MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 24/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 24         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 13 ianuarie 2016

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

3. - Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2015 privind unele măsuri pentru asigurarea mijloacelor de transport destinate activităţii de curierat a materialelor clasificate şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative

 

5. - Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2015 privind unele măsuri pentru asigurarea mijloacelor de transport destinate activităţii de curierat a materialelor clasificate şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative

 

4. - Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2015 privind acordarea unor facilităţi fiscale

 

6. - Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2015 privind acordarea unor facilităţi fiscale

 

5. - Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 53/2015 pentru stabilirea unor măsuri aplicabile în cazul apariţiei la frontiera de stat a României a unui aflux masiv de imigranţi

 

7. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 53/2015 pentru stabilirea unor măsuri aplicabile în cazul apariţiei la frontiera de stat a României a unui aflux masiv de imigranţi

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 741 din 3 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în ansamblul său, şi, în special, cele ale art. 16 din aceeaşi ordonanţă de urgenţă

 

Decizia nr. 742 din 3 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 71 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice

 

Decizia nr. 811 din 24 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (4) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 14/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecţiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislaţia din domeniul achiziţiilor publice

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

12. - Decizie privind înfiinţarea Comitetului interministerial în domeniul activităţii de control la nivelul administraţiei publice centrale

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

193/2015. - Ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor privind completarea anexei nr. 1 la Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 96/2014 privind aprobarea tarifelor aplicabile în domeniul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor

 

ACTE ALE CASEI NAŢIONALE DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

 

1.477/2015. - Ordin pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 280/2015 privind constituirea Comisiei de experţi pentru afecţiuni hepatice şi aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Comisiei de experţi pentru afecţiuni hepatice

 

ACTE ALE BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI

 

1.181/2015. - Ordin privind dispunerea radierii din Registrul general al instituţiilor financiare nebancare a Societăţii Comerciale DBR FACTOR IFN - S.A .

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2015 privind unele măsuri pentru asigurarea mijloacelor de transport destinate activităţii de curierat a materialelor clasificate şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43 din 14 octombrie 2015 privind unele măsuri pentru asigurarea mijloacelor de transport destinate activităţii de curierat a materialelor clasificate şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 21 octombrie 2015, cu următoarele modificări:

1. La articolul 4 punctul 3, alineatul (5) al articolului 14 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(5) Serviciul de Protecţie şi Pază poate asigura protecţie şi preşedinţilor de partide parlamentare, stabiliţi potrivit alin. (2), la cererea acestora.”

2. La articolul 4 punctul 6, alineatul (7) ai articolului 19 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(7) Serviciul de Protecţie şi Pază poate beneficia, potrivit reglementărilor în vigoare, pentru activităţile de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi inovare în domeniul securităţii, în cadrul programelor finanţate şi cofinanţate de Comisia Europeană, de fonduri structurale, fonduri naţionale sau alte mecanisme financiare, în cadrul unor consorţii cu participare internaţională, sau ca unic aplicant.”

3. La articolul 4 punctul 7, litera f) a articolului 22 se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,f) planifică, derulează şi implementează proiecte finanţate şi cofinanţate din fonduri europene, naţionale sau alte mecanisme financiare, împreună cu parteneri interni şi externi sau prin alte modalităţi prevăzute de lege.”

4. La articolul 4, punctul 9 se abrogă.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin, (2) din Constituţia României republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PREŞEDINTELE SENATULUI

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 12 ianuarie 2016.

Nr. 3,

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2015 privind unele măsuri pentru asigurarea mijloacelor de transport destinate activităţii de curierat a materialelor clasificate şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2015 privind unele măsuri pentru asigurarea mijloacelor de transport destinate activităţii de curierat a materialelor clasificate şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 11 ianuarie 2016.

Nr. 5

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2015 privind acordarea unor facilităţi fiscale

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. I.- Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44 din 14 octombrie 2015 privind acordarea unor facilităţi fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 21 octombrie 2015, cu următoarele modificări şi completări:

1. La articolul 1 alineatul (1), litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„c) este stinsă prin orice modalitate prevăzută de lege o cotă de 45,8% din dobânzile datorate până la data stingerii obligaţiilor de plată principale prevăzute la lit. a) şi stabilite prin decizii comunicate după această dată, până la termenul de plată prevăzut la art. 111 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Codul de procedură fiscală, sau până la un alt termen prevăzut de lege; “.

2. La articolul 1 alineatul (1), litera f) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„f) contribuabilul depune cererea de anulare a accesoriilor după îndeplinirea condiţiilor prevăzute la lit. a), b), d) şi e), dar nu mai târziu de 30 iunie 2016, inclusiv, sub sancţiunea decăderii.7

3. La articolul 2 alineatul (1), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„a) declaraţia rectificativă este depusă începând cu data de 1 octombrie 2015 până la data de 31 martie 2016, inclusiv;”.

4. La articolul 7, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:

„(4) Pentru obligaţiile prevăzute la alin. (2) lit. b), contribuabilii pot renunţa la efectele suspendării actului administrativ fiscal pentru a beneficia de anularea penalităţilor de întârziere, precum şi a unei cote de 54,2% din dobânzi. În acest caz, contribuabilii trebuie să depună o cerere de renunţare la efectele suspendării actului administrativ fiscal până la data de 31 martie 2016, inclusiv.”

5. Articolul 10 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 10. - Prevederile art. 1-4 se aplică în mod corespunzător şi în situaţia în care accesoriile reprezintă majorări de întârziere datorate de contribuabili până la data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 39/2010 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, aprobată cu modificări prin Legea nr. 46/2011. În acest caz, anularea se acordă pentru o cotă de 77,1% din majorările de întârziere, iar diferenţele de majorări de întârziere reprezentând o cotă de 22,9% reprezintă condiţie de acordare a oricăreia dintre facilităţile prevăzute la art. 1-4.”

6. La articolul 11, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(2) Contribuabilii care la data de 30 septembrie 2015 beneficiază de eşalonarea la plată a obligaţiilor fiscale potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 29/2011 privind reglementarea acordării eşalonărilor la plată, aprobată prin Legea nr. 15/2012, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cei care obţin eşalonarea în perioada cuprinsă între 1 octombrie 2015 şi 31 martie 2016 pot beneficia de anularea penalităţilor de întârziere, precum şi a cotei de 54,2% din dobânzi, potrivit prevederilor art. 2-4, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute de aceste articole, dar doresc şi menţinerea eşalonării la plată.

(3) Contribuabilii care la data de 30 septembrie 2015 beneficiază de eşalonarea la plată a obligaţiilor fiscale potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 29/2011, aprobată prin Legea nr. 15/2012, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cei care obţin eşalonarea în perioada cuprinsa între 1 octombrie 2015 şi 31 martie 2016 pot beneficia de anularea unei cote de 54,2% din dobânda eşalonată la plată şi nestinsă la 30 septembrie 2015, inclusiv, dacă eşalonarea la plată se finalizează până la 31 martie 2016, în acest caz, cota de 54,2% din dobânda achitată odată cu plata ratei de eşalonare se restituie potrivit Codului de procedură fiscală.”

Art. II. - Prevederile art. 4 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2015 privind acordarea unor facilităţi fiscale sunt aplicabile în mod corespunzător şi pentru penalităţile de întârziere, precum şi pentru o cotă de 54,2% din dobânzi, aferente obligaţiilor de plată principale administrate de organul fiscal central, cu termene de plată până la 30 septembrie 2015, inclusiv, şi individualizate în decizii de impunere, emise ca urmare a unei inspecţii fiscale, şi comunicate în perioada cuprinsă între 1 octombrie 2015 şi data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2015, în acest caz, condiţia prevăzută la art. 4 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2015 se consideră îndeplinită şi dacă aceste diferenţe de obligaţii de plată principale surit achitate în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. III. - Dobânzile, penalităţile şi alte asemenea sume aferente unor obligaţii de plată principale reprezentând imputaţii stabilite, potrivit legii, de instituţii sau autorităţi publice centrale sau locale în sarcina angajaţilor acestora se anulează dacă obligaţiile de plată principale se achită până la 31 martie 2016. În acest caz, cererea de anulare a accesoriilor se depune şi se soluţionează de către instituţia sau autoritatea publică emitentă a actului de imputare.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PREŞEDINTELE SENATULUI

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 12 ianuarie 2016.

Nr. 4.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2015 privind acordarea unor facilităţi fiscale

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2015 privind acordarea unor facilităţi fiscale şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 11 ianuarie 2016.

Nr. 6.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 53/2015 pentru stabilirea unor măsuri aplicabile în cazul apariţiei la frontiera de stat a României a unui aflux masiv de imigranţi

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 53 din 3 noiembrie 2015 pentru stabilirea unor măsuri aplicabile în cazul apariţiei la frontiera de stat a României a unui aflux masiv de imigranţi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 832 din 6 noiembrie 2015.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PREŞEDINTELE SENATULUI

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 12 ianuarie 2016.

Nr. 5.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţa a Guvernului nr. 53/2015 pentru stabilirea unor măsuri aplicabile în cazul apariţiei la frontiera de stat a României a unui aflux masiv de imigranţi

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 53/2015 pentru stabilirea unor măsuri aplicabile în cazul apariţiei la frontiera de stat a României a unui aflux masiv de imigranţi şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 11 ianuarie 2016.

Nr. 7.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 741

din 3 noiembrie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în ansamblul său, şi, în special, cele ale art. 16 din aceeaşi ordonanţă de urgentă

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Bianca Drăghici - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Marinaccio Trans - S.R.L. din Constanţa în Dosarul nr. 742/118/2015/a1 al Tribunalului Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 664D/2015.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, menţionând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

4. Prin încheierea din camera de consiliu din 25 februarie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 742/118/2015/a1, Tribunalul Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepţia a fost ridicată de reclamanta Marinaccio Trans - S.R.L. din Constanţa, cu ocazia soluţionării unei cereri de reexaminare a taxei judiciare de timbru, formulată într-o cauză având ca obiect pretenţii băneşti.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia apreciază, în esenţă, că, în preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, caracterul de urgenţă este determinat de oportunitatea, raţiunea şi utilitatea reglementării, fără a se evidenţia însă existenţa unei situaţii extraordinare a cărei reglementare nu poate fi amânată, iar elementele cuprinse în Nota de fundamentare nu sunt de natură să justifice adoptarea acesteia. Ca atare, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 nu îndeplineşte exigenţele art. 115 alin. (4) din Constituţie, fiind emisă în mod abuziv şi discriminatoriu în paguba şi împotriva intereselor justiţiabilului şi atrage şi înfrângerea prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5), potrivit cărora „în România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie*

6. Consideră că reglementarea legală criticată aduce atingere şi dispoziţiilor art. 56 alin. (2) din Constituţie, întrucât, cu toate că noile taxe instituite prin ordonanţa criticată sunt justificate de o regândire a sistemului juridic românesc, destinaţia sumelor provenite din taxele judiciare de timbru nu este în totalitate către sistemul juridic, un procent de 30% revenind bugetului de stat. Ca atare, majorarea acestora, motivată doar de necesităţile sistemului de justiţie, este aberantă, în condiţiile în care se doreşte impunerea unei taxe justiţiabilului pentru îndestularea bugetului de stat.

7. De asemenea, arată că justiţiabilul nu mai poate beneficia de actul de justiţie la care este îndreptăţit, din cauza taxelor şi impozitelor camuflate în această taxă de timbru, al cărei cuantum duce la crearea unui serviciu public prohibit justiţiabilului de rând şi, deci, discriminatoriu. În acest sens. arată că, deşi, potrivit art. 21 alin. (4) din Constituţie, „Jurisdicţiile speciale administrative sunt facultative şi gratuite”, prin art. 16 din ordonanţa de urgenţă criticată se impune plata unei taxe de timbru la contestarea unui act administrativ.

8. Totodată, susţine că un justiţiabil nu poate fi obligat la plata unei taxe de timbru atunci când contestă un act emis abuziv de către o instituţie, care este scutită de la plata taxelor de timbru în temeiul art. 30 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, întrucât această măsură contravine principiului egalităţii în faţa legii, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituţie, obligativitatea plăţii taxei respective reprezentând o formă de discriminare în raport cu instituţia respectivă, precum şi o îngrădire a accesului liber la justiţie.

9. Tribunalul Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază că nu sunt întemeiate criticile de neconstituţionalitate. Pentru a concluziona în acest sens, Tribunalul se raportează atât la jurisprudenţa instanţei de contencios european care a statuat că „o deosebire de tratament juridic este discriminatorie atunci când nu este justificată în mod obiectiv şi rezonabil, aceasta însemnând că nu urmăreşte un scop legitim sau nu păstrează un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi obiectivul avut în vedere”, cât şi la jurisprudenţa Curţii Constituţionale.

10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost reţinut în dispozitivul încheierii de sesizare, îl constituie dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările şi completările ulterioare. Din examinarea notelor scrise depuse de autorul excepţiei în motivarea criticii, rezultă că obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie şi dispoziţiile art. 16 din acest act normativ, având următorul conţinut: „în materia contenciosului administrativ, cererile introduse de cei vătămaţi în drepturile lor printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat al unei autorităţi administrative de a le rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege se taxează după cum urmează:

a) cererile pentru anularea actului sau, după caz, recunoaşterea dreptului pretins, precum şi pentru eliberarea unui certificat, a unei adeverinţe sau a oricărui altui înscris - 50 lei;

b) cererile cu caracter patrimonial, prin care se solicită şi repararea pagubelor suferite printr-un act administrativ - 10% din valoarea pretinsă, dar nu mai mult de 300 lei.”

14. Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 alin, (1) care prevede că „Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări”, art. 21 alin. (2)-(4) care consacră accesul liber la justiţie, art. 56 alin. (2) potrivit căruia „Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale” şi art. 115 alin. (4) care prevede că „Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora”

15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile de lege criticate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, din perspectiva unor critici de neconstituţionalitate asemănătoare, iar prin Decizia nr. 567 din 15 septembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 29 octombrie 2015, Decizia nr. 7 din 15 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 12 februarie 2015, şi Decizia nr. 752 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 100 din 6 februarie 2015, a statuat conformitatea acestora cu prevederile Legii fundamentale.

16. Astfel, în deciziile mai sus menţionate, Curtea a reţinut că, în Nota de fundamentare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, legiuitorul delegat a subliniat că modificarea cadrului legal de desfăşurare a procesului civil, prin adoptarea Codului de procedură civilă, precum şi punerea în aplicare a noilor instituţii adoptate prin Codul civil, impuneau revizuirea urgentă a legislaţiei şi în materia taxelor judiciare de timbru, care trebuia să reflecte noua structură şi dinamică a procesului civil, noile garanţii procedurale acordate părţilor pentru asigurarea unui proces echitabil, precum şi acoperirea costurilor suplimentare pentru dezvoltarea infrastructurii, pregătirea personalului din sistemul judiciar etc. Prin urmare, Curtea a apreciat că aspectele menţionate vizează un interes public şi constituie o situaţie extraordinară, a cărei reglementare nu putea fi amânată şi s-a impus adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanţei de urgenţă, cu respectarea art. 115 alin. (4) din Constituţia României, astfel încât critica de neconstituţionalitate extrinsecă este neîntemeiată.

17. În ceea ce priveşte critica referitoare la scutirea instituţiilor statului de la plata taxei judiciare de timbru, Curtea a reţinut că, aşa cum rezultă din prevederile constituţionale ale art. 16, cetăţenii se bucură de drepturile prevăzute în Constituţie şi în legi, fiind egali în faţa acestora şi a autorităţilor publice, în timp ce autorităţile publice exercită atribuţiile ce le sunt stabilite de lege, potrivit competenţei lor, în realizarea funcţiilor pentru care sunt create. Principiul egalităţii în drepturi prevăzut de Constituţie pentru cetăţeni nu poate ca, prin extensie, să primească semnificaţia unei egalităţi între cetăţeni şi autorităţile publice. Ca atare, scutirea autorităţilor publice de la consemnarea vreunei cauţiuni pentru cererile, acţiunile şi orice alte măsuri pe care le îndeplinesc în vederea realizării creanţelor fiscale are o Justificare obiectivă şi raţională, autorităţile respective - creditori bugetari - fiind finanţate de la bugetul de stat pentru a putea funcţiona, iar taxele respective se fac venit tot la bugetul de stat, astfel că ar fi absurd ca autorităţile în cauză să fie obligate (formal) sa plătească din buget o taxă care revine aceluiaşi buget.

18. Referitor la critica potrivit căreia art. 16 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 contravine art. 21 alin. (2)-(4) din Constituţie, Curtea a statuat că aceste dispoziţii se referă la cererile introduse în faţa instanţei de contencios administrativ şi nu dispun cu privire la jurisdicţiile speciale administrative, care, potrivit Constituţiei, sunt facultative şi gratuite. Aşa fiind, prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (4) nu au legătură cu dispoziţiile art. 16 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013. De asemenea, nu este afectat nici accesul liber la justiţie, deoarece, în jurisprudenţa sa, Curtea a stabilit în nenumărate rânduri că prestaţiile judecătoreşti nu trebuie şi nu pot fi în toate cazurile gratuite. Nicio prevedere constituţională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiţie, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităţilor judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiţie. Regula este cea a timbrării acţiunilor în justiţie, excepţiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor.

19. Cât priveşte pretinsa încălcare a prevederilor constituţionale referitoare la aşezarea justă a sarcinilor fiscale, Curtea nu a reţinut nici această critică, întrucât dispoziţiile de lege supuse controlului de constituţionalitate sunt tocmai o aplicare a celor statuate prin norma constituţională, iar cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiţie sunt cheltuieli publice, în a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constituţie, cetăţenii sunt obligaţi să contribuie prin impozite şi taxe, stabilite în condiţiile legii.

20. De asemenea, prin Decizia nr. 118 din 6 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 351 din 13 mai 2014, referitor la critica privind destinaţia sumelor provenite din taxa judiciară de timbru, Curtea a reţinut că, potrivit prevederilor constituţionale, este dreptul exclusiv al legiuitorului să stabilească destinaţia impozitelor şi taxelor, precum şi a altor venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat, în condiţiile legii. Totodată, Curtea a constatat că „independenţa financiară a justiţiei nu este dată de destinaţia taxei judiciare de timbru, ci de existenţa în sine a unor alocaţii bugetare suficiente pentru a se asigura buna funcţionare a instanţelor. Taxele judiciare de timbru constituie o contraprestaţie raportat la actul de justiţie, însă faptul că ele nu se fac venit la bugetul afectat sistemului justiţiei nu înseamnă automat că o asemenea taxă nu are un scop legitim. Statul poate să acorde o altă destinaţie sumelor de bani provenite din contraprestaţia efectuată la serviciul public prestat de instanţele judecătoreşti, respectiv ca acestea să se facă venit la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale în raza căreia debitorul îşi are domiciliul sau, după caz, sediul fiscal.”

21. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Marinaccio Trans - S.R.L. din Constanţa în Dosarul nr. 742/118/2015/a1 al Tribunalului Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în ansamblul său, şi, în special, cele ale art. 16 din aceeaşi ordonanţă de urgenţă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi generai obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Constanţa - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 3 noiembrie 2015.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Bianca Drăghici

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 742

din 3 noiembrie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 71 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţa a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 71 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, excepţie ridicată de Consiliul Local al Comunei Orbească, judeţul Teleorman, în Dosarul nr. 31/87/2015 al Tribunalului Teleorman - Secţia conflicte de muncă, asigurări sociale şi contencios administrativ şi fiscal - Completul specializat pentru contencios administrativ şi fiscal. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 766D/2015.

2. La apelul nominal, lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Arată că, deşi primarul, consilierii locali şi consilierii judeţeni fac parte din aceeaşi categorie, şi anume aceea a aleşilor locali, diferenţele de salarizare între consilieri, pe de O parte, şi primari, pe de altă parte, rezultă atât din modul de desfăşurare a activităţii acestora, cât şi de plată a indemnizaţiei. Astfel, în timp ce primarul are o activitate continuă, iar indemnizaţia acestuia se stabileşte lunar, consilierii locali/judeţeni sunt plătiţi în funcţie de participarea la şedinţele consiliului. Ca atare, fixarea ca element de reper a unei indemnizaţii avute de primar în decembrie 2013 nu reprezintă, în opinia Ministerului Public, retroactivitate, ci doar un criteriu obiectiv în funcţie de care urmează a se stabili, pe viitor, indemnizaţia consilierilor locali/judeţeni.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

4. Prin încheierea din 2 aprilie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 31/87/2015, Tribunalul Teleorman - Secţia conflicte de muncă, asigurări sociale şi contencios administrativ şi fiscal - Completul specializat pentru contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 71 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Consiliul Local al Comunei Orbească, judeţul Teleorman, cu ocazia judecării unei acţiuni civile având ca obiect anularea unui act emis de autorităţile publice locale, respectiv anularea Hotărârii nr. 42/2014 a Consiliului Local Orbească privind acordarea indemnizaţiei de şedinţă pentru membrii consiliului local.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că reglementarea criticată

reprezintă o normă nelegală instituită în dezacord cu dispoziţiile art. 34 alin. (2) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, neconstituţională raportat la consilierii locali, care sunt obligaţi să suporte un tratament discriminatoriu în raport cu o altă categorie a aleşilor locali, respectiv primarii, prin instituirea unui regim diferit de salarizare, deşi este vorba despre aceeaşi categorie profesională, şi anume aceea a aleşilor locali. Arată că textul legal criticat reglementează o situaţie de excepţie pe criterii sociale ori pe criteriul funcţiei deţinute deoarece, deşi prin acelaşi act normativ este legiferat dreptul primarilor de a beneficia de o indemnizaţie calculată în baza noii legi, în cazul consilierilor locali, acestora li se interzice dreptul de a beneficia de indemnizaţii de şedinţă determinate corespunzător noilor indemnizaţii ale primarilor, împrejurare care, în opinia autorului excepţiei, se circumscrie unei evidente încălcări a egalităţii cetăţenilor în faţa legii. În acest context, apreciază că dispoziţiile legale contestate, astfel cum sunt redactate, intră în contradicţie şi cu prevederile cuprinse în Statutul aleşilor locali.

6. Raportat la art. 15 alin. (2) din Constituţie, autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că reglementarea criticată „creează o situaţie juridică nouă, însă prevede că noua situaţie juridică s-a născut din fapte anterioare intrării sale în vigoare, deoarece instituie procedura determinării indemnizaţiilor consilierilor locali prin raportare la indemnizaţiile primarilor stabilite în trecut, la nivelul lunii decembrie 2013.” Astfel, „deşi îşi propune să instituie un nou mod de stabilire a indemnizaţiilor primarilor, totuşi legea devine retroactivă în ceea ce priveşte modul de stabilire a indemnizaţiilor pentru consilierii locali”.

7. Tribunalul Teleorman - Secţia conflicte de muncă, asigurări sociale şi contencios administrativ şi fiscal - Completul specializat pentru contencios administrativ şi fiscal apreciază că prevederile art. 71 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 sunt constituţionale.

8. În conformitate cu prevederile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1) şi (2), art. 2, 3,10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 71 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 703 din 15 noiembrie 2013, articol introdus prin Legea nr. 28/2014 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 21 martie 2014. Textul legal criticat are următorul conţinut normativ:

Art. 71 alin. (3): „Pentru consilierii locali, respectiv consilierii judeţeni, indemnizaţiile de şedinţă prevăzute la art. 34 alin. (2) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare, se stabilesc prin aplicare la indemnizaţiile corespunzătoare primărilor, primarului general, respectiv preşedinţilor consiliilor judeţene stabilite, conform prevederilor legale în vigoare, pentru luna decembrie 2013.”

12. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate consideră că aceste prevederi contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1)-(2) privind egalitatea în drepturi şi celor ale art. 15 alin. (2) referitoare la neretroactivitatea legii civile.

13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, în prezenta cauză, critica se fundamentează pe faptul că, potrivit art. 34 alin. (1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, „pentru participarea la lucrările consiliului şi ale comisiilor de specialitate, consilierii au dreptul la o indemnizaţie de şedinţă”. Autorul excepţiei arată că, potrivit art. 2 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 393/2004, atât consilierii locali, cât şi primarul fac parte din aceeaşi categorie profesională, şi anume categoria aleşilor locali, iar potrivit art. 34 alin. (2) din actul normativ precitat, pentru participarea la lucrările consiliului şi ale comisiilor de specialitate consilierii au dreptul la o indemnizaţie de şedinţă în cuantum de până la 5 % din indemnizaţia lunară a primarului/preşedintelui consiliului judeţean/primarului general al Municipiului Bucureşti. Prin urmare, autorul excepţiei deduce că indemnizaţia de şedinţă a consilierilor locali se determină în funcţie de indemnizaţia lunară a primarului, implicit în funcţie de indemnizaţia lunară a primarului din luna în care au avut loc şedinţele ordinare ale consiliului local şi ale comisiilor de specialitate, iar din această perspectivă apreciază ca fiind neconstituţionale prevederile art. 71 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013.

14. În contextul criticilor formulate, Curtea constată că indemnizaţia de şedinţă acordată aleşilor locali nu reprezintă venituri realizate dintr-o activitate profesională, întrucât activitatea alesului local se realizează în baza unui mandat rezultat din alegeri, iar nu în temeiul unui contract de muncă, al unui contract civil sau al unui contract de drept public. Prin urmare, calitatea de ales local nu poate fi asimilată cu o activitate profesională, după cum nici indemnizaţia aferentă acestei calităţi nu poate fi asimilată cu veniturile realizate dintr-o astfel de activitate.

15. Astfel, prin Decizia nr. 176 din 19 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 329 din 14 mai 2015, Curtea a subliniat faptul că „activitatea desfăşurată de un consilier nu poate fi asimilată cu activitatea desfăşurată de o persoană încadrată în muncă, deoarece prestaţia consilierilor în folosul comunităţii nu are caracter permanent, specific contractelor de muncă, aceasta manifestându-se sub forma participării la şedinţele de consiliu şi comisii de specialitate, care au loc o dată sau de două ori pe lună, însumând câteva ore.”

16. În acest sens, s-a pronunţat şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţiile Unite prin Decizia nr. 16 din 18 februarie 2008 privind examinarea unui recurs în interesul legii, decizie publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 837 din 12 decembrie 2008, şi a reţinut că „natura juridică a indemnizaţiei de şedinţă, la care au dreptul consilierii locali pentru participarea la lucrările consiliului şi ale comisiilor de specialitate, potrivit art. 34 din Legea nr. 393/2004, nu justifică încadrarea ei într-o remuneraţie sau alt venit cu caracter permanent De asemenea, a observat „că indemnizaţia de şedinţă la care au dreptul consilierii locali, conform dispoziţiilor din textul de lege menţionat, nu este decât o remuneraţie ocazională şi nepermanentă şi care prin cuantumul ei nu poate să fie asemănătoare sumelor de bani asimilabile unui venit Instanţa supremă a conchis că „această indemnizaţie de care beneficiază consilierii locali este corespunzătoare numărului de şedinţe la care au participat şi nu poate fi asimilată cu un venit constant şi permanent de natura indemnizaţiilor şi salariilor pe care le primesc demnitarii, funcţionarii publici, angajaţii etc.”

17. Totodată, Curtea reţine că, în conformitate cu art. 25 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, consilierii locali sunt aleşi locali care, în timpul mandatului, Îndeplinesc o funcţie de autoritate publică. Pentru participarea la şedinţele consiliului local şi ale comisiilor de specialitate, consilierul primeşte o indemnizaţie stabilită în condiţiile legii, aşa cum se prevede în art. 51 alin. (5) din Legea nr. 215/2001. Totodată, potrivit art. 51 alin. (7) din acelaşi act normativ, „Consiliul local poate hotărî diminuarea cuantumului indemnizaţiei prevăzute la alin. (5) şi a cotei în care se face decontarea conform prevederilor alin. (6), în concordanţă cu posibilităţile de finanţare. “

18. Curtea consideră că indemnizaţia primită de consilierul local/judeţean nu poate fi asimilată cu indemnizaţia încasată în exercitarea unor funcţii cu caracter de permanenţă, cum ar fi aceea de primar, senator sau deputat. Astfel, activitatea de consilier local nu este o funcţie, ci o calitate, nu este salarizată, ci indemnizată, nu are caracter regulat, organizat şi permanent, şi nu poate fi asimilată cu o funcţie electivă. Această activitate nu se desfăşoară în baza unui contract de muncă sau civil, ci în baza unui mandat, iar venitul obţinut este doar impozabil. Consilierului local/judeţean, pentru activitatea prestată, nu i se acordă o retribuţie sau remuneraţie care sa aibă caracter salarial, ci i se acordă o indemnizaţie de şedinţă, în funcţie de participarea la şedinţele consiliului local. Aşa fiind, întrucât indemnizaţia de şedinţă acordată consilierilor locali/judeţeni nu reprezintă un drept de natură constituţională, Curtea apreciază că nu se poate reţine încălcarea normelor constituţionale invocate în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate.

19. De altfel, în jurisprudenţa sa, Curtea a statuat că sporurile, premiile şi alte stimulente, acordate demnitarilor şi altor salariaţi prin acte normative, nu reprezintă drepturi fundamentale, consacrate şi garantate de Constituţie. Diferenţierea indemnizaţiilor şi a salariilor de bază pentru demnitari şi alţi salariaţi din sectorul bugetar este opţiunea liberă a legiuitorului, ţinând seama de importanţa şi complexitatea diferitelor funcţii. Legiuitorul este în drept, totodată, să instituie anumite sporuri la indemnizaţiile şi salariile de bază, premii periodice şi alte stimulente, pe care le poate diferenţia în funcţie de categoriile de personal cărora li se acordă, le poate modifica în diferite perioade de timp, le poate suspenda sau chiar anula (a se vedea în acest sens, spre exemplu, Decizia nr. 108 din 14 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 8 martie 2006, Decizia nr. 693 din 17 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 915 din 10 noiembrie 2006, Decizia nr. 1.601 din 9 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 91 din 4 februarie 2011, sau Decizia nr. 1.615 din 20 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 99 din 8 februarie 2012).

20. Curtea a constatat, totodată, că este dreptul autorităţii legiuitoare de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanţă cu condiţiile economice şi sociale existente la un moment dat. În această privinţă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut că statul este cel în măsură să stabilească valoarea sumelor care urmează a fi plătite angajaţilor săi din bugetul de stat. Statul poate dispune introducerea, suspendarea sau încetarea plăţii unor astfel de sume prin modificări legislative corespunzătoare (a se vedea, de exemplu, Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunţată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23).

21. Pentru argumentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Consiliul Local al Comunei Orbească, judeţul Teleorman, în Dosarul nr. 31/87/2015 al Tribunalului Teleorman - Secţia conflicte de muncă, asigurări sociale şi contencios administrativ şi fiscal - Completul specializat pentru contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. 71 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Teleorman - Secţia conflicte de muncă, asigurări sociale şi contencios administrativ şi fiscal - Completul specializat pentru contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 3 noiembrie 2015.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 811

din 24 noiembrie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (4) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 14/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecţiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislaţia din domeniul achiziţiilor publice

 

Daniel Marius Morar - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (4) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 14/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecţiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislaţia din domeniul achiziţiilor publice, excepţie ridicată de Unitatea Administrativ – Teritorială Judeţul Călăraşi în Dosarul nr. 4.002/2/2014 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.191D/2015.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a depus la dosar un punct de vedere prin care solicită respingerea ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând în acest sens Decizia Curţii Constituţionale nr. 414 din 28 mai 2015.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Sentinţa civilă nr. 3.383 din 10 decembrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 4.002/2/2014, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (4) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 14/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecţiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislaţia din domeniul achiziţiilor publice. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Unitatea Administrativ - Teritorială Judeţul Călăraşi într-o cauză având ca obiect principal soluţionarea cererii de anulare a Deciziei nr. 31 din 20 ianuarie 2014 emise de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, prin care a fost respinsă contestaţia împotriva Notei privind neîncadrarea în prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 14/2013.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine, în esenţă, că prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor art. 16 şi art. 53 din Constituţie. În acest sens arată că, potrivit dispoziţiilor de lege criticate, suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecţiilor financiare se aplică doar pentru contractele de achiziţie publică care au făcut obiectul verificării în concordanţă cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 30/2006. Conform art. 1 alin. (2) din această ordonanţă de urgenţă a Guvernului, în vigoare la momentul încheierii contractelor, făceau obiectul verificării aspectele procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor cu valoare estimată, fără TVA, egală sau mai mare decât pragurile valorice prevăzute la art. 124 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, aprobată prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

6. Potrivit art. 4 lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2006, în îndeplinirea funcţiei de verificare, Ministerul Finanţelor Publice emitea avize cu caracter consultativ în situaţia în care se constatau neconcordanţe în aplicarea legislaţiei în domeniul achiziţiei publice. Prin structurile sale Specializate de la nivel central şi teritorial, Ministerul Finanţelor Publice efectua verificarea procesului de atribuire a contractelor, în mod selectiv, pe baza unor criterii de selecţie. Coroborând textele de lege invocate, rezultă fără putinţă de tăgadă că, dacă Ministerul Finanţelor Publice selecta verificarea procesului de atribuire a contractelor, numai atunci acestea ar fi făcut obiectul verificării şi emiterii, dacă era cazul, de avize cu caracter consultativ.

7. Prin urmare, consideră autorul excepţiei că, atât timp cât prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2006 verificarea de către Ministerul Finanţelor Publice a procedurii de atribuire a contractelor era selectivă, impunând acum, prin art. 2 alin. (4) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 14/2013, obligativitatea verificării Unităţii pentru coordonarea şi verificarea achiziţiilor publice/compartimentelor de verificare a achiziţiilor publice, denumite în continuare UCVAP/CVAP, se încalcă principiul egalităţii în drepturi, consacrat de art. 16 din Constituţie. Aşa fiind, consideră că prin prevederile criticate nu se aplică un tratament juridic egal tuturor entităţilor juridice care s-au aflat în situaţii identice, nerecunoscându-se aceleaşi drepturi pentru toţi beneficiarii fondurilor europene cărora li s-au aplicat corecţii financiare şi care au înregistrat abateri de la legislaţia din domeniul achiziţiilor publice.

8. Totodată, arată că, dacă legiuitorul a stabilit prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2006 că verificările se fac selectiv, atunci, prin instituirea condiţiei obligativităţii verificărilor, s-a restrâns exerciţiul unor drepturi, încălcându-se astfel prevederile art. 53 din Constituţie.

9. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi-a exprimat opinia în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că egalitatea în faţa legii are ca premisă doar raportarea la situaţii identice sau cel puţin comparabile, ceea ce nu este cazul în speţă. Aspectul esenţial care îi diferenţiază pe cei verificaţi de UCVAP de cei neverificaţi, care este criteriul în circumscrierea sferei de aplicare a textului, este acela că cei verificaţi fără a se identifica abateri s-au bazat pe principiul încrederii legitime pe instituţia specializată a statului, principiu căruia prezenta reglementare îi conferă un caz particular, specific de aplicare.

10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere depus la dosar de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 2 alin. (4) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 14/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecţiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislaţia din domeniul achiziţiilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 472 din 30 iulie 2013, aprobată cu modificări prin Legea nr. 16/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea f, nr. 155 din 4 martie2015, dispoziţii care au următorul cuprins: „Prevederile alin. (1)-(3) se aplică: a) numai în cazul contractelor de achiziţie publică, a căror procedură de atribuire a fost iniţiată înainte de data de 10 iunie 2011 de beneficiarii prevăzuţi la art. 1, care a făcut obiectul verificării Unităţii pentru coordonarea şi verificarea achiziţiilor publice/compartimentelor de verificare a achiziţiilor publice, denumite în continuare UCVAP/CVAP, şi pentru care nu există un aviz consultativ emis de acestea, în conformitate cu art. 4 lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2006 privind funcţia de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, valabilă până la această dată; [...]”.

14. Autoarea excepţiei de neconstituţionalitate susţine Că dispoziţiile de lege criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în faţa legii şi art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale.

15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că asupra aceloraşi dispoziţii de lege, raportate la aceleaşi prevederi constituţionale invocate în prezenta cauză, s-a mâi pronunţat prin Decizia nr. 414 din 28 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 31 iulie 2015, respingând ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate ridicată de acelaşi autor.

16. Prin această decizie, paragrafele 21-27, Curtea a reţinut, în esenţă, că împrejurarea că legiuitorul a condiţionat suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecţiilor financiare de îndeplinirea anumitor condiţii, printre care şi aceea ca procedura de atribuire a contractelor de achiziţie publică să fi făcut obiectul verificării Unităţii pentru coordonarea şi verificarea achiziţiilor publice/compartimentelor de verificare a achiziţiilor publice (UCVAP/CVAP), reprezintă o măsură legislativă pe deplin justificată, având în vedere sumele considerabile ce trebuie plătite de la bugetul de stat în contul creanţelor stabilite pentru neregulile constatate în desfăşurarea procedurilor de achiziţii publice. Curtea a reţinut că, aşa cum rezultă din Nota de fundamentare a Ordonanţei Guvernului nr. 14/2013, trebuie avută în vedere şi poziţia Comisiei Europene, care a recomandat, în mod repetat, că „Guvernul României trebuie să ia măsuri strategice pentru a asigura suportarea sumelor aferente corecţiilor de la bugetul de stat”, iar neadoptarea acestor măsuri „poate conduce la scăderea gradului de absorbţie a fondurilor alocate României şi, ulterior, la grevarea bugetului de stat cu sumele necesare finalizării proiectelor contractate.”

17. Totodată, Curtea a constatat că, în ceea ce priveşte verificarea procesului de atribuire a contractelor de achiziţie publică, legiuitorul a avut în vedere o serie de criterii, precis determinate, şi anume: sursa de finanţare a contractului ce urmează a fi încheiat (selectându-se cu prioritate procedurile iniţiate de autorităţile contractante pentru atribuirea contractelor finanţate din fonduri comunitare nerambursabile), tipul procedurii de atribuire, tipul contractului ce urmează a fi încheiat, selectându-se procedurile de atribuire în ordinea complexităţii lor, a valorii estimate a contractului de achiziţie publică, şi anume în ordinea descrescătoare a valorii estimate a contractelor ce urmează a fi încheiate, precum şi istoricul şi experienţa autorităţii contractante/entităţii juridice în domeniul achiziţiilor publice. Ca atare, noţiunea de „selectiv”prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2006 nu are semnificaţia unei verificări aleatorii, ci această verificare se desfăşoară pe baza unor criterii stabilite, punctual, prin Normele de aplicare ale acestei ordonanţe de urgenţă a Guvernului.

18. Referitor la critica privind încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituţie, Curtea a reţinut că Ordonanţa Guvernului nr. 14/2013 reglementează situaţia unor persoane juridice de drept public, beneficiari de fonduri europene, în speţă autoarea excepţiei de neconstituţionalitate fiind o unitate administrativ-teritorială care, potrivit art. 21 alin. (1) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, este persoană juridică de drept public. Or, art. 16 alin. (1) din Constituţie vizează egalitatea în drepturi între cetăţeni şi nu între persoane juridice de drept public. Astfel, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, citată la paragraful 26 al Deciziei nr. 414 din 28 mai 2015, principiul egalităţii „nu îşi găseşte aplicarea atunci când este vorba de a compara regimul juridic al unor persoane fizice sau juridice de drept privat, cu sau fără scop comercial, cu cel căruia îi sunt supuse instituţiile publice, ca persoane juridice înfiinţate prin acte de putere sau de dispoziţie ale autorităţilor publice centrale sau locale în scopul realizării unor acţiuni fără caracter comercial sau pentru îndeplinirea unui serviciu public nepatrimonial.”

19. Curtea a mai reţinut că, în cauză, fiind vorba de acordarea unor facilităţi fiscale pentru anumite persoane juridice de drept public, în considerarea unui scop legitim, este apanajul legiuitorului să stabilească întinderea şi aplicarea în concret a acestora. Aşa fiind, măsura legislativă criticată este în deplină concordanţă şi cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului prin care s-a statuat că un stat contractant, mai ales atunci când elaborează şi pune în practică o politică în materie fiscală, se bucură de o marjă largă de apreciere (a se vedea, în acest sens, Hotărârea din 23 februarie 2006, pronunţată în Cauza Stere şi alţii împotriva României, paragraful 50).

20. Având în vedere aspectele menţionate, Curtea a constatat că nu se poate reţine nici critica potrivit căreia prin reglementarea legală criticată se instituie „o restrângere nepermisă a beneficiarilor de fonduri europene”, cu încălcarea art. 53 din Constituţie.

21. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudenţa Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în Decizia nr. 414 din 28 mai 2015 îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicata de Unitatea Administrativ - Teritorială Judeţul Călăraşi în Dosarul nr. 4.002/2/2014 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 2 alin. (4) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 14/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecţiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislaţia din domeniul achiziţiilor publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 24 noiembrie 2015.

 

PREŞEDINTE

DANIEL MÂRIUS MORAR

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind înfiinţarea Comitetului interministerial în domeniul activităţii de control la nivelul administraţiei publice centrale

 

În temeiul art. 18 alin. (1) şi art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Art. 1. - (1) începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, se înfiinţează Comitetul interministerial în domeniul activităţii de control la nivelul administraţiei publice centrale, denumit în continuare Comitetul, având componenţa prevăzută în anexa la prezenta decizie.

(2) Comitetul este condus de secretarul de stat, şeful Corpului de control al primului-ministru, care are calitatea de preşedinte.

Art. 2. - (1) Comitetul are ca obiectiv elaborarea proiectelor de acte normative pentru reglementarea activităţii de control desfăşurate de către Corpul de control al primului-ministru şi, respectiv, de către corpurile de control de la nivelul ministerelor şi al celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale.

(2) Proiectele de acte normative, elaborate potrivit prevederilor alin. (1), se transmit Secretariatului General al Guvernului în vederea aplicării dispoziţiilor Hotărârii Guvernului nr. 561/2009 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea şi prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum şi a altor documente, în vederea adoptării/aprobării.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Sorin Sergiu Chelmu

 

Bucureşti, 13 ianuarie 2016.

Nr. 12.

 

ANEXĂ

 

COMPONENŢA

Comitetului interministerial în domeniul activităţii de control la nivelul administraţiei publice centrale

 

1. Valentin Mircea, secretar de stat, şeful Corpului de control al primului-ministru - preşedinte;

2. Silviu Barbu, judecător delegat, inspector general al afacerilor externe din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, coordonator al Corpului de control şi evaluare diplomatică - coordonator tehnic;

3. Alina Barbu, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, Direcţia elaborare acte normative, Ministerul Justiţiei - membru;

4. Ion Damian, director, Direcţia executare silită cazuri speciale, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - membru;

5. Constantin Lica, director general, Corpul de control al primului-ministru - membru;

6. Roxana Chivoiu, director, Direcţia juridică şi administrativă, Corpul de control al primului-ministru - membru.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

AUTORITATEA NAŢIONALĂ SANITARĂ VETERINARĂ ŞI PENTRU SIGURANŢA ALIMENTELOR

 

ORDIN

privind completarea anexei nr. 1 la Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 96/2014 privind aprobarea tarifelor aplicabile în domeniul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor

 

Văzând Referatul de aprobare nr. 5.662 din 5 octombrie 2015, întocmit de Direcţia generală sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor din cadrul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor,

având în vedere prevederile art. 10 lit. b) şi art. 48 alin. (5) şi (7) din Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 3 alin. (3) şi art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.415/2009 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi a unităţilor din subordinea acesteia, cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor emite următorul ordin:

Art. I. - La anexa nr. 1 la Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 96/2014 privind aprobarea tarifelor aplicabile în domeniul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 611 şi 611 bis din

18 august 2014, cu modificările ulterioare, litera A se completează după cum urmează:

1. După punctul 77 se introduce un nou punct, punctul 771, cu următorul cuprins:

 

Nr. crt.

Denumire analiză/Test

Tip probă

Metoda/Tehnica de laborator/Referenţial de metodă

Tarif lei/analiză/examen/operaţiune

„771

Detecţia anticorpilor antivirusuri febră aftoasă prin virusneutralizare

Ser sanguin

Virusneutralizare

141”

 

2. După punctul 92 se introduc două noi puncte, punctele 921 şi 922, cu următorul cuprins:

 

Nr. crt.

Denumire analiză/Test

Tip probă

Metoda/Tehnica de laborator/Referenţial de metodă

Tarif lei/analiză/examen/operaţiune

„921

Izolarea şi identificarea virusurilor febrei aftoase şi bolii veziculoase a porcului prin inoculare pe culturi celulare

Mojarat material patologic primar (epiteliu şi lichid vezicular) sau supematant cultură celulară

Izolare pe culturi celulare şi detecţia de antigen (identificare prin ELISA)

376

922

Detecţia antigenelor virusurilor febrei aftoase şi bolii veziculoase a porcului prin tehnica imunoenzimatică (ELISA)

Mojarat material patologic primar (epiteliu şi lichid vezicular) sau supematant cultură celulară

Detecţie de antigen (identificare prin ELISA)

143”

 

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor,

Laszlo Csutak Nagy,

vicepreşedinte - subsecretar de stat

 

Bucureşti, 30 decembrie 2015.

Nr. 193.

 

ACTE ALE CASEI NAŢIONALE DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

 

CASA NAŢIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

 

ORDIN

pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 280/2015 privind constituirea Comisiei de experţi pentru afecţiuni hepatice şi aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Comisiei de experţi pentru afecţiuni hepatice

 

Având în vedere:

- Referatul de aprobare al Serviciului medical al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. MS/SM/4.356 din 10 decembrie 2015;

- art. 278 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările ulterioare;

- art. 8 şi art. 37 alin. (1) din Statutul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, aprobată prin Legea nr. 184/2015;

- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 69/2014 privind stabilirea unor măsuri financiare în domeniul sănătăţii şi pentru modificarea unor acte normative, cu completările ulterioare;

- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 2/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi alte măsuri, aprobată cu modificări prin Legea nr. 171/2015, cu modificările şi completările ulterioare;

- Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 3/1/2015 privind modelul de contract, metodologia de negociere, încheiere şi monitorizare a modului de implementare şi derulare a contractelor de tip cost-volum/cost-volum-rezultat, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul dispoziţiilor art. 291 alin. (2) din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările ulterioare, şi ale art. 17 alin. (5) din Statutul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972/2006, cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate emite următorul ordin:

Art. I. - Anexa nr. 1 la Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 280/2015 privind constituirea Comisiei de experţi pentru afecţiuni hepatice şi aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Comisiei de experţi pentru afecţiuni hepatice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 313 din 7 mai 2015, cu modificările ulterioare, se modifică şi se înlocuieşte cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Persoanele nominalizate în anexă, precum şi direcţiile de specialitate din cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,

Vasile Ciurchea

 

Bucureşti, 14 decembrie 2015.

Nr. 1.477.

 

ANEXĂ

(Anexa nr. 1 la Ordinul nr. 280/2015)

 

Componenţa Comisiei de experţi pentru afecţiuni hepatice este:

a) prof. dr. Alexandru Oproiu - preşedintele comisiei;

b) conf. dr. Mircea Mănuc - vicepreşedintele comisiei;

c) prof. dr. Emanoil Ceauşu - membru,

d) prof. dr. Radu Voiosu - membru;

e) conf. dr. Dan-Ionuţ Gheonea - membru;

f) asist. univ. dr. Alice Ziazin Nisanian - membru;

g) asist. univ. dr. Carmen Preda - membru;

h) dr. Roxana Radu - secretarul comisiei;

i) dr. Irene Tudor - secretarul comisiei;

j) dr. Andreea Oana Zaharia - secretarul comisiei.

 

ACTE ALE BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI

 

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

 

ORDIN

privind dispunerea radierii din Registrul general al instituţiilor financiare nebancare a Societăţii Comerciale DBR FACTOR IFN - S.A.

 

Având în vedere solicitarea privind radierea din Registrul general a Societăţii Comerciale DBR FACTOR IFN - S.A., formulată în baza art. 28 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 93/2009 privind instituţiile financiare nebancare, cu modificările şi completările ulterioare, prin Scrisoarea înregistrată la Banca Naţională a României - Direcţia supraveghere cu nr. 15.902 din 27 octombrie 2015, şi îndeplinirea cerinţelor prevăzute de art. 113 alin. (1) din Regulamentul Băncii Naţionale a României nr. 20/2009 privind instituţiile financiare nebancare, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 35 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României,

guvernatorul Băncii Naţionale a României emite următorul ordin:

Articol unic. - Se dispune radierea din Registrul general al instituţiilor financiare nebancare, ţinut la Banca Naţională a României, a Societăţii Comerciale DBR FACTOR IFN - S.A., cu sediul în Cluj-Napoca, Str. Fabricii nr. 93-103, judeţul Cluj, înregistrată la registrul comerţului cu nr. J12/2088/2010, cod unic de înregistrare RO23344860, înscrisă în Registrul general cu nr. RG-PJR-13-110235, la secţiunea k) „Activităţi multiple de creditare”.

 

Guvernatorul Băncii Naţionale a României,

Mugur Constantin Isărescu

 

Bucureşti, 18 decembrie 2015.

Nr. 1.181.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.