea de exerciţiu a drepturilor civile nu avea reprezentant legal, instanţa, la cererea părţii interesate, putea numi un curator special, care să o reprezinte până la numirea reprezentantului legal, potrivit legii. De asemenea, instanţa putea numi un curator special în caz de conflict de interese între reprezentant şi cel reprezentat sau când o persoană juridică, chemată să stea îh judecată, nu avea reprezentant legal. Aceste dispoziţii se aplicau, în mod corespunzător, şi persoanelor cu capacitate de exerciţiu restrânsă, iar numirea acestor curatori se făcea de instanţa competentă să hotărască asupra cererii de chemare în judecată.

19. Prin Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 3 august 2012, a fost extinsă instituţia curatelei speciale. Potrivit art. 58 alin. (1), în caz de urgenţă, dacă persoana fizică lipsită de capacitatea de exerciţiu a drepturilor civile nu are reprezentant legal, instanţa, la cererea părţii interesate, va numi un curator special, care să o reprezinte până la numirea reprezentantului legal, potrivit legii. De asemenea, instanţa va numi un curator special în caz de conflict de interese între reprezentantul legal şi cel reprezentat sau când o persoană juridică ori o entitate dintre cele prevăzute la art. 56 alin. (2), chemată să stea în judecată, nu are reprezentant. În virtutea art. 58 alin. (3), „Numirea acestor curatori se va face de instanţa care judecă procesul, dintre avocaţii anume desemnaţi în acest scop de barou pentru fiecare instanţă judecătorească. Curatorul special are toate drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege pentru reprezentantul legal.”

20. Curtea a reţinut că această instituţie este menită să dea eficienţă art. 24 din Constituţie, dreptul la apărare fiind asigurat în plenitudinea sa. Astfel, curatela specială vine să protejeze interesele celor chemaţi în judecată şi care nu au capacitatea de exerciţiu a drepturilor civile, intrând în această categorie nu numai minorii şi interzişii - persoane fizice, ci şi persoanele juridice ori entităţile prevăzute la art. 56 alin. (2) din Codul de procedura civilă.

21. Potrivit art. 167 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în situaţia în care reclamantul învederează, motivat, că, deşi a făcut tot ce i-a stat în putinţă, nu a reuşit să afle domiciliul pârâtului sau un alt loc unde ar putea fi citat potrivit legii, instanţa va putea încuviinţa citarea acestuia prin publicitate. Ca atare, citarea prin publicitate nu are loc de planor ci este o acţiune subsecventă demersurilor nereuşite efectuate în sensul aflării domiciliului pârâtului sau a unui alt loc unde ar putea fi citat potrivit legii.

22. Într-o astfel de situaţie, instanţa va putea încuviinţa, potrivit art. 167 alin. (1) din Codul de procedură civilă, citarea pârâtului prin publicitate, rămânând, aşadar, la aprecierea instanţei dacă recurge la această posibilitate. Însă, în cazul în care instanţa încuviinţează citarea părţii pârâte prin publicitate, este Obligată să numească un curator dintre avocaţii baroului, potrivit art. 58 din acelaşi Cod, care va fi citat la dezbateri pentru reprezentarea intereselor pârâtului [art. 167 alin. (3) „Odată cu încuviinţarea citării prin publicitate, instanţa va numi un curator dintre avocaţii baroului, potrivit art. 58, care va fi citat la dezbateri pentru reprezentarea intereselor pârâtului]. Astfel, legiuitorul a extins protecţia prevăzută la art. 58 alin. (1) din Codul de procedură civilă şi asupra celor chemaţi în judecată şi al căror domiciliu, cu toate eforturile depuse, nu a putut fi identificat.

23. Însă, în acest context, trebuie avute în vedere dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 719 din 12 octombrie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, ale Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea î, nr. 39 din 31 ianuarie 2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 328 din 25 aprilie 2008, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 97 din 6 mai 1991, cu modificările ulterioare, precum şi alte acte normative care reglementează obligaţia legală a persoanelor fizice şi a persoanelor juridice de a aduce la cunoştinţa autorităţilor însărcinate cu evidenţa persoanelor fizice/juridice schimbarea domiciliului/reşedinţei ori, după caz, a sediului.

24. Dacă instanţa a încuviinţat, potrivit art. 167 alin. (1) din Codul de procedură civilă, citarea uneia dintre părţi prin publicitate este obligată să numească un curator dintre avocaţii baroului, potrivit art. 58 din acelaşi Cod, care va fi citat la dezbateri pentru reprezentarea intereselor pârâtului [art. 167 alin. (3) din Codul de procedură civilă], întrucât, în această ipoteză, prevederile legale, fiind imperative, nu lasă posibilitatea de apreciere a instanţei în ceea ce priveşte numirea curatorului.

25. Totodată, potrivit art. 48 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, avansarea remuneraţiei curatorului special numit de instanţă în condiţiile art. 58 şi 167 din Codul de procedură civilă este în sarcina persoanei ale cărei interese sunt ocrotite prin numirea curatorului. Instanţa poate stabili, însă, prin încheierea prevăzută de art. 58 alin. (4) din Codul de procedură civilă, ca avansarea remuneraţiei curatorului să se facă de cealaltă parte, când o asemenea măsură este în interesul continuării procesului. În mod excepţional, în cazuri urgente, care nu suferă amânare, instanţa va încuviinţa avansarea remuneraţiei cuvenite curatorului special din bugetul statului, iar sumele avansate din bugetul statului cu titlu de remuneraţie pentru curatorul special constituie cheltuieli judiciare şi vor fi puse în sarcina părţii care pierde procesul [art. 49 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013]. Partea care avansează sumele cu titlu de remuneraţie a curatorului special are protecţia drepturilor procesuale, nefiindu-i limitat accesul la justiţie, întrucât la finalul judecăţii aceste sume ce reprezintă remuneraţia curatorului special se includ în cheltuielile de judecată şi vor fi puse în sarcina părţii care pierde procesul [art. 49 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013]. Având în vedere cele expuse, prevederile criticate nu aduc atingere dispoziţiilor art. 16, art. 21 şi art. 24 din Legea fundamentală, fiind O transpunere a dispoziţiilor constituţionale privind garantarea dreptului la apărare şi nu o piedică împotriva accesului la justiţie, aplicându-se deopotrivă tuturor celor aflaţi în ipoteza normelor referitoare la instituţia curatelei speciale.

26. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în decizia menţionată îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

27. În ceea ce priveşte critica autoarei excepţiei potrivit căreia dispoziţiile legale criticate creează o discriminare între consilierii juridici şi avocaţi, prin excluderea primilor de la numirea în calitate de curatori la persoane juridice, Curtea reţine că, potrivit statutului, cele două categorii profesionale au la bază deosebiri ce decurg din specificul atribuţiilor şi al temeiurilor juridice ale fiecăreia dintre aceste categorii, inclusiv în ceea ce priveşte faptul că într-un caz activitatea se desfăşoară în baza unui contract de muncă, în timp ce în celălalt caz activitatea se desfăşoară în baza unui contract de mandat în acest sens este şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale, de exemplu Decizia nr. 81 din 25 mai 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 325 din 8 iulie 1999.

28. Aşadar, profesia de consilier juridic se exercită pe baza unui raport juridic de muncă, în urma încheierii unui contract individual de muncă în conformitate cu Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, în urma căruia dobândeşte calitatea de salariat, sau pe baza unui raport de serviciu, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007, situaţie în care devine funcţionar public. Prin urmare, profesia de consilier juridic poate fi exercitată în limitele cadrului legal al raportului de serviciu sau al raportului juridic de muncă.

29. Curtea mai observă că, potrivit art. 1-4 din Legea nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 867 din 5 decembrie 2003, consilierii juridici pot asigura consultanţă şi reprezentarea autorităţii sau instituţiei publice în serviciul căreia se află ori a persoanei juridice cu care are raporturi de muncă, apără drepturile şi interesele legitime ale acestora în raporturile lor cu autorităţile publice, instituţiile de orice natură, precum şi cu orice persoană juridică sau fizică, română sau străină. În consecinţă, consilierii juridici desfăşoară astfel de activităţi în calitatea lor de funcţionari publici sau de angajaţi cu contract individual de muncă la o persoană juridică de drept public sau privat.

30. Cu privire la modul de interpretare a dispoziţiilor legale referitoare la numirea unui curator în cazul persoanelor fizice sau al persoanelor juridice cu sau fără reprezentant, Curtea reţine că aceasta vizează coroborarea art. 167 cu art. 58 din Codul de procedură civilă, aspect care reprezintă o chestiune ce ţine de interpretarea şi aplicarea legii.

31. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea „Simba Invest - S.R.L. din Bacău în Dosarul nr. 6.484/180/2014 al Judecătoriei Bacău şi constată că dispoziţiile art. 58 alin. (1) şi (3) şi art. 167 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură civilă, precum şi ale art. 48 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Bacău şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 13 octombrie 2015.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Andreea Costin

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 663

din 15 octombrie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 6 alin. (3)-(5) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2009 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Centrului de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile, în forma iniţială a actului normativ

 

Daniel Marius Morar - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Mona>Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Simina Popescu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu. 1

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 6 alin. (3)-(5) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2009 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Centrului de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile, excepţie ridicată de Autoritatea Civilă Aeronautică Română în Dosarul nr. 189/3/2013* al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a civilă şi care formează obiectul Dosarului nr. 315D/2015 al Curţii Constituţionale.

2. La apelul nominal răspunde, pentru partea Centrul de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile, consilierul juridic Marioara Racz, cu delegaţie depusă la dosar. Lipseşte autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Centrului de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile (CIAS), care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care precizează că prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 26/2009 au fost adoptate în scopul armonizării legislaţiei naţionale cu cea europeană, în sensul înfiinţării unui organism independent având drept obiectiv creşterea şi menţinerea siguranţei aeriene la un nivel ridicat. În privinţa tarifului pentru supravegherea menţinerii obiectivelor necesare siguranţei pasagerilor, arată că, în prezent, acesta este colectat de administratorii aeroporturilor, iar faptul că Autoritatea Aeronautică Civilă Română virează în contul CIAS o cotă de 75% din sumele colectate începând cu luna iulie 2009, în vederea acoperirii cheltuielilor necesare înfiinţării şi organizării CIAS, este justificat de un interes naţional.

4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată, sens în care precizează că domeniul de reglementare a Ordonanţei Guvernului nr. 26/2009 nu face obiectul legii organice.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

5. Prin încheierea din 14 ianuarie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 189/3/2013*, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VI-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (3)-(5) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2009 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Centrului de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Autoritatea Civilă Aeronautică Română într-o cauză având ca obiect pretenţii.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile de lege criticate sunt neconstituţionale, întrucât Ordonanţa Guvernului nr. 26/2009 instituie obligaţii în sarcina Autorităţii Civile Aeronautice Române, pentru trecut. Prevederile art. 6 alin. (3) şi (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2009, care dispun ca instituţia publică Centrul de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile (CIAS) să fie finanţată din tarifele încasate de Autoritatea Civilă Aeronautică Română (AACR) pentru activităţile prestate beneficiarilor, echivalează cu o expropriere, care însă nu a fost precedată de o dreaptă despăgubire.

7. Invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la delegarea legislativă, susţine că Guvernul nu are legitimare constituţională pentru emiterea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2009, în vederea reglementării exproprierii AACR cu privire la sumele încasate ca venituri, a trecerii silite a veniturilor proprii din proprietatea privată a AACR în proprietatea CIAS. Obligarea AACR de a vira din conturile proprii, în conturile CIAS, o cotă de 75% din sumele colectate reprezentând tariful aplicat pentru prestarea serviciilor de supraveghere a menţinerii obiectivelor necesare siguranţei pasagerilor pe aeroporturile internaţionale, începând cu luna iulie 2009, reprezintă un act de dispoziţie cu privire la bunurile din patrimoniul Regiei autonome AACR, care nu ţine de competenţa de legiferare a Parlamentului, ci de cea de administrare a bunurilor.

8. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VI-a civilă consideră că textele de lege criticate sunt constituţionale. Astfel, sub aspectul dedus din neretroactivitatea legii civile, instanţa judecătorească apreciază că acesta nu mai trebuie examinat, din perspectiva soluţiei cu privire la excepţia prescripţiei dreptului la acţiune pentru perioada iulie 2009-31 decembrie 2009, rezultând că, din această perspectivă, neconstituţionalitatea dispoziţiilor legale nu mai are legătură cu soluţionarea cauzei.

9. Cu referire la reglementarea într-un domeniu ce face obiectul legii organice, instanţa reţine că obiectul ordonanţei este înfiinţarea unui organism independent de siguranţă aeriană în domeniul aviaţiei civile, cu rolul de a conduce, coordona şi executa investigaţia tehnică a accidentelor şi incidentelor grave din aviaţie, de a determina faptele, cauzele şi împrejurările care au condus la producerea acestor evenimente, identificarea în cel mai scurt timp posibil a măsurilor preventive corespunzătoare şi emiterea de recomandări de siguranţă în vederea prevenirii producerii unor evenimente similare. În aceste condiţii, domeniul de reglementare nu face obiectul legii organice, iar stabilirea sursei de finanţare este justificată de interesul public ocrotit prin înfiinţarea Centrului de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile.

10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare au fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. I alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din dispozitivul încheierii de sesizare, îl constituie prevederile art. 6 alin. (3)-(5) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2009 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Centrului de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile, în forma iniţială a actului normativ menţionat, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 601 din 31 august 2009.

14. Curtea observă că prevederile de lege criticate au fost modificate prin articolul unic pct. 4 din Legea nr. 55/2010 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2009 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Centrului de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 24 martie 2010, nefiind păstrată soluţia legislativă.

15. În acelaşi timp, Curtea reţine că, potrivit considerentelor încheierii de sesizare, temeiul de drept al cererii de chemare în judecată formulate în cauză îl constituie prevederile art. 6 alin. (3)-(5) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2009, în forma iniţială a actului normativ menţionat, astfel încât, în lumina Deciziei sale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează să se pronunţe asupra constituţionalităţii acestor prevederi având următorul conţinut:

„(3) Sursele proprii CIAS se constituie din încasarea unei cote de 75% din tariful pentru supravegherea menţinerii obiectivelor necesare siguranţei pasagerilor pe aeroporturile internaţionale, aplicat de Autoritatea Aeronautică Civilă Română.

(4) în vederea acoperirii cheltuielilor necesare înfiinţării şi organizării CIAS, Autoritatea Aeronautică Civilă Română virează în contul CIAS o cotă de 75% din sumele colectate începând cu luna iulie 2009.

(5) Modalitatea de transfer al acestor sume se stabileşte pe bază de protocol încheiat între Autoritatea Aeronautică Civilă Română şi CIAS în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe. Sursele proprii de finanţare nu au impact asupra bugetului de stat şi nu implică mărirea taxelor deja existente. “

16. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivităţii legii civile, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile, art. 44 alin. (1)-(3) şi (5) privind dreptul de proprietate privată, art. 73 alin. (3) lit. m) privind reglementarea prin lege organică a regimului juridic general al proprietăţii şi al moştenirii şi art. 115 alin. (1) privind delegarea legislativă.

17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, în ceea ce priveşte prevederile art. 6 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2009, în forma iniţială a actului normativ, care stabilesc obligaţia Autorităţii Aeronautice Civile Române de a vira în contul CIAS o cotă de 75% din sumele colectate începând cu luna iulie 2009, în vederea acoperirii cheltuielilor necesare înfiinţării şi organizării CIAS, critica de neconstituţionalitate este formulată în raport de art. 15 alin. (2) din Constituţie. Aşadar, retroactivitatea normei legale supuse controlului de constituţionalitate, invocată de autorul excepţiei, vizează perioada iulie 2009-3 septembrie - data intrării în vigoare a Ordonanţei Guvernului nr. 26/2009. Însă, Curtea observă că, în cauză, instanţa judecătorească a constatat prescripţia dreptului la acţiune, reţinând că „cererea de chemare în judecată a fost formulată (de autorul excepţiei de neconstituţionalitate) la data de 31 decembrie 2012 şi că termenul general de prescripţie s-a împlinit pentru pretenţiile principale şi accesorii aferente perioadei iulie 2009 - 31 decembrie 2009”.

18. În aceste condiţii, constatând că prevederile art. 6 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2009, în forma iniţială a actului normativ, nu au legătură cu soluţionarea cauzei, Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi (5) din Legea nr. 47/1992, urmează să  respingă ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate cu acest obiect.

19. Referitor la critica de neconstituţionalitate a prevederilor art. 6 alin. (3) şi (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2009, în forma iniţială a actului normativ, în raport cu dispoziţiile art. 44 alin. (1)^-(3) şi (5) din Constituţie, Curtea constată că prevederile de lege criticate referitoare la finanţarea cheltuielilor necesare înfiinţării unei instituţii publice nu instituie o expropriere în sensul normelor constituţionale evocate şi nu sunt de natură a încălca dreptul de proprietate privată, ale cărui conţinut şi limite sunt stabilite de lege.

20. Astfel, cât priveşte obligarea Autorităţii Aeronautice Civile Române de a vira în contul CIAS suma necesară înfiinţării acestei instituţii publice, Curtea observă că, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 405/1993 privind înfiinţarea Autorităţii Aeronautice Civile Române, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 207 din 27 august 1993, aceasta este o persoană juridică română, care funcţionează sub autoritatea Ministerului Transporturilor, ca regie autonomă de interes public naţional, al cărei patrimoniu s-a constituit prin preluarea unor active de la Ministerul Transporturilor.

21. De asemenea, potrivit art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2009, Centrul de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile este o instituţie publică cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Transporturilor.

22. Redistribuirea parţială către CIAS a tarifului pentru supravegherea menţinerii obiectivelor necesare siguranţei pasagerilor pe aeroporturile internaţionale, aplicat de Autoritatea Aeronautică Civilă Română, creează premisele funcţionării efective a acestei instituţii publice nou înfiinţate, în vederea realizării siguranţei în aviaţia civilă, obiectiv de interes naţional, partajat între celor două organisme. Stabilirea, în acest fel, a sursei de finanţare pentru înfiinţarea Centrului de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile, este justificată de interesul public ocrotit, în acord cu Directiva 94/56/CE a Consiliului din 21 noiembrie 1994 de stabilire a principiilor fundamentale care reglementează anchetarea accidentelor şi incidentelor survenite în aviaţia civilă.

23. Aşadar, potrivit normelor de lege criticate, tariful pentru supravegherea menţinerii obiectivelor necesare siguranţei pasagerilor pe aeroporturile internaţionale este aplicat de Autoritatea Aeronautică Civilă Română şi virat în contul CIAS, fără ca aceste operaţiuni să aibă semnificaţia unui transfer al dreptului de proprietate privată din patrimoniul Autorităţii. Pe cale de consecinţă, Curtea constată că dispoziţiile art. 44 alin. (1)-(3) şi (5) din Constituţie nu sunt incidente în cauză.

24. De altfel, conform art. 6 alin. (3) şi (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2009, astfel cum au fost modificate prin art. unic pct. 4 din Legea nr. 55/2010, sursele proprii CIAS se constituie din transferul sumei de 0,275 euro/pasager îmbarcat pe aeroporturile din România din tariful pentru supravegherea menţinerii obiectivelor necesare siguranţei pasagerilor, această sumă reprezentând tariful colectat de administratorii aeroporturilor şi virat CIAS.

25. Cu referire la critica vizând reglementarea prin ordonanţă a Guvernului într-un domeniu ce face obiectul legii organice, aspect de natură să conducă, în opinia autorului excepţiei, la încălcarea art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie referitor la reglementarea prin lege organică a statutului funcţionarilor publici, Curtea reţine că obiectul ordonanţei este înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea CIAS, instituţie publică cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, prin reorganizarea Serviciului Investigaţii Transport Aerian, structură care funcţionează în cadrul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, astfel cum rezultă din art. 1, finanţată din venituri proprii.

26. În aceste condiţii, Curtea constată că domeniul de reglementare al Ordonanţei Guvernului nr. 26/2009 nu face obiectul legii organice, actul normativ menţionat fiind emis, în temeiul art. 1 pct. 11.1 din Legea nr. 253/2009 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, cu îndeplinirea exigenţelor art. 115 alin. (1) din Constituţie.

27. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a art. 6 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2009 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Centrului de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile, în forma iniţială a actului normativ, excepţie ridicată de Autoritatea Civilă Aeronautică Română în Dosarul nr. 189/3/2013* al Tribunalului Bucureşti - Secţia a Vi-a civilă.

2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe judecătoreşti şi constată că prevederile art. 6 alin. (3) şi (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2009 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Centrului de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile, în forma iniţială a actului normativ, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 15 octombrie 2015.

 

PREŞEDINTE,

DANIEL MARIUS MORAR

Magistrat-asistent,

Simina Popescu

 

ORD

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ DE URGENTĂ

pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi a unor acte normative conexe

 

Având în vedere că, prin Decizia nr. 895/2015, Curtea Constituţională a constatat neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 666 din noul Cod de procedură civilă, care privesc, în esenţă, încuviinţarea executării silite de către executorul judecătoresc,

dat fiind faptul că, potrivit art. 147 alin. (1) din Constituţia României, republicată, de la data publicării deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial al României, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale vor fi suspendate de drept, urmând a-şi înceta efectele juridice la 45 de zile de la publicare dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei,

având în vedere faptul că, potrivit celor reţinute de Curtea Constituţională, odată cu publicarea deciziei, legiuitorul, în temeiul art. 147 alin. (1) din Constituţie, are obligaţia de a pune de acord întreaga procedură de încuviinţare a executării silite cu dispoziţiile Constituţiei constatate a fi încălcate şi, implicit, cu decizia Curţii Constituţionale, ale cărei considerente şi dispozitiv sunt general obligatorii,

având în atenţie faptul că se impune, cu necesitate, promovarea, de urgenţă, a unor soluţii legislative privind competenţa şi procedura de încuviinţare a executării silite, în scopul instituirii controlului judecătoresc preventiv asupra declanşării executării silite propriu-zise, asigurându-se astfel garanţiile de imparţialitate şi independenţă specifice numai instanţelor judecătoreşti,

întrucât decizia amintită cuprinde, în considerente, efectele pe care le va produce de la data publicării sale în Monitorul Oficial al României, în sensul că:

- decizia nu se va aplica în privinţa procedurilor de executare silită încuviinţate până la data publicării sale;

- decizia se va aplica în privinţa contestaţiilor la executare formulate împotriva încheierii de încuviinţare a executării silite date de executorul judecătoresc aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti la data publicării acesteia, precum şi în cele în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate până la data sus-menţionată;

- din ziua publicării deciziei, competenţa executorilor judecătoreşti de a încuviinţa executarea silită încetează,

în considerarea faptului că, prin aceeaşi decizie, Curtea Constituţională a reţinut că, până la adoptarea soluţiei legislative corespunzătoare, ca o consecinţă a acestei decizii, instanţele judecătoreşti urmează să aplice în mod direct art. 21 alin. (3), art. 124 şi art. 126 alin. (1) din Constituţie, devenind, astfel, competente să încuviinţeze executarea silită,

deoarece lipsa unor norme specifice privind competenţa şi procedura de încuviinţare a executării silite de către instanţele judecătoreşti, care să însoţească efectele prevăzute în considerentele deciziei mai sus menţionate, ar accentua vidul legislativ generat de constatarea neconstituţionalităţii dispoziţiilor art. 666 din noul Cod de procedură civilă, cu consecinţa apariţiei unei practici judiciare neunitare în materie, fiind necesară conferirea unui efect imediat normelor privind competenţa şi procedura de încuviinţare a executării silite de către instanţele judecătoreşti,

ţinând seama de faptul că starea de incertitudine juridică, cu consecinţe grave pe planul soluţionării proceselor civile aflate în faza de executare silită - constând în afectarea drepturilor procesuale ale participanţilor la procedurile de executare silită şi punerea instanţelor judecătoreşti în situaţia de a judeca în lipsa unor reguli specifice vizând competenţa şi procedura de soluţionare în materia încuviinţării executării silite -, ar putea fi amplificată în lipsa unei intervenţii legislative imediate,

în considerarea faptului că un demers legislativ ordinar nu ar putea fi finalizat până la data expirării termenului de 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale mai sus menţionate,

având în vedere că aspectele mai sus menţionate vizează un interes public şi constituie o situaţie extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată, impunând adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanţei de urgenţă, în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

 

Art. I. - Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 603, alineatul (3) va avea următorul cuprins:

(3) în cazul în care hotărârea arbitrală se referă la un litigiu legat de transferul dreptului de proprietate şi/sau de constituirea altui drept real asupra unui bun imobil, hotărârea arbitrală se va prezenta instanţei judecătoreşti ori notarului public pentru a obţine o hotărâre judecătorească sau, după caz, un act autentic notarial. După verificarea de către instanţa judecătorească ori de către notarul public a respectării condiţiilor şi după îndeplinirea procedurilor impuse de lege şi achitarea de către părţi a impozitului privind transferul dreptului de proprietate, se va proceda la înregistrarea în cartea funciară şi se va realiza transferul de proprietate şi/sau constituirea altui drept real asupra bunului imobil în cauză. Dacă hotărârea arbitrală se execută silit, verificările prevăzute în prezentul alineat vor fi efectuate de către instanţă, în cadrul procedurii de încuviinţare a executării silite.”

2. Articolul 615 va avea următorul cuprins:

„Executarea silita

Art. 615. - Hotărârea arbitrată constituie titlu executoriu şi se execută silit întocmai ca o hotărâre judecătorească.”

3. La articolul 628, alineatul (5) va avea următorul cuprins:

„(5) Pentru sumele stabilite prin aplicarea alin. (1)-(4), încheierea instanţei de executare sau a executorului judecătoresc constituie titlu executoriu.”

4. Articolul 635 va avea următorul cuprins:

„Hotărârile arbitrate şi alte hotărâri ale organelor cu atribuţii jurisdicţionale

Art. 635. - Pot fi puse în executare hotărârile arbitrale, chiar dacă sunt atacate cu acţiunea în anulare, precum şi alte hotărâri ale rămase definitive, ca urmare a organelor cu atribuţii neatacării lor în faţa instanţei judecătoreşti competente.” jurisdicţionale

5. Articolul 641 va avea următorul cuprins:

„Înscrisurile sub semnătură privată

Art. 641. - Înscrisurile sub sunt titluri executorii numai în cazurile şi condiţiile semnătură privată anume prevăzute de lege. Orice clauză sau convenţie contrară este nulă şi considerată astfel nescrisă. Dispoziţiile art. 664 şi următoarele sunt aplicabile.”

6. La articolul 651, alineatul (3) va avea următorul cuprins:

„(3) Instanţa de executare soluţionează cererile de încuviinţare a executării silite, contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe.”

7. Articolul 665 va avea următorul cuprins:

„Înregistrarea cererii de executare

Art. 665. - (1) De îndată ce primeşte cererea de executare, executorul judecătoresc, prin încheiere, va dispune înregistrarea acesteia şi deschiderea dosarului de executare sau, după caz, va refuza motivat deschiderea procedurii de executare.

(2) încheierea prevăzută la alin. (1) se comunică de îndată creditorului. În cazul în care executorul judecătoresc refuză deschiderea procedurii de executare, creditorul poate face plângere, în termen de 15 zile de la data comunicării încheierii prevăzute la alin. (1), la instanţa de executare.”

8. Articolul 666 va avea următorul cuprins:

„Încuviinţarea executării silite

Art. 666. - (1) în termen de maximum 3 zile de la înregistrarea cererii, executorul judecătoresc va solicita încuviinţarea executării de către instanţa de executare, căreia îi va înainta, în copie certificată de el pentru conformitate cu originalul, cererea creditorului, titlul executoriu, încheierea prevăzută la art. 665 alin. (1) şi dovada achitării taxei judiciare de timbru.

(2) Cererea de încuviinţare a executării silite se soluţionează în termen de maximum 7 zile de la înregistrarea acesteia la instanţă, prin încheiere dată în camera de consiliu, fără citarea părţilor. Pronunţarea se poate amâna cu cel mult 48 de ore, iar motivarea încheierii se face în cel mult 7 zile de la pronunţare.

(3) încheierea va cuprinde, în afara menţiunilor prevăzute la art. 233 alin. (1), arătarea titlului executoriu pe baza căruia se va face executarea, suma, atunci când aceasta este determinată sau determinabilă, cu toate accesoriile pentru care s-a încuviinţat urmărirea, când s-a încuviinţat urmărirea silită a bunurilor debitorului şi modalitatea concretă de executare silită, atunci când s-a solicitat expres aceasta.

(4) încuviinţarea executării silite permite creditorului să ceară executorului judecătoresc care a solicitat încuviinţarea să recurgă, simultan ori succesiv, la toate modalităţile de executare prevăzute de lege în vederea realizării drepturilor sale, inclusiv a cheltuielilor de executare. Încuviinţarea executării silite produce efecte pe întreg teritoriul ţării. De asemenea, încuviinţarea executării silite se extinde şi asupra titlurilor executorii care se vor emite de executorul judecătoresc În cadrul procedurii de executare silită încuviinţate.

(5) Instanţa poate respinge cererea de încuviinţare a executării silite numai dacă:

1. cererea de executare silită este de competenţa altui organ de executare decât cel sesizat;

2. hotărârea sau, după caz, înscrisul nu constituie, potrivit legii, titlu executoriu;

3. Înscrisul, altul decât o hotărâre judecătorească, nu întruneşte toate condiţiile de formă cerute de lege sau alte cerinţe în cazurile anume prevăzute de lege;

4. creanţa nu este certă, lichidă şi exigibilă;

5. debitorul se bucură de imunitate de executare;

6. titlul cuprinde dispoziţii care nu se pot aduce la îndeplinire prin executare silită;

7. există alte impedimente prevăzute de lege.

(6) încheierea prin care instanţa admite cererea de încuviinţare a executării silite nu este supusă niciunei căi de atac, însă poate fi cenzurată în cadrul contestaţiei la executare silită, introdusă în condiţiile prevăzute de lege. Dispoziţiile art. 712 alin. (3) rămân aplicabile.

(7) încheierea prin care se respinge cererea de încuviinţare a executării silite poate fi atacată numai cu apel exclusiv de creditor, în termen de 15 zile de la comunicare.

(8) în partea finală a încheierii de încuviinţare a executării silite va fi adăugată formula executorie, cu următorul cuprins:

«Noi, Preşedintele României,

Dăm împuternicire şi ordonăm executorilor judecătoreşti să pună în executare titlul (Aici urmează elementele de identificare a titlului executoriu.) pentru care s-a pronunţat prezenta încheiere de încuviinţare a executării silite. Ordonăm agenţilor forţei publice să sprijine îndeplinirea promptă şi efectivă a tuturor actelor de executare silită, iar procurorilor să stăruie pentru ducerea la îndeplinire a titlului executoriu, în condiţiile legii. (Urmează semnătura preşedintelui completului şi a grefierului.)»“

9. La articolul 670, alineatul (6) va avea următorul cuprins:

„(6) Pentru sumele stabilite prin aplicarea alin. (1)-(5), încheierea constituie titlu executoriu atât pentru creditor, cât şi pentru executorul judecătoresc.”

10. La articolul 680, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

(2) în cazul altor titluri executorii decât hotărârile judecătoreşti, la cererea creditorului sau a executorului judecătoresc, depusă odată cu cererea de încuviinţare a executării silite ori pe cale separată, instanţa competentă va autoriza intrarea în locurile menţionate la alin. (1). Instanţa se pronunţă, de urgenţă, în camera de consiliu, cu citarea terţului care deţine bunul, prin încheiere executorie care nu este supusă niciunei căi de atac.”

11. La articolul 699, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) După încuviinţarea executării silite, executorul va comunica debitorului încheierea instanţei, precum şi o nouă somaţie, la care nu se va mai alătura titlul ce se execută.”

12. La articolul 712, alineatul (3) va avea următorul cuprins:

„(3) De asemenea, după începerea executării silite, cei interesaţi sau vătămaţi pot cere, pe calea contestaţiei la executare, şi anularea încheierii prin care s-a admis cererea de încuviinţare a executării silite, dacă a fost dată fără îndeplinirea condiţiilor legale.”

13. La articolul 720, alineatul (8) va avea următorul cuprins:

(8) în situaţia prevăzută la alin. (7), instanţa va solicita încheierea prevăzută la art. 665 alin. (1) sau, după caz, actul care constată refuzul executorului judecătoresc de a primi ori de a înregistra cererea de executare silită, de a îndeplini un act de executare silită ori de a lua altă măsură prevăzută de lege.”

14. La articolul 732, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

(2) în cazul în care există pericol evident de sustragere a bunurilor de la urmărire, la solicitarea creditorului făcută în cuprinsul cererii de executare, instanţa, prin încheierea de încuviinţare a executării, va dispune sechestrarea bunurilor urmăribile odată cu comunicarea somaţiei către debitor. În acest caz, se va face menţiunea corespunzătoare în chiar încheierea de încuviinţare a executării.”

15. La articolul 783, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„Art. 783. - (1) Poprirea se înfiinţează fără somaţie, în baza încheierii de încuviinţare a executării, prin adresă în care se va preciza şi titlul executoriu în temeiul căruia s-a înfiinţat poprirea, ce va fi comunicata celei de-a treia persoane arătate la art. 781 alin. (1), împreună cu încheierea de încuviinţare a executării sau un certificat privind soluţia pronunţată în dosar. Despre măsura luată va fi înştiinţat şi debitorul, căruia i se va comunica, în copie, adresa de înfiinţare a popririi, la care se vor ataşa şi copii certificate de pe încheierea de încuviinţare a executării sau de pe certificatul privind soluţia pronunţată în dosar, şi titlul executoriu, în cazul în care acestea din urmă nu i-au fost anterior comunicate.”

16. Articolul 820 va avea următorul cuprins:

„Înştiinţarea debitorului şi a terţului dobânditor

Art. 820. - Executorul judecătoresc va comunica o copie de pe încheierea de încuviinţare a executării silite prevăzute de art. 666 atât debitorului, cât şi terţului dobânditor, însoţită, în ambele cazuri, de titlul executoriu în copie certificată de executor pentru conformitate cu originalul şi de somaţie, punându-li-se în vedere ca în termen de 15 zile de la primirea acesteia să plătească întreaga datorie, inclusiv dobânzile şi cheltuielile de executare.”

17. La articolul 856, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) La cererea adjudecatarului, acesta va fi pus în posesia imobilului adjudecat de către executorul judecătoresc, actul de adjudecare constituind titlu executoriu împotriva tuturor persoanelor arătate la art. 854 lit. i). Dispoziţiile art. 664 şi următoarele sunt aplicabile.”

18. Articolul 889 va avea următorul cuprins:

„Executarea fără somaţie

Art. 889. - La cererea creditorului, dacă se justifică o nevoie urgentă sau există pericol ca debitorul să se sustragă de la urmărire, să ascundă, să distrugă ori să deterioreze bunurile ce trebuie predate, instanţa va putea să dispună, prin încheierea de încuviinţare a executării silite, ca executarea silită să se facă de îndată şi fără somaţie.”

19. La articolul 955, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„Art. 955. - (1) Măsura sechestrului asigurător se duce la îndeplinire de către executorul judecătoresc, potrivit regulilor prezentului cod cu privire la executarea silită, care se aplică în mod corespunzător, fără a mai cere vreo autorizare sau încuviinţare în acest sens. Dispoziţiile art. 665 rămân aplicabile.”

Art. II. - La articolul 23 alineatul (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„a) acţiunile posesorii, cererile privind pensiile de întreţinere, cererile privind înregistrările şi rectificările în registrele de stare civilă, cererile privind popririle, încuviinţarea executării silite şi luarea unor măsuri asigurătorii;”.

Art. III. - Alineatul (1) al articolului 2.445 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 15 iulie 2011, cu modificările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 2.445. - (1) Creditorul ipotecar poate cere instanţei încuviinţarea executării ipotecii mobiliare prin vânzarea bunului mobil ipotecat. La cererea de încuviinţare se vor ataşa documente care atestă existenţa creanţei ipotecare şi a ipotecii mobiliare, împreună cu dovada perfectării ipotecii. Instanţa va analiza existenţa creanţei şi a ipotecii legal perfectate şi va încuviinţa vânzarea, cu citarea părţilor interesate. Introducerea cererii de încuviinţare a executării ipotecii mobiliare prin vânzarea bunului mobil ipotecat întrerupe prescripţia dreptului de a obţine executarea silită.”

Art. IV. - Alineatele (1) şi (2) ale articolului 1811 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 1811. - (1) încuviinţarea executării ipotecii mobiliare prin vânzarea bunului ipotecat prevăzută la art. 2.445 din Codul civil este de competenţa judecătoriei în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul sau, după caz, sediul creditorul.

(2) Opoziţia la executare prevăzută la art. 2.452 din Codul civil este de competenţa judecătoriei care a încuviinţat vânzarea bunului mobil ipotecat.”

Art. V. - La articolul 10 alineatul (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările şi completările ulterioare, litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„a) cereri pentru încuviinţarea executării silite, pentru fiecare titlu executoriu - 20 lei;”.

Art. VI. - (1) începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, cererile de încuviinţare a executării silite se soluţionează de către instanţele judecătoreşti şi cu procedura prevăzute de Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, astfel cum a fost modificată prin prezenta ordonanţă de urgenţă.

(2) începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, executarea ipotecii mobiliare prin vânzarea bunului mobil ipotecat se poate face numai după încuviinţarea executării potrivit art. 2.445 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta ordonanţă de urgenţă, de către instanţa judecătorească prevăzută la art. 1811 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta ordonanţă de urgenţă.

Art. VII. - Ori de câte ori printr-un act normativ se prevede învestirea cu formulă executorie a titlurilor executorii şi/sau încuviinţarea executării de către executorul judecătoresc, acestea vor fi puse în executare după încuviinţarea executării de către instanţa judecătorească competentă potrivit legii, fără a fi necesară învestirea cu formulă executorie.

Art. VIII. - Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015, cu modificările aduse prin prezenta ordonanţă de urgenţă, se va republica, după aprobarea prin lege a acesteia, în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Ministrul justiţiei,

Raluca Alexandra Prună

 

Bucureşti, 3 februarie 2016.

Nr. 1.

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind eliberarea domnului colonel Cornea Nicolae din funcţia de inspector general al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă

 

Având în vedere propunerea formulată de ministrul afacerilor interne prin Adresa nr. 272.668 din 1 februarie 2016,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 8 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 88/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 363/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 14 alin. (1) din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.490/2004 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare şi a organigramei Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul colonel Cornea Nicolae se eliberează din funcţia de inspector general al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Sorin Sergiu Chelmu

 

Bucureşti, 4 februarie 2016.

Nr. 46.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind împuternicirea domnului general de brigadă cu o stea Vasilică Ovidiu pentru a îndeplini atribuţiile funcţiei de inspector general al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă

 

Având în vedere propunerea formulată de ministrul afacerilor interne prin Adresa nr. 272.669 din 1 februarie 2016,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 9 din cap. II din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 771 alin. 1 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 14 alin. (1) din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.490/2004 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare şi a organigramei inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul general de brigadă cu o stea Vasilică Ovidiu se împuterniceşte pentru a îndeplini atribuţiile funcţiei de inspector general al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Sorin Sergiu Chelmu

 

Bucureşti, 4 februarie 2016.

Nr. 47.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

 

ORDIN

pentru abrogarea Ordinului ministrului economiei şi finanţelor nr. 895/2008 privind procedura de transfer al sumelor recuperate în România reprezentând creanţe stabilite în alte state membre ale Uniunii Europene, precum şi de transfer al sumelor recuperate de autorităţile competente din alte state membre, reprezentând creanţe stabilite în România

 

În temeiul prevederilor art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul finanţelor publice emite următorul ordin:

Art. 1. - Prin prezentul ordin se abrogă Ordinul ministrului economiei şi finanţelor nr. 395/2008 privind procedura de transferai sumelor recuperate în România reprezentând creanţe stabilite în alte state membre ale Uniunii Europene, precum şi de transfer al sumelor recuperate de autorităţile competente din alte state membre, reprezentând creanţe stabilite în România, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 131 din 20 februarie 2008.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul finanţelor publice,

Daniela Pescaru,

secretar de stat

 

Bucureşti, 19 ianuarie 2016.

Nr. 85.

 

ACTE ALE OFICIULUI ROMÂN PENTRU DREPTURILE DE AUTOR

 

OFICIUL ROMÂN PENTRU DREPTURILE DE AUTOR

 

DECIZIE

privind publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Protocolului privind desemnarea colectorului comun pentru comunicarea publică ambientală a operelor audiovizuale, încheiat între Drepturi de Autor în Cinematografie şi Audiovizual - Societatea Autorilor Români din Audiovizual (DACIN SARA) şi Uniunea Producătorilor de Fonograme din România (UPFR)

 

În conformitate cu prevederile art. 133 alin. (9) şi ale art. 138 alin (1) lit. a) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare,

luând în considerare Adresa Uniunii Producătorilor de Fonograme din România (UPFR), înregistrată la Oficiul Român pentru Drepturile de Autor cu nr. RGII/400 din 20 ianuarie 2016,

având în vedere Referatul Direcţiei Registre şi Gestiune Colectivă nr. RGII/526 din 25 ianuarie 2016, în baza prevederilor art. 3 alin. (2) lit. a) şi art. 7 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 401/2006 privind organizarea, funcţionarea, structura personalului şi dotările necesare îndeplinirii atribuţiilor Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, cu modificările ulterioare, a Deciziei prim-ministrului nr. 427/2012 privind numirea doamnei Irina Lucan-Arjoca în funcţia de director general adjunct al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, precum şi ale Deciziei prim-ministrului nr. 278/2015 privind exercitarea atribuţiilor directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor,

directorul general adjunct al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor emite prezenta decizie.

Art. 1. - Se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, Protocolul privind desemnarea colectorului comun pentru comunicarea publică ambientală a operelor audiovizuale, încheiat între Drepturi de Autor în Cinematografie şi Audiovizual™ Societatea Autorilor Români din Audiovizual (DACIN SARA) şi Uniunea Producătorilor de Fonograme din România (UPFR), prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta decizie.

Art. 2. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi pe site-ul www.orda.ro

 

Directorul general adjunct al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor,

Irina Lucan-Arjoca

 

Bucureşti, 25 ianuarie 2016.

Nr. 6.

 

ANEXĂ

 

PROTOCOL

privind desemnarea colectorului comun pentru comunicarea publică ambientală a operelor audiovizuale

 

Subscrisele:

DACIN SARA - Drepturi de Autor în Cinematografie şi Audiovizual - Societatea Autorilor Români din Audiovizual (DACIN SARA), cu sediul în Bucureşti, str. Mihai Eminescu nr. 102-104, et. 1, ap. 4, sectorul 2, având RO 9068034, cont bancar RO64RNCB02850Q8414510181 deschis la BCR, Sucursala Unic, reprezentată legal de Bogdan Ficeac, în calitate de director general,

şi

Uniunea Producătorilor de Fonograme din România (UPFR). cu sediul în Bucureşti, str. Nicolae Titulescu nr. 88B, sectorul 1, având RO 9670110, cont bancar RO66BRDE445SV20971204450 deschis la BRD, Sucursala Dorobanţi Bucureşti, reprezentată legal de Mihaela Alexandrina Scrioşteanu, în calitate de director executiv,

având în vedere dispoziţiile art. 133 alin. (9) din Legea nr. 8/1996 ce conferă posibilitatea organismelor de gestiune colectivă de a conveni printr-un protocol desemnarea organismului colector comun pe un domeniu de plătitori pentru remuneraţiile cuvenite categoriilor de titulari de drepturi reprezentate de acestea,

având în vedere că ambele organisme de gestiune colectivă, DACIN SARA şi UPFR, colectează remuneraţii de la aceeaşi categorie de utilizatori din domeniul unităţilor de alimentaţie publică (baruri, restaurante etc.), din domeniul cazinourilor, hotelurilor şi altor unităţi de cazare, în ceea ce priveşte comunicarea publică ambientală a operelor audiovizuale, respectiv a fonogramelor, potrivit Deciziei ORDA nr. 173/2007, de publicare în Monitorul Oficial a Protocolului pentru stabilirea Metodologiei privind comunicarea publică a repertoriului de opere cinematografice şi alte opere audiovizuale, şi potrivit Deciziei ORDA nr. 399/2006, de publicare în Monitorul Oficial a Protocolului pentru stabilirea Metodologiei privind comunicarea publică a fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora şi tabelelor cuprinzând drepturile patrimoniale ale artiştilor interpreţi ori executanţi şi producătorilor de fonograme,

în considerarea atribuţiilor pe care cele două organisme de gestiune colectivă le au în relaţia lor cu utilizatorii,

părţile au convenit încheierea prezentului protocol, după cum urmează:

 

Art. 1. - (1) Părţile convin UPFR drept colector comun în relaţia cu utilizatorii care, potrivit metodologiilor în vigoare, au obligaţia de plată a remuneraţiei cuvenite atât autorilor de opere audiovizuale pentru comunicarea publică a repertoriului de opere cinematografice şi alte opere audiovizuale, cât şi producătorilor de fonograme pentru comunicarea publică a fonogramelor.

(2) în această calitate, UPFR urmează să colecteze, în numele şi pe seama DACIN SARA, remuneraţia cuvenită autorilor de opere audiovizuale pentru comunicarea publică a repertoriului de opere cinematografice şi alte opere audiovizuale, cu ocazia colectării remuneraţiei cuvenite producătorilor de fonograme pentru comunicarea publică a fonogramelor în scop ambiental, în cazul în care utilizatorul datorează remuneraţie pentru ambele categorii de titulari de drepturi, potrivit metodologiilor în vigoare.

Art. 2. - (1) Părţile vor coopera pentru consolidarea drepturilor patrimoniale ale ambelor categorii de titulari de drepturi, în relaţia cu utilizatorii prevăzuţi la art. 1 alin. (1) din prezentul protocol.

(2) UPFR este mandatată de DACIN SARA să colecteze sumele datorate de utilizatori reprezentând drepturile patrimoniale ale autorilor de opere audiovizuale pentru comunicarea publică a repertoriului de opere cinematografice şi alte opere audiovizuale, inclusiv cele datorate pentru trecut. În acest sens, UPFR are dreptul de a emite autorizaţie licenţă neexclusivă în numele şi pe seama DACIN SARA, de a formula pretenţii în instanţă în legătură cu sumele datorate de utilizatori pentru comunicarea publică a operelor cinematografice şi alte opere audiovizuale, inclusiv de a promova căi de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti ori de a renunţa la judecată sau de a încheia tranzacţii cu utilizatorii, după caz, şi de a urmări sumele datorate de utilizatori prin executarea lor silită.

(3) UPFR va emite utilizatorului autorizaţie licenţă neexclusivă pentru comunicarea publică a operelor cinematografice şi alte opere audiovizuale, în mod distinct de autorizaţia licenţă neexclusivă pe care o emite utilizatorului pentru comunicarea publică a fonogramelor în scop ambiental.

(4) Sumele colectate de UPFR, în calitatea sa de colector comun, în numele şi pe seama DACIN SARA, se evidenţiază în conturi analitice distincte.

(5) DACIN SARA va comunica UPFR repertoriul operelor cinematografice şi audiovizuale pe care îl gestionează la data încheierii prezentului protocol, împreună cu lista membrilor activi ai DACIN SARA, precum şi orice alte informaţii în legătură cu acestea, necesare colectării remuneraţiei.

(6) DACIN SARA va comunica UPFR lista utilizatorilor de opere cinematografice şi alte opere audiovizuale sub forma comunicării lor publice, cu care a încheiat contracte sau autorizaţii licenţă neexclusivă până la data încheierii prezentului protocol, indicând pentru fiecare în parte situaţia lor juridică, cum ar fi, însă fără a se limita la informaţii privind durata valabilităţii autorizaţiei licenţă neexclusive acordate, sumele scadente şi restante, eventuale litigii aflate pe rolul instanţei de judecată.

(7) UPFR va prelua de la DACIN SARA datele şi informaţiile prevăzute la alineatele precedente pe bază de proces-verbal. Aceste date şi informaţii urmează a fi puse la dispoziţie în format electronic sub forma unor situaţii tabelare.

(8) La prezentul protocol se anexează graficul de implementare a procedurii de colectare, inclusiv cu tipurile de activităţi gestionate pentru demararea colectării, în cazul în care, din cauza neplăţii serviciilor de start-up sau neaprobării formularelor, se întârzie implementarea procedurii, începerea activităţii de colectare se va decala în mod corespunzător cu perioada de întârziere a plăţii sau de aprobare a formularelor.

(9) După parcurgerea etapei de implementare a procedurii de colectare, UPFR va începe activitatea de colectare a drepturilor cuvenite DACIN SARA în termen de două luni de la semnarea prezentului protocol.

Art. 3. - (1) în situaţia contractelor sau autorizaţiilor licenţă neexclusivă pe care DACIN SARA le-a încheiat cu utilizatorii înainte de încheierea prezentului protocol, valabile la data încheierii prezentului protocol, DACIN SARA îşi rezervă dreptul de a colecta remuneraţiile de la respectivii utilizatori până la data încetării valabilităţii acestora.

(2) DACIN SARA va înştiinţa UPFR în legătură cu încetarea valabilităţii contractelor sau autorizaţiilor licenţă neexclusivă, prevăzute la alin. (1), ori în legătură cu orice aspect privind plata remuneraţiilor datorate de utilizatori, în vederea preluării lor de UPFR şi exercitării pe viitor a mandatului încredinţat în condiţiile art. 2 alin. (2) din prezentul protocol.

Art. 4. - (1) UPFR va repartiza trimestrial către DACIN SARA sumele colectate în condiţiile prezentului protocol, până cel târziu la data de 15 ale lunii următoare trimestrului în care au fost colectate.

(2) La repartizarea sumelor colectate către DACIN SARA, UPFR îşi va deduce şi va reţine din acestea cheltuielile ce acoperă costurile pentru colectarea remuneraţiei cuvenite autorilor de opere audiovizuale pentru comunicarea publică, reprezentând salariu fix, comisioane, bonuri de masă şi contribuţii sociale aferente acestor venituri pentru operator nou baze de date, comisioane inspectori, coordonator regional şi coordonator colectare, costuri papetărie, tonner, costuri anuale şi mentenanţă IT, cota-parte regie (chirie, amortizări, utilităţi etc.), în limita de 13,56% din sumele colectate anual de UPFR pentru DACIN SARA.

(3) Limita procentuală stabilită la alin. (2) este aplicabilă în cazul în care suma colectată anual de UPFR pentru DACIN SARA este mai mare de 900.000 lei.

(4) în situaţia acţiunilor în instanţă, ce vizează deopotrivă drepturile patrimoniale ale autorilor de opere audiovizuale şi drepturile conexe ale producătorilor de fonograme, cheltuielile judiciare şi de executare silită ocazionate de acestea urmează a fi suportate de ambele părţi, direct proporţional cu cota remuneraţiei solicitate ori încuviinţate de instanţă, după caz, corespunzătoare fiecărei categorii de titulari beneficiari.

(5) Cheltuielile pentru demararea colectării remuneraţiei, în condiţiile prezentului protocol, denumite „cheltuieli de start-up", cuprinzând costuri IT (achiziţie PC, achiziţii licenţe şi dezvoltarea softurilor de gestionare a bazelor de date - CRM şi NAVISION) şi trainingul inspectorilor, vor fi suportate integral de DACIN SARA. Aceste cheltuieli sunt estimate la suma de 29.544 lei.

(6) Cheltuielile poştale curente, necesare trimiterii corespondentei, sunt de asemenea suportate integral de DACIN SARA.

Art. 5. - (1) întrucât la data semnării prezentului protocol nu se cunoaşte o dimensiune a sumelor ce vor fi colectate, în cazul în care va fi necesar, UPFR va informa DACIN SARA pentru a decide asupra comisionului real de colectare,

(2) Comisionul real de colectare reflectă cheltuielile avansate de UPFR pentru colectarea remuneraţiilor în numele şi pe seama DACIN SARA şi nu va putea depăşi cuantumul prevăzut de lege din valoarea remuneraţiilor colectate.

Art. 6. - UPFR va ţine un registru electronic special al licenţelor emise în condiţiile prezentului protocol, în care va menţiona numele utilizatorului licenţiat, perioada pentru care a fost emisă licenţa, remuneraţia datorată şi/sau achitată, spaţiile publice pentru care se datorează remuneraţia, precum şi alte informaţii relevante în legătură cu colectarea remuneraţiei datorate de utilizator. Baza de date constituită de UPFR, ca urmare a desfăşurării activităţii de colector comun, reprezintă proprietatea UPFR, utilizarea acesteia fiind permisă doar cu acordul prealabil al UPFR.

(2) DACIN SARA va putea consulta acest registru la sediul UPFR, având dreptul de a solicita înscrisuri justificative în legătură cu cele menţionate în registru.

(3) Părţile convin ca odată cu efectuarea repartiţiei UPFR să transmită DACIN SARA raportări trimestriale privind încasările şi situaţia utilizatorilor plătitori, în formatul pe care acestea îl vor stabili de comun acord. Aceste raportări vor putea fi transmise

DACIN SARA şi punctual, la solicitarea ORDA ori pentru adunarea generală a membrilor DACIN SARA, în formatul stabilit de comun acord de către părţi.

(4) Părţile convin asupra formei documentelor standard după cum urmează: Informare în vederea obţinerii autorizaţiei neexclusive de utilizare a muzicii/operelor audiovizuale, proces-verbal de constatare a difuzării muzicii/operelor audiovizuale, notificare în vederea obţinerii autorizaţiei neexclusive de utilizare a muzicii/operelor audiovizuale, contract în vederea obţinerii autorizaţiei neexclusive de utilizare a muzicii/operelor audiovizuale, anexa contract în vederea obţinerii autorizaţiei - neexclusive de utilizare a muzicii/operelor audiovizuale, act adiţional contract în vederea obţinerii autorizaţiei neexclusive de utilizare a muzicii/operelor audiovizuale, înştiinţare de plată în vederea obţinerii autorizaţiei neexclusive de utilizare a muzicii/operelor audiovizuale, notificare de plată, factură fiscală, autorizaţie licenţă neexclusivă de utilizare a muzicii/operelor audiovizuale, anexa la autorizaţie licenţă neexclusivă de utilizare a muzicii/operelor audiovizuale, toate formularele urmând a fi cuprinse într-un proces-verbal care se va încheia în cei mu)t două săptămâni de la data semnării prezentului protocol.

Orice modificare a formularelor care nu presupune modificare a programului software de colectare şi repartiţie se consideră aprobată şi asumată de către DACIN SARA iar, în cazul în care presupune o astfel de modificare, formularele vor fi agreate de părţi de comun acord pe bază de proces-verbal.

Art. 7. - Părţile se obligă să păstreze confidenţialitatea tuturor informaţiilor comunicate între acestea în condiţiile prezentului protocol, partea ce ar divulga terţilor astfel de informaţii fiind direct răspunzătoare pentru prejudiciile ce ar fi cauzate şi solicitate de utilizatori.

Art. 8. - (1) Prezentul protocol este valabil pe o perioadă de 1 an de la data încheierii lui, termenul de valabilitate prelungindu-se în mod tacit pe perioade succesive de 1 an în situaţia în care niciuna din părţi nu notifică cealaltă parte pentru încetarea prezentului protocol cu 60 de zile înaintea termenului de valabilitate.

(2) Orice modificare a prezentului protocol este posibilă prin acte adiţionale încheiate între organismele de gestiune colectivă beneficiare, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare.

 

Prezentul protocol se încheie în 3 (trei) exemplare originale, câte unul pentru fiecare parte, iar unul spre a fi comunicat ORDA în vederea publicării în Monitorul Oficial al României.

 

Din partea

Din partea

DACIN SARA - Drepturi de Autor în Cinematografie şi Audiovizual - Societatea Autorilor Români din Audiovizual,

UPFR - Uniunii Producătorilor de Fonograme din România,

Bogdan Ficeac,

Mihaela-Alexandrina Scrioşteanu,

director general

director executiv

 

ANEXĂ

la protocol

 

GRAFIC

de implementare a procedurii de colectare pentru comunicare publică DACIN SARA

 

 

Săptămâna 1

Săptămâna 2

Săptămâna 3

Săptămâna 4

Săptămâna 5

Săptămâna 6

Săptămâna 7

Pregătire + aprobare formulare

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Angajare + training personal calificat

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Dezvoltare programe software personalizate

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Achiziţie PC + licenţe

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Training inspectori + coordonatori

 

 

 

 

 

 

 

 

Pentru DACIN SARA,

Pentru UPFR,

Bogdan Ficeac,

Mihaela-Alexandrina Scrioşteanu,

director general

director executiv

 

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.