MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 01/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 1         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Luni, 4 ianuarie 2016

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

323/2015. - Lege pentru ratificarea Memorandumului de înţelegere privind cadrul instituţional al Iniţiativei de pregătire şi prevenire a dezastrelor din sud-estul Europei, semnat de România la 19 noiembrie 2014 la Sarajevo

 

Memorandum de înţelegere privind cadrul instituţional al Iniţiativei de pregătire şi prevenire a dezastrelor din sud-estul Europei (2013)

 

991/2015. - Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Memorandumului de înţelegere privind cadrul instituţional al Iniţiativei de pregătire şi prevenire a dezastrelor din sud-estul Europei, semnat de România la 19 noiembrie 2014 la Sarajevo

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 716 din 27 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 86 alin. (6) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei

 

Decizia nr. 809 din 24 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 96 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.007/2015. - Hotărâre privind încetarea exercitării, cu caracter temporar, prin detaşare în condiţiile legii, a funcţiei publice de prefect al judeţului laşi de către domnul Cârlan Dan

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.656/2015. - Ordin al ministrului transporturilor pentru publicarea acceptării rectificării aduse Rezoluţiei MSC.269(85) prin documentul MSC 85/26/Add.1/Corr. 1 al Organizaţiei Maritime Internaţionale din 27 iulie 2015

 

1.750/1.506/2015. - Ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate pentru modificarea anexelor nr. 2 şi 3 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1.605/875/2014 privind aprobarea modului de calcul, a listei denumirilor comerciale şi a preţurilor de decontare ale medicamentelor care se acordă bolnavilor în cadrul programelor naţionale de sănătate şi a metodologiei de calcul al acestora

 

ACTE ALE CAMEREI CONSULTANŢILOR FISCALI

 

10/2015. - Hotărâre privind aprobarea cotizaţiilor, a termenelor de plată şi a obligaţiilor declarative pentru membrii Camerei Consultanţilor Fiscali în anul 2016

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru ratificarea Memorandumului de înţelegere privind cadrul instituţional al Iniţiativei de pregătire şi prevenire a dezastrelor din sud-estul Europei, semnat de România la 19 noiembrie 2014 la Sarajevo

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. 1. - Se ratifică Memorandumul de înţelegere privind cadrul instituţional al Iniţiativei de pregătire şi prevenire a dezastrelor din sud-estul Europei*), semnat de România la 19 noiembrie 2014 la Sarajevo, denumit în continuare Memorandum de înţelegere.

Art. 2. - Cu ocazia depunerii instrumentului de ratificare, România formulează următoarea declaraţie:

„Referitor la art. 14 din Memorandumul de înţelegere privind cadrul instituţional al Iniţiativei de pregătire şi prevenire a dezastrelor din sud-estul Europei, Guvernul României declară că, în considerarea procedurilor legale interne, Memorandumul de înţelegere nu se aplică provizoriu de la data semnării pentru România.

Prin urmare, pentru Guvernul României, Memorandumul de înţelegere se aplică de la data intrării în vigoare pentru partea română.”

Art. 3. - (1) Se aprobă plata cotizaţiei anuale de participare la bugetul Iniţiativei de pregătire şi prevenire a dezastrelor din sud-estul Europei, în limita echivalentului în lei al sumei de 25.000 euro/an.

(2) Echivalentul în lei al sumei prevăzute la alin. (1) se calculează pe baza cursului de schimb leu/euro în vigoare la data efectuării plăţii.

(3) Suma prevăzută la alin. (2) se asigură din sume alocate cu această destinaţie de la bugetul de stat, în limita bugetului aprobat Ministerului Afacerilor Interne, pentru Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

p. PREŞEDINTELE SENATULUI.

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

IOAN CHELARU

 

Bucureşti, 16 decembrie 2015.

Nr. 323.


*) Traducere.

 

MEMORANDUM DE ÎNŢELEGERE

privind cadrul instituţional al Iniţiativei de pregătire şi prevenire a dezastrelor din sud-estul Europei (2013)

 

Sarajevo, noiembrie 2013

 

Preambul

Consiliile de miniştri din Republica Albania şi Bosnia şi Herţegovina şi guvernele Republicii Bulgaria, Republicii Croaţia, Republicii Macedonia, Republicii Moldova, Muntenegrului, României, Republicii Serbia, Republicii Slovenia şi Republicii Turcia, denumite în continuare părţi ale Iniţiativei de pregătire şi prevenire a dezastrelor din sud-estul Europei (denumite în continuare părţi ale DPPI SEE),

recunoscând că întărirea cooperării şi consultării regionale în domeniul managementului dezastrelor (creare de capacităţi, metode şi practici) este esenţială,

reafirmându-şi angajamentele exprimate în Memorandumul de înţelegere privind cadrul instituţional al iniţiativei de pregătire şi prevenire a dezastrelor, semnat de guvernele Republicii Albania, Republicii Bulgaria, Republicii Croaţia, Republicii Macedonia, Republicii Moldova, Muntenegrului, României şi Republicii Slovenia la Zagreb la 24 septembrie 2007, de guvernele Bosniei şi Herţegovina şi Republicii Turcia la Sofia la 8 aprilie 2008, şi de Guvernul Republicii Serbia la Sarajevo la 7 aprilie 2009, care îşi va termina valabilitatea la 1 ianuarie 2014,

recunoscând cooperarea de succes între părţile Iniţiativei de pregătire şi prevenire a dezastrelor din sud-estul Europei ca şi cadru legal instituţional regional pentru sud-estul Europei, având scopul de a îmbunătăţi şi întări posibilităţile şi capabilităţile de prevenire şi pregătire în caz de dezastre naturale şi antropice,

au convenit următoarele:

 

I. Scopuri şi obiective ale DPPI SEE

 

ARTICOLUL 1

 

 Obiectivele principale ale Iniţiativei de pregătire şi prevenire a dezastrelor din sud-estul Europei sunt acelea de a contribui la crearea capacităţilor instituţionale ale organizaţiilor de management al dezastrelor, în vederea intensificării prevenirii şi pregătirii în statele din regiunea Europei de sud-est (denumite în continuare SEE), prin:

a) funcţionarea ca reţea regională şi de facilitare în domeniul pregătirii şi prevenirii dezastrelor naturale şi antropice în regiunea SEE;

b) întărirea cooperării între părţile DPPISEE, ţinând cont de extinderea UE şi procesul integrării euroatlantice;

c) sprijinirea statelor din regiunea SEE în eforturile lor de dezvoltare a unei viziuni comune în domeniul pregătirii şi prevenirii, printr-o abordare comună, şi a cooperării cu toate organismele şi instituţiile internaţionale relevante, în special cu Mecanismul de protecţie civilă al UE;

d) intensificarea şi întărirea cooperării bilaterale şi multilaterale, facilitarea schimbului de informaţii în domeniul pregătirii şi prevenirii dezastrelor la toate nivelurile între autorităţile naţionale competente în domeniul managementului dezastrelor şi alte instituţii relevante din regiunea SEE, în conformitate cu legislaţia lor naţională privind schimbul de informaţii;

e) identificarea şi diseminarea lecţiilor învăţate şi a bunelor practici.

 

II. Structura de guvernare şi coordonare a DPPI SEE

 

ARTICOLUL 2

Întâlnirea regională a DPPI SEE

 

Întâlnirea regională a DPPI SEE reprezintă un forum/ organism de conducere şi de decizie, format din şefii autorităţilor de management al dezastrelor ale părţilor DPPI SEE, sprijinit de alte autorităţi relevante/ministere responsabile cu pregătirea, prevenirea şi managementul dezastrelor.

Întâlnirea regională DPPI SEE asigură cadrul politic al DPPI SEE şi serveşte ca o platformă pentru consultări interne şi formulare de recomandări pentru a fi transmise autorităţilor naţionale competente în scopul facilitării procesului de luare a deciziilor în cadrul guvernelor naţionale.

Acesta stimulează crearea de reţele şi cooperarea cu partenerii şi actorii internaţionali, schimbul de Informaţii, experienţe, lecţii învăţate şi bune practici în domeniul pregătirii, prevenirii şi răspunsului la dezastre, precum şi rezolvarea problemelor de interes comun.

La întâlnirea regională DPPI SEE participă părţile DPPI SEE. La invitaţie, la întâlnirea regională DPPI SEE pot participa membrii Comitetului consultativ DPPI SEE şi partenerii DPPI SEE.

Preşedinţia întâlnirii regionale DPPI SEE este preluată anual, prin rotaţie, de către părţile DPPI SEE, în ordine alfabetică.

Deciziile în cadrul întâlnirii regionale DPPI SEE sunt luate prin consens, în următoarele probleme:

a) amendamente la Memorandumul de înţelegere;

b) sediul şi structura Secretariatului DPPI SEE;

c) orice cerere, în conformitate cu articolul 13 din prezentul Memorandum de înţelegere;

d) adoptarea regulilor de procedură şi a celor privind managementul financiar;

e) adoptarea Planului anual de lucru şi a bugetului;

f) avizarea Raportului de implementare a Planului anual de lucru şi a Raportului financiar anual;

a) proiectele care sunt finanţate din bugetul DPPI SEE.

Întâlnirea regională DPPI SEE are loc de două ori pe an. Sesiunile extraordinare pot fi planificate la iniţiativa preşedinţiei în exerciţiu a DPPI SEE şi cu acordul tuturor părţilor DPPI SEE.

Întâlnirea regională a DPPI SEE trebuie să adopte regulile de procedură şi alte regulamente interne care guvernează activitatea structurilor şi organismelor DPPI SEE, inclusiv a Secretariatului DPPI SEE.

 

ARTICOLUL 3

Comitetul consultativ al DPPI SEE (DPPI SEE CC)

 

Comitetul consultativ al DPPI SEE este format din experţi cu expertiză funcţională, reprezentând partenerii internaţionali ai

DPPI SEE, la invitaţia preşedinţiei în exerciţiu a DPPI SEE. Comitetul consultativ DPPI SEE formulează recomandări cu privire la proiectele şi activităţile propuse şi planificate şi contribuie la susţinerea politică adecvată.

Nu există drept formal de vot; deciziile sunt luate prin consens.

 

ARTICOLUL 4

Grupurile de lucru ale DPPI SEE (DPPI SEE GL)

 

Întâlnirea regională a DPPI SEE poate constitui DPPI SEE GL, în calitate de organisme tehnice pentru dezvoltarea şi sprijinirea proiectelor DPPI SEE. DPPI SEE GL vor fi prezidate informai de unul dintre statele din regiunea SEE, cu participarea experţilor naţionali şi internaţionali. DPPI SEE GL raportează în cadrul întâlnirii regionale DPPI SEE şi sunt sprijinite de către Secretariatul DPPI SEE.

 

ARTICOLUL 5

Mecanismul TRIO

 

Mecanismul Trio (denumit în continuare Trio) este alcătuit din preşedinţia în exerciţiu a DPPI SEE şi reprezentanţi ai preşedinţilor DPPI SEE anterioare şi viitoare.

Rolul Trio este acela de coordonare şi planificare strategică a activităţilor DPPI SEE.

Întâlnirile Trio vor avea loc de două ori pe an, în acelaşi timp cu întâlnirile regionale. Preşedinţia în exerciţiu a DPPI SEE va stabili data, locul de desfăşurare şi agenda întâlnirii, în coordonare cu ceilalţi doi membri ai Trio.

 

ARTICOLUL 6

Partenerii DPPI SEE şi/sau donatorii

 

Statele interesate şi organizaţiile/instituţiile internaţionale pot deveni parteneri şi/sau donatori ai DPPI SEE şi pot participa la activităţile DPPI SEE prin notificarea preşedinţiei în exerciţiu a DPPI SEE sau a şefului Secretariatului DPPI SEE sau printr-un anunţ în cadrul întâlnirii regionale DPPI SEE.

Participarea partenerilor la activităţile DPPI SEE se va face cu asigurarea de către aceştia a costurilor financiare şi a resurselor umane.

 

III. Administrarea DPPI SEE Secretariatul DPPI SEE

 

ARTICOLUL 7

Sediul

 

Sediul în care funcţionează Secretariatul DPPI SEE este stabilit la Sarajevo, în Bosnia şi Herţegovina (denumită în continuare ţara gazdă). Secretariatul DPPI SEE va avea capacitatea legală necesară pentru îndeplinirea funcţiilor sale.

Ţara gazdă va asigura facilităţile şi costurile de funcţionare ale Secretariatului DPPI SEE, dacă nu se convine altfel. Capacitatea legală, privilegiile şi imunitatea Secretariatului DPPI SEE vor fi definite în Acordul ţării gazdă, ce va fi încheiat între ţara gazdă şi părţile DPPI SEE.

Sediul Secretariatului DPPI SEE se poate schimba doar prin consens în cadrul întâlnirii regionale a DPPI SEE.

 

ARTICOLUL 8

Structură şi funcţionare

 

Structura de suport/administrativă pentru DPPI SEE şi preşedinţia în exerciţiu a DPPI SEE este Secretariatul DPPI SEE.

Secretariatul DPPISEE este format din şeful Secretariatului DPPI SEE şi asistentul pe probleme administrativ-financiare. Mandatul personalului Secretariatului DPPI SEE va ti de trei ani, cu posibilitate de prelungire pentru încă un an.

 

ARTICOLUL 9

Raportare

 

Secretariatul DPPI SEE îşi desfăşoară activitatea sub îndrumarea preşedinţiei în exerciţiu a DPPI SEE şi îşi prezintă rapoartele de activitate şi de cheltuieli în cadrul întâlnirilor regionale ale DPPI SEE. Rapoarte suplimentare (descriptive şi financiare) pot fi solicitate de către preşedinţia în exerciţiu a DPPI SEE.

Orice raportare trebuie să fie întocmită în conformitate cu regulile de procedură şi cu regulile de management financiar.

 

IV. Bugetul şi finanţarea DPPI SEE

 

ARTICOLUL 10

Bugetul

 

Bugetul DPPI SEE este alcătuit din contribuţiile anuale ale părţilor DPPI SEE.

Secretariatul DPPI SEE, în baza Planului anual de lucru al DPPI SEE. pregăteşte bugetul pentru a fi prezentat spre aprobare către întâlnirea regională DPPI SEE, în cadrul sesiunii sale de toamnă. Secretariatul DPPI SEE va pregăti, de asemenea, planuri de muncă adiţionale şi bugetul proiectelor care urmează a fi implementate cu sprijinul partenerilor DPPI SEE.

Partenerii DPPI SEE care contribuie la bugetul proiectelor DPPI SEE pot solicita rapoarte specifice de audit.

 

ARTICOLUL 11

Finanţare

 

Activităţile din cadrul DPPI SEE vor fi finanţate din bugetul DPPI SEE şi pot fi cofinanţate de către părţile/partenerii/ donatorii DPPI SEE

Părţile DPPI SEE sunt de acord să depună eforturi rezonabile pentru a oferi resursele umane, financiare şi tehnice necesare pentru funcţionarea durabilă a DPPI SEE şi a Secretariatului DPPI SEE.

Contribuţia financiară anuală a fiecărei părţi DPPI SEE va fi de cel puţin 25.000 euro şi va fi transferată până la sfârşitul lunii aprilie a fiecărui an.

Orice întârziere de plată a contribuţiei anuale de către părţile DPPI SEE va determina imediat suspendarea dreptului de a lua decizii şi de a-i fi acoperite din bugetul DPPI SEE costurile pentru participarea la activităţile din cadrul DPPI SEE, până la efectuarea plăţii.

Părţile DPPI SEE care participă la proiecte sunt, de asemenea, de acord să contribuie financiar în aceeaşi măsură ca şi partenerii DPPI SEE, în baza unui acord comun, pentru dezvoltarea şi implementarea proiectelor.

Managementul financiar al bugetului şi raportarea trebuie făcute în conformitate cu regulile de management financiar adoptate de întâlnirea regională a DPPI SEE.

 

V. Dispoziţii finale

 

ARTICOLUL 12

Amendamente

 

Prezentul memorandum de înţelegere poate fi amendat în scris prin consensul părţilor DPPI SEE, în conformitate cu articolul 2 alineatul 6 (a). Amendamentele vor intra în vigoare în conformitate cu articolul 14 al prezentului memorandum de înţelegere.

 

ARTICOLUL 13

Aderare

 

Întâlnirea regională a DPPI SEE va decide prin consens în ceea ce priveşte orice cerere de aderare la acest Memorandum de înţelegere şi de a deveni parte DPPI SEE.

 

ARTICOLUL 14

Intrarea în vigoare

 

Prezentul memorandum de înţelegere va intra în vigoare în prima zi a lunii următoare lunii primirii celei de-a şasea notificări primite de la părţile DPPI SEE prin care se informează Ministerul Afacerilor Externe al Bosniei şi Herţegovina despre finalizarea procedurilor interne necesare pentru intrarea în vigoare.

Pentru orice parte DPPI SEE, care, după depunerea celei de-a şasea notificări la care se face referire în alineatul 1 al prezentului articol, notifică Ministerul Afacerilor Externe al Bosniei şi Herţegovina cu privire la finalizarea procedurilor interne pentru intrarea în vigoare a prezentului memorandum de înţelegere, acesta va intra în vigoare de la data notificării depozitarului.

După semnare, originalul prezentului memorandum de înţelegere va fi depozitat la Consiliul de Miniştri al Bosniei şi Herţegovina, care va fi depozitar, Depozitarul trebuie să pună la dispoziţia părţilor DPPI SEE la Memorandumul de înţelegere şi a Secretariatului DPPI SEE copii certificate.

Prezentul memorandum de înţelegere se va aplica provizoriu de la data semnării lui, în afară de cazul în care o parte a DPPI SEE declară, la momentul semnării Memorandumului de înţelegere, că procedurile sale interne nu permit o astfel de aplicare provizorie. Pentru o astfel de parte a DPPI SEE, Memorandumul de înţelegere va intra în vigoare de la data notificării depozitarului.

 

ARTICOLUL 15

Durata

 

Prezentul memorandum de înţelegere va rămâne în vigoare pe o perioadă nedeterminată, dacă nu se convine altfel da către părţile DPPI SEE.

Oricare parte DPPI SEE poate denunţa prezentul memorandum de înţelegere prin transmiterea unei notificări scrise preşedinţiei în exerciţiu a DPPI SEE. Denunţarea va produce efect după 3 (trei) luni de la data primirii unei astfel de notificări.

 

În temeiul celor de mai sus, semnatarii, fiind împuterniciţi de către guvernele lor, au semnat prezentul memorandum de înţelegere.

Semnat la Sarajevo la 28 noiembrie 2013, într-o singură copie autentică, în limba engleză.

 

 

Pentru Guvernul Republicii Albania

Pentru Guvernul Republicii Bulgaria

Pentru Guvernul Republicii Croaţia

Pentru Guvernul Republicii Macedonia

Pentru Guvernul Muntenegrului

Pentru Guvernul Republicii Serbia

Pentru Guvernul Republicii Slovenia

Pentru Guvernul Republicii Turcia

 

Anexă la pagina de semnături a Memorandumului de înţelegere privind cadrul instituţional al Iniţiativei de pregătire şi prevenire a dezastrelor din sud-estul Europei

 

Semnat la Sarajevo la 18 aprilie 2014, într-o singură copie autentică, în limba engleză.

Pentru Consiliul de miniştri al Bosniei şi Herţegovina

 

Anexă la pagina de semnături a Memorandumului de înţelegere privind cadrul instituţional al Iniţiativei de pregătire şi prevenire a dezastrelor din sud-estul Europei

Semnat la Sarajevo la 19 noiembrie 2014, într-o singură copie autentică, în limba engleză.

Pentru Guvernul României

 

Certific că textul este copia conformă a originalului depozitat la Ministerul Afacerilor Externe al Bosniei şi Herţegovina. Sarajevo,

31 decembrie 2014

 

Zoran Petkovic,

ministrul adjunct pentru afaceri juridice şi consulare

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru ratificarea Memorandumului de înţelegere privind cadrul instituţional al Iniţiativei de pregătire şi prevenire a dezastrelor din sud-estul Europei, semnat de România la 19 noiembrie 2014 la Sarajevo

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru ratificarea Memorandumului de înţelegere privind cadrul instituţional al Iniţiativei de pregătire şi prevenire a dezastrelor din sud-estul Europei, semnat de România la 19 noiembrie 2014 la Sarajevo, şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 15 decembrie 2015.

Nr. 991.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 716

din 27 octombrie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 86 alin. (6) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioniţă Cochinţu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 86 alin. (6) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Nicuţ Walter Vasile - prin Filiala Hidroelectrica Hidrosind în Dosarul nr. 28.739/3/2014 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.213D/2015.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Curtea dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 1.226D/2015 şi nr. 1.2270/2015 având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 86 alin. (6) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Ion Liviu Prunescu şi Ionuţ Alexandru Angelescu - prin Filiala Hidroelectrica Hidrosind în dosarele nr. 28.741/3/2014 şi nr. 28.742/3/2014 ale Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale.

4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie problema conexării dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu conexarea cauzelor.

6. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.226D/2015 şi nr. 1.227D/2015 la Dosarul nr. 1.213D/2015, care este primul înregistrat.

7. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, faţă de jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca devenită inadmisibilă, cu privire la dispoziţiile art. 86 alin, (6) teza întâi din Legea nr. 85/2006, iar în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 86 alin. (6) teza a două din Legea nr. 85/2006, ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

8. Prin încheierile din 18 februarie 2015, pronunţate în dosarele nr. 28.739/3/2014, nr. 28.741/3/2014 şi nr. 28.742/3/2014, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 86 alin. (6) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Nicuţ Walter Vasile, Ion Liviu Prunescu şi Ionuţ Alexandru Angelescu - prin Filiala Hidroelectrica Hidrosind în cauze având ca obiect soluţionarea unor contestaţii formulate împotriva deciziilor de concediere.

9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin, în esenţă, că prevederile legale criticate sunt contrare art. 1 alin. (5), art. 21 alin. (3) şi art. 41 alin. (2), coroborate cu art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, întrucât înlătură, în cazul angajatorului aflat în insolvenţă, dreptul salariaţilor la consultare şi informare atunci când au loc concedieri colective, drept recunoscut, în general, salariaţilor şi reglementat expres în art. 69 şi următoarele din Codul muncii, aducând o derogare şi cu privire la termenul de preaviz ce trebuie respectat în această situaţie. În acest context, se menţionează prevederile art. 29 din Carta socială europeană, ale art. 27 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, precum şi Directiva 98/59/CE din 20 iulie 1998 (transpusă în Codul muncii - art. 69 şi următoarele), cu referire la dreptul salariaţilor la consultare şi informare în caz de concediere colectivă, ca o componentă a măsurilor de protecţie socială, fiind instituit ca drept fundamental. Totodată, se arată că prin Hotărârea din 3 martie 2011, pronunţată în Cauza C-235/2010 David Claes şi alţii, dată în interpretarea Directivei 98/59/CE, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a statuat că, inclusiv în caz de încetare a societăţii însăşi (dizolvare şi lichidare), prevederile art. 1-3 din Directivă sunt obligatorii şi trebuie respectate chiar şi de către administratorul judiciar.

10. De asemenea, se arată că, prin modul neclar, imprecis şi lipsit de previzibilitate în care este formulat textul, nu se poate determina intenţia reală a legiuitorului, respectiv dacă a dorit sau nu reglementarea unei derogări de la normele generale privind termenul de preaviz în caz de concediere colectivă, menţionate în Codul muncii. În acest context, precizează că instanţele de judecată au considerat că ultima teză a art. 86 alin. (6) din Legea nr. 85/2006 aduce o derogare cu privire la termenul de preaviz ce trebuie respectat în caz de concediere atunci când angajatorul este în insolvenţă.

11. Se mai precizează faptul că, la data adoptării Legii nr. 85/2006, Codul muncii reglementa un termen de 15 zile lucrătoare de preaviz în caz de concediere colectivă, termen care a fost modificat în anul 2011, fiind instituit un termen de 20 de zile lucrătoare de preaviz. Totodată, învederează că, în prezent, Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă la art. 123 alin. (8) prevede că, după data deschiderii procedurii, desfacerea contractelor individuale de muncă ale personalului debitorului se va putea face de urgenţă de către administratorul judiciar/lichidatorul judiciar, cu acordarea termenului legal de preaviz.

12. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât dispoziţiile criticate sunt adoptate cu respectarea prevederilor Legii

fundamentale şi nu prevăd restricţionarea drepturilor prevăzute de dispoziţiile constituţionale invocate în susţinerea excepţiei. Textul conţine o derogare de la Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, însă această derogare este instituită prin lege, astfel că nu se poate vorbi de nerespectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor. În ceea ce priveşte celelalte dispoziţii europene invocate în susţinerea excepţiei, apreciază că motivele invocate vizează însuşi fondul contestaţiei, astfel că precizarea opiniei ar echivala cu o antepronunţare în cauză.

13. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.

16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 86 alin. (6) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, care au următorul cuprins: „Prin derogare de la prevederile Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare, după data deschiderii procedurii, desfacerea contractelor individuale de muncă ale personalului debitoarei se va face de urgenţă de către administratorul judiciar/lichidator, fără a fi necesară parcurgerea procedurii de concediere colectivă. Administratorul judiciar/lichidatorul va acorda personalului concediat doar preavizul de 15 zile lucrătoare.”

17. Legea nr. 85/2006, cu modificările şi completările ulterioare, a fost abrogată prin art. 344 lit. a) din titlul V - Dispoziţii tranzitorii şi finale din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014. Însă, având în vedere prevederile art. 343 din Legea nr. 85/2014, potrivit cărora „Procesele începute înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi rămân supuse legii aplicabile anterior acestei date”, precum şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea a stabilit că sintagma „în vigoare” din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, Curtea urmează a exercita controlul de constituţionalitate asupra prevederilor art. 86 alin. (6) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei.

18. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil şi ale art. 41 alin. (2) privind dreptul la măsuri de protecţie socială, coroborate cu prevederile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. De asemenea, sunt menţionate şi prevederile art. 29 din Carta socială europeană, art. 27 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, precum şi Directiva 98/59/CE privind apropierea legislaţiilor statelor membre cu privire la concedierile colective, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L nr. 225 din 12 august 1998.

19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile criticate au mai format obiectul controlului de constituţionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 64 din 24 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 286 din 28 aprilie 2015, Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că prevederile art. 86 alin. (6) teza întâi din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei sunt neconstituţionale. De asemenea, prin această decizie, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 86 alin. (6) teza a două din Legea nr. 85/2006 şi a constatat că acestea sunt constituţionale în raport de criticile formulate,

20. Prin decizia menţionată mai sus, Curtea a constatat că informarea şi consultarea angajaţilor sunt elemente componente ale dreptului la măsuri de protecţie socială a muncii cu valenţe constituţionale, alăturându-se, pe cale interpretativă, celor expres menţionate în cuprinsul art. 41 alin. (2) teza a două din Constituţie. În aceste condiţii, Curtea a reţinut că dreptul la informarea şi consultarea angajaţilor în ipoteza concedierilor colective vizează orice procedură de concediere colectivă, indiferent de particularităţile domeniului în care aceasta intervine. Desigur, legiuitorul poate adecva modul de configurare a dreptului, cu respectarea principiului proporţionalităţii, în funcţie de particularităţile anterior menţionate, însă este evident că nu poate nega acest drept. Totodată, Curtea a reţinut că legiuitorul, prin modul în care a înţeles să reglementeze procedura concedierilor colective în ipoteza unei societăţi aflate în procedura insolvenţei, a negat dreptul la informarea şi consultarea angajaţilor, ceea ce echivalează cu nesocotirea dispoziţiilor art. 41 alin. (2) din Constituţie, astfel încât, prin ipoteză, nici nu mai trebuie analizată proporţionalitatea măsurii, textul legal criticat fiind neechivoc. În consecinţă, Curtea a constatat că dispoziţiile art. 86 alin. (6) teza întâi din Legea nr. 85/2006 sunt neconstituţionale, fiind contrare art. 41 alin. (2) din Constituţie, astfel cum acesta este interpretat, în temeiul art. 20 alin. (1) din Constituţie, prin prisma părţii I pct. 21 şi 29 din Carta socială europeană.

21. Având în vedere dispoziţiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale”, şi reţinând că acest caz de inadmisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate a intervenit între momentul sesizării Curţii Constituţionale şi momentul pronunţării instanţei de contencios constituţional asupra excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea observă că, în ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 86 alin. (6) teza întâi din Legea nr. 85/2006, aceasta urmează a fi respinsă ca devenită inadmisibilă.

22. Referitor la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 86 alin. (6) teza a două din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, prin Decizia nr. 64 din 24 februarie 2015, precitată, Curtea a constatat că, pentru a fi respectată de destinatarii săi, legea trebuie să îndeplinească anumite cerinţe de claritate şi previzibilitate, astfel încât aceşti destinatari să îşi poată adapta în mod corespunzător conduita. În acest sens, Curtea a observat că dispoziţiile legale sunt precise şi previzibile, destinatarul normei juridice fiind capabil să îşi adapteze conduita în funcţie de conţinutul acesteia, astfel încât nu se poate reţine încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituţie, iar stabilirea duratei termenului de preaviz de 15 zile ţine de opţiunea legiuitorului, având în vedere situaţia specifică a procedurii insolvenţei. În consecinţă, Curtea a reţinut că, în condiţiile admiterii excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 86 alin. (6) teza întâi din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, soluţia legislativă consacrată prin sintagma „doar preavizul de 15 zile lucrătoare” trebuie interpretată în sensul că se referă la o durată a termenului de preaviz mai scurtă decât cea reglementată în dreptul comun, respectiv art. 75 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, cu respectarea, aşadar, a dreptului la informare şi consultare a angajaţilor.

23. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, în ceea ce priveşte constatarea constituţionalităţii dispoziţiilor art. 86 alin. (6) teza a două din Legea nr. 85/2006, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă, astfel că aceasta urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.

24. Distinct de acestea, Curtea reţine că, deşi în cauza de faţă va pronunţa o soluţie de respingere ca devenită inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 86 alin. (6) teza întâi din Legea nr. 85/2006, se impune precizarea că, în temeiul deciziei de admitere mai sus menţionate, prezenta decizie poate constitui motiv de revizuire, în condiţiile art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă.

25. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 86 alin, (6) teza întâi din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Nicuţ Walter Vasile, Ion Liviu Prunescu şi Ionuţ Alexandru Angelescu - prin Filiala Hidroelectrica Hidrosind în dosarele nr. 28.739/3/2014, nr. 28.741/3/2014 şi nr. 28.742/3/2014 ale Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale.

2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de aceiaşi autori în aceleaşi dosare ale aceleiaşi instanţe şi constată că dispoziţiile art. 86 alin. (6) teza a două din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a VII l-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 27 octombrie 2015.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ioniţă Cochinţu

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 809

din 24 noiembrie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 96 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

 

Daniel Marius Morar - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 96 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de

Gheorghe Căţoi în Dosarul nr. 5.627/105/2014 al Tribunalului Prahova - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1116D/2015.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Casa Judeţeană de Pensii Prahova a depus la dosar o întâmpinare prin care solicită respingerea ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând în acest sens Decizia Curţii Constituţionale nr. 353 din 24 septembrie 2013.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 10 iunie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 5.627/105/2014, Tribunalul Prahova - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 96 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de contestatorul Gheorghe Căţoi în cadrul unei cauze având ca obiect soluţionarea contestaţiei la decizia de pensionare.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile de lege criticate încalcă dreptul de proprietate prin faptul că, deşi nu includ în stagiul de cotizare şi lunile pentru care nu s-a contribuit, impun împărţirea la 12 a punctajului anual, iar nu la numărul de luni în care a plătit efectiv contribuţii de asigurări sociale, astfel că împărţind la 12 punctajele realizate, şi nu la numărul de luni în care a cotizat efectiv, principiul contributivităţii consacrat la nivel convenţional este încălcat, operând o diminuare a punctajelor anuale realizate şi, implicit, a cuantumului final al pensiei, ceea ce înseamnă o încălcare a art. 47 alin, (1), art. 44 alin. (1) şi art. 20 din Constituţie raportat la art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

6. Tribunalul Prahova - Secţia I civilă şi-a exprimat opinia în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 353 din 24 septembrie 2013.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Avocatul Poporului precizează că îşi menţine punctul de vedere reţinut în Decizia Curţii Constituţionale nr. 353 din 24 septembrie 2013, în sensul constituţionalităţii dispoziţiilor de lege criticate.

9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, întâmpinarea depusă de Casa Judeţeană de Pensii Prahova, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 96 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, care au următorul cuprins: „Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărţirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate în anul calendaristic respectiv.”

12. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că dispoziţiile de lege criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 44 alin. (1) privind dreptul de proprietate privată, art. 47 alin. (1) privind nivelul de trai decent şi ale art. 20 alin. (1) referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, prin raportare la art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că asupra aceloraşi dispoziţii de lege, prin raportare la art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi a cetăţenilor şi art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie, s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 353 din 24 septembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 725 din 26 noiembrie 2013, iar asupra dispoziţiilor similare din Legea nr. 19/2000, Curtea s-a pronunţat prin Decizia nr. 271 din 7 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 455 din 23 iunie 2014.

14. Prin Decizia nr. 353 din 24 septembrie 2013, Curtea a reţinut jurisprudenţa sa, potrivit căreia interpretarea pretins neconstituţională a textului de lege era generată de premisa greşită de la care pleca autorul excepţiei în acea cauză, care avea în vedere doar calculul punctajului anual, făcând abstracţie de faptul că, în final, punctajul mediu anual se va împărţi la numărul de ani care reprezintă stagiul complet de cotizare potrivit legii, iar nu la numărul de ani înăuntrul cărora s-a contribuit pentru a fi realizat stagiul de cotizare obligatoriu, număr care, în cazul celor care au realizat o contribuţie fracţionată, este mai mare decât numărul de ani care reprezintă stagiul de cotizare legal. Astfel, punctajul anual rezultat într-un an în care s-a cotizat fracţionat se va completa în final cu punctajul anual dintr-un alt an în care s-a cotizat, de asemenea, parţial, pentru a se completa stagiul de cotizare cerut de lege.

15. Curtea a mai reţinut că, pentru a obţine dreptul la pensie, alături de vârsta de cotizare, cel care solicită acest drept trebuie să întrunească numărul de ani de cotizare stabilit prin lege. Această perioadă reprezintă însumarea tuturor lunilor şi anilor cât o persoană a cotizat sau s-a aflat într-una din situaţiile asimilate de lege stagiului de cotizare, indiferent că acest stagiu s-a realizat neîntrerupt sau fragmentat. Pentru anii în care o persoană nu a cotizat decât parţial, este firesc ca punctajul anual să se calculeze proporţional cu perioada de contribuţie, aceasta urmând a se completa cu celelalte fracţiuni din alţi ani de cotizare periodică, până la însumarea numărului de ani de stagiu de cotizare cerut de lege. Astfel, potrivit art. 95 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, „punctajul mediu anual realizat de asigurat se determină prin împărţirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale ale asiguratului la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare”. Prin urmare, perioada care se va avea în vedere în final la stabilirea punctajului mediu anual, în funcţie de care este determinat cuantumul pensiei, este cea în care asiguratul a cotizat efectiv, iar nu numărul de ani în care s-a realizat acest stagiu, care poate fi diferit, în funcţie de data la care a început să contribuie şi dacă a contribuit neîntrerupt sau fracţionat în anumiţi ani.

16. Prin Decizia nr. 271 din 7 mai 2014, paragraful 18, Curtea a reţinut că, dacă punctajul anual al asiguratului s-ar determina prin împărţirea la numărul de luni efectiv lucrate, iar nu la 12 a punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună, s-ar ajunge ca - în ipoteza în care o persoană a lucrat anul întreg, iar alta doar o lună din anul respectiv - punctajul anual corespunzător să fie identic pentru ambele situaţii, ceea ce ar fi inechitabil.

17. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudenţa Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

18. Astfel, pentru aceleaşi argumente, Curtea constată că dispoziţiile de lege potrivit cărora punctajul anual al asiguratului se determină prin împărţirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate în anul calendaristic respectiv nu încalcă dreptul de proprietate al asiguratului şi nici prevederile constituţionale ale art. 47 alin. (1) privind nivelul de trai decent.

19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Gheorghe Căţoi în Dosarul nr. 5.627/105/2014 al Tribunalului Prahova - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 96 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Prahova - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 24 noiembrie 2015.

 

PREŞEDINTE,

DANIEL MARIUS MORAR

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind încetarea exercitării, cu caracter temporar, prin detaşare în condiţiile legii, a funcţiei publice de prefect al judeţului laşi de către domnul Cârlan Dan

 

Având în vedere prevederile art. 19 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri încetează exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare în condiţiile legii, a funcţiei publice de prefect al judeţului laşi de către domnul Cârlan Dan.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Ministrul afacerilor interne,

Petre Tobă

 

Bucureşti, 23 decembrie 2015.

Nr. 1.007.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

 

ORDIN

pentru publicarea acceptării rectificării aduse Rezoluţiei MSC.269(85) prin documentul MSC 85/26/Add.1/Corr. 1 al Organizaţiei Maritime Internaţionale din 27 iulie 2015

 

Având în vedere Ordinul ministrului transporturilor şi infrastructurii nr. 676/2010 privind publicarea acceptării amendamentelor la Convenţia internaţională din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare, aşa cum a fost amendată, adoptate de Organizaţia Maritimă Internaţională prin anexa nr. 1 la Rezoluţia MSC.269(85) a Comitetului Securităţii Maritime din 4 decembrie 2008 şi a amendamentelor la Protocolul din 1988 privind Convenţia internaţională din 1966 asupra liniilor de încărcare, aşa cum a fost amendat, adoptate de Organizaţia Maritimă Internaţională prin Rezoluţia MSC.270(85) a Comitetului Securităţii Maritime din 4 decembrie 2008,

în temeiul prevederilor art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 21/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul transporturilor emite următorul ordin:

Art. 1. - Se publică rectificarea adusă Rezoluţiei MSC.269(85) prin documentul MSC 85/26/Add.1/Corr.1 al Organizaţiei Maritime Internaţionale din 27 iulie 2015, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul transporturilor,

Marius Humelnicu,

secretar de stat

 

Bucureşti, 8 decembrie 2015.

Nr. 1.656.

 

COMITETUL SECURITĂŢII MARITIME

ORGANIZAŢIA MARITIMĂ INTERNAŢIONALĂ

MSC 85/26/Add.1/Corr. 1

A 85-a sesiune

 

27 iulie 2015

Agenda pct. 26

 

Original: ENGLEZĂ

 

ANEXĂ

 

Raportul Comitetului Securităţii Maritime privind cea de-a optzeci şi cincea sesiune a sa

 

Rectificare

 

ANEXA 4

 

REZOLUŢIA MSC.269(85)

(adoptată la 4 decembrie 2008)

 

Adoptarea amendamentelor la Convenţia internaţională din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare, aşa cum a fost amendată

 

În anexa 1, textul paragrafului 5 se modifică după cum urmează:

„Ultima frază din paragraful 4.1.1.2 se mută într-un nou paragraf 4.1.1.3 distinct şi următoarele paragrafe existente se renumerotează în mod corespunzător. În legătură cu aceasta, în paragraful 3.1.1 existent, referirea la paragraful 4.1.1.5 se înlocuieşte cu referirea la paragraful 4.1.1.6; în paragraful 4.1.1.5.13 renumerotat, referirile la paragrafele 4.1.1.4.3 şi 4.1.1.4.10 se înlocuiesc cu referirile la paragrafele 4.1.1.5.3 şi, respectiv, 4.1.1.5.10; şi, în paragrafele 7.2.1 şi 7.2.2 existente, referirea la paragraful 4.1.1.8 se înlocuieşte cu referirea la paragraful 4.1.1.9.”

 

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

CASA NAŢIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

Nr. 1.750 din 30 decembrie 2015

Nr. 1.506 din 29 decembrie 2015

 

ORDIN

pentru modificarea anexelor nr. 2 şi 3 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1.605/875/2014 privind aprobarea modului de calcul, a listei denumirilor comerciale şi a preţurilor de decontare ale medicamentelor care se acordă bolnavilor în cadrul programelor naţionale de sănătate şi a metodologiei de calcul al acestora

 

Văzând Referatul de aprobare nr. ACP 1.748 din 30 decembrie 2015 al Ministerului Sănătăţii şi nr. MSSM 4.612 din 29 decembrie 2015 al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,

având în vedere art. 58 alin. (4) şi (5), art. 221 alin. (1) lit. k) şi art. 291 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările ulterioare,

ţinând cont de Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 17 alin. (5) din Statutul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972/2006, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii şi preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate emit următorul ordin:

Art. I. - Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1.605/875/2014 privind aprobarea modului de calcul, a listei denumirilor comerciale şi a preţurilor de decontare ale medicamentelor care se acordă bolnavilor în cadrul programelor naţionale de sănătate şi a metodologiei de calcul al acestora, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 951 şi 951 bis din 29 decembrie 2014, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Anexa nr. 2 se înlocuieşte cu anexa nr. I*), care face parte integrantă din prezentul ordin.

2. Anexa nr. 3 se înlocuieşte cu anexa nr. II*), care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare începând luna ianuarie 2016.

 

Ministrul sănătăţii,

Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,

Patriciu-Andrei Achimaş-Cadariu

Vasile Ciurchea

 


*) Anexele nr. I şi II se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

 

ACTE ALE CAMEREI CONSULTANŢILOR FISCALI

 

CAMERA CONSULTANŢILOR FISCALI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea cotizaţiilor, a termenelor de plată şi a obligaţiilor declarative pentru membrii Camerei Consultanţilor Fiscali în anul 2016

În temeiul prevederilor art. 8 alin. (7), ale art. 10 alin. (2), ale art. 13 lit. b) şi f)> precum şi ale art. 25 din Ordonanţa Guvernului nr. 71/2001 privind organizarea şi exercitarea activităţii de consultanţă fiscală, aprobată cu modificări prin Legea nr. 198/2002, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere prevederile art. 36 alin. (1) lit. h), ale art. 50 alin (1) lit. d), e) şi h), şi ale art. 51 din Regulamentul de organizare şi funcţionare al Camerei Consultanţilor Fiscali, aprobat prin Hotărârea Consiliului superior al Camerei Consultanţilor Fiscali nr. 6/2012, cu modificările ulterioare, precum şi planificarea şi execuţia bugetului pentru anul 2016,

Consiliul superior al Camerei Consultanţilor Fiscali, întrunit în şedinţa din 16 decembrie 2015, hotărăşte:

Art. 1. - Pentru anul 2016 se stabilesc următoarele cotizaţii fixe:

A. În cazul persoanelor fizice şi persoanelor juridice care sunt membri ai Camerei Consultanţilor Fiscali la data prezentei hotărâri:

- 500 lei - pentru persoanele fizice, consultanţi fiscali activi;

- 210 lei - pentru persoanele fizice, consultanţi fiscali inactivi;

- 300 lei - pentru persoanele fizice, consultanţi fiscali asistenţi;

- 420 lei - pentru persoanele juridice.

B. În cazul persoanelor fizice şi persoanelor juridice care devin membri ai Camerei Consultanţilor Fiscali în anul 2016:

- 1.500 lei - pentru persoanele fizice, consultanţi fiscali activi;

- 1.210 lei - pentru persoanele fizice, consultanţi fiscali inactivi;

- 800 lei - pentru persoanele fizice, consultanţi fiscali asistenţi;

- 2.420 lei - pentru persoanele juridice,

Art. 2. - Pentru anul 2016 cotizaţiile variabile se calculează prin aplicarea unei cote procentuale asupra valorii veniturilor realizate din activitatea de consultanţă fiscală în anul 2015, diminuate cu sumele cedate subcontractorilor şi colaboratorilor consultanţi fiscali, după cum urmează:

1. pentru persoane fizice: - o cotă de 0,5%;

2. pentru persoane juridice:

a) la venituri realizate de până la 100.000 euro, o cotă de 0,5%;

b) la venituri realizate între 100.001 euro - 1.000.000 euro, o cotă de 0,85%;

c) la venituri realizate de peste 1.000.000 euro, o cotă de 1,2%.

Art. 3. - (1) Termenul scadent de plată a cotizaţiilor fixe şi variabile este 15 martie 2016. Stingerea datoriilor se face întotdeauna în ordinea vechimii acestora,

(2) Cotizaţia variabilă pentru consultanţii fiscali activi - persoane fizice - se calculează de la momentul obţinerii de venituri aferente activităţii, ulterior înregistrării la Camera Consultanţilor Fiscali.

(3) Cotizaţia variabilă pentru societăţile de consultanţă fiscală se calculează începând de la momentul obţinerii de venituri aferente activităţii, ulterior autorizării de către Biroul permanent al Camerei Consultanţilor Fiscali.

Art. 4. - (1) Membrii Camerei Consultanţilor Fiscali care îşi îndeplinesc obligaţia de plată a cotizaţiei fixe pentru anul 2016

până la data de 15 februarie 2016, inclusiv, vor plăti cotizaţia fixă după cum urmează:

A. În cazul persoanelor fizice şi persoanelor juridice care sunt membri ai Camerei Consultanţilor Fiscali la data prezentei hotărâri;

- 410 lei - pentru persoanele fizice, consultanţi fiscali activi;

- 170 lei - pentru persoanele fizice, consultanţi fiscali inactivi;

- 250 lei - pentru persoanele fizice, consultanţi fiscali asistenţi;

- 350 lei - pentru persoanele juridice.

B. În cazul persoanelor fizice şi persoanelor juridice care devin membri ai Camerei Consultanţilor Fiscali în anul 2016:

- 1.410 lei - pentru persoanele fizice, consultanţi fiscali activi;

- 1.170 lei - pentru persoanele fizice, consultanţi fiscali inactivi;

- 750 lei - pentru persoanele fizice, consultanţi fiscali asistenţi;

- 2.350 lei - pentru persoanele juridice.

(2) Membrii Camerei Consultanţilor Fiscali care îşi îndeplinesc obligaţia de plată a cotizaţiei variabile pentru anul 2016 până la data de 15 februarie 2016, inclusiv, vor plăti cotizaţia variabilă după cum urmează:

1. pentru persoane fizice: - o cotă de 0,4%;

2. pentru persoane juridice:

a) la venituri realizate de până la 100.000 euro, o cotă de 0,4%:

b) la venituri realizate între 100.001 euro - 1.000.000 euro, o cotă de 0,75%;

c) la venituri realizate de peste 1.000.000 euro, o cotă de 1,1%.

Art. 5. - Neplata cotizaţiei fixe de către membrii Camerei Consultanţilor Fiscali până la data de 15 septembrie 2016 atrage aplicarea sancţiunii disciplinare avertisment şi a unei penalităţi de 25% din cuantumul cotizaţiei fixe datorate, conform art. 1 pct. A.

Art. 6. - În situaţiile în care, în cursul anului, membrii activi ai Camerei Consultanţilor Fiscali trec în categoria membrilor inactivi pe motiv de incompatibilitate prevăzută de o lege specială ori trec în categoria membrilor activi, cotizaţia anuală va fi calculată proporţional, conform perioadelor aferente fiecărei stări.

Art. 7. - (1) Membrii activi ai Camerei Consultanţilor Fiscali - persoane fizice şi persoane juridice - au obligaţia să depună la Camera Consultanţilor Fiscali, până la data de 15 februarie a anului în curs, declaraţia privind activitatea desfăşurată în anul precedent de raportare, conform anexei.

(2) în cazul în care consultanţii fiscali - persoane fizice active - nu au desfăşurat activitate de consultanţă fiscală în nume propriu, ci doar în numele sau în contul unei persoane juridice, ori nu au desfăşurat deloc activitate de consultanţă fiscală, vor transmite Camerei Consultanţilor Fiscali o declaraţie, conform anexei, în care vor specifica această situaţie, până la data de 15 februarie a anului în curs.

(3) Societăţile de consultanţă fiscală care nu au desfăşurat activitate de consultanţă fiscală vor transmite Camerei Consultanţilor Fiscali o declaraţie, conform anexei, până la data de 15 februarie a anului în curs.

Art. 8. - (1) Viza anuală reprezintă dreptul de desfăşurare a activităţii de consultanţă fiscală.

(2) Viza anuală se acordă numai membrilor activi, sub formă de cârd de membru activ, la momentul îndeplinirii în întregime a tuturor obligaţiilor faţă de Camera Consultanţilor Fiscali, restante şi curente, inclusiv plata cotizaţiilor scadente datorate şi depunerea declaraţiei anuale prevăzută la art. 7.

(3) Viza anuală este valabilă pe perioada 16 martie 2016 - 15 martie 2017, cu excepţia perioadei în care membrul a fost inactiv.

(4) Desfăşurarea activităţii de consultanţă fiscală de către consultantul fiscal care nu a obţinut viza anuală reprezintă abatere disciplinară.

Art. 9. - (1) Plata sumelor datorate reprezentând cotizaţii fixe şi variabile, precum şi a penalităţilor stabilite conform art. 5 se poate face în contul Camerei Consultanţilor Fiscali (C.I.F. 18677087) deschis la Banca Transilvania, Sucursala Lipscani - IBAN R036BTRL04101202D58602XX sau în contul deschis la Banca Comercială Română, Sucursala Sector 4 - IBAN R091RNCB0075119726870001, precum şi în numerar la sediul Camerei Consultanţilor Fiscali din municipiul Bucureşti, str. Alecu Russo nr. 13-19, et. 4, ap. 9, sectorul 2.

(2) Sumele rezultate potrivit prevederilor art. 2, art. 4 alin. (2), art. 5 şi art. 6 se rotunjesc la leu, prin majorare pentru fracţiunile egale ori mai mari de 50 de bani sau prin reducere pentru fracţiunile mai mici de 50 de bani.

Art. 10. - Declaraţiile prevăzute la art. 7 se depun la sediul Camerei Consultanţilor Fiscali din municipiul Bucureşti, str. Alecu Russo nr. 13-19, et. 4, ap. 9, sectorul 2, sau se transmit prin servicii poştale cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire, prin fax la nr. 021/340.40.60 ori prin e-mail la adresa: viza@ccfiscali.ro.

Art. 11. - (1) Nerespectarea prevederilor prezentei hotărâri se sancţionează conform prevederilor art. 19 pct. 1 lit. c) şi pct. 2 lit. c) şi ale art. 25 din Ordonanţa Guvernului nr. 71/2001 privind organizarea şi exercitarea activităţii de consultanţă fiscală, aprobată cu modificări prin Legea nr. 198/2002, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale Regulamentului de organizare şi funcţionare al Camerei Consultanţilor Fiscali.

(2) Desfăşurarea activităţii de consultanţă fiscală de către consultanţii fiscali înregistraţi ca inactivi reprezintă infracţiune conform art. 25 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 71/2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 198/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi se pedepseşte conform legii penale.

Art. 12. - Deciziile de aplicare a măsurilor prevăzute în prezenta hotărâre pot fi contestate conform prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 13. - Direcţia de servicii pentru membri şi Direcţia de servicii generale vor duce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri.

Art. 14. - Anexa face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 15. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Camerei Consultanţilor Fiscali,

Ion-Toni Teau

 

Bucureşti, 16 decembrie 2015.

Nr. 10.

 

ANEXĂ

 

Declaraţie rectificativ㠁

Se completează cu X

în cazul declaraţiilor rectificative

 

DECLARAŢIE

privind activitatea desfăşurată în anul......

 

A

1. Numele şi prenumele .......................................................................................................................................................................

C.N.P.: |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|, posesor al carnetului profesional nr./an.....................................................................................

2. Domiciliul:

Localitatea ................................. str. .................................. nr. ..... bl. .....sc. ..... et. .... ap. ..........., judeţul/sectorul ....................

telefon fix: |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|, mobil |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|, e-mail ....................., web ..................................

3. Persoană fizică independentă/autorizată da/nu, cod fiscal ..................................... punct de lucru ......................................

.................................................................................................................................................................................................................

4. Prin cabinete proprii cu angajaţi da/nu, cod fiscal ..............................................

5. Angajat                               da/nu

6. În anul ............ am efectuat următoarele:

6.1. expertize extrajudiciare

(Se va specifica, pentru fiecare expertiză în parte, beneficiarul.)

6.2. expertize judiciare

(Se vor specifica, pentru fiecare expertiză în parte, numărul dosarului, tribunalul şi stadiul, specificându-se „încheiat㔠sau „în curs de finalizare”.)

7. Membru al următoarelor organizaţii profesionale/anul:

-

-

-

-

8. Dacă nu aţi desfăşurat activitate, completaţi direct lit. F.A.

 

B

1. Date de identificare:

1.1. Denumirea societăţii de consultanţă fiscală .............................................., autorizaţie nr./data ............................

reprezentată prin administrator/administratori ........................................................................ carnet profesional nr./data .....................

(nume, prenume)

Domiciliu ........................................................................

1.2. Sediul social, localitatea ..............................................., str. ..................................................... nr. ...... bl. ......., sc. ...... et. ....... ap. ....... judeţul/sectorul .........................................................., telefon fix: |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|, mobil |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|,

fax |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|, e-mail ...........................................................

1.3. Cod unic de înregistrare |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|, nr. de înregistrare în registrul comerţului J |_|_|/|_|_|_|_|_|/|_|_|_|_|

1.4. Capital social la 31 decembrie........................: |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_| lei

 

2. Asociaţi, acţionari,

(nume şi prenume) (cota de participare la capitalul social)

-

-

-

-

 

3. Filiale, sucursale, agenţii, puncte de lucru:

Adresa

Forma de organizare

........................................

........................................

........................................

........................................

 

4. Membru al următoarelor organizaţii profesionale/anul:

-

-

-

-

 

5. Persoane fizice care efectuează consultanţă fiscală în numele societăţii:

 

Carnetul profesional

 

Numele şi prenumele

Nr./An

Localitatea de domiciliu

........................................

|_|_|_|_|_|/|_|_|_|_|

........................................

........................................

|_|_|_|_|_|/|_|_|_|_|

........................................

........................................

|_|_|_|_|_|/|_|_|_|_|

........................................

 

6. Dacă nu aţi desfăşurat activitate, completaţi direct lit. F.B.

 

C

1. Venituri totale realizate în anul ...................:

Total |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_| lei, din care:

Persoane juridice...........................................................................................................................................................

Persoane fizice independente/autorizate............................................................................................................................

Prin cabinete proprii cu angajaţi..........................................................................................................................................

 

2. Venituri din activitatea de consultanţă fiscală realizate în anul...............:

Total |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_| lei,

Număr total contracte....................................

2.1. din care sume cedate subcontractorilor şi colaboratorilor consultanţi fiscali

Total |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_| lei,

3. Sume datorate Camerei Consultanţilor Fiscali (cotizaţia variabilă): |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_| lei,

 

D

Certificări declaraţii

Tipul declaraţiei/declaraţiilor certificate, denumirea, datele de identificare ale beneficiarului şi valoarea

 

E

Asigurare

- număr poliţă/poliţe valabilă/valabile pentru anul încheiat .................................................................................................

- denumirea asigurătorului ........................................................................................................................................................

 

F.A

Declar pe propria răspundere că NU s-au desfăşurat activităţi de consultanţă fiscală şi, prin urmare, nu am obţinut venituri din exercitarea acestei profesii în anul ..................

 

F.B

Declar pe propria răspundere că NU s-au desfăşurat activităţi de consultanţă fiscală şi, prin urmare, nu am obţinut venituri din exercitarea acestei profesii în anul.............

 

Data |_|_|_|_|_|_|_|_|

Semnătura şi parafa

         ziua luna anul

............................................

 

 

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.