MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 09/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 9         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 7 ianuarie 2016

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 673 din 20 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (2) şi art. 5 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

 

Decizia nr. 676 din 20 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 66 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora

 

Decizia nr. 688 din 20 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activităţii practicienilor în insolvenţă

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.023/2015. - Hotărâre pentru aprobarea Normelor metodologice privind evaluarea, contractarea, finanţarea şi monitorizarea programelor-nucleu de cercetare-dezvoltare

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

3.060/2015. - Ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale privind aprobarea criteriilor şi a condiţiilor pentru desemnarea administratorului cu atribuţii în organizarea şi gestionarea regimului certificatelor de depozit pe baza Registrului special al certificatelor de depozit, precum şi în verificarea la depozitari a respectării regimului acestora

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 673

din 20 octombrie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (2) şi art. 5 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Bianca Drăghici - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ştefania Sofronea

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (2) şi art. 5 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Elena Peter în Dosarul nr. 25.034/211/2014/a2 al Judecătoriei Cluj-Napoca şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 204D/2015.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că, la dosar, au fost depuse note scrise de către Daniela Aurica Gramatovici, prin care susţine, în esenţă, că este reclamantă într-un dosar aflat pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca şi că a ridicat o excepţie de neconstituţionalitate similară celei din prezenta cauză.

4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, menţionând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

5. Prin încheierea civilă nr. 490/CC/2015 din 14 ianuarie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 25.034/211/2014/a2, Judecătoria Cluj-Napoca a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (2) şi art. 5 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Elena Peter cu ocazia soluţionării cererii de reexaminare formulată împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru într-un dosar având ca obiect partaj şi stabilire drept de servitute.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia arată, în esenţă, că pentru cerere de sistare a coproprietăţii/ieşire din indiviziune taxa de timbru a fost stabilită de către instanţă potrivit art. 5 alin. (1) lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013. Însă, dacă aceasta ar fi fost considerată o simplă cerere evaluabilă în bani, potrivit art. 3 alin. (1) lit. f) din acelaşi act normativ, atunci taxa judiciară de timbru ar fi fost mult mai mică. Prin urmare, este cert că legiuitorul a dorit să stabilească taxe judiciare de timbru pentru că este vorba de cereri evaluabile în bani, însă, s-a ajuns la crearea unei situaţii defavorabile reclamantei doar pentru că s-a procedat la stabilirea unei altfel de taxe în cazul cererilor de partaj/ieşire din indiviziune.

7. De asemenea consideră că, în condiţiile în care se solicită ieşirea din indiviziune, iar părţile au cote determinate, nu este judicios ca taxa judiciară de timbru să fie calculată la total, respectiv la întreaga masă partajabilă, astfel cum lasă să se înţeleagă, în mod criticabil, art. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013. Arată că, deşi s-au plătit taxe către stat la momentul intabulării, nu este judicios ca la o simplă sistare a coproprietăţii să fie achitată o taxă de timbru (tot către stat) într-un cuantum atât de mare. Prin urmare, dacă s-ar datora o taxă pentru ieşire din indiviziune, ea ar trebui să ţină cont de aceste circumstanţe, deci să fie mai mică decât cea stabilită potrivit art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, nu mai mare cum se ajunge în situaţiile reglementate de art. 5 din acelaşi act normativ. Totodată, susţine că se creează o situaţie defavorabilă şi mai împovărătoare pentru reclamantă în faţa instanţei de judecată decât în cadrul procedurii notariale.

8. Referitor la critica privind încălcarea art. 21 alin. (1)-(3) din Constituţie arată că, deşi liberul acces la justiţie poate suferi anumite limitări, inclusiv prin stabilirea unor taxe judiciare de timbru, totuşi, limitările trebuie să urmărească un scop legitim, să nu afecteze substanţa dreptului, să asigure un raport rezonabil de proporţionalitate între scopul urmărit şi mijloacele alese.

9. Judecătoria Cluj-Napoca apreciază că excepţia ar putea fi întemeiată doar în ceea ce priveşte neconstituţionalitatea art. 5 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 raportat la art. 16 alin. (1) din Constituţie, întrucât, deşi legiuitorul are deplina legitimare constituţională de a impune taxe judiciare de timbru în funcţie de diferite criterii şi nicio dispoziţie constituţională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiţie, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităţilor judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiţie, totuşi discrepanţa mare de valoare între cererile prevăzute de art. 3 şi cele prevăzute de art. 5 alin, (1) este de natură să aducă atingere principiului egalităţii în faţa legii de vreme ce acelaşi caracter evaluabil în bani îl prezintă ambele categorii de cereri din textele legale comparate. De asemenea, instanţa arată că mecanismul oferit de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, este de natură să garanteze accesul liber la justiţie.

10. Cât priveşte critica de neconstituţionalitate a art. 4 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, instanţa consideră excepţia ca neîntemeiată având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale.

11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

12. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, deoarece situaţia generată de acestea nu este de natură a aduce atingere principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii, doar pentru că legiuitorul a ales să instituie taxe judiciare de timbru diferite pentru acţiunile şi cererile evaluabile în bani şi pentru cererile formulate în materia partajului judiciar. De asemenea consideră că normele de lege criticate nu îngrădesc dreptul persoanei de a beneficia de drepturile şi garanţiile procesuale instituite prin lege, în cadrul unui proces public, judecat de către o instanţă independentă, imparţială şi stabilită prin lege, într-un termen rezonabil.

13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 4 alin. (2) şi art. 5 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările şi completările ulterioare, având următorul conţinut:

- Art. 4 alin. (2): „Taxa judiciară de timbru pentru acţiunile care au ca obiect un dezmembrământ ai dreptului de proprietate se calculează la o valoare stabilită la 20% din valoarea bunului asupra căruia poartă dezmembra mântui În cazul cererilor care au ca obiect servituţi taxa judiciară de timbru se calculează prin raportare la 20% din valoarea imobilului asupra căruia se solicită constituirea servituţii.

- Art. 5 alin. (1): Cererile în materia partajului judiciar se taxează astfel:

a) stabilirea bunurilor supuse împărţelii - 3% din valoarea acestora;

b) Stabilirea calităţii de coproprietar şi stabilirea cotei-părţi ce se cuvine fiecărui coproprietar - 50 lei pentru fiecare coproprietar;

c) creanţe pe care coproprietarii le au unii faţă de alţii, născute din starea de proprietate comună - 3% din valoarea creanţelor a căror recunoaştere se solicită;

d) cererea de raport - 3% din valoarea bunurilor a căror raportare se solicită;

e) cererea de reducţiune a liberalităţilor excesive - 3% din valoarea părţii de rezervă supusă reîntregirii prin reducţiunea liberalităţilor;

f) cererea de partaj propriu-zis, indiferent de modalitatea de realizare a acestuia - 3% din valoarea masei partajabile.”.

16. Autoarea excepţiei susţine că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) potrivit cărora „Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări”, art. 21 alin. (1)-(3) care consacră accesul liber la justiţie şi art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, precum şi prevederilor art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că în jurisprudenţa sa, prin Decizia nr.*41 din 3 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 143 din 26 februarie 2015, Decizia nr. 109 din 6 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din

22 aprilie 2014, sau Decizia nr. 1.202 din 5 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 743 din 8 noiembrie 2010, a răspuns unor critici de neconstituţionalitate asemănătoare celor din cauza de faţă, statuând constituţionalitatea dispoziţiilor de lege criticate.

18. Astfel, cât priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1), prin Decizia nr. 109 din 6 martie 2014, precitată, Curtea a statuat că „legiuitorul are deplina legitimitate constituţională de a impune taxe judiciare de timbru fixe sau calculate la valoare în funcţie de obiectul litigiului. Stabilirea modalităţii de plată a taxelor judiciare de timbru, ca de altfel şi a cuantumului lor, este o opţiune a legiuitorului, ce ţine de politica legislativă fiscală. Atât obligaţia de plată a taxelor judiciare, cât şi excepţiile stabilite de lege se aplică deopotrivă tuturor cetăţenilor aflaţi în situaţii identice, precum şi tuturor litigiilor de aceeaşi natură, neexistând discriminări sau privilegii contrare prevederilor art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie.”

19. De asemenea, referitor la critica de neconstituţionalitate privind încălcarea accesului liber la justiţie, prin Decizia nr. 41 din 3 februarie 2015, precitată, Curtea a reţinut că art. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 preia, în esenţă, în ceea ce priveşte modul de taxare al cererilor în materia partajului judiciar, reglementarea cuprinsă iniţial în art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, abrogată prin art. 58 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013. Curtea a constatat că aceste prevederi de lege au mai făcut, în repetate rânduri, obiect al controlului de constituţionalitate, din perspectiva unor critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 832 din 11 octombrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 824 din 7 decembrie 2012, Decizia nr. 1 058 din 14 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 683 din 27 septembrie 2011, şi Decizia nr. 1.202 din 5 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 743 din 8 noiembrie 2010, Curtea a reţinut că „accesul liber la justiţie nu echivalează cu gratuitatea serviciului prestat de instanţele judecătoreşti, legiuitorul având deplina legitimitate constituţională de a impune taxe judiciare de timbru fixe sau calculate la valoare în funcţie de obiectul litigiului. Nicio dispoziţie constituţională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiţie, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităţilor judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiţie. Regula este cea a timbrării acţiunilor în justiţie, excepţiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor.”

20. În ceea ce priveşte critica autoarei excepţiei potrivit căreia, „deşi s-au plătit taxe către stat la momentul intabulării, nu este judicios ca la o simplă sistare a coproprietăţii să fie achitată o taxă de timbru (tot către stat) într-un cuantum atât de mare”, prin Decizia nr. 41 din 3 februarie 2015, Curtea a subliniat faptul că taxa judiciară de timbru în materia partajului nu este datorată pentru dobândirea unui bun, ci în vederea realizării actului de justiţie. În acest sens sunt şt prevederile art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, potrivit cărora taxele judiciare de timbru sunt datorate de către toate persoanele fizice şi juridice şi reprezintă plata serviciilor prestate de către instanţele judecătoreşti, precum şi de către Ministerul Justiţiei şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.^

21. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

22. Cum dispoziţiile de lege criticate nu încalcă drepturile fundamentale invocate de autoarea excepţiei, nu poate fi reţinută incidenţa în cauză a prevederilor art. 53 din Constituţie.

23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Elena Peter în Dosarul nr. 25.034/211/2014/a2 al Judecătoriei Cluj-Napoca şi constată că dispoziţiile art. 4 alin. (2) şi art. 5 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Cluj-Napoca şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 20 octombrie 2015.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Bianca Drăghici

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 676

din 20 octombrie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 66 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Bianca Drăghici - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ştefania Sofronea.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 66 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, excepţie ridicată de Unitatea Administrativ-Teritorială a Judeţului Botoşani în Dosarul nr. 511/39/2014* al Curţii de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 268/D2015.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, procedura de citare fiind legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, la dosarul cauzei, Ministerul Finanţelor Publice, în numele şi pentru Ministerul Fondurilor Europene, a formulat şi depus un punct de vedere.

4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 66 din 26 februarie 2015.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin încheierea din 21 ianuarie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 511/39/2014*, Curtea de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 66 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora. Excepţia a fost ridicată de Unitatea Administrativ-Teritorială a Judeţului Botoşani într-o cauză având ca obiect soluţionarea acţiunii în contencios administrativ prin care a solicitat anularea unei decizii a Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice - Direcţia Generală Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial de Mediu, prin care a fost respinsă contestaţia formulată împotriva Notei de constatare şi de stabilire a corecţiilor financiare.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arată, în esenţă, că în Nota de fundamentare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 se stipulează că „sistemul actual în vigoare în aplicarea prevederilor Ordonanţei

Guvernului nr. 79/2003 privind controlul şi recuperarea fondurilor comunitare, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente utilizate necorespunzător, cu modificările şi completările ulterioare, nu reglementa, în mod complet şi corespunzător, aplicarea cerinţelor cuprinse, în special, în reglementările comunitare aplicabile pentru fondurile europene post-aderare”. Astfel, susţine că, în speţa de faţă, legea nouă - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 - a stabilit proceduri noi, complete şi corespunzătoare, în baza cărora procedura de licitaţie a fost considerată ca având nereguli, deşi, conform legii vechi, Ordonanţa Guvernului nr. 79/2003 a fost calificată ca „fiind fără nereguli”.

7. Consideră că Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, prin echipa de control din cadrul Direcţiei Generale AM POS Mediu, a făcut o gravă confuzie între norma de procedură, care este de imediată aplicare, şi norma de drept material, care conţine reglementări privind definirea şi sancţionarea neregulilor în utilizarea fondurilor europene.

8. Arată că în anexa Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 sunt enumerate abaterile pentru care se aplică corecţii financiare. În concret, abaterile prevăzute la pct. 2.1 şi 2.4 din anexă nu au fost reglementate sub imperiul legislaţiei abrogate (Ordonanţa Guvernului nr. 79/2003), respectiv de dispoziţiile legislaţiei aplicabile la momentul încheierii contractului de finanţare şi al demarării procedurilor de achiziţie publică. Mai mult, în baza Ordonanţei Guvernului nr. 79/2003, cuantumul sancţiunii era lăsat la latitudinea organului de control, care urma să aprecieze în funcţie de gravitatea neregulii, în timp ce potrivit anexelor la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, în vigoare la momentul desfăşurării controlului, corecţiile minime sunt stabilite prin lege, la un anumit procent din valoarea contractului.

9. Consideră că, prin textul de lege criticat, este reglementat un caz tipic de ultraactivitate a legii vechi după intrarea în vigoare a legii noi, însă pentru situaţii concret determinate, respectiv pentru activităţile de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare care sunt în desfăşurare la data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011.

10. De asemenea apreciază că un act administrativ născut anterior Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 nu poate fi desfiinţat şi nu îi pot fi aplicate sancţiuni în temeiul acestei legi, având în vedere că astfel s-ar încălca principiul neretroactivităţii legii şi cei al securităţii raporturilor juridice născute în baza respectivului act. Legalitatea unui act se apreciază cu respectarea principiului tempus regit actum, adică prin raportare la norma legală în vigoare la data producerii lui.

11. Totodată, susţine că sunt încălcate şi prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5) prin aplicarea dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 unor fapte săvârşite înainte de intrarea sa în vigoare, cu ignorarea principiului neretroactivităţii.

12. Curtea de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază că aplicarea unei corecţii financiare, pentru o abatere ce nu era descrisă la data încheierii contractului şi nici la data derulării procedurii de achiziţie publică, încalcă atât dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie, cât şi dispoziţiile art. 2 alin. (2) teza întâi din Regulamentul nr. 2.988/95 care dispune că „Nicio sancţiune administrativă nu poate fi impusă în absenţa unor dispoziţii în acest sens prevăzute într-un act comunitar emis anterior abaterii respective*

13. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere formulat de către Ministerul Finanţelor Publice, în numele şi pentru Ministerul Fondurilor Europene, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 66 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 30 iunie 2011, cu următorul cuprins: ,Activităţile de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare care sunt în desfăşurare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se finalizează şi se valorifică cu aplicarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 79/2003, aprobată cu modificări prin Legea nr. 529/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

17. Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă principiul neretroactivităţii legii civile consacrat de prevederile constituţionale ale art. 15 alin. (2) şi art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării legii.

18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, prin Decizia nr. 66 din 26 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 236 din 7 aprilie 2015, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 66 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora sunt neconstituţionale.

19. Prin decizia menţionată, Curtea a constatat că „textul de lege criticat aduce atingere principiului neretroactivităţii, deoarece permite aplicarea normelor de drept substanţial din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 cu privire la nereguli săvârşite în intervalul temporal în care era în vigoare Ordonanţa Guvernului nr. 79/2003, legiuitorul reglementând un criteriu greşit pentru determinarea aplicabilităţii noilor norme de drept substanţial, respectiv existenţa sau nu a unor activităţi de control în desfăşurare la momentul intrării în vigoare a noii legi, fără a se raporta la legea în vigoare la momentul naşterii raportului juridic. Rezultă aşadar că raportul juridic este supus reglementărilor legale în vigoare la data naşterii sale, schimbarea ulterioară a condiţiilor legale neavând nicio influenţă asupra legalităţii acestuia” (paragraful 32).

20. Într-o atare situaţie devin incidente dispoziţiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, potrivit cărora „Nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale*

21. În procesul de aplicare şi interpretare a legislaţiei incidente în cauză, potrivit prevederilor constituţionale ale art. 147 alin. (1) şi (4), instanţa de judecată urmează să respecte Decizia Curţii Constituţionale nr. 66 din 26 februarie 2015 atât sub aspectul dispozitivului, cât şi al considerentelor pe care

acesta se sprijină. Prin urmare, având în vedere că încheierea de sesizare a Curţii Constituţionale în prezentul dosar este anterioară pronunţării Deciziei nr. 66 din 26 februarie 2015, excepţia de neconstituţionalitate urmează să fie respinsă ca devenită inadmisibilă. Pe de altă parte, potrivit jurisprudenţei Curţii, şi prezenta decizie, în temeiul deciziei de constatare a neconstituţionalităţii, poate reprezenta motiv de revizuire, conform art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă, raportat la incidenţa acestor articole în speţă.

22. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 66 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, excepţie ridicată de Unitatea Administrativ-Teritorială a Judeţului Botoşani în Dosarul nr. 511/39/2014* al Curţii de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 20 octombrie 2015.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Bianca Drăghici

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 688

din 20 octombrie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activităţii practicienilor în insolvenţă

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioniţă Cochinţu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ştefania Sofronea.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activităţii practicienilor în insolvenţă, excepţie ridicată de Elena Mihaela Boţea în Dosarul nr. 4.740/2/2014 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 513D/2015.

2. La apelul nominal se prezintă, pentru partea Uniunea Naţională a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR), avocat Monica Scarlat, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. Se constata lipsa celorlalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent face referatul cauzei şi arată că partea Zainea Com Serv - S.R.L. din Brăila a depus concluzii scrise, prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, iar partea Uniunea Naţională a Practicienilor în Insolvenţă din România a depus un punct de vedere, prin care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.

4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul avocatului prezent, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care arată că asupra constituţionalităţii dispoziţiilor criticate Curtea s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 868 din 18 octombrie 2012, în raport cu prevederile art. 41 şi 45 din Constituţie. Or, în cauza de faţă se au în vedere alte dispoziţii constituţionale, respectiv art. 1 alin. (5), art. 16 şi 24 din Constituţie. În acest context arată că va prezenta, pe scurt, motivele de neconstituţionalitate, astfel cum acestea au fost reţinute în punctul de vedere depus la dosarul cauzei. Astfel, în esenţă, susţine că din modul de redactare a dispoziţiilor criticate se poate observa că acestea contravin principiilor constituţionale conform cărora dispoziţiile legale trebuie să fie clare, precise şi previzibile. Textul criticat este neclar şi confuz şi nu prevede dacă practicianului în insolvenţă îi este interzis să îşi desfăşoare activitatea la secţia instanţei, parchetului unde are soţ, rudă sau afin până la gradul III inclusiv, ci menţine această neclaritate, determinând destinatarul legii să poată interpreta greşit textul de lege, astfel cum s-a întâmplat şi în cauza de faţă, unde Comisia Superioară de Disciplină a Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România şi Consiliul Naţional de Conducere au dat interpretări diferite textelor legale Faţă de cele prezentate consideră că dispoziţiile criticate încalcă atât principiul egalităţii, cât şi pe cel al nediscriminării, întrucât există un tratament diferenţiat între diversele persoane juridice care îşi desfăşoară activitatea ca practicieni în insolvenţă. În ceea ce priveşte invocarea în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24, susţine că, în situaţia concretă a cauzei, în procedura de recurs împotriva hotărârii judecătorului sindic de înlocuire a administratorului judiciar/lichidator, practicianul în insolvenţă care a fost înlocuit şi care atacă hotărârea cu recurs nu îşi va putea exercita dreptul la apărare, decât eventual prin angajarea unui avocat, dacă acel practician în insolvenţă sau unul dintre angajaţii săi are o rudă sau afin până la gradul al III-lea la instanţa competentă să soluţioneze recursul, ceea ce este o restrângere a dreptului la propria apărare, fiind neconstituţională şi prin raportare la art. 21 din Constituţie.

5. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, menţionând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele;

6. Prin Sentinţa nr. 138 din 23 ianuarie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 4.740/2/2014, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activităţii practicienilor în insolvenţă, excepţie ridicată de Elena Mihaela Boţea într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri prin care se solicită anularea unei decizii pronunţate de Consiliul Naţional de Conducere al Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România.

7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţă, că prevederile art. 27 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activităţii practicienilor în insolvenţă sunt contrare dispoziţiilor constituţionale ale art. 16, 41 şi 53, deoarece limitează dreptul de a profesa şi libertatea de a alege locul de muncă şi restrânge atât dreptul creditorilor, persoane fizice sau juridice, cât şi a debitorului de a îşi alege practicianul în insolvenţă care poate să-i reprezinte interesele cât mai corect şi legal. Astfel, interdicţia nu este justificată şi prin prisma faptului că în Codul de procedură civilă sunt prevăzute mijloacele legale care asigură desfăşurarea procedurii de insolvenţă/faliment în condiţii de imparţialitate, respectiv abţinerea şi recuzarea judecătorilor. De asemenea consideră că dispoziţiile criticate creează prezumţia de lipsă de imparţialitate asupra tuturor magistraţilor, aducând prejudicii sistemului judiciar.

8. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât prevederile criticate asigură un proces echitabil şi existenţa imparţialităţii prin evitarea relaţiilor de afinitate dintre judecător şi părţi/mandatarii acestora, care ar putea denatura soluţia din dosar prin simpatie sau angajamente anterioare.

9. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.

12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 27 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activităţii practicienilor în insolvenţă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 724 din 13 octombrie 2011, care au următorul cuprins:

„(2) Profesia de practician în insolvenţă nu poate fi exercitată la tribunale, tribunalele specializate şi curţile de apel, nici la parchetele de pe lângă aceste instanţe la care soţul practicianului în insolvenţă, ruda sau afinul până la gradul al III-lea inclusiv îndeplineşte funcţia de judecător sau procuror.

(3) Interdicţiile prevăzute la alin. (1) şi (2) se aplică şi practicianului în insolvenţă care se foloseşte de forma de organizare profesională sau de raporturile de conlucrare profesională stabilite de prezenta ordonanţă de urgenţă în scopul eludării interdicţiilor. Practicienii în insolvenţă sunt obligaţi să comunice UNPIR instanţele la care nu îşi pot exercita profesia din motive de incompatibilitate, sub sancţiunea suspendării. “

13. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 41 referitor la munca şi protecţia socială a muncii şi art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.

14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulată în faţa instanţei de judecată, Curtea reţine că asupra dispoziţiilor legale criticate, raportare la critici şi prevederi constituţionale similare, s-a mai pronunţat, sens în care este, spre exemplu, Decizia nr. 868 din 18 octombrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 833 din 11 decembrie 2012, sau Decizia nr. 324 din 30 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 482 din 1 iulie 2015, prin care a constatat că dispoziţiile criticate sunt constituţionale.

15. Astfel, în ceea ce priveşte invocarea dispoziţiilor constituţionale referitoare la egalitatea în drepturi, Curtea a constatat că reglementările deduse controlului de constituţionalitate se aplică tuturor celor aflaţi în situaţia prevăzută de ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare. Principiul egalităţii în faţa legii nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune un tratament juridic identic numai în situaţii egale, iar situaţiile în mod obiectiv diferite justifică, chiar şi din punct de vedere constituţional, un tratament juridic diferit, or, interdicţiile instituite prin reglementările criticate se aplică tuturor practicienilor în insolvenţă care se regăsesc în ipoteza prevederilor art. 27 alin. (2)-(4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2006.

16. Referitor la pretinsa încălcare a prevederilor constituţionale ale art. 41, Curtea a observat că textele de lege criticate prin care se instituie anumite condiţii în ce priveşte exercitarea profesiei de practician în insolvenţă nu încalcă dispoziţiile din Constituţie privitoare la dreptul la muncă. Curtea Constituţională a stabilit în acest sens, în mod constant în jurisprudenţa sa, faptul că libertatea alegerii profesiei, a meseriei şi a locului de muncă nu este incompatibilă cu stabilirea condiţiilor în care poate fi exercitată o profesie, pentru ca aceasta să corespundă naturii şi finalităţii sale (a se vedea Decizia nr. 496 din 29 mai 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 456 din 5 iulie 2007).

17. Totodată, prin Decizia nr. 1.135 din 23 septembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 747 din 9 noiembrie 2010, Curtea a observat că scopul legiuitorului a fost protejarea părţilor faţă de posibilitatea ca un practician în insolvenţă aflat în ipotezele descrise de prevederile criticate din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2006 să fie lipsit de obiectivitate în desfăşurarea activităţii sale.

18. De asemenea, stabilirea unei interdicţii în exercitarea unei profesii nu încalcă dreptul la muncă, întrucât existenţa anumitor interdicţii sau incompatibilităţi este impusă în unele cazuri, avându-se în vedere specificul profesiei. Prin instituirea interdicţiilor prevăzute de textele de lege criticate nu se îngrădeşte alegerea profesiei, deoarece orice activitate ce se circumscrie dreptului la muncă trebuie să respecte regulile pe care legiuitorul le-a edictat în vederea creării cadrului legal de funcţionare a acestora.

19. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

20. Având în vedere că nu s-a constatat încălcarea vreunei prevederi constituţionale care consacră drepturi sau libertăţi fundamentale, Curtea nu poate reţine nici critica referitoare la înfrângerea art. 53 din Constituţie.

21. În ceea ce priveşte invocarea, prin punctul de vedere depus la dosarul cauzei, precum şi prin susţinerile în faţa instanţei de contencios constituţional şi a altor temeiuri constituţionale în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea observă că, potrivit jurisprudenţei sale, spre exemplu, Decizia nr. 1.069 din 14 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 638 din 7 septembrie 2011, litigiul constituţional se desfăşoară numai în limitele determinate prin încheierea de sesizare, fără ca acestea să poată fi modificate de vreuna dintre părţi. Prin urmare, invocarea în faţa Curţii şi a altor temeiuri de neconstituţionalitate decât cele arătate prin ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate în faţa instanţei de judecată, în speţă, invocarea prevederilor art. 1 alin. (5), art. 21 şi 24 din Constituţie, temeiuri care nu au fost reţinute în încheierea de sesizare pronunţată de instanţa judecătorească, este inadmisibilă.

22. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Elena Mihaela Boţea în Dosarul nr. 4.740/2/2014 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 27 alin, (2) şi alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activităţii practicienilor în insolvenţă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 20 octombrie 2015.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ioniţă Cochinţu

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Normelor metodologice privind evaluarea, contractarea, finanţarea şi monitorizarea programelor-nucleu de cercetare-dezvoltare

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 60 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă Normele metodologice privind evaluarea, contractarea, finanţarea şi monitorizarea programelor-nucleu de cercetare-dezvoltare, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice,

Adrian Curaj

Ministrul finanţelor publice,

Anca Dana Dragu

 

Bucureşti, 30 decembrie 2015,

Nr. 1.023.

 

ANEXA

 

NORME METODOLOGICE

privind evaluarea, contractarea, finanţarea şi monitorizarea programelor-nucleu de cercetare-dezvoltare

 

CAPITOLUL I

Cadrul general

 

Art. 1. - Programele-nucleu de cercetare-dezvoltare, denumite În continuare programe-nucleu, pot fi iniţiate de unităţile de drept public, cu personalitate juridică, prevăzute la art. 67 alin. (1 f) şi (12) din Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea-ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 2. - (1) Unităţile prevăzute la art. 1 elaborează programe-nucleu multianuale având obiectivele şi tematica orientate cu precădere către problemele specifice domeniului economico-social pentru care funcţionează unitatea respectivă, în corelare cu Strategia naţională de cercetare-dezvoltare şi inovare 2014-2020, denumită în continuare SNCDI 2014- 2020.

(2) Pentru realizarea obiectivelor stabilite în programele-nucleu se finanţează proiecte de cercetare-dezvoltare.

(3) Programele-nucleu nu pot conţine propuneri de proiecte finanţate în cadrul altor programe CDI.

(4) Fiecare dintre unităţile prevăzute la art. 1 transmite pentru avizare şi aprobare o singură propunere de program-nucleu. Într-o competiţie.

Art. 3. - (1) Propunerea de program-nucleu se întocmeşte pe baza unei structuri-cadru obligatorii, care conţine:

a) prezentarea sintetică a tematicii şi a principalelor rezultate obţinute îh cadrul programului-nucleu precedent;

b) scopul programului-nucleu;

c) durata programului-nucleu;

d) obiectivele programului-nucleu încadrate în planul propriu multianual de dezvoltare, cu încadrarea în SNCDI 2014-2020, şi proiectele propuse pentru atingerea acestor obiective, înscrise în ordinea priorităţii;

e) rezultatele estimate ale proiectelor;

f) resursele umane şi materiale necesare;

g) infrastructura majoră de cercetare-dezvoltare şi inovare disponibilă pentru programul-nucleu;

h) ţinte stabilite pentru atingerea obiectivelor şi indicatorii asociaţi pentru monitorizare şi evaluare.

(2) Fiecare propunere de proiect component al programului-nucleu se întocmeşte pe baza unei structuri-cadru obligatorii, care conţine:

a) titlul, rezumatul, obiectivele şi rezultatele preconizate ca urmare a realizării proiectului;

b) prezentarea detaliată a proiectului, cu evidenţierea situaţiei existente pe plan naţional şi internaţional, precum şi a ţintelor propuse a fi atinse prin implementarea proiectului;

c) schema de realizare şi costurile aferente proiectului;

d) resursele umane existente şi necesare pentru realizarea proiectului;

e) diseminarea rezultatelor cercetării obţinute în proiect;

f) valorificarea rezultatelor cercetării obţinute în proiect, protecţia proprietăţii intelectuale.

Art. 4. - (1) Propunerea de program-nucleu, întocmită potrivit art. 3 alin. (1), se transmite autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare de către unitatea elaboratoare, după avizarea propunerii de către instituţia publică în coordonarea sau în subordinea căreia funcţionează.

(2) Autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare aprobă propunerea de program-nucleu, în baza evaluării şi selectării propunerilor de proiecte conţinute în aceasta, făcută de către Colegiul consultativ pentru cercetare, dezvoltare şi inovare, denumit în continuare CCCDI, prin comisiile de specialitate organizate în cadrul acestuia, în condiţiile prezentelor norme metodologice.

(3) într-un singur an, nivelul alocat de la bugetul de stat pentru finanţarea programului-nucleu propriu unei unităţi sau instituţiei prevăzute la art. 1, precum şi modul de stabilire a acestuia se încadrează în prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 5. - Termenele în care se depun propunerile de programe-nucleu se comunică de către autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare printr-un anunţ care se va publica pe pagina sa de internet, împreună cu modelele documentelor care însoţesc procedurile de evaluare, contractare, finanţare şi monitorizare a programelor-nucleu şi a proiectelor componente, elaborate şi aprobate de autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare.

 

CAPITOLUL II

Evaluarea şi aprobarea programelor-nucleu

 

Art. 6. - (1) în termenul stabilit de către autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare, fiecare unitate prevăzută la art. 1 depune propunerea de program-nucleu la autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare, avizată conform prevederilor art. 4 alin. (1) şi însoţită de declaraţia pe propria răspundere cu privire la veniturile din activitatea de cercetare-dezvoltare din ultimii 3 ani.

(2) Autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare stabileşte, în cadrul alocaţiilor bugetare anuale aprobate pentru activitatea de cercetare ştiinţifică, fondurile destinate finanţării programelor-nucleu şi repartizează, în sistem competiţional, aceste fonduri pe fiecare program-nucleu, ţinând seama de:

a) planul multianual de dezvoltare al instituţiei la care trebuie să contribuie programul-nucleu, corelat cu strategia proprie fiecărei instituţii şi în concordanţă cu SNCDI 2014-2020;

b) coerenţa şi realismul programului-nucleu, complementaritatea cu alte programe de cercetare, respectiv asigurarea sinergiei cu reţele ştiinţifice şi/sau tehnologice interne şi internaţionale;

c) impactul programului-nucleu asupra domeniului sau sectorului respectiv;

d) mijloacele şi resursele necesare pentru implementare;

e) managementul şi asigurarea calităţii implementării programului-nucleu.

(3) Prin decizie a conducătorului autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare se stabilesc: comisia proprie de evaluare a programelor-nucleu, metodologia de evaluare, fişa de evaluare a propunerilor de program-nucleu pe baza criteriilor prevăzute la alin. (2) şi modalitatea de alocare a fondurilor destinate finanţării programului-nucleu, corelată cu rezultatul evaluării propunerii de program-nucleu.

Art. 7. - Autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare transmite repartizarea fondurilor destinate finanţării fiecărui program-nucleu, precum şi propunerile de programe-nucleu şi proiecte componente comisiilor de specialitate ale CCCDI, organizate în cadrul acestuia, în vederea evaluării şi selectării acestora.

Art. 8. - (1) Propunerile de proiecte cuprinse într-o propunere de program-nucleu se evaluează de către o comisie constituită din 3 experţi-evaluatori desemnaţi de CCCDI la propunerea comisiilor sale de specialitate.

(2) Experţii-evaluatori membri ai comisiei de evaluare a unui program-nucleu vor fi remuneraţi pentru activitatea desfăşurată cu o sumă reprezentând 20% din plafonul maxim prevăzut pentru un director de program/proiect în anexa la Hotărârea Guvernului nr. 327/2003 privind plafoanele pe baza cărora se calculează costurile salariale directe la contractele de finanţare încheiate din fonduri bugetare, cu modificările şi completările ulterioare, la care se adaugă, după caz, cheltuielile de transport şi cazare.

Art. 9. - (1) Evaluarea propunerilor de proiecte componente ale programului-nucleu se face pe baza următoarelor criterii:

a) încadrarea şi contribuţia la obiectivele stabilite în propunerea de program-nucleu;

b) coerenţa şi credibilitatea scopului şi obiectivelor proiectului;

c) cunoaşterea situaţiei curente în domeniu, gradul de originalitate şi contribuţia la inovare ale propunerii;

d) abordarea ştiinţifică/tehnică, claritatea şi adecvarea metodologiei de cercetare;

e) credibilitatea şi coerenţa definirii fazelor şi rezultatelor estimate;

f) competenţa ştiinţifică şi/sau tehnică a personalului propus, încadrarea fiecărei persoane numai cu contract individual de muncă;

g) corelarea bugetului estimat cu obiectivele propuse;

h) calitatea managementului proiectului, inclusiv planificarea resurselor şi managementul riscului;

i) proprietatea intelectuală, planul de diseminare, valorificare şi transfer tehnologic;

j) echipamentele care concură la realizarea obiectivelor proiectului.

(2) Pe baza acestor criterii CCCDI elaborează şi supune spre aprobare autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare următoarele:

a) metodologia de notare şi cea de selectare a propunerilor de proiecte în vederea finanţării;

b) fisa de evaluare individuală a propunerii de proiect;

c) fişa de evaluare în panel a propunerii de proiect.

(3) Experţii-evaluatori vor respecta prevederile legale cu privire la imparţialitate, competenţă, confidenţialitate şi evitarea conflictelor de interese.

(4) Pentru activitatea desfăşurată în cadrul comisiilor de specialitate pentru evaluarea propunerilor de proiecte din programele-nucleu, experţii-evaluatori răspund în condiţiile legii.

Art. 10. - În baza metodologiei prevăzute la art. 9 alin (2) şi a rezultatelor evaluărilor în panel ale propunerilor de proiecte, comisia de specialitate întocmeşte raportul de evaluare pentru fiecare program-nucleu, pe care îl transmite la direcţia de specialitate a autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare, însoţit de propunerea de program-nucleu şi de lista proiectelor componente admise în urma evaluării.

Art. 11. - Conducerea autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare, pe baza avizului CCCDI şi la propunerea direcţiei de specialitate, aprobă programul-nucleu şi proiectele componente pentru fiecare unitate sau instituţie prevăzută la art. 1.

 

CAPITOLUL III

Contractarea şi finanţarea programelor-nucleu

 

Art. 12. - Pentru implementarea fiecărui program-nucleu aprobat se încheie un contract de finanţare între autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare, în calitate de autoritate contractantă, şi unitatea respectivă, în calitate de contractor.

Art. 13. - Modelul contractului de finanţare se elaborează de autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare şi se aprobă prin decizie a conducătorului acesteia.

Art. 14, - (1) Prin contractul de finanţare se stabilesc cheltuielile estimate pentru întreaga durata de realizare a programului-nucleu şi se angajează cheltuieli numai pentru primul an bugetar.

(2) în cazul programelor-nucleu cu o desfăşurare pe mai mulţi ani, angajarea de cheltuieli pentru anii bugetari următori se face anual, prin act adiţional la contractul de finanţare, prin care vor fi prevăzute sumele pentru finanţarea programelor respective, stabilite în limita alocaţiilor bugetare aprobate cu această destinaţie pentru anul respectiv.

Art. 15. - (1) Cheltuielile care pot fi angajate şi efectuate pentru realizarea proiectelor componente ale programului-nucleu se stabilesc prin contractul de finanţare dintre categoriile de cheltuieli prevăzute în Normele metodologice privind stabilirea categoriilor de cheltuieli pentru activităţi de cercetare-dezvoltare şi de stimulare a inovării, finanţate de la bugetul de stat, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 134/2011.

(2) Pentru efectuarea achiziţiilor de produse, servicii sau lucrări necesare realizării programelor-nucleu, contractorii aplică prevederile legale privind achiziţiile publice.

Art. 16. - Autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare, în calitate de autoritate contractantă, poate acorda trimestrial, la solicitarea contractorului, plăţi în avans în condiţiile prevăzute la art. 65 din Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 17. - (1) în vederea calculării costurilor aferente fiecărui proiect şi fazelor sale de execuţie pe baza cheltuielilor înregistrate în contabilitatea generală, contractorii asigură:

a) colectarea cheltuielilor directe pe fiecare proiect, precum şi pe faze de execuţie;

b) repartizarea cheltuielilor indirecte pe baza coeficienţilor stabiliţi în funcţie de criteriile de repartizare adoptate de contractor.

(2) Pe baza operaţiunilor prevăzute la alin. (1) contractorul întocmeşte devizul postcalcul pentru fiecare proiect, pe faze de execuţie.

(3) Devizul postcalcul va fi semnat de directorul economic sau de contabilul-şef şi de reprezentantul autorizat al contractorului, care răspund potrivit legii pentru exactitatea, realitatea şi legalitatea cheltuielilor înscrise în acesta.

Art. 18. - (1) Decontarea cheltuielilor aferente fazelor de execuţie realizate în cadrul proiectelor se efectuează de către autoritatea contractantă, în limita valorii acestor faze prevăzute în contractul de finanţare, la valoarea cheltuielilor înscrise în devizul postcalcul, pe baza următoarelor documente:

a) cerere de plată;

b) proces-verbal de avizare internă;

c) raport de activitate;

d) deviz postcalcul,

(2) Pentru efectuarea plăţii, autoritatea contractantă emite ordin de plată.

 

CAPITOLUL IV

Monitorizarea programelor-nucleu

 

Art. 19. - Activităţile de monitorizare a programului-nucleu şi a proiectelor de cercetare-dezvoltare din componenţa acestuia se realizează în moduri specifice de contractor şi de autoritatea contractantă.

Art. 20. - (1) Contractorul stabileşte şi aplică, în condiţiile legii, proceduri proprii de monitorizare prin care asigură urmărirea, verificarea în mod sistematic, respectiv adoptarea măsurilor adecvate în scopul realizării obiectivelor prestabilite ale programului-nucleu şi ale proiectelor de cercetare-dezvoltare componente, precum şi utilizarea, în condiţii de legalitate, eficacitate şi eficienţă, a fondurilor alocate de la bugetul de stat şi prevăzute în contractul de finanţare.

(2) Pentru fiecare fază de execuţie a unui proiect de cercetare-dezvoltare din cadrul programului-nucleu, realizată în condiţiile contractului de finanţare, contractorul întocmeşte:

a) deviz postcalcul;

b) raport de activitate;

c) proces-verbal de avizare internă.

(3) După realizarea ultimei faze de execuţie din anul bugetar a proiectelor de cercetare-dezvoltare din cadrul programului-nucleu, contractorul elaborează un raport de activitate privind desfăşurarea programului-nucleu pe anul respectiv, însoţit de rapoartele de activitate ale proiectelor componente, şi transmite câte un exemplar al acestuia autorităţii contractante şi comisiei de specialitate a CCCDI.

Art. 21. - (1) Autoritatea contractantă asigură, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, prin direcţiile sale de specialitate, pentru fiecare fază de execuţie a proiectelor de cercetare-dezvoltare din cadrul programului-nucleu, verificarea documentelor prezentate de contractori în vederea decontării cheltuielilor efectuate şi compararea datelor şi informaţiilor conţinute în acestea cu prevederile corespunzătoare din contractele de finanţare.

(2) Prin comisia de monitorizare compusă din 3 membri ai comisiei de specialitate a CCCDI, selectaţi conform regulamentului aprobat al comisiei de specialitate, autoritatea contractantă asigură monitorizarea de specialitate a programului-nucleu, pe baza raportului de activitate anual prevăzut la art. 20 alin. (3), în vederea luării deciziei de continuare în anul bugetar următor a implementării programului-nucleu şi proiectelor componente sau ca să dispună măsuri corective de diminuare sau sistare a finanţării din proprie iniţiativă sau la recomandarea CCCDI.

(3) Comisia de specialitate, în baza raportului comisiei de monitorizare, întocmeşte raportul anual de evaluare, însoţit de lista programelor-nucleu şi a proiectelor componente aflate în derulare, propuse pentru continuarea finanţării, pe care le transmite la direcţia de specialitate a autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare.

(4) La repartizarea fondurilor pe fiecare program-nucleu, conform prevederilor art. 6 alin. (2), autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare va ţine seama de propunerile comisiei de specialitate, prevăzute în documentele prezentate conform prevederilor alin. (3), precum şi de necesitatea asigurării cu prioritate a fondurilor destinate finanţării programelor-nucleu şi proiectelor componente aflate în derulare.

Art. 22. - (1) Pe baza raportului de activitate şi de evaluare anual contractorul elaborează şi publică, fără să aducă atingere intereselor sale cu privire la protecţia proprietăţii intelectuale, pe pagina sa de internet, rezultatele, performanţele ştiinţifice/tehnologice şi cuantumul finanţării prin programul-nucleu.

(2) Contractorii au obligaţia ca după finalizarea fiecărui proiect component al programului-nucleu să prezinte autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare şi să afişeze pe pagina proprie de internet rapoartele de valorificare, întocmite pe baza planului de diseminare, valorificare şi transfer tehnologic, în condiţiile legii.

(3) CCCDI va organiza anual, cu sprijinul autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare, o conferinţă naţională dedicată prezentării evaluărilor proprii sau realizate de experţi independenţi cu privire la implementarea programelor-nucleu, în limita fondurilor alocate cu această destinaţie.

 

CAPITOLUL V

Dispoziţii finale

 

Art. 23. - În cazul solicitării justificate a uneia dintre părţi sau la recomandarea comisiei de specialitate, cu avizul CCCDI, pot fi făcute modificări şi completări în structura programului-nucleu şi a proiectelor componente, conform procedurilor utilizate la atribuirea acestora, prin act adiţional la contractul de finanţare, cu încadrarea în valoarea aprobată a programului-nucleu.

Art. 24. - (1) Rezultatele cercetării obţinute în cadrul proiectelor componente ale programului-nucleu aparţin contractorului, dacă prin contract nu s-a prevăzut altfel, potrivit prevederilor art. 75 din Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) în vederea aplicării, rezultatele cercetării pot fi transferate, la cererea autorităţilor publice centrale sau locale, prin ordin al conducătorului autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare, cu acordul autorităţii care a avizat programul-nucleu.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

privind aprobarea criteriilor şi a condiţiilor pentru desemnarea administratorului cu atribuţii în organizarea şi gestionarea regimului certificatelor de depozit pe baza Registrului special al certificatelor de depozit, precum şi în verificarea la depozitari a respectării regimului acestora

 

Văzând Referatul de aprobare nr. 163.309 din 15 decembrie 2015 al Direcţiei generale politici agricole şi strategii, având în vedere procesele-verbale ale Comisiei pentru acordarea licenţelor de depozit, încheiate în datele de 9 septembrie 2015 şi 9 octombrie 2015,

în temeiul art. 22 alin. (2) din Legea nr. 101/2014 privind măsuri de reglementare a depozitării seminţelor de consum şi a regimului certificatelor de depozit pentru acestea şi al art. 10 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 1.185/2014 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Criteriile riguroase de eligibilitate, obiective şi transparente pe baza cărora este desemnat administratorul cu atribuţii în organizarea şi gestionarea regimului certificatelor de depozit în Registrul special al certificatelor de depozit, precum şi în verificarea la depozitari a respectării regimului acestora, prevăzute în anexa nr. 1.

Art. 2. - Se aprobă Condiţiile nediscriminatorii pentru desemnarea administratorului cu atribuţii în organizarea şi gestionarea regimului certificatelor de depozit pe baza Registrului special al certificatelor de depozit, precum şi în verificarea la depozitari a respectării regimului acestora, prevăzute în anexa nr. 2.

Art. 3. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Achim Irimescu

 

Bucureşti, 24 decembrie 2015.

Nr. 3.060.

 

ANEXA Nr. 1

 

CRITERIILE RIGUROASE DE ELIGIBILITATE,

obiective şi transparente pe baza cărora este desemnat administratorul cu atribuţii în organizarea şi gestionarea regimului certificatelor de depozit în Registrul special al certificatelor de depozit, precum şi în verificarea la depozitari a respectării regimului acestora

 

1. Criterii obligatorii – eliminatorii

 

Nr. crt.

Criteriul

Documentele solicitate

1.

Este persoană juridică de drept privat constituită potrivit prevederilor Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

a) copia certificatului de înregistrare, certificat pentru conformitate cu originalul

b) certificatul constatator eliberat de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului

c) copia actului constitutiv şi/sau documentele statutare, certificate pentru conformitate cu originalul

2.

Dovedeşte prin documente că nu au fost săvârşite fapte sancţionate de legile fiscale, financiare, vamale, precum şi de cele care privesc disciplina financiară, inactivitatea fiscală şi neatragerea răspunderii solidare.

cazierul fiscal eliberat în condiţiile legii, din care să rezulte că nu au fost săvârşite fapte sancţionate de legile fiscale, financiare, vamale, precum şi de cele care privesc disciplina financiară, inactivitatea fiscală şi neatragerea răspunderii solidare

3.

Prezintă dovezi privind stabilitatea financiară a societăţii.

a) copia bilanţului contabil pentru anul fiscal precedent, înregistrat la organul fiscal competent, certificat pentru conformitate cu originalul

b) certificatul de atestare fiscală valabil, din care să rezulte că nu înregistrează obligaţii fiscale administrate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală

c) certificatul de atestare fiscală, în original, eliberat de organul fiscal al unităţii administrativ-teritoriale pe raza căreia îşi are sediul social

 

 

d) raport privind situaţia financiara a firmei în ultimii 3 ani

e) balanţă contabilă din luna anterioară depunerii documentului la ministerul de resort, semnată de reprezentanţii persoanei juridice şi verificată de un contabil

4.

Finanţează activitatea de administrare a registrului unic, aşa cum este ea prevăzută de Legea nr. 101/2014 privind măsuri de reglementare a depozitării seminţelor de consum şi a regimului certificatelor de depozit pentru acestea, din surse proprii şi/sau din contribuţiile beneficiarilor certificatelor de depozit.

declaraţie pe propria răspundere a reprezentantului/ reprezentanţilor

5.

Nu se află în insolvenţă sau în procedură de lichidare judiciară, sau suspendat temporar din activitate.

a) declaraţie pe propria răspundere a reprezentantului/ reprezentanţilor

b) certificat constatator eliberat de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului

6.

Respectă criteriile obligatorii - eliminatorii şi după desemnarea ca administrator.

angajamentul scris al persoanei responsabile a societăţii solicitante că va respecta criteriile obligatorii - eliminatorii şi după desemnarea ca administrator şi că va comunica ministerului de resort orice modificare a situaţiei financiare a administratorului

7.

Titularul cererii de desemnare ca administrator nu face parte din următoarele categorii:

- participant direct sau prin reprezentant În procesul de desemnare a administratorului din cadrul Comisiei pentru acordarea licenţelor de depozit;

- nu este producător, depozitar, procesator şi comerciant de cereale şi seminţe oleaginoase, prestator de activităţi în ferme mixte cu produse din cereale şi seminţe oleaginoase, beneficiari de certificate de depozit;

- societăţi despre care se constată că pot avea un interes de natură să le afecteze imparţialitatea pe parcursul procesului de îndeplinire a atribuţiilor legale, în calitate de administrator;

- alţi titulari care se află în situaţia existenţei unui conflict de interese astfel cum este acesta reglementat de Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare.

declaraţie reprezentant/reprezentanţi pe propria răspundere

8.

Are o vechime neîntreruptă de cel puţin 5 ani de la înfiinţarea firmei.

a) copia certificatului de înregistrare, certificat pentru conformitate cu originalul

b) certificatul constatator eliberat de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului

9.

Are reprezentativitate la nivel naţional ce permite desfăşurarea în bune condiţii a procesului de verificare a respectării de către depozitari a prevederilor Legii nr. 101/2014

documente care să ateste că deţine sucursale/filiale/puncte de lucru sau că are disponibilitate de extindere, astfel încât să acopere zonele cu potenţial pentru cereale şi seminţe oleaginoase, depozite autorizate, conform hărţii afişate pe site-ul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

10.

Este independentă faţă de toate părţile implicate: fermieri, comercianţi agricoli, depozitari, procesatori, Comisia pentru acordarea licenţelor de depozit este imparţială şi integră; Administratorul nu trebuie să fie supus niciunei presiuni comerciale sau financiare care ar putea să îi influenţeze deciziile.

declaraţie reprezentant/reprezentanţi pe propria răspundere

11.

îşi menţine oferta financiară pentru o perioadă de 5 ani.

declaraţie reprezentant/reprezentanţi pe propria răspundere

12.

Criteriul de performanţă nr. 6 este validat de Comisia pentru acordarea licenţelor de depozit*)

oferta financiară validată de Comisia pentru acordarea licenţelor de depozit

 

*) Nevalidarea criteriului atrage respingerea dosarului.

 

2. Criterii de performanţă

 

Nr. crt.

Criteriul

Documente solicitate

Punctajul

1.

Deţine expertiza şi infrastructura necesară pentru a-şi îndeplini atribuţiile în situaţia în care ar fi desemnat ca administrator.

a) scurtă prezentare a societăţii candidate, a infrastructurii acesteia, precum şi prezentarea experienţei în domeniul desfăşurat, precum şi obiectivele şi activităţile specifice stabilite pentru care va fi aprobat

20 de puncte

b) contracte executate şi portofoliu de client

5 puncte

2.

Deţine sau se angajează să dezvolte o platformă digitală care să permită gestionarea şi monitorizarea certificatelor de depozit, asigurând trasabilitatea lor, putând fi ulterior interconectată cu sistemul electronic al gradării seminţelor de consum şi cu sistemul de monitorizare şi alertă al autorităţii de stat Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor în vederea monitorizării stocurilor de seminţe.

a) prezentarea platformei electronice existente

20 de puncte

b) planul şi perioada de dezvoltare a acesteia

10 puncte

3.

Deţine un manual al calităţii şi proceduri documentate care să stabilească modul în care acestea asigură organizarea şi gestionarea regimului de evidenţă a certificatelor de depozit pe baza Registrului special al certificatelor de depozit, precum şi verificarea la depozitari a respectării regimului certificatelor de depozit, necesare îndeplinirii criteriilor.

a) documentul de certificare a sistemului propriu de management al calităţii pentru activitatea specifică, în copie

5 puncte

b) procedura pentru organizarea şi gestionarea regimului de evidenţă a certificatelor de depozit pe baza Registrului special al certificatelor de depozit; Schema logică

5 puncte

c) procedura pentru verificarea la depozitari a respectării regimului certificatelor de depozit; Schema logică

5 puncte

d) procedura pentru aplicarea tuturor măsurilor stabilite pentru administrator de Legea nr. 101/2014. Schema logică

5 puncte

4.

Dispune de un număr de minimum 5 persoane, angajate cu contract de muncă, contracte prestări servicii, după caz, pentru realizarea atribuţiilor ce revin Administratorului, conform prevederilor Legii nr. 101/2014.

copie organigramă, însoţită de dosarul personalului (copii ale contractelor de muncă, copii ale diplomelor care atestă specializarea, cv), după caz, certificate pentru conformitate cu originalul. Plan de distribuire a personalului, conform hărţii afişate pe site-ul MADR, în vederea acoperirii naţionale

5 puncte

5.

Are nominalizată o persoană responsabilă de ansamblul activităţilor din domeniu şi de legătura cu Comisia pentru acordarea licenţelor de depozit, care să răspundă la orice solicitare/sesizare/comunicare de date, situaţii primite din partea MADR şi. respectiv, a Comisiei pentru acordarea licenţelor de depozit, în termen legal.

a) hotărâre/decizie privind nominalizarea persoanei responsabile

1 punct

b) angajamentul scris al persoanei responsabile, din care să rezulte că respectă legislaţia comunitară şi naţională din domeniu

2 punct

c) cazier judiciar al persoanei fizice

1 punct

d) declaraţie pe propria răspundere

1 punct

6.

Prezentarea unei propuneri financiare referitoare la stabilirea contribuţiei (%) ce va fi percepută depozitarului care solicită certificatul de depozit. Procentul final astfel stabilit va fi ferm pe toată perioada derulării contractelor şi va exprima suma tuturor costurilor componente.

- valoarea cea mai mică de preţ - punctaj maxim

- următoarele oferte financiare vor fi punctate: valoarea ofertei depuse/valoarea ofertei maximex25 de puncte”.

oferta financiară

25 de puncte

 

TOTAL

 

100 puncte

 

ANEXA Nr. 2

 

CONDIŢIILE NEDISCRIMINATORII

pentru desemnarea administratorului cu atribuţii la organizarea şi gestionarea regimului certificatelor de depozit pe baza Registrului special al certificatelor de depozit, precum şi la verificarea la depozitari a respectării regimului acestora

 

1. Prevederi generale

Prezentele condiţii stabilesc măsurile de punere în aplicare a prevederilor art. 22 alin. (2) din Legea nr. 101/2014 privind măsuri de reglementare a depozitării seminţelor de consum şi a regimului certificatelor de depozit pentru acestea în baza criteriilor prevăzute în anexa nr. 1 la ordin.

2. Scopul

Prezentele condiţii stabilesc modul de realizare a activităţilor în ceea ce priveşte desemnarea administratorului cu atribuţii în organizarea şi gestionarea regimului certificatelor de depozit pe baza Registrului special al certificatelor de depozit, precum şi în verificarea la depozitari a respectării regimului acestora.

3. Condiţiile nediscriminatorii pentru desemnarea administratorului

(1) Desemnarea administratorului se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, după ce a fost selecţionat în condiţii nediscriminatorii, pe baza criteriilor riguroase de eligibilitate, obiective şi transparente, prevăzute în anexa nr. 1 la ordin, la propunerea Comisiei pentru acordarea licenţelor de depozit, denumită în continuare Comisia.

(2) în vederea desemnării ca administrator, societăţile solicitante trebuie să depună prin delegat sau prin poştă la Biroul unic din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale o cerere, al cărei formular este prevăzut în anexă.

(3) Cererea prevăzută la alin. (2) trebuie însoţită de documentele prevăzute în anexa nr. 1 la ordin şi se depune în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului ordin.

(4) Biroul unic din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale transmite cererea înregistrată şi documentele ce o însoţesc la structura tehnică de specialitate cu atribuţii în domeniul depozitării seminţelor de consum din cadrul ministerului, care o înaintează secretariatului Comisiei.

(5) Verificarea şi evaluarea dosarelor, precum şi a îndeplinirii cumulative a criteriilor prevăzute în anexa nr. 1 la ordin se realizează de către Comisie şi se finalizează prin încheierea unui raport care conţine la secţiunea concluzii şi propunerea motivată de desemnare a administratorului.

(6) Desemnarea administratorului se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, numai după soluţionarea tuturor contestaţiilor.

(7) în cazul în care cererea de desemnare a fost respinsă, societatea solicitantă poate depune la Biroul unic din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale o contestaţie motivată, în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data comunicării rezultatului.

(8) Contestaţia se soluţionează de către comisia de contestaţii, constituită conform art. 6 alin. (6) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 101/2014 privind măsuri de reglementare a depozitării seminţelor de consum şi a regimului certificatelor de depozit pentru acestea, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 169/2015.

(9) Comisia de contestaţii comunică decizia finală contestatorului şi Comisiei, în termen de 30 de zile de la data înregistrării contestaţiei la Biroul unic din cadrul ministerului.

(10) Decizia finală poate fi contestată în condiţiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

(11) Pe tot parcursul procedurii de desemnare se păstrează confidenţialitatea informaţiilor obţinute, la toate nivelurile.

(12) Administratorul cu atribuţii în organizarea şi gestionarea regimului certificatelor de depozit pe baza Registrului special al certificatelor de depozit, precum şi în verificarea la depozitari a respectării regimului acestora se publică pe site-ul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi pe site-urile structurilor teritoriale din subordine, pentru a se asigura informarea publică a celor interesaţi.

(13) în situaţia sesizării Comisiei de către orice persoană fizică/juridică interesată, de către personalul cu atribuţii în inspecţii tehnice şi control în domeniul depozitării seminţelor de consum, de către direcţiile din cadrul ministerului sau la constatarea Comisiei, cu privire la neîndeplinirea unor criterii în baza cărora a fost desemnat administratorul sau cu privire la nerespectarea prevederilor legale în domeniu de către acesta, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin structurile CU atribuţii de inspecţii şi control, efectuează verificări în acest sens şi sesizează organele în drept cu privire la cele constatate, după caz.

(14) în cazul în care, în urma efectuării de controale, personalul cu atribuţii în inspecţii tehnice în domeniul depozitării seminţelor de consum constată nerespectarea prevederilor Legii nr. 101/2014 şi a Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 101/2014 privind măsuri de reglementare a depozitării seminţelor de consum şi a regimului certificatelor de depozit pentru acestea, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 169/2015, în activitatea administratorului, acesta propune Comisiei retragerea desemnării ca administrator.

(15) în situaţia prevăzută la alin. (13) şi (14), retragerea desemnării ca administrator se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, pe baza unui raport al Comisiei, care conţine la secţiunea concluzii şi propunerea motivată de retragere a desemnării acestuia.

4. Dispoziţii finale

(1) Anexa face parte integrantă din prezentele condiţii.

(2) în vederea respectării cerinţelor de transparenţă, prezentele condiţii se publică pe pagina de internet a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

 

ANEXĂ

la condiţii

 

Formular cerere desemnare ca administrator ROMÂNIA

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

 

CERERE

pentru desemnarea ca administrator cu atribuţii în organizarea şi gestionarea regimului certificatelor de depozit pe baza Registrului special al certificatelor de depozit, precum şi în verificarea la depozitari a respectării regimului acestora

 

Persoana juridică ……………………………………………, cu sediul în localitatea ……………………………………………, str. …………………………………………… nr. ……., judeţul/sectorul ……………………, codul unic de înregistrare ……………………,

reprezentată de ……………………………………………, în calitate de reprezentant legal, posesor/posesoare al/a B.I./C.I./paşaport/alt act de identitate valabil seria ….. nr. ……………., emis/emisă de …………………………, la data de ……………., CNP |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|, cu următoarele date de comunicare: e-mail ……………………………, fax ……………………………, tel ……………………………,

solicit desemnarea ca administrator cu atribuţii în organizarea şi gestionarea regimului certificatelor de depozit pe baza Registrului special al certificatelor de depozit, precum şi în verificarea la depozitari a respectării regimului acestora.

Declar pe propria răspundere că administratorul va fi liber de orice presiune comercială sau financiară în activitatea de organizare şi gestionare a regimului certificatelor de depozit pe baza Registrului special al certificatelor de depozit, precum şi verificarea la depozitari a respectării regimului acestora.

Anexăm toate documentele prevăzute în anexa nr. 1 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 3.060/2015 privind aprobarea criteriilor şi a condiţiilor pentru desemnarea administratorului cu atribuţii în organizarea şi gestionarea regimului certificatelor de depozit pe baza Registrului special al certificatelor de depozit, precum şi în verificarea la depozitari a respectării regimului acestora.

Ne asumăm răspunderea, sub sancţiunea legii penale, că documentele prezentate în copie sunt conforme cu originalul, iar originalul după care au fost efectuate copiile nu reprezintă fals.

 

Data

Societatea

……………………………

……………………………

 

 

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.