MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 14/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 14         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 8 ianuarie 2016

 

SUMAR

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

3.846/2015. - Ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală pentru aprobarea procedurilor de aplicare a art. 92 din Codul de procedură fiscală, precum şi pentru aprobarea modelului şi conţinutului unor formulare

 

4.145/2015. - Ordin al ministrului finanţelor publice pentru aprobarea Normelor privind scutirea de la plata taxei pe valoarea adăugată pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii destinate realizării în România a proiectelor NSIP, prevăzută la art. 9 alin. (1) din Legea nr. 294/2007 privind derularea în România a proiectelor finanţate prin Programul NATO de Investiţii în Securitate

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

 

Decizia nr. 30 din 19 noiembrie 2015 (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală)

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

AGENŢIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ

 

ORDIN

pentru aprobarea procedurilor de aplicare a art. 92 din Codul de procedură fiscală, precum şi pentru aprobarea modelului şi conţinutului unor formulare

 

Având în vedere dispoziţiile art. 92 şi art. 342 alin. (1) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 11 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 520/2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală emite următorul ordin:

Art. 1.”Se aprobă Procedura privind declararea ca inactivi a contribuabililor/plătitorilor, potrivit art. 92 alin. (1) din Codul de procedură fiscală, prevăzută în anexa nr. 1.

Art. 2. - Se aprobă Procedura de reactivare a contribuabililor/plătitorilor declaraţi inactivi, prevăzută în anexa nr. 2.

Art. 3. - Se aprobă Procedura de îndreptare a erorilor materiale, prevăzută în anexa nr. 3,

Art. 4. - Se aprobă Procedura de scoatere din evidenţa contribuabililor/plătitorilor declaraţi inactivi a contribuabililor/plătitorilor radiaţi, prevăzută în anexa nr. 4.

Art. 5. - Se aprobă modelul şi conţinutul următoarelor formulare:

a) Decizie de declarare în inactivitate, cod 14.13.26.90, prevăzută în anexa nr. 5a):

b) Decizie de reactivare, cod 14.13.26.91, prevăzută în anexa nr. 5b);

c) Decizie de îndreptare a erorii materiale, cod 14.13.26.92, prevăzută în anexa nr. 5c);

d) Decizie de respingere a cererii de reactivare/îndreptare a erorii materiale, cod 14.13.26.93, prevăzută în anexa nr. 5d);

e) Notificare privind îndeplinirea condiţiilor pentru declararea ca inactiv potrivit prevederilor art. 92 alin. (1) lit. a) şi lit. f)/g) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, cod 14.13.07.99/1, prevăzută în anexa nr. 5e);

f) Notificare privind neconcordanţe între documentele furnizate şi evidenţa fiscală, cod 14.13.07.99/2, prevăzută în anexa nr. 5f);

g) Aviz privind propunerea de declarare în inactivitate potrivit art. 92 alin. (1) lit. b) sau c) din Codul de procedură fiscală/de reactivare/de îndreptare a erorii materiale, pentru organele de inspecţie fiscală, cod 14.13.26.99/a, prevăzută în anexa nr. 5g);

h) Aviz privind propunerea de declarare în inactivitate potrivit art. 92 alin. (1) lit. b) sau c) din Codul de procedură fiscală/de reactivare/de îndreptare a erorii materiale, pentru Direcţia generală antifraudă fiscală, cod 14.13.07.99/d.i., prevăzută în anexa nr. 5h);

i) înştiinţare privind constatarea situaţiilor prevăzute la art. 92 alin. (1) lit. d)--g) din Codul de procedură fiscală, de către organele de inspecţie fiscală, cod 14.13.07.05, prevăzută în anexa nr. 5i).

Art. 6. - Caracteristicile de tipărire, modul de difuzare, de utilizare şi de păstrare a formularelor menţionate la art. 5 sunt prevăzute în anexa nr. 6.

Art. 7. - (1) Pe perioada cât contribuabilii/plătitorii sunt declaraţi inactivi, le sunt aplicabile procedurile de administrare referitoare la declararea, stabilirea, verificarea şi colectarea impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului general consolidat.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), contribuabilii/plătitorii declaraţi inactivi nu vor fi supuşi procedurilor curente de notificare şi de impunere din oficiu pentru nedepunerea declaraţiilor.

Art. 8. - (1) Contribuabililor/plătitorilor declaraţi inactivi li se anulează, din oficiu, înregistrarea în scopuri de TVA, începând cu data comunicării deciziei de declarare în inactivitate.

(2) Persoanele impozabile cărora li s-a anulat înregistrarea în scopuri de TVA datorită declarării inactivităţii fiscale, la reactivare vor solicita înregistrarea în scopuri de TVA, la organul fiscal competent. Înregistrarea în scopuri de TVA se consideră valabilă începând cu data comunicării Deciziei de înregistrare în scopuri de TVA.

Art. 9. - Înscrierea şi scoaterea inactivităţii fiscale în/din evidenţa cazierului fiscal al contribuabilului/plătitorului şi al reprezentanţilor legali ai acestuia se fac potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 39/2015 privind cazierul fiscal, aprobată cu modificări prin Legea nr. 327/2015.

Art. 10. - (1) Registrul contribuabililor/plătitorilor inactivi/reactivaţi se organizează la nivelul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, potrivit procedurii prevăzute în anexa nr. 7.

(2) Registrul contribuabililor/plătitorilor inactivi/reactivaţi este public şi se afişează pe site-ul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, www.anaf.ro, la secţiunea „Informaţii publice”.

Art. 11. - Competenţa pentru declararea stării de inactivitate fiscală, reactivare şi îndreptarea erorilor, conform art. 92 din Codul de procedură fiscală, revine direcţiilor regionale ale finanţelor publice sau Direcţiei generale de administrare a marilor contribuabili, după caz, la propunerea compartimentelor cu atribuţii în domeniul gestionării registrului contribuabililor din cadrul organelor fiscale centrale în a căror evidenţă fiscală sunt înregistraţi contribuabilii/plătitorii, a organelor de inspecţie fiscală sau Direcţiei generale antifraudă fiscală, după caz.

Art. 12. - (1) Procedurile prevăzute în anexa nr. 1 cap. I, III şi IV, anexa nr. 2 cap. I, şi IV, anexa nr. 3 cap. I, IV şi V, precum şi în anexa nr. 4 se aplică de către compartimentele cu atribuţii în domeniul gestionării registrului contribuabililor din cadrul organelor fiscale centrale în a căror evidenţă fiscală sunt înregistraţi contribuabilii/plătitorii, denumite în continuare compartimente de specialitate.

(2) Procedurile prevăzute în anexa nr. 1 cap. II secţiunile A, B, C şi D, anexa nr. 2 cap. II şi Anexa nr. 3 cap. II se aplică de către organele cu atribuţii de inspecţie fiscală din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, respectiv de structurile de inspecţie fiscală din cadrul Direcţiei generale de administrare a marilor contribuabili, direcţiilor generale regionale ale finanţelor publice şi unităţilor subordonate, după caz, numai pentru activităţile desfăşurate de acestea, conform competenţelor.

(3) Procedurile prevăzute în anexa nr. 1 cap. II, secţiunile E şi F, anexa nr. 2 cap. III şi în anexa nr. 3 cap. III se aplică de către Direcţia generală antifraudă fiscală, numai pentru activităţile desfăşurate de aceasta, conform competenţelor.

Art. 13. - Contestaţiile împotriva actelor administrative fiscale emise potrivit prezentului ordin se soluţionează potrivit prevederilor legale în vigoare de organul fiscal emitent, pe baza documentaţiei şi a motivaţiei formulate de organul fiscal, de Direcţia generală antifraudă fiscală sau de organul de inspecţie fiscală care a formulat propunerea în baza căreia a fost emis respectivul act administrativ fiscal.

Art. 14. - Anexele nr. 1-7 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 15. - Referirile la Codul de procedură fiscală din cuprinsul prezentului ordin reprezintă trimiteri la Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 16. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 17. - La data publicării prezentului ordin se abrogă Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1.847/2014 pentru aprobarea procedurilor de aplicare a art. 781 din Codul de procedură fiscală, precum şi pentru aprobarea modelului şi conţinutului unor formulare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 535 din 18 iulie 2014, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 18. - Contribuabilii declaraţi inactivi potrivit procedurii aplicabile înainte de intrarea în vigoare a prezentului ordin îşi păstrează această calitate, până la îndeplinirea condiţiilor de reactivare prevăzute de lege.

Art. 19. - Direcţia generală proceduri pentru administrarea veniturilor, Direcţia generală coordonare inspecţie fiscală, Direcţia generală antifraudă fiscală, Direcţia generală de tehnologia informaţiei, direcţiile generale regionale ale finanţelor publice, Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili, precum şi unităţile fiscale subordonate vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

 

Preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală,

Gelu-Ştefan Diaconu

 

Bucureşti, 30 decembrie 2015.

Nr. 3.846.

 

ANEXA Nr. 1

 

PROCEDURĂ

privind declararea ca inactivi a contribuabililor/plătitorilor, potrivit art. 92 alin. (1) din Codul de procedură fiscală

 

CAPITOLUL I

Procedura privind declararea contribuabililor inactivi, potrivit art. 92 alin. (1) lit. a) şi d)-g) din Codul de procedură fiscală

 

A. Prevederi generale

1. În evidenţa contribuabililor declaraţi inactivi, potrivit prevederilor art. 92 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură fiscală, sunt înscrişi contribuabilii persoane juridice sau orice alte entităţi fără personalitate juridică care nu îşi îndeplinesc, pe parcursul unui semestru calendaristic, nicio obligaţie declarativă prevăzută de lege.

2. În evidenţa contribuabililor declaraţi inactivi, potrivit prevederilor art. 92 alin. (1) lit. d)-g) din Codul de procedură fiscală, sunt înscrişi contribuabilii persoane juridice sau orice alte entităţi fără personalitate juridică care se află în una dintre următoarele situaţii:

- inactivitatea temporară înscrisă la registrul comerţului;

- durata de funcţionare a societăţii este expirată;

- societatea nu mai are organe statutare;

- durata deţinerii spaţiului cu destinaţia de sediu social este expirată.

3. Competenţa pentru constatarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute la pct. 1 şi 2 revine compartimentelor cu atribuţii în domeniul gestionării registrului contribuabililor din cadrul organelor fiscale centrale în a căror evidenţă fiscală sunt înregistraţi contribuabilii, denumit în continuare compartiment de specialitate.

4. Declararea în inactivitate a contribuabililor prevăzuţi la pct. 1 nu se poate face înainte de împlinirea termenului de 15 zile de la înştiinţarea contribuabilului privind depăşirea termenului legal de depunere a declaraţiei de impunere, potrivit prevederilor Codului de procedură fiscală.

5. În sensul prezentei proceduri, prin obligaţie declarativă se înţelege obligaţia de depunere a următoarelor formulare:

- 100 „Declaraţie privind obligaţiile de plată la bugetul de stat”;

- 112 „Declaraţie privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate”;

- 101 „Declaraţie privind impozitul pe profit”;

- 300 „Decont de taxă pe valoarea adăugată”;

- 301 „Decont special de taxă pe valoarea adăugată ;

- 390 VIES „Declaraţie recapitulativă privind livrările/ achiziţiile/prestările intracomunitare de bunuri”;

- 394 „Declaraţie informativă privind livrările/prestările şi achiziţiile efectuate pe teritoriul naţional”.

6. Fluxul privind declararea contribuabililor inactivi, potrivit art. 92 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură fiscală, se aplică semestrial, astfel:

a) începând cu data de 25 iunie, pentru termenele de declarare 25 ianuarie-25 iunie (declaraţii aferente lunilor decembrie an precedent-mai an curent);

b) începând cu data de 25 decembrie, pentru termenele de declarare 25 iulie-25 decembrie (declaraţii aferente lunilor iunie-noiembrie).

7. Nu se înscriu în evidenţa contribuabililor declaraţi inactivi acei contribuabili care, ca urmare a notificărilor transmise de organul fiscal central, depun declaraţiile fiscale aferente perioadei de referinţă, până la expirarea termenului de 15 zile prevăzut în conţinutul notificării.

8. Fluxul privind declararea ca inactivi a contribuabililor, potrivit art. 92 alin. (1) lit. d) -g) din Codul de procedură fiscală, se aplică lunar, după primirea informaţiilor de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.

9. Declararea în inactivitate a contribuabililor prevăzuţi la art. 92 alin. (1) lit. f) şi g) din Codul de procedură fiscală se va face după împlinirea termenului de 30 de zile de la comunicarea către contribuabil a notificării referitoare la situaţiile respective, potrivit prevederilor Codului de procedură fiscală.

10. Nu se înscriu în evidenţa contribuabililor declaraţi inactivi acei contribuabili care, ca urmare a notificărilor transmise de organul fiscal central, fac dovada că nu se mai află în situaţia pentru care au fost incluşi în listă, până la expirarea termenului de 30 de zile prevăzut în conţinutul notificării.

11. Prezenta procedură nu se aplică contribuabililor care au fost declaraţi inactivi, potrivit condiţiilor prevăzute la art. 92 alin. (1) lit. b) şi c) din Codul de procedură fiscală.

12. Sediile secundare înregistrate fiscal ale contribuabililor declaraţi inactivi sunt considerate inactive pe perioada în care contribuabilii care le-au înfiinţat rămân inactivi.

B. Fluxul privind declararea contribuabililor Inactivi, potrivit prevederilor art. 92 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură fiscală

1. Lunar, organul fiscal central în a cărui evidenţă fiscală sunt înregistraţi contribuabilii întocmeşte lista contribuabililor care nu şi-au îndeplinit obligaţiile declarative, emite şi transmite notificări acestei categorii de contribuabili, potrivit procedurilor de administrare în vigoare.

2. Semestrial, în termen de 15 zile de la termenul de transmitere a notificărilor pentru termenele de declarare 25 iunie, respectiv 25 decembrie, compartimentul de specialitate întocmeşte lista contribuabililor care îndeplinesc condiţiile pentru a fi declaraţi inactivi, eliminând din lista contribuabililor care nu şi-au îndeplinit obligaţiile declarative acei contribuabili care au depus declaraţiile ca urmare a notificărilor primite potrivit pct. 1.

3. Pentru întocmirea listei prevăzute la pct. 2 se au în vedere următoarele:

a) se selectează numai acei contribuabili care, în decursul unui semestru calendaristic, nu au depus nicio declaraţie fiscală din cele prevăzute la secţiunea A pct. 4;

b) nu se selectează:

- contribuabilii cărora li s-a aprobat, la cerere, de către organul fiscal central competent o măsură privind îndeplinirea obligaţiilor fiscale declarative (regim derogatoriu);

- contribuabilii care au obligaţiile fiscale stabilite, prin decizie, de către organele de inspecţie fiscală;

- sediile secundare ale contribuabililor care sunt plătitoare de impozit pe venitul din salarii.

4. Lista prevăzută la pct. 2 conţine, în mod obligatoriu, următoarele informaţii:

a) denumirea contribuabilului;

b) codul de identificare fiscală;

c) domiciliul fiscal;

d) codul de identificare fiscală pentru fiecare sediu secundar înregistrat fiscal al respectivului contribuabil.

5. (1) În maximum 5 zile de la expirarea termenului prevăzut la pct. 2, compartimentul de specialitate transmite fiecărui contribuabil din listă, aflat în competenţa sa de administrare, o notificare privind îndeplinirea condiţiilor pentru declararea ca inactiv potrivit prevederilor art. 92 alin. (1) lit. a) din Codul de procedura fiscală, conform modelului din anexa nr. 5e) la ordin.

5. (2) Notificarea se întocmeşte în două exemplare, şi se înaintează, spre semnare, şefului de administraţie adjunct - colectare în cazul administraţiilor judeţene ale finanţelor publice/administraţiilor de sector ale finanţelor publice, şefului de administraţie adjunct - colectare contribuabili mijlocii în cazul administraţiei pentru contribuabili mijlocii, directorului general adjunct care coordonează compartimentul registrul contribuabililor, în cazul Direcţiei generale de administrare a marilor contribuabili sau conducătorului unităţii fiscale competente, după caz.

5. (3) Copia notificării se semnează de către persoanele implicate potrivit competenţelor stabilite prin Regulamentul de organizare şi funcţionare şi prin prezenta procedură.

5. (4) Notificarea se comunică contribuabilului, potrivit art. 47 din Codul de procedură fiscală, iar cel de-al doilea exemplar se arhivează la dosarul fiscal al acestuia.

6. Contribuabilii care, în termen de 15 zile de la data comunicării notificărilor prevăzute la pct. 5. (1), îşi îndeplinesc obligaţiile declarative sunt eliminaţi din lista contribuabililor care îndeplinesc condiţiile pentru a fi declaraţi inactivi.

7. După expirarea termenului de 15 zile, pentru fiecare contribuabil înscris în listă se întocmeşte câte o Decizie de declarare în inactivitate, care se înaintează, spre semnare, directorului general al direcţiei generale regionale a finanţelor publice sau Direcţiei generale de administrare a marilor contribuabili, după caz. Modelul Deciziei de declarare în inactivitate este prevăzut în anexa nr. 5a) la ordin.

8. Copia deciziei se semnează de către persoanele implicate potrivit competenţelor stabilite prin Regulamentul de organizare şi funcţionare şi prin prezenta procedură.

9. Decizia de declarare în inactivitate se emite în două exemplare, din care un exemplar se comunică contribuabilului, potrivit art. 47 din Codul de procedură fiscală, iar un exemplar se arhivează la dosarul fiscal al acestuia. Declararea contribuabililor inactivi se face cu data comunicării Deciziei de declarare în inactivitate.

10. În termen de cel mult 5 zile de la data comunicării Deciziei de declarare în inactivitate, potrivit legii, compartimentul de specialitate înscrie în Registrul contribuabililor inactivi/reactivaţi, prin intermediul Direcţiei generale de tehnologia informaţiei, următoarele date:

a) denumirea contribuabilului;

b) codul de identificare fiscală;

c) domiciliul fiscal;

d) data declarării inactivităţii fiscale, şi anume data comunicării către contribuabil a Deciziei de declarare în inactivitate;

e) denumirea organului fiscal central care a emis Decizia de declarare în inactivitate, respectiv organul fiscal competent în administrarea contribuabilului.

11. Decizia de declarare în inactivitate produce efecte faţă de terţi din ziua următoare datei înscrierii în Registrul contribuabililor inactivi/reactivaţi.

12. Documentaţia care a stat la baza întocmirii deciziei de declarare în inactivitate se arhivează la dosarul fiscal al contribuabilului.

C. Fluxul privind declararea contribuabililor inactivi, potrivit prevederilor art. 92 alin. (1) lit. d)-g) din Codul de procedură fiscală

1. Lunar, în termen de 5 zile de Sa primirea informaţiilor de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, compartimentul de specialitate din cadrul organului fiscal central în a cărui evidenţă sunt înregistraţi contribuabili întocmeşte câte o listă care cuprinde contribuabilii care se află în una dintre situaţiile de la art. 92 alin. (1) lit. d)-g) din Codul de procedură fiscală.

2. Lista prevăzută la pct. 1, în care se menţionează condiţia din lege pentru care a fost inclus în listă, cuprinde, în mod obligatoriu, următoarele informaţii:

a) denumirea contribuabilului;

b) codul de identificare fiscală;

c) domiciliul fiscal;

d) codul de identificare fiscală pentru fiecare sediu secundar înregistrat fiscal al respectivului contribuabil.

3. În maximum 5 zile lucrătoare de la întocmirea listei prevăzute la pct. 1, pentru fiecare contribuabil înscris în listă, care îndeplineşte condiţia pentru a fi declarat inactiv prevăzută la art. 92 alin. (î) lit. d) şi e) din Codul de procedură fiscală, după caz, compartimentul de specialitate întocmeşte câte o Decizie de declarare în inactivitate, care se înaintează spre semnare directorului general al direcţiei generale regionale a finanţelor publice sau al Direcţiei generale de administrare a marilor contribuabili, după caz. Modelul Deciziei de declarare în inactivitate este prevăzut în anexa nr. 5a) la ordin.

4. Prevederile prezentului capitol secţiunea B pct. 8-12 se aplică corespunzător.

5. (1) în maximum 5 zile lucrătoare de la întocmirea listei prevăzute la pct. 1, pentru fiecare contribuabil înscris în listă, care îndeplineşte condiţiile pentru a fi declarat inactiv prevăzute de art. 92 alin. (1) lit. f) şi g) din Codul de procedură fiscală, compartimentul de specialitate transmite câte o notificare în vederea clarificării situaţiei pentru care a fost propus pentru a fi declarat inactiv. Modelul notificării este prevăzut în anexa nr. 5e) la ordin.

5.(2) Notificarea se întocmeşte în două exemplare şi se înaintează, spre semnare, şefului de administraţie adjunct - colectare în cazul administraţiilor judeţene ale finanţelor publice/administraţiilor de sector ale finanţelor publice, şefului de administraţie adjunct - colectare contribuabili mijlocii în cazul administraţiei pentru contribuabili mijlocii, directorului general adjunct care coordonează compartimentul registrul contribuabililor, în cazul Direcţiei generale de administrare a marilor contribuabili sau conducătorului unităţii fiscale competente, după caz.

5.(3) Copia notificării se semnează de către persoanele implicate potrivit competenţelor stabilite prin Regulamentul de organizare şi funcţionare şi prin prezenta procedură.

5. (4) Notificarea se comunică contribuabilului, potrivit art. 47 din Codul de procedură fiscală, iar cel de-al doilea exemplar se arhivează la dosarul fiscal al acestuia.

6. Contribuabilii care, în termen de 30 de zile de la data comunicării notificării prevăzute la pct. 5, fac dovada faptului că nu se mai află în situaţiile prevăzute de art. 92 alin. (1) lit. f) şi g) din Codul de procedură fiscală, după caz, sunt eliminaţi din lista contribuabililor care îndeplinesc condiţiile pentru a fi declaraţi inactivi.

7. Dovada că respectivul contribuabil nu se mai află în situaţia pentru care a fost inclus în lista contribuabililor care îndeplinesc condiţiile pentru a fi declaraţi inactivi o reprezintă fie informaţia transmisă de Oficiul Naţional ai Registrului Comerţului, fie certificatul constatator eliberat de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului cu privire la clarificarea situaţiei în cauză, depus de contribuabil la organul fiscal competent.

8. După expirarea termenului de 30 de zile, pentru fiecare contribuabil înscris în listă, care îndeplineşte condiţia pentru a fi declarat inactiv prevăzută de art. 92 alin. (1) lit. f) şi g) din Codul de procedură fiscală, după caz, compartimentul de specialitate întocmeşte câte o Decizie de declarare în inactivitate, care se înaintează spre semnare directorului general al direcţiei generale regionale a finanţelor publice sau al Direcţiei generale de administrare a marilor contribuabili, după caz. Modelul Deciziei de declarare în inactivitate este prevăzut în anexa nr. 5a) la ordin.

9. Prevederile prezentului capitol secţiunea B pct. 8-12 se aplică corespunzător.

10. În cazul în care compartimentul de specialitate din cadrul organului fiscal central primeşte înştiinţarea organului de inspecţie fiscală privind constatarea situaţiilor prevăzute la art. 92 alin. (1) lit. d)-g) din Codul de procedură fiscală, prevederile pct. 1-9 din prezenta secţiune se aplică corespunzător.

 

CAPITOLUL II

Procedura de verificare a contribuabililor care se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 92 alin. (1) lit. b)-g) din Codul de procedură fiscală

 

A. Prevederi generale

1. Pentru a fi declaraţi inactivi, în sensul prezentei proceduri, contribuabilii persoane juridice sau orice entităţi fără personalitate juridică trebuie să se afle în una dintre următoarele situaţii:

a) se sustrag controalelor efectuate de organul fiscal central prin declararea unor date de identificare a domiciliului fiscal care nu permit organului fiscal identificarea acestuia;

b) organul fiscal central constată că nu funcţionează la domiciliul fiscal declarat;

c) inactivitatea temporară înscrisă la registrul comerţului;

d) durata de funcţionare a societăţii este expirată;

e) societatea nu mai are organe statutare;

f) durata deţinerii spaţiului cu destinaţia de sediu social este expirată.

2. Competenţa pentru constatarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute la pct. 1 revine organelor de inspecţie fiscală din cadrul structurilor subordonate Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, respectiv structurilor de inspecţie fiscală din cadrul Direcţiei generale de administrare a marilor contribuabili, direcţiilor generale regionale ale finanţelor publice şi unităţilor subordonate, după caz.

3. Competenţa pentru constatarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute la pct. i lit. a) şi b) revine Direcţiei generale antifraudă fiscală, numai pentru activităţile desfăşurate de aceasta, conform competenţelor.

B. Procedura privind verificarea contribuabililor care se sustrag controalelor efectuate de organele de inspecţie fiscale prin declararea unor date de identificare a domiciliului fiscal care nu permit organului fiscal identificarea acestuia, conform prevederilor art. 92 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură fiscală

1. În cazul în care organul de inspecţie fiscală, ca urmare a deplasării la faţa locului, constată că adresa la care a fost declarat domiciliul fiscal al contribuabilului nu există, întocmeşte un proces-verbal prin care se consemnează această situaţie.

Totodată, organul de inspecţie fiscală trimite la adresa de domiciliu fiscal declarat şi la sediul social al contribuabilului invitaţia prin care acesta este solicitat să se prezinte la sediul organului fiscal pentru clarificarea situaţiei sale fiscale, conform prevederilor art. 10 şi 56 din Codul de procedură fiscală.

2. În cazul în care contribuabilul nu s-a prezentat pentru clarificarea situaţiei fiscale, organul de inspecţie fiscală întocmeşte un dosar care va cuprinde:

a) procesul-verbal întocmit ca urmare a acţiunii de control împreună cu invitaţiile prin care reprezentantul legal al contribuabilului a fost solicitat să se prezinte la sediul organului de inspecţie fiscală pentru clarificarea situaţiei sale fiscale;

b) avizul privind propunerea de declarare în inactivitate potrivit art. 92 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură fiscală, prevăzut în anexa nr. 5g) la ordin, semnat de către conducătorul organului de inspecţie fiscală competent.

C. Procedura privind verificarea de către organele de inspecţie fiscală a contribuabililor care nu funcţionează la domiciliul fiscal declarat, conform prevederilor art. 92 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură fiscală

1.1. În situaţia în care se constată că un contribuabil nu funcţionează la domiciliul fiscal declarat, organul de inspecţie fiscală va solicita, în scris, prezenţa unui reprezentant legal al acestuia la sediul organului de inspecţie fiscală, stabilind data şi ora de prezentare. Solicitarea se trimite la adresa de domiciliu fiscal declarat şi la sediul social al contribuabilului.

1.2. În cazul în care contribuabilul are sedii secundare, organul de inspecţie fiscală trimite solicitarea şi la adresele unde acestea funcţionează, dacă nu au dovada de sediu expirată, potrivit evidenţei Oficiului Naţional al Registrului Comerţului.

2. Identificarea sediilor secundare ale contribuabilului se face din baza de date a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Organul de inspecţie fiscală poate solicita în scris Oficiului Naţional al Registrului Comerţului furnizarea de informaţii cu privire la acestea, după caz.

3. În cazul neprezentării reprezentantului legal al contribuabilului la sediul organului de inspecţie fiscală, se încheie un proces-verbal în care se vor preciza acţiunile şi toate demersurile întreprinse de organul de inspecţie fiscală pentru identificarea acestuia.

4. La procesul-verbal întocmit ca urmare a acţiunii de control se anexează următoarele documente:

a) invitaţiile prin care reprezentantul legal al contribuabilului a fost solicitat să se prezinte la sediul organului de inspecţie fiscală pentru clarificarea situaţiei sale fiscale, împreună cu documentele care să ateste că acestea au fost transmise, conform prevederilor legale;

b) orice alt document care să ateste că respectivul contribuabil nu funcţionează la domiciliul fiscal declarat.

5. La finalizarea controlului, organul de inspecţie fiscală întocmeşte un dosar care va cuprinde:

a) procesul-verbal întocmit ca urmare a acţiunii de control;

b) avizul privind propunerea de declarare în inactivitate potrivit art. 92 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură fiscală, prevăzut în anexa nr. 5g) la ordin, semnat de către conducătorul organului de inspecţie fiscală competent.

6. Dosarul cuprinzând documentele privind constatarea îndeplinirii condiţiilor de declarare a contribuabililor inactivi, prevăzute la secţiunea B pct. 2 şi 5 din prezenta secţiune, se întocmeşte în două exemplare, uri exemplar, împreună cu avizul privind propunerea de declarare în inactivitate, potrivit art. 92 alin. (1) lit. b) şi c) din Codul de procedură fiscală, se transmite organului fiscal în a cărui evidenţă este înregistrat respectivul contribuabil, iar celălalt exemplar rămâne la organul de inspecţie fiscală care l-a întocmit. Modelul avizului este prevăzut în anexa nr. 5g) la ordin.

D. Procedura privind verificarea de către organele de inspecţie fiscală a contribuabililor care se află în una dintre situaţiile prevăzute de art. 92 alin. (1) lit. d)”g) din Codul de procedură fiscală

1. În cazul în care organul de inspecţie fiscală, ca urmare a deplasării la faţa locului în vederea efectuării unei acţiuni de control, constată că respectivul contribuabil se află în una dintre Situaţiile prevăzute la art. 92 alin. (1) lit. d)-g) din Codul de procedură fiscală, respectiv contribuabilul se află în inactivitate temporară înscrisă la registrul comerţului, are durata de funcţionare a societăţii expirată, societatea nu mai are organe statutare sau are durata deţinerii spaţiului cu destinaţia de sediu social expirată, consemnează în procesul-verbal încheiat la finalizarea controlului şi această situaţie.

2. Identificarea situaţiilor prevăzute la art. 92 alin. (1) lit. d)-g) se face comparând datele şi informaţiile puse la dispoziţie de contribuabili cu cele din baza de date a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Organul de inspecţie fiscală poate solicita în scris Oficiului Naţional al Registrului Comerţului furnizarea de informaţii cu privire la acestea, după caz.

3. După întocmirea procesului-verbal prezentat la pct. 1, organul de inspecţie fiscală transmite organului fiscal cu atribuţii în domeniul gestionării registrului contribuabililor o înştiinţare, prevăzută în anexa nr. 5i) la ordin, în care se consemnează că respectivul contribuabil verificat se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 92 alin. (1) lit. d)-g) din Codul de procedură fiscală.

E. Procedura privind verificarea contribuabililor care se sustrag de la efectuarea controalelor Direcţiei generale antifraudă fiscală prin declararea unor date de Identificare a domiciliului fiscal care nu permit organului fiscal central identificarea acestuia, conform prevederilor art. 92 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură fiscală

1. În cazul în care inspectorii antifraudă, ca urmare a deplasării la faţa locului, constată că adresa la care a fost declarat domiciliul fiscal al contribuabilului nu există, întocmesc un proces-verbal prin care se consemnează această situaţie.

2. Inspectorii antifraudă solicită, în scris, prezenţa unui reprezentant legal al contribuabilului la sediul Direcţiei generale antifraudă fiscală, stabilind data şi ora de prezentare ori de câte ori adresele la care sunt declarate domiciliul fiscal şi sediul social sunt diferite şi/sau există sedii secundare declarate. Solicitarea se trimite la adresa la care este declarat sediul social şi/sau la adresele unde sunt declarate sediile secundare care nu au dovada de sediu expirată potrivit evidenţei Oficiului Naţional al Registrului Comerţului.

3. În cazul neprezentării reprezentantului legal al contribuabilului la sediul Direcţiei generale antifraudă fiscală, se încheie un proces-verbal în care se vor preciza acţiunile şi toate demersurile întreprinse de inspectorii antifraudă pentru identificarea acestuia. La procesul-verbal se vor anexa toate invitaţiile prin care reprezentantul legal al contribuabilului a fost solicitat să se prezinte la sediul Direcţiei generale antifraudă fiscală pentru clarificarea situaţiei sale fiscale, împreună cu documentele care să ateste că acestea au fost transmise, conform prevederilor legale.

4. La finalizarea controlului, inspectorii antifraudă întocmesc un dosar care va cuprinde:

a) procesele-verbale, menţionate la pct. 1 şi 3, după caz, întocmite ca urmare a acţiunii de control, împreună cu toate documentele anexate;

b) avizul privind propunerea de declarare în inactivitate potrivit art. 92 alin (1) lit. b) din Codul de procedură fiscală, prevăzut în anexa nr. 5h) la ordin, semnat de către conducătorul organului de control.

5. Dosarul cuprinzând documentele privind constatarea îndeplinirii condiţiilor de declarare a contribuabililor inactivi, prevăzute la pct. 4, se întocmeşte în două exemplare, un exemplar, împreună cu avizul privind propunerea de declarare în inactivitate, potrivit art. 92 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură fiscală, se transmite organului fiscal în a cărui evidenţă este înregistrat respectivul contribuabil, iar celălalt exemplar rămâne la organul de control care l-a întocmit. Modelul avizului este prevăzut în anexa nr. 5h) la ordin.

F. Procedura privind verificarea de către Direcţia generală antifraudă fiscală a contribuabililor care nu funcţionează la domiciliul fiscal declarat, conform prevederilor art. 92 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură fiscală

1. În situaţia în care inspectorii antifraudă, ca urmare a deplasării la faţa locului, constată că un contribuabil nu desfăşoară activitate la domiciliul fiscal declarat, întocmesc un proces-verbal prin care se consemnează această situaţie.

2. Inspectorii antifraudă solicită, în scris, prezenţa unui reprezentant legal al contribuabilului la sediul Direcţiei generale antifraudă fiscală, stabilind data şi ora de prezentare. Solicitarea se trimite la adresa domiciliului fiscal şi la adresa sediului social, dacă acestea sunt diferite.

3. În cazul în care contribuabilul are sedii secundare, solicitarea se transmite şi la adresele unde acestea sunt declarate, dacă nu au dovada de sediu expirată, potrivit evidenţei Oficiului Naţional ai Registrului Comerţului.

4. Identificarea domiciliului fiscal, sediului social şi sediilor secundare ale contribuabilului se face din baza de date a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

5. În cazul neprezentării reprezentantului legal al contribuabilului la sediul Direcţiei generale antifraudă fiscală, se încheie un proces-verbal în care se vor preciza acţiunile şi toate demersurile întreprinse de inspectorii antifraudă pentru identificarea acestuia.

6. La procesul-verbal, întocmit ca urmare a acţiunii de control, se anexează următoarele documente:

a) invitaţiile prin care reprezentantul legal al contribuabilului a fost solicitat să se prezinte la sediul Direcţiei generale antifraudă fiscală pentru clarificarea situaţiei sale fiscale, împreună cu documentele care să ateste că acestea au fost transmise, conform prevederilor legale;

b) orice alt document care să ateste că respectivul contribuabil nu funcţionează la domiciliul fiscal declarat.

7. La finalizarea controlului, inspectorii antifraudă întocmesc un dosar care va cuprinde:

a) procesele-verbale, menţionate la pct. 1 şi 5, după caz, întocmite ca urmare a acţiunii de control, împreună cu toate documentele anexate;

b) avizul privind propunerea de declarare în inactivitate potrivit art. 92 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură fiscală, prevăzut în anexa nr. 5h) la ordin, semnat de către conducătorul organului de control.

8. Dosarul cuprinzând documentele privind constatarea îndeplinirii condiţiilor de declarare a contribuabililor inactivi, prevăzute la pct. 7, se întocmeşte în două exemplare, un exemplar împreună cu avizul privind propunerea de declarare în inactivitate, potrivit art. 92 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură fiscală, se transmite organului fiscal în a cărui evidenţă este înregistrat respectivul contribuabil, iar celălalt exemplar rămâne la organul de control care l-a întocmit. Modelul avizului este prevăzut în anexa nr. 5h) la ordin.

 

CAPITOLUL III

Procedura de emitere şi comunicare a Deciziei de declarare în inactivitate, în cazul contribuabililor care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 92 alin. (1) lit. b) sau c) din Codul de procedură fiscală

 

1. Pe baza avizului primit de la organul de inspecţie fiscală competent sau de la Direcţia generală antifraudă fiscală, după caz, compartimentul de specialitate întocmeşte Decizia de declarare în inactivitate, care se înaintează, spre semnare, directorului general al direcţiei generale regionale a finanţelor publice sau al Direcţiei generale de administrare a marilor contribuabili, după caz. Modelul Deciziei de declarare în inactivitate este prevăzut în anexa nr. 5a) la ordin.

2. Prevederile cap. I secţiunea B pct. 8-12 se aplică corespunzător.

 

CAPITOLUL IV

Dispoziţii finale

 

1. Dacă înainte de aprobarea, de către directorul general al direcţiei generale regionale a finanţelor publice sau al Direcţiei generale de administrare a marilor contribuabili, după caz, a Deciziei de declarare în inactivitate, potrivit art. 92 alin. (1) lit. a) şi d)-g) din Codul de procedură fiscală, după caz, ca urmare a aplicării fluxurilor prevăzute la cap. I secţiunile B, C, compartimentul de specialitate primeşte avizul organului de inspecţie fiscală/Direcţiei generale antifraudă fiscală, după caz, privind propunerea de declarare în inactivitate potrivit art. 92 alin. (1) lit. b)/lit. c) din Codul de procedură fiscală, se sistează procedura de declarare în inactivitate potrivit prevederilor art. 92 alin. (1) lit. a) şi d)-g) din Codul de procedură fiscală, după caz.

2. (1) Compartimentul de specialitate întocmeşte un referat prin care propune sistarea procedurii de declarare a inactivităţii potrivit art. 92 alin. (1) lit. a) şi d)-g) din Codul de procedură fiscală, după caz, şi continuarea procedurii de declarare în inactivitate fiscală potrivit art. 92 alin. (1) lit. b)/lit. c), după caz, din Codul de procedură fiscală, la propunerea organului de inspecţie fiscală/Direcţiei generale antifraudă fiscală, după caz.

2. (2) Referatul se avizează de către şeful de administraţie adjunct - colectare în cazul administraţiilor judeţene ale finanţelor publice/administraţiilor de sector ale finanţelor publice, şeful de administraţie adjunct - colectare contribuabili mijlocii în cazul administraţiilor pentru contribuabili mijlocii, directorul general adjunct care coordonează compartimentul registrul contribuabililor, în cazul Direcţiei generale de administrare a marilor contribuabili, sau conducătorul unităţii fiscale competente, după caz.

3. La data radierii unui contribuabil, compartimentul de specialitate din cadrul organului fiscal central sistează procedura în derulare. În acest sens se întocmeşte un referat motivat, care se arhivează la dosarul fiscal al contribuabilului.

 

ANEXA Nr. 2

 

PROCEDURA

de reactivare a contribuabililor/plătitorilor declaraţi inactivi

 

CAPITOLUL I

Procedura privind reactivarea contribuabililor declaraţi inactivi, potrivit art. 92 alin. (1) lit. a)~-g) din Codul de procedură fiscală

 

A. Prevederi generale

1. Pentru a fi reactivaţi, contribuabilii declaraţi inactivi potrivit art. 92 alin. (1) lit. a)-g) din Codul de procedură fiscală trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:

a) să îşi îndeplinească toate obligaţiile declarative prevăzute de lege;

b) să nu înregistreze obligaţii fiscale restante;

c) organul fiscal central să constate că aceştia funcţionează la domiciliul fiscal declarat;

d) să nu se afle în situaţia pentru care a fost declarat inactiv, în cazul contribuabililor declaraţi inactivi potrivit art. 92 alin. (1) lit. d)-g) din Codul de procedură fiscală.

2. Condiţia prevăzută la pct. 1 lit. a) se consideră îndeplinită şi în cazul în care obligaţiile fiscale au fost stabilite, prin decizie, de către organul fiscal central.

3. Contribuabilii pentru care s-a deschis procedura insolvenţei în formă simplificată, contribuabilii care au intrat în faliment sau cei pentru care s-a pronunţat ori a fost adoptată o hotărâre de dizolvare se reactivează de organul fiscal central, la cererea acestora, după îndeplinirea obligaţiilor declarative.

4. Reactivarea contribuabililor se face cu data comunicării deciziei de reactivare. Decizia de reactivare produce efecte faţă de terţi din ziua următoare datei înscrierii în Registrul contribuabililor inactivi/reactivaţi.

5. Sediile secundare înregistrate fiscal ale contribuabililor reactivaţi sunt considerate active începând cu data reactivării contribuabililor care le-au înfiinţat.

B. Fluxul de reactivare a contribuabililor declaraţi inactivi, potrivit art. 92 alin. (1) lit. a)-g) din Codul de procedură fiscală

1. În cazul în care un contribuabil îndeplineşte condiţiile de reactivare, acesta poate solicita reactivarea, prin depunerea unei cereri la organul fiscal central în a cărui evidenţă fiscală este înregistrat.

2. (1) După primirea cererii, compartimentul de specialitate solicită verificarea în evidenţele fiscale proprii ale organului fiscal competent a îndeplinirii condiţiilor de reactivare de către respectivul contribuabil.

2.(2) Perioada supusă verificării cuprinde termenele de declarare şi de plată aferente perioadei de prescripţie a dreptului organelor fiscale de a stabili obligaţii fiscale, inclusiv pentru perioada în care contribuabilul a fost declarat inactiv.

3. Pentru contribuabilii declaraţi inactivi potrivit art. 92 alin. (1) lit. d)-g) din Codul de procedură fiscală, compartimentul de specialitate verifică dacă aceştia nu se mai află în situaţia pentru care au fost declaraţi inactivi, conform menţiunilor înscrise în registrele în care au fost înregistraţi.

4. Verificarea îndeplinirii condiţiei de reactivare referitoare la obligaţiile declarative se realizează de către compartimentul cu atribuţii în gestionarea declaraţiilor fiscale.

5. Se consideră că un contribuabil şi-a îndeplinit obligaţiile declarative pentru perioada în care acesta a beneficiat de regimul derogatoriu de declarare sau pentru care obligaţiile fiscale au fost stabilite, prin decizie, de către organul fiscal central.

6. Îndeplinirea condiţiei de reactivare referitoare la obligaţiile de plată se verifică de compartimentul cu atribuţii în organizarea evidenţei pe plătitori, la solicitarea compartimentului de specialitate.

7. (1) Dacă se constată că respectivul contribuabil nu îndeplineşte condiţiile de reactivare referitoare la obligaţiile declarative şi de plată, compartimentul de specialitate întocmeşte un referat, care conţine în mod obligatoriu:

- datele de identificare ale contribuabilului (denumirea, domiciliul fiscal, codul de identificare fiscală);

- numărul şi data deciziei prin care respectivul contribuabil a fost declarat inactiv;

- motivaţia propunerii de respingere a solicitării de reactivare.

7.(2) Pe baza referatului, compartimentul de specialitate întocmeşte Decizia de respingere a cererii de reactivare, care se înaintează spre semnare directorului general al direcţiei generale regionale a finanţelor publice sau al Direcţiei generale de administrare a marilor contribuabili, după caz. Modelul Deciziei de respingere a cererii de reactivare este prevăzut în anexa nr. 5d) la ordin

7.(3) Copia deciziei se semnează de către persoanele implicate potrivit competenţelor stabilite prin Regulamentul de organizare şi funcţionare şi prin prezenta procedură.

7. (4) Decizia de respingere a cererii de reactivare se emite în două exemplare, din care un exemplar se comunică contribuabilului, potrivit art. 47 din Codul de procedură fiscală, iar un exemplar se arhivează la dosarul fiscal al contribuabilului.

8. (1) Dacă se constată că respectivul contribuabil îndeplineşte condiţiile de reactivare referitoare la obligaţiile declarative şi de plată, compartimentul de specialitate verifica în evidenţele fiscale dacă acel contribuabil nu se încadrează în una dintre situaţiile de declarare în inactivitate fiscală, prevăzute de art. 92 alin. (1) din Codul de procedură fiscală.

8.(2) în cazul în care contribuabilul se încadrează în una dintre situaţiile de declarare în inactivitate, compartimentul de specialitate întocmeşte un referat motivat şi propune respingerea solicitării de reactivare. Prevederile pct. 7,(1)-7.(4) se aplică corespunzător.

8. (3) Contribuabilul poate depune o nouă solicitare de reactivare după înlăturarea situaţiei care a condus la respingerea solicitării de reactivare,

9. Pentru contribuabilii care şi-au îndeplinit condiţiile de reactivare referitoare la obligaţiile de declarare şi de plată şi nu se încadrează în altă situaţie de declarare în inactivitate prevăzută de art. 92 alin. (1) din Codul de procedură fiscală, compartimentul de specialitate întocmeşte un referat, care conţine în mod obligatoriu:

- datele de identificare ale contribuabilului (denumirea, domiciliul fiscal, codul de identificare fiscală);

- numărul şi data deciziei prin care respectivul contribuabil a fost declarat inactiv;

- motivaţia propunerii de reactivare.

10.(1) Pentru contribuabilii care au fost declaraţi în inactivitate, potrivit art. 92 alin. (1) lit. a) şi d)-g) din Codul de procedură fiscală, precum şi pentru contribuabilii care au fost declaraţi în inactivitate potrivit art. 92 alin. (1) lit. b) sau c) din Codul de procedură fiscală, după caz, la propunerea organelor de inspecţie fiscală, referatul cuprinzând propunerea de reactivare se transmite organului de inspecţie fiscală competent, în vederea verificării condiţiei privind funcţionarea contribuabilului la domiciliul fiscal declarat.

10. (2) Verificarea condiţiei menţionate la pct. 10.(1) referitoare la funcţionarea contribuabilului la domiciliul fiscal declarat se realizează potrivit procedurii prevăzute la cap. II.

11. Pentru contribuabilii declaraţi inactivi, potrivit art. 92 alin. (1) lit. b) sau c) din Codul de procedură fiscală, după caz, la propunerea Direcţiei generală antifraudă fiscală, referatul se transmite acesteia, în vederea verificării condiţiei privind funcţionarea contribuabilului la domiciliul fiscal declarat.

12. Ca urmare a verificărilor efectuate, organul de inspecţie fiscală sau organul de control din cadrul Direcţiei generale antifraudă fiscală întocmeşte documentaţia specifică, precum şi avizul cuprinzând propunerea de reactivare sau de respingere a cererii, înscriind ca motivaţie dacă a fost îndeplinită sau nu a fost îndeplinită condiţia de reactivare, prevăzută la art. 92 alin. (5) lit. c) din Codul de procedură fiscală.

13. Avizul se semnează de conducătorul organului de inspecţie fiscală competent sau al Direcţiei generale antifraudă fiscală, după caz, şi se transmite organului fiscal central în a cărui evidenţă fiscală este înregistrat contribuabilul.

14. În cazul în care avizul organului de inspecţie fiscală sau al organului de control din cadrul Direcţiei generale antifraudă fiscală, după caz, cuprinde propunerea de respingere a cererii de reactivare, compartimentul de specialitate întocmeşte Decizia de respingere a cererii de reactivare. Prevederile pct. 7.(2)-^7.(4) din prezenta secţiune se aplică corespunzător.

15. (1) în cazul în care contribuabilul îndeplineşte toate condiţiile de reactivare prevăzute de lege, compartimentul de specialitate întocmeşte Decizia de reactivare, care se înaintează spre semnare directorului general al direcţiei generale regionale a finanţelor publice sau al Direcţiei generale de administrare a marilor contribuabili, după caz. Modelul Deciziei de reactivare este prevăzut în anexa nr. 5b) la ordin.

15.(2) Copia deciziei se semnează de către persoanele implicate potrivit competenţelor stabilite prin Regulamentul de organizare şi funcţionare şi prin prezenta procedură.

15. (3) Decizia de reactivare se emite în două exemplare, din care un exemplar se comunică contribuabilului, potrivit art. 47 din Codul de procedură fiscală, iar un exemplar se arhivează la dosarul fiscal al contribuabilului.

16. În termen de cel mult 5 zile de la data comunicării Deciziei de reactivare, potrivit legii, compartimentul de specialitate înscrie în Registrul contribuabililor inactivi/reactivaţi, prin intermediul Direcţiei generale de tehnologia informaţiei, următoarele date:

a) denumirea contribuabilului;

b) codul de identificare fiscală;

c) domiciliul fiscal;

d) data reactivării, şi anume data comunicării deciziei de reactivare a contribuabilului;

e) denumirea organului fiscal central care a emis Decizia de reactivare, respectiv organul fiscal competent în administrarea contribuabilului.

17. Decizia de reactivare produce efecte faţă de terţi din ziua următoare datei înscrierii în Registrul contribuabililor inactivi/reactivaţi.

18. În cazul în care contribuabilul revine cu o nouă cerere, fluxul de reactivare a contribuabililor inactivi, prevăzut în prezenta procedură, se reia în mod corespunzător.

19. Prezenta procedură se aplică în mod corespunzător şi în cazul reactivării contribuabililor pentru care s-a deschis procedura insolvenţei în formă simplificată, a contribuabililor care au intrat în faliment sau a contribuabililor pentru care s-a pronunţat ori a fost adoptată o hotărâre de dizolvare, după îndeplinirea obligaţiilor declarative, la cererea acestora.

 

CAPITOLUL II

Procedura privind verificarea de către organele de inspecţie fiscală a îndeplinirii condiţiei de reactivare prevăzute la art. 92 alin. (5) lit. c) din Codul de procedură fiscală

 

1. În vederea verificării condiţiei de reactivare prevăzute la art. 92 alin. (5) lit. c) din Codul de procedură fiscală, organul fiscal cu atribuţii în domeniul gestionării registrului contribuabililor transmite organului de inspecţie fiscală competent referatul privind contribuabilii propuşi pentru reactivare, care au fost declaraţi în inactivitate, potrivit art. 92 alin. (1) lit. a) şi d)-g) din Codul de procedură fiscală, precum şi privind contribuabilii care au fost declaraţi în inactivitate, potrivit art. 92 alin. (1) lit. b) sau c) din Codul de procedură fiscală, după caz, la propunerea organelor de inspecţie fiscală.

2. După primirea referatului, organul de inspecţie fiscală se va deplasa la domiciliul fiscal declarat al contribuabilului pentru efectuarea unui control în vederea verificării că acesta funcţionează la domiciliul fiscal declarat.

În acest sens, organul de inspecţie fiscală verifică existenţa faptică a spaţiului aferent domiciliului fiscal declarat şi. după caz, a sediilor secundare declarate, precum şi dacă contribuabilul desfăşoară activitatea comercială în limita obiectului înscris în autorizaţia de funcţionare, dacă spaţiul folosit ca domiciliu fiscal/sediu secundar permite desfăşurarea activităţilor pentru care societatea este autorizată.

3. La finalizarea controlului organul de inspecţie Fiscală va întocmi un dosar care va cuprinde:

a) proces-verbal la care se vor anexa documentele justificative care să ateste că respectivul contribuabil funcţionează la domiciliul fiscal declarat;

b) avizul privind propunerea de reactivare sau de respingere a cererii de reactivare, după caz, prevăzut în anexa nr. 5g) la ordin, care va cuprinde şi motivaţia dacă a fost îndeplinită sau nu a fost îndeplinită condiţia de reactivare, prevăzută la art. 92 alin. (5) lit. c) din Codul de procedură fiscală, semnat de conducătorul organului de inspecţie fiscală competent.

4. Dosarul cuprinzând documentele privind propunerea de reactivare sau de respingere a cererii de reactivare, prevăzut la pct. 3, va fi întocmit în două exemplare, un exemplar împreună cu avizul privind propunerea de reactivare sau de respingere a cererii de reactivare, după caz, va fi transmis organului fiscal în a Cărui evidenţă este înregistrat respectivul contribuabil, în

vederea întocmirii de către compartimentul de specialitate a Deciziei de reactivare sau a Deciziei de respingere a cererii de reactivare, iar celălalt exemplar rămâne la organul de inspecţie fiscală care l-a întocmit.

 

CAPITOLUL III

Procedura privind verificarea îndeplinirii condiţiei de reactivare prevăzute la art. 92 alin. (5) lit. c) din Codul de proceduri fiscală a contribuabililor declaraţi inactivi, la propunerea Direcţiei generale antifraudă fiscală

 

1. În vederea verificării condiţiei de reactivare prevăzute la art. 92 alin. (5) lit. c) din Codul de procedură fiscală, pentru contribuabilii declaraţi inactivi la propunerea Direcţiei generale antifraudă fiscală, organul fiscal cu atribuţii îh domeniul gestionării registrului contribuabililor transmite Direcţiei generale antifraudă fiscală referatul privind contribuabilii propuşi pentru reactivare.

2. După primirea referatului, Direcţia generală antifraudă fiscală efectuează un control la domiciliul fiscal declarat al contribuabilului în vederea constatării existenţei faptice a spaţiului aferent domiciliului fiscal declarat, precum şi a faptului că acesta funcţionează la domiciliul fiscal declarat.

3. La finalizarea controlului organul de control va întocmi un dosar care va cuprinde:

a) proces-verbal la care se vor anexa documentele justificative care să ateste că respectivul contribuabil funcţionează la domiciliul fiscal declarat;

b) avizul privind propunerea de reactivare sau de respingere a cererii de reactivare, după caz, prevăzut în anexa nr. 5h) la ordin, care va cuprinde şi motivaţia dacă a fost îndeplinită sau nu a fost îndeplinită condiţia de reactivare, prevăzută la art. 92 alin. (5) lit. c) din Codul de procedură fiscală, semnat de conducătorul organului de control

4. Dosarul cuprinzând documentele privind propunerea de reactivare sau de respingere a cererii de reactivare, prevăzut la pct. 3, va fi întocmit în două exemplare; un exemplar, împreună cu avizul privind propunerea de reactivare sau de respingere a cererii de reactivare, după caz, va fi transmis organului fiscal în a cărui evidenţă este înregistrat respectivul contribuabil, în vederea întocmirii de către compartimentul de specialitate a Deciziei de reactivare sau a Deciziei de respingere a cererii de reactivare, iar celălalt exemplar rămâne la organul de control care l-a întocmit.

 

CAPITOLUL IV

Dispoziţii finale

 

La data radierii unui contribuabil, compartimentul de specialitate din cadrul organului fiscal central sistează procedura în derulare. În acest sens se întocmeşte un referat motivat, care se arhivează la dosarul fiscal al contribuabilului.

 

ANEXA Nr. 3

 

PROCEDURA

de îndreptare a erorilor materiale

 

CAPITOLUL I

Procedura de îndreptare a erorilor materiale pentru contribuabilii declaraţi inactivi/reactivaţi potrivit art. 92 alin. (1) lit. a) şi d)-g) din Codul de proceduri fiscală

 

A. Prevederi generale

1. Îndreptarea erorilor materiale în cazul contribuabililor declaraţi inactivi, potrivit art. 92 alin. (1) lit. a) şi d)-g) din Codul de procedură fiscală, se realizează, din oficiu, de către organul fiscal competent sau la solicitarea scrisă a contribuabilului declarat inactiv, după caz.

2. În cazul în care un contribuabil constată că, din eroare, a fost înscris în Registrul contribuabililor inactivi/reactivaţi, poate solicita îndreptarea erorii materiale, prin depunerea la organul fiscal central în a cărui evidenţă fiscală este înregistrat, direct sau prin împuternicit, a unei cereri.

B. Fluxul privind îndreptarea erorilor materiale în cazul contribuabililor declaraţi inactivi

1. După primirea cererii pentru îndreptarea erorii, organul fiscal central verifică în evidenţele fiscale proprii dacă respectivul contribuabil a fost declarat inactiv ca urmare a unei erori a organului fiscal.

2. Dacă între datele şi documentele furnizate de contribuabil prin cerere şi datele din evidenţa fiscală există neconcordanţe privitoare la condiţiile pe baza cărora contribuabilul a fost declarat inactiv, compartimentul de specialitate solicită prezenţa contribuabilului la sediul său, în vederea clarificării situaţiei fiscale, prin transmiterea notificării prevăzute în anexa nr. 5f) la ordin.

3. Notificarea se întocmeşte în două exemplare, dintre care un exemplar se comunică contribuabilului, potrivit art. 47 din Codul de procedură fiscală, iar cel de-al doilea exemplar se arhivează la dosarul fiscal al acestuia.

4. În cazul în care contribuabilul notificat nu se prezintă pentru clarificarea situaţiei fiscale în termen de 15 zile de la data comunicării notificării, solicitarea de îndreptare a erorii materiale se respinge.

5. În acest caz, compartimentul de specialitate întocmeşte o notă care cuprinde în mod obligatoriu motivaţia respingerii, la care se anexează notificarea transmisă contribuabilului. Nota se supune aprobării conducătorului organului fiscal central în a cărui evidenţă fiscală este înregistrat contribuabilul. În cazul Direcţiei generale de administrare a marilor contribuabili, nota se aprobă de directorul general adjunct care coordonează compartimentul de specialitate.

6. În baza notei aprobate, compartimentul de specialitate întocmeşte decizia de respingere a cererii de îndreptare a erorii materiale, care se înaintează spre semnare directorului general al direcţiei generale regionale a finanţelor publice sau al Direcţiei generale de administrare a marilor contribuabili, după caz. Modelul deciziei de respingere a cererii de îndreptare a erorii materiale este prevăzut în anexa nr. 5d) la ordin.

7. Copia deciziei se semnează de către persoanele implicate potrivit competenţelor stabilite prin Regulamentul de organizare şi funcţionare şi prin prezenta procedură.

8. Decizia de respingere a cererii de îndreptare a erorii materiale se emite în două exemplare, dintre care un exemplar se comunică contribuabilului, potrivit art. 47 din Codul de procedură fiscală, iar un exemplar se arhivează la dosarul f scai al contribuabilului.

9. În cazul în care contribuabilul revine cu o nouă cerere, se reia procedura

10. Dacă se constată, din oficiu sau ca urmare a solicitării contribuabilului, că un contribuabil a fost declarat inactiv ca urmare a unei erori, compartimentul de specialitate întocmeşte un referat care conţine în mod obligatoriu:

a) datele de identificare ale contribuabilului (denumirea, domiciliul fiscal, codul de identificare fiscală);

b) numărul şi data deciziei prin care respectivul contribuabil a fost declarat inactiv;

c) dacă propunerea de scoatere din evidenţa contribuabililor inactivi/reactivaţi este făcută din oficiu de către organul fiscal sau ca urmare a unei cereri a contribuabilului (numărul şi data cererii);

d) descrierea situaţiei care a condus la înscrierea, din eroare, a contribuabilului în evidenţa contribuabililor declaraţi inactivi;

e) propunerea de îndreptare a erorii materiale.

11. Referatul se semnează de către persoana care l-a întocmit, se vizează de către conducătorul compartimentului de specialitate şi se înaintează spre aprobare conducătorului organului fiscal în a cărui evidenţă fiscală este înregistrat contribuabilul. În cazul Direcţiei generale de administrare a marilor contribuabili, referatul se aprobă de directorul general adjunct care coordonează compartimentul de specialitate.

12. Pe baza referatului aprobat, compartimentul de specialitate întocmeşte decizia de îndreptare a erorii materiale, cu efect pentru viitor şi pentru trecut. Decizia de îndreptare a erorii materiale, prevăzută în anexa nr. 5c) la ordin, se înaintează spre semnare directorului general al direcţiei generale regionale a finanţelor publice sau al Direcţiei generale de administrare a marilor contribuabili, după caz.

13. Copia deciziei se semnează de către persoanele implicate potrivit competenţelor stabilite prin Regulamentul de organizare şi funcţionare şi prin prezenta procedură.

14. Decizia se emite în două exemplare, dintre care un exemplar se comunică contribuabilului, potrivit art. 47 din Codul de procedură fiscală, iar un exemplar se arhivează la dosarul fiscal al contribuabilului.

15. Procedura prevăzută la pct. 10-13 se desfăşoară în maximum 5 zile lucrătoare.

16. Contribuabilii pentru care s-a îndreptat eroarea materială privind declararea inactivităţii fiscale se elimină din Registrul contribuabililor inactivi/reactivaţi şi îşi păstrează calitatea de contribuabili activi pe toată perioada cuprinsă între data comunicării deciziei de declarare în inactivitate şi data comunicării deciziei de îndreptare a erorii materiale.

17. În cazul acestor contribuabili se anulează şi scoaterea din evidenţa persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA. În acest caz, se menţine data înregistrării în scopuri de TVA iniţială, contribuabilul păstrându-şi această calitate inclusiv pe perioada cuprinsă între data comunicării deciziei de declarare în inactivitate şi data comunicării deciziei de anulare a acesteia.

18. În căzui erorii materiale privind reactivarea, procedura de îndreptare a erorii materiale prevăzută de prezenta secţiune se aplică corespunzător.

19. În cazul contribuabililor pentru care s-a îndreptat eroarea materială privind reactivarea, se operează corespunzător în Registrul contribuabililor inactivi/reactivaţi, în sensul eliminării menţiunilor privind reactivarea, aceşti contribuabili păstrând calitatea de contribuabili inactivi de la data comunicării deciziei de declarare în inactivitate.

20. Pentru contribuabilii prevăzuţi la pct. 19 care, în urma reactivării, au fost înregistraţi în scopuri de TVA, organul fiscal anulează decizia de înregistrare, din oficiu, în scopuri de TVA.

21. Dacă, în urma solicitării depuse de contribuabil, se constată că respectivul contribuabil nu a fost declarat inactiv/reactivat ca urmare a unei erori, compartimentul de specialitate întocmeşte o notă care va cuprinde în mod obligatoriu motivaţia respingerii cererii. Nota se supune aprobării conducătorului organului fiscal în a cărui evidenţă fiscală este înregistrat contribuabilul. În cazul Direcţiei generale de administrare a marilor contribuabili, nota se aprobă de directorul general adjunct care coordonează compartimentul de specialitate.

22. Prevederile pct. 6-8 se aplică corespunzător.

23. Documentaţia care a stat la baza aprobării/respingerii cererii de îndreptare a erorii materiale se arhivează la dosarul fiscal al contribuabilului.

 

CAPITOLUL II

Procedura de îndreptare a erorilor materiale pentru contribuabilii declaraţi inactivi, potrivit art. 92 alin. (1) lit. b) sau c) din Codul de procedură fiscală, la propunerea organelor de inspecţie fiscală

 

1. Îndreptarea erorilor materiale în cazul contribuabililor declaraţi inactivi potrivit art. 92 alin. (1) lit. b) sau c) din Codul de procedură fiscală se realizează la solicitarea scrisă a reprezentantului legal al contribuabilului declarat inactiv. Cererea se depune la organul fiscal în a cărui evidenţă este înregistrat contribuabilul.

2. Compartimentul de specialitate din cadrul organului fiscal competent transmite cererea, spre soluţionare, organului de inspecţie fiscală competent, numai pentru contribuabilii declaraţi inactivi la propunerea organelor de inspecţie fiscală.

3. Organul de inspecţie fiscală, după primirea cererii, verifică dacă contribuabilul a fost declarat inactiv ca urmare a unei erori a organului de inspecţie fiscală şi în acest sens va efectua un control pentru verificarea realităţii datelor furnizate de contribuabil prin cerere.

La finalizarea controlului, organul de inspecţie fiscală va întocmi un proces-verbal, la care va anexa documentele justificative care să ateste funcţionarea la domiciliul fiscal declarat.

4. După derularea procedurilor prevăzute la pct. 3, organul de inspecţie fiscală întocmeşte avizul, prevăzut în anexa nr. 5g) la ordin, privind propunerea de aprobare sau respingere, după caz, a cererii de îndreptare a erorii, care se semnează de către conducătorul organului de inspecţie fiscală competent.

5. Avizul prevăzut la pct. 4 se transmite, împreună cu procesul-verbal întocmit ca urmare a acţiunii de control, organului fiscal cu atribuţii în domeniul gestionării registrului contribuabililor în a cărui evidenţă este înregistrat respectivul contribuabil, în vederea întocmirii de către compartimentul de specialitate a Deciziei de respingere a cererii de îndreptare a erorii materiale sau a Deciziei de îndreptare a erorii materiale, după caz.

 

CAPITOLUL III

Procedura de îndreptare a erorilor materiale pentru contribuabilii declaraţi inactivi, potrivit art. 92 alin. (1) lit. b) sau c) din Codul de procedură fiscală, la propunerea Direcţiei generale antifraudă fiscală

 

1. Îndreptarea erorilor materiale în cazul contribuabililor declaraţi inactivi potrivit art. 92 alin. (1) lit. b) sau c) din Codul de procedură fiscală se realizează la solicitarea scrisă a reprezentantului legal al contribuabilului declarat inactiv. Cererea se depune la organul fiscal în a cărui evidenţă este înregistrat contribuabilul

2. Compartimentul de specialitate din cadrul organului fiscal competent transmite cererea, spre soluţionare, Direcţiei generale antifraudă fiscală.

3. Direcţia generală antifraudă fiscală, după primirea cererii, verifică dacă contribuabilul a fost declarat inactiv ca urmare a unei erori a organului de control şi în acest sens va efectua un control pentru verificarea realităţii datelor furnizate de contribuabil, prin cerere

La finalizarea controlului, inspectorii antifraudă întocmesc un proces-verbal, la care anexează documentele justificative care atestă identificarea domiciliului fiscal şi/sau funcţionarea la domiciliul fiscal declarat.

4. După derularea procedurilor prevăzute la pct. 3, Direcţia generală antifraudă fiscală întocmeşte avizul, prevăzut în anexa nr. 5h) la ordin, privind propunerea de aprobare sau respingere, după caz, a cererii de îndreptare a erorii, care se semnează de către conducătorul organului de control.

5. Avizul prevăzut la pct. 4 se transmite, împreună cu procesul-verbal întocmit ca urmare a acţiunii de control, organului fiscal cu atribuţii în domeniul gestionării registrului contribuabililor în a cărui evidenţă este înregistrat respectivul contribuabil, în vederea întocmirii de către compartimentul de specialitate a Deciziei de respingere a cererii de îndreptare a erorii materiale sau a Deciziei de îndreptare a erorii materiale, după caz.

 

CAPITOLUL IV

Procedura de emitere a Deciziei de îndreptare a erorii materiale/Deciziei de respingere a cererii de îndreptare a erorii materiale, în cazul contribuabililor declaraţi inactivi potrivit art. 92 alin. (1) lit. b) sau c) din Codul de proceduri fiscală

 

1. Pe baza documentaţiei organului de inspecţie fiscală sau a Direcţiei generale antifraudă fiscală, după caz, compartimentul de specialitate din cadrul organului fiscal central în a cărui evidenţă este înregistrat contribuabilul întocmeşte Decizia de respingere a cererii de îndreptare a erorii materiale/Decizia de îndreptare a erorii materiale, după caz.

2. Dacă organul de inspecţie fiscală sau Direcţia generală antifraudă fiscală, după caz, propune respingerea cererii de îndreptare a erorii materiale, compartimentul de specialitate întocmeşte Decizia de respingere a cererii de îndreptare a erorii materiale, care cuprinde, în mod obligatoriu, motivaţia organului de inspecţie fiscală competent sau a Direcţiei generale antifraudă fiscală, după caz, care se înaintează, spre semnare, directorului general al direcţiei generate regionale a finanţelor publice sau al Direcţiei generale de administrare a marilor contribuabili, după caz. Modelul Deciziei de respingere a cererii de îndreptare a erorii materiale este prevăzut în anexa nr. 5d) la ordin.

3. Prevederile de la cap. I secţiunea B pct. 7 şi 8 se aplică corespunzător.

4. Dacă organul de inspecţie fiscală sau Direcţia generală antifraudă fiscală, după caz, propune aprobarea cererii de îndreptare a erorii materiale, compartimentul de specialitate întocmeşte Decizia de îndreptare a erorii materiale, cu efect pentru viitor şi pentru trecut, care se înaintează, spre semnare, directorului general al direcţiei generale regionale a finanţelor publice sau al Direcţiei generale de administrare a marilor contribuabili, după caz. Modelul Deciziei de îndreptare a erorii materiale este prevăzut în anexa nr. 5c) la ordin.

5. Prevederile de la cap. I secţiunea B pct. 13 şi 14 se aplică corespunzător.

 

CAPITOLUL V

Dispoziţii finale

 

La data radierii unui contribuabil, compartimentul de specialitate din cadrul organului fiscal central sistează procedura în derulare. În acest sens se întocmeşte un referat motivat, care se arhivează la dosarul fiscal al contribuabilului.

 

ANEXA Nr. 4

 

PROCEDURĂ

de scoatere din evidenţa contribuabililor/plătitorilor declaraţi inactivi a contribuabililor/plătitorilor radiaţi

 

1. Pentru contribuabilii care au fost declaraţi inactivi şi care îşi încetează activitatea, Registrul contribuabililor inactivi/ reactivaţi se actualizează corespunzător de către organele fiscale în a căror evidenţă fiscală aceştia sunt înregistraţi.

2. În sensul prezentei proceduri, contribuabilii care îşi încetează activitatea, denumiţi în continuare contribuabili radiaţi, sunt:

a) comercianţii radiaţi din registrul comerţului;

b) ceilalţi contribuabili, cu excepţia comercianţilor, care la încetarea condiţiilor care au generat înregistrarea fiscală au depus certificatul de înregistrare fiscală, în vederea anulării.

3. În prima zi a fiecărei luni, compartimentul de specialitate din cadrul organului fiscal central competent întocmeşte un referat, care conţine în mod obligatoriu:

- datele de identificare ale contribuabililor radiaţi (denumirea, domiciliul fiscal, codul de identificare fiscală);

- numărul şi data documentului care atestă radierea;

- data radierii;

- numărul şi data deciziei prin care respectivii contribuabili au fost declaraţi inactivi;

- propunerea de scoatere din evidenţa contribuabililor declaraţi inactivi a contribuabililor radiaţi.

4. Referatul se avizează de către şeful de administraţie adjunct-colectare, în cazul administraţiilor judeţene ale finanţelor publice/administraţiilor de sector ale finanţelor publice, şeful de administraţie adjunct - colectare contribuabili mijlocii, în cazul administraţiei pentru contribuabili mijlocii, directorul general adjunct care coordonează compartimentul registrul contribuabililor, în cazul Direcţiei generale de administrare a marilor contribuabili, sau de conducătorul unităţii fiscale, după caz.

5. Pe baza referatului aprobat se întocmeşte lista cuprinzând datele de identificare ale contribuabililor declaraţi inactivi care au fost radiaţi din Registrul contribuabililor.

6. Listele avizate de conducătorul organului fiscal/directorul general adjunct şi confirmate electronic se transmit în format electronic de direcţiile generale regionale ale finanţelor publice şi de Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili către Direcţia generală de tehnologia informaţiei.

7. Procedura prevăzută la pct. 3-6 se desfăşoară în maximum 5 zile lucrătoare.

8. În prima zi de la primirea listelor prevăzute la pct. 6, Direcţia generală de tehnologia informaţiei verifică fiecare contribuabil din liste prin raportare la informaţiile existente în Registrul contribuabililor la nivel central şi, în situaţia confirmării radierii, operează în Registrul contribuabililor inactivi/reactivaţi, înscriind, pentru fiecare contribuabil din listă, data radierii. În cazul în care se constată că unii contribuabili nu figurează ca fiind radiaţi în Registrul contribuabililor la nivel central, Direcţia generală de tehnologia informaţiei transmite, în format electronic, direcţiilor generale regionale ale finanţelor publice şi Direcţiei generale de administrare a marilor contribuabili, după caz, lista contribuabililor care se află în această situaţie.

9. Contribuabililor declaraţi inactivi, care au fost radiaţi, li se păstrează istoricul în Registrul contribuabililor inactivi/reactivaţi, pe o perioada de 5 ani începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care au fost radiaţi.

 

ANEXA Nr. 5a

 

 

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

Adresa:

Sigla

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală

 

D.G.R.F.P./

Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice ………

Tel.:

D.G.A.M.C.

Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili

Fax:

 

Nr.  ……../ ………………..

E-mail:

 

DECIZIE DE DECLARARE ÎN INACTIVITATE

 

Către: Denumirea ……………………………..

            Numele şi prenumele ……………………………..

            Domiciliul fiscal: localitatea …………………………….., str. …………………………….. nr. …., bl. …., ap. …., et. …., judeţul/sectorul ……………………………..

            Cod de identificare fiscală ……………………………..

 

Având în vedere dispoziţiile art. 92 alin. (1) lit. a)-g) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare (Codul de procedură fiscală), vă aducem la cunoştinţă că, începând cu data comunicării prezentei decizii, sunteţi declarat inactiv.

Motivaţia declarării în inactivitate fiscală ………………………………………..………………..

……………………………………………………………………………………………..

În termen de 5 zile de la data comunicării prezentei decizii, veţi fi înscris în Registrul contribuabililor inactivi/reactivaţi, afişat pe site-ul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, www.anaf.ro. la secţiunea Informaţii publice. Prezenta decizie produce efecte faţă de terţi din ziua următoare datei înscrierii în Registrul contribuabililor/plătitorilor inactivi/reactivaţi, conform art. 92 alin. (13) din Codul de procedură fiscală.

Menţionăm că, începând cu data declarării în inactivitate fiscală, sunt aplicabile prevederile art. 11 alin. (6) şi (7) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, după caz.

De asemenea, potrivit art. 4 alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 39/2015 privind cazierul fiscal, aprobată cu modificări prin Legea nr. 327/2015, inactivitatea fiscală se înscrie atât în cazierul fiscal al contribuabilului declarat inactiv, cât şi al reprezentanţilor legali sau reprezentanţilor desemnaţi ai acestuia, cu excepţia inactivităţii fiscale declarate ca urmare a înscrierii inactivităţii temporare la registrul comerţului, prevăzută în Codul de procedură fiscală.

Împotriva prezentei decizii se poate formula contestaţie la organul fiscal emitent, în termen de 45 de zile de la data comunicării, în conformitate cu dispoziţiile art. 270 alin. (1) şi art. 272 alin. (6) din Codul de procedură fiscală.

 

Director general

Numele şi prenumele ……………………………..

Semnătura şi ştampila unităţii ……………………..

 

Cod 14.13.26.90

 

 

www.anaf.ro

 

ANEXA Nr. 5b)

 

 

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

Adresa:

Sigla

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală

 

D.G.R.F.P./

Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice ………

Tel.:

D.G.A.M.C.

Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili

Fax:

 

Nr. ……../ ………………..

E-mail:

 

DECIZIE DE REACTIVARE

 

Către: Denumirea ……………………………..

            Domiciliul fiscal: localitatea …………………………….., str. …………………………….. nr. …., bl. …., ap. …., et. …., judeţul/sectorul ……………………………..

            Cod de identificare fiscală ……………………………..

 

Având în vedere dispoziţiile art. 92 alin. (5)-(8) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare (Codul de procedură fiscală), vă aducem la cunoştinţă că, începând cu data comunicării prezentei decizii, sunteţi reactivat.

În termen de 5 zile de la data comunicării prezentei decizii, veţi fi înscris în Registrul contribuabililor inactivi/reactivaţi, afişat pe site-ul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, www.anaf.ro, la secţiunea Informaţii publice. Prezenta decizie produce efecte faţă de terţi din ziua următoare datei înscrierii în Registrul contribuabililor inactivi/reactivaţi, conform art. 92 alin. (13) din Codul de procedură fiscală.

În situaţia în care, înaintea declarării inactivităţii fiscale, aveaţi calitatea de persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA, după reactivare veţi solicita înregistrarea în scopuri de TVA, potrivit art. 316 alin. (12) lit. a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, înregistrarea în scopuri de TVA se consideră valabilă începând cu data comunicării Deciziei de înregistrare în scopuri de TVA.

Împotriva prezentei decizii se poate formula contestaţie la organul fiscal emitent, în termen de 45 de zile de la data comunicării, în conformitate cu dispoziţiile art. 270 alin. (1) şi art. 272 alin. (6) din Codul de procedură fiscală.

 

Director general

Numele şi prenumele ……………………………..

Semnătura şi ştampila unităţii ……………………..

 

Cod 14.13.26.91

 

 

www.anaf.ro

 

ANEXA Nr. 5c)

 

 

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

Adresa:

Sigla

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală

 

D.G.R.F.P./

Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice ………

Tel.:

D.G.A.M.C.

Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili

Fax:

 

Nr.  ……../ ………………..

E-mail:

 

DECIZIE DE ÎNDREPTARE A ERORII MATERIALE

 

Către: Denumirea ……………………………..

            Domiciliul fiscal: localitatea …………………………….., str. …………………………….. nr. …., bl. …., ap. …., et. …., judeţul/sectorul ……………………………..

            Cod de identificare fiscală ……………………………..

 

Având în vedere dispoziţiile art. 92 alin. (9) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare (Codul de procedură fiscală), întrucât s-a constatat că aţi fost declarat inactiv/reactivat din eroare, vă comunicăm anularea Deciziei de declarare în inactivitate/Deciziei de reactivare nr. ………………. din data de …………………….. /a poziţiei nr. ………………. din Lista contribuabililor declaraţi inactivi/reactivaţi, aprobată prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. ………………. din data de …………………….. cu efect pentru viitor şi pentru trecut.

Împotriva prezentei decizii se poate formula contestaţie la organul fiscal emitent, în termen de 45 de zile de la data comunicării, în conformitate cu dispoziţiile art. 270 alin. (1) şi art. 272 alin. (6) din Codul de procedură fiscală.

 

Director general

Numele şi prenumele ……………………………..

Semnătura şi ştampila unităţii ……………………..

 

Cod 14.13.26.92

 

 

www.anaf.ro

 

ANEXA Nr.5d)

 

 

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

Adresa:

Sigla

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală

 

D.G.R.F.P./

Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice ………

Tel.:

D.G.A.M.C.

Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili

Fax:

 

Nr.  ……../ ………………..

E-mail:

 

DECIZIE DE RESPINGERE

a cererii de reactivare/îndreptare a erorii materiale

 

Către: Denumirea ……………………………..

            Domiciliul fiscal: localitatea …………………………….., str. …………………………….. nr. …., bl. …., ap. …., et. …., judeţul/sectorul ……………………………..

            Cod de identificare fiscală ……………………………..

 

Ca urmare a Cererii de reactivare/îndreptare a erorii materiale nr. ………………. din data de …………………….. şi având în vedere dispoziţiile art. 92 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare (Codul de procedură fiscală), precum şi prevederile Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.846/2015 pentru aprobarea procedurilor de aplicare a art. 92 din Codul de procedură fiscală, precum şi pentru aprobarea modelului şi conţinutului unor formulare, prin prezenta decizie vă comunicăm că cererea dumneavoastră a fost respinsă.

Motivaţia respingerii cererii de reactivare/îndreptare a erorii materiale

………………………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………………………….

Împotriva prezentei decizii se poate formula contestaţie la organul fiscal emitent, în termen de 45 de zile de la data comunicării, în conformitate cu dispoziţiile art. 270 alin. (1) şi art. 272 alin. (6) din Codul de procedură fiscală.

 

Director general

Numele şi prenumele ……………………………..

Semnătura şi ştampila unităţii ……………………..

 

Cod 14.13.26.93

 

 

www.anaf.ro

 

ANEXA Nr. 5e)

 

 

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

Adresa:

 

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală

 

 

Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice ………

Tel.:

Sigla

Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili

Fax:

D.G.R.F.P./

Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice ………….

E-mail:

D.G.A.M.C.

Administraţia pentru Contribuabili Mijlocii …………….

 

 

Administraţia Sectorului.... a Finanţelor Publice

 

 

Unitatea fiscală ……………………………………………

 

 

Nr.  ……../ ………………..

 

 

NOTIFICARE

privind îndeplinirea condiţiilor pentru declararea ca inactiv, potrivit prevederilor art. 92 alin. (1) lit. a) şi lit. f)/g) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare

 

În conformitate cu prevederile art. 92 alin. (1) lit. a) şi lit. f)/g) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare (Codul de procedură fiscală), vă comunicăm că sunteţi inclus în lista contribuabililor care îndeplinesc condiţiile pentru a fi declaraţi inactivi.

 Pentru a nu fi declarat inactiv, potrivit prevederilor art. 92 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură fiscală, aveţi obligaţia îndeplinirii tuturor obligaţiilor declarative înscrise în vectorul fiscal, în termen de 15 zile de la data primirii prezentei notificări.

 Pentru a nu fi declarat inactiv, potrivit prevederilor art. 92 alin. (1) lit. f)/g) din Codul de procedură fiscală, aveţi obligaţia clarificării situaţiei în care vă aflaţi, în termen de 30 de zile de la data primirii prezentei notificări.

De asemenea, vă comunicăm că, potrivit art. 4 alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 39/2015 privind cazierul fiscal, aprobată cu modificări prin Legea nr. 327/2015, inactivitatea fiscală se înscrie atât în cazierul fiscal al contribuabilului declarat inactiv, cât şi al reprezentanţilor legali sau reprezentanţilor desemnaţi ai acestuia.

Pentru informaţii suplimentare în legătură cu această notificare, persoana care poate fi contactată este dna/dl. ……………………………………, la sediul nostru sau la numărul de telefon ……………………………………, între orele …………………… .

În speranţa că veţi da curs solicitării noastre, vă mulţumim.

 

Conducătorul unităţii fiscale/Şef administraţie adjunct colectare/Director general adjunct

Numele şi prenumele ……………………………..

Semnătura şi ştampila unităţii ……………………..

 

Cod 14.13.07.99/1

 

 

www.anaf.ro

 

ANEXA Nr. 5f)

 

 

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

Adresa:

 

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală

 

 

Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice ………

Tel.:

Sigla

Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili

Fax:

D.G.R.F.P./

Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice ………….

E-mail:

D.G.A.M.C.

Administraţia pentru Contribuabili Mijlocii …………….

 

 

Administraţia Sectorului.... a Finanţelor Publice

 

 

Unitatea fiscală ……………………………………………

 

 

Nr.  ……../ ………………..

 

 

NOTIFICARE

privind neconcordanţe între documentele furnizate şi evidenţa fiscală

 

Către: Denumirea ……………………………..

            Domiciliul fiscal: localitatea …………………………….., str. …………………………….. nr. …., bl. …., ap. …., et. …., judeţul/sectorul ……………………………..

            Cod de identificare fiscală ……………………………..

 

Din analiza cererii dumneavoastră de eliminare din Registrul contribuabililor inactivi/reactivaţi, ca urmare a unei erori, a rezultat că există neconcordanţe între datele furnizate de dumneavoastră în cerere şi evidenţele fiscale, privind depunerea formularelor:

 100 „Declaraţie privind obligaţiile de plată la bugetul de stat”

 112 „Declaraţie privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate”

 101 „Declaraţie privind impozitul pe profit”

 300 „Decont de taxă pe valoarea adăugată”

 301 „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”

 390 VIES „Declaraţie recapitulativă privind livrările/achiziţiile/prestările intracomunitare de bunuri”

 394 „Declaraţie informativă privind livrările/prestările şi achiziţiile efectuate pe teritoriul naţional”, precum şi/sau plata următoarelor obligaţii fiscale:

………………………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………………………….

Vă rugăm ca, în termen de 15 zile de la data primirii prezentei notificări, să vă prezentaţi la sediul nostru, în vederea clarificării acestei situaţii.

Pentru informaţii suplimentare în legătură cu această notificare, persoana care poate fi contactată este dna/dl. ……………………………………, la sediul nostru sau la numărul de telefon ……………………………………, între orele …………………… .

În cazul în care nu veţi da curs solicitării în termenul menţionat mai sus, cererea dumneavoastră va fi respinsă.

 

Conducătorul unităţii fiscale/Şef administraţie adjunct colectare/Director general adjunct

Numele şi prenumele ……………………………..

Semnătura şi ştampila unităţii ……………………..

 

Cod 14.13.07.99/2

 

 

www.anaf.ro

 

ANEXA Nr. 5g)

 

 

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

Adresa:

 

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală

 

 

Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili/

Tel.:

Sigla

Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice ………

Fax:

D.G.R.F.P./

Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice ………….

 

D.G.A.M.C.

Administraţia Fiscală pentru Contribuabili Mijlocii - DGRFP Bucureşti

E-mail:

 

Administraţia Sectorului.... a Finanţelor Publice

 

 

 

 

 

Nr.  ……../ ………………..

 

 

AVIZ

privind propunerea de declarare în inactivitate potrivit art. 92 alin. (1) lit. b) sau c) din Codul de procedură fiscală/de reactivare/de îndreptare a erorii materiale, pentru organele de inspecţie fiscală

 

Având în vedere dispoziţiile art. 92 alin. (1) lit. b) sau c)/art. 92 alin. (5)/art. 92 alin. (9) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, vă înaintăm propunerea de:

a) declarare a inactivităţii fiscale;

b) aprobare/respingere a solicitării de reactivare;

c) aprobare/respingere a solicitării de îndreptare a erorii materiale a contribuabilului:

 

Denumirea ……………………………..

Domiciliul fiscal: localitatea …………………………….., str. …………………………….. nr. …., bl. …., ap. …., et. …., judeţul/sectorul ……………………………..

Cod de identificare fiscală ……………………………..

 

Motivaţia propunerii.,

………………………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………………………….

 

Conducătorul organului de inspecţie fiscală

Numele şi prenumele ……………………………..

Semnătura şi ştampila unităţii ……………………..

 

Cod 14.13,26,99/a

 

 

www.anaf.ro

 

ANEXA Nr. 5h)

 

 

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

Adresa:

Sigla

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală

 

D.G.R.F.P./

Direcţia generală antifraudă fiscală

Tel.:

D.G.A.M.C.

 

Fax:

 

Nr. ……../ ………………..

E-mail:

 

AVIZ

privind propunerea de declarare în inactivitate potrivit art. 92 alin. (1) lit. b) sau c) din Codul de procedură fiscală/de reactivare/de îndreptare a erorii materiale, pentru Direcţia generală antifraudă fiscală

 

Având în vedere dispoziţiile art. 92 alin. (1) lit. b)/art. 92 alin. (1) lit. c)/art. 92 alin. (5)/art. 92 alin. (9) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, vă înaintăm propunerea de:

a) declarare a inactivităţii fiscale;

b) aprobare/respingere a solicitării de reactivare;

c) aprobare/respingere a solicitării de îndreptare a erorii materiale a contribuabilului:

 

Denumirea ……………………………..

Domiciliul fiscal: localitatea …………………………….., str. …………………………….. nr. …., bl. …., ap. …., et. …., judeţul/sectorul ……………………………..

Cod de identificare fiscală ……………………………..

 

Motivaţia propunerii.,

………………………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………………………….

 

Inspector general antifraudă

Numele şi prenumele ……………………………..

Semnătura şi ştampila unităţii ……………………..

 

Cod 14.13.07.99/d.i.

 

 

www.anaf.ro

 

ANEXA Nr. 5i)

 

 

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

Adresa:

 

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală

 

 

Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili/

Tel.:

Sigla

Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice ………

Fax:

D.G.R.F.P./

Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice ………….

 

D.G.A.M.C.

Administraţia Fiscală pentru Contribuabili Mijlocii - DGRFP Bucureşti

E-mail:

 

Administraţia Sectorului.... a Finanţelor Publice

 

 

 

 

 

Nr.  ……../ ………………..

 

 

ÎNŞTIINŢARE

privind constatarea situaţiilor prevăzute la art. 92 alin. (1) lit. d)-g) din Codul de procedură fiscală, de către organele de inspecţie fiscală

 

Având în vedere dispoziţiile art. 92 alin. (1) lit. d)-g) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare (Codul de procedură fiscală), vă înştiinţăm că respectivul contribuabil se află în una dintre următoarele situaţii:

a) inactivitatea temporară înscrisă la registrul comerţului;

b) durata de funcţionare a societăţii este expirată;

c) societatea nu mai are organe statutare;

d) durata deţinerii spaţiului cu destinaţia de sediu social este expirată.

 

Denumirea ……………………………..

Domiciliul fiscal: localitatea …………………………….., str. …………………………….. nr. …., bl. …., ap. …., et. …., judeţul/sectorul ……………………………..

Cod de identificare fiscală ……………………………..

Faţă da cala da mai sus, vă rugăm să luaţi măsurile necesara în vederea aplicării prevederilor art. 92 din Codul de procedură fiscală.

 

Conducătorul organului de Inspecţie fiscală

Numele şi prenumele ……………………………..

Semnătura şi ştampila unităţii ……………………..

 

Cod 14.13.07.05

 

 

www.anaf.ro

 

ANEXA Nr. 6

 

Caracteristicile de tipărire, modul de difuzare, de utilizare şi de păstrare a formularelor

 

Decizie de declarare în Inactivitate

1. Denumire: Decizie de declarare în inactivitate

2. Cod: 14.13.26.90

3. Format: A4/t1

4. Se tipăreşte:

- într-o singură culoare;

- se utilizează echipament informatic pentru editare.

5. U.M.: o filă

6. Se difuzează gratuit.

7. Se utilizează pentru declararea stării de inactivitate a contribuabililor.

8. Se întocmeşte în două exemplare de către organul fiscal competent.

9. Circulă:

- originalul la contribuabil;

- copia la organul fiscal.

10. Se păstrează la dosarul fiscal al contribuabilului.

Decizie de reactivare

1. Denumire: Decizie de reactivare

2. Cod: 14.13.26.91

3. Format; A4/t1

4. Se tipăreşte:

- într-o singură culoare;

- se utilizează echipament informatic pentru editare.

5. U.M.: o filă

6. Se difuzează gratuit.

7. Se utilizează pentru reactivarea contribuabililor declaraţi inactivi.

8. Se întocmeşte în două exemplare de către organul fiscal competent.

9. Circulă:

- originalul la contribuabil;

- copia la organul fiscal.

10. Se păstrează la dosarul fiscal al contribuabilului.

Decizie de îndreptare a erorii materiale

1. Denumire: Decizie de îndreptare a erorii materiale

2. Cod: 14.13.26.92

3. Format: A4/t1

4. Se tipăreşte:

- într-o singură culoare;

- se utilizează echipament informatic pentru editare.

5. U.M.: o filă

6. Se difuzează gratuit.

7. Se utilizează pentru anularea deciziei de declarare în inactivitate/reactivare.

8. Se întocmeşte în două exemplare de către organul fiscal competent.

9. Circulă:

- originalul la contribuabil;

- copia la organul fiscal,

10. Se păstrează la dosarul fiscal al contribuabilului.

Decizie de respingere a cererii de reactivare/îndreptare a erorii materiale

1. Denumire: Decizie de respingere a cererii de reactivare/în dreptare a erorii materiale

2. Cod: 14.13.26.93

3. Format: A4/t1

4. Se tipăreşte:

- într-o singură culoare;

- se utilizează echipament informatic pentru editare.

5. U.M.: o filă

6. Se difuzează gratuit.

7. Se utilizează pentru respingerea cererii de reactivare şi a cererii de îndreptare a erorii materiale.

8. Se întocmeşte în două exemplare de către organul fiscal competent.

9. Circulă:

- originalul la contribuabil;

- copia la organul fiscal.

10. Se păstrează la dosarul fiscal al contribuabilului.

Notificare privind îndeplinirea condiţiilor pentru declararea ca Inactiv, potrivit prevederilor art. 92 alin. (1) lit. a) şi lit. f)/g) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare

1. Denumire: Notificare privind îndeplinirea condiţiilor pentru declararea ca inactiv, potrivit prevederilor art. 92 alin.(1) lit. a) şi lit. f)/g) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare

2 Cod: 14.13.07.99/1

3. Format: A4/t1

4. Se tipăreşte:

- într-o singură culoare;

- se utilizează echipament informatic pentru editare.

5. U.M.: o filă

6. Se difuzează gratuit.

7. Se utilizează pentru notificarea contribuabililor care îndeplinesc condiţiile pentru a fi declaraţi inactivi.

8. Se întocmeşte în: două exemplare de către organul fiscal competent.

9. Circulă:

- originalul la contribuabil;

- copia la organul fiscal.

10. Se păstrează la dosarul fiscal al contribuabilului.

Notificare privind neconcordanţe între documentele furnizate şi evidenţa fiscală

1. Denumire: Notificare privind neconcordanţe între documentele furnizate şi evidenta fiscală

2. Cod: 14.13.07.99/2

3. Format: A4/t1

4. Se tipăreşte:

- într-o singură culoare;

- se utilizează echipament informatic pentru editare.

5. U.M.: o filă

6. Se difuzează gratuit.

7. Se utilizează pentru notificarea contribuabililor care solicită reactivarea/ştergerea din evidenţa contribuabililor inactivi ca urmare a unei erori.

8. Se întocmeşte în două exemplare de către organul fiscal competent.

9. Circulă:

- originalul la contribuabil;

- copia la organul fiscal.

10. Se păstrează la dosarul fiscal al contribuabilului.

Aviz privind propunerea de declarare în inactivitate potrivit art. 92 alin, (1) lit. b) sau c) din Codul de procedură fiscală/de reactivare/de îndreptare a erorii materiale, pentru organele de inspecţie fiscală

1. Denumire: Aviz privind propunerea de declarare în inactivitate potrivit art. 92 alin. (1) lit. b) sau c) din Codul de procedură fiscală/de reactivare/de îndreptare a erorii materiale, pentru organele de inspecţie fiscală

2. Cod: 14.13.26.99/a

3. Format: A4/t1

4. Se tipăreşte:

- într-o singură culoare;

- se utilizează echipament informatic pentru editare.

5. U.M.: o filă

6. Se difuzează gratuit.

7. Se utilizează în vederea declarării în inactivitate/reactivării contribuabililor, precum şi în vederea îndreptării erorii materiale;

8. Se întocmeşte în două exemplare de către organul de inspecţie fiscală competent.

9. Circulă:

- originalul la organul fiscal competent care întocmeşte decizia de declarare în inactivitate;

- copia la organul de inspecţie fiscală.

10. Se păstrează la dosarul fiscal al contribuabilului.

Aviz privind propunerea de declarare în inactivitate potrivit art. 92 alin. (1) lit. b) sau c) din Codul de procedură fiscală/de reactivare/de îndreptare a erorii materiale, pentru Direcţia generală antifraudă fiscală

1. Denumire: Aviz privind propunerea de declarare în inactivitate potrivit art. 92 alin. (1) lit. b) sau c) din Codul de procedură fiscală/de reactivare/de îndreptare a erorii materiale, pentru Direcţia generală antifraudă fiscală

2. Cod: 14.13.07.99/d.i.

3. Format: A4/t1

4. Se tipăreşte:

- într-o singură culoare;

- se utilizează echipament informatic pentru editare.

5. U.M.: o filă

6. Se difuzează gratuit.

7. Se utilizează în vederea declarării în inactivitate/reactivării contribuabililor, precum şi în vederea îndreptării erorii materiale.

8. Se întocmeşte în două exemplare de către Direcţia generală antifraudă fiscală.

9. Circulă:

- originalul la organul fiscal competent care întocmeşte decizia de declarare în inactivitate;

- copia la Direcţia generală antifraudă fiscală.

10. Se păstrează la dosarul fiscal al contribuabilului.

Înştiinţare privind constatarea situaţiilor prevăzute la art. 92 alin. (1) lit. d)-g) din Codul de procedură fiscală, de către organele de inspecţie fiscală

1. Denumire: înştiinţare privind constatarea situaţiilor prevăzute la art. 92 alin. (1) lit. d)-g) din Codul de procedură fiscală, de către organele de inspecţie fiscală

2. Cod: 14.13.07.05

3. Format: A4/t1

4. Se tipăreşte:

- într-o singură culoare;

- se utilizează echipament informatic pentru editare.

5. U.M.: o filă

6. Se difuzează gratuit.

7. Se utilizează de către organul de inspecţie fiscală pentru înştiinţarea organului fiscal cu atribuţii în domeniul gestionării registrului contribuabililor.

8. Se întocmeşte în două exemplare de către organul de inspecţie fiscală competent

9. Circulă:

- originalul la organul fiscal cu atribuţii în domeniul gestionării registrului contribuabililor;

- copia la organul de inspecţie fiscală.

10. Se păstrează:

- exemplarul 1 la organul fiscal cu atribuţii în domeniul gestionării registrului contribuabililor;

- exemplarul 2 la procesul-verbal.

NOTĂ:

În spaţiul în care este menţionată sigla Direcţiei generale regionale a finanţelor publice/Direcţiei generale de administrare a marilor contribuabili/Direcţiei generale antifraudă fiscală se va insera, la editarea fiecărui formular, sigla Direcţiei generale regionale a finanţelor publice care coordonează organul fiscal competent/Direcţiei generale de administrare a marilor contribuabili/Direcţiei generale antifraudă fiscală, după caz, aprobată prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.504/2013 privind aprobarea modelului şi caracteristicilor siglelor utilizate la nivelul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, cu modificările ulterioare.

 

ANEXA Nr. 7

 

Organizarea Registrului contribuabililor/plătitorilor inactivi/reactivaţi

 

1. Se organizează evidenţa contribuabililor declaraţi inactivi/reactivaţi în cadrul Registrului contribuabililor inactivi/reactivaţi, cu următoarea structură:

a) datele de identificare a contribuabilului:

- denumirea contribuabilului;

- codul de identificare fiscală;

- domiciliul fiscal;

b) situaţia curentă a contribuabilului, care cuprinde, după caz, informaţii referitoare la:

b1) date privind declararea inactivităţii fiscale:

- data declarării ca inactiv (zz/ll/aa), şi anume data comunicării Deciziei de declarare în inactivitate contribuabilului;

- numărul şi data Deciziei de declarare în inactivitate;

- organul fiscal care a emis Decizia de declarare în inactivitate;

- data înscrierii inactivităţii fiscale în Registrul contribuabililor inactivi/reactivaţi;

- data anulării codului de înregistrare în scopuri de TVA (zz/ll/aa);

b2) date privind reactivarea:

- data reactivării ca urmare a îndeplinirii condiţiilor de reactivare (zz/ll/aa), şi anume data comunicării Deciziei de reactivare;

- numărul şi data Deciziei de reactivare;

- data înscrierii Deciziei de reactivare în Registrul contribuabililor inactivi/reactivaţi;

- organul fiscal care a emis Decizia de reactivare;

- data reînregistrării în scopuri de TVA;

b3) date privind încetarea activităţii/radierea contribuabilului:

- data încetării activităţii/radierii;

c) situaţia anterioară a contribuabilului (istoricul), care cuprinde, după caz:

- perioadele anterioare de inactivitate [de la (zz/ll/aa) până la (zz/M/aa)].

Pentru fiecare perioadă de inactivitate se vor menţiona data anulării codului de TVA, data reînregistrării în scopuri de TVA şi decizia prin care a fost declarat inactiv sau a fost reactivat, după caz;

- data radierii.

2.1. Registrul contribuabililor inactivi/reactivaţi se actualizează în termen de 5 zile de la data comunicării fiecărei decizii de declarare în inactivitate, reactivare sau a deciziei de îndreptare a erorii materiale,

2.2 Erorile de operare în Registrul contribuabililor declaraţi inactivi/reactivaţi se corectează de către Direcţia generală de tehnologia informaţiei, în baza unui referat motivat, avizat de către conducătorul compartimentului de specialitate şi aprobat de către conducătorul organului fiscal.

3. Registrul contribuabililor inactivi/reactivaţi se actualizează cu contribuabilii radiaţi, înscriind pentru fiecare contribuabil data radierii/încetării activităţii. Contribuabilii radiaţi se menţin în evidenţa contribuabililor declaraţi inactivi 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care au fost radiaţi.

4. Registrul contribuabililor inactivi/reactivaţi se afişează pe site-ul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, www.anaf.ro, la secţiunea Informaţii publice.

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

 

ORDIN

pentru aprobarea Normelor privind scutirea de la plata taxei pe valoarea adăugată pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii destinate realizării în România a proiectelor NSIP, prevăzută la art. 9 alin. (1) din Legea nr. 294/2007 privind derularea în România a proiectelor finanţate prin Programul NATO de Investiţii în Securitate

 

În baza prevederilor art. 9 din Legea nr. 294/2007 privind derularea în România a proiectelor finanţate prin Programul NATO de Investiţii în Securitate, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul finanţelor publice emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Normele privind scutirea de la plata taxei pe valoarea adăugată pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii destinate realizării în România a proiectelor NSIP, prevăzuta la art. 9 alin. (1) din Legea nr. 294/2007 privind derularea în România a proiectelor finanţate prin Programul NATO de Investiţii în Securitate, cu modificările şi completările ulterioare, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin unităţile sale subordonate, va lua măsuri pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.

Art. 3. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului economiei şi finanţelor nr. 3.209/2008 pentru aprobarea Normelor privind scutirea de la plata taxei pe valoarea adăugată pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii destinate realizării în România a proiectelor NSIP, prevăzută la art. 9 alin (1) din Legea nr. 294/2007 privind derularea în România a proiectelor finanţate prin Programul NATO de Investiţii în Securitate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 776 din 19 noiembrie 2008.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul finanţelor publice,

Anca Dana Dragu

 

Bucureşti, 30 decembrie 2015,

Nr. 4.145.

 

ANEXĂ

 

NORME

privind scutirea de la plata taxei pe valoarea adăugată pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii destinate realizării în România a proiectelor NSIP, prevăzută la art. 9 alin. (1) din Legea nr. 294/2007 privind derularea în România a proiectelor finanţate prin Programul NATO de Investiţii în Securitate

 

Art. 1. - În sensul prezentelor norme, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

1. autoritate contractantă - unitatea militară desemnată din cadrul Ministerului Apărării Naţionale al cărei conducător are calitatea de ordonator de credite, având stabilite competenţe de achiziţie a bunurilor şi prestărilor de servicii pentru realizarea proiectelor NSIP din domeniul de responsabilitate;

2. fonduri NSIP - fondurile prevăzute la art. 4 din Legea nr. 294/2007 privind derularea în România a proiectelor finanţate prin Programul NATO de Investiţii în Securitate, cu modificările şi completările ulterioare;

3. proiect NSIP în România - proiectele definite la art. 2 lit. e) din Legea nr. 294/2007, cu modificările şi completările ulterioare;

4. contractori - furnizorii de bunuri şi prestatorii de servicii angajaţi pentru realizarea proiectelor finanţate din fonduri NSIP, care facturează direct către autoritatea contractantă;

5. subcontractori - furnizorii de bunuri şi prestatorii de servicii angajaţi pentru realizarea proiectelor finanţate din fonduri NSIP, care facturează direct către contractori;

6. prestare de servicii - în sensul art. 271 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, prin prestare de servicii se înţelege orice operaţiune care nu constituie livrare de bunuri, inclusiv execuţia de lucrări;

7. Codul fiscal - titlul VII din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 2. - (1) Scutirea de la plata taxei pe valoarea adăugată (TVA), prevăzută la art. 9 alin, (1) din Legea nr. 294/2007, cu modificările şi completările ulterioare, se poate acorda direct pe baza unui certificat de scutire de TVA, după cum urmează:

a) prin facturarea fără TVA a livrărilor de bunuri şi/sau prestărilor de servicii de către contractorii înregistraţi în scopuri de TVA în România conform art. 316 din Codul fiscal, în favoarea autorităţii contractante, şi de către subcontractorii înregistraţi în scopuri de TVA în România conform art. 316 din Codul fiscal către contractori;

b) prin scutirea de TVA, acordată direct pentru:

1. importul de bunuri în România, efectuat direct de către autoritatea contractantă şi de către contractori;

2. achiziţia intracomunitară de bunuri în România, efectuată de către autoritatea contractantă şi pentru care aceasta ar avea obligaţia plăţii TVA, conform prevederilor Codului fiscal;

3. serviciile prestate de prestatori nestabiliţi în România pentru care obligaţia plăţii TVA revine autorităţii contractante în calitate de beneficiar, în conformitate cu prevederile Codului fiscal;

4. livrările de bunuri realizate de furnizori nestabiliţi în România pentru care obligaţia plăţii TVA revine autorităţii contractante potrivit art. 307 alin. (6) din Codul fiscal.

(2) Certificatul de scutire de TVA prevăzut la alin. (1) se solicită de către autoritatea contractantă conform procedurii prevăzute la art. 3.

(3) Pentru operaţiunile efectuate înainte de eliberarea certificatului de scutire de TVA sau pentru operaţiunile pentru care nu s-a solicitat certificat de scutire de TVA, autoritatea contractantă poate solicita restituirea TVA aferente achiziţiilor destinate realizării obiectivelor şi proiectelor finanţate din fonduri NSIP. Restituirea taxei se face în condiţiile prevăzute la art. 4.

(4) în conformitate cu prevederile art. 270 alin. (2) şi art. 271 alin. (2) din Codul fiscal, se consideră că o persoană care primeşte de la vânzător o factură pe numele său şi emite o factura către cumpărător este considerată din punctul de vedere al TVA cumpărător şi revânzător. În scopul aplicării prezentelor norme, persoanele care acţionează de această manieră sunt considerate contractori sau. după caz, subcontractori.

Art. 3. - (1) Certificatul pentru acordarea scutirii directe de TVA prevăzut la art. 2 alin. (2) se eliberează la cererea autorităţii contractante, de către organul fiscal competent de care aparţine aceasta. Modelul certificatului de scutire de TVA adăugată este prezentat în anexa nr. 2.

(2) Autoritatea contractantă trebuie să prezinte următoarea documentaţie în vederea eliberării certificatului de scutire de TVA:

a) cererea de eliberare a certificatului de scutire de TVA, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 1;

b) copii de pe documentele care atestă calitatea de persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA, conform art. 316 din Codul fiscal, pentru contractori şi, după caz, subcontractori, în cazul operaţiunilor prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a);

c) adresa din partea autorităţii contractante prin care aceasta să facă dovada că este desemnată de Ministerul Apărării Naţionale şi din care să reiasă suma totală alocată din fonduri NSIP în lei sau în valută, după caz;

d) copie de pe contractele încheiate de autoritatea contractantă cu contractorii şi, după caz, copie de pe contractele încheiate de contractori cu subcontractorii.

(3) în certificatul de scutire de TVA se înscrie suma totală pentru care s-a solicitat scutire de TVA, defalcată pe fiecare dintre operaţiunile prevăzute la art. 2 alin. (1) şi pe fiecare contractor şi, după caz, pe fiecare subcontractor. Dacă valoarea contractelor este exprimată în valută, pentru conversia în lei se utilizează cursul de schimb valutar de la data depunerii cererii de eliberare a certificatului la organul fiscal competent. Diferenţele în lei dintre sumele înscrise în certificatul de scutire şi sumele de la data efectuării operaţiunilor, generate de modificarea cursului de schimb valutar, nu afectează scutirea de TVA acordată, cu condiţia ca sumele în valută aferente operaţiunilor să corespundă cu cele din cererea de eliberare a certificatului de scutire şi să se încadreze în totalul sumei alocate din fonduri NSIP.

(4) Certificatul de scutire de TVA este valabil pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii efectuate de la data eliberării pe toată durata de realizare a obiectivului/proiectului în limita totalului sumei înscrise în acesta. În situaţia în care, ulterior eliberării certificatului de scutire de TVA, se schimbă contractorii sau subcontractorii ori se suplimentează fondurile iniţiale sau se încheie contracte noi cu contractori/subcontractori pentru realizarea obiectivului sau proiectului, certificatul iniţial poate fi modificat sau suplimentat, cu respectarea condiţiilor prevăzute de prezentele norme, menţionându-se data de la care modificarea/suplimentarea este valabilă.

(5) Contractorii şi subcontractorii au obligaţia să menţioneze pe facturile emise numărul şi data certificatului în baza căruia facturează în regim de scutire.

Art. 4. - (1) Restituirea TVA, prevăzută la art. 2 alin. (3), se efectuează de către organele fiscale competente la cererea autorităţii contractante care a efectuat operaţiunile înainte de eliberarea certificatului de scutire de TVA.

(2) Cererile de restituire a TVA se depun la organul fiscal competent de care aparţine autoritatea contractantă, trimestrial, cel mai târziu până la sfârşitul lunii următoare încheierii unui trimestru, şi sunt însoţite numai de documente aferente cumpărărilor efectuate în trimestrul pentru care se solicită restituirea TVA.

(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), în situaţia în care nu au fost depuse în termenul prevăzut la alin. (2) cererile de restituire a TVA şi/sau documentaţia aferentă, la solicitarea autorităţii contractante preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală poate aproba efectuarea restituirii TVA. În acest sens, pe baza documentelor prevăzute la alin. (4) depuse de autoritatea contractantă, organul fiscal competent întocmeşte un referat semnat de conducătorul acestuia, din care să rezulte că, deşi cererile de restituire au fost depuse cu întârziere faţă de termenul prevăzut la alin. (2), sunt îndeplinite condiţiile pentru acordarea restituirii TVA şi care va fi înaintat preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală pentru aprobarea efectuării restituirii TVA.

(4) Documentaţia necesară pentru restituirea TVA trebuie să cuprindă:

a) cererea de restituire a TVA, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 3;

b) copie de pe certificatul de înregistrare fiscală al solicitantului;

c) un borderou care să cuprindă în ordine cronologică pentru fiecare achiziţie următoarele informaţii: denumirea, numărul şi data documentului, valoarea fără TVÂ, valoarea TVA, valoarea inclusiv TVA, denumirea, numărul şi data documentului de plată corespunzător şi suma achitată;

d) copii de pe facturile în care sunt consemnate bunurile şi serviciile achiziţionate în cursul trimestrului pentru care se solicită restituirea;

e) copii de pe bonurile fiscale emise în cursul trimestrului pentru care se face restituirea, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a căror valoare individuală, inclusiv TVA, nu este mai mare de 100 euro, la cursul de schimb prevăzut la art. 290 din Codul fiscal. În situaţia în care această valoare este depăşită, solicitanţii trebuie să prezinte copii de pe facturile emise în conformitate cu prevederile art. 319 alin. (20) din Codul fiscal;

f) copii de pe documentele care atestă achitarea contravalorii bunurilor/serviciilor şi a TVA aferente, până la data depunerii cererii (dispoziţii de plată, dispoziţii de încasare, ordine de plată, cecuri, extrase de cont, chitanţe sau alte documente de plată);

g) adresa din partea autorităţii contractante prin care aceasta să facă dovada că este desemnată de Ministerul Apărării Naţionale şi din care să reiasă suma totală alocată din fonduri NSIP în lei sau în valută, după caz;

h) copii de pe documentele care atestă calitatea de persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA, conform art. 316 din Codul fiscal, pentru contractori, în cazul operaţiunilor prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a).

(5) Restituirea TVA se realizează conform Procedurii de soluţionare a cererilor de restituire a taxei pe valoarea adăugată depuse în condiţiile titlului VII „Taxa pe valoarea adăugat㔠din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, aprobate prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

Art. 5. - Direcţia financiar-contabilă din cadrul Ministerul Apărării Naţionale (gestionarul contului unic al fondurilor) depune anual o declaraţie conţinând valoarea investiţiilor realizate din fonduri NSIP la Direcţia generală de sinteză a politicilor bugetare/ Unitatea de coordonare a relaţiilor bugetare cu Uniunea Europeană din cadrul Ministerului Finanţelor Publice.

Art. 6. - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentele norme.

 

ANEXA Nr.1

la norme

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE

Autoritatea contractantă ………………...

Nr. ……………./data ……………………..

 

CERERE

de eliberare a certificatului de scutire de TVA

 

În conformitate cu prevederile Normelor privind scutirea de la plata taxei pe valoarea adăugată pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii destinate realizării în România a proiectelor NSIP, prevăzută la art. 9 alin. (1) din Legea nr. 294/2007 privind derularea în România a proiectelor finanţate prin Programul NATO de Investiţii în Securitate, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 4.145/2015, prin prezenta cerere solicităm eliberarea certificatului de scutire de TVA, pentru suma totală de (în lei sau valută, după caz), pentru:

a) livrările de bunuri şi prestările de servicii realizate de contractori/subcontractori înregistraţi în scopuri de TVA, conform art. 316 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare (Codul fiscal), în România:

1. Contractor ……………………., contract nr. …………….., valoare …………………..

1.1. Subcontractor ……………………., contract nr. …………….., valoare …………………..

1.2. Subcontractor  ……………………., contract nr. …………….., valoare …………………..

2. Contractor ……………………., contract nr. …………….., valoare …………………..

2.1. Subcontractor ……………………., contract nr. …………….., valoare …………………..

2.2. Subcontractor ……………………., contract nr. …………….., valoare …………………..

b) importuri efectuate direct de autoritatea contractantă şi de contractori:

Contractor/subcontractor ……………………., contract nr. …………….., valoare …………………..

Contractor/subcontractor ……………………., contract nr. …………….., valoare …………………..

c) achiziţii intracomunitare efectuate direct de autoritatea contractantă:

Contractor ……………………., contract nr. …………….., valoare …………………..

Contractor ……………………., contract nr. …………….., valoare …………………..

d) serviciile prestate de prestatori nestabiliţi în România pentru care obligaţia plăţii TVA revine autorităţii contractante în calitate de beneficiar, în conformitate cu prevederile Codului fiscal, şi livrările de bunuri realizate de furnizori nestabiliţi în România pentru care obligaţia plăţii TVA revine autorităţii contractante potrivit art. 307 alin. (6) din Codul fiscal.

1. Contractor……………………., contract nr. …………….., valoare …………………..

2. Contractor ……………………., contract nr. …………….., valoare …………………..

Certificatul de scutire de TVA solicitat este aferent obiectivului/proiectului ………………………………………………………….

 

Conducătorul structurii solicitante,

Funcţia ……………………………..

Semnătura ……………………………..

 

NOTĂ:

În situaţia în care contractele sunt încheiate în valută, nu se face conversie în lei în cerere.

 

ANEXA Nr. 2

la norme

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

AGENŢIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ

Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice ………………………../

Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili

Unitatea fiscală ………………………………

 

CERTIFICAT

de scutire de TVA

nr. ………../data ………………..

 

În conformitate cu prevederile art. 9 alin. (1) din Legea nr. 294/2007 privind derularea în România a proiectelor finanţate prin Programul NATO de Investiţii în Securitate, cu modificările şi completările ulterioare, se acordă scutire de TVA (autoritatea contractantă din Ministerul Apărării Naţionale) în valoare totală de ………………………., pentru:

a) livrările de bunuri şi prestările de servicii realizate de contractori/subcontractori înregistraţi în scopuri de TVA, conform art. 316 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare (Codul fiscal), în România:

1. Contractor ……………………., contract nr. …………….., valoare …………………..

1.1. Subcontractor ……………………., contract nr. …………….., valoare …………………..

1.2. Subcontractor ……………………., contract nr. …………….., valoare …………………..

2. Contractor ……………………., contract nr. …………….., valoare …………………..

2.1. Subcontractor ……………………., contract nr. …………….., valoare …………………..

2.2. Subcontractor ……………………., contract nr. …………….., valoare …………………..

b) importuri efectuate direct de autoritatea contractantă şi de contractori:

Contractor/subcontractor ……………………., contract nr. …………….., valoare …………………..

Contractor/subcontractor ……………………., contract nr. …………….., valoare …………………..

c) achiziţiile intracomunitare efectuate direct de autoritatea contractantă:

1. Contractor contract ……………………., contract nr. …………….., valoare …………………..

2. Contractor contract ……………………., contract nr. …………….., valoare …………………..

d) serviciile prestate de prestatori nestabiliţi în România pentru care obligaţia plăţii TVA revine autorităţii contractante în calitate de beneficiar, în conformitate cu prevederile Codului fiscal, şi livrările de bunuri realizate de furnizori nestabiliţi în România pentru care obligaţia plăţii TVA revine autorităţii contractante potrivit art. 307 alin. (6) din Codul fiscal.

1. Contractor contract ……………………., contract nr. …………….., valoare …………………..

2. Contractor contract ……………………., contract nr. …………….., valoare …………………..

Contractorii facturează fără taxa pe valoarea adăugată bunurile livrate şi serviciile prestate, beneficiind de exercitarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferente cumpărărilor de bunuri şi servicii destinate realizării contractelor.

Pe facturile emise se înscriu numărul şi data prezentului certificat şi denumirea beneficiarului obiectivului/proiectului.

 

Conducătorul organului fiscal,

…………………………………..

 

ANEXA Nr. 3

la norme

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE

Autoritatea contractantă

Nr. ………../data ………………..

 

CERERE

de restituire a TVA

 

Denumirea solicitantului ……………………………………………………..……………………..

În conformitate cu prevederile Normelor privind scutirea de la plata taxei pe valoarea adăugată pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii destinate realizării în România a proiectelor NSIP, prevăzută la art. 9 alin (1) din Legea nr. 294/2007 privind derularea în România a proiectelor finanţate prin Programul NATO de Investiţii în Securitate, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 4.145/2015, prin prezenta cerere solicităm restituirea taxei pe valoarea adăugată în sumă totală de …………………………………..  (lei), plătită pentru bunurile şi serviciile achiziţionate, cu finanţare asigurată din fondurile financiare NSIP.

Restituirea este aferentă obiectivului/proiectului …………………………………..……………………..

Solicităm restituirea în contul nr. ………………………………….. deschis la …………………………………..

 

Conducătorul structurii solicitante,

Funcţia ……………………………..

Semnătura ……………………………..

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

 

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT ÎN MATERIE PENALĂ

DECIZIA Nr. 30

din 19 noiembrie 2015

 

Dosar nr. 3.515/1/2015

Mirela Sorina Popescu - preşedintele Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Lavinia Valeria Lefterache - judecător la Secţia penal㠖 judecător-raportor

Simona Cristina Neniţă - judecător la Secţia penală

Luciana Mera - judecător la Secţia penală

Silvia Cerbu - judecător la Secţia penală

Ilie Iulian Dragomir - judecător la Secţia penală

Maricela Cobzariu - judecător la Secţia penală

Francisca Maria Vasile - judecător la Secţia penală

Leontin Şerban - judecător la Secţia penală

Manuela-Magdalena Dolache - magistrat-asistent

 

S-a luat în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apei Braşov, Secţia penală, prin încheierea din data de 16 septembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 121/62/2014, pentru a se pronunţa o hotărâre prealabilă în vederea dezlegării de principiu a următoarei probleme de drept „dacă în situaţia unei infracţiuni de înşelăciune (dar şi a altor infracţiuni, de pildă, furtul calificat), comise sub imperiul legii anterioare, prin modificarea conţinutului noţiunii de «consecinţe deosebit de grave» şi existenţa unui prejudiciu sub pragul de 2.000.000 lei are loc o dezincriminare parţială (a formei agravate), prin modificarea cerinţelor de tipicitate ca trăsătură esenţială a infracţiunii”.

Completul competent să judece sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile ce formează obiectul Dosarului nr. 3.515/1/2015 este legal constituit conform dispoziţiilor art. 476 alin. (6) din Codul de procedură penală şi ale art. 274 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Şedinţa de judecată a fost prezidată de către preşedintele Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, doamna Mirela Sorina Popescu.

La şedinţa de Judecată a participai doamna Manuela-Magdalena Dolache, magistrat-asistent în cadrul Secţiei penale, desemnat în conformitate cu dispoziţiile art. 276 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost reprezentat de doamna Marinela Mincă, procuror şef al Secţiei judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Magistratul-asistent a prezentat referatul cauzei, arătând că la dosar au transmis puncte de vedere curţile de apel Bucureşti, Alba Iulia, Bacău, Cluj, Constanţa, Craiova, Galaţi, Oradea, Piteşti, Ploieşti, Suceava, Târgu Mureş, Timişoara şi instanţele arondate acestora, fiind conturate două opinii.

Opinia majoritară a fost aceea că, în situaţia infracţiunilor de înşelăciune comise sub imperiul legii anterioare, prin modificarea conţinutului noţiunii de „consecinţe deosebit de grave” şi existenţa unui prejudiciu sub pragul de 2.000.000 lei, nu are loc o dezincriminare parţială a formei agravate, prin modificarea cerinţelor de tipicitate, ca trăsătură esenţială a infracţiunii, iar opinia minoritară a fost în sensul că are loc o dezincriminare parţială (a formei agravate), prin modificarea cerinţelor de tipicitate ca trăsătură esenţială a infracţiunii în situaţia unor infracţiuni de înşelăciune (dar şi a altor infracţiuni) comise sub imperiul legii anterioare, prin modificarea conţinutului noţiunii de „consecinţe deosebit de grave” şi existenţa unui prejudiciu sub pragul de 2.000.000 lei.

A mai arătat că asupra chestiunii ce formează obiectul întrebării prealabile şi-a exprimat punctul de vedere Facultatea de Drept a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, prin prof. univ. dr. hab. Florin Streteanu, în sensul că renunţarea noului Cod penal la forma agravată a infracţiunii de înşelăciune care a produs consecinţe deosebit de grave nu se analizează pe terenul dezincriminării şi nu produce efectele acesteia. Modificarea prin art. 183 din Codul penal a plafonului valoric în funcţie de care se poate reţine agravanta producerii consecinţelor deosebit de grave nu are nicio incidenţă cu privire la reţinerea agravantei respective potrivit legii vechi, aceasta urmând a se raporta doar la plafonul din legea veche; indiferent dacă valoarea prejudiciului este superioară sau inferioară plafonului de 2.000.000 lei (fiind însă mai mare de 200.000 lei), determinarea legii penale mai favorabile, în baza art. 5 din Codul penal, se face comparând pedeapsa atrasă, potrivit Codului penal anterior, de infracţiunea de înşelăciune ce a produs consecinţe deosebit de grave cu pedeapsa prevăzută de Codul penal în art. 244 alin. (1) sau (2), după caz. Desigur, în măsura în care potrivit uneia sau ambelor legi s-au reţinut şi eventuale circumstanţe atenuante, vor fi avute în vedere şi acestea la stabilirea pedepsei potrivit legii/legilor respective.

În continuare, a arătat că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorul-raportor, care a fost comunicat părţilor, potrivit dispoziţiilor art. 476 alin. (9) din Codul de procedură penală.

A menţionat că la data de 2 noiembrie 2015 Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia judiciară, a depus Adresa nr. 2.525/C/2.498/III-5/2015 prin care s-a adus la cunoştinţă că în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu există în lucru nicio sesizare având ca obiect promovarea unui recurs în interesul legii cu privire la problema de drept vizată, fiind depuse concluzii scrise prin care s-a solicitat pronunţarea unei decizii prin care chestiunea de drept supusă dezlegării să primească următoarea rezolvare: în cazul infracţiunii de înşelăciune (dar şi a altor infracţiuni, de pildă, furtul calificat) comise sub imperiul legii anterioare, dar judecată ulterior, prin modificarea conţinutului noţiunii de „consecinţe deosebit de grave” şi existenţa unui prejudiciu sub pragul de 2.000.000 lei nu are loc o dezincriminare parţială (a formei agravate), prin modificarea cerinţelor de tipicitate ca trăsătură esenţială a infracţiunii. Forma agravată a infracţiunii din reglementarea anterioară urmează a se reţine prin raportare la pragul valoric existent în cuprinsul art. 146 din Codul penal anterior.

Reprezentantul Ministerului Public, apreciind că este admisibilă sesizarea Curţii de Apel Braşov - Secţia penală, a susţinut că problema de drept vizează aplicarea legii penale mai favorabile până la soluţionarea definitivă a cauzei, iar nu intervenţia dezincriminării. A arătat că, în ipoteza în care legea nouă renunţă la o formă agravată a infracţiunii prevăzută de legea veche, nu poate fi vorba de o dezincriminare, întrucât aceasta ar presupune ca o faptă concretă, tipică, în raport cu dispoziţiile legii vechi, să nu mai îndeplinească condiţiile de tipicitate prevăzute de legea nouă. Or, în ipoteza în care legiuitorul în noul Cod penal renunţă la o formă agravată a unei infracţiuni prevăzute de legea veche, fapta continuă să fie tipică în raport cu legea nouă, doar că se va încadra în forma de bază a infracţiunii sau într-o formă agravată preluată din legea veche. Astfel, a susţinut că nu sunt incidente dispoziţiile privind dezincriminarea parţială a infracţiunii, întrucât această noţiune ar presupune restrângerea sferei de aplicare a normei de incriminare atunci când unele dintre fapte îşi păstrează tipicitatea, iar altele nu.

În opinia reprezentantului Ministerului Public, nu sunt incidente nici dispoziţiile privitoare la dezincriminarea totală a infracţiunii, întrucât acestea presupun suprimarea normei de incriminare, adică o faptă concretă, tipică în raport cu un text de lege din vechiul Cod penal, nu are corespondent în legea nouă. A concluzionat că, în cazul infracţiunii de înşelăciune, noul Cod penal nu mai sancţionează vreo formă a acestei fapte penale condiţionat de producerea unor consecinţe deosebit de grave, prin urmare, cu atât mai puţin, nu se poate aprecia că într-o astfel de ipoteză ar mai fi incidente dispoziţiile art. 183 din Codul penal.

În concluzie, a solicitat admiterea sesizării Curţii de Apel Braşov - Secţia penală şi dezlegarea problemei de drept în sensul celor expuse.

Preşedintele Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a declarat dezbaterile închise, dosarul rămânând în pronunţare.

ÎNALTA CURTE,

deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:

I. Titularul şi obiectul sesizării

Prin încheierea din data de 16 septembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 121/62/2014, Curtea de Apel Braşov - Secţia penală a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru a pronunţa o hotărâre prealabilă în vederea dezlegării de principiu a următoarei probleme de drept „dacă în situaţia unei infracţiuni de înşelăciune (dar şi a altor infracţiuni, de pildă, furtul calificat), comise sub imperiul legii anterioare, prin modificarea conţinutului noţiunii de «consecinţe deosebit de grave» şi existenţa unui prejudiciu sub pragul de 2.000.000 lei are loc o dezincriminare parţială (a formei agravate), prin modificarea cerinţelor de tipicitate ca trăsătură esenţială a infracţiunii”.

II. Expunerea succintă a cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 121/62/2014 al Curţii de Apel Braşov - Secţia penală

Prin Sentinţa penală nr. 284 din 18 februarie 2015, pronunţată de Judecătoria Braşov, în baza art. 386 alin. (1) din Cod de procedură penală, s-au respins cererile formulate de inculpatul S. L. privind schimbarea încadrării juridice a faptei reţinute în sarcina sa din infracţiunea de înşelăciune, prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. 1, 3, 4 şi 5 din Codul penal din 1969, în infracţiunea de emitere a unui cec fără a avea la tras disponibil suficient sau dispunerea în tot ori în parte de disponibilul avut mai înainte de trecerea termenelor fixate pentru prezentare, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 84 pct. 2 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, respectiv din infracţiunea de înşelăciune, prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. 1, 3, 4 şi 5 din Codul penal din 1969, în infracţiunea de înşelăciune, prevăzută şi pedepsită de art. 244 alin. (1) din noul Cod penal, cu aplicarea art. 5 din Codul penal, ca fiind neîntemeiate.

În temeiul art. 215 alin. 1,3,4 şi 5 din Codul penal din 1969, cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. c) şi art. 76 alin. 1 lit. a) din Codul penal din 1969, a fost condamnat inculpatul S. L. la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de înşelăciune în formă calificată.

În baza art. 65 alin. 2 din Codul penal din 1969 raportat la art. 215 alin. 5 din Codul penal din 1969 s-au interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a şi lit. b) din Codul penal din 1969, respectiv exercitarea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţiile elective publice, precum şi exercitarea dreptului de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, pentru o durată de 1 an, după executarea pedepsei închisorii, după graţierea totală sau a restului de pedeapsă ori după prescripţia executării pedepsei.

În baza art. 71 alin. 1 din Codul penal din 1969 raportat la art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a şi lit. b) din Codul penal din 1969, s-au interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţiile elective publice, precum şi exercitarea dreptului de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat.

În baza art. 81 din Codul penal din 1969, a fost suspendată condiţionat executarea pedepsei pe o durată de 5 ani, reprezentând termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 din Codul penal din 1969.

Pedeapsa complementară aplicată în cauză se execută în cazul în care nu intervine reabilitarea de drept a inculpatului în condiţiile art. 86 din Codul penal din 1969.

În temeiul art. 71 alin. 5 din Codul penal din 1969, pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii, s-a suspendat şi executarea pedepsei accesorii.

S-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 din Codul penal din 1969 a căror nerespectare determină revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei.

În temeiul art. 19 şi art. 397 din Codul de procedură penală raportat la prevederile art. 1,357 din noul Cod civil, s-a admis acţiunea civilă formulată de partea civilă S.C. A. S.A., prin lichidator judiciar AEG C. I., şi, în consecinţă, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 902.513,83 lei, din care suma de 402.011,38 lei reprezentând debit principal şi suma de 500.502,45 lei reprezentând penalităţi de întârziere, calculate pentru perioada 1 ianuarie 2011-31 mai 2014.

În temeiul art. 404 alin. (6) din Codul de procedură penală, s-au dispus înştiinţarea părţii civile cu privire la pedeapsa aplicată în prezenta cauză, precum şi înştiinţarea acesteia în cazul în care se va dispune revocarea sau anularea măsurii suspendării condiţionate a executării pedepsei, stabilită ca modalitate de executare a pedepsei de 3 ani închisoare aplicate în cauză.

În baza art. 274 alin. (1) din Codul de procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum de 600 lei, din care suma de 500 lei reprezentând cheltuieli judiciare efectuate în faza de urmărire penală.

În temeiul art. 276 alin. (1) din Codul de procedură penală a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de partea civilă în cuantum de 8.400 lei.

Pentru a pronunţa această sentinţă, Tribunalul a constatat următoarele:

La data de 19 aprilie 2010 a fost încheiat Contractul de vânzare-cumpărare nr. 191 între societatea S.C. A. S A., în calitate de furnizor, şi S.C. C. S.R.L., în calitate de beneficiar, având ca obiect livrarea unor produse fitosanitare, în sortimentele, cantităţile şi la preţurile stabilite în anexele la contract. Prin încheierea contractului, societatea furnizoare, administrată de numitul I.P., şi-a asumat obligaţia de livrare a produselor contractate, iar societatea debitoare, reprezentată de inculpatul S.L., şi-a asumat obligaţia referitoare la plata produselor achiziţionate, sub sancţiunea plăţii penalităţilor de întârziere în cuantum de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere. Cu privire la plata produselor achiziţionate, având o valoare totală în cuantum de 407.506 lei, părţile au stabilit ca achitarea preţului să se efectueze la anumite termene, agreate de comun acord. Marfa, care a format obiectul contractului, a fost preluată de inculpatul S.L. şi depozitată la domiciliul martorului S.G., inculpatul eliberând două bilete la ordin pentru plata produselor achiziţionate, bilete la ordin a căror decontare a fost refuzată din cauza lipsei de disponibil. Ulterior, inculpatul a achitat o parte din valoarea produselor, în două tranşe în valoare totală de 5.475 lei, iar pentru restul sumei pe care o avea de achitat a eliberat fila CEC în valoare de 402.011,38 lei, care, fiind introdusă spre decontare, a fost refuzată din cauza lipsei de disponibil.

Sub aspectul încadrării juridice a faptei reţinute în sarcina inculpatului, instanţa a făcut următoarele precizări, din perspectiva aplicării legii penale mai favorabile în cazul infracţiunilor nedefinitiv judecate.

Potrivit art. 5 alin. (1) din Codul penal, în cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea cea mai favorabilă. Aplicarea acestui text are ca premisă faptul că toate legile incriminează fapta comisă, dar o sancţionează diferit. Aşa fiind, pentru a fi în prezenţa unui caz de aplicare a legii penale mai favorabile în această ipoteză este necesară reunirea mai multor condiţii după cum urmează:

a) succesiunea de legi penale să intervină între momentul comiterii faptei şi momentul judecării definitive a infractorului

Sub acest aspect, instanţa a constatat că infracţiunea reţinută în sarcina inculpatului a fost comisă în decursul anului 2010, iar noile prevederi penale cuprinse în Legea nr. 286/2009 privind Codul penal au intrat în vigoare la data de 1 februarie 2014, anterior soluţionării definitive a prezentei cauze;

b) toate legile succesive să incrimineze fapta comisă

Referitor la aspectul analizat, instanţa a reţinut că infracţiunea de înşelăciune pentru care inculpatul a fost trimis în judecată se regăseşte, în actuala reglementare, în prevederile art. 244 alin. (1) din Codul penal;

c) legile succesive incriminează sau sancţionează diferit fapta comisă în legătură cu această cerinţă, instanţa a constatat că există caz de aplicare a legii penale mai favorabile atunci când legea nouă modifică modul de sancţionare a faptei, fiind instituite pedepse de aceeaşi natură, distincte însă sub aspectul limitelor speciale, precum şi în situaţia în care faptele continuă să fie sancţionate de aceeaşi manieră, fiind instituite cerinţe distincte sub aspectul condiţiilor de incriminare, al cauzelor care înlătură răspunderea penală sau al modalităţii de executare a pedepsei.

Raportând aceste aspecte la cauza dedusă judecăţii, instanţa a constatat că limitele de pedeapsă instituite prin noile prevederi legale conţinute în cuprinsul art. 244 alin. (1) din Codul penal, cuprinse între 6 luni şi 3 ani închisoare, sunt mai reduse comparativ cu limitele de pedeapsă instituite prin prevederile art. 215 alin. 1,3, 4 şi 5 din Codul penal din 1969, cuprinse între 10 ani şi 20 de ani închisoare, Cu toate acestea, având în vedere efectele circumstanţelor atenuante judiciare prevăzute în art. 76 din Codul penal din 1969 referitoare la reducerea obligatorie a limitelor de pedeapsă sub minimul special, cu posibilitatea reducerii în speţa analizată până la limita minimă de 3 ani închisoare, precum şi modalitatea de individualizare a executării pedepsei, respectiv suspendarea condiţionată a executării pedepsei, instanţa a apreciat că încadrarea juridică stabilită conform vechilor prevederi legale are un caracter mai favorabil cu privire la situaţia juridică a inculpatului S. L.

Sub aspectul cererii privind schimbarea încadrării juridice a faptei reţinute în sarcina inculpatului din infracţiunea de înşelăciune, prevăzută de art. 215 alin. 1, 3, 4 şi 5 din Codul penal din 1969, în infracţiunea de emitere a unui cec fără a avea la tras disponibil suficient sau dispunerea în tot ori în parte de disponibilul avut mai înainte de trecerea termenelor fixate pentru prezentare, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 84 pct. 2 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, instanţa s-a raportat la Decizia nr. IX/2005, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea unui recurs în interesul legii (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din data de 9 februarie 2006), prin care s-a statuat că fapta de emitere a unui cec asupra unei instituţii de credit sau asupra unei persoane, ştiind că pentru valorificarea lui nu există provizia sau acoperirea necesară, precum şi fapta de a retrage, după emitere, provizia, în tot sau în parte, ori de a interzice trasului de a plăti înainte de expirarea termenului de prezentare, în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos material injust, dacă s-a produs o pagubă posesorului cecului, constituie infracţiunea de înşelăciune prevăzută în art. 215 alin. 4 din Codul penal din 1969. Dacă beneficiarul cecului are cunoştinţă, în momentul emiterii, ca nu există disponibilul necesar acoperirii acestuia la tras, fapta constituie infracţiunea prevăzută de art. 84 pct. 2 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului. Situaţia de fapt reţinută în cauză a relevat faptul că societatea creditoare a încheiat Contractul de vânzare-cumpărare nr. 191 din 19 aprilie 2010 fără să cunoască situaţia financiară a societăţii debitoare, care, ulterior, prin intermediul inculpatului, a emis o filă cec pentru valoarea rămasă neachitată, în cuantum de 402.011,38 lei, precizând că în cont există disponibilul bănesc necesar, inducând şi menţinând în eroare persoana vătămată cu privire la această împrejurare.

Prin raportare la aceste aspecte, s-a constatat că, în drept, fapta inculpatului întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune, în forma prevăzută de art. 215 alin. 4 din Codul penal din 1969, fiind realizată acţiunea de inducere şi de menţinere în eroare a persoanei vătămate care a primit fila cec spre decontare fără să cunoască lipsa disponibilului bănesc necesar. Întrucât fapta inculpatului a fost săvârşită cu ocazia încheierii unei convenţii şi acesta având cunoştinţă despre împrejurarea că se află în imposibilitate obiectivă de a-şi îndeplini obligaţia contractuală asumată, prin emiterea unei file cec fără a exista provizia necesară în scopul valorificării acesteia, fiind cauzat un prejudiciu în cuantum de aproximativ 400.000 lei, s-a constatat ca fiind îndeplinite condiţiile privind variantele alternative ale infracţiunii de înşelăciune, prevăzute de art. 215 alin. 3 şi 4 din Codul penal din 1969, reţinerea formei agravate prevăzute în alin, 5 fiind justificată prin producerea unor consecinţe deosebit de grave în accepţiunea oferită de art. 146 din Codul penal din 1969, consecinţe concretizate prin cauzarea unui prejudiciu în cuantum de aproximativ 400.000 lei.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov, partea civilă S.C. A. S.A, prin reprezentant legal I. P. şi lichidator judiciar AEG C. X.

Ministerul Public a invocat, printre altele, nelegalitatea reţinerii în încadrarea juridică a agravantei speciale prevăzute de art. 215 alin. 5 din Codul penai din 1969, arătând, în esenţă, că noţiunea „consecinţe deosebit de grave” s-a modificat prin majorarea pragului de la 200.000 lei la 2.000,000 lei şi că, pentru a putea fi reţinută săvârşirea infracţiunii de înşelăciune care a produs consecinţe deosebit de grave, ca element constitutiv al acesteia, conform noii legislaţii, se cere existenţa unui prejudiciu mai mare de 2.000.000 lei, astfel că în speţă operează dezincriminarea. În plus, Ministerul Public a mai precizat ca prin reţinerea acestei forme agravate se măresc limitele de pedeapsă, acestea fiind închisoarea de la 10 la 20 de ani, devenind obligatorie şi aplicarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi, şi că încadrarea juridică corectă este cea prevăzută de art. 215 alin. 1, 2 şi 4 din Codul penal din 1969.

III. Punctul de vedere al Curţii de Apel Braşov - Secţia penală cu privire la chestiunea de drept a cărei dezlegare se solicită

Membrii completului de judecată au avut opinii diferite asupra chestiunii în discuţie.

Astfel, unul dintre judecători a apreciat că nu este vorba de o dezincriminare, deoarece această noţiune operează numai asupra infracţiunii în integralitatea sa şi nu doar asupra unei variante agravate a acesteia. S-a considerat că în speţă este vorba de aplicarea legii penale mai favorabile, care trebuie aplicată în integrum, potrivit Deciziei nr. 265/2014 pronunţate de Curtea Constituţională (în speţă, legea anterioară). În consecinţă, s-a susţinut că în cazul în care legea veche este mai favorabilă, atunci trebuie reţinută şi varianta agravată prevăzută de art. 215 alin. 5 din Codul penal din 1969, dacă au fost produse consecinţe deosebit de grave. Faptul că în Codul penal în vigoare nu mai este prevăzută varianta agravată a infracţiunii de înşelăciune nu are nicio relevanţă, deoarece legiuitorul a menţinut în noul Cod penal infracţiunea de înşelăciune, existând o continuitate a acestei infracţiuni în legile penale succesive.

În opinia celuilalt membru al completului, operează dezincriminarea parţială în ceea ce priveşte condiţiile cerute de lege pentru tipicitatea infracţiunii. Chiar dacă doctrina nu a dezbătut pe larg chestiunea dezincriminării parţiale, aceasta nu poate fi negată. Codul penal în vigoare a operat şi alte dezincriminări parţiale - de pildă, vătămarea corporală din culpă a cunoscut aceeaşi modificare a condiţiilor cerute pentru tipicitatea infracţiunii, în sensul modificării numărului de zile de îngrijiri medicale corespunzător noii reglementări sau în cazul infracţiunii de luare de mită ipoteza în care fapta comisă prin „nerespingerea promisiunii de bani, bunuri sau alte foioase” nu se mai regăseşte ca modalitate alternativă în noua reglementare.

S-a precizat că jurisprudenţa Curţii de Apel Braşov în această materie este divizată. Prin Decizia penală nr. 83/Ap din 6 februarie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 2.050/62/2013 al Curţii de Apel Braşov, s-au aplicat dispoziţiile art. 215 alin. 1,3, 4 şi 5 din Codul penal din 1969, reţinându-se că legea penală mâi favorabilă aplicabilă o reprezintă dispoziţiile Codului penal din 1969, chiar dacă noua normă penală care reglementează infracţiunea de înşelăciune prevăzută de art. 244 alin. (1) şi (2) din Codul penal prevede pentru această infracţiune posibilitatea sancţionării ei cu pedeapsa închisorii între 1 şi 5 ani, spre deosebire de legea veche care prevedea pentru infracţiunea de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. 1, 3, 4 şi 5 din Codul penal din 1969, cu aplicarea art. 41 alin, 2 din Codul penal din 1969, posibilitatea aplicării pedepsei cu închisoarea de la 1 la 20 de ani. Instanţa de apel a constatat că în noua lege penală este reglementată diferit, la art. 35 alin. (1) din Codul penal, infracţiunea continuată (faţă de art. 41 alin. 2 din Codul penal din 1969), astfel încât faptele inculpaţilor ar trebui încadrate în mai multe infracţiuni de înşelăciune, aflate în concurs.

Pe de altă parte, prin Decizia penală nr. 528/Ap din 28 octombrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 8.297/62/2012 al Curţii de Apel Braşov, în apel, s-a constatat că varianta agravată a săvârşirii infracţiunii de înşelăciune care a avut consecinţe deosebit de grave, prevăzută de art. 215 alin, 5 din Codul penal din 1969, a fost dezincriminată şi nu mai figurează ca variantă agravată a înşelăciunii din noul Cod penal. În aceste condiţii, s-a arătat că operează o dezincriminare parţială, înlăturându-se dispoziţiile art. 215 alin. 5 din Codul penal din 1969 de la încadrarea juridică a faptei faţă de inculpatul B.V., ca urmare a aplicării dispoziţiilor art. 4 din Codul penal.

IV. Punctele de vedere ale procurorului şi ale inculpaţilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept

Reprezentantul Ministerului Public a arătat că intervine dezincriminarea art. 215 alin. 5 din Codul penal anterior - infracţiunea de înşelăciune reţinută în sarcina inculpatului, motiv pentru care a apreciat că se impune a fi sesizată Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în temeiul art. 475 din Codul de procedură penală.

Inculpatul, prin apărător ales, a fost de acord cu sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, apreciind că se impune aplicarea legii mai favorabile în ceea ce îl priveşte pe inculpat, fără aplicarea art. 215 alin. 5 din Codul penal anterior.

Partea civilă, prin apărător ales, a arătat că este de acord cu sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, susţinând că legea trebuie să se aplice în integralitate.

V. Punctele de vedere exprimate de către curţile de apel şi de instanţele de judecată arondate

La nivelul curţilor de apel şi al instanţelor de judecată arondate s-au conturat două opinii.

Opinia majoritară a fost în sensul că în situaţia infracţiunii de înşelăciune comise sub imperiul Codului penal anterior, prin modificarea conţinutului noţiunii de „consecinţe deosebit de grave” şi existenţa unui prejudiciu sub pragul de 2.000.000 lei nu are loc o dezincriminare parţială a formei agravate, prin modificarea cerinţelor de tipicitate ca trăsătură esenţială a infracţiunii. În acest sens s-au exprimat: Curtea de Apel Bucureşti, Curtea de Apel Alba Iulia, Curtea de Apel Cluj, Curtea de Apel Constanţa, Curtea de Apel Galaţi, Curtea de Apel Oradea, Curtea de Apel Ploieşti, Curtea de Apel Suceava, Curtea de Apel Timişoara, Tribunalul Bucureşti, Tribunalul Ialomiţa, Tribunalul Sibiu, Tribunalul Cluj, Tribunalul Maramureş, Tribunalul Sălaj, Tribunalul Arad, Tribunalul Caraş-Severin, Judecătoria Sector 1 Bucureşti, Judecătoria Sector 2 Bucureşti, Judecătoria Sector 6 Bucureşti, Judecătoria Mediaş, Judecătoria Sibiu, Judecătoria Şimleu Silvaniei, Judecătoria Topliţa.

Opinia minoritară a fost în sensul că are loc o dezincriminare parţială (a formei agravate) prin modificarea cerinţelor de tipicitate ca trăsătură esenţială a infracţiunii în situaţia infracţiunii de înşelăciune (dar şi a altor infracţiuni) comise sub regimul legii anterioare prin modificarea conţinutului noţiunii de „consecinţe deosebit de grave” şi existenţa unui prejudiciu sub pragul de 2.000.000 lei. În acest sens s-au exprimat: Curtea de Apel Bacău, Tribunalul Neamţ, Tribunalul Bacău, Tribunalul Bistriţa-Năsăud, Tribunalul Timiş, Judecătoria Sector 4 Bucureşti, Judecătoria Alexandria, Judecătoria Turnu Măgurele, Judecătoria Agnita, Judecătoria Avrig, Judecătoria Oneşti, Judecătoria Beiuş, Judecătoria Odorheiu Secuiesc.

Au fost depuse hotărâri judecătoreşti, după cum urmează: Decizia penală nr. 991/A din 6 iulie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 43.951/3/2007; Sentinţa penală nr. 200 din 4 martie 2014, pronunţată de Judecătoria Sector 2 Bucureşti în Dosarul nr. 28.775/300/2013; Sentinţa penală nr. 257 din 17 martie 2014, pronunţată de Judecătoria Sector 2 Bucureşti în Dosarul nr. 13.003/300/2013; Sentinţa penală nr. 305 din 26 martie 2014, pronunţată de Judecătoria Sector 2 Bucureşti în Dosarul nr. 27.074/300/2013; Sentinţa penală nr. 515 din 10 iunie 2014, pronunţată de Judecătoria Sector 2 Bucureşti în Dosarul nr. 27.019/300/2013; Sentinţa penală nr. 561 din 24 iunie 2014, pronunţată de Judecătoria Sector 2 Bucureşti în Dosarul nr. 4.331/300/2014; Sentinţa penală nr. 583 din 1 iulie 2014, pronunţată de Judecătoria Sector 2 Bucureşti în Dosarul nr. 291.80/300/2013; Sentinţa penală nr. 595 din 15 iulie 2014, pronunţată de Judecătoria Sector 2 Bucureşti în Dosarul nr. 33.660/300/2013; Sentinţa penală nr. 296 din 2 iunie 2014, pronunţată de Judecătoria Sector 2 Bucureşti în Dosarul nr. 30.421/300/2013; Sentinţa penală nr. 341 din 20 iunie 2014, pronunţată de Judecătoria Cornetu în Dosarul nr. 2.895/1.748/2012, definitivă la data de 20 februarie 2015; Sentinţa penală nr. 56 din 19 martie 2015, pronunţată de Judecătoria Târgu Neamţ în Dosarul nr. 4.386/103/2013; Sentinţa penală nr. 83 din 29 octombrie 2014, pronunţată de Judecătoria Babadag în Dosarul nr. 422/179/2014, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 182/P din 2 martie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa; Sentinţa penală nr. 144 din 15 noiembrie 2013, pronunţată de Tribunalul Tulcea în Dosarul nr. 7.644/88/2012, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 2/P din 5 ianuarie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa; Sentinţa penală nr. 108 din 3 septembrie 2013, pronunţată de Tribunalul Tulcea, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 142/P din 22 noiembrie 2013, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa; Sentinţa penală nr. 63 din 11 martie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 7.251/90/2013 de Judecătoria Horezu; Decizia penală nr. 4697/A/2011*, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara.

VI. Opiniile specialiştilor consultaţi

În conformitate cu dispoziţiile art. 476 alin. (1) raportat la art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală, a fost solicitată opinia specialiştilor în drept penal asupra chestiunii de drept ce formează obiectul sesizării.

Facultatea de Drept a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca a opinat în sensul că este improprie referirea la instituţia dezincriminării şi la efectele acesteia în cazul în care legea nouă renunţă la o agravantă prevăzută de legea veche. Dezincriminarea presupune că o faptă concretă, tipică, în raport cu legea veche, nu mai îndeplineşte condiţiile de tipicitate în raport cu legea nouă. Or, în cazul simplei renunţări la o agravantă, fapta concretă este tipică şi în raport cu legea nouă, doar că ea se va încadra în forma de bază a infracţiunii (sau într-o altă formă agravată, preluată din legea veche).

Sintagma dezincriminare parţială, utilizată uneori în doctrină, face referire la ipoteza în care se restrânge sfera de aplicare a unui text de incriminare, astfel că anumite fapte comise sub legea veche nu mai reunesc condiţiile de tipicitate în raport cu legea nouă, în timp ce altele rămân tipice (de exemplu, dintre faptele de tulburare de posesie comise sub imperiul legii vechi rămân tipice cele comise prin violenţă, ameninţare, desfiinţarea semnelor de hotar, dar nu mai sunt tipice cele comise fără folosirea unor asemenea mijloace). Prin opoziţie, dezincriminarea ar fi totală, atunci când incriminarea este suprimată în abstracto, astfel că toate faptele care erau tipice sub legea veche în raport cu un anumit text de incriminare sunt lipsite de corespondent în legea nouă (de exemplu, faptele de prostituţie comise sub imperiul codului anterior).

Circumstanţele agravante generale sau speciale, cu vocaţie de aplicare în cauză, prevăzute de legea nouă, dar care nu existau sub legea veche, nu pot fi avute în vedere atunci când se aleg textele ce urmează a fi comparate în vederea determinării legii penale mai favorabile. Nu aceeaşi este însă situaţia în cazul circumstanţelor agravante prevăzute de legea veche, care nu se mai regăsesc în legea nouă, acestea urmând a fi avute în vedere în determinarea legii penale mai favorabile. Diferenţa de tratament este impusă de principiul legalităţii incriminării, care interzice angajarea sau agravarea răspunderii penale în considerarea unei dispoziţii ce nu era accesibilă şi previzibilă la momentul comiterii faptei. Aşa se face că se ţine seama de o agravantă prevăzută de legea veche la care legea nouă renunţă, dar nu şi de cea din legea nouă ce nu avea corespondent în legea veche, autorul neputând să prevadă la momentul săvârşirii că în viitor respectiva împrejurare va agrava răspunderea.

Modificarea art. 183 din noul Cod penal este relevantă, în contextul aplicării dispoziţiilor art. 5 din noul Cod penal, doar pentru infracţiunile cărora şi noul Cod penal le asociază agravanta producerii de consecinţe deosebit de grave. Modificarea nu are însă niciun impact asupra unei încadrări juridice făcute potrivit legii vechi, din cel puţin două considerente:

- era şi este general acceptat că, în aplicarea legii penale mai favorabile cu referire la circumstanţele atenuante sau agravante (generale ori speciale), nu este posibilă încadrarea faptei potrivit unei legi şi preluarea circumstanţei din cealaltă lege. A fortiori, nu va fi posibilă preluarea unui simplu element al circumstanţei din cealaltă lege (în cazul din speţă, limita prejudiciului). De aceea, este exclusă determinarea aplicabilităţii agravantei din legea veche prin raportare la plafonul valoric instituit de legea nouă;

- potrivit Deciziei nr. 265/2014 a Curţii Constituţionale, în aplicarea art. 5 din Codul penal nu este posibilă combinarea unor dispoziţii din legile succesive.

În consecinţă, verificarea întrunirii elementelor agravantei constând în producerea de consecinţe deosebit de grave prevăzută de legea veche în cazul înşelăciunii se va face doar prin raportare la plafonul valoric prevăzut de respectiva lege (200.000 lei), fiind exclusă orice raportare la art. 183 din noul Cod penal.

VII. Punctul de vedere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Prin Adresa nr. 2.525/C/2498/111-5/2015, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia judiciară, a comunicat că în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu există în lucru nicio sesizare având ca obiect promovarea unui recurs în interesul legii cu privire la problema de drept vizată.

De asemenea, au fost depuse concluzii scrise prin care s-a solicitat pronunţarea unei decizii prin care chestiunea de drept supusă dezlegării să primească următoarea rezolvare: în cazul infracţiunii de înşelăciune (dar şi a altor infracţiuni, de pildă, furtul calificat) comise sub imperiul legii anterioare, dar judecată ulterior, prin modificarea conţinutului noţiunii de „consecinţe deosebit de grave” şi existenţa unui prejudiciu sub pragul de 2.000. 000 lei nu are loc o dezincriminare parţială (a formei agravate), prin modificarea cerinţelor de tipicitate ca trăsătură esenţială a infracţiunii. Forma agravată a infracţiunii din reglementarea anterioară urmează a se reţine prin raportare la pragul valoric existent în cuprinsul art. 146 din Codul penal anterior.

Opinia parchetului a fost în sensul că stabilirea legalităţii reţinerii formei agravate a infracţiunii de înşelăciune prevăzute de art. 215 alin. 5 din Codul penal anterior, în ipoteza producerii unui prejudiciu care nu atinge pragul valoric stabilit de art. 183 din Codul penai, respectiv 2.000.000 lei, dar îl depăşeşte pe cel existent în cuprinsul art. 146 din reglementarea anterioară, prezintă relevanţă juridică în procesul de determinare a legii penale mai favorabile. Stabilirea efectelor produse de art. 183 din Codul penal asupra infracţiunilor săvârşite sub imperiul Codului penal anterior impun, pe de o parte, punctarea modificărilor aduse prin noua legislaţie noţiunii de „consecinţe deosebit de grave”1, iar, pe de altă parte, examinarea condiţiilor de incriminare a infracţiunii de înşelăciune din noul cod, respectiv a formelor agravate ale acestei infracţiuni. Prin art. 183 din Codul penal legiuitorul a redefinit noţiunea de „consecinţe deosebit de grave”, păstrând exclusiv criteriul valoric ăl cuantumului prejudiciului, acesta fiind majorat de la 200.000 la 2.000. 000 lei. Spre deosebire de art. 146 din Codul penal anterior, cauzarea unor perturbări deosebit de grave activităţii unei autorităţi publice, persoane juridice sau fizice, nu se mai regăseşte în conţinutul noii reglementări.

S-a susţinut că, în cazul concret al infracţiunii de înşelăciune, caracterul agravant al acestei urmări nu a mai fost recunoscut şi menţinut prin noul Cod penal. Astfel, infracţiunile de acest tip, săvârşite ulterior datei de 1 februarie 2014, indiferent de cuantumul pagubei produse, vor atrage, după caz, reţinerea formei-tip a infracţiunii prevăzute de art. 244 alin. (1) ori a formei agravate a acesteia din cuprinsul art. 244 alin. (2), fără a mai exista o altă formă agravată corespondentă celei prevăzute de art. 215 alin. 5 din Codul penal anterior. În ceea ce priveşte faptele comise anterior datei de 1 februarie 2014, aflate în curs de judecată, nepreluarea acestei forme agravate a infracţiunii de înşelăciune din legislaţia anterioară nu echivalează cu dezincriminarea acesteia, ci va produce consecinţe exclusiv pe tărâmul aplicării art. 5 din Codul penal. În cazul în care o formă agravată a unei infracţiuni nu se regăseşte ca atare în noua reglementare, nu intervine dezincriminarea, în măsura în care, potrivit legii noi, fapta săvârşită îmbracă forma-tip a infracţiunii.

S-a arătat că din punct de vedere procesual incidenţa unei legi de dezincriminare, în cursul fazei de judecată a procesului penal, are ca efect achitarea inculpatului conform art. 16 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, or, în cazul invocat, inexistenţa formei agravate a infracţiunii de înşelăciune în legea noua generează discuţii exclusiv sub aspectul încadrării juridice date faptei.

Prin urmare, situaţia juridică relevată prin încheierea de sesizare reprezintă un caz de aplicare a legii penale mai favorabile în cursul judecăţii. În acest context, în cazul infracţiunii de înşelăciune redefinirea noţiunii de „consecinţe deosebit de grave” prin noul Cod penal nu are drept consecinţă înlăturarea formei agravate existente în legea anterioară atunci când legea veche este considerată mai favorabilă în ansamblul său. Pragul valoric relevant în reţinerea formei agravate prevăzute de art. 215 alin. 5 din Codul penal anterior este cel existent în reglementarea precedentă - art. 146, şi nu cel din Codul penal în vigoare - art. 183.

Parchetul a susţinut că această concluzie se desprinde din considerentele Deciziei nr. 265 din 6 mai 2014 a Curţii Constituţionale, prin care s-a arătat că dispoziţiile art. 5 din Codul penal, în interpretarea care permite instanţelor de judecată, în determinarea legii penale mai favorabile, să combine dispoziţiile Codului penal din 1969 cu cele ale actualului Cod penal, contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (4) privind separaţia şi echilibrul puterilor în stat, precum şi ale art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a ţării. Interpretarea potrivit căreia legea penală mai favorabilă presupune aplicarea instituţiilor autonome mai favorabile este de natură să înfrângă exigenţele constituţionale, deoarece, în caz contrar s-ar rupe legătura organică dintre instituţiile de drept penal aparţinând fiecărei legi succesive, cu consecinţa directă a schimbării conţinutului şi sensului actelor normative adoptate de către legiuitor. În consecinţă, Curtea a considerat că numai interpretarea prevederilor art. 5 din Codul penal în sensul că legea penală mai favorabilă se aplică în ansamblul ei este singura care poate înlătura viciul de neconstituţionalitate.

S-a apreciat că în speţă, în procesul de determinare a legii penale mai favorabile, la evaluarea efectelor legii anterioare toate elementele care circumstanţiază fapta şi făptuitorul trebuie stabilite prin raportare la această lege, inclusiv cele vizând condiţiile de reţinere a formei agravate a unei infracţiuni.

Prin urmare, forma agravată a infracţiunii de înşelăciune prevăzute de art. 215 alin. 5 din Codul penal anterior va fi incidenţă dacă este depăşit pragul valoric stabilit prin art. 146 din acelaşi cod, respectiv 200.000 lei, chiar dacă dispoziţia legală corelativă din noua reglementare este favorabilă. A raporta această formă agravată a infracţiunii la pragul valoric existent în cuprinsul art. 183 din Codul penal generează o lex tertia şi contravine deciziei Curţii Constituţionale invocate.

VIII. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale în legătură cu problema de drept supusă dezlegării

Instanţa de contencios constituţional a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 146 şi art. 215 alin. 5 din Codul penal din 1969 (Decizia nr. 195 din 3 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 27 mai 2014) şi cu a dispoziţiilor art. 146 teza întâi din Codul penal din 1969 (Decizia nr. 133 din 13 martie 2014, publicată În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 293 din 22 aprilie 2014).

În Decizia nr. 195 din 3 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 27 mai 2014, Curtea Constituţională a constatat că: „Asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art. 146 din Codul penal din 1969, Curtea s-a mâi pronunţat prin raportare la aceleaşi prevederi din Constituţie, invocate şi în prezenta cauză, şi faţă de critici similare, de exemplu, prin Decizia nr. 50 din 26 ianuarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 28 februarie 2006, prin care a statuat că reglementarea criticată este necesară cu atât mai mult cu cât legiuitorul a prevăzut consecinţele deosebit de grave ca element circumstanţial în conţinutul agravant al mai multor infracţiuni, cum ar fi, spre exemplu, furtul calificat, tâlhăria, înşelăciunea, delapidarea sau distrugerea calificată. Susţinerile cu privire la reaprecierea criteriului valoric care determină înţelesul expresiei «consecinţe deosebit de grave» nu pot fi reţinute. Modificarea conţinutului unei norme juridice, în sensul adaptării ei la realităţile sociale, este o prerogativă exclusivă a autorităţii legislative în lumina dispoziţiilor art. 61 alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora «Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării». Curtea Constituţională, potrivit competenţei sale înscrise în art. 146 din Constituţie şi în Legea nr. 47/1992, verifică, în cadrul controlului de constituţionalitate a legilor, conformitatea acestora cu dispoziţiile constituţionale, fără a putea modifica sau completa prevederea legală supusă controlului. De aceea, Curtea Constituţională nu se poate substitui Parlamentului pentru modificarea limitei valorice prevăzute la art. 146 din Codul penal

Cu acelaşi prilej, Curtea a respins şi critica privind încălcarea dispoziţiilor art. 21 alin. (3) din Constituţie, deoarece aplicarea cerinţei procesului echitabil se impune numai în legătură cu procedura de desfăşurare a procesului, iar nu şi în ceea ce priveşte cadrul juridic sancţionator al faptelor, adică în domeniul dreptului substanţial, statuând că nici din cuprinsul art. 21 alin. (3) din Constituţie şi nici din cel al art. 6 al Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale sau al jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului nu se poate desprinde concluzia că aplicarea cerinţei procesului echitabil ar trebui să excedeze necesităţii asigurării garanţiilor procesuale, spre a se intra în materii din câmpul dreptului substanţial.

De asemenea, referitor la previzibilitatea şi accesibilitatea normei penale, prin Decizia nr. 1.051 din 9 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial ai României, Partea I, nr. 767 din 14 noiembrie 2008, Curtea a reţinut că dispoziţiile de lege criticate nu contravin normelor constituţionale, ci, dimpotrivă, prin explicarea conţinutului noţiunii „consecinţe deosebit de grave” din textul art. 146 din Codul penal din 1969 se asigură caracterul de previzibilitate şi accesibilitate al normei juridice penale.

În acelaşi sens sunt şi Decizia nr. 176 din 2 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 191 din 25 martie 2010, şi Decizia nr. 623 din 6 mai 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 390 din 14 iunie 2010.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate pronunţată de Curte prin deciziile mai sus menţionate, precum şi considerentele care au fundamentat-o îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

Astfel fiind, reglementarea infracţiunii de înşelăciune prevăzute la art. 215 alin. 5 din Codul penal din 1969 prin raportare la producerea unor consecinţe deosebit de grave în sensul art. 146 din acelaşi cod reprezintă o opţiune de politică penală, de competenţa exclusivă a legiuitorului, care nu aduce nicio atingere principiului egalităţii în drepturi, ce presupune ca la situaţii egale să corespundă tratament egal. iar la situaţii diferite să existe un tratament diferit, şi nici principiului conform căruia justiţia e unică, imparţială şi egală pentru toţi.

În Decizia nr. 133 din 13 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 293 din 22 aprilie 2014, Curtea Constituţională a constatat că: „Asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art. 146 teza întâi din Codul penal din 1969, Curtea Constituţională s-a mai pronunţat prin raportare la aceleaşi prevederi din Constituţie, invocate şi în prezenta cauză, şi faţă de critici similare, de exemplu, prin Decizia nr. 50 din 26 ianuarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 28 februarie 2006, prin care a statuat că reglementarea criticată este necesară cu atât mai mult cu cât legiuitorul a prevăzut consecinţele deosebit de grave ca element circumstanţial în conţinutul agravant al mai multor infracţiuni, cum ar fi, spre exemplu, furtul calificat, tâlhăria, înşelăciunea, delapidarea sau distrugerea calificată. Susţinerile cu privire la reaprecierea criteriului valoric care determină înţelesul expresiei «consecinţe deosebit de grave» nu pot fi reţinute. Modificarea conţinutului unei norme juridice, în sensul adaptării ei la realităţile sociale, este o prerogativă exclusivă a autorităţii legislative în lumina dispoziţiilor art. 61 alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora «Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării». Curtea Constituţională, potrivit competenţei sale înscrise în art. 146 din Constituţie şi în Legea nr. 47/1992, verifică, în cadrul controlului de constituţionalitate a legilor, conformitatea acestora cu dispoziţiile constituţionale, fără a putea modifica sau completa prevederea legală supusă controlului. De aceea, Curtea Constituţională nu se poate substitui Parlamentului pentru modificarea limitei valorice prevăzute la art. 146 din Codul penal.”

În acelaşi sens sunt şi Decizia nr. 1.051 din 9 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 14 noiembrie 2008, Decizia nr. 176 din 2 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 191 din 25 martie 2010, şi Decizia nr. 623 din 6 mai 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 390 din 14 iunie 2010.

Prin urmare, reglementarea infracţiunii de furt calificat prin raportare la producerea unor consecinţe deosebit de grave în sensul art. 146 teza întâi din Codul penal din 1969 reprezintă o opţiune de politică penală, de competenţa exclusivă a legiuitorului, care nu aduce nicio atingere principiului egalităţii în drepturi, ce presupune ca la situaţii egale să corespundă tratament egal, iar la situaţii diferite să existe un tratament diferit, şi nici principiului conform căruia justiţia e unică, imparţială şi egală pentru toţi.

IX. Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Prin Decizia nr. VIII - Secţiile Unite din 5 februarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 733 din 30 octombrie 2007, s-a statuat că, în cadrul contestaţiei la executare în care se invocă modificarea înţelesului noţiunii de „consecinţe deosebit de grave”, potrivit art. 146 din Codul penal (Codul penal din 1969), nu se poate schimba încadrarea juridică dată faptei prin hotărârea judecătorească rămasă definitivă şi apoi reduce pedeapsa aplicată în cauză, întrucât modificarea înţelesului noţiunii de „consecinţe deosebit de grave” nu este identică cu cerinţa de a fi intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai uşoară, la care se referă art. 14 şi art. 15 din Codul penal (Codul penal din 1969). În acelaşi sens s-a pronunţat Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală prin Decizia nr. 12/2015 din 6 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea l, nr. 409 din 10 iunie 2015, prin care s-a statuat: „în interpretarea dispoziţiilor art. 6 alin. (1) din Codul penal, în cazul pedepselor definitive pentru infracţiuni care au produs consecinţe deosebit de grave potrivit Codului penal anterior, determinarea maximului special prevăzut de legea nouă se realizează, chiar dacă valoarea prejudiciului este inferioară pragului valoric prevăzut de art. 183 din Codul penal, prin raportare la varianta agravată a infracţiunilor limitativ enumerate în art. 309 din Codul penal.” Ambele decizii sunt relevante pentru situaţia de faţă, chiar dacă au în vedere ipoteza faptelor definitiv judecate, deoarece s-a statuat indirect asupra inexistenţei unei dezincriminări în cazul modificării prin legi succesive a cuantumului consecinţelor deosebit de grave prevăzute în forma calificată a infracţiunii. În cazul dezincriminării efectele s-ar fi produs ex tune, indiferent de data la care intervenea legea de dezincriminare, înainte sau după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, şi nu ar mai fi fost necesară verificarea incidenţei legii penale mai favorabile faptelor definitiv judecate.

În urma verificării practicii judiciare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-au identificat decizii de speţă relevante în problema de drept supusă discuţiei din care rezultă că, în cazul infracţiunii de înşelăciune, a fost înlăturată varianta agravată determinată de producerea consecinţelor deosebit de grave, însă această modificare nu generează dezincriminarea faptei care corespunde tiparului de incriminare reglementat de legea nouă şi se regăseşte în varianta agravată a înşelăciunii săvârşite prin folosirea de mijloace frauduloase (Decizia nr. 2.854/2014 pronunţată în Dosarul nr. 13.307/62/2012, Decizia nr. 2.854/2014, pronunţată în Dosarul nr. 13.307/62/2012, Decizia nr. 2.608/2014 pronunţată în Dosarul nr. 13.681/118/2011, Decizia nr. 3.020/2014 pronunţată în Dosarul nr. 7.303/118/2012, Decizia nr. 2.605/2014 pronunţată în Dosarul nr. 18.797/118/2010, Decizia nr. 3.020/2014 pronunţată în Dosarul nr. 7.303/118/2012).

X. Dispoziţii legala incidente

Art. 1 alin. (1) din Codul penal - Legalitatea incriminării „Legea penală prevede faptele care constituie infracţiuni.” Art. 4 din Codul penal - Aplicarea Legii penale de dezincriminare

„Legea penală nu se aplică faptelor săvârşite sub legea veche dacă nu mai sunt prevăzute de legea nouă. În acest caz, executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a măsurilor de siguranţă, pronunţate în baza legii vechi, precum şi toate consecinţele penale ale hotărârilor judecătoreşti privitoare la aceste fapte încetează prin intrarea în vigoare a legii noi.

Art. 244 din Codul penal - înşelăciunea „(1) Inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial injust şi dacă s-a pricinuit o pagubă, se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

(2) înşelăciunea săvârşită prin folosirea de nume sau calităţi mincinoase ori de alte mijloace frauduloase se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani. Dacă mijlocul fraudulos constituie prin el însuşi o infracţiune, se aplică regulile privind concursul de infracţiuni.”

Art. 3 alin. (1) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal

„Dispoziţiile art. 4 din Codul penal privind legea penală de dezincriminare sunt aplicabile şi în situaţiile în care o faptă determinată, comisă sub imperiul legii vechi, nu mai constituie infracţiune potrivit legii noi datorită modificării elementelor constitutive ale infracţiunii, inclusiv a formei de vinovăţie, cerută de legea nouă pentru existenţa infracţiunii,”

XI. Opinia judecătorului-raportor

Judecătorul-raportor a opinat în sensul admiterii sesizării formulate de Curtea de Apel Braşov - Secţia penală, apreciind că, în situaţia unei infracţiuni de înşelăciune comise sub imperiul Codului penal din 1969, care a produs un prejudiciu sub pragul de 2.000.000 lei, modificarea noţiunii de „consecinţe deosebit de grave” în Codul penal în vigoare nu produce efectele prevăzute de art. 4 din Codul penal şi nici cele ale art. 3 alin. (1) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codului penal şi nu conduce la dezincriminarea infracţiunii de înşelăciune.

XII. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Examinând sesizarea formulată de Curtea de Apel Braşov - Secţia penală în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, raportul judecătorului-raportor şi chestiunea de drept supusă dezlegării, reţine următoarele:

A. Cu privire la condiţiile de admisibilitate ale sesizării

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că a fost sesizată cu două chestiuni de drept: dezincriminarea parţială a infracţiunii de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi dezincriminarea parţială a infracţiunii de furt cu consecinţe deosebit de grave. Dintre acestea, doar chestiunea privind infracţiunea de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave face obiectul dosarului Curţii de Apel Braşov, astfel încât Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se va pronunţa în ceea ce priveşte problema de drept incidenţă în cauza pendinte.

Se constată că este îndeplinită condiţia privind existenţa unei cauze pendinte aflate în ultimul grad de jurisdicţie, Curtea de Apel Braşov fiind învestită cu soluţionarea apelului declarat împotriva Sentinţei penale nr. 284 din 18 februarie 2015, pronunţată de Judecătoria Braşov.

Este realizată şi cerinţa referitoare la legătura dintre chestiunea de drept sesizată şi soluţionarea apelului, deoarece Ministerul Public a criticat nelegalitatea reţinerii în încadrarea juridică a agravantei speciale prevăzute de art. 215 alin. 5 din Codul penal din 1969, arătând, în esenţă, că noţiunea „consecinţe deosebit de grave” s-a modificat prin majorarea pragului de la 200.000 lei la 2.000.000 lei şi că, pentru a putea fi reţinută săvârşirea infracţiunii de înşelăciune care a produs consecinţe deosebit de grave, ca element constitutiv al acesteia, conform noii legislaţii, se cere existenţa unui prejudiciu mai mare de 2.000.000 lei, astfel că în speţă operează dezincriminarea.

De asemenea, problema de drept cu care a fost sesizată instanţa supremă nu a primit încă o rezolvare printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii şi nici nu s-a comunicat de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie că ar face obiectul unui asemenea recurs.

Sub acest aspect, prin Decizia nr. VIII din 5 februarie 2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţiile Unite, dată în recurs în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 733 din 30 octombrie 2007, şi prin Decizia nr. 12 din 6 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2015, pronunţată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, instanţa supremă a stabilit cu valoare de principiu influenţa schimbării cuantumului consecinţelor deosebit de grave asupra mecanismului aplicării legii penale mai favorabile în ipoteza faptelor definitiv judecate, fără a se pronunţa în mod direct asupra excluderii caracterului legii noi ca fiind o lege de dezincriminare.

B. Cu privire la problema de drept ce face obiectul sesizării

Problema de drept are în vedere aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei, şi nu aplicarea legii penale de dezincriminare. Faptul că în Codul penal în vigoare nu mai este prevăzută o formă calificată ce presupunea un element circumstanţial agravant adăugat conţinutului constitutiv nu produce consecinţele juridic proprii dezincriminării. Înlăturarea elementului circumstanţial agravant, ca urmare a intervenirii unei legi noi, conduce la abrogarea formei calificate, şi nu la dezincriminarea faptei.

Retroactivitatea legii de dezincriminare este prevăzută expres de art. 4 din Codul penal, potrivit căruia „Legea penală nu se aplică faptelor săvârşite sub legea veche, dacă nu mai sunt prevăzute de legea nouă”. Textul este completat prin dispoziţiile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 187/2012, potrivit căruia dispoziţiile art. 4 din Codul penal privind legea penală de dezincriminare sunt aplicabile şi în situaţiile în care o faptă determinată, comisă sub imperiul legii vechi, nu mai constituie infracţiune potrivit legii noi, datorită modificării elementelor constitutive ale infracţiunii, inclusiv a formei de vinovăţie, cerută de legea nouă pentru existenţa infracţiunii. Ipoteza avută în vedere este aceea a faptei care nu mai constituie infracţiune, şi nu cea a faptei care pierde un element circumstanţial de agravare adăugat conţinutului constitutiv, dar rămâne în sfera ilicitului penal prin conţinutul său constitutiv. Nu există dezincriminare nici atunci când fapta incriminată de norma abrogată este o infracţiune complexă şi cel puţin una dintre componentele sale continuă să rămână incriminată de o altă normă.

Astfel, vor fi incidente dispoziţiile referitoare la dezincriminare doar atunci când, sub legea veche, fapta se putea comite atât cu intenţie, cât şi din culpă, dar comiterea din culpă (reţinută în cazul inculpatului) nu mai este avută în vedere de legea nouă. Aşa se întâmplă, de pildă, în cazul infracţiunii de nedenunţare (art. 266 din Codul penal) ca efect al modificării regulii privind sancţionarea omisiunii [art. 16 alin. (6) din Codul penal]. Tot astfel, tulburarea de posesie comisă fără a utiliza constrângerea sau desfiinţarea ori mutarea semnelor de hotar, incriminată de art. 220 alin. 1 din Codul penal 1969, îşi pierde caracterul infracţional sub imperiul noului Cod penal (art. 256), protecţia valorii sociale în cauză putând fi asigurată prin mijloacele oferite de dreptul civil. În consecinţă, fapta persoanei care, sub imperiul vechii reglementări, a ocupat fără drept un imobil al altuia, fără a recurge la mijloacele respective, nu mai constituie infracţiune după intrarea în vigoare a noului Cod penal, fiind dezincriminată (Florin Streteanu, Daniel Niţu, Drept penal general, Curs universitar, voi. I, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2014, p. 125).

Producerea unor consecinţe deosebit de grave reprezenta forma calificată a unor categorii de infracţiuni contra patrimoniului. Aplicând principiile anterioare la speţa de faţă, se constată că în conţinutul constitutiv al infracţiunii de înşelăciune (ca şi în conţinutul infracţiunii de furt) nu au intervenit modificări în Codul penal actual faţă de Codul penal din 1969, astfel că nu este incident art. 4 din Codul penal referitor la aplicarea legii de dezincriminare şi nici art. 3 alin. (1) din Legea nr. 187/2012, ambele norme raportându-se la ipoteza în care o faptă determinată, comisă sub imperiul legii vechi, nu mai constituie infracţiune potrivit legii noi. Înşelăciunea (ca şi furtul) constituie infracţiune potrivit legii noi, astfel că instanţa va avea de verificat incidenţa art. 5 din Codul penal (aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei), comparând efectele legii în vigoare la data faptei, care prevedea forma calificată, cu efectele legii în vigoare la data soluţionării apelului, care nu mai prevede forma calificată, asupra situaţiei juridice a persoanelor acuzate. Compararea efectelor formei simple a infracţiunii în legile în vigoare ar fi echivalentă cu aplicarea unei tex tertia.

Pentru considerentele expuse, se va admite sesizarea formulată de către Curtea de Apel Braşov - Secţia penală prin încheierea din data de 16 septembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 121/62/2014, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei probleme de drept „dacă în situaţia unei infracţiuni de înşelăciune (dar şi a altor infracţiuni, de pildă, furtul calificat), comise sub imperiul legii anterioare, prin modificarea conţinutului noţiunii de «consecinţe deosebit de grave» şi existenţa unui prejudiciu sub pragul de 2.000.000 lei are loc o dezincriminare parţială (a formei agravate), prin modificarea cerinţelor de tipicitate ca trăsătură esenţială a infracţiunii”.

Se va stabili că în situaţia unei infracţiuni de înşelăciune comise sub imperiul Codului penal din 1969, care a produs un prejudiciu sub pragul de 2.000.000 lei, modificarea noţiunii de „consecinţe deosebit de grave” în Codul penal nu produce efectele prevăzute de art. 4 din Codul penal şi nici pe cele prevăzute de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 187/2012 şi nu conduce la dezincriminarea infracţiunii de înşelăciune.

În consecinţă, în temeiul art. 477 din Codul de procedură penală,

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE şi JUSTIŢIE

În numele legii

DECIDE:

Admite sesizarea formulată de către Curtea de Apel Braşov - Secţia penală, prin încheierea din data de 16 septembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 121/62/2014, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei probleme de drept „dacă în situaţia unei infracţiuni de înşelăciune (dar şi a altor infracţiuni, de pildă, furtul calificat), comise sub imperiul legii anterioare, prin modificarea conţinutului noţiunii de «consecinţe deosebit de grave» şi existenţa unui prejudiciu sub pragul de 2.000.000 lei are loc o dezincriminare parţială (a formei agravate), prin modificarea cerinţelor de tipicitate ca trăsătură esenţială a infracţiunii”.

Stabileşte că în situaţia unei infracţiuni de înşelăciune comise sub imperiul Codului penal din 1969, care a produs un prejudiciu sub pragul de 2.000.000 lei, modificarea noţiunii de „consecinţe deosebit de grave” în Codul penal nu produce efectele prevăzute de art. 4 din Codul penal şi nici pe cele prevăzute de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codului penal şi nu conduce la dezincriminarea infracţiunii de înşelăciune.

Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 19 noiembrie 2015.

 

PREŞEDINTELE SECŢIEI PENALE A ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

MIRELA SORINA POPESCU

Magistrat-asistent,

Manuela-Magdalena Dolache

 

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.