MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 86/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 86         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 5 februarie 2016

 

SUMAR

 

DECRETE

 

237. - Decret privind trecerea în rezervă a unui general de brigadă cu o stea din Ministerul Apărării Naţionale

 

239. - Decret privind trecerea în rezervă a unui general de brigadă cu o stea din Serviciul de Telecomunicaţii Speciale

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 762 din 5 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare

 

Decizia nr. 812 din 24 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, art. 671 alin. (5) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice şi ale art. 55 alin. (4) lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

20. - Ordin al ministrului afacerilor interne pentru modificarea şi completarea Ordinului viceprim-ministrului, ministrul afacerilor interne, nr. 143/2015 privind activităţile de relaţii internaţionale şi de afaceri europene la nivelul Ministerului Afacerilor Interne

 

DECRETE

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind trecerea în rezervă a unui general de brigadă cu o stea din Ministerul Apărării Naţionale

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. b) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere propunerea ministrului apărării naţionale,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - La data de 28 februarie 2016, domnul general de brigadă cu o stea Barbu Alecu Cristian trece în rezervă.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

 

Bucureşti, 2 februarie 2016.

Nr. 237.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind trecerea în rezervă a unui general de brigadă cu o stea din Serviciul de Telecomunicaţii Speciale

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. b) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere propunerea directorului Serviciului de Telecomunicaţii Speciale,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnul general de brigadă cu o stea Marinescu Suficel Ion trece în rezervă.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

 

Bucureşti, 3 februarie 2016.

Nr. 239.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 762

din 5 noiembrie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Fabian Niculae - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare, excepţie ridicată de Şerban Bogdan Vasilescu în Dosarul nr. 7.755/4/2015 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 909D/2015.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Acesta arată că instanţa de contencios constituţional s-a mai pronunţat asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 6 mai 2015, pronunţată în Dosarul nr. 7.755/4/2015, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare, excepţie ridicată de Şerban Bogdan Vasilescu într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la executare.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arată, în esenţă, că ordonanţa de urgenţă a Guvernului care prevede executarea hotărârilor judecătoreşti având ca obiect restituirea taxei pe poluare pentru autovehicule şi a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule în tranşe, pe parcursul a 5 ani, nu face niciun fel de distincţie între momentul la care titlurile executorii (sentinţele judecătoreşti) au căpătat această putere, efectele textului neconstituţional răsfrângându-se chiar asupra cererilor, depuse anterior intrării în vigoare a art. XV din ordonanţa de urgenţă. Astfel, executivul a abuzat de puterea sa, punându-se pe sine mai presus de lege prin această eşalonare pe 5 ani a unor sume de multe ori derizorii (de exemplu, puţin peste 1.000 de lei în cazul uneia dintre sentinţele executate).

6. Dreptul la un proces echitabil presupune şi executarea echitabilă, chiar prin intermediul executării silite, a măsurilor cuprinse în hotărârile judecătoreşti executorii. Cele mai simple obligaţii în materie de executare sunt cele privind sume de bani. Tocmai din acest motiv, caracterul neconstituţional al dispoziţiilor legale criticate rezidă în eşalonarea pe o durată de 5 ani a sumelor stabilite de către instanţe în materia taxei pentru emisiile poluante, dar şi în suspendarea „de drept” a executării silite a acestor titluri executorii. Practic, puterea judecătorească este nesocotită prin faptul că hotărârile definitive devin pur decorative. Astfel, procedura echitabilă a executării silite rămâne practic fără obiect, sumele de bani achitate putând fi recuperate doar într-un interval de 5 ani. În acest fel, dreptul de proprietate devine iluzoriu şi nu mai există niciun fel de garantare a acestuia.

7. Mai mult niciuna din condiţiile art. 53 din Constituţie nu este îndeplinită. Refuzul plăţii sumei achitate cu titlu nedatorat de către un cetăţean nu pune în pericol securitatea naţională, ordinea, sănătatea sau morala. Astfel, nu se poate respecta caracterul de egalitate al actului de justiţie în condiţiile în care Guvernul limitează şi suspendă efectele unei hotărâri judecătoreşti. De asemenea, nu se mai poate vorbi despre garantarea dreptului la justiţie în condiţiile contenciosului administrativ, deoarece procedura contenciosului administrativ consumată a fost amputată de către Guvern prin actul neconstituţional.

8. Nu în ultimul rând, prin art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014, Guvernul încalcă dispoziţiile art. 148 alin. (2) şi (4) din Constituţie care prevăd caracterul prioritar al dreptului Uniunii Europene faţă de cel naţional şi aplicarea directă a dreptului Uniunii Europene. Instanţele de judecată, în lumina acestui principiu constituţional, au reţinut faptul că taxele prelevate nelegal, cu încălcarea dreptului Uniunii Europene, trebuie restituite de îndată ab originem şi în integrum, iar nu eşalonat sau fără a putea apela la executarea silită, aplicând astfel în mod direct, nemijlocit dreptul european în folosul cetăţeanului comunitar. Executivul are exact aceeaşi obligaţie ca şi puterea judecătorească, dar acţionează în mod neconstituţional.

9. Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale în măsura în care întârzierea în executarea obligaţiilor respective este justificată de un scop legitim şi se păstrează un echilibru între interesul general şi interesul individual.

10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

11. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.

12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 28 februarie 2014, aprobată cu modificări prin Legea nr. 197/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 529 din 16 iulie 2015. Dispoziţiile art. XV alin. (2) au fost modificate prin Ordonanţa Guvernului nr. 26/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 639 din 21 august 2015. Având în vedere că acestea sunt norme procedurale de imediată aplicare, prevederile legale ce urmează a fi analizate de Curtea Constituţională au următorul cuprins:

„(1) Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect restituirea taxei pe poluare pentru autovehicule şi a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, dobânzile calculate până la data plăţii integrale şi cheltuielile de judecată, precum şi alte sume stabilite de instanţele judecătoreşti, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2015, se va realiza pe parcursul a 5 ani calendaristici, prin plata în fiecare an a 20% din valoarea acestora.

(2) Cererile de restituire ale contribuabililor prevăzuţi la alin. (1) se soluţionează, conform prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în termen de 45 de zile de la înregistrare, iar plata tranşelor anuale se efectuează conform graficului stabilit de autoritatea obligată prin hotărâre judecătorească să efectueze restituirea, respectiv Agenţia Naţională de Administrare Fiscală prin organele fiscale competente sau Administraţia Fondului pentru Mediu, după caz.

(3) Termenul prevăzut la alin. (1) curge de la data împlinirii termenului prevăzut la alin. (2).

(4) în cursul termenului prevăzut la alin. (1) orice procedură de executare silită se suspendă de drept.

(5) Sumele prevăzute la alin. (1), plătite în temeiul prezentei ordonanţe de urgenţă, se actualizează cu indicele preţurilor de consum comunicat de Institutul Naţional de Statistică.

(6) Procedura de efectuare a plăţii titlurilor executorii va fi stabilită prin ordin comun al ministrului mediului şi schimbărilor climatice şi ai ministrului finanţelor publice, cu respectarea termenelor prevăzute la alin. (1).

(7) Plăţile restante la sumele aferente titlurilor executorii emise până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă şi pentru care nu a fost demarată procedura de executare silită se efectuează cu respectarea prevederilor alin. (1)-(6).”

15. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate dispoziţiile legale criticate încalcă dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivităţii legii civile, art. 16 alin. (2) potrivit căruia nimeni nu este mai presus de lege, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 44 alin. (1) privind dreptul de proprietate, art. 53 alin. (1) privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 124 alin. (1)şi (3) privind înfăptuirea justiţiei, art. 126 alin. (6) privind instanţele judecătoreşti, precum şi în art. 148 alin. (2) şi (4) privind integrarea europeană.

16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că instanţa de contencios constituţional s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014, constatând constituţionalitatea acestora, prin Decizia nr. 676 din 13 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 4 februarie 2015, Decizia nr. 705 din 27 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 15 ianuarie 2015, Decizia nr. 251 din 7 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 12 iunie 2015, şi Decizia nr. 306 din 28 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea i, nr. 555 din 27 iulie 2015.

17. Prin deciziile menţionate, Curtea a reţinut că art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 instituie eşalonarea plăţii sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect restituirea taxei pe poluare pentru autovehicule şi a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, dobânzile calculate până la data plăţii integrale şi cheltuielile de judecată, precum şi alte sume stabilite de instanţele judecătoreşti, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2015. Plata acestora se va realiza pe parcursul a 5 ani calendaristici, prin plata în fiecare an a 20% din valoarea acestora [alin. (1) al art. XV], De asemenea, se prevede că pe această perioadă orice procedură de executare silită se suspendă de drept [alin. (4) al art. XV].

18. Cererile de restituire se soluţionează în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală în termen de 45 de zile de la înregistrare, iar plata tranşelor anuale se efectuează conform graficului stabilit de Administraţia Fondului pentru Mediu [alin. (2) al art. XV]. Totodată, procedura de efectuare a plăţii titlurilor executorii va fi stabilită prin ordin comun al ministrului mediului şi schimbărilor climatice şi ai ministrului finanţelor publice [alin. (6) al art. XV]. De asemenea, sumele prevăzute prin hotărârile judecătoreşti prevăzute la alin. (1) al art. XV plătite în temeiul acestei ordonanţe de urgenţă se actualizează cu indicele preţurilor de consum comunicat de Institutul Naţional de Statistică [alin. (5) al art. XV]. Acelaşi regim este aplicabil şi pentru plăţile restante la sumele aferente titlurilor executorii emise până la data intrării în vigoare a acestei ordonanţe de urgenţă şi pentru care nu a fost demarată procedura de executare silită [alin. (7) al art. XV].

19. Curtea a mai constatat prin Decizia nr. 705 din 27 noiembrie 2014, paragraful 44, că măsura suspendării de drept a procedurilor de executare este una necesară pentru ase putea realiza finalitatea avută în vedere, respectiv eşalonarea sumelor rezultate din hotărâri judecătoreşti, fiind aplicată în mod egal tuturor persoanelor ce intră sub incidenţa acesteia.

20. În ceea ce priveşte constituţionalitatea instituirii eşalonării plăţii unor sume prevăzute în titluri executorii, precum şi suspendarea de drept a oricărei proceduri de executare silită, Curtea Constituţională a reţinut (Decizia nr. 705 din 27 noiembrie 2014, paragrafele 3-40), în esenţă, că dreptul la justiţie garantat de art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale protejează în egală măsură şi punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti definitive şi obligatorii. Executarea uno ictu constituie doar o altă modalitate de executare, fără ca acest lucru să însemne că este singura şi unica posibilă modalitate de executare care poate fi aplicată. Legiuitorul poate stabili anumite măsuri, respectiv plata eşalonată a unor sume prevăzute în titluri executorii, sens în care sunt şi dispoziţiile art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014, prin care legiuitorul delegat a instituit o măsură de natură să întărească finalitatea procesului judiciar, în sensul că reprezintă un prim pas important al debitorului de a-şi executa creanţa. S-a mai arătat că mecanismul eşalonării plăţii, ca modalitate de executare a unei hotărâri judecătoreşti, poate fi considerat ca fiind în concordanţă cu principiile consacrate de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, dacă sunt respectate anumite condiţii: tranşe de efectuare a plăţilor intermediare precis determinate, termen rezonabil de executare integrală, acoperirea eventualei devalorizări a sumei datorate. Or, dispoziţiile art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 îndeplinesc aceste cerinţe.

21. În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a art. 16 din Constituţie, din perspectiva instituirii unei discriminări în ceea ce priveşte tratamentul juridic diferit aplicat aceleiaşi categorii de persoane, prin Decizia nr. 306 din 28 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 27 iulie 2015, Curtea a reţinut că această diferenţă se justifică în mod obiectiv şi rezonabil, având în vedere că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 urmăreşte un scop legitim - menţinerea echilibrului bugetar şi respectarea angajamentelor interne asumate în domeniul protecţiei mediului şi păstrează un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi obiectivul avut în vedere - executarea eşalonată a hotărârilor judecătoreşti în cauză. Ca atare, situaţia particulară ivită şi motivată prin existenţa unei situaţii extraordinare este una care reclamă o diferenţă evidentă de tratament juridic.

22. Sub aspectul pretinsei încălcări a dreptului de proprietate privată, Curtea, admiţând, în acord cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, că despăgubirea recunoscută printr-o decizie definitivă şi executorie constituie un «bun» în sensul art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie, a reţinut că Guvernul, prin adoptarea ordonanţei de urgenţă criticate, nu neagă existenţa şi întinderea despăgubirilor constatate prin

hotărâri judecătoreşti şi nu refuză punerea în aplicare a acestora. Totodată, faptul că dispoziţiile legale criticate, aplicându-se pentru viitor, prevăd actualizarea sumelor datorate cu indicele preţurilor de consum, asigură executarea integrală a titlului, fără a fi încălcat deci dreptul de proprietate.

23. Referitor la invocarea legislaţiei Uniunii Europene şi a jurisprudenţei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, Curtea a precizat că prin Decizia nr. 668 din 18 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 8 iulie 2011, a statuat că „în cauză, deşi înţelesul normei europene a fost desluşit de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, cerinţele rezultate din această hotărâre nu au relevanţă constituţională, ele ţinând mai degrabă de obligaţia legislativului de a edicta norme în sensul hotărârilor Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, în caz contrar găsindu-şi eventual aplicarea art. 148 alin. (2) din Constituţia României”. Aplicând aceste considerente în examinarea constituţionalităţii prevederilor art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014, Curtea a reţinut că legiuitorul a respectat hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, tocmai prin emiterea actului normativ criticat, act care este în conformitate cu dispoziţiile Constituţiei.

24. Referitor la invocarea dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Legea fundamentală, privind principiul neretroactivităţii legii, prin Decizia nr. 306 din 28 aprilie 2015, precitată, Curtea a constatat că aceasta nu poate fi reţinută, întrucât, pe de o parte, prin actul normativ criticat legiuitorul delegat nu refuză aplicarea hotărârilor judecătoreşti, ci stabileşte anumite măsuri pentru punerea în aplicare a acestora, şi, pe de altă parte, textele de lege criticate au aplicabilitate exclusiv pentru viitor.

25. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei la care s-a făcut mai sus referire, se constată că atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate sunt valabile şi în cauza de faţă.

26. În final, în raport cu considerentele enunţate mai sus, Curtea constată că prevederile de lege criticate nu conţin norme contrare dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (2), art. 21 alin. (3), art. 44 alin. (1), art. 53 alin. (1), art. 124 alin. (1) şi (3), art. 126 alin. (6), precum şi ale art. 148 alin. (2) şi (4).

27. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Şerban Bogdan Vasilescu în Dosarul nr. 7.755/4/2015 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fi scai-bugetare sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României,

Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 5 noiembrie 2015.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Fabian Niculae

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 812

din 24 noiembrie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţa a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, art. 671 alin. (5) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice şi ale art. 55 alin. (4) lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal

 

Daniel Marius Morar - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea – judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, art. 671 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2008 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul justiţiei şi ale art. 55 alin. (4) lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepţie ridicată de Halii Adinan în Dosarul nr. 1.097/44/2014 al Curţii de Apel Bacău - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.229D/2015.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepţiei de neconstituţionalitate a depus la dosar concluzii scrise prin care solicită admiterea acesteia.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că aspectele invocate se referă la aplicarea textelor de lege criticate, iar nu la constituţionalitatea acestora.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 6 iulie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 1.097/44/2014, Curtea de Apel Bacău - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor „art. 23 alin. (4) din

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale Judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, art. 671 2 3 4 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2008 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul justiţiei şi ale art. 55 alin. (4) lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal”. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de apelantul-reclamant Halii Adinan într-o cauză având ca obiect soluţionarea acţiunii prin care reclamanţii (judecători şi personal auxiliar) au solicitat restituirea sumelor reţinute de pârâtul Tribunalul Galaţi cu titlu de impozit şi contribuţii din cheltuielile de transport efectuate între localitatea de domiciliu şi localitatea unde se află sediul locului de muncă.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile de lege criticate „sunt constituţionale în măsura în care se interpretează că nu sunt venituri impozabile, în sensul impozitului pe venit, veniturile realizate în mod individual şi acordate conform prevederilor din legea specială, întrucât creează o discriminare directă a magistraţilor şi personalului auxiliar, din moment ce unora dintre judecători, procurori şi personal auxiliar nu li se impozitează şi altora li se impozitează” cheltuielile de transport. Aşadar, autorul excepţiei consideră că sunt încălcate prevederile art. 16 şi art. 56 din Constituţie, precum şi art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

6. Curtea de Apel Bacău - Secţia I civilă şi-a exprimat opinia în sensul că textele de lege criticate sunt constituţionale.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, deoarece autorul excepţiei de neconstituţionalitate este nemulţumit de modul de interpretare şi aplicare a normelor legale criticate de către Tribunalul Galaţi şi Curtea de Apel Galaţi, care, în opinia sa, sunt singurele instanţe care procedează la impozitarea sumelor respective. Or, interpretarea şi aplicarea diferită a dispoziţiilor legale de către instanţele judecătoreşti nu pot face obiectul controlului de contencios constituţional, ci, eventual, al unuia din mijloacele de unificare a practicii judiciare.

9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse de autorul excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum este menţionat în încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile „art. 23 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006, art. 671 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 55 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.” Din examinarea actelor normative, Curtea reţine, referitor la art. 671 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2008 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul justiţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 825 din 8 decembrie 2008, că art. III pct. 2 din aceasta introduce art. 671 în cuprinsul Legii nr. 567/2004. Potrivit art. 62 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, dispoziţiile de modificare şi de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta. Astfel, Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie următoarele dispoziţii:

- art. 23 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314 din 7 aprilie 2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările şi completările ulterioare, cu următorul cuprins: „Judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora şi magistraţii-asistenţi, care nu beneficiază de locuinţă proprietate personală ori cărora nu li s-a acordat locuinţă de serviciu în condiţiile art. 22 sau compensarea chiriei în condiţiile alin. (1), în localitatea în care îşi desfăşoară activitatea, au dreptul la decontarea cheltuielilor de transport între localitatea în care îşi au domiciliul sau reşedinţa şi localitatea unde se află sediul unităţii. În situaţia în care deplasarea se face cu autoturismul, aceştia beneficiază de decontarea contravalorii a 7,5 litri carburant la suta de kilometri, pentru perioada în care au lucrat efectiv.”;

- art. 671 alin. (5) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi

al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, cu următorul cuprins: „Personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă acestea, care nu beneficiază de locuinţă proprietate personală ori căruia nu i s-a acordat locuinţă de serviciu în condiţiile alin. (1) sau compensarea chiriei în condiţiile alin. (2) şi (3), în localitatea în care îşi desfăşoară activitatea, are dreptul la decontarea cheltuielilor de transport între localitatea în care îşi are domiciliul sau reşedinţa şi localitatea unde se află sediul unităţii. În situaţia în care deplasarea se face cu autoturismul, acesta beneficiază de decontarea contravalorii a 7,5 litri carburant la suta de kilometri, pentru perioada în care a lucrat efectiv.”;

- art. 55 alin. (4) lit. a) din Legea nr. 571 /2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, având denumirea marginală „Definirea veniturilor din salarii”, cu următorul cuprins: „Următoarele sume nu sunt incluse în veniturile salariate şi nu sunt impozabile, în înţelesul impozitului pe venit: a) ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile proprii ca urmare a calamităţilor naturale, ajutoarele pentru bolile grave şi incurabile, ajutoarele pentru naştere, veniturile reprezentând cadouri pentru copiii minori ai salariaţilor, cadourile oferite salariatelor, contravaloarea transportului la şi de la locul de muncă al salariatului, costul prestaţiilor pentru tratament şi odihnă, inclusiv transportul pentru salariaţii proprii şi membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariaţii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă. [...]. Nu sunt incluse în veniturile salariate şi nu sunt impozabile nici veniturile de natura celor prevăzute mai sus, realizate de persoane fizice, dacă aceste venituri sunt primite în baza unor legi speciale şi finanţate din buget;”.

12. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că dispoziţiile de lege criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în faţa legii şi art. 56 privind aşezarea justă a sarcinilor fiscale, precum şi art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile de lege criticate „sunt constituţionale în măsura în care se interpretează că nu sunt venituri impozabile, în sensul impozitului pe venit, veniturile realizate în mod individual şi acordate conform prevederilor din legea specială, întrucât creează o discriminare directă a magistraţilor şi personalului auxiliar, din moment ce unora dintre judecători, procurori şi personal auxiliar nu li se impozitează şi altora li se impozitează, cheltuielile de transport. Astfel, prin cererea de sesizare a Curţii Constituţionale se arată că numai la nivelul Tribunalului Galaţi se procedează la impozitarea lor. În speţă, prima instanţă, Tribunalul Galaţi, a considerat că în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 55 alin. (4) lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind

Codul fiscal, astfel încât cheltuielile de transport nu se impozitează. În mod contrar, instanţa de apel, Curtea de Apel Galaţi, a considerat că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 reglementează doar dreptul la decontarea cheltuielilor de transport în situaţia în care locul de muncă este în altă localitate decât cea de domiciliu, situaţie în care sunt incidente prevederile art. 55 alin. (4) lit. f) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, iar nu cele ale art. 55 alin. (4) lit. a) din aceeaşi lege.

14. Or, Curtea Constituţională constată că autorul excepţiei este nemulţumit de modul de aplicare a legii de către Tribunalul Galaţi (în calitate de pârât) şi de către Curtea de Apel Galaţi care a soluţionat apelul formulat în cauză. În realitate, autorul excepţiei nu critică textele de lege invocate, ci modul în care au fost aplicate de cele două instanţe judecătoreşti.

15. Textele de lege criticate din Ordonanţa de urgenţă a

Guvernului nr. 27/2006 şi din Legea nr. 567/2004 reglementează dreptul la decontarea cheltuielilor de transport între localitatea în care îşi are domiciliul sau reşedinţa şi localitatea unde se află sediul unităţii, prevăzând că, în situaţia în care deplasarea se face cu autoturismul, acesta beneficiază de decontarea contravalorii a 7,5 litri carburant la suta de kilometri, pentru perioada în care a lucrat efectiv. Textul criticat din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal - art. 55 alin. (4) lit. a) stabileşte că nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile, în înţelesul impozitului pe venit, sumele reprezentând contravaloarea transportului la şi de la locul de muncă al salariatului, iar art. 55 alin. (4) lit. f) din aceeaşi lege stabileşte că nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile, în înţelesul impozitului pe venit, sumele reprezentând „contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul între localitatea în care angajaţii îşi au domiciliul şi localitatea unde se află locul de muncă al acestora, la nivelul unui abonament lunar, pentru situaţiile în care nu se asigură locuinţă sau nu se suportă contravaloarea chiriei, conform legii;”.

16. Curtea constată că incidenţa în speţa dedusă judecăţii a dispoziţiilor art. 55 alin. (4) lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal sau ale art. 55 alin. (4) lit. f) vizează o problemă de interpretare şi aplicare a legii, iar nu una de constituţionalitate a textelor criticate. De altfel, textele de lege criticate din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 şi din Legea nr. 567/2004 reglementează dreptul la decontarea cheltuielilor de transport, care nu constituie un drept fundamental consacrat de Constituţie.

17. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată Se reţine că examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere conformitatea acestui text cu dispoziţiile şi principiile constituţionale, iar nu modul în care a fost interpretat şi aplicat de instanţele judecătoreşti. Aşa cum a reţinut Curtea în jurisprudenţa sa, de exemplu, prin Decizia nr. 93 din 11 mai 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.444 din 8 septembrie 2000, „instanţele judecătoreşti interpretează legea, în mod necesar, în procesul soluţionării cauzelor cu care au fost învestite. În acest sens, interpretarea este faza indispensabilă procesului de aplicare a legii [...]. Complexitatea unor cauze poate conduce, uneori, la aplicări diferite ale legii în practica instanţelor de judecată Pentru a se elimina posibilele erori în calificarea juridică a unor situaţii de fapt şi pentru a se asigura aplicarea unitară a legii în practica tuturor instanţelor de judecată, a fost creată de legiuitor instituţia recursului în interesul legii.”

18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, art. 671 alin. (5) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice şi ale art. 55 alin. (4) lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepţie ridicată de Halii Adinan în Dosarul nr. 1.097/44/2014 al Curţii de Apel Bacău - Secţia I civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Bacău - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 24 noiembrie 2015.

 

PREŞEDINTE,

DANIEL MARIUS MORAR

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

 

ORDIN

pentru modificarea şi completarea Ordinului viceprim-ministrului, ministrul afacerilor interne, nr. 143/2015 privind activităţile de relaţii internaţionale şi de afaceri europene la nivelul Ministerului Afacerilor Interne

 

În temeiul art. 7 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul afacerilor interne emite următorul ordin:

Art. I. - Ordinul viceprim-ministrului, ministrul afacerilor interne, nr. 143/2015 privind activităţile de relaţii internaţionale şi de afaceri europene la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 857 din 18 noiembrie 2015, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 2, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(2) Prezentul ordin se aplică în raport cu activităţile de pregătire profesională numai cu privire la aspectele care nu sunt reglementate în cuprinsul actelor normative care stabilesc participarea personalului MAI la asemenea activităţi.

(3) Prezentul ordin nu se aplică cu privire la activităţile realizate la nivelul Clubului Sportiv Dinamo Bucureşti.”

2. La articolul 2, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:

„(4) Prezentul ordin, cu excepţia dispoziţiilor referitoare la planificarea activităţilor de relaţii internaţionale şi de afaceri europene, nu se aplică misiunilor desfăşurate de către specialiştii suport operativ potrivit reglementărilor stabilite la nivelul MAI privind organizarea activităţii de reprezentare externaşi cooperare internaţională desfăşurată prin intermediul ataşaţilor de afaceri interne, ofiţerilor de legătură şi al Specialiştilor suport operativ.”

3. La articolul 3 alineatul (1), literele c) şi e) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„c) activităţi de cooperare operativă - activităţile de relaţii internaţionale desfăşurate de către unităţile, instituţiile sau structurile MAI în exercitarea atribuţiilor acestora privind prevenirea şi combaterea infracţiunilor, cum ar fi activităţile specifice procedurilor de extrădare, predare în baza unui mandat european de arestare, transfer al persoanelor condamnate, supraveghere transfrontalieră, efectuare a investigaţiilor comune, comisiilor rogatorii, echipelor comune de anchetă sau procedurilor judiciare la solicitarea autorităţilor competente din state partenere, atribuţiilor privind cooperarea în domeniul manifestărilor sportive cu caracter internaţional, atribuţiilor privind respectarea regimului străinilor şi al frontierei, cum ar fi misiunile de control ai migraţiei şi activităţile conexe acestora, inclusiv la frontierele externe ale Uniunii Europene, atribuţiilor împuterniciţilor de frontieră, reprezentanţilor sau membrilor comisiilor mixte de frontieră, atribuţiilor privind acordarea de asistenţă la dezastre, intervenţia transfrontalieră în situaţii de urgenţă/dezastre, realizarea misiunilor SMURD, de transplant/prelevare de organe, umanitare sau de căutare/salvare în afara teritoriului de stat sau atribuţiilor privind realizarea misiunilor internaţionale în domeniul controlului armamentelor, creşterii încrederii şi securităţii;

……………………………………………………………………………………….

e) activităţi sportive, culturale sau cu caracter comercial - activităţile desfăşurate în ţară sau în străinătate, având ca unic scop organizarea sau participarea la activităţi sportive, manifestări artistice şi culturale, concursuri canine internaţionale, concursuri şcolare/olimpiade la care participă şi profesorii alături de elevi şi studenţi, târguri, expoziţii, prezentări de tehnologii şi mijloace tehnice de specialitate, documentarea tehnică la furnizor, iniţierea, negocierea, aplicarea, modificarea, rezilierea contractelor de achiziţii sau prestări de servicii în beneficiul ori executate de unităţile, instituţiile sau structurile MAI ori rezolvarea litigiilor în legătură cu acestea;”.

4. La articolul 11, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,(1) în termen de 15 zile de la încheierea semestrului sau la cerere, unităţile, instituţiile sau structurile MAI transmit la DGF şi spre informare la DAERI Situaţia centralizatoare a acţiunilor de relaţii internaţionale şi de afaceri europene şi a cheltuielilor efectuate în cursul anului, prevăzută în anexa nr. 2.”

5. La articolul 51, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(1) în cazul în care se intenţionează încheierea unei înţelegeri de către MAI, în nume propriu, potrivit art. 3 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.374/2004, textul acesteia se întocmeşte de către Direcţia generală management operaţional, denumită în continuare DGMO, şi DAERI. În colaborare cu unităţile, instituţiile sau structurile MAI interesate, şi se prezintă, în comun, ministrului afacerilor interne în vederea aprobării iniţierii negocierilor.

(2) Nota pentru aprobarea iniţierii negocierii unei înţelegeri se elaborează de către DGMO şi DAERI şi se avizează de DGJ, secretarul de stat coordonator al activităţii de relaţii internaţionale şi afaceri europene şi de secretarul de stat pentru ordine publică. Atunci când consideră necesar în raport cu elementele esenţiale ale demersului, DGMO şi DAERI pot solicita ca nota să fie avizată şi de alte unităţi, instituţii sau structuri ale MAI sau de către alte persoane din conducerea MAI.”

6. Articolul 52 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 52. - (1) în cazul în care se intenţionează încheierea unei înţelegeri de către MAI, în numele Guvernului României, potrivit art. 3 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 1.374/2004, textul acesteia şi proiectul de memorandum prevăzut la art. 5 din acelaşi act normativ se întocmeşte de către DGMO şi DAERI, în colaborare cu unităţile, instituţiile sau structurile MÂI interesate.

(2) Proiectul de memorandum pentru aprobarea iniţierii negocierilor, inclusiv documentele anexate acestuia, se prezintă de către DGMO şi DAERI ministrului afacerilor interne, în vederea semnării în calitate de iniţiator sau coiniţiator, după caz.

(3) Nota de prezentare a proiectului de memorandum pentru aprobarea iniţierii negocierilor se avizează de DGJ, secretarul de stat coordonator al activităţii de relaţii internaţionale şi afaceri europene şi de secretarul de stat pentru ordine publică. Atunci

când consideră necesar în raport cu elementele esenţiale ale demersului, DGMO şi DAERI pot solicita ca nota de prezentare să fie avizată şi de alte unităţi, instituţii sau structuri ale MAI sau de către alte persoane din conducerea MAI.

(4) Activităţile aferente procedurilor de avizare şi aprobare a proiectului de memorandum pentru aprobarea iniţierii negocierilor, prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 1.374/2004, se realizează prin grija DAERI.”

7. La articolul 53, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(1) în cazurile prevăzute la art. 51 şi 52, negocierile cu partenerii străini se realizează sub coordonarea DGMO şi DAERI.”

8. Articolul 54 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 54. - În cazul în care înţelegerea se încheie de către MAI, în numele Guvernului României, DAERI transmite textul înţelegerii rezultat în urma negocierilor către MAE şi solicită emiterea avizului prealabil, potrivit art. 3 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.374/2004.”

9. Articolul 55 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 55. - (1) în cazul în care înţelegerea se încheie de către MAI, în nume propriu, DGMO şi DAERI prezintă ministrului afacerilor interne textul rezultat în urma negocierilor, însoţit de propuneri privind semnarea acestuia, potrivit art. 12 din Hotărârea Guvernului nr. 1.374/2004.

(2) în cazul în care înţelegerea se încheie de către MAI, în numele Guvernului României, DGMO şi DAERI întocmesc documentele necesare pentru obţinerea aprobării prevăzute la art. 12 din Hotărârea Guvernului nr. 1.374/2004, pe care le prezintă, în vederea semnării, ministrului afacerilor interne. Textul înţelegerii rezultat în urma negocierilor se ataşează acestor documente.

(3) După obţinerea aprobării prevăzute la art. 12 din Hotărârea Guvernului nr. 1.374/2004, DGMO şi DAERI prezintă ministrului afacerilor interne textul rezultat în urma negocierilor, însoţit de propuneri privind semnarea acestuia, potrivit art. 12 din Hotărârea Guvernului nr. 1.374/2004.

(4) Notele de prezentare întocmite în condiţiile alin. (1)-(3) se avizează de DGJ, secretarul de stat coordonator al activităţii de relaţii internaţionale şi afaceri europene şi de secretarul de stat pentru ordine publică. Atunci când consideră necesar în raport cu elementele esenţiale ale demersului, DGMO şi DAERI pot solicita ca nota de prezentare să fie avizată şi de alte unităţi, instituţii sau structuri ale MAI sau de către alte persoane din conducerea MAI.

(5) DAERI este depozitarul originalului înţelegerilor încheiate de către MAI în nume propriu sau în numele Guvernului României.”

10. La articolul 57, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(1) Unităţile, instituţiile şi structurile MAI încheie, în nume propriu şi în limitele atribuţiilor pe care le au potrivit legislaţiei române, documente de cooperare internaţională fără caracter juridic, cu avizul prealabil al DAERI şi cu aprobarea ministrului afacerilor interne.”

11. La articolul 61 alineatul (1), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„a) ţine evidenţa documentelor de cooperare internaţională aflate în procedura de încheiere la nivelul MAI sau al unităţilor, instituţiilor sau structurilor sale, cu excepţia celor prevăzute la art. 60;”.

12. Articolul 63 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 63. - (1) Structura de coordonare în competenţa căreia se află domeniul din care face parte un subiect aflat în dezbatere la nivelul Uniunii Europene, pentru care MAI sau o unitate, instituţie sau structură a MAI are calitatea de minister, respectiv

organ de specialitate responsabil, desemnează o unitate, instituţie sau structură a MAI, denumită în continuare structura MAI responsabilă principal, să elaboreze anteproiectul de mandat sau mandat general în legătură cu respectivul subiect, inclusiv elementele de detaliere a acestuia.

(2) Gestionarea informaţiilor, elaborarea proiectelor de mandat, mandat general şi a elementelor de detaliere, precum şi reprezentarea MAI în cadrul grupurilor de lucru ale Consiliului Uniunii Europene şi ale Comisiei Europene se realizează potrivit procedurii stabilite prin dispoziţia secretarului de stat coordonator al activităţii de relaţii internaţionale şi afaceri europene.”

13. La articolul 64, alineatele (1) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(1) Anteproiectul de mandat sau mandat general ori elementele de detaliere a acestuia se elaborează pe baza elementelor tehnice de mandat şi a elementelor de poziţie, astfel cum rezultă acestea din analiza efectuată la nivelul structurii MAI responsabilă principal.

……………………………………………………………………………………….

 (4) în scopul elaborării proiectului de mandat sau mandat general ori a elementelor de detaliere a acestuia, structura de coordonare în competenţa căreia se află subiectul în dezbatere la nivelul Uniunii Europene solicită anteproiectul de mandat structurii MAI responsabile principal şi poate solicita altor unităţi, instituţii sau structuri MAI vizate elemente tehnice de mandat şi/sau elemente de poziţie.”

14 Articolul 65 se abrogă.

15. La articolul 66, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Evaluarea de impact se realizează la iniţierea unui proiect de act legislativ al Uniunii Europene, potrivit procedurii stabilite prin dispoziţia secretarului de stat coordonator al activităţii de relaţii internaţionale şi afaceri europene.”

16. La articolul 66, alineatul (3) se abrogă.

17. Articolul 67 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 67. - (1) Proiectul de mandat aferent participării delegaţiei României la reuniunea Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne este întocmit de către structura coordonatoare.

(2) Proiectul de mandat constituie parte integrantă a memorandumului prevăzut la art. 75,”

18. La articolul 68, alineatele (1), (2), (4) şi (6) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(1) în scopul definitivării procedurii de aprobare prevăzută de Hotărârea Guvernului nr. 379/2013, proiectele de mandat general sunt asumate de către ministrul afacerilor interne.

(2) Proiectele mandatelor prevăzute la art. 9 alin. (3) şi (4) din Hotărârea Guvernului nr. 379/2013 sunt asumate de către secretarul de stat coordonator al activităţii de relaţii internaţionale şi afaceri europene.

……………………………………………………………………………………….

 (4) Elementele de detaliere a mandatelor asumate potrivit alin. (2) se transmit Reprezentanţei Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană de către structura de coordonare în competenţa căreia se afla domeniul din care face parte subiectul respectiv, cu aprobarea secretarului de stat coordonator al activităţii de relaţii internaţionale şi afaceri europene.

……………………………………………………………………………………….

 (6) Elementele de detaliere a mandatelor asumate potrivit alin. (5) se transmit Reprezentanţei Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană cu aprobarea conducătorului structurii de coordonare în competenţa căreia se află domeniul din care face parte subiectul respectiv.”

19. La articolul 68, alineatul (3) se abrogă.

20. La capitolul VI secţiunea 1 paragraful §.1, conţinând articolele 69 şi 70, se abrogă.

21. La capitolul VI secţiunea 1, menţiunea „§.2 Aprobarea participării la fiecare activitate de relaţii internaţionale sau de afaceri europene” se abrogă.

22. Articolul 72 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 72. - (1) Ministrul afacerilor interne aprobă participarea la activităţile de relaţii internaţionale sau de afaceri europene a:

a) secretarilor de stat, subsecretarilor de stat, secretarului general şi a secretarilor generali adjuncţi;

b) şefilor unităţilor, instituţiilor sau structurilor aflate în subordinea/în cadrul MAI, precum şi a şefilor unităţilor, instituţiilor sau structurilor din cadrul aparatului central al MAI aflate în coordonarea ministrului afacerilor interne;

c) delegaţiilor MAI care participă la negocierea sau semnarea unor documente de cooperare internaţională, cu excepţia documentelor prevăzute la art. 60;

d) personalului din cabinetul propriu;

e) personalului MAI pentru care nu sunt aplicabile prevederile art. 73 sau 74.

(2) La propunerea secretarului de stat coordonator al activităţii de relaţii internaţionale şi afaceri europene, formulată pe bază analizei efectuate de către DAERI, ministrul afacerilor interne stabileşte ca, pentru o perioadă de timp determinată, participarea la anumite tipuri de activităţi de relaţii internaţionale sau la activităţile de relaţii internaţionale care se desfăşoară în anumite state sau regiuni, care intră sub incidenţa art. 74, să fie aprobate potrivit competenţei stabilite în cuprinsul tezei introductive a art. 73 alin. (1).”

23. Articolul 73 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 73. - (1) Secretarul de stat coordonator al activităţii de relaţii internaţionale şi afaceri europene şi secretarul de stat, respectiv secretarul general coordonator al activităţii, pentru unitatea, instituţia sau structura pe care o coordonează, potrivit normelor privind coordonarea activităţii şi delegarea unor competenţe în cadrul MAI, aprobă participarea la activităţile de relaţii internaţionale sau de afaceri europene a:

a) şefilor unităţilor, instituţiilor sau structurilor din cadrul aparatului central al MAI;

b) personalului din cadrul unităţilor, instituţiilor sau structurilor din aparatul central al MAI şi al celor prevăzute în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 416/2007, cu modificările şi completările ulterioare, ai căror conducători nu au calitatea de ordonator de credite, indiferent dacă activităţile de relaţii internaţionale sau de afaceri europene sunt incluse sau nu în PRIAE;

c) personalului din cadrul unităţilor, instituţiilor sau structurilor aflate în subordinea/în cadrul MAI, dacă activităţile nu sunt incluse în PRIAE.

(2) Secretarul de stat coordonator al activităţii de relaţii internaţionale şi afaceri europene aprobă participarea;

a) personalului din cadrul unităţilor, instituţiilor sau structurilor aflate în coordonarea ministrului afacerilor interne, dacă activităţile nu sunt incluse în PRIAE;

b) personalului unităţilor, instituţiilor sau structurilor aflate în coordonarea ministrului afacerilor interne din cadrul aparatului central al MAI şi al celor prevăzute în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 416/2007, cu modificările şi completările ulterioare, ai căror conducători nu au calitatea de ordonator de credite, dacă activităţile de relaţii internaţionale sau de afaceri europene sunt incluse în PRIAE.

(3) Secretarii de stat aprobă participarea personalului din cabinetele proprii la activităţile de relaţii internaţionale sau de afaceri europene, indiferent dacă sunt incluse sau nu în PRIAE.

(4) Secretarul de stat, şef al Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, aprobă participarea personalului MAI la activităţile de cooperare operativă desfăşurate în exercitarea atribuţiilor unităţilor, instituţiilor sau structurilor MAI privind acordarea de asistenţă la dezastre, intervenţia transfrontalieră în situaţii de urgenţă/dezastre, realizarea misiunilor SMURD, de transplant/ prelevare de organe, umanitare sau de căutare/salvare, indiferent dacă sunt sau nu prevăzute în PRIAE.”

24. Articolul 74 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 74. - Conducătorii unităţilor, instituţiilor sau structurilor

MAI, care au calitatea de ordonator secundar de credite sau de ordonator terţiar de credite aflat în finanţarea directă a ordonatorului principal de credite, aprobă participarea personalului propriu şi al unităţilor subordonate, după caz, la:

a) activităţile incluse în PRIAE, care nu se înscriu la art. 72 alin. (1) lit. c) sau la art. 73;

b) activităţile de cooperare operativă, cu excepţia celor prevăzute la art. 73 alin. (4).”

25. La articolul 75, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Memorandumul se prezintă ministrului afacerilor interne în vederea aprobării realizării procedurilor aferente obţinerii avizului prealabil al MAE potrivit art. 3 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 189/2001, atunci când competenţa de aprobare aparţine ministrului afacerilor interne După obţinerea avizului prealabil al MAE, memorandumul se prezintă ministrului afacerilor interne spre aprobare.”

26 La articolul 77 alineatul (1), literele a) şi c) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

,,a) unitatea, instituţia sau structura MAI al cărei personal participă la activitatea de referinţă, În cazurile în care competenţa de aprobare aparţine ministrului afacerilor interne, potrivit art. 72 alin. (1) lit. b), c), d) şi e) sau secretarilor de stat/secretarului general potrivit art. 73;

……………………………………………………………………………………….

c) unitatea, instituţia sau structura din care provine şeful delegaţiei/participantul, cu avizul structurilor specializate pentru relaţii internaţionale şi afaceri europene sau al persoanelor desemnate să îndeplinească atribuţii specifice activităţilor de relaţii internaţionale şi afaceri europene din cadrul unităţilor, instituţiilor sau structurilor MAI, în cazurile în care competenţa de aprobare aparţine conducătorilor acestora potrivit art. 74.”

27. La articolul 77 alineatul (2), după litera g) se introduce o nouă literă, litera g1), cu următorul cuprins:

,,g1) menţiuni privind obligativitatea deţinerii de către personalul MAI a cârdului european de asigurări sociale de sănătate sau a documentului înlocuitor, pentru spaţiile Uniunii Europene, ce vor fi obţinute prin grija structurilor financiare, sau privind asigurările de sănătate valabile, pentru statele non-UE, ce vor fi obţinute prin grija structurilor logistice, conform normelor în vigoare.”

28. La articolul 77 alineatul (3), litera a) se modifică siva avea următorul cuprins;

,,a) invitaţia partenerului extern, programul activităţii şi traducerea neoficială a acestora în limba română;”.

29. La articolul 77 alineatul (3), literele d) şi f) se abrogă.

30. La articolul 78 alineatul (1), literele a) şi c) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

,,a) unitatea, instituţia sau structura MAI al cărei personal participă la activitatea de referinţă, în cazurile în care competenţa de aprobare aparţine ministrului afacerilor interne potrivit art. 72 alin. (1) lit. b), c), d) şi e) sau secretarilor de stat/secretarului general potrivit art. 73;

……………………………………………………………………………………….

c) unitatea, instituţia sau structura din care provine şeful delegaţiei/participantul, cu avizul structurilor specializate pentru relaţii internaţionale şi afaceri europene sau al persoanelor desemnate să îndeplinească atribuţii specifice activităţilor de relaţii internaţionale şi afaceri europene din cadrul unităţilor, instituţiilor sau structurilor MAI, în cazurile în care competenţa de aprobare aparţine conducătorilor acestora potrivit art. 74.”

31. La articolul 78 alineatul (3), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„b) atunci când este cazul, documentul în baza căruia se realizează activitatea, dacă nu este publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi traducerea neoficială a acestuia în limba română;”.

32. La articolul 78 alineatul (3), litera e) se abrogă.

33. La articolul 79, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Nota privind participarea şi nota privind organizarea activităţilor de cooperare operativă nu se supun avizului structurilor de coordonare.”

34. La articolul 80, alineatele (3) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(3) Unitatea, instituţia sau structura MAI care intenţionează să participe la activităţi de relaţii internaţionale sau afaceri europene de tipul celor menţionate la alin. (2) informează DIPI în legătură aceasta, imediat după elaborarea proiectului PRIAE, astfel încât DIPI, în măsura posibilului, să prevadă activitatea în PRIAE aferent.

(4) în situaţia organizării activităţilor de relaţii internaţionale sau de afaceri europene în România, cu cel puţin 5 zile înainte de data desfăşurării sau de îndată, atunci când necesitatea desfăşurării a survenit într-un interval mai scurt, unităţile, instituţiile sau structurile MAI transmit DIPI date relevante cu privire la organizarea activităţii, dacă la aceasta participă persoane care provin din zone cu risc ridicat sau dacă activitatea este finanţată de către companii sau societăţi comerciale private, altele decât cele care sunt în relaţii contractuale/ parteneriale cu MAI, potrivit legislaţiei în vigoare sau parteneriatelor/contractelor anterior încheiate.”

35. La articolul 83, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(1) Deplasarea în străinătate în interes de serviciu a prefeţelor şi subprefecţilor, precum şi invitarea în România, de către aceste persoane, a unor demnitari sau funcţionari guvernamentali străini se aprobă de către ministrul afacerilor interne, cu avizul secretarului de stat coordonator al activităţii de relaţii internaţionale şi afaceri europene şi al secretarului de stat coordonator.

(2) în vederea îndeplinirii de către DAERI a formalităţilor administrative prevăzute de art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 189/2001, pentru participarea în străinătate la activităţi de relaţii internaţionale sau de afaceri europene, prefecţii şi subprefecţii transmit acestei structuri invitaţia primită de la partenerul extern, precum şi proiectul de mandat.”

36. Articolul 85 se abrogă.

37. La articolul 88, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(4) Unitatea, instituţia sau structura MAI vizată la alin. (3) asigură de îndată informarea persoanei care a aprobat activitatea de referinţă, potrivit normelor de competenţă prevăzute la art. 72 şi 73, precum şi a DIPI şi a DAERI.”

38. La articolul 90 alineatul (1), literele a) şi d) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„a) unitatea, instituţia sau structura MAI al cărei personal a participat la activitatea de referinţă, în cazurile în care competenţa de aprobare aparţine ministrului afacerilor interne potrivit art. 72 alin. (1) lit. b), c) d) şi e) sau secretarilor de stat/secretarului general potrivit art. 73;

……………………………………………………………………………………….

d) unitatea, instituţia sau structura din care provine şeful delegaţiei/participantul, cu avizul structurilor specializate pentru relaţii internaţionale şi afaceri europene sau persoanelor desemnate să îndeplinească atribuţii specifice activităţilor de relaţii internaţionale şi afaceri europene din cadrul unităţilor, instituţiilor sau structurilor MAI, în cazurile în care competenţa de aprobare aparţine conducătorilor acestora potrivit art. 74.”

39. La articolul 90, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(6) Rapoartele nu se supun avizului structurilor de coordonare în cazul activităţilor de cooperare operativă.”

40. Articolul 91 se modifică şi va avea următorul conţinut:

„Art. 91. - Documentele prevăzute la art. 6 din Hotărârea Guvernului nr. 189/2001 prin care se consemnează rezultatele deplasării în străinătate a ministrului afacerilor interne, a secretarilor de stat sau a subsecretarilor de stat din MAI, a prefecţilor şi subprefecţilor, precum şi documentele prin care se consemnează rezultatele activităţilor organizate ca urmare a invitării în România a unor demnitari sau funcţionari guvernamentali străini de către ministrul afacerilor interne, secretari de stat sau subsecretari de stat din cadrul MAI, precum şi de către prefecţi şi subprefecţi se întocmesc prin grija DAERI.”

41. La articolul 92, alineatul (1)se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(1) În cazul prefecţilor şi subprefecţilor, informarea prevăzută

la art. 6 din Hotărârea Guvernului nr. 189/2001 se prezintă ministrului afacerilor interne, cu avizul secretarului de stat coordonator al activităţii de reiaţii internaţionale şi afaceri europene şi al secretarului de stat coordonator.”

42. La articolul 92, alineatul (2) se abrogă.

43. La articolul 94, alineatele (1), (3) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(1) Prevederile cuprinse în secţiunile 1,2 şi 6 ale prezentului capitol nu se aplică pentru realizarea, la sediul unităţilor, instituţiilor sau structurilor MAI, a unor întâlniri profesionale cu diplomaţi, ataşaţi de afaceri interne, ofiţeri de legătură sau alţi delegaţi străini acreditaţi în România.

……………………………………………………………………………………….

 (3) Primirea şefului misiunii diplomatice sau similare la nivelul unităţilor, instituţiilor şi structurilor MAI se aprobă în scris de secretarul de stat coordonator al activităţii de relaţii internaţionale şi afaceri europene şi de secretarul de stat/secretarul general coordonator al activităţii unităţii, instituţiei sau structurii respective, potrivit normelor privind coordonarea activităţii şi delegarea unor competenţe în cadrul MAI, cu avizul DAERI. În situaţia în care, din motive de operativitate, nu există timpul necesar obţinerii aprobării scrise menţionate anterior, se va proceda la obţinerea aprobării verbale din partea secretarului de stat/secretarului general coordonator, urmând ca rezultatele întrevederii să fie prezentate în nota de convorbiri menţionată la art. 95 alin. (3). În cazul primirii la nivelul conducerii MAI, activitatea se aprobă de ministrul afacerilor interne.

(4) Nota pentru aprobarea primirii potrivit alin. (3) se întocmeşte de către unitatea, instituţia sau structura MAI interesată, iar în cazul primirii la nivelul conducerii MAI de către DSGP.”

44. La articolul 94, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

„(11) Prevederile cuprinse în secţiunea 1 a prezentului capitol sunt aplicabile în cazul delegaţiilor străine care se află în România la invitaţia altei instituţii sau autorităţi publice, pentru care s-a convenit includerea în programul vizitei a unor întâlniri cu reprezentanţi ai MAI.”

45. La articolul 95, alineatele (1), (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(1) În cazul primirii unor diplomaţi, ataşaţi de afaceri interne, ofiţeri de legătură sau alţi delegaţi străini acreditaţi în România, precum a membrilor unei delegaţii străine care se află în România la invitaţia altei instituţii său autorităţi publice, potrivit art. 94, precum şi după realizarea oricărui contact profesional relevant cu aceştia, se procedează la redactarea notei de convorbiri care se prezintă spre aprobare, în termen de trei zile lucrătoare, conducerii MAI, conform alin. (2) şi (3), de către conducătorul unităţii, instituţiei ori structurii MAI care a primit delegaţia sau a realizat contactul.

(2) Pentru situaţiile prevăzute la art. 94 alin. (2) şi în cazul în care activitatea prezintă interes pe componenta relaţiilor internaţionale şi al afacerilor europene, nota de convorbiri se prezintă, cu avizul DAERI, secretarului de stat coordonator al activităţii de relaţii internaţionale şi afaceri europene.

(3) Pentru situaţiile prevăzute la art. 94 alin. (3), nota de convorbiri se prezintă secretarului de stat coordonator al activităţii de relaţii internaţionale şi afaceri europene şi secretarului de stat/secretarului general coordonator al activităţii unităţii, instituţiei sau structurii respective, potrivit normelor privind coordonarea activităţii şi delegarea unor competenţe în cadrul MAI şi cu avizul DAERI. În cazul primirilor la nivelul conducerii MAI, nota de convorbiri se prezintă ministrului afacerilor interne.”

46. La articolul 95, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:

(5) în cazul delegaţiilor străine care se află în România la invitaţia altei instituţii sau autorităţi publice, pentru care s-a convenit includerea în programul vizitei a unor întâlniri cu reprezentanţi ai MAI, nota de convorbiri respectă nivelul de aprobare potrivit secţiunii 1 a prezentului capitol, având avizul DAERI.”

47. La articolul 97, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(5) Reprezentanţii MAI în cadrul comitetelor prevăzute la art. 9 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 379/2013, respectiv în cadrul consiliilor de conducere ale agenţiilor europene sunt desemnaţi după cum urmează:

a) de către ministrul afacerilor interne în cazul secretarilor de stat;

b) de către secretarul de stat coordonator al activităţii de relaţii internaţionale şi afaceri europene în cazul altor persoane.”

48. La capitolul VI se introduce o nouă secţiune, secţiunea a 10-a, cuprinzând articolul 971, cu următorul cuprins:

„SECŢIUNEA a 10-a

Participarea personalului MAI la activităţi sportive, culturale sau cu caracter comercial

Art. 971. - (1) Personalul unităţilor, instituţiilor sau structurilor din aparatul central al MAI şi al celor prevăzute în anexa nr. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 416/2007, cu modificările şi completările ulterioare, ai căror conducători nu au calitatea de ordonator de credite, participă la activităţi sportive, culturale sau cu caracter comercial potrivit procedurii stabilite prin dispoziţie a secretarului de stat coordonator al activităţii de relaţii internaţionale şi afaceri europene.

(2) Personalul unităţilor, instituţiilor sau structurilor MAI, ai căror conducători au calitatea de ordonator secundar de credite sau de ordonator terţiar de credite aflat în finanţarea directă a ordonatorului principal de credite, precum şi cel al unităţilor subordonate acestora participă la activităţi sportive, culturale sau cu caracter comercial potrivit procedurilor stabilite prin dispoziţiile respectivilor conducători.

(3) Procedurile prevăzute la alin. (1) şi (2) stabilesc cel puţin următoarele:

a) competenţa de aprobare a participării personalului MAI la activităţi sportive, culturale sau cu caracter comercial;

b) formalităţile administrative pentru participarea personalului MAI la activităţi sportive, culturale sau cu caracter comercial;

c) pregătirea participării personalului MAI la activităţi sportive, culturale sau cu caracter comercial;

d) rezultatele participării personalului MAI la activităţi sportive, culturale sau cu caracter comercial.

(4) Dispoziţiile art. 88 şi 89 se aplică în mod corespunzător în raport cu participarea personalului MAI la activităţi sportive, culturale sau cu caracter comercial.”

49. La articolul 98, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Unităţile, instituţiile şi structurile MAI întocmesc şi actualizează permanent, potrivit machetei prevăzute în anexa nr. 3, situaţia cu rezultatele tuturor activităţilor de relaţii internaţionale şi afaceri europene desfăşurate, pe care o transmit la DAERI, la cerere.”

50. Articolul 100 se abrogă.

51. La articolul 101 alineatul (1), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„b) procedura privind gestionarea informaţiilor, elaborarea proiectelor de mandat, mandat general şi a elementelor de detaliere, precum şi reprezentarea MAI în cadrul grupurilor de lucru ale Consiliului Uniunii Europene şi ale Comisiei Europene, la propunerea structurilor de coordonare;”.

52. La articolul 101 alineatul (1), după litera c) se introduce o nouă literă, litera d), cu următorul cuprins:

„d) procedura privind participarea la activităţi sportive, culturale sau cu caracter comercial a personalului unităţilor, instituţiilor sau structurilor din aparatul central al MAI şi al celor prevăzute în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 416/2007, cu modificările şi completările ulterioare, ai căror conducători nu au calitatea de ordonator de credite, la propunerea DAERI.”

53. La articolul 101, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Directorul DAERI stabileşte, prin dispoziţie, modelul notei privind participarea, al notei privind organizarea şi al bazelor de calcul estimativ aferente acestora.”

54. La articolul 101, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (31), cu următorul cuprins:

„(31) Fiecare conducător al unei unităţi, instituţii sau structuri MAI care are calitatea de ordonator secundar de credite sau de ordonator terţiar de credite aflat în finanţarea directă a ordonatorului principal de credite stabileşte, prin dispoziţie, procedura privind participarea personalului propriu şi al unităţilor subordonate la activităţi sportive, culturale sau cu caracter comercial.”

55. La articolul 101, alineatul (4) se abrogă.

56. La articolul 103, alineatul (2) se abrogă.

57. În anexa nr. 1, la articolul 1 alineatul (2), litera a) şi partea introductivă şi punctul (i) ale literei b) se modificaşi vor avea următorul cuprins:

,,a) cheltuieli de personal, reprezentând sume acordate drept indemnizaţii de deplasare, compuse din diurnă şi indemnizaţia de cazare, în scopul participării la misiuni în străinătate cu caracter temporar, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare;

b) cheltuieli cu bunuri şi servicii (deplasări în străinătate), astfel:

(i) cheltuieli aferente deplasărilor în străinătate, pentru care se efectuează cheltuieli în lei sau devize liber convertibile:

- costul transportului în trafic internaţional, cel între localităţile din ţara în care personalul îşi desfăşoară activitatea, precum şi pe distanţa dus-întors dintre aeroport sau gară şi locul de cazare, pentru personalul aflat în misiune;

- costul transportului documentaţiilor, mostrelor şi al altor materiale sau obiecte necesare îndeplinirii misiunii;

- taxele de înscriere şi/sau de participare la congrese, simpozioane, seminarii, colocvii sau la alte reuniuni, în condiţiile stabilite de organizatori;

- comisioanele şi taxele bancare, taxele achitate pentru eliberarea paşapoartelor de serviciu sau diplomatice/ paşapoartelor de serviciu sau diplomatice electronic», cheltuielile pentru obţinerea vizelor de intrare în ţările respective, de rezervare a locurilor în  mijloacele de transport, taxele de aeroport, comisioanele de rezervare a camerelor de hotel, asigurările medicale şi altele asemenea;

- cheltuielile ocazionate de deplasările efectuate în ţara de reşedinţă sau în altă ţară de către personalul trimis în misiuni permanente în străinătate;

- cheltuielile ocazionate cu participarea personalului la misiuni în afara teritoriului statului român conform acordurilor şi înţelegerilor internaţionale, cu excepţia diurnei.”

58. În anexa nr. 1, la articolul 2, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(1) Unităţile, instituţiile şi structurile din cadrul aparatului central al MAI şi cele prevăzute în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. *416/2007 privind structura organizatorică şi efectivele Ministerului Afacerilor Interne, cu modificările şi completările ulterioare, ai căror conducători nu au calitatea de ordonator de credite, elaborează propuneri de activităţi pentru a fi incluse în proiectul PRIAE, pe care le supun avizului Direcţiei afaceri europene şi relaţii internaţionale (,DAERI) şi secretarului de stat/secretarului general coordonator al activităţii acestora, potrivit normelor privind coordonarea activităţii şi delegarea unor competenţe în cadrul MAI. Unităţile, instituţiile şi structurile aflate în coordonarea ministrului afacerilor interne supun propunerile de activităţi avizului DAERI şi secretarului de stat coordonator al activităţii de relaţii internaţionale şi afaceri europene. Propunerile de activităţi ce urmează a fi incluse în proiectul PRIAE se întocmesc potrivit machetelor prevăzute în anexa nr. 1a, respectiv nr. 1 b.

(2) Propunerile de activităţi avizate potrivit alin. (1) se transmit la DAERI până la data de 1 iunie a anului în curs. DAERI centralizează propunerile şi elaborează proiectul PRIAE pentru aparatul central al MAL”

59. În anexa nr. 1, la articolul 2, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:

„(4) DAERI trimite proiectul PRIAE pentru unităţile, instituţiile şi structurile MAI prevăzute la alin. (1), avizat potrivit alin. (3), la Direcţia generală financiară (DGF) până la data de 15 iunie a anului în curs.”

60. În anexa nr. 1, la articolul 3, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(1) Unităţile, instituţiile şi structurile MAL altele decât cele prevăzute la art. 2, elaborează proiectul PRIAE, îl supun avizării DAERI, secretarului de stat coordonator al activităţii de relaţii internaţionale şi afaceri europene şi secretarului de stat/secretarului general coordonator al activităţii acestora, potrivit normelor privind coordonarea activităţii şi delegarea unor competenţe în cadrul MAI. Unităţile, instituţiile şi structurile aflate în coordonarea ministrului afacerilor interne supun proiectul PRIAE avizului DAERI şi secretarului de stat coordonator al activităţii de relaţii internaţionale şi afaceri europene. Propunerile de activităţi ce urmează a fi incluse în proiectul PRIAE se întocmesc potrivit machetelor prevăzute în anexa nr. 1a, respectiv nr. 1b.”

61. În anexa nr. 1, articolul 4 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„ARTICOLUL 4

Aprobarea PRIAE

(1) După adoptarea legii bugetului de stat, DGF comunică DAERI plafoanele de cheltuieli pentru PRIAE al unităţilor, instituţiilor şi structurilor MAI prevăzute la art. 2 alin. (1).

(2) Pentru unităţile, instituţiile şi structurile MAI prevăzute la art. 2 alin. (1), revizuirea proiectului PRIAE se efectuează sub coordonarea DAERI, cu luarea în considerare a obiectivelor şi direcţiilor de acţiune vizate de MAI într-un domeniu dat şi cu încadrarea în limitele bugetare comunicate conform alin. (1). Unităţile, instituţiile şi structurile MAI prevăzute la art. 2 alin. (1) supun proiectul PRIAE revizuit, avizat de DAERI, aprobării secretarului de stat/secretarului general coordonator al activităţii acestora, potrivit normelor privind coordonarea activităţii şi delegarea unor competenţe în cadrul MAI. În cazul unităţilor, instituţiilor şi structurilor aflate în coordonarea ministrului afacerilor interne, proiectul PRIAE revizuit, avizat de DAERI, se supune aprobării secretarului de stat coordonator al activităţii de relaţii internaţionale şi afaceri europene.

(3) Proiectul PRIÂE revizuit centralizat de DAERI se aprobă de către secretarul de stat coordonator al activităţii de relaţii internaţionale şi afaceri europene.

(4) DAERI transmite DGF, în copie, PRIAE pentru unităţile, instituţiile şi structurile MAI prevăzute la art. 2 alin. (1), aprobat potrivit alin. (3), în termen de 15 zile lucrătoare de la primirea comunicării referitoare la plafoanele de cheltuieli prevăzute la alin. (1).

(5) După adoptarea legii bugetului de stat şi aprobarea bugetelor unităţilor, instituţiilor şi structurilor MAI prevăzute la art. 3 alin. (1), acestea reanalizează şi revizuiesc propunerile de activităţi incluse în proiectul PRIAE, astfel încât să se încadreze în limitele bugetare aprobate, şi supun PRIAE astfel revizuit, cu avizul DAERI, aprobării secretarului de stat coordonator al activităţii de relaţii internaţionale şi afaceri europene şi secretarului de stat/secretarului general coordonator al activităţii acestora, potrivit normelor privind coordonarea activităţii şi delegarea unor competenţe în cadrul MAI. În cazul unităţilor, instituţiilor şi structurilor aflate în coordonarea ministrului afacerilor interne, proiectul PRIAE revizuit se aprobă de secretarul de stat coordonator al activităţii de relaţii internaţionale şi afaceri europene, cu avizul DAERI. O copie a PRIAE aprobat se transmite la DAERI în termen de 15 zile lucrătoare de la primirea limitelor bugetare aprobate.

(6) La revizuirea proiectului PRIAE al unităţilor, instituţiilor şi structurilor MAI prevăzute la art. 3 alin. (1) se iau în considerare şi comunicările DAERI efectuate potrivit art. 3 alin. (3).”

62. Anexa nr. 1a la metodologie se înlocuieşte cu anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin.

63 Anexa nr. 3 se înlocuieşte cu anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Dispoziţiile prevăzute la art. 101 alin. (1)-(31) din Ordinul viceprim-ministrului, ministrul afacerilor interne, nr. 143/2015 privind activităţile de relaţii internaţionale şi de afaceri europene la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, astfel cum a fost modificat şi completat prin prezentul ordin, se emit şi se comunică unităţilor, instituţiilor şi structurilor Ministerului Afacerilor Interne în termen de maximum 15 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentului ordin.

Art. III. - Ordinul viceprim-ministrului, ministrul afacerilor interne, nr. 143/2015 privind activităţile de reiaţii internaţionale şi de afaceri europene la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 857 din 18 noiembrie 2015, cu modificările şi completările aduse prin prezentul ordin, va fi republicat în Monitorul Oficial al României, Partea (, dându-se textelor o nouă numerotare.

Art. IV. - (1) Prezentul ordin intră în vigoare la data de 8 februarie 2016.

(2) Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul afacerilor interne,

Petre Tobă

 

Bucureşti, 4 februarie 2016.

Nr. 20.

 

ANEXA Nr. 1

(Anexa nr. 1a la metodologie)

 

DEPLASĂRI ÎN STRĂINĂTATE

 

Nr. crt.

Tipul acţiunii

Temeiul în baza căruia se realizează acţiunea

Obiectivele urmărite

Ţara

Durata

(zile)

Număr de persoane

Ruta (capitala sau alt oraş)

Categoria indemnizaţiei de deplasare

Varianta de asigurarea cheltuielilor

Fonduri bugetare necesare (valori în lei)

Aprobări anterioare

Perioada

Activitate

Transport

1.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Total

din care:

 

Cheltuieli de personal

Cheltuieli cu bunuri şi servicii

 

 

 

TOTAL

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Notă pentru completarea rubricilor din tabelul aferent deplasărilor în străinătate:

1. „Tipul acţiunii” - Se va menţiona activitatea pentru care urmează să se efectueze deplasarea (de exemplu, conferinţă, grup de lucru, consultări, negocieri).

2. „Temeiul în baza căruia se realizează acţiunea” - Se precizează temeiul în baza căruia se realizează activitatea, cum ar fi un document de cooperare, invitaţia partenerului extern, calitatea de membru într-un grup de lucru ş.a.

3. „Obiectivele urmărite” - Se menţionează scopul vizat prin participarea la activitate.

4. „Ţara/Perioada” - Se precizează ţara în care urmează a se realiza activitatea, respectiv intervalul de timp în care activitatea va avea loc efectiv.

5. „Durata (zile): Activitate/Transport” - Se precizează în cifre arabe numărul de zile în care se derulează doar activitatea/se indică în mod distinct numărul de zile alocate transportului. Subrubrica „Transport” se completează astfel:

a) în situaţia în care zilele efective ale desfăşurării activităţii coincid cu cele de plecare şi revenire în ţară, se înscrie cifra 0;

b) în cazul în care plecarea sau întoarcerea coincid cu una din datele de începere sau de încheiere a activităţii, se înscrie cifra 1;

c) dacă plecarea şi revenirea în ţară nu coincid cu niciuna din cele două date, se înscrie cifra 2.

6. „Număr de persoane” - Se va indica numărul de persoane prevăzut să participe la activitate, cu respectarea dispoziţiilor în vigoare referitoare la limitarea numărului de persoane care pot lua parte la astfel de activităţi.

7. „Ruta (capitala sau alt oraş)” - Se va indica traseul folosit pentru a ajunge la locul de destinaţie,

8. „Categoria indemnizaţiei de deplasare” - Se înscrie categoria de diurnă corespunzătoare, în funcţie de calitatea deţinută de persoana ce efectuează deplasarea.

9. „Varianta de asigurare a cheltuielilor”:

a) 100% diurnă + cazare + transport - reprezintă situaţia în care reprezentantul Ministerului Afacerilor Interne (MAI) beneficiază de diurnă 100%, iar cazarea şi transportul internaţional sunt asigurate din fondurile MAI;

b) 100% diurnă - cazare + transport - reprezintă situaţia în care reprezentantul MAI beneficiază de diurnă 100%, cazarea nu este asigurată din fondurile MAI (de exemplu, este asigurată de organizatori), iar transportul internaţional este asigurat din fondurile MAI;

c) 100% diurnă - cazare - transport - reprezintă situaţia în care reprezentantul MAI beneficiază de diurnă 100%, cazarea şi transportul nu sunt asigurate din fondurile MAI (de exemplu, sunt asigurate de organizatori);

d) 100% diurnă + cazare - transport - reprezintă situaţia în care reprezentantul MAI beneficiază de diurnă 100% şi cazare, iar transportul nu este asigurat din fondurile MAI (de exemplu, este asigurat de organizatori);

e) 50% diurnă - cazare + transport - reprezintă situaţia în care reprezentantul MAI beneficiază de diurnă 50%, cazarea nu este asigurată din fondurile MAI (de exemplu, este asigurată de organizatori), iar transportul internaţional este asigurat din fondurile MAI;

f) 50% diurnă - cazare - transport - reprezintă situaţia în care reprezentantul MAI beneficiază de diurnă 50%, cazarea şi transportul nu sunt asigurate din fondurile MAI (de exemplu, sunt asigurate de organizatori);

g) 50% diurnă + cazare + transport - reprezintă situaţia în care reprezentantul MAI beneficiază de diurnă 50%, cazarea şi transportul sunt asigurate din fondurile MAI;

h) 50% diurnă + cazare – transport - reprezintă situaţia în care reprezentantul MAI beneficiază de diurnă 50% şi cazare, iar transportul nu este asigurat din fondurile MAI (de exemplu, este asigurat de organizatori);

i) fără cheltuieli - reprezintă situaţia în care cheltuielile necesare pentru asigurarea participării la activităţi de relaţii internaţionale nu sunt suportate din fondurile MAI;

j) fără diurnă şi cazare + transport-reprezintă situaţia în care din fondurile MAI nu este suportat decât costul transportului internaţional;

k) operaţiuni multinaţionale - din fondurile MAI sunt suportate următoarele: costul biletelor de avion, respectiv cazarea şi diurna până la ajungerea la destinaţia în care urmează să aibă loc derularea operaţiunii multinaţionale.

10. Fonduri bugetare necesare din care:

- „Cheltuieli de personal” - Indemnizaţia de deplasare - se înscriu cuantumul diurnei al cărei nivel se calculează, în funcţie de categoria aferentă, potrivit nivelului prevăzut de reglementările în vigoare privind unele drepturi şi obligaţii ale personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, precum şi costul cazării care se stabileşte potrivit nivelului prevăzut de reglementările în vigoare privind unele drepturi şi obligaţii ale personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar;

- „Cheltuieli cu bunuri şi servicii” - pentru deplasări în străinătate se înscrie costul biletului de avion/tren sau auto. De asemenea, dacă este cazul, se înscriu şi costurile aferente confecţionării paşapoartelor de serviciu, obţinerii taxelor de vize, a taxelor de aeroport, a asigurărilor medicale, asigurărilor auto, a taxelor de participare/înscriere etc.

11. „Aprobări anterioare” - în cazul în care unele acţiuni au fost aprobate anterior de către Guvern, de ministrul afacerilor interne, secretarii de stat sau conducătorii instituţiilor din cadrul MAI, se menţionează cine a aprobat acţiunea respectivă, numărul şi data documentului pe care este înscrisă aprobarea.

 

ANEXA Nr. 2

(Anexa nr. 3 la Ordinul nr. 143/2015)

 

MACHETA

privind principalele rezultate ale activităţilor de relaţii internaţionale

 

Nr. crt.

Denumirea acţiunii

Locul şi perioada de desfăşurare

Participanţi

Principalele aspecte rezultate

 

 

 

 

 

 

 

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.