MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 49/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 49         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 22 ianuarie 2016

 

SUMAR

 

DECRETE

 

224. - Decret privind încetarea raporturilor de serviciu ale unui chestor principal de poliţie cu Ministerul Afacerilor Interne

 

225. - Decret privind încetarea raporturilor de serviciu ale unui chestor de poliţie cu Ministerul Afacerilor Interne

 

226. - Decret privind încetarea raporturilor de serviciu ale unui chestor de poliţie cu Ministerul Afacerilor Interne

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 793 din 17 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 337 din Codul penal

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

13. - Hotărâre pentru aprobarea Amendamentului nr. 6 convenit între Guvernul României şi Banca Europeană de Investiţii, prin scrisoarea semnată la Luxemburg la 21 septembrie 2015 şi la Bucureşti la 1 octombrie 2015, la Contractul de finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii destinat finanţării proiectului privind reabilitarea sectorului sanitar, semnat la Bucureşti la 28 februarie 2005

 

REPUBLICĂRI

 

Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor

 

DECRETE

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind încetarea raporturilor de serviciu ale unui chestor principal de poliţie cu Ministerul Afacerilor Interne

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. b) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere propunerea ministrului afacerilor interne,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - La data de 1 februarie 2016, domnului chestor principal de poliţie Pop Ioan Nelu îi încetează raporturile de serviciu cu Ministerul Afacerilor Interne.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

 

Bucureşti, 21 ianuarie 2016.

Nr. 224.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind încetarea raporturilor de serviciu ale unui chestor de poliţie cu Ministerul Afacerilor Interne

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. b) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere propunerea ministrului afacerilor interne,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - La data de 15 februarie 2016, domnului chestor de poliţie Pop Ştefan Ştefan-Zaharie îi încetează raporturile de serviciu cu Ministerul Afacerilor Interne.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

În temeiul art. 100 a lin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

 

Bucureşti, 21 ianuarie 2016.

Nr. 225.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind încetarea raporturilor de serviciu ale unui chestor de poliţie cu Ministerul Afacerilor Interne

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. b) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere propunerea ministrului afacerilor interne,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - La data de 25 ianuarie 2016, domnului chestor de poliţie Bădescu Vasile Mihai îi încetează raporturile de serviciu cu Ministerul Afacerilor Interne.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

 

Bucureşti, 21 ianuarie 2016.

Nr. 226.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 793

din 17 noiembrie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 337 din Codul penal

 

 

 

 

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 337 din Codul penal, excepţie ridicată de Vilmos Bucătariu în Dosarul nr. 856/305/2015 al Judecătoriei Sfântu Gheorghe - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 849D/2015.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice şi de ultraj.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca inadmisibilă, deoarece nu sunt valabile aceleaşi raţiuni avute în vedere de Curtea Constituţională cu prilejul pronunţării Deciziei nr. 732 din 16 decembrie 2014. De altfel, refuzul de a se supune recoltării probelor biologice este o infracţiune de sine stătătoare a cărei existenţă nu este legată de împrejurarea că persoana în cauza a consumat sau nu băuturi alcoolice ori substanţe psihoactive.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Sentinţa penală nr. 48 din 27 aprilie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 856/305/2015, Judecătoria Sfântu Gheorghe - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 337 din Codul penal, excepţie ridicată de Vilmos Bucătariu într-o cauză penală la fond în care se fac cercetări pentru săvârşirea infracţiunilor de conducere a unui autovehicul fără permis de conducere, de refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice şi de ultraj.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că prevederile legale menţionate sunt neconstituţionale, deoarece, câtă vreme sintagma „la momentul prelevării mostrelor biologice” a fost declarată neconstituţională prin Decizia nr. 732 din 16 decembrie 2014, iar infracţiunea refuz ori de sustragere a unei persoane de la prelevarea de mostre biologice are strânsă legătură cu cea declarată neconstituţională, atunci şi dispoziţiile art. 337 din Codul penal sunt neconstituţionale în raport cu aceleaşi prevederi.

6. Judecătoria Sfântu Gheorghe - Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

8. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile criticate sunt constituţionale.

9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 337 cu denumirea marginală Refuzul sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice din Codul penal, care au următorul conţinut: „Refuzul ori sustragerea conducătorului unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere ori a instructorului auto, aflat în procesul de instruire, sau a examinatorului autorităţii competente, aflat în timpul desfăşurării probelor practice ale examenului pentru obţinerea permisului de conducere, de a se supune prelevării de mostre biologice necesare în vederea stabilirii alcoolemiei ori a prezenţei unor substanţe psihoactive se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.”

12. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5) referitor la obligativitatea respectării legii şi a Constituţiei, art. 20 referitor la Tratele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil şi art. 73 alin. (3) lit. h) referitor la reglementarea prin lege organică a infracţiunilor, pedepselor şi regimului executării acestora, precum şi dispoziţiile art. 7 referitor la Nicio pedeapsă fără lege din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile legale criticate incriminează refuzul sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice în vederea stabilirii alcoolemiei ori a prezenţei unor substanţe psihoactive. Aceasta a fost impusă de raţiuni ce ţin de siguranţa circulaţiei rutiere, fiind o incriminare-obstacol prin care este sancţionată nerespectarea unor reguli de circulaţie, în scopul preîntâmpinării unor grave vătămări ale valorilor sociale protejate (de exemplu: pierderi de vieţi omeneşti, vătămări ale integrităţii corporale şi ale sănătăţii persoanei, precum şi distrugeri de valori materiale).

14. Raportat la critica autorului excepţiei, Curtea constată că argumentele avute în vedere în momentul pronunţării Deciziei nr. 732 din 16 decembrie 2014 vizează momentul prelevării mostrelor biologice şi nu sunt aplicabile mutatis mutandis şi în cauza de faţă, deoarece dispoziţiile art. 337 din Codul penal incriminează sustragerea sau refuzul de la prelevarea acelor mostre neavând importanţă din perspectiva clarităţii reglementării dacă ulterior s-ar putea dovedi că îmbibaţia alcoolică a conducătorului auto era sau nu sub limita legală.

15. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Vilmos Bucătariu în Dosarul nr. 856/305/2015 al Judecătoriei Sfântu Gheorghe - Secţia penală şi constată că dispoziţiile art. 337 din Codul penal sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Sfântu Gheorghe - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 17 noiembrie 2015.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Amendamentului nr. 6 convenit între Guvernul României şi Banca Europeană de Investiţii, prin scrisoarea semnată la Luxemburg la 21 septembrie 2015 şi la Bucureşti la 1 octombrie 2015, la Contractul de finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii destinat finanţării proiectului privind reabilitarea sectorului sanitar, semnat la Bucureşti la 28 februarie 2005

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 5 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 442/2005 pentru aprobarea Contractului de finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii destinat finanţării proiectului privind reabilitarea sectorului sanitar, semnat la Bucureşti la 28 februarie 2005, cu completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă Amendamentul nr. 6*) convenit Intre Guvernul României, prin Ministerul Finanţelor Publice, şi Banca Europeană de Investiţii, prin scrisoarea semnată la Luxemburg la 21 septembrie 2015 şi la Bucureşti la 1 octombrie 2015, la Contractul de finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii destinat finanţării proiectului privind reabilitarea sectorului sanitar, semnat la Bucureşti la 28 februarie 2005, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 442/2005, cu completările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

p. Ministrul finanţelor publice,

Daniela Pescaru,

secretar de stat

Ministrul sănătăţii,

Patriciu-Andrei Achimaş-Cadariu

Ministrul afacerilor externe,

Lazăr Comănescu

 

Bucureşti, 19 ianuarie 2016.

Nr. 13.

 

*) Traducere.

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

Str. Apolodor nr. M, sectorul 5, RO-70060

Bucureşti, România

În atenţia domnului Attila Gyorgy, secretar de stat

 

Luxemburg, 21 septembrie 2015

JUOPS/SEE/AIA

Banca Europeană de Investiţii

 

Ref: România - Proiectul privind reabilitarea sectorului sanitar (FI nr. 22.943)

Contract de finanţare între România şi Banca Europeană de Investiţii, din data de 28 februarie 2005, cil amendamentele ulterioare

(„Contractul de finanţare*)

Amendamentul nr. 6 la Contractul de finanţare

 

Stimaţi domni,

Ne referim la:

i) Contractul de finanţare menţionat mai sus;

ii) scrisoarea dumneavoastră din 27 august 2015.

1. Interpretare

Dacă nu sunt definiţi altfel, termenii sorişi cu majusculă utilizaţi în această scrisoare au înţelesul atribuit acestora în Contractul de finanţare. Referirile la Articole în această scrisoarea sunt referiri la Articole în Contractul de finanţare.

În această scrisoare:

„Data efectivă” înseamnă data la care Banca confirmă împrumutatului, în scris (inclusiv prin poşta electronică sau alte mijloace electronice), că Banca a primit, într-o formă şi conţinut satisfăcător acesteia, două (2) exemplare originale ale acestei scrisori, contrasemnate în mod corespunzător, în numele împrumutatului, împreună cu un exemplar al împuternicirii corespunzătoare a semnatarilor, dacă aceasta nu a fost transmisă anterior, şi copii a oricăror autorizaţii sau alte documente, opinii sau certificări pe care Banca le considera necesare (dacă Banca a notificat în acest sens) în legătură cu încheierea sau finalizarea prezentului amendament sau în legătură cu validitatea şi aplicabilitatea acestuia.

2. Amendamente la Contractul de finanţare

Începând cu Data efectivă, Contractul de finanţare se amendează după cum este prevăzut mai jos.

Modificări în cadrul anexei A1 - Descrierea tehnică

Paragraful intitulat „Implementarea Proiectului” din Descrierea tehnică prevăzută în anexa A1 a Contractului de finanţare se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Începerea Proiectului: începutul anului 2005 Finalizarea Proiectului: 31 decembrie 2016”

3. Continuarea obligaţiilor

Prevederile Contractului de finanţare, astfel cum au fost amendate prin prezentul, vor continua sa rămână în vigoare, împrumutatul confirmă şi acceptă că, în afara celor prevăzute şi agreate prin prezentul, această scrisoare nu constituie o renunţare din partea Băncii sau un amendament al celorlalţi termeni sau condiţii ale Contractului de finanţare. Banca îşi rezervă oricare dintre şi toate drepturile contractuale şi juridice pe care le are în cadrul acestui Contract de finanţare şi potrivit legislaţiei aplicabile.

Împrumutatul, la cererea Băncii şi pe cheltuiala sa, va întreprinde toţi paşii şi toate acţiunile necesare sau cerute pentru punerea în aplicare a amendamentelor efective sau care vor fi efective prin această scrisori.

4. Legislaţia şi jurisdicţia aplicabile

Prezenta scrisoare va fi guvernată de legea Marelui Ducat al Luxemburgului, iar părţile la aceasta se supun Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.

Dacă sunteţi de acord cu cele de mai sus, vă rugăm să returnaţi Băncii, în atenţia doamnei Adela Ioana Florescu (tel. +352 4379 83445, e-mail: a florescu@eib.org), două (2) exemplare originale ale prezentei scrisori, cu iniţiale pe fiecare pagină, datate şi semnate în numele şi din partea României, reprezentată de Ministerul Finanţelor Publice, împreună cu un exemplar al împuternicirii corespunzătoare a semnatarilor dacă aceasta nu a fost transmisă anterior, în interval de cel mult o lună de la data prezentei scrisori. După această dată, Banca îşi rezervă dreptul, în funcţie de propria sa decizie, de a confirma, prin notificarea împrumutatului, dacă acceptarea prezentei scrisori de către împrumutat este considerată a fi dată în mod valabil de către împrumutat.

 

Cu stimă,

 

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIŢII

Dietmar Dumlich.

Massimo Novo

 

 

 

Agreat şi acceptat pentru şi în numele României,

reprezentată de Ministerul Finanţelor Publice,

Attila Gyorgy, secretar de stat

Data: 1 octombrie 2015

 

REPUBLICĂRI

 

LEGEA Nr. 96/2006

privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor*)

 


*) Republicată în temeiul art. V din Legea nr. 357/2015 pentru completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 975 din 29 decembrie 2015, dându-se textelor o nouă numerotare.

Legea nr. 96/2006 a mai fost republicată în Monitorul Oficial al României. Partea I. nr. 353 din 22 mai 2015 şi a mai fost modificată prin Legea nr. 356/2015 pentru modificarea art. 45 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 975 din 29 decembrie 2015.

 

CAPITOLUL I

Principii generale

 

ARTICOLUL 1

Mandatul reprezentativ

 

(1) Deputaţii şi senatorii sunt reprezentanţi aleşi ai poporului român, prin care acesta îşi exercită suveranitatea, în condiţiile prevăzute de Constituţie şi de legile ţării.

(2) în exercitarea mandatului deputaţii şi senatorii sunt în serviciul poporului.

(3) Orice mandat imperativ este nul.

 

CAPITOLUL II

Validarea şi regimul mandatului

 

ARTICOLUL 2

Procedura validării

 

(1) Deputaţii şi senatorii intră în exerciţiul mandatului la data întrunirii legale a Camerei din care fac parte, sub condiţia validării alegerii şi a depunerii jurământului.

(2) Validarea mandatului de deputat sau de senator se face în conformitate cu prevederile regulamentului fiecărei Camere.

 

ARTICOLUL 3

Jurământul

 

(1) După constituirea legală a Camerei Deputaţilor şi a Senatului, fiecare deputat şi fiecare senator depune în faţa plenului Camerei din care face parte, întrunită în şedinţă solemnă, jurământul de credinţă faţă de ţară şi popor:

„Jur credinţă patriei mele România;

Jur să respect Constituţia şi legile ţării;

Jur să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României;

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor;

Aşa Să mă ajute Dumnezeu.”

(2) Jurământul de credinţă se poate depune şi fără formula religioasă, care se înlocuieşte cu formula:

 „Jur pe onoare şi conştiinţă”

şi aceasta prefaţează jurământul.

(3) Jurământul scris se rosteşte solemn, se semnează de fiecare deputat sau senator şi se încredinţează spre păstrare preşedintelui Camerei.

(4) Refuzul de a depune jurământul de credinţă atrage de drept invalidarea mandatului, de care plenul Camerei ia act.

(5) Deputaţii şi senatorii aleşi ca urmare a organizării unor alegeri parţiale pentru ocuparea locurilor vacantate pe parcursul unei legislaturi vor depune jurământul de credinţă după validarea mandatelor, potrivit aceleiaşi proceduri şi cu aceleaşi consecinţe juridice.

 

ARTICOLUL 4

Declaraţia de avere şi declaraţia de Interese

 

(1) După întrunirea legală a Camerelor şi validarea mandatului, fiecare deputat şi fiecare senator este obligat să depună declaraţia de avere şi declaraţia de interese, potrivit legii.

(2) Deputaţii şi senatorii aleşi ca urmare a organizării unor alegeri parţiale au obligaţia să depună declaraţia de avere şi declaraţia de interese la începutul mandatului şi după validare, potrivit legii.

(3) Deputaţii şi senatorii au obligaţia de a depune declaraţia de avere şi declaraţia de interese şi la încetarea mandatului, inclusiv dacă aceasta are loc înainte de termen.

(4) Declaraţia de avere şi declaraţia de interese se completează personal, se datează, se semnează olograf şi se depun la persoana desemnată în acest scop de secretarul general al Camerei Deputaţilor sau al Senatului, care eliberează dovada de primire.

(5) Declaraţia de avere şi declaraţia de interese se publică pe pagina de internet a Camerei Deputaţilor şi, respectiv, a Senatului, potrivit legii.

(6) Deputaţii şi senatorii au obligaţia de a actualiza anual declaraţia de avere şi declaraţia de interese, în condiţiile legii.

 

ARTICOLUL 5

Legitimaţia şi însemnul distinctiv

 

(1) După constituirea legală a fiecărei Camere, deputaţilor şi senatorilor li se eliberează legitimaţia de membru al Camerei, semnată de preşedintele acesteia.

(2) Deputaţii şi senatorii primesc un însemn distinctiv al calităţii lor de reprezentanţi ai poporului, cu dreptul de a-l purta pe toată durata mandatului.

(3) Modelul însemnului se stabileşte de Biroul permanent al fiecărei Camere, iar cheltuielile pentru confecţionarea acestuia se asigură din bugetul fiecărei Camere.

 

ARTICOLUL 6

Durata mandatului

 

Durata mandatului de deputat sau de senator este egală cu durata mandatului Camerei din care face parte, în afară de cazurile în care mandatul încetează din alte cauze prevăzute de Constituţie şi de prezenta lege, înainte de termen.

 

ARTICOLUL 7

Încetarea mandatului

 

(1) Calitatea de deputat sau de senator încetează:

a) la data întrunirii legale a Camerelor nou-alese;

b) în caz de demisie, de la data menţionată în cuprinsul acesteia, depusă la Biroul permanent al Camerei din care deputatul sau senatorul face parte;

c) în caz de pierdere a drepturilor electorale, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti prin care se dispune pierderea acestor drepturi;

d) în caz de deces, de la data consemnată în certificatul de deces;

e) în caz de incompatibilitate.

(2) încetarea mandatului de deputat sau de senator datorată incompatibilităţii are loc:

a) la data menţionată în cuprinsul demisiei pentru incompatibilitate, depusă la Biroul permanent al Camerei din care deputatul sau senatorul face parte;

b) la data adoptării unei hotărâri a Camerei din care deputatul sau senatorul face parte, prin care se constată starea de incompatibilitate;

c) la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti prin care se respinge contestaţia la raportul Agenţiei Naţionale de Integritate prin care s-a constatat incompatibilitatea;

d) la expirarea termenului prevăzut în Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, cu modificările ulterioare, de la data luării la cunoştinţă a raportului de evaluare al Agenţiei Naţionale de Integritate, dacă în acest termen deputatul sau senatorul nu a contestat raportul la instanţa de contencios administrativ. Luarea la cunoştinţă se face prin comunicarea raportului Agenţiei Naţionale de Integritate, sub semnătură de primire, către deputatul sau senatorul în cauză ori, în cazul în care refuză primirea, prin anunţul făcut de preşedintele de şedinţă în plenul Camerei din care face parte.

(3) în cazul în care deputatul sau senatorul şi-a depus demisia, preşedintele, în prima şedinţă publică a plenului respectivei Camere, îl întreabă pe deputat sau pe senator dacă stăruie în demisie şir dacă acesta răspunde afirmativ sau nu se prezintă în şedinţa de plen pentru a răspunde, preşedintele ia act de demisie şi supune votului plenului Camerei din care face parte adoptarea hotărârii prin care se vacantează locul de deputat sau de senator.

(4) în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. c) şi d), precum şi în cazurile prevăzute la alin. (2) lit. c) şi d), preşedintele Camerei ia act de situaţia de încetare a mandatului de deputat sau de senator şi supune votului plenului Camerei din care face parte adoptarea hotărârii prin care se vacantează locul de deputat sau de senator.

(5) Hotărârile de vacantare a locului de deputat sau de senator, prevăzute la alin. (3) şi (4), se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(6) Mandatul de deputat sau de senator se prelungeşte de drept în cazul în care mandatul Camerei din care face parte se prelungeşte de drept în conformitate cu prevederile art. 63 alin. (1)şi (4) din Constituţia României, republicată.

 

ARTICOLUL 8

Regimul juridic

 

(1) Mandatul de deputat sau de senator se supune regimului juridic prevăzut de Constituţie şi de prezenta lege, completat cu dispoziţiile regulamentelor Camerelor Parlamentului.

(2) Mandatul de deputat sau de senator nu poate fi întrerupt, suspendat sau revocat.

 

ARTICOLUL 9

Organizarea activităţii parlamentare

 

(1) Activitatea deputaţilor şi senatorilor, precum şi organizarea şi funcţionarea fiecărei Camere se stabilesc prin regulament propriu. În vederea asigurării exercitării mandatului deputaţilor şi senatorilor, resursele financiare aferente desfăşurării activităţii fiecărei Camere sunt prevăzute în bugetul propriu, pe care îl adoptă fiecare Cameră.

(2) Deputaţii şi senatorii constituie comisii permanente şi pot institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale, în condiţiile prevăzute de regulamente. Camerele îşi pot constitui comisii comune, grupuri de prietenie cu alte parlamente şi delegaţii ale Parlamentului României la adunările parlamentare cu caracter european sau internaţional. Condiţiile de constituire, obiectivele activităţii şi procedurile de lucru ale comisiilor se stabilesc în regulamentul fiecărei Camere şi în Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului sau ad-hoc pentru comisiile speciale ori de anchetă.

 

CAPITOLUL III

Principii şi reguli de conduită parlamentară

 

ARTICOLUL 10

Principiul interesului naţional

 

Deputaţii şi senatorii au îndatorirea de a acţiona în interesul întregii naţiuni şi al locuitorilor din circumscripţiile electorale pe care le reprezintă, respectiv al cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, pe care îi reprezintă.

 

ARTICOLUL 11

Principiul legalităţii şi ai bunei-credinţe

 

(1) Deputaţii şi senatorii, în calitatea lor de reprezentanţi aleşi ai poporului român, îşi îndeplinesc îndatoririle şi îşi exercită drepturile în conformitate cu Constituţia, legile ţârii şi regulamentele Camerei Deputaţilor şi Senatului, pe toată durata mandatului pe care îl deţin,

(2) Deputaţilor şi senatorilor le este interzis să îşi asume faţă de persoanele fizice sau juridice obligaţii financiare ori de alt tip, menite să influenţeze exercitarea mandatului cu bună-credinţă, potrivit propriei conştiinţe.

 

ARTICOLUL 12

Principiul transparenţei

 

(1) Deputaţii şi senatorii trebuie să dea dovadă de transparenţă în activitatea parlamentară.

(2) Deputaţii şi senatorii au obligaţia menţinerii unui dialog permanent cu cetăţenii pe problemele care îi interesează şi care rezultă din asumarea şi exercitarea mandatului de parlamentar.

 

ARTICOLUL 13

Principiul fidelităţii

 

Deputaţii şi senatorii sunt datori să manifeste pe durata exercitării mandatului fidelitate faţă de România şi popor şi respect faţă de oameni.

 

ARTICOLUL 14

Respectarea regulamentelor

 

(1) Deputaţii şi senatorii sunt obligaţi să respecte prevederile regulamentelor, să se supună normelor de conduită civilizată, de curtoazie şi de disciplină parlamentară şi să nu aibă atitudini sau să folosească expresii ori cuvinte injurioase, ofensatoare, discriminatorii sau calomnioase.

(2) Comisiile Camerei Deputaţilor şi Senatului care au în competenţă analiza problemelor de disciplină parlamentară elaborează, în şedinţă comună, proiectul Codului de conduită al deputaţilor şi al senatorilor şi îl înaintează birourilor permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, în vederea înscrierii pe ordinea de zi a plenului celor două Camere.

(3) Codul de conduită al deputaţilor şi al senatorilor se adoptă prin hotărâre, în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, cu votul majorităţii membrilor.

 

CAPITOLUL IV

Incompatibilităţi, interdicţii şi conflictul de interese

 

ARTICOLUL 15

Principii cu caracter general

 

(1) Nicio persoană nu poate fi în acelaşi timp deputat şi senator.

(2) Calitatea de deputat sau de senator este incompatibilă cu calitatea de membru în Parlamentul European.

(3) Calitatea de deputat sau de senator este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcţii publice de autoritate, cu excepţia celei de membru al Guvernului.

 

ARTICOLUL 16

Incompatibilităţi

 

(1) Calitatea de deputat sau de senator este incompatibilă cu funcţiile publice de autoritate prevăzute la art. 81 alin. (2) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu situaţiile de incompatibilitate generate de dispoziţiile art. 82^ din aceeaşi lege.

(2) Calitatea de deputat sau de senator este, de asemenea, incompatibilă cu:

a) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la societăţile reglementate de Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare/reasigurare şi cele financiare, precum şi la instituţiile publice;

b) funcţia de preşedinte sau de secretar al adunărilor generale ale acţionarilor sau asociaţilor la societăţile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prevăzute la lit. a);

c) funcţia de reprezentant al statului în adunările generale ale societăţilor reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prevăzute la lit. a);

d) funcţia de manager sau membru al consiliilor de administraţie ale regiilor autonome, companiilor şi societăţilor naţionale;

e) calitatea de comerciant persoană fizică;

f) calitatea de membru al unui grup de interes economic;

g) o funcţie publică încredinţată de un stat străin, cu excepţia acelor funcţii prevăzute în acordurile şi convenţiile la care România este parte;

h) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, secretar şi trezorier al federaţiilor şi confederaţiilor sindicale.

(3) Calitatea de deputat sau de senator este incompatibilă cu funcţiile şi activităţile persoanelor care, conform statutului lor, nu pot face parte din partide politice.

(4) Prevederile alin. (3) nu se aplică reprezentanţilor organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale pentru care este prevăzută interdicţia de a face parte din partide politice în statutul propriu.

(5) Alte incompatibilităţi cu calitatea de deputat sau de senator se pot stabili numai prin lege organică.

 

ARTICOLUL 17

Procedura declarării incompatibilităţii

 

(1) Deputatul sau senatorul care, la data intrării în exerciţiul mandatului, se află în una dintre situaţiile de incompatibilitate prevăzute în prezentul statut sau în alte legi speciale are la dispoziţie un termen de 15 zile pentru a notifica Biroul permanent al Camerei din care face parte cu privire la starea sa de incompatibilitate. După expirarea acestui termen, deputatul sau senatorul va opta, în termen de 30 de zile, între mandatul de deputat sau de senator şi funcţia ori funcţiile incompatibile, demisionând potrivit opţiunii sale. Demisia deputatului sau a senatorului se aduce la cunoştinţa Biroului permanent al Camerei din care acesta face parte.

(2) Deputatul sau senatorul care nu şi-a exprimat opţiunea potrivit prevederilor alin. (1) rămâne în stare de incompatibilitate. Biroul permanent al Camerei din care face parte sesizează comisia care are în competenţă analizarea situaţiilor de incompatibilitate în vederea întocmirii unui raport, în termen de 15 zile de la sesizare. Comisia competentă solicită punctul de vedere al Agenţiei Naţionale de Integritate, care va răspunde solicitării în cel mult 5 zile. Raportul comisiei se înaintează Biroului permanent al Camerei Deputaţilor sau Senatului, care îl va informa pe deputatul sau senatorul în cauză şi va supune în prima şedinţă a plenului Camerei din care face parte un proiect de hotărâre de constatare a stării de incompatibilitate şi de încetare a mandatului.

(3) Deputatul sau senatorul aflat într-o stare de incompatibilitate survenită în timpul exercitării mandatului aduce la cunoştinţa Biroului permanent al Camerei din care face parte această situaţie, în scris, în termen de cel mult 15 zile de la data intervenirii acesteia. La împlinirea termenului de 30 de zile de la notificare, prevederile alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

(4) Deputatul sau senatorul se poate adresa Biroului permanent al Camerei din care face parte, în vederea clarificării unei eventuale stări personale de incompatibilitate. Biroul permanent înaintează solicitarea comisiei care are în competenţă analizarea situaţiilor de incompatibilitate, în vederea întocmirii unui raport, în termen de 15 zile de la sesizare. În cazul în care din raportul comisiei reiese existenţa unei stări de incompatibilitate, deputatul sau senatorul are obligaţia ca în termen de 30 de zile să opteze între calitatea de deputat ori de senator şi funcţia sau funcţiile incompatibile. Prevederile alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

(5) Prevederile referitoare la declararea stării de incompatibilitate prevăzute la alin. (1)-(4) se completează în mod corespunzător cu cele ale regulamentului fiecărei Camere, precum şi cu cele ale Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 176/2010, cu modificările ulterioare.

(6) în situaţia în care Agenţia Naţională de Integritate a finalizat un raport de evaluare privind existenţa unei incompatibilităţi a unui deputat sau senator, raportul de evaluare se comunică în termen de 5 zile de la finalizare persoanei în cauză, precum şi Camerei din care aceasta face parte, în conformitate cu art. 21 alin. (4) din Legea nr. 176/2010, cu modificările ulterioare. Biroul permanent al Camerei din care face parte persoana în cauză o înştiinţează de urgenţă pe aceasta, punându-i la dispoziţie o copie a raportului.

 

ARTICOLUL 18

Interdicţia publicitară

 

Este interzisă folosirea numelui însoţit de calitatea de deputat sau de senator în orice acţiune publicitară privitoare la orice societate reglementată de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, financiară ori industrială sau altele asemenea cu scop lucrativ.

 

ARTICOLUL 19

Conflictul do interese

 

(1) Fapta deputatului sau senatorului de a încălca legislaţia în materie privind conflictul de interese constituie abatere disciplinară şi se sancţionează cu diminuarea indemnizaţiei cu 10% pe o perioadă de maximum 3 luni. Sancţiunea se aplică de către Biroul permanent al Camerei din care face parte deputatul sau senatorul.

(2) Deputatul sau senatorul se află în conflict de interese la expirarea termenului prevăzut în Legea nr. 176/2010, cu modificările ulterioare, de la data luării la cunoştinţă a raportului de evaluare al Agenţiei Naţionale de Integritate, dacă în acest termen deputatul său senatorul nu a contestat raportul la instanţa de contencios administrativ. Luarea la cunoştinţă se face prin comunicarea raportului Agenţiei Naţionale de Integritate, sub semnătură de primire, către deputatul sau senatorul în cauză ori, în cazul în care refuză primirea, prin anunţul făcut de către preşedintele de şedinţă în plenul Camerei din care face parte.

(3) în situaţia în care Agenţia Naţională de Integritate a finalizat un raport de evaluare privind existenţa unui conflict de interese a unui deputat sau senator, raportul de evaluare se comunică în termen de 5 zile de la finalizare persoanei în cauză, precum şi Camerei din care aceasta face parte, în conformitate cu art. 21 alin. (4) din Legea nr. 176/2010, cu modificările ulterioare. Biroul permanent al Camerei din care face parte persoana în cauză o înştiinţează de urgenţă pe aceasta, punându-s la dispoziţie o copie a raportului.

 

CAPITOLUL V

Imunitatea parlamentară

 

ARTICOLUL 20

Scopul imunităţii

 

(1) Imunitatea parlamentară este ansamblul de dispoziţii legale care asigură deputaţilor şi senatorilor un regim juridic derogatoriu de la dreptul comun în raporturile lor cu justiţia şi în scopul de a le garanta independenţa.

(2) Imunitatea parlamentară este direct şi indisolubil legată de mandatul de deputat sau de senator.

 

ARTICOLUL 21

Imunitatea

 

(D Imunitatea parlamentară nu este susceptibilă de suspendare sau de întrerupere şi nu se poate renunţa la aceasta. Imunitatea parlamentară este imperativă şi de ordine publică.

(2) Imunitatea parlamentară poate fi ridicată numai de către Camera din care deputatul sau senatorul face parte, în conformitate cu prevederile art. 72 din Constituţie, republicată, şi potrivit procedurii prevăzute de regulamentul fiecărei Camere.

(3) Imunitatea parlamentară începe odată cu validarea mandatului de deputat sau de senator şi încetează la data încheierii mandatului, în cazurile şi în condiţiile prevăzute de Constituţie şi de prezenta lege.

 

ARTICOLUL 22

Imunitatea pentru opinii politice

 

Deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.

 

ARTICOLUL 23

Regimul în procesul penal

 

(1) Deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi ori arestaţi preventiv sau la domiciliu fără încuviinţarea Camerei din care fac parte şi fără a se proceda la ascultarea lor.

(2) Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

(3) Deputaţii şi senatorii pot fi chemaţi în faţa organului de urmărire penală sau a instanţei de judecată în calitate de martor, în cazul în care li se solicită să depună mărturie asupra unor fapte sau informaţii de care au luat cunoştinţă în exercitarea mandatului şi care au caracter clasificat, mărturia se va depune în condiţiile Legii nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu informarea Biroului permanent al Camerei din care fac parte.

 

ARTICOLUL 24

Procedura în caz de reţinere, arestare sau percheziţie

 

(1) Cererea de reţinere, arestare sau percheziţie a deputatului ori a senatorului se adresează preşedintelui Camerei din care face parte de către ministrul justiţiei.

(2) Preşedintele Camerei din care face parte deputatul sau senatorul aduce de îndată cererea la cunoştinţa Biroului permanent, după care o trimite Comisiei juridice respective, care va întocmi un raport în termen de 3 zile. Hotărârea Comisiei juridice se adoptă prin votul secret al majorităţii membrilor săi.

(3) Cererea ministrului justiţiei, însoţită de raportul Comisiei juridice, se supune spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei din care face parte deputatul sau senatorul, în termen de 5 zile de la depunerea raportului.

(4) Camera hotărăşte asupra cererii cu votul secret al majorităţii membrilor prezenţi, în condiţiile respectării prevederilor art. 67 din Constituţia României, republicată. Hotărârea Camerei se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi se comunică de îndată ministrului justiţiei.

(5) în condiţiile în care Parlamentul se găseşte în vacanţă, preşedintele Camerei ia măsurile necesare respectării termenelor prevăzute în prezentul articol.

 

ARTICOLUL 25

Protecţia autorităţii

 

(1) Pe durata exercitării mandatului de parlamentar, deputaţii şi senatorii sunt purtători ai autorităţii publice de stat, dispoziţiile art. 257 din Codul penal aplicându-se în mod corespunzător.

(2) Protecţia juridică penală prevăzută la alin. (1) se aplică şi după încetarea mandatului dacă faptele sunt comise în legătură cu exercitarea acestuia,

 

ARTICOLUL 26

Regimul mobilizării sau concentrării

 

Pe durata exercitării mandatului de parlamentar deputaţii şi senatorii nu pot fi concentraţi sau mobilizaţi,

 

CAPITOLUL VI

Obligaţiile deputaţilor şi senatorilor

 

ARTICOLUL 27

Izvorul obligaţiilor

 

Îndatoririle fundamentale şi obligaţiile principale ale deputaţilor şi senatorilor sunt cele care decurg din Constituţie, lege, din prezentul statut şi din regulamente.

 

ARTICOLUL 28

Participarea la şedinţă

 

(1) Participarea la lucrările Camerei din care fac parte reprezintă pentru deputaţi şi senatori o obligaţie legală, morală şi regulamentară.

(2) Deputatul sau senatorul poate solicita în scris liderului grupului parlamentar din care face parte permisiunea de a absenta de la lucrările Camerei pentru rezolvarea unor probleme legate de exercitarea mandatului sau pentru rezolvarea unor probleme personale.

(3) în situaţia în care deputatul sau senatorul absentează de la lucrările Camerei datorită apariţiei unor situaţii neprevăzute, acesta se poate adresa în scris Biroului permanent pentru a solicita motivarea respectivelor absenţe.

(4) Se consideră absent motivat deputatul sau senatorul care:

a) este membru al Guvernului;

b) participă la activităţi stabilite prin decizia Birourilor permanente reunite ale celor două Camere sau a Biroului permanent al Camerei din care face parte ori la invitaţia Guvernului sau a Preşedintelui României;

c) este în concediu medical;

d) are aprobată motivarea absenţei de către liderul de grup sau de către Biroul permanent, după caz.

(5) Numele deputaţilor şi senatorilor absenţi nemotivat de la lucrările fiecărei Camere, precum şi din comisiile permanente vor fi publicate pe paginile de internet ale acestora, lunar, potrivit procedurii stabilite de regulamentul fiecărei Camere.

 

ARTICOLUL 29

Sancţionarea pentru absenţele nemotivate

 

(1) Neparticiparea la cel puţin o activitate parlamentară desfăşurată în sediul Camerei Deputaţilor sau Senatului, după caz, în cadrul programului şi ordinii de zi aprobate de Biroul permanent, se consideră absenţă nemotivată şi are drept consecinţă reţinerea a 1% din indemnizaţia lunară brută a deputatului sau a senatorului, cu excepţia motivării absenţelor în conformitate cu prevederile art. 28 alin. (2) şi (3).

(2) Regulamentele Camerelor stabilesc procedurile de urmat pentru executarea prevederilor prezentului articol, inclusiv acordarea concediilor cu plata drepturilor băneşti, care nu pot fi mai mari de 8 zile pe durata unei sesiuni şi care se aprobă de preşedintele Camerei pentru cele de până la 4 zile şi de Biroul permanent al Camerei pentru cele de peste 4 zile.

 

CAPITOLUL VII

Drepturile deputaţilor şi senatorilor în exercitarea mandatului

 

ARTICOLUL 30

Sfera şi semnificaţia

 

(1) Drepturile şi libertăţile ce decurg din mandatul de deputat sau de senator sunt specifice acestei demnităţi publice şi se fundamentează pe drepturile şi libertăţile generale ale cetăţeanului, completate cu ceea ce implică în mod special exercitarea mandatului.

(2) Drepturile, libertăţile, ca şi obligaţiile deputatului sau senatorului sunt politice şi patrimoniale; prin exercitarea acestora se realizează conţinutul politic al mandatului, precum şi strategia măsurilor de protecţie a mandatului şi a titularului acestuia.

 

ARTICOLUL 31

Dreptul de a fi ales în structuri parlamentare

 

(1) Deputaţii şi senatorii fac parte, în mod obligatoriu, dintr-o comisie permanentă a Camerei respective, cu excepţiile prevăzute prin regulamentul Camerei Deputaţilor sau al Senatului ori prin hotărâri ale birourilor permanente ale acestora.

(2) Deputaţii şi senatorii au dreptul să fie membri şi să fie aleşi, în condiţiile regulamentului, în Biroul permanent al Camerei din care fac parte, în conducerea unei comisii permanente, în conducerea unui grup parlamentar, în conducerea unei comisii speciale ori a unei comisii de anchetă.

(3) Deputaţii şi senatorii au dreptul să fie membri şi să fie aleşi în conducerea comisiilor comune ale celor două Camere, în comisii de anchetă sau alte comisii comune speciale, în grupuri de prietenie cu alte parlamente şi în delegaţii ale Parlamentului României la adunările parlamentare cu caracter european sau internaţional.

 

ARTICOLUL 32

Dreptul de a alege organele de conducere

 

(1) Deputaţii şi senatorii au dreptul să îşi aleagă reprezentanţii în structurile de conducere ale Camerei din care fac parte.

(2) Procedura de alegere a deputaţilor şi senatorilor în structurile de conducere se desfăşoară în conformitate cu prevederile regulamentelor celor două Camere.

(3) Pierderea sprijinului politic de către deputat sau senator atrage de drept încetarea calităţii de titular al oricărei funcţii obţinute prin susţinere politică.

 

ARTICOLUL 33

Dreptul de asociere în grup parlamentar

 

(1) Deputaţii şi senatorii se pot organiza în grupuri parlamentare, potrivit regulamentului fiecărei Camere.

(2) Grupurile parlamentare se pot constitui din deputaţi, respectiv senatori, care au candidat în alegeri din partea aceluiaşi partid politic, a aceleiaşi formaţiuni politice ori alianţe politice, alianţe electorale sau din deputaţi ori senatori care au candidat ca independenţi şi au fost aleşi.

(3) Deputaţii care reprezintă organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, care au obţinut mandatul de deputat în conformitate cu prevederile legii şi ale Constituţiei României, pot constitui un singur grup parlamentar.

(4) Deputaţii sau senatorii care părăsesc grupul parlamentar din care fac parte în conformitate cu alin. (1) devin deputaţi sau senatori neafiliaţi, dacă nu se afiliază unui alt grup parlamentar. Deputaţii şi senatorii rămaşi neafiliaţi nu îşi pot constitui grupuri parlamentare.

 

ARTICOLUL 34

Drepturile politice specifice

 

Principalele drepturi politice ale deputaţilor şi senatorilor, precum şi obligaţiile corelative acestora sunt următoarele:

a) dreptul la iniţiativă legislativă;

b) dreptul de a iniţia şi de a susţine moţiuni simple sau de cenzură;

c) dreptul de a iniţia şi de a susţine hotărâri ale Camerei, în orice problemă de competenţa acesteia;

d) dreptul de a face declaraţii politice, de a pune întrebări, de a face interpelări şi alte asemenea intervenţii;

e) dreptul de a cere întrunirea în sesiune extraordinară a Camerei sau a structurilor de lucru ale acesteia;

f) dreptul de a sesiza Curtea Constituţională, potrivit art. 146 lit. a)-c) din Constituţie, republicată;

g) dreptul de a cere suspendarea din funcţie sau punerea sub acuzare a Preşedintelui României, în condiţiile art. 95 şi 96 din Constituţie, republicată;

h) dreptul de a cere punerea sub urmărire penală a membrilor Guvernului, în condiţiile art. 109 din Constituţie, republicată;

i) dreptul de control parlamentar sub toate formele de exercitare a acestuia, în reglementarea prevăzută de lege şi de regulamentele parlamentare;

j) dreptul la cuvânt, libertatea de exprimare şi dreptul de vot.

 

ARTICOLUL 35

Modalităţi de exercitare

 

(1) Drepturile pot fi exercitate individual, prin grupurile parlamentare sau prin numărul de parlamentari stabilit de Constituţie, potrivit naturii lor juridice.

(2) Drepturile şi libertăţile se exercită în limitele conţinutului constituţional şi legal al mandatului de deputat sau de senator şi numai în formele şi cu procedura prevăzute în regulamentul fiecărei Camere şi în Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.

(3) Deputaţii şi senatorii pot exercita funcţii sau activităţi în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice ori al creaţiei intelectuale, precum şi în alte domenii stabilite de lege.

 

CAPITOLUL VIII

Participarea deputaţilor şi senatorilor la activităţi legate de Uniunea Europeană

 

ARTICOLUL 36

 

(1) Deputaţii şi senatorii examinează proiecte de acte legislative şi documente consultative ale Uniunii Europene în temeiul drepturilor constituţionale privind controlul parlamentar asupra activităţii Guvernului şi al tratatelor constitutive ale Uniunii Europene.

(2) Deputaţii şi senatorii participă la punerea în practică a principiului democraţiei reprezentative, stipulat în art. 10 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), prin exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Guvernului în domeniul afacerilor europene

(3) Deputaţii şi senatorii contribuie în mod activ la buna funcţionare a Uniunii Europene, în temeiul art. 12 din TUE, al Protocolului 1 la Tratatul de la Lisabona privind rolul parlamentelor naţionale în Uniunea Europeană şi al Protocolului 2 la Tratatul de la Lisabona privind aplicarea principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii, prin participarea la dialogul politic cu instituţiile Uniunii Europene - Comisia Europeană, Parlamentul European, Consiliul.

(4) Activitatea deputaţilor şi senatorilor în domeniul afacerilor europene se desfăşoară în conformitate cu legislaţia privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene, Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului şi cu regulamentele celor două Camere.

 

CAPITOLUL IX

Exercitarea mandatului în circumscripţia electorală

 

ARTICOLUL 37

 

În activitatea din circumscripţiile electorale deputaţii şi senatorii au drepturile şi îndeplinesc obligaţiile pe care le implică exercitarea legală a mandatului de parlamentar, adaptate în mod corespunzător naturii şi formelor specifice ale acestei activităţi din teritoriu.

 

ARTICOLUL 38

Birourile parlamentare ale deputaţilor şi senatorilor

 

(1) în scopul exercitării mandatului în circumscripţiile electorale, deputaţilor şi senatorilor li se acordă lunar o sumă forfetară din bugetul Camerei Deputaţilor şi, respectiv, al Senatului, pentru cheltuieli de organizare şi funcţionare a birourilor parlamentare. Cuantumul sumei este stabilit prin hotărârea birourilor permanente reunite ale celor două Camere*), în funcţie de resursele bugetare, dar nu mai puţin de o indemnizaţie şi jumătate brută a deputatului, respectiv a senatorului.

 

*) Ase vedea Hotărârea birourilor permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului nr. 5/2013 pentru aprobarea Normelor privind modul de utilizare şi justificare a sumei forfetare pentru cheltuieli de organizare şi funcţionare a birourilor parlamentare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 419 din 10 iulie 2013.

 

(2) în limitele sumei prevăzute la alin. (1), deputaţii şi senatorii pot organiza, separat sau prin asociere, birouri parlamentare, ca regulă, în circumscripţiile electorale în care au fost aleşi.

(3) Deputaţii care reprezintă organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, aleşi la nivel naţional, pot organiza birouri parlamentare oriunde pe teritoriul României, în limitele sumei prevăzute la alin. (1). Ceilalţi parlamentari pot organiza, în aceleaşi condiţii prevăzute la alin. (1), birouri parlamentare, la solicitarea partidelor politice din partea cărora au candidat, cu aprobarea Biroului permanent al Camerei Deputaţilor sau, după caz, al Senatului.

(4) Deputaţii şi senatorii aleşi în circumscripţia electorală pentru românii cu domiciliul în afara României pot organiza birouri parlamentare în afara ţării, cu respectarea legislaţiei statului respectiv, sau în România, cu aprobarea Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, respectiv al Senatului, în limita sumei prevăzute la alin. (1).

(5) în cazul în care spaţiile necesare birourilor parlamentare nu pot fi asigurate de către autorităţile administraţiei locale, acestea se pot închiria de la alte persoane juridice sau fizice.

(6) Spaţiile destinate birourilor parlamentare nu pot fi închiriate în imobile aflate în proprietatea deputaţilor sau senatorilor, membrilor familiilor sau rudelor acestora până la gradul al III-lea. Interdicţia este aplicabila şi pentru acele spaţii aflate în patrimoniul unor societăţi reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, la care deputaţii sau senatorii, membrii familiilor sau rudele acestora sunt asociaţi ori acţionari.

(7) în spaţiile prevăzute la alin. (6) pot fi organizate birouri parlamentare doar dacă aceste spaţii sunt puse la dispoziţie cu titlu gratuit.

(8) Chiria aferentă spaţiilor, cheltuielile de întreţinere, drepturile băneşti ale persoanelor angajate la birourile parlamentare ale deputaţilor şi senatorilor şi alte cheltuieli aferente exercitării mandatului se asigură din suma forfetară pentru cheltuieli de organizare şi funcţionare a birourilor parlamentare alocată deputatului sau senatorului.

(9) Angajarea personalului birourilor parlamentare ale deputaţilor şi senatorilor se face prin încheierea unui contract de muncă sau a unei convenţii civile, ambele pe durată determinată. În cazul angajării pe baza unui contract de muncă, încadrarea salariaţilor se face la propunerea deputatului sau a senatorului în cauză, iar în cazul convenţiei civile, aceasta se încheie între deputatul sau senatorul în cauză şi persoana fizică.

(10) La angajarea personalului birourilor parlamentare se va respecta nomenclatorul funcţiilor prevăzut în hotărârea pentru aprobarea normelor privind modul de utilizare şi justificare a sumei forfetare aferente cheltuielilor efectuate de deputaţi şi senatori pentru birourile parlamentare.

(11) Membrii familiei deputatului sau senatorului ori rudele/afinii acestuia până la gradul al III-lea nu pot fi angajaţi la respectivul birou parlamentar.

(12) Angajaţii cu contract de muncă sau convenţie civilă ai unui birou parlamentar pot fi reangajaţi în biroul parlamentar al aceluiaşi deputat sau senator şi în noul mandat, în cazul realegerii acestuia.

(13) Modul de utilizare şi justificare a sumei forfetare pentru cheltuieli de organizare şi funcţionare a birourilor parlamentare, alocată deputatului sau senatorului, se stabileşte prin hotărâre a birourilor permanente reunite ale celor două Camere, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

ARTICOLUL 39

Relaţia cu cetăţenii

 

(1) Deputaţii şi senatorii organizează în cadrul birourilor parlamentare din circumscripţia electorală activităţi specifice relaţiilor publice şi audienţelor acordate cetăţenilor.

(2) Deputaţii şi senatorii pot acorda audienţe cetăţenilor şi în alte circumscripţii electorale decât cele în care au fost aleşi, în cadrul altor birouri parlamentare, la solicitarea titularilor acestora, sau în alte spaţii publice corespunzătoare.

(3) Deputaţii şi senatorii se pot adresa în scris, prin intermediul birourilor parlamentare, organelor administraţiei publice centrale şi locale, pentru a transmite sau a se informa asupra solicitărilor şi petiţiilor cetăţenilor din circumscripţiile electorale în care au fost aleşi, pentru rezolvarea, în conformitate cu prevederile legale, a problemelor acestora sau pentru a obţine informaţii cu caracter public necesare exercitării mandatului.

(4) Organele administraţiei publice centrale şi locale sunt obligate să răspundă în termen de 30 de zile de la primirea solicitărilor scrise ale deputaţilor şi senatorilor.

 

ARTICOLUL 40

Obligaţiile autorităţilor publice centrale şi locale

 

(1) Consiliile judeţene, prefecturile, consiliile locale ale municipiilor reşedinţă de judeţ/municipiului Bucureşti, precum şi celelalte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, la solicitarea deputaţilor sau senatorilor, precum şi a Biroului permanent al Camerei din care aceştia fac parte, pun la dispoziţia deputaţilor şi senatorilor spaţii pentru organizarea şi funcţionarea birourilor parlamentare ale acestora.

(2) Cheltuielile de întreţinere şi administrare aferente spaţiilor puse la dispoziţie conform alin. (1) vor fi suportate de către deputat sau senator din suma forfetară alocată pentru organizarea şi funcţionarea biroului parlamentar sau din venituri proprii.

(3) Consiliile judeţene, prefecturile, primarii municipiilor reşedinţă de judeţ, precum şi celelalte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale pot pune la dispoziţia birourilor parlamentare ale deputaţilor şi senatorilor, în limita posibilităţilor, mijloace fixe necesare bunei desfăşurări a activităţii birourilor parlamentare, prin împrumut de folosinţă sau închiriere.

(4) Secretariatul general al Camerei Deputaţilor, respectiv al Senatului, prin hotărârea birourilor permanente, în funcţie de resursele bugetare alocate, poate pune la dispoziţia deputaţilor sau senatorilor mijloace fixe, obiecte de inventar sau servicii, necesare exercitării în bune condiţii a mandatului.

(5) Cheltuielile pentru taxe de poştă şi telecomunicaţii interne, efectuate de deputaţi şi de senatori în exercitarea mandatului, se decontează de Secretariatul general al Camerei Deputaţilor, respectiv al Senatului, până la limita valorică stabilită de Biroul permanent al fiecărei Camere, în funcţie de prevederile bugetare.

(6) Serviciile descentralizate şi deconcentrate ale ministerelor şi ale autorităţilor centrale de reglementare sunt obligate să sprijine prin mijloacele specifice ale activităţii lor organizarea şi funcţionarea legală a birourilor parlamentare ale deputaţilor şi senatorilor, precum şi activitatea acestora.

 

ARTICOLUL 41

Diurna de deplasare şi cheltuielile de cazare

 

(1) Deputaţii şi senatorii prezenţi la lucrările Parlamentului, care nu au domiciliul în municipiul Bucureşti sau în judeţul Ilfov, primesc o diurnă de deplasare, pe zi, de 2% din indemnizaţia lunară brută prevăzută pentru deputat sau senator.

(2) Deputaţilor şi senatorilor care nu au domiciliul în municipiul Bucureşti sau în judeţul Ilfov li se acordă lunar, pe durata mandatului, pe bază de declaraţie pe propria răspundere care reprezintă document justificativ, o sumă forfetară din bugetul Camerei Deputaţilor şi, respectiv, al Senatului, pentru acoperirea cheltuielilor de cazare în municipiul Bucureşti. Cuantumul sumei este stabilit prin hotărârea birourilor permanente reunite ale celor două Camere, în funcţie de resursele bugetare, dar nu mai puţin de jumătate din indemnizaţia brută a deputatului, respectiv a senatorului.

(3) De diurna prevăzută la alin. (1) şi dreptul de decontare a cazării în teritoriu, în unităţi de primire turistice cu clasificare de cel mult 4 stele, sau de compensare a cheltuielilor de cazare prin acordarea a 2% din indemnizaţia lunară brută pentru fiecare noapte beneficiază deputaţii sau senatorii care:

a) efectuează deplasări în ţară din însărcinarea preşedintelui Camerei Deputaţilor sau al Senatului, a birourilor permanente ale celor două Camere, a birourilor comisiilor permanente sau a liderilor grupurilor parlamentare;

b) nu domiciliază în circumscripţiile electorale în care au fost aleşi, pe timpul deplasării în aceste circumscripţii, în vederea îndeplinirii activităţilor legate de desfăşurarea mandatului;

c) deputaţii care reprezintă organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, care se deplasează în alte localităţi din ţară, în afara celei de domiciliu, pentru activităţile legate de exercitarea mandatului,

(4) Deputaţii şi senatorii care se deplasează în timpul vacanţelor parlamentare în cadrul circumscripţiilor electorale în care au fost aleşi, altele decât cele în care au domiciliul, sau la Bucureşti, pentru îndeplinirea unor sarcini legate de exercitarea mandatului, beneficiază de diurna de deplasare şi cazare conform alin. (1)-(3), în limita numărului de zile stabilit de Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, respectiv de Biroul permanent al Senatului.

 

CAPITOLUL X

Alte drepturi patrimoniale ale deputaţilor şi senatorilor

 

ARTICOLUL 42

Dreptul la indemnizaţie

 

(1) Deputaţii şi senatorii primesc, pe durata exercitării mandatului de parlamentar, o indemnizaţie lunară, stabilită prin lege.

(2) Indemnizaţia se primeşte de fiecare parlamentar de la data intrării în exerciţiul mandatului, sub condiţia validării, şi până la data încetării mandatului.

(3) Indemnizaţia lunară are regimul juridic prevăzut de lege pentru salariu, cu reducerile şi majorările prevăzute de lege, de regulamentele celor două Camere şi de acte normative emise în aplicarea legii.

(4) Indemnizaţiile lunare sunt impozabile în condiţiile legii. Acestea vor fi actualizate, în aceleaşi procente, odată cu indexările salariale acordate personalului din sistemul bugetar sau prin alte prevederi legale.

(5) Pe perioada reţinerii sau arestării preventive plata indemnizaţiei deputatului sau senatorului, precum şi plata celorlalte drepturi se suspendă, cu excepţia sumei forfetare alocate funcţionării biroului parlamentar. Drepturile suspendate, aferente perioadei reţinerii sau arestării preventive, vor fi plătite dacă printr-o hotărâre judecătorească definitivă se pronunţă achitarea respectivului deputat sau senator.

(6) Indemnizaţia lunară a deputaţilor şi senatorilor se cumulează cu pensia sau cu alte venituri şi se supune impozitului pe venit, conform legii.

 

ARTICOLUL 43

Deputaţii şi senatorii membri al Guvernului

 

(1) Deputaţii şi senatorii pot fi numiţi membri ai Guvernului şi pot fi revocaţi din aceste funcţii în conformitate cu prevederile Constituţiei şi ale legilor în vigoare.

(2) Deputaţilor şi senatorilor care deţin funcţia de membru al Guvernului, în perioada exercitării acesteia, li se aplică, în privinţa salarizării, dispoziţiile legale privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupă funcţii de demnitate publică.

 

ARTICOLUL 44

Dreptul la cheltuieli de protocol

 

(1) Fondul preşedintelui Camerei Deputaţilor şi Fondul preşedintelui Senatului se aprobă anual, prin bugetul fiecărei Camere. Preşedintele informează Biroul permanent al Camerei respective, anual, cu privire la cheltuirea respectivului fond în anul anterior

(2) Fondurile prevăzute la alin. (1) se constituie pentru ajutoare materiale, ajutoare de deces, recompense, stimulente, contribuţii la acţiuni umanitare şi burse. Ajutoarele materiale, recompensele, stimulentele, contribuţiile la acţiunile umanitare şi bursele nu se acordă deputaţilor şi senatorilor.

(3) Pentru primirea delegaţiilor străine şi a invitaţilor din ţară sau din străinătate se constituie Fondul de protocol, aprobat anual prin bugetul fiecărei Camere. Baremele de cheltuieli pentru acţiunile de protocol se aprobă de birourile permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.

 

ARTICOLUL 45

Dreptul la transport

 

(1) Deputaţii şi senatorii beneficiază, pe perioada mandatului, de transport gratuit intern pe calea ferată, cu orice categorie de trenuri de călători Biletele de călătorie se vor elibera pe baza legitimaţiei de deputat sau de senator.

(2) Deputaţii şi senatorii beneficiază, pentru desfăşurarea activităţilor legate de exercitarea mandatului, de o sumă forfetară al cărei cuantum este stabilit prin hotărâre a birourilor permanente, în funcţie de resursele bugetare ale celor două Camere, pentru acoperirea cheltuielilor de transport din circumscripţie, pe bază de declaraţie pe propria răspundere, care reprezintă document justificativ.

(3) Deputaţii şi senatorii care folosesc autoturismul pentru a se deplasa din circumscripţia electorală în care au domiciliul la lucrările Parlamentului şi înapoi, cei care au domiciliul în Bucureşti şi se deplasează în circumscripţia electorală în care au fost aleşi şi înapoi, precum şi cei care se deplasează din localitatea de domiciliu în circumscripţia electorală în care au fost aleşi şi înapoi, dacă nu au folosit mijloacele de transport prevăzute la alin. (1) şi (5), vor primi contravaloarea a 7,5 litri combustibil la 100 km parcurşi, cel mult pentru un drum dus-întors săptămânal.

(4) Beneficiază de facilităţile prevăzute la alin. (3) deputaţii şi senatorii care se deplasează din localitatea de domiciliu îh localitatea cea mai apropiată de unde se asigură transportul la Bucureşti şi înapoi.

(5) Deputaţii şi senatorii care nu au domiciliul în municipiul Bucureşti şi se deplasează în municipiul Bucureşti pentru a participă la lucrările Parlamentului, precum şi deputaţii şi senatorii care au domiciliul în municipiul Bucureşti şi se deplasează în circumscripţia electorală în care au fost aleşi beneficiază de transport gratuit sau de decontarea cheltuielilor de transport pe liniile aeriene interne pentru o călătorie dus-întors pe săptămână.

(6) Beneficiază, pe toată durata mandatului, de drepturile de transport prevăzute la alin. (1), (3), (5) şi deputaţii şi senatorii care efectuează deplasări în ţară, ca urmare a hotărârilor birourilor permanente ale celor două Camere, deciziei preşedintelui Camerei Deputaţilor şi, respectiv, Senatului, a liderilor de grup şi a preşedinţilor comisiilor parlamentare, pentru activităţi legate de exercitarea mandatului.

(7) Deputaţii şi senatorii care se deplasează în timpul vacanţelor parlamentare în cadrul circumscripţiilor electorale în care au fost aleşi sau în municipiul Bucureşti, pentru îndeplinirea unor sarcini legate de exercitarea mandatului, beneficiază de un număr de călătorii cu avionul, stabilit de Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, respectiv al Senatului.

(8) La sfârşitul mandatului, pentru o perioadă de 30 de zile deputaţii şi senatorii care nu au mai fost aleşi au dreptul de a deconta 6 călătorii, cu mijloacele prevăzute la alin. (1) sau cu autoturismul proprietate personală, în condiţiile prevăzute la alin. (3), pentru efectuarea formalităţilor de lichidare.

 

ARTICOLUL 46

Dreptul la vechime în muncă

 

(1) Perioada de exercitare a mandatului de parlamentar constituie vechime în muncă şi în specialitate, cu toate drepturile prevăzute de lege,

(2) Pe durata exercitării mandatului de deputat sau de senator, contractul de muncă sau raportul de serviciu al titularului se suspendă şi este supus regulilor prevăzute de Codul muncii şi de Statutul funcţionarilor publici, după caz.

 

ARTICOLUL 47

Dreptul la asistenţă medicală

 

Deputaţii şi senatorii beneficiază de medicamente, asistenţă medicală şi de concedii de boală potrivit reglementării din sistemul public şi reglementărilor speciale în domeniu.

 

ARTICOLUL 48

Dreptul la paşaport diplomatic

 

Deputaţii şi senatorii au dreptul la paşaport diplomatic, în condiţiile legii.

 

CAPITOLUL XI

Indemnizaţia pentru limită de vârstă

 

ARTICOLUL 49

Dreptul la indemnizaţia pentru limită de vârstă

 

(1) Deputaţii şi senatorii care îndeplinesc condiţiile vârstei standard de pensionare, eşalonate, după caz, în anexele nr. 5 şi 6 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, sau ale vârstei standard reduse în conformitate cu prevederile aceleaşi legi sau ale altor legi speciale au dreptul, la încetarea mandatului, la indemnizaţie pentru limită de vârsta, dacă nu sunt realeşi pentru un nou mandat.

(2) Deputaţii şi senatorii beneficiază de indemnizaţia pentru limită de vârstă de la data la care li se acordă drepturile de pensie pentru limită de vârstă, dar nu mai devreme de data încetării mandatului aflat în derulare.

(3) Cuantumul indemnizaţiei pentru limită de vârstă prevăzut la alin. (1) se acordă în limita a 3 mandate şi se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0,55% din indemnizaţia brută lunară aflată îh plată.

(4) Pentru mandate incomplete, indemnizaţia pentru limită de vârstă se calculează proporţional cu perioada de mandat efectiv exercitată, dar nu mai puţin de un mandat parlamentar.

(5) Pe perioada exercitării unui nou mandat, plata indemnizaţiei pentru limită de vârstă se suspendă, urmând a fi reluată, la încetarea acestuia, în cuantumul recalculat prin valorificarea perioadei de mandat exercitat după suspendare.

(6) Indemnizaţia pentru limită de vârstă se actualizează ori de câte ori se majorează sau se indexează indemnizaţia brută lunară a unui deputat/senator aflat în exercitarea mandatului, cu aceeaşi dată.

(7) Indemnizaţia pentru limită de vârstă se cumulează cu orice tip de pensie stabilită în sistemul public de pensii sau în alt sistem de pensii neintegrat sistemului public, precum şi cu orice alte venituri realizate.

(8) Indemnizaţia pentru limită de vârstă este supusă impozitului pe venit şi contribuţiei de asigurări sociale de sănătate.

(9) Cuantumul indemnizaţiei pentru limită de vârstă se suportă din bugetul de stat, prin bugetul Camerei Deputaţilor şi al Senatului, şi se plăteşte de acestea.

(10) Cererea pentru acordarea indemnizaţiei pentru limită de vârstă se depune la Secretariatul general al Camerei Deputaţilor sau al Senatului, după caz.

(11) Modul de aplicare a prevederilor prezentului articol se stabileşte prin norme metodologice, aprobate de Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului.

 

ARTICOLUL 50

 

Nu beneficiază de indemnizaţia pentru limită de vârstă, prevăzuta la art. 49, deputaţii şi senatorii care au fost condamnaţi definitiv pentru comiterea, în calitate de deputat sau senator, a unei infracţiuni de corupţie prevăzute la art. 289-291 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi pentru infracţiunile prevăzute la art. 254-257 din Legea nr. 15/1968 privind Codul penal al României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 16 aprilie 1997, cu modificările şi completările ulterioare.

 

CAPITOLUL XII

Regimul disciplinei parlamentare

 

ARTICOLUL 51

Sfera abaterilor disciplinare

 

Constituie abateri disciplinare parlamentare următoarele fapte săvârşite de deputaţi sau de senatori şi dacă, potrivit legii, nu constituie infracţiuni:

a) încălcarea dispoziţiilor privind îndatoririle deputaţilor şi ale senatorilor prevăzute de Constituţie şi de prezenta lege;

b) nerespectarea prevederilor regulamentului Camerei din care fac parte şi a Regulamentului activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului;

c) exercitarea abuzivă a mandatului de senator sau de deputat;

d) comportamentul injurios sau calomniator la adresa unui parlamentar ori a altui demnitar în şedinţele de plen, de comisii sau de birou ori în afara acestora, dar cu privire la exercitarea mandatului de parlamentar;

e) încălcarea prevederilor legale referitoare la conflictul de interese.

 

ARTICOLUL 52

Sfera sancţiunilor disciplinare

 

Sancţiunile disciplinare parlamentare pentru abaterile disciplinare prevăzute la art. 51 sunt următoarele:

a) atenţionarea verbală;

b) chemarea la ordine;

c) retragerea cuvântului;

d) îndepărtarea din sală pe durata şedinţei;

e) avertismentul scris.

 

ARTICOLUL 53

Aplicarea sancţiunilor

 

(1) Sancţiunile prevăzute la art. 52 lit. a)-c) se aplică de către preşedintele de şedinţă.

(2) Sancţiunile prevăzute la art. 52 lit. d) se aplică la solicitarea preşedintelui de şedinţă sau a unui grup parlamentar de către plenul Camerei prin votul majorităţii celor prezenţi.

(3) Abaterile care implică aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 52 lit. e) se constată de către comisia care are în competenţă analiza problemelor de disciplină la nivelul Camerei respective, la sesizarea preşedintelui de şedinţă, a unui grup parlamentar ori la sesizarea unui deputat sau senator. Sesizarea se adresează preşedintelui Camerei respective în termen de cel mult 30 de zile de la data săvârşirii faptei.

(4) în cazul conflictului de interese, la sesizarea Biroului permanent al Camerei respective, comisia care are în competenţă analiza problemelor de disciplină întocmeşte un raport prin care constată faptul că raportul Agenţiei Naţionale de Integritate cu privire la existenţa conflictului de interese este definitiv,

(5) Comisia care are în competenţă analiza problemelor de disciplină soluţionează sesizarea în termen de 10 zile lucrătoare de la înregistrarea ei. Raportul comisiei se aprobă cu votul majorităţii membrilor prezenţi, în şedinţă secretă.

(6) Raportul Comisiei se înaintează de îndată, împreună cu dosarul cauzei, Biroului permanent al Camerei respective.

(7) Biroul permanent al Camerei respective soluţionează cauza în termen de 3 zile lucrătoare de la primirea raportului. Hotărârea Biroului permanent al Camerei se prezintă în şedinţa publică a Camerei respective.

 

ARTICOLUL 54

Contestaţia

 

(1) împotriva hotărârii Biroului permanent al Camerei, care vizează aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 53 alin. (7), se poate face contestaţie în termen de 15 zile lucrătoare de la data comunicării.

(2) Contestaţia se soluţionează de către plenul Camerei în termen de 15 zile lucrătoare de la înregistrarea acesteia, cu votul majorităţii membrilor prezenţi ai Camerei, în şedinţă secretă.

(3) Hotărârea plenului Camerei este definitivă şi executorie şi se aduce la cunoştinţa publică în şedinţa de plen.

 

CAPITOLUL XIII

Dispoziţii tranzitorii şi finale

 

ARTICOLUL 55

Modificarea regulamentelor

 

(1) Regulamentul Camerei Deputaţilor, Regulamentul Senatului şi Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului se vor modifica şi se vor completa în mod corespunzător cu dispoziţiile prezentei legi şi în conformitate cu deciziile Curţii Constituţionale pronunţate asupra prevederilor din aceste regulamente şi se vor adapta în mod corespunzător.

(2) Camerele vor urmări ca reglementările instituite prin regulamentele proprii să fie concordate şi corelate pe structuri, competenţe, proceduri şi activităţi.

 

ARTICOLUL 56

Modificarea bugetelor

 

Camera Deputaţilor şi Senatul vor introduce în structura bugetară modificările ce decurg prin aplicarea prevederilor prezentei legi.

 

ARTICOLUL 57

Intrarea în vigoare

 

Prezenta lege intră în vigoare în conformitate cu art. 78 din Constituţia României, republicată, la 3 zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

ARTICOLUL 58

Aplicarea legii

 

(1) Comisia permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, organizarea şi funcţionarea şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului este însărcinată cu interpretarea unitară a prevederilor prezentului statut, cu precădere a principiilor şi regulilor de conduită parlamentară, precum şi cu examinarea proiectelor de lege şi a propunerilor legislative referitoare la modificarea şi completarea prezentului statut.

(2) Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru Statutul deputaţilor şi senatorilor prezintă anual, în şedinţa comună a celor două Camere, un raport privind aplicarea prezentului statut.

 

ARTICOLUL 59

Modificări şi abrogări

 

(1) La data intrării în vigoare a prezentei legi se modifică în mod corespunzător art. 61 alin. (3) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi, cu privire la senatori şi deputaţi, se abrogă art. 1 alin. (1) şi (2), art. 16, 17, 18, art. 21 alin. (31)-(8), art. 22, 23, art. 24 alin. (1), art. 25, 26, 27, 28 şi art. 37 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 53/1991 privind indemnizaţiile şi celelalte drepturi ale deputaţilor şi senatorilor, precum şi salarizarea personalului din aparatul Parlamentului României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 31 ianuarie 1996, cu modificările şi completările ulterioare, art. 82 alin. (2) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare.

 

NOTĂ:

Reproducem mai jos prevederile art. II-IV din Legea nr. 357/2015, care nu sunt încorporate în textul republicat al Legii nr. 96/2006 şi care se aplică, în continuare, ca dispoziţii proprii ale Legii nr. 357/2015:

„Art. II. - (1) De indemnizaţia pentru limită de vârstă prevăzută la art. 481*) alin. (1) din Legea nr. 96/2006, republicată, cu completarea adusă prin prezenta lege, şi în aceleaşi condiţii, beneficiază şi deputaţii şi senatorii care au avut anterior intrării în vigoare a prezentei legi calitatea de parlamentar.

(2) Cuantumul indemnizaţiei pentru limită de vârstă prevăzut la alin. (1) se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0,55% din indemnizaţia brută lunară realizată în luna anterioară solicitării de către un deputat/senator aflat în exercitarea mandatului, corespunzător fiecărui an de mandat, în limita a maximum 3 mandate.

(3) în cazul persoanelor prevăzute la alin. (1), indemnizaţia pentru limită de vârstă se acordă începând cu luna următoare depunerii cererii la Secretariatul general al Camerei Deputaţilor sau al Senatului, după caz.

Art. III. - Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. IV. - În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului elaborează şi aprobă normele metodologice prevăzute la art. 481*) alin. (11) din Legea nr. 96/2006, republicată, cu completarea adusă prin prezenta lege.”


*) Art. 481 a devenit în forma republicată a Legii nr. 96/2006 art. 49.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.