MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 43/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 43         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 20 ianuarie 2016

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

308/2015. - Lege pentru ratificarea Acordului de parteneriat economic preliminar între Câte d’Ivoire, pe de o parte, şi Comunitatea Europeană şi statele sale membre, pe de altă parte, semnat la Abidjan la 26 noiembrie 2008 şi la Bruxelles la 22 ianuarie 2009

 

921/2015. - Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului de parteneriat economic preliminar între Cote d’Ivoire, pe de o parte, şi Comunitatea Europeană şi statele sale membre, pe de altă parte, semnat la Abidjan la 26 noiembrie 2008 şi la Bruxelles la 22 ianuarie 2009

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

36. - Ordin al ministrului afacerilor externe pentru publicarea Rezoluţiei Consiliului de Securitate al ONU 2246 (2015)

 

3.051. - Ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice privind aprobarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a evaluărilor naţionale la finalul claselor a II-a, a IV-a şi a VI-a

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

1. - Ordin privind stabilirea unor măsuri provizorii referitoare la implementarea Codului reţelei pentru Sistemul naţional de transport al gazelor naturale, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 16/2013

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru ratificarea Acordului de parteneriat economic preliminar între Cote d’Ivoire, pe de o parte, şi Comunitatea Europeană şi statele sale membre, pe de altă parte, semnat la Abidjan la 26 noiembrie 2008 şi la Bruxelles la 22 ianuarie 2009

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se ratifică Acordul*) de parteneriat economic preliminar între Câte d’Ivoire, pe de o parte, şi Comunitatea Europeană şi statele sale membre, pe de altă parte, semnat la Abidjan la 26 noiembrie 2008 şi la Bruxelles la 22 ianuarie 2009,

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

AUGUSTIN-CONSTANTIN MITU

 

Bucureşti, 3 decembrie 2015.

Nr. 308.


*) Acordul se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 43 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial*, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului de parteneriat economic preliminar între Cote d’Ivoire, pe de o parte, şi Comunitatea Europeană şi statele sale membre, pe de altă parte, semnat la Abidjan la 26 noiembrie 2008 şi la Bruxelles la 22 ianuarie 2009

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru ratificarea Acordului de parteneriat economic preliminar între Cote d’Ivoire, pe de o parte, şi Comunitatea Europeană şi statele sale membre, pe de altă parte, semnat la Abidjan la 26 noiembrie 2008 şi la Bruxelles la 22 ianuarie 2009 şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 2 decembrie 2015.

Nr. 921.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE

 

ORDIN

pentru publicarea Rezoluţiei Consiliului de Securitate al ONU 2246 (2015)

 

În baza art. 5 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancţiunilor internaţionale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 217/2009, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 5 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 8/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Externe, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul afacerilor externe emite prezentul ordin.

Articol unic. - Se dispune publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Rezoluţiei Consiliului de Securitate al ONU 2246 (2015), prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

 

p. Ministrul afacerilor externe,

George Ciamba,

secretar de stat

 

Bucureşti, 5 ianuarie 2016.

Nr. 36.

 

ANEXĂ

 

Organizaţia Naţiunilor Unite

S/RES/2246 (2015)

Consiliul de Securitate

Distribuire: generală

10 noiembrie 2015

 

REZOLUŢIA 2246 (2015)

adoptată de Consiliul de Securitate la cea de a 7.554-a reuniune din data de 10 noiembrie 2015

 

Consiliul de Securitate,

reamintind rezoluţiile sale anterioare şi declaraţiile cu privire la situaţia din Somalia, în special rezoluţiile nr. 1814 (2008), 1816 (2008), 1838 (2008), 1844 (2008), 1846 (2008), 1851 (2008), 1897 (2009), 1918 (2010), 1950 (2010), 1976 (2011), 2015 (2011), 2020 (2011), 2077 (2012), 2125 (2013) şi 2184 (2014), precum şi Declaraţia preşedintelui său (S/PRST/2010/16)din 25 august 2010 şi (S/PRST/2012/24) din 19 noiembrie 2012,

salutând Raportul secretarului general (S/2015/776), solicitat prin Rezoluţia 2184 (2014), privitor la punerea în aplicare a acelei rezoluţii şi la situaţia în legătură cu pirateria şi tâlhăria armată pe mare în largul coastelor Somaliei,

reafirmând respectul său pentru suveranitatea, integritatea teritorială, independenţa politică şi unitatea Somaliei, inclusiv pentru drepturile suverane ale Somaliei în conformitate cu dreptul internaţional, în legătură cu resursele naturale din largul coastelor sale, inclusiv cele de pescuit,

constatând că eforturile conjugate ale statelor, regiunilor, organizaţiilor, industriei marine, sectorului privat, mecanismelor pentru strategii (think tanks) şi societăţii civile împotriva pirateriei au avut ca rezultat o scădere constantă a frecvenţei atacurilor, precum şi a deturnărilor, începând cu anul 2011 şi până în prezent, şi continuând să exprime o profundă îngrijorare faţă de ameninţarea continuă a pirateriei şi a tâlhăriei armate pe mare asupra furnizării prompte şi în condiţii de siguranţă a ajutorului umanitar către Somalia şi regiune, asupra siguranţei navigatorilor şi a altor persoane, asupra navigaţiei internaţionale şi asupra siguranţei rutelor comerciale maritime, a altor nave, inclusiv asupra activităţilor de pescuit derulate în conformitate cu dreptul internaţional,

exprimând îngrijorare cu privire la informaţiile despre implicarea copiilor în acte de piraterie de-a lungul coastelor somaleze, exploatarea sexuală a femeilor şi copiilor în zonele controlate de către piraţi, precum şi cu privire la informaţiile despre constrângerea acestora de a participa la activităţi care susţin pirateria,

reafirmând în continuare că dreptul internaţional, aşa cum este prevăzut în Convenţia Naţiunilor Unite privind dreptul mării din 10 decembrie 1982 (denumită în continuare Convenţia), stabileşte cadrul legal care se aplică activităţilor maritime, inclusiv combaterea pirateriei şi tâlhăriei armate pe mare,

recunoscând nevoia de a investiga şi a aduce în faţa justiţiei nu doar suspecţii reţinuţi pe mare, ci şi oricare altă persoană care incită sau facilitează în mod intenţionat operaţiuni de piraterie, inclusiv membrii-cheie ai unor reţele infracţionale implicate în piraterie care plănuiesc, susţin, finanţează ilegal sau obţin foloase în urma acestor atacuri, şi reiterând îngrijorare cu privire la persoanele suspectate de acte de piraterie care au fost eliberate fără să răspundă în faţa justiţiei, reafirmând că neincriminarea persoanelor găsite vinovate de acte de piraterie şi tâlhărie armată pe mare de-a lungul coastelor somaleze subminează eforturile de combatere a pirateriei,

constatând cu îngrijorare că limitările în materie de capacitate şi legislaţie naţională pentru facilitarea arestării şi urmăririi penale a celor suspectaţi de piraterie în urma reţinerii lor au îngreunat operaţiuni internaţionale de amploare împotriva piraţilor de pe coasta Somaliei, au dus adesea la eliberarea piraţilor fără ca aceştia să răspundă pentru faptele lor, indiferent dacă există dovezi suficiente care să susţină începerea urmăririi penale, şi reiterând faptul că, în conformitate cu prevederile Convenţiei privind prevenirea pirateriei, Convenţia pentru combaterea actelor ilegale împotriva siguranţei navigaţiei maritime din 1988 (Convenţia SUA) prevede ca părţile să incrimineze, să îşi stabilească jurisdicţia şi să accepte predarea persoanelor responsabile sau suspectate de capturarea şi controlarea unei nave prin folosirea forţei sau a ameninţărilor sau a oricărei alte forme de intimidare,

subliniind responsabilitatea principală a autorităţilor somaleze de a combate pirateria şi tâlhăria armată pe mare de-a lungul coastelor Somaliei, constatând multiplele solicitări din partea autorităţilor somaleze de asistenţă internaţională pentru combaterea pirateriei în largul coastelor sale, inclusiv scrisoarea din 4 noiembrie 2014 din partea Reprezentanţei Permanente a Somaliei la Naţiunile Unite în care exprimă recunoştinţa autorităţilor somaleze pentru asistenţa acordată de Consiliul de Securitate, exprimând disponibilitatea acestora de a avea în vedere cooperarea cu alte state şi cu organizaţii regionale pentru a combate pirateria şi tâlhăria armată pe mare de-a lungul coastelor somaleze şi solicitând ca prevederile Rezoluţiei 2125 (2013) să fie extinse pentru o perioadă suplimentară de 12 luni,

salutând participarea Guvernului Federal al Somaliei şi a partenerilor regionali la cea de-a 18-a sesiune plenară a Grupului de Contact pentru Combaterea Pirateriei de-a lungul coastelor somaleze (CGPCS), organizată de Uniunea Europeană la New York în iulie 2015,

recunoscând activitatea CGPCS şi a Grupului Operativ de Lucru de Aplicare a Legii pentru facilitarea urmăririi penale a suspecţilor de piraterie şi a Grupului de Lucru pentru Construirea Capacităţii din cadrul CGPCS pentru coordonarea eforturilor de dezvoltare a capacităţii juridice, penale şi maritime cu scopul de a permite statelor din regiune să lupte mai eficace împotriva pirateriei,

salutând finanţarea oferită de către Fondul Fiduciar al Iniţiativelor statelor de Combatere a Pirateriei de-a lungul coastelor somaleze (denumit în continuare Fondul fiduciar) cu scopul de a întări capacitatea regională de incriminare a suspecţilor de piraterie şi de încarcerare a celor condamnaţi

în conformitate cu dreptul internaţional al drepturilor omului aplicabil, constatând cu apreciere ajutorul furnizat de Oficiul ONU împotriva Drogurilor şi Infracţiunilor (UNODC), Programul Infracţiuni Maritime, şi fiind determinat să continue eforturile de a aduce piraţii în faţa justiţiei,

apreciind eforturile forţelor navale aflate în coordonarea Uniunii Europene (EUNAVOR), în cadrul Operaţiunii Atalanta, ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), în cadrul Operaţiunii Ocean Shield, şi ale Grupului de Acţiune Combinat 151 al Forţelor Maritime Combinate, precum şi activităţile de combatere a pirateriei pe coasta somaleză desfăşurate de Uniunea Africană şi operaţiunile navale ale Comunităţii de Dezvoltare a Africii de Sud şi ale altor state care acţionează în nume propriu pentru a coopera cu autorităţile somaleze şi între ele cu scopul de a preveni pirateria şi de a proteja navele care tranzitează apele coastelor somaleze şi salutând iniţiativa Grupului SFIADE (Shared Awareness and Deconfliction) şi eforturile individuale ale unor ţări precum China, India, Republica Islamică Iran, Japonia, Republica Coreea şi Federaţia Rusă, care au desfăşurat misiuni maritime de combatere a pirateriei în regiune,

Constatând eforturile statelor de a lua măsuri care să permită navelor aflate sub pavilionul acestora şi care tranzitează zone de risc major să aibă la bord delegaţii de protecţie şi personal de securitate privat (PCASP) şi să permită transporturi cu care acceptă astfel de aranjamente şi folosirea acestor măsuri, îndemnând în acelaşi timp statele să reglementeze astfel de activităţi în conformitate cu dreptul internaţional aplicabil,

constatând că graniţele zonelor de risc major sunt fixate şi definite de industria maritimă şi de asigurări, fiind redefinite în octombrie 2015,

salutând eforturile de dezvoltare a capacităţii în regiune ale Codului de Conduită de la Djibouti finanţat de Organizaţia Maritimă Internaţională (OMI), Fondul Fiduciar şi activităţilor Uniunii Europene în cadrul Misiunii UE privind Capacitatea Maritimă Regională din Cornul Africii (EUCAP Nestor), care cooperează cu Guvernul Federal al Somaliei pentru a consolida sistemul juridic penal al acestei ţări, şi recunoscând importanţa ca toate organizaţiile regionale şi internaţionale implicate să se coordoneze şi să coopereze în totalitate,

susţinând dezvoltarea unei forţe de poliţie de coastă, constatând cu apreciere eforturile OMI şi ale industriei comerciale maritime pentru dezvoltarea şi actualizarea principiilor directoare, bunelor practici de gestiune şi recomandărilor care să ajute navele să prevină şi să respingă atacurile piraţilor de pe coasta somaleză, inclusiv în Golful Aden şi în sectoare importante ale Oceanului Indian care sunt în continuare marcate ca zone de risc major, şi recunoscând activitatea OMI şi CGPCS în această privinţă, constatând eforturile Organizaţiei Internaţionale de Standardizare, care a elaborat standarde industriale de formare şi certificare pentru companiile private de securitate maritimă, atunci când personalul privat de securitate este prezent la bordul navelor în zone de risc major, şi salutând, în continuare, mecanismul Uniunii Europene EUCAP Nestor, care are ca scop dezvoltarea capacităţii de securitate maritimă a Somaliei,

subliniind importanţa continuării eforturilor de îmbunătăţire a colectării, înregistrării şi transmiterii autorităţilor competente a dovezilor care atestă săvârşirea actelor de piraterie şi tâlhărie armată pe mare de-a lungul coastelor Somaliei şi salutând activitatea continuă a OMI şi a Interpolului, a grupurilor industriale de dezvoltare a unor recomandări pentru navigatori cu privire la conservarea stării iniţiale a locului unde a fost săvârşită o faptă de piraterie şi constatând importanţa permiterii navigatorilor de a depune mărturie în instanţă cu scopul de a pedepsi faptele de piraterie,

recunoscând mai departe că reţelele de piraţi continuă să se bazeze pe răpiri şi luări de ostatici pentru a obţine fonduri cu care să achiziţioneze arme, să atragă noi recruţi şi să-şi continue activităţile operaţionale, punând astfel în pericol siguranţa şi securitatea civililor şi restricţionând schimburile comerciale şi salutând eforturile internaţionale de coordonare a activităţii organelor de anchetă şi procurorilor, inter alia, prin intermediul Grupului Operativ de Lucru de Aplicare a Legii şi de colectare şi partajare a informaţiilor care să submineze activitatea piraţilor, ca, de exemplu, Baza Globală de Piraterie Maritimă a Interpolului şi constatând eforturile existente ale Centrului de Fuziune şi Ordine Regională pentru Siguranţa şi Securitatea Maritimă, cu sediul în Seychelles şi cu scopul de a combate pirateria şi infracţionalitatea organizată transnaţională,

reafirmând condamnarea la nivel internaţional a oricărui act de răpire şi luare de ostatici, inclusiv a acelor infracţiuni prevăzute de Convenţia internaţională împotriva luării de ostatici, condamnând cu fermitate existenţa practicilor de luare de ostatici de către piraţii din largul coastelor somaleze, exprimând îngrijorare profundă cu privire la condiţiile inumane de captivitate cu care se confruntă ostaticii, recunoscând impactul negativ asupra familiilor acestora, solicitând eliberarea imediată a tuturor ostaticilor şi constatând importanţa cooperării dintre statele membre în privinţa chestiunii luării de ostatici şi judecării piraţilor suspectaţi de aceste fapte,

salutând Kenya, Mauritius, Tanzania şi Insulele Seychelles pentru eforturile lor de judecare a suspecţilor de piraterie în faţa instanţelor naţionale şi constatând cu apreciere susţinerea oferită de către Programul UNODC de Combatere a Criminalităţii Maritime, de către Fondul Fiduciar şi alte organizaţii şi donatori internaţionali, în coordonare cu CGPCS, pentru a oferi sprijin Kenyei, Mauritius, Insulelor Seychelles, Tanzaniei şi Somaliei şi altor state din regiune, în eforturile acestora de a judeca sau de a încarcera într-un stat terţ piraţi, inclusiv persoane care au facilitat ori finanţat acte de piraterie, în conformitate cu dreptul internaţional al drepturilor omului aplicabil şi evidenţiind necesitatea ca statele şi organizaţiile internaţionale să consolideze în continuare eforturile internaţionale în această privinţă,

salutând disponibilitatea administraţiilor naţională şi regionale somaleze de a coopera Intre ele şi cu alte state care au cercetat persoane suspectate de piraterie cu scopul de a permite repatrierea în Somalia a piraţilor condamnaţi, în baza unor aranjamente adecvate de transfer de deţinuţi, în conformitate cu dreptul internaţional aplicabil, inclusiv cu dreptul internaţional al drepturilor omului şi luând act de returnarea din Seychelles în Somalia a persoanelor condamnate şi încarcerate, care doresc şi cărora li se permite să execute pedepsele în Somalia,

salutând înfiinţarea Comisiei de Coordonare a Securităţii Maritime (MSCC) drept un mecanism esenţial de partajare a informaţiilor şi încurajând să începerea activităţii acestuia cât mai curând posibil,

exprimând o îngrijorare profundă cu privire la ultimele Informări privind pescuitul ilegal în Zona Economică Exclusivă a Somaliei (EEZ) şi constatând raportul complex dintre pescuitul ilegal şi piraterie,

recunoscând eforturile continue ale Guvernului Federal Somalez de elaborare a unui regim juridic de acordare a licenţelor de pescuit şi încurajând un efort continuu în această direcţie, cu susţinerea comunităţii internaţionale,

reamintind rapoartele Secretarului General care dovedesc caracterul deosebit de grav al pirateriei şi tâlhăriei armate pe mare în largul coastelor somaleze şi care oferă recomandări utile pentru anchetarea şi punerea sub acuzare a piraţilor, inclusiv cu privire la instanţele speciale de combatere a pirateriei,

subliniind nevoia ca statele să ia în considerare eventuale metode de sprijinire a navigatorilor victime ale piraţilor şi salutând în această privinţă eforturile „Programului de sprijinire a ostaticilor” şi Fondul de sprijin al victimelor pirateriei şi al familiilor acestora, lansat cu ocazia sesiunii CGPCS din 2014 cu scopul de a sprijini ostaticii în momentul eliberării şi repatrierii acestora, precum şi familiile acestora, pe întreaga durată a reţinerii,

recunoscând progresele realizate de către CGPCS şi UNODC în folosirea instrumentelor de informare publică pentru a atrage atenţia publică asupra pericolelor pirateriei şi pentru a evidenţia bunele practici de eradicare a acestui fenomen infracţional, constatând în continuare, cu apreciere, eforturile susţinute ale UNODC de sprijinire a măsurilor de îmbunătăţire a securităţii maritime a Somaliei şi capacităţii de punere în aplicare a legii şi constatând, de asemenea, eforturile UNODC şi UNDP şi finanţarea pusă la dispoziţie de către Fondul Fiduciar, Uniunea Europeană, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Statele Unite şi alţi donatori pentru a dezvolta capacitatea regională juridică şi operativă de anchetare, arestare şi judecare a persoanelor suspectate de piraterie şi de încarcerare a piraţilor condamnaţi, în concordanţă cu dreptul internaţional al drepturilor omului,

ţinând cont de Codul de Conduită de la Djibouti cu privire la combaterea pirateriei şi a tâlhăriei armate împotriva navelor din vestul Oceanului Indian şi Golful Aden, constatând operaţiunile de înfiinţare a centrelor de schimb de informaţii din Yemen, Kenya şi Tanzania, recunoscând eforturile statelor semnatare de a elabora cadre legislative şi normative necesare pentru a combate pirateria, îmbunătăţi capacitatea proprie de a patrula în apele regionale, de a intercepta navele suspecte şi de a deferi justiţiei persoanele suspecte,

subliniind că pacea şi stabilitatea din Somalia, consolidarea instituţiilor statului, dezvoltarea economică şi socială şi a respectului pentru drepturile omului şi a statului de drept sunt necesare pentru a crea condiţiile unei eradicări durabile a pirateriei şi tâlhăriei armate în largul coastelor somaleze şi subliniind, în continuare, că securitatea pe termen lung a Somaliei depinde de crearea efectivă a unor forţe naţionale de securitate de către autorităţile somaleze,

salutând Comunicatul de la Padang şi Declaraţia privind Cooperarea Maritimă adoptate de Asociaţia Statelor Riverane Oceanului Indian (IORA) la cea de-a 15-a reuniune a Consiliului de Miniştri, care cere statelor membre să sprijine cooperarea şi s-o întărească pentru a combate ameninţările pe mare precum pirateria şi traficul de droguri şi care ia notă de iminenta aderare a Somaliei la IORA înainte de următoarea sa reuniune a Consiliului de Miniştri, întărind astfel cooperarea Somaliei cu vecinii săi în domeniul siguranţei şi securităţii maritime,

recunoscând faptul că permanenta instabilitate din Somalia şi actele de piraterie şi tâlhărie armată pe mare în largul coastelor sale sunt indisolubil legate între ele şi accentuând nevoia de a continua reacţia comprehensivă a comunităţii internaţionale pentru a reprima pirateria şi tâlhăria armată pe mare şi a aborda cauzele care determină aceste fapte şi recunoscând mai departe nevoia de a întreprinde eforturi pe termen lung şi durabile de a reprima pirateria şi nevoia de a crea posibilităţi economice corespunzătoare cetăţenilor Somaliei,

stabilind că incidentele de piraterie şi tâlhărie armată pe mare în largul Somaliei, precum şi activitatea grupurilor de piraţi din Somalia sunt un factor important de exacerbare a situaţiei din Somalia, care continuă să constituie o ameninţare la adresa păcii internaţionale şi a securităţii în regiune,

acţionând conform capitolului VII al Cartei Naţiunilor Unite,

1. reiterează condamnarea şi deplângerea tuturor actelor de piraterie şi tâlhărie armată pe mare în largul coastelor somaleze;

2. deşi constată îmbunătăţiri în Somalia, recunoaşte că pirateria exacerbează instabilitatea în Somalia, prin introducerea unor sume mari de bani obţinute în mod ilegal şi care favorizează noi infracţiuni şi alimentează corupţia;

3. accentuează nevoia existenţei unui răspuns comprehensiv din partea comunităţii internaţionale pentru prevenirea şi combaterea pirateriei şi abordarea cauzelor aflate la originea sa;

4. subliniază răspunderea principală ce revine autorităţilor somaleze în lupta împotriva pirateriei şi tâlhăriei armate pe mare în largul coastelor Somaliei, salută proiectul de lege al pazei de coastă pe care autorităţile din Somalia, cu sprijinul forţei navale aflate sub coordonarea UE (EUNAVFOR) în cadrul Operaţiunii Atalanta şi al misiunii EUCAP Nestor, l-au transmis Consiliului de Miniştri spre aprobare de către Parlament şi îndeamnă autorităţile Somaliei să îşi continue activitatea în direcţia aprobării fără întârziere a unui set comprehensiv de legi antipiraterie şi maritime şi constituirii de forţe de securitate cu sarcini şi atribuţii clare care să pună în aplicarea aceste legi şi să consolideze, cu sprijin internaţional, după caz, capacitatea instanţelor somaleze de a investiga şi judeca persoanele care se fac răspunzătoare de acte de piraterie şi tâlhărie armată, inclusiv persoanele-cheie ale reţelelor infracţionale implicate în piraterie care planifică, organizează, facilitează sau finanţează ilicit sau profită de pe urma unor asemenea atacuri;

5. recunoaşte nevoia de a continua investigarea şi judecarea persoanelor care planifică, organizează sau finanţează ilicit ori profită de pe urma pirateriei din largul coastelor Somaliei, inclusiv persoanele-cheie ale reţelelor infracţionale implicate în piraterie, îndeamnă statele ca, lucrând împreună cu organizaţiile internaţionale relevante, să adopte legislaţia care să faciliteze urmărirea penală a persoanelor suspectate de piraterie în largul coastelor Somaliei;

6. cere autorităţilor Somaliei să blocheze şi, odată cu blocarea, să aibă instituite mecanisme de returnare în siguranţă a bunurilor însuşite de piraţi, să cerceteze şi să urmărească penal piraţii şi să patruleze în apele teritoriale din largul coastelor Somaliei pentru a preveni şi suprima actele de piraterie şi tâlhărie armată pe mare;

7. cere autorităţilor Somaliei să depună toate eforturile pentru a deferi justiţiei pe cei care folosesc teritoriul Somaliei pentru a plănui, facilita sau întreprinde acte de piraterie şi tâlhărie armată pe mare şi cere statelor membre să sprijine Somalia, la cererea autorităţilor Somaliei şi cu notificarea Secretarului general, să întărească capacităţile maritime ale Somaliei, inclusiv cete ale autorităţilor regionale şi accentuează că orice măsuri luate conform prezentului paragraf vor fi conforme cu dreptul internaţional aplicabil, îndeosebi cu dreptul internaţional al drepturilor omului;

8. cere statelor să coopereze, de asemenea, după caz, în chestiunea luării de ostatici şi urmărirea penală a persoanelor suspectate de piraterie pentru luarea de ostatici;

9. cere eliberarea imediată şi necondiţionată a tuturor navigatorilor ţinuţi ostatici de piraţii somalezi şi, de asemenea, cere autorităţilor Somaliei şi tuturor părţilor interesate relevante să îşi sporească eforturile de a obţine eliberarea imediată şi în condiţii de siguranţă a acestora;

10. salută iniţiativa autorităţilor din Seychelles de a stabili o instanţă specializată pentru faptele de piraterie şi infracţiuni pe mare şi salută, în continuare, demararea primului proces în faţa acesteia;

11. recunoaşte nevoia ca statele, organizaţiile internaţionale şi regionale şi alţi parteneri relevanţi să facă schimb de elemente probatorii şi informaţii în vederea aplicării legislaţiei antipiraterie şi asigurării urmăririi penale efective a suspecţilor şi condamnării la închisoare a celor găsiţi vinovaţi pentru fapte de piraterie şi în vederea arestării şi urmăririi penale a persoanelor-cheie ale reţelelor infracţionale implicate în piraterie care planifică, organizează, facilitează sau finanţează ilicit ori profită de pe urma acţiunilor de piraterie şi menţine în atenţie posibilitatea de a aplica sancţiuni ţintite împotriva persoanelor fizice sau juridice care planifică, organizează, facilitează ori finanţează ilicit sau profită de pe urma acţiunilor de piraterie dacă îndeplinesc criteriile pentru listare prevăzute la paragraful 43 din Rezoluţia 2093 (2013) şi cere tuturor statelor să coopereze deplin cu Grupul de Monitorizare pentru Eritreea şi Somalia, inclusiv în chestiunea schimbului de informaţii privitor la posibile încălcări ale embargoului de arme sau ale interdicţiei de export a mangalului;

12. solicită încă o dată statelor şi organizaţiilor regionale care au capacitatea să ia parte la lupta împotriva pirateriei şi a tâlhăriei armate pe mare în largul Somaliei, în mod special, în conformitate cu prezenta rezoluţie şi dreptul internaţional, prin dislocarea de nave ale marinei militare, arme şi aeronave militare, prin acordarea de sprijin cu baze şi logistică pentru forţele antipiraterie şi prin confiscarea şi valorificarea ambarcaţiunilor, vaselor, armelor şi altor dotări aferente utilizate pentru acte de piraterie şi tâlhărie armată pe mare în largul coastelor Somaliei, sau pentru care există indicii temeinice de a suspecta o astfel de utilizare;

13. subliniază importanţa coordonării între state şi organizaţiile internaţionale pentru a descuraja faptele de piraterie şi tâlhărie armată pe mare în largul Somaliei, salută activitatea CGPCS pentru înlesnirea unei asemenea coordonări în colaborare cu OMI, statele de pavilion şi autorităţile Somaliei şi îndeamnă sprijinirea susţinută a acestor eforturi;

14. Încurajează statele membre să continue să colaboreze cu autorităţile Somaliei în lupta împotriva pirateriei şi tâlhăriei armate pe mare, observă rolul primordial ai autorităţilor Somaliei în lupta împotriva pirateriei şi tâlhăriei armate pe mare în largul Somaliei şi hotărăşte ca, pentru încă o perioadă de 12 luni de la data prezentei rezoluţii, să reînnoiască autorizările prevăzute la paragraful 10 din Rezoluţia 1846 (2008) şi paragraful 6 din Rezoluţia 1851 (2008), reînnoite prin paragraful 7 din Rezoluţia 1897 (2009), paragraful 7 din Rezoluţia 1950 (2010), paragraful 9 din Rezoluţia 2020 (2011), paragraful 12 din Rezoluţia 2077 (2012), paragraful 12 din Rezoluţia 2125 (2013) şi paragraful 13 din Rezoluţia 2184 (2014) acordate statelor şi organizaţiilor regionale care cooperează cu autorităţile Somaliei în lupta împotriva pirateriei şi tâlhăriei armate pe mare în largul Somaliei, pentru care s-a depus notificare în prealabil de către autorităţile Somaliei la Secretarul general;

15. afirmă că autorizările reînnoite prin prezenta rezoluţie se aplică numai în privinţa situaţiei din Somalia şi nu vor afecta drepturile, obligaţiile sau responsabilităţile statelor membre conform dreptului internaţional, îndeosebi orice drepturi sau obligaţii decurgând din Convenţia ONU privind dreptul mării, în legătură cu orice altă situaţie şi subliniază, în special, că prezenta rezoluţie nu va reprezenta drept internaţional cutumiar; şi afirmă mai departe că asemenea autorizări au fost reînnoite pe baza primirii la 4 noiembrie 2014 a scrisorii autorităţilor Somaliei ce exprimă consimţământul acestora;

16. hotărăşte că embargoul asupra armelor pentru Somalia impus prin paragraful 5 din Rezoluţia 733 (1992) şi apoi dezvoltat în paragrafele 1 şi 2 din Rezoluţia 1425 (2002) şi modificat prin paragrafele 33 la 38 din Rezoluţia 2093 nu se aplică furnizării de arme sau echipament militar ori acordării de sprijin destinat exclusiv statelor membre şi organizaţiilor internaţionale, regionale şi subregionale care întreprind măsuri conforme cu paragraful 14 de mai sus;

17. solicită ca statele cooperante să ia măsurile corespunzătoare pentru a se asigura că activităţile pe care le întreprind conform autorizărilor din paragraful 14 din prezenta rezoluţie nu au în practică efectul de a bloca sau afecta dreptul de trecere inofensivă al navelor oricărui stat terţ;

18. cere tuturor statelor şi îndeosebi celor de pavilion, port şi de coastă, statelor de cetăţenie ale victimelor şi autorilor actelor de piraterie şi tâlhărie armată şi altor state cu jurisdicţie conform dreptului internaţional şi naţional să coopereze pentru stabilirea competenţei şi efectuarea anchetei şi urmăririi penale a tuturor persoanelor care se fac răspunzătoare de acte de piraterie şi tâlhărie armată în largul coastelor Somaliei, inclusiv personajele-cheie ale reţelelor infracţionale implicate în piraterie care planifică, organizează, facilitează sau finanţează ilicit sau profită de pe urma unor asemenea atacuri, în conformitate cu dreptul internaţional aplicabil, inclusiv dreptul internaţional al drepturilor omului, pentru a se asigura că toţi piraţii deferiţi justiţiei vor fi supuşi unor proceduri judiciare şi să ofere sprijin, printre altele, prin acordarea de asistenţă pentru dispunere şi logistică în legătură cu persoanele aflate sub jurisdicţia şi controlul lor, cum ar fi victime, martori şi persoane reţinute ca rezultat ai operaţiunilor desfăşurate conform prezentei rezoluţii;

19. cere tuturor statelor să incrimineze pirateria în legislaţia lor naţională şi să analizeze posibilitatea urmăririi penale a persoanelor suspectate de piraterie şi încarcerarea persoanelor condamnate pentru piraterie, reţinute în largul coastelor Somaliei, precum şi a facilitatorilor şi finanţatorilor acestora de pe uscat, în conformitate cu dreptul internaţional aplicabil, inclusiv dreptul internaţional al drepturilor omului şi hotărăşte să păstreze în atenţie aceste chestiuni, inclusiv, după caz, constituirea de instanţe specializate antipiraterie în Somalia cu o participare internaţională substanţială şi/sau sprijin aşa cum este prevăzut în Rezoluţia 2015 (2011) şi încurajează CGPCS să continue discuţiile sale în această privinţă;

20. salută, în acest context, activitatea susţinută a Programului UNODC pentru Combaterea Infracţiunilor Maritime, de colaborare cu autorităţile din Somalia şi din statele vecine pentru a asigura că persoanele fizice suspectate de acte de piraterie sunt urmărite penal şi că acelea care sunt condamnate sunt încarcerate într-o manieră care respectă dreptul internaţional, inclusiv dreptul internaţional al drepturilor omului;

21. Încurajează Guvernul Federal al Somaliei să adere la Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transfrontaliere organizate, ca parte din eforturile sale de a ataca structurile de spălare a banilor şi sprijin financiar care permit reţelelor de piraterie să subziste;

22. îndeamnă toate statele să ia măsurile corespunzătoare conform legislaţiei lor actuale naţionale pentru a preveni finanţarea ilegală a actelor de piraterie şi spălarea foloaselor financiare obţinute din acestea;

23. îndeamnă statele ca, în colaborare cu Interpol şi Europol, să cerceteze mai departe reţelele internaţionale infracţionale implicate în fapte de piraterie în largul coastelor Somaliei, inclusiv pe acelea care se fac răspunzătoare de finanţare ilegală şi facilitare;

24. îndeamnă toate statele să se asigure că toate activităţile de combatere a pirateriei, îndeosebi cele desfăşurate pe uscat, au în vedere nevoia de a proteja femeile şi copiii de exploatare, inclusiv exploatare sexuală;

25. îndeamnă toate statele să transmită informaţii la Interpol pentru a fi utilizate în baza de date globală cu privire la piraterie, utilizând canalele corespunzătoare;

26. ia notă cu satisfacţie de contribuţia Fondului Fiduciar şi a Codului de Conduită de la Djibouti finanţat de OMI şi îndeamnă în egală măsură actorii statali şi nonstatali afectaţi de piraterie, cu precădere comunitatea internaţională a transportatorilor maritimi, să contribuie la acestea;

27. Îndeamnă statele care sunt părţi la Convenţie şi la Convenţia SUA să îşi pună integral în aplicare obligaţiile relevante asumate prin aceste convenţii şi prin dreptul internaţional cutumiar şi să colaboreze cu UNODC, OMI şi alte state şi organizaţii internaţionale pentru a atribui mijloace juridice necesare urmăririi penale cu succes a persoanelor suspectate de piraterie şi tâlhărie armată pe mare în largul Somaliei;

28. ia notă de recomandările şi îndrumările oferite de OMI cu privire la prevenirea şi combaterea pirateriei şi tâlhăriei armate pe mare; şi îndeamnă statele ca, în colaborare cu industria transporturilor maritime şi cea a asigurărilor şi OMI, să continue să elaboreze şi să aplice bune practici şi îndrumare pentru tactici de evitare, evadare şi apărare în caz de atac sau în timpul navigaţiei în largul coastelor Somaliei şi îndeamnă mai departe statele să pună la dispoziţie proprii cetăţeni şi navele lor pentru anchete corespunzătoare în cel mai apropiat port disponibil, imediat după un act sau tentativă de piraterie sau de tâlhărie armată pe mare sau eliberare din captivitate;

29. Încurajează statele de pavilion şi statele în care se află portul să aibă în continuare în vedere elaborarea de măsuri de siguranţă şi securitate la bordul vaselor, inclusiv, acolo unde este cazul, elaborarea de reglementări pentru utilizarea PCASP la bordul navelor, cu intenţia de a preveni şi combate pirateria din largul coastelor Somaliei, printr-un proces consultativ, inclusiv prin OMI şi ISO;

30. invită OMI să continue contribuţia la prevenirea şi combaterea faptelor de piraterie şi tâlhărie armată împotriva navelor, îndeosebi în coordonare cu UNODC, Programul Alimentar Mondial (PAM), industria transporturilor maritime şi toate celelalte părţi implicate şi recunoaşte rolul OMI în privinţa personalului sub contract privat la bordul navelor în zone de mare risc;

31. ia notă de importanţa asigurării unei transmiteri în condiţii de siguranţă a asistenţei PAM trimise pe mare şi salută activitatea curentă a PAM, Operaţiunii Atalanta a EUNAVFOR şi a statelor de pavilion în domeniul Detaşamentelor de Protecţie a Navelor pe navele PAM;

32. solicită statelor şi organizaţiilor regionale care cooperează cu autorităţile Somaliei să informeze Consiliul de Securitate şi pe Secretarul general în termen de 9 luni cu privire la acţiunile întreprinse În exercitarea autorizărilor prevăzute la paragraful 14 din prezenta rezoluţie şi mai departe solicită ca toate statele care contribuie prin CGPCS să lupte împotriva pirateriei din largul coastelor Somaliei, inclusiv Somalia şi alte state din regiune, să trimită până la aceeaşi dată-limită rapoarte asupra eforturilor lor de a stabili competenţa şi de a coopera îh investigarea şi urmărirea penală a pirateriei;

33. solicită Secretarului general să raporteze Consiliului de Securitate, în termen de 11 luni de la adoptarea prezentei rezoluţii, cu privire la punerea în aplicare a prezentei rezoluţii şi la situaţia pirateriei şi tâlhăriei armate pe mare în largul coastelor Somaliei;

34. exprimă intenţia de a studia situaţia şi de a examina posibilitatea, după caz, de a reînnoi autorizările prevăzute la paragraful 14 pe perioade suplimentare, la cererea autorităţilor Somaliei;

35. hotărăşte să rămână sesizat cu această problemă.

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

 

ORDIN

privind aprobarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a evaluărilor naţionale la finalul claselor a II-a, a IV-a şi a VI-a

 

În baza prevederilor art. 74 alin. (2), (3) şi (4) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare,

în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1.401/2009 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Centrului Naţional de Evaluare şi Examinare, cu modificările ulterioare,

în temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 26/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 55/2015 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative,

ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Metodologia de organizare şi desfăşurare a evaluărilor naţionale la finalul claselor a II-a, a IV-a şi a VI-a, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin,

Art. 2. - Calendarul de administrare a evaluărilor naţionale la finalul claselor a II-a, a IV-a şi a VI-a în anul şcolar 2015- 2016 se aprobă separat prin ordin ai ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice.

Art. 3, - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea i.

Art. 4. - Direcţia generală învăţământ preuniversitar, Direcţia pentru învăţământ în limbile minorităţilor, Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare, inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti şi unităţile de învăţământ duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

 

Ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice,

Adrian Curaj

 

Bucureşti, 12 ianuarie 2016.

Nr. 3.051.

 

ANEXĂ

 

METODOLOGIE

de organizare şi desfăşurare a evaluărilor naţionale la finalul claselor a II-a, a IV-a şi a VI-a

 

I. Dispoziţii generale

Art. 1. - (1) Prezenta metodologie reglementează organizarea şi desfăşurarea evaluărilor naţionale la finalul claselor a II-a, a IV-a şi a VI-a, denumite în continuare EN, în conformitate cu prevederile art. 74 alin. (2), (3) şi (4) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) EN cuprind: evaluarea competenţelor fundamentale la finalul clasei a II-a, denumită în continuare EN II, evaluarea competenţelor fundamentale dobândite în ciclul primar la finalul clasei a IV-a, denumită în continuare EN IV, respectiv evaluarea elevilor la finalul clasei a VI-a, denumită în continuare EN VI.

Art. 2. - EN se desfăşoară în conformitate cu calendarul aprobat.

II. Coordonarea EN

Art. 3. - (1) Coordonarea la nivel naţional a proiectării, organizării şi desfăşurării EN, precum şi valorificarea rezultatelor acestora sunt asigurate de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, denumit în continuare MENCŞ, prin Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare, denumit în continuare CNEE.

(2) Elaborarea procedurilor specifice evaluării se realizează de către CNEE, în urma consultării direcţiilor de specialitate din MENCŞ.

Art. 4. - Pentru organizarea şi desfăşurarea EN, CNEE îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) elaborează Manualul de proceduri, care cuprinde procedurile pentru asigurarea calităţii evaluărilor, document care orientează administratorul de test asupra modului de administrare a EN şi care conţine un set de documente standardizate;

b) organizează procesul de selecţie a membrilor grupurilor de lucru, cadre didactice care au responsabilitatea elaborării şi a validării itemilor, a probelor şi a baremelor de evaluare pentru EN, în strictă conformitate cu procedurile asumate;

c) organizează stagii de formare specifice pentru membrii grupurilor de lucru;

d) organizează stagii de formare pentru preşedinţii comisiilor judeţene de organizare şi desfăşurare a EN;

e) elaborează instrumentele de evaluare necesare desfăşurării EN: testele, caietele cadrului didactic, fişele de evaluare;

f) asigură confidenţialitatea instrumentelor de evaluare din momentul efectiv al elaborării acestora până în momentul în care acestea devin publice;

g) elaborează procedura de transmitere a instrumentelor de evaluare şi coordonează simulările organizate în vederea aplicării cu succes a acesteia;

h) asigură transmiterea către inspectoratele şcolare a instrumentelor de evaluare, în vederea administrării EN, şi urmăreşte modul în care se realizează distribuirea în şcoli de către inspectoratele şcolare a instrumentelor de evaluare;

i) propune, împreună cu direcţiile de specialitate din MENCŞ, delegaţi pentru monitorizarea activităţilor prevăzute în cadrul EN;

j) propune modelul documentelor de raportare:

(i) raportul clasei: document-tip în care sunt centralizate rezultatele înregistrate în fişele de evaluare, întocmit de către administratorul de test;

(ii) raportul unităţii de învăţământ: document-tip în care sunt centralizate rezultatele înregistrate în rapoartele claselor, întocmit de către comisia de organizare şi de administrare a EN din unitatea de învăţământ care şcolarizează elevi în clasele a II-a, a IV-a, respectiv a VI-a, care este transmis inspectoratului şcolar;

(iii) raportul inspectoratului şcolar: document-tip în care sunt centralizate rezultatele înregistrate în rapoartele şcolilor, întocmit de către preşedintele comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti de organizare şi desfăşurare a EN;

k) elaborează raportul final, pe baza rapoartelor primite de la inspectoratele şcolare, şi prezintă factorilor de decizie din cadrul MENCŞ concluziile şi recomandările rezultate;

l) propune MENCŞ strategia de comunicare şi de valorificare a rezultatelor evaluărilor pentru diferitele categorii de beneficiari: inspectori şcolari, directori ai unităţilor de învăţământ, cadre didactice, elevi, părinţi/reprezentanţi legali ai elevului, comunităţi locale.

Art. 5. - (1) Coordonarea la nivel judeţean/al municipiului Bucureşti a organizării EN, precum şi valorificarea rezultatelor acestora sunt asigurate de către inspectoratul şcolar.

(2) La nivelul inspectoratului şcolar, prin decizie a inspectorului şcolar gene ral, se desemnează comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti de organizare şi desfăşurare a EN.

(3) Comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti de organizare şi desfăşurare a EN se compune din:

a) preşedinte - inspectorul şcolar general/inspectorul şcolar general adjunct/inspector şcolar:

b) 1-3 secretari - informaticieni/inspectori şcolari/directori de unităţi şcolare;

c) 3-7 membri - inspectori şcolari pentru învăţământul primar şi de la ariile curriculare „Limbă şi comunicare” şi „Matematică şi ştiinţe ale naturii”, metodişti.

(4) în situaţii bine justificate, numărul de secretari şi de membri ai comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti poate fi suplimentat, prin decizie a inspectorului şcolar general.

(5) în judeţele în care funcţionează unităţi de învăţământ cu predare în limbile minorităţilor naţionale, unul dintre membrii comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti de organizare şi desfăşurare a EN este inspectorul şcolar pentru minorităţi.

Art. 6. - (1) Comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti de organizare şi desfăşurare a EN de la nivelul inspectoratului şcolar are următoarele atribuţii:

a) transmite către unităţile de învăţământ toate informaţiile necesare organizării evaluărilor în condiţii optime;

b) răspunde de organizarea şi de administrarea evaluărilor în condiţiile stabilite prin prezenta metodologie şi în conformitate cu procedurile şi precizările transmise de CNEE, pe tot teritoriul judeţului/municipiului Bucureşti;

c) coordonează formarea comisiilor din unităţile de învăţământ pentru organizarea şi administrarea EN şi avizează componenţa acestora;

d) transmite unităţilor de învăţământ din subordine bugetul primit de la MENCŞ pentru organizarea şi administrarea evaluărilor;

e) monitorizează asigurarea de către unităţile de învăţământ a resurselor materiale şi umane necesare pentru buna organizare şi administrare a EN;

f) transmite procedurile şi precizările pentru valorificarea rezultatelor EN către unităţile de învăţământ în care sunt şcolarizaţi elevi în clasele a II-a, a IV-a, respectiv a VI-a;

g) monitorizează administrarea evaluărilor, în condiţiile stabilite prin prezenta metodologie şi în baza prevederilor din proceduri;

h) propune conducerii inspectoratului şcolar, în situaţii justificate, schimbări ale membrilor comisiilor din unităţile de învăţământ;

i) centralizează rapoartele primite de la unităţile de învăţământ;

j) întocmeşte raportul inspectoratului şcolar şi îl transmite la CNEE în termenele solicitate, după avizarea lui de către inspectorul şcolar general;

k) analizează şi prelucrează, la solicitarea inspectorului şcolar general, datele oferite de rapoartele şcolilor şi de raportul inspectoratului şcolar, în vederea fundamentării unor decizii educaţionale la nivelul judeţului/municipiului Bucureşti.

(2) Preşedintele comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti participă la sesiunile de formare organizate de CNEE.

(3) Preşedintele comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti de organizare şi desfăşurare a EN realizează formarea comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti şi a comisiilor din unităţile de învăţământ cu privire la organizarea şi administrarea evaluărilor.

Art. 7. - (1) în unităţile de învăţământ în care funcţionează clasele a II-a, a IV-a, respectiv a VI-a, se înfiinţează comisia de organizare şi de administrare a EN din unitatea de învăţământ.

(2) Comisia de organizare şi de administrare a EN din unitatea de învăţământ se compune din:

a) preşedinte - directorul sau directorul adjunct al unităţii de învăţământ;

b) secretar - informaticianul/un cadru didactic care are competenţe digitale/secretarul unităţii de învăţământ;

c) membri - cadre didactice din unitatea de învăţământ: profesori pentru învăţământul primar şi profesori de la ariile curriculare „Limbă şi comunicare” şi „Matematică şi Ştiinţe ale naturii” din învăţământul gimnazial;

d) administratorii de test şi asistenţii lor, numiţi de preşedintele comisiei - cadre didactice care au responsabilitatea administrării testării la clasă;

e) evaluatori - cadre didactice care evaluează testele şi completează fişele de evaluare, pe baza Caietului cadrului didactic.

(3) în situaţia în care în unitatea de învăţământ se susţin probe redactate într-o limbă a minorităţilor naţionale, cel puţin unul dintre membrii comisiei trebuie să fie cadru didactic de specialitate, cunoscător al limbii respective.

(4) în situaţii excepţionale, bine justificate, în care un cadru didactic nu poate participa la administrarea EN, acesta va fi înlocuit cu un alt cadru didactic, numit de preşedintele comisiei.

(5) în situaţia în care directorul şi directorul adjunct ai unităţii de învăţământ nu pot participa la EN, din motive bine justificate, comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti de organizare şi desfăşurare a EN numeşte alt cadru didactic în funcţia de preşedinte al comisiei de organizare şi de administrare a EN din unitatea de învăţământ.

Art. 8. - (1) Comisia de organizare şi de administrare a EN din unitatea de învăţământ are următoarele atribuţii:

a) răspunde de organizarea şi de administrarea EN la nivelul unităţii de învăţământ, în conformitate cu prevederile prezentei metodologii;

b) asigură condiţiile şi resursele materiale şi umane necesare procesului de preluare şi tipărire a instrumentelor de evaluare;

c) asigură confidenţialitatea instrumentelor de evaluare până în momentul în care acestea devin publice şi răspunde de securitatea şi integritatea acestora;

d) distribuie testele administratorilor de test, în număr egal cu numărul elevilor din fiecare clasă, conform precizărilor din proceduri, şi răspunde de administrarea testelor în conformitate cu Manualul de proceduri;

e) asigură evaluarea testelor în conformitate cu prevederile prezentei metodologii şi cu precizările din Caietul cadrului didactic;

f) întocmeşte raportul şcolii şi îl predă responsabilului judeţean/al municipiului Bucureşti, pe bază de proces-verbal;

g) comunică imediat responsabilului judeţean/al municipiului Bucureşti orice situaţie specială sau de încălcare a prevederilor legale.

(2) Directorul asigură păstrarea fişelor de evaluare în arhiva unităţii de învăţământ pe toată durata şcolarizării elevului.

III. Structura şi durata testelor

Art. 9. - (1) Testele pentru EN se elaborează de către CNEE, ţinând seama de următoarele cerinţe:

a) să fie formulate clar, precis şi în strictă concordanţă cu programele şcolare în vigoare pentru fiecare disciplină de studiu;

b) să aibă un nivel mediu de dificultate.

(2) Testele pentru EN au un format asemănător cu cel al evaluărilor internaţionale.

(3) Baremele de evaluare, precum şi alte informaţii referitoare la evaluare sunt cuprinse în Caietul cadrului didactic, document-tip elaborat de CNEE.

Art. 10. - (1) Testele elaborate pentru EN II, administrate elevilor care au urmat cursurile clasei a II-a în limba română, sunt structurate astfel:

a) primul test vizează evaluarea competenţelor de producere a mesajelor scrise;

b) al doilea test vizează evaluarea competenţelor de receptare a mesajelor citite;

c) al treilea test vizează evaluarea competenţelor de matematică.

(2) Testele elaborate pentru EN II, administrate elevilor aparţinând minorităţilor naţionale care au urmat cursurile clasei a II-a în limba maternă, sunt structurate astfel:

a) primul test vizează evaluarea competenţelor de receptare-producere a mesajelor scrise-citite în limba română;

b) al doilea test vizează evaluarea competenţelor de matematică;

c) al treilea test vizează evaluarea competenţelor de receptare a mesajelor citite în limba maternă;

d) al patrulea test vizează evaluarea competenţelor de producere a mesajelor scrise în limba maternă.

(3) Elevilor aparţinând minorităţilor naţionale care au urmat cursurile în limba maternă li se asigură testele de matematică atât în limba în care au studiat, cât şi în limba română

Art. 11. - (1) Testele elaborate pentru EN IV, administrate elevilor care au urmat cursurile clasei a IV-a în limba română, sunt structurate astfel:

a) primul test vizează evaluarea competenţelor de înţelegere a textului scris în limba română;

b) al doilea test vizează evaluarea competenţelor de matematică.

(2) Testele elaborate pentru EN IV, administrate elevilor aparţinând minorităţilor naţionale care au urmat cursurile clasei a IV-a în limba maternă, sunt structurate astfel:

a) primul test vizează evaluarea competenţelor de înţelegere a textului scris în limba română;

b) al doilea test vizează evaluarea competenţelor de matematică;

c) al treilea test vizează evaluarea competenţelor de înţelegere a textului scris în limba maternă.

(3) Elevilor aparţinând minorităţilor naţionale care au urmat cursurile în limba maternă li se asigură testele de matematică atât în limba în care au studiat, cât şi în limba română.

Art. 12. - (1) Testele elaborate pentru EN VI sunt structurate astfel:

a) primul test vizează evaluarea unor competenţe din aria curriculară „Limbă şi comunicare”;

b) al doilea test vizează evaluarea unor competenţe din aria curriculară „Matematică şi Ştiinţe ale naturii”.

(2) Elevilor aparţinând minorităţilor naţionale care au urmat cursurile în limba maternă li se asigură testul care vizează evaluarea unor competenţe din aria curriculară „Matematică şi Ştiinţe ale naturii” atât în limba în care au studiat, cât şi în limba română.

Art. 13. - Durata alocată rezolvării testelor de evaluare este după cum urmează:

- de câte 30 de minute pentru fiecare test administrat la EN II;

- de câte 60 de minute pentru fiecare test administrat la EN IV;

- de câte 60 de minute pentru fiecare test administrat la EN VI.

Art. 14. - (1) Modalitatea de transmitere către unităţile de învăţământ a instrumentelor de evaluare pentru desfăşurarea EN este reglementată prin procedură separată.

(2) Instrumentele de evaluare pentru EN sunt confidenţiale din momentul demarării acţiunii de elaborare a acestora şi până în momentul în care sunt publicate pe website-ul: www.subiecte(anul).edu.ro. Toate persoanele care au acces la aceste documente semnează un angajament de confidenţialitate, în condiţiile legii.

IV. Desfăşurarea EN

Art. 15. - (1) EN se desfăşoară conform calendarului aprobat, în timpul orelor de curs, în funcţie de programul fiecărei unităţi de învăţământ,

(2) Pentru EN VI, comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti de organizare şi desfăşurare a EN stabileşte un interval orar unic pentru desfăşurarea testelor, pentru toate unităţile de învăţământ din judeţ/municipiul Bucureşti.

(3) în cadrul EN II, pentru elevii aparţinând minorităţilor naţionale care au urmat cursurile clasei a II-a în limba maternă, testul de evaluare a competenţelor de recepta re-producere a mesajelor citite-scrise în limba română, menţionat la art. 10 alin. (2) lit. a) se administrează în aceeaşi zi în care se desfăşoară evaluarea competenţelor de receptare a mesajelor citite, menţionată la art. 10 alin. (1) lit. b).

(4) Responsabilitatea administrării la clasă a EN II aparţine administratorului de test - învăţătorul/institutorul/profesorul pentru învăţământul primar de la clasă, care întocmeşte documentele menţionate în Manualul de proceduri.

(5) Responsabilitatea administrării la clasă a EN IV şi a EN VI aparţine administratorului de test, un cadru didactic care nu predă la clasa respectivă şi care întocmeşte documentele menţionate în Manualul de proceduri.

(6) Pe toată durata administrării testelor, administratorul de test este asistat de un al doilea cadru didactic, care nu predă la clasa respectivă şi care are rolul de a susţine procesul de administrare a instrumentelor de evaluare, în conformitate cu Manualul de proceduri.

(7) Manualul de proceduri este elaborat de CNEE şi este transmis inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti cu zece zile înainte de data primei EN programate conform calendarului şi cuprinde scenariul de administrare a acestora, împreună cu alte precizări referitoare la desfăşurarea evaluării.

Art. 16. - (1) Sălile în care se susţine EN sunt, de regulă, sălile în care elevii clasei îşi desfăşoară activitatea în mod obişnuit. Acestea sunt adaptate în prealabil, după caz, în funcţie de testul planificat, prin eliminarea oricăror materiale didactice care i-ar putea influenţa pe elevi în timpul administrării evaluării.

(2) Administratorul de test, cu sprijinul asistentului, pregăteşte evaluarea, urmărind aşezarea obişnuită a elevilor în bănci, în sala lor de clasă.

(3) înainte de începerea testului, administratorul de test realizează, într-o manieră motivantă, instructajul elevilor cu privire la proceduri şi la importanţa acestei evaluări.

(4) Fiecărui elev i se distribuie testul din ziua respectivă, pe care îşi scrie numele, prenumele şi unitatea de învăţământ.

(5) înregistrarea şi monitorizarea timpului de rezolvare a testelor se fac de către administratorul de test.

(6) Pe durata evaluării, administratorul de test asigură respectarea ordinii şi a liniştii în sala de clasă.

(7) Se interzice administratorului de test să le ofere elevilor indicaţii referitoare la rezolvarea testelor, să facă modificări ale testelor sau să realizeze completări ale rezolvărilor testelor.

Art. 17. - (1) La încheierea timpului alocat rezolvării testului, administratorul de test recuperează testele de la elevi, conform procedurilor

(2) La încheierea perioadei de administrare a fiecărui test, administratorii de test predau testele, pe bază de proces-verbal, preşedintelui comisiei.

V. Asigurarea egalităţii de şanse

Art. 18. - (1) Elevii cu deficienţe integraţi în învăţământul de masă, precum şi cei din învăţământul special care parcurg curriculumul de masă susţin EN în condiţiile prezentei metodologii

(2) Elevii cu deficienţe, integraţi în învăţământul de masă sau şcolarizaţi în învăţământul special care parcurg curriculumul de masă adaptat, precum şi elevii cu cerinţe educaţionale speciale care parcurg curriculumul specific învăţământului special susţin EN, la solicitarea scrisă a părinţilor/reprezentanţilor legali ai elevului, prin adaptarea procedurii specifice de administrare a evaluării.

(3) Situaţia specială a elevilor cu cerinţe educaţionale speciale este menţionată atât în lista elevilor comunicată de către unitatea de învăţământ, cât şi în fişa de evaluare a acestora.

Art. 19. - (1) Comisia de organizare şi de administrare a EN din unitatea de învăţământ asigură condiţii de egalizare a şanselor pentru elevii cu deficienţe, prin adaptarea procedurilor în funcţie de particularităţile individuale şi de cele specifice deficienţei respective.

(2) Măsurile pentru asigurarea condiţiilor de egalitate a şanselor pentru elevii cu deficienţe sunt următoarele:

a) asigurarea posibilităţii de comunicare prin utilizarea sistemului Braille pentru elevii nevăzători, respectiv a limbajului mimico-gestual pentru elevii cu deficienţe de auz (inclusiv posibilitatea asigurării, după caz, a unui interpret autorizat);

b) mărirea adecvată a timpului destinat efectuării lucrării scrise de către elevii cu deficienţe motorii sau neuromotorii (care îi împiedică să scrie normal) sau de către cei cu deficienţe vizuale grave;

c) asigurarea testelor scrise cu caractere mărite pentru elevii ambliopi;

d) transmiterea prin dictare, pentru elevii cu anumite deficienţe, a informaţiilor din teste;

e) realizarea sarcinilor de lucru prin dictarea rezolvărilor de către elevul cu deficienţe către un al doilea cadru didactic, de altă specialitate decât cea la care se desfăşoară proba respectivă, pe parcursul desfăşurării testului.

(3) Elevii cu deficienţe din unităţile de învăţământ pot beneficia, după caz, de prevederile alin. (2), în baza certificatului de încadrare în gradul de handicap sau a unei adeverinţe medicale.

(4) Elevii şcolarizaţi la domiciliu susţin testele de evaluare la domiciliu, în baza prevederilor Manualului de administrare.

VI. Evaluarea testelor

Art. 20. - (1) Testele de la EN se evaluează în cadrul unităţii de învăţământ de câtre cadrele didactice din respectiva unitate.

(2) în cazul în care numărul de cadre didactice din unitatea de învăţământ este insuficient şi nu permite respectarea condiţiei prevăzute la alin. (1), preşedintele comisiei de organizare şi de administrare a EN din unitatea de învăţământ solicită comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti nominalizarea unor cadre didactice din alte unităţi de învăţământ.

(3) înainte de începerea procesului de evaluare a testelor, preşedintele din centrul de evaluare are obligaţia de a asigura o sesiune de instruire pentru evaluatori.

Art. 21. - (1) Fiecare test de la EN II şi EN IV este evaluat de către două cadre didactice evaluatoare, dintre care unul este învăţătorul/institutorul/profesorul pentru învăţământul primar de la clasă.

(2) Pentru EN VI, testele care vizează evaluarea unor competenţe din aria curriculară „Limbă şi comunicare sunt evaluate de echipe formate din două cadre didactice, unul CU specialitatea limba şi literatura română şi celălalt cu specialitatea limba modernă. În cazul elevilor care au urmat studiile într-o limbă a minorităţilor naţionale, echipa este formată din trei cadre didactice, două având specializările menţionate anterior, iar al treilea având specialitatea limba şi literatura maternă.

(3) Pentru EN VI, testele care vizează evaluarea unor competenţe din aria curriculară „Matematică şi Ştiinţe ale naturii” sunt evaluate de echipe formate din trei cadre didactice, unul CU specialitatea matematică, al doilea cu specialitatea fizică, al treilea cu specialitatea biologie.

(4) Evaluarea fiecărui test se face cu respectarea strictă a baremului şi a instrucţiunilor cuprinse în Caietul cadrului didactic.

(5) Pentru a facilita analiza rezultatelor şi comunicarea acestora către elevi şi părinţi/reprezentanţi legali ai elevului, în timpul evaluării testelor, profesorii evaluatori pot face pe acestea sublinieri sau menţiuni.

(6) Rezultatele evaluării se stabilesc de cadrul didactic evaluator/în cadrul echipei de evaluatori, prin completarea fişei de evaluare pentru fiecare test, fişă care se semnează de către evaluator/evaluatori.

(7) Evaluarea testelor pentru fiecare din clasele a II-a, a IV-a, a VI-a se finalizează în termen de cel mult 7 zile de la data susţinerii ultimului test de la clasa respectivă.

(8) Directorul unităţii de învăţământ asigură încărcarea rezultatelor testelor în aplicaţia informatică dedicată şi transmite fişele de evaluare şi testele către cadrele didactice de la clasele a II-a, a IV-a, respectiv a VI-a, în vederea analizării rezultatelor cu elevii şi părinţii/reprezentanţii legali ai elevului.

(9) Până la sfârşitul anului şcolar, fişele de evaluare şi testele pentru EN ale elevilor fiecărei clase se depun de către cadrele didactice la secretariatul unităţii de învăţământ.

VII. Încărcarea rezultatelor în aplicaţia Evaluări naţionale pentru clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a

Art. 22. - (1) încărcarea şi gestionarea informaţiilor legate de rezultatele obţinute de elevi la evaluările naţionale de la finalul claselor a II-a, a IV-a şi a VI-a se realizează în aplicaţia Evaluări naţionale, care se accesează cu ajutorul unui browser web la adresa https://evaluarinationale.rocnee.eu/index.xhtml.

(2) încărcarea rezultatelor în aplicaţia Evaluări naţionale este reglementată prin procedură separată.

(3) Aplicaţia vizează facilitarea gestionării datelor referitoare la elevi şi la testele susţinute de aceştia, precum şi generarea de rapoarte necesare analizei rezultatelor.

Art. 23. - (1) încărcarea rezultatelor obţinute de elevi în urma EN se realizează individual, pentru fiecare elev în parte, în funcţie de clasă şi de testul susţinut, respectând numărul de itemi din fiecare test, precum şi codurile aferente itemilor.

(2) încărcarea rezultatelor obţinute de elevi în urma EN se realizează de către informaticianul unităţii de învăţământ, în baza certificatului SSL, cu ajutorul căruia poate fi accesată aplicaţia.

Art. 24. - Codul alocat unui item se completează în tabelul existent în aplicaţie, ţinându-se cont de codurile posibile pentru notarea acestuia

VIII. Valorificarea rezultatelor EN

Art. 25. - (1) Rezultatele individuale obţinute la EN nu se afişează/nu se comunică public şi nu se înregistrează în catalogul clasei. Aceste rezultate sunt valorificate la nivelul unităţii de învăţământ prin:

a) elaborarea planurilor individualizate de învăţare, acolo unde aceasta se impune;

b) informarea elevilor şi a părinţilor/reprezentanţilor legali ai elevului asupra stadiului formării şi dezvoltării competenţelor evaluate.

(2) Rezultatele individuale la EN II şi EN VI, cuprinse în fişele de evaluare, sunt supuse unui proces de analiză de către cadrul didactic şi de către colectivul de catedră din fiecare unitate şcolară, în urma acestei analize, cadrul didactic decide, acolo unde este cazul, elaborarea planului individualizat de învăţare al elevului, instrument fundamental de remediere/dezvoltare/ orientare care cuprinde informaţii diagnostice şi prognostice în vederea orientării şi optimizării învăţării. Decizia privind elaborarea planului individualizat de învăţare al elevului se ia coroborând rezultatele la EN cu datele şi observaţiile înregistrate de-a lungul parcursului educaţional al elevului.

(3) Planurile individualizate de învăţare ale elevilor sunt comunicate părinţilor/reprezentanţilor legali ai elevilor.

(4) Comisia de organizare şi de administrare a EN din unitatea de învăţământ urmăreşte procesul de informare a elevilor şi a părinţilor/reprezentanţilor legali, în condiţii de confidenţialitate.

(5) Accesul la documente şi la informaţiile transmise se limitează la corpul profesoral implicat în procesul educativ, la elev şi la familia acestuia.

(6) După informarea părinţilor/reprezentanţilor legali, se întocmeşte un proces-verbal, în care aceştia semnează pentru luarea la cunoştinţă a informaţiilor referitoare la rezultatele elevului la EN şi, după caz, la măsurile prevăzute în planul individualizat de învăţare.

Art. 26. - În termen de 5 zile de la finalizarea evaluării testelor din cadrul EN, comisia de organizare şi de administrare a EN din unitatea de învăţământ elaborează raportul şcolii, în care sunt centralizate rezultatele înregistrate în rapoartele claselor, şi îl transmite inspectoratului şcolar.

Art. 27. - (1) în termen de 7 zile de la primirea rapoartelor şcolilor, comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti elaborează raportul inspectoratului şcolar, în care sunt centralizate rezultatele înregistrate în rapoartele unităţilor de învăţământ.

(2) După finalizarea EN, inspectoratele şcolare vor comunica public rezultatele obţinute la nivel judeţean/al municipiului Bucureşti în cadrul EN, precum şi măsurile educaţionale propuse în vederea ameliorării rezultatelor învăţării.

Art. 28. - (1) CNEE întocmeşte raportul final al EN până la data de 30 noiembrie.

(2) Raportul final cuprinde concluziile privind EN, rezultate din rapoartele inspectoratelor şcolare, ale monitorilor, propuneri de modificare a metodologiei şi a procedurilor, precum şi măsuri educaţionale în vederea ameliorării rezultatelor învăţării.

Art. 29. - Raportul unităţii de învăţământ, respectiv raportul inspectoratului şcolar, încărcate în aplicaţia Evaluări naţionale 2015, pot fi descărcate din aplicaţia menţionată şi stau la baza elaborării raportului final al EN.

IX. Dispoziţii finale

Art. 30. - (1) Respectarea întocmai a metodologiei de organizare şi desfăşurare a EN şi a procedurilor corespunzătoare este obligatorie pentru toate persoanele implicate în această activitate.

(2) în vederea respectării prevederilor din prezenta metodologie şi pentru asigurarea corectitudinii administrării EN, preşedinţii comisiilor solicită fiecărui membru al comisiei completarea unui angajament de confidenţialitate.

Art. 31. - Testele administrate în cadrul EN şi documentele întocmite pentru buna administrare a acesteia se păstrează timp de doi ani în arhiva unităţii de învăţământ care a organizat evaluarea.

Art. 32. - (1) După administrarea testelor pentru EN IV, prin procedură separată, CNEE realizează eşantionarea unităţilor de învăţământ, iar lista unităţilor de învăţământ selectate în eşantion urmează să fie comunicată ulterior inspectoratelor şcolare/unităţilor de învăţământ.

(2) Pentru unităţile de învăţământ selectate în eşantion, testele administrate în cadrul EN IV şi documentele întocmite pentru buna administrare a acesteia se transmit la CNEE, în conformitate cu o procedură separată.

(3) Rezultate EN IV din unităţile de învăţământ eşantionate urmează să fie utilizate în vederea întocmirii raportului naţional privind diagnoza sistemului de învăţământ la nivel primar.

Art. 33, - Conducerile unităţilor de învăţământ aduc la cunoştinţa celor interesaţi prevederile prezentei metodologii prin următoarele activităţi:

a) afişarea la avizierul şcolii;

b) prezentarea în cadrul consiliului profesoral;

c) prezentarea în colectivele de elevi de la clasele a II-a, a IV-a, respectiv a VI-a;

d) organizarea unor întâlniri cu părinţii/reprezentanţii legali ai elevilor, în vederea informării acestora.

Art. 34. - Centralizarea rezultatelor EN în vederea prelucrării, interpretării şi efectuării unor analize de sistem se realizează printr-o platformă informatică, în baza unei proceduri elaborate de CNEE şi comunicate ulterior inspectoratelor şcolare/unităţilor de învăţământ.

Art. 35. - Cheltuielile materiale de organizare şi de desfăşurare a EN se suportă de unitatea de învăţământ din finanţarea de bază/complementară, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

ORDIN

privind stabilirea unor măsuri provizorii referitoare la implementarea Codului reţelei pentru Sistemul naţional de transport al gazelor naturale, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 16/2013

 

Având în vedere prevederile art. 10 alin. (1) lit. a) şi q) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012,

în temeiul prevederilor art. 5 alin. (1) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012,

preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei emite prezentul ordin.

Art. 1. - (1) Prin derogare de la prevederile art. 63 şi 64 din Codul reţelei pentru Sistemul naţional de transport al gazelor naturale, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 16/2013, cu modificările şi completările ulterioare, denumit în continuare Codul reţelei, până la data de 1 aprilie 2016, în aplicarea facilităţii de transfer de gaze naturale (FTG), un utilizator al reţelei (UR) poate opta pentru efectuarea de tranzacţii în limita cantităţii de gaze naturale reprezentând dezechilibrul lunar, în conformitate cu următoarea procedură:

a) operatorul de transport şi de sistem (OTS) comunică fiecărui UR, până la ora 14,30 a celei de-a zecea zile a fiecărei luni, cantităţile lunare finale alocate UR în fiecare dintre punctele de ieşire din Sistemul naţional de transport al gazelor naturale (SA/7), reprezentând cantităţile de gaze naturale consumate de către UR şi clienţii din portofoliul acestuia pe parcursul lunii gaziere precedente, transportate prin SNT;

b) fiecare UR transmite OTS, în termen de cei mult 8 zile de la data comunicării informaţiilor prevăzute la lit. a), cantităţile lunare de gaze naturale preluate în luna gazieră precedentă la fiecare dintre punctele de intrare în SNT, prin fax şi în format electronic, sub forma unei declaraţii pe propria răspundere, completată în conformitate cu modelul prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin;

c) OTS calculează dezechilibrele lunare înregistrate de către fiecare UR în luna gazieră precedentă, ca diferenţă între cantităţile lunare totale de gaze naturale comunicate în conformitate cu prevederile lit. b) şi cantităţile lunare totale de gaze naturale comunicate conform dispoziţiilor lit. a), inclusiv eventualele cantităţi transferate de UR respectiv către alt UR în punctul virtual de tranzacţionare (PVT) în cursul lunii gaziere precedente care au fost notificate OTS, şi afişează pe pagina sa de internet, în termen de cel mult o zi lucrătoare de la data comunicării informaţiilor prevăzute la lit. b), dezechilibrele astfel calculate pentru toţi UR;

d) UR pot utiliza FTG, în vederea eliminării/diminuării dezechilibrelor lunare aferente lunii gaziere precedente, în termen de 3 zile lucrătoare de la data afişării informaţiilor prevăzute la lit. c);

e) în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la data încheierii termenului pentru utilizarea FTG, OTS calculează dezechilibrele lunare finale ale fiecărui UR aferente lunii gaziere precedente, cu luarea în considerare a cantităţilor tranzacţionate în urma utilizării FTG.

(2) Pentru determinarea cantităţilor lunare de gaze naturale prevăzute la alin. (1) lit. a), OTS utilizează atât informaţiile primite de la operatorii sistemelor adiacente punctelor de ieşire din SNT, cât şi informaţiile primite de către Direcţia operator piaţă gaze naturale din cadrul Societăţii Naţionale de Transport Gaze Naturale „Transgaz” - S.A. Mediaş, în conformitate cu prevederile art. 9 din Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 160/2014 privind modalitatea de stabilire a structurii amestecului de gaze naturale pentru clienţii casnici şi clienţii noncasnici producători de energie termică, numai pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică în centralele de cogenerare şi în centralele termice destinată consumului populaţiei.

(3) UR au obligaţia de a transmite OTS toate informaţiile prevăzute la alin, (1) lit. b).

(4) Pentru calculul dezechilibrelor lunare aferente lunii decembrie 2015, procedura prevăzută la alin. (1) se aplică începând cu prima zi lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, termenul aplicabil pentru transmiterea informaţiilor prevăzute la alin. (1) lit. b) fiind de o zi lucrătoare.

Art. 2. - Prin derogare de la prevederile art. 88 din Codul reţelei, până la data de 1 aprilie 2016, informaţiile ce fac obiectul comunicării între OTS şi UR sunt cele referitoare la dezechilibrele lunare calculate înainte şi după utilizarea FTG, în conformitate cu prevederile art. 1.

Art. 3. - (1) Prin derogare de la prevederile art. 99 şi 101 din Codul reţelei, până la data de 1 aprilie 2016, contravaloarea depăşirii capacităţii rezervate şi contravaloarea capacităţii rezervate neasigurate se determină pe baza componentei fixe de rezervare de capacitate a tarifului pentru prestarea serviciului de transport ferm pe zi aferentă fiecărui tip de puncte de intrare/ieşire în/din SNT şi a diferenţei dintre capacitatea lunară rezervată de către UR în fiecare tip de puncte de intrare în SNT de acelaşi nivel tarifar, respectiv în fiecare tip de puncte de ieşire din SNT de acelaşi nivel tarifar şi capacitatea lunară utilizată efectiv de către UR, respectiv asigurată efectiv de către OTS în respectivele puncte de intrare/ieşire în/din SNT.

(2) Capacitatea lunară rezervată de către UR în fiecare tip de puncte de intrare/ieşire în/din SNT se calculează prin însumarea nivelurilor de capacitate rezervată în punctele respective de către UR aferente fiecărei zile din cadrul lunii gaziere, cu luarea în considerare a eventualelor transferuri de capacitate efectuate sau a suplimentărilor de capacitate rezervată aprobate de către OTS în conformitate cu prevederile art. 32 şi 51 din Codul reţelei.

(3) Capacitatea lunară utilizată de către UR în fiecare tip de puncte de intrare în SNT este egală cu cantitatea de gaze naturale preluată de către UR în respectivul tip de puncte, comunicată conform dispoziţiilor art. 1 alin. (1) lit. b).

(4) Capacitatea lunară utilizată de către UR în fiecare tip de puncte de ieşire din SNT este egală cu cantitatea de gaze naturale alocată UR în respectivul tip de puncte conform dispoziţiilor art. 1 alin. (1) lit. a).

(5) Capacitatea lunară asigurată efectiv de către OTS în fiecare tip de puncte de intrare/ieşire în/din SNT este egală cu diferenţa dintre capacitatea lunară rezervată de către UR în respectivul tip de puncte şi suma limitărilor/întreruperilor zilnice ale acestei capacităţi, limitări/întreruperi care au fost operate de către OTS fără respectarea obligaţiilor prevăzute în contractul de transport sau în Codul reţelei.

(6) Calculul contravalorii depăşirilor de capacitate rezervată şi al contravalorii capacităţilor rezervate neasigurate aferente lunii decembrie 2015 se realizează conform dispoziţiilor alin. (1)-(5).

Art. 4. - (1) Prin derogare de la prevederile art. 102 din Codul reţelei, până la data de 1 aprilie 2016, tariful de dezechilibru se calculează prin înmulţirea cantităţii finale de dezechilibru lunar, determinată în conformitate cu prevederile art. 1, cu luarea în considerare a cantităţilor ce au făcut obiectul FTG, cu preţul mediu ponderat al tuturor tranzacţiilor notificate în PVT având ca obiect gaze naturale ce au fost livrate în cursul respectivei luni gaziere, inclusiv tranzacţiile aferente FTG.

(2) în situaţia în care nu sunt tranzacţii notificate în PVT, pentru calculul tarifului de dezechilibru se utilizează preţul mediu ponderat al tuturor tranzacţiilor având ca obiect gaze naturale livrate în cursul respectivei luni gaziere, încheiate în cadrul pieţelor centralizate de gaze naturale din România.

Art. 5. - Prin derogare de la prevederile art. 104 alin. (1) din Codul reţelei, până la data de 1 aprilie 2016, tariful de dezechilibru calculat în conformitate cu prevederile art. 4 se aplică de către OTS în vederea decontării financiare a dezechilibrelor lunare finale înregistrate de către fiecare UR după efectuarea FTG, indiferent de sensul dezechilibrelor înregistrate - excedent sau deficit - sau de bilanţul intrări-ieşiri lunare la nivelul SNT

Art. 6. - Prin derogare de la prevederile art. 105 alin. (1) lit. b) din Codul reţelei, până la data de 1 aprilie 2016, OTS emite şi transmite fiecărui UR, în condiţiile prevăzute la art. 5, o factură aferentă dezechilibrului lunar final înregistrat în luna precedentă, a cărui contravaloare a fost calculată în conformitate cu prevederile art. 4.

Art. 7. - (1) Până cel târziu la data de 1 februarie 2016, Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale „Transgaz”- S.A. Mediaş are obligaţia de a transmite Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) planul detaliat al măsurilor şi calendarul aferent acestora, pe care urmează să le întreprindă până la data de 1 aprilie 2016 în vederea adaptării platformei informaţionale la cerinţele Codului reţelei.

(2) începând cu data de 1 februarie 2016, Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale „Transgaz” - S.A. Mediaş are obligaţia de a transmite ANRE, până la sfârşitul zilei de vineri a fiecărei săptămâni, un raport în care prezintă informaţii actualizate privind stadiul realizării planului de măsuri prevăzut Sa alin. (1).

Art. 8. - Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale „Transgaz” - S.A. Mediaş şi utilizatorii SNT vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin, iar compartimentele de resort din cadrul ANRE vor urmări respectarea acestora.

Art. 9. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei,

Niculae Havrileţ

 

Bucureşti, 18 ianuarie 2016.

Nr. 1.

 

ANEXĂ

 

Declaraţia utilizatorului reţelei

 

Subsemnatul ……………………………………………. [numele/denumirea şi datele de identificare ale utilizatorului reţelei],

parte la Contractul de transport nr. [...] încheiat între ……………………………………………. [numele/denumirea utilizatorului reţelei] şi …………………………………………….  [denumirea operatorului de transport şi de sistem] în data de ……………………………… [se va completa data], cunoscând prevederile legale din România privind falsul şi uzul de fals

în declaraţii, declar pe propria răspundere că în luna gazieră [se vor completa luna şi anul] am preluat în punctele de intrare în Sistemul naţional de transport al gazelor naturale de la partenerii mei contractuali următoarele cantităţi de gaze naturale:

 

Nr. crt.

Codul PM/VPM

Denumirea PM/VPM

Denumirea partenerului utilizatorului reţelei

Cantitatea preluată MWh

Punct» de intrare din perimetrele de producţie

1.

[cod]

[denumire]

[denumire]

[valoare]

... n.

[cod]

[denumire]

[denumire]

[valoare]

TOTAL cantitate preluată din perimetrele de producţie

[sumă valori 1 - n]

Puncte de intrare din sisteme de transport al gazelor naturale din state membre ale U.E.

1.

[cod]

[denumire]

[denumire]

[valoare]

... n.

[cod]

[denumire]

[denumire]

[valoare]

TOTAL cantitate preluată din sisteme de transport al gazelor naturale din state membre ale U.E.

[sumă valori 1 - n]

Puncte de intrare din sisteme de transport al gazelor naturale din state terţe, non U.E.

1.

[cod]

[denumire]

[denumire]

[valoare]

... n.

[cod]

[denumire]

[denumire]

[valoare]

TOTAL cantitate preluată din sisteme de transport al gazelor naturale din state terţe, non U.E.

[sumă valori 1 - n]

Puncte de intrare din depozitele de înmagazinare

1.

[cod]

[denumire]

[denumire]

[valoare]

... n.

[cod]

[denumire]

[denumire]

[valoare]

TOTAL cantitate preluată din depozitele de înmagazinare

[sumă valori 1 - n]

Punctul virtual de tranzacţionare - PVT

1.

[denumire]

[valoare]

... n.

[denumire]

[valoare]

TOTAL cantitate preluată în PVT

[sumă valori 1 - n]

 

Data: ……………………

Reprezentant autorizat: …………………………………………….

Semnătura reprezentantului autorizat: …………………………………………….

 

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.