MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 493/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 493         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 1 iulie 2016

 

SUMAR

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

771/378. - Ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate privind aprobarea regulamentelor-cadru de organizare şi funcţionare a comisiilor constituite în baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017

 

772/379. - Ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate privind aprobarea criteriilor ce stau la baza îndeplinirii atribuţiilor comisiilor constituite în baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017

 

3.855. - Ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice privind aprobarea Metodologiei de primire la studii şi şcolarizare a cetăţenilor străini în unităţile de învăţământ preuniversitar/instituţiile de învăţământ superior de stat şi particular acreditate, în anul şcolar/universitar 2616-2017

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

 

Decizia nr. 5 din 16 mai 2016 (Completul competent să judece recursul în interesul legii)

 

ACTE ALE BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI

 

2. - Hotărâre privind radierea Societăţii GOLDFINIFN-SA din Registrul general şi, implicit, interzicerea desfăşurării activităţii de creditare

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

CASA NAŢIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

Nr. 771 din 29 iunie 2016

Nr. 378 din 23 iunie 2016

 

ORDIN

privind aprobarea regulamentelor-cadru de organizare şi funcţionare a comisiilor constituite în baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale,

a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. V.V.V. 1.249 din data de 29 iunie 2016 al Ministerului Sănătăţii şi nr. D.G. 1.196 din data de 23 iunie 2016 al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,

în temeiul prevederilor:

- art. 291 alin. (2) din titlul VIII „Asigurări sociale de sănătate” din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârii Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractul ui-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârii Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârii Guvernului nr. 972/2006 pentru aprobarea Statutului Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, cu modificările ulterioare,

ministrul sănătăţii şi preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate emit următorul ordin;

Art. 1. - Se aproba regulamentele-cadru de organizare şi funcţionare a comisiilor constituite în baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractul ui-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017, cu modificările şi completările ulterioare, prevăzute în anexele nr. 1-4 care fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Direcţiile de specialitate şi celelalte structuri de specialitate din cadrul direcţiilor de sănătate publică şi al caselor de asigurări de sănătate vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin

Art. 3. - Prevederile prezentului ordin sunt aplicabile pe perioada de valabilitate a Hotărârii Guvernului nr. 161/2016, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 4. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin îşi încetează aplicabilitatea Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 621/361/2014 privind aprobarea regulamentelor-cadru de organizare şi funcţionare a comisiilor constituite în baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 400/2014 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2014- 2015, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 403 din 30 mai 2014, cu modificările ulterioare.

Art. 5. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. şi intră în vigoare de la data de 1 iulie 2016.

 

Ministrul sănătăţii,

p. Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,

Vlad Vasile Voiculescu

Gheorghe-Radu Ţibichi

 

ANEXA Nr. 1

 

REGULAMENT-CADRU

de organizare şi funcţionare a comisiei constituite în baza prevederilor art. 1 alin. (3)-(6) din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017 - pentru asistenţa medicală primară

 

Art. 1. - Prezentul regulament stabileşte modalitatea de organizare şi funcţionare a comisiei constituite în baza prevederilor art. 1 alin. (3)-(6) din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 2. - (1) Comisia este formată din 7 membri de drept, dintre care 2 reprezentanţi ai caselor de asigurări de sănătate, 2 reprezentanţi ai direcţiei de sănătate publică, un reprezentant al colegiului teritorial al medicilor pentru specialitatea medicină de familie, un reprezentant al patronatului judeţean al medicilor de familie şi un reprezentant al asociaţiei profesionale judeţene a medicilor de familie. La lucrările comisiei poate participa, cu rol consultativ, şi un reprezentant al administraţiei publice locale, după caz. Comisia va avea un secretar fără drept de vot, numit de casa de asigurări de sănătate. Comisia se constituie prin act administrativ al preşedintelui-director general al casei de asigurări de sănătate, ca urmare a desemnării reprezentanţilor instituţiilor/organizaţiilor anterior menţionate de conducătorii acestora. Pentru fiecare membru desemnat, instituţiile/ organizaţiile menţionate anterior vor nominaliza şi membrii supleanţi echivalenţi numeric.

(2) în situaţia în care unul dintre membrii de drept nu poate participa la lucrările comisiei, acesta va fi înlocuit de către instituţia/organizaţia care l-a desemnat cu unul dintre membrii supleanţi.

(3) Desemnarea şi revocarea reprezentanţilor instituţiilor/ organizaţiilor menţionate la alin. (1) se fac de conducătorii respectivelor instituţii/organizaţii.

(4) înlocuirea unui reprezentant se face cu respectarea condiţiilor prevăzute la alin. (1)-(3), împreună cu notificarea încetării nominalizării reprezentantului precedent.

Art. 3. - Comisia îşi desemnează un preşedinte dintre membrii acesteia, cu un mandat pe durata a 6 (şase) luni, care nu se poate repeta mai devreme de un an. Desemnarea preşedintelui se face prin votul membrilor comisiei.

Art. 4. - (1) Numai membrii de drept ai comisiei au drept de vot. Opiniile şi menţiunile reprezentantului administraţiei publice locale, consemnate în procesele-verbale ale şedinţelor, au rol consultativ.

(2) Comisia poate adopta hotărâri dacă sunt prezente două treimi din numărul membrilor cu drept de vot, respectiv 5 din cei 7 membri

(3) Pentru adoptarea hotărârilor este necesar votul favorabil al majorităţii membrilor cu drept de vot prezenţi.

Art. 5. - (1) în condiţiile în care la nivel judeţean nu există toate structurile prevăzute în componenţa comisiei, numărul total al membrilor acesteia, precum şi numărul reprezentând cvorumul necesar se ajustează în mod corespunzător, pentru a asigura funcţionarea comisiei în conformitate cu prevederile legale.

(2) în condiţiile în care instituţiile/organizaţiile menţionate la art. 2 alin. (1), existente la nivel judeţean, nu îşi îndeplinesc obligaţia de a asigura prezenţa membrilor desemnaţi/membrilor supleanţi la lucrările comisiei, în termen de maximum 48 de ore se convoacă o nouă şedinţă a comisiei la care cvorumul de două treimi necesar pentru adoptarea hotărârii comisiei se raportează la numărul membrilor cu drept de vot prezenţi.

Art. 6. - (1) Dezbaterile din şedinţele comisiei sunt consemnate în procesele-verbale ale şedinţelor. Procesele-verbale ale şedinţelor vor fi semnate de toţi membrii comisiei prezenţi la dezbateri şi de secretarul comisiei.

(2) Hotărârile comisiei sunt semnate numai de preşedintele comisiei.

Art. 7. - (1) Sediul comisiei, unde aceasta îşi desfăşoară activitatea, este la casa de asigurări de sănătate.

(2) Comisia are ştampilă proprie, iar documentele primite/emise se consemnează într-un registru propriu.

Art. 8. - (1) Comisia se întruneşte obligatoriu anual în vederea pregătirii procesului de contractare, astfel încât să se poată încheia procesul de contractare la termenul stabilit, şi o dată la 6 luni pentru evaluarea situaţiilor de fapt raportate la atribuţiile proprii, precum şi ori de câte ori este nevoie. Membrii comisiei şi reprezentantul administraţiei publice locale, după caz, care are rol consultativ, sunt convocaţi în scris de secretarul comisiei.

(2) Membrii comisiei care, fie personal, fie prin soţ, soţie, afini sau rude până la gradul al IV-lea inclusiv, au un interes patrimonial legat de problema/problemele supusă/supuse dezbaterii nu participă la lucrările comisiei referitoare la problema/problemele pentru care se constată că au un interes patrimonial.

(3) Odată cu primirea convocatorului şi a ordinii de zi, membrii comisiei care au un interes patrimonial legat de una sau mai multe probleme dintre cele supuse dezbaterii anunţă în scris secretarul comisiei pentru convocarea membrilor supleanţi, care pot participa la dezbateri, cu respectarea prevederilor alin. (2).

Art. 9. - Comisia are următoarele atribuţii:

a) stabileşte necesarul de medici de familie cu liste proprii, pe unităţi administrativ-teritoriale/zone urbane, atât pentru mediul urban, cât şi pentru mediul rural, pentru care se poate încheia contract de furnizare de servicii medicale din asistenţa medicală primară cu casa de asigurări de sănătate;

b) stabileşte numărul minim de persoane asigurate înscrise pe listele medicilor de familie din mediul rural, pe unităţi administrativ-teritoriale, pentru care se încheie contract de furnizare de servicii medicale din asistenţa medicală primară cu casele de asigurări de sănătate;

c) stabileşte zonele din mediul urban neacoperite din punctul de vedere al numărului necesar de medici de familie, pentru care se pot încheia contracte cu medicii de familie cu liste cuprinzând sub 800 de persoane asigurate înscrise, şi stabileşte numărul minim de persoane asigurate înscrise pentru aceste zone;

d) analizează situaţiile în care numărul de persoane asigurate înscrise pe listele proprii ale medicilor de familie se menţine timp de 6 luni consecutive la un nivel mai mic cu 20% din numărul minim de persoane asigurate înscrise pe lista proprie, stabilit pentru unitatea administrativ-teritorială/zona respectivă, situaţii ce pot conduce la încetarea contractului de servicii medicale în asistenţa medicală primară, pentru cabinetele medicale individuale, respectiv la excluderea din contract a medicilor de familie la care se înregistrează astfel de situaţii, pentru celelalte forme de organizare a cabinetelor medicale;

e) analizează situaţiile de încadrare a cabinetelor medicale din asistenţa medicală primară în funcţie de condiţiile în care îşi desfăşoară activitatea, în baza criteriilor aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate;

f) analizează situaţiile de încadrare a unităţilor administrativ-teritoriale/zonelor deficitare din punctul de vedere al existenţei medicilor de familie; unităţile administrativ-teritoriale/zonele se încadrează în unităţi administrativ-teritoriale/zone deficitare în situaţia în care în ultimii 2 ani numărul medicilor de familie a fost sub cel necesar sau în unitatea administrativ-teritorială/zona respectivă nu a funcţionat un medic de familie în relaţie contractuală cu casa de asigurări de sănătate;

g) analizează situaţiile în care medicul nou-venit care a încheiat contract de furnizare de servicii medicale pentru o perioadă de 3 luni, după încetarea convenţiei încheiate pentru maximum 3 luni, nu a înscris numărul minim de persoane asigurate pe listă stabilit potrivit art. 1 alin. (3) şi (5) din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 161/2016, cu modificările şi completările ulterioare, situaţie în care contractul încheiat cu casa de asigurări de sănătate încetează, cu excepţia situaţiilor stabilite de comisie.

Art. 10. - Comisia îşi îndeplineşte atribuţiile prevăzute în baza unor criterii care se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

 

ANEXA Nr. 2

 

REGULAMENT-CADRU

de organizare şi funcţionare a comisiei constituite în baza prevederilor art. 22 alin. (3) şi (4) şi art. 40 alin. (2) şi (3) din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale În cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017 - pentru asistenţa medicală ambulatorie de specialitate pentru specialităţile clinice şi pentru specialitatea recuperare, medicină fizică şi balneologie

 

Art. 1. - Prezentul regulament stabileşte modalitatea de organizare şi funcţionare a comisiei constituite în baza prevederilor art. 22 alin. (3) şi (4) şi art. 40 alin. (2) şi (3) din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 2. - (1) Comisia este formată din 7 membri de drept, dintre care 2 reprezentanţi ai caselor de asigurări de sănătate, 2 reprezentanţi ai direcţiei de sănătate publică/direcţiilor medicale sau structurilor similare din ministerele şi instituţiile centrale cu reţea sanitară proprie, un reprezentant al colegiului teritorial al medicilor pentru specialităţile clinice, un reprezentant al patronatului medicilor de specialitate din specialităţile clinice reprezentativ la nivel judeţean sau un reprezentant al societăţilor profesionale ale medicilor de specialitate din asistenţa medicală ambulatorie de specialitate pentru specialităţile clinice reprezentative la nivel judeţean şi un reprezentant al organizaţiei sindicale reprezentative la nivel judeţean. Comisia va avea un secretar fără drept de vot, numit de casa de asigurări de sănătate. Comisia se constituie prin act administrativ ai preşedintelui-director general al casei de asigurări de sănătate, ca urmare a desemnării reprezentanţilor instituţiilor/organizaţiilor anterior menţionate de conducătorii acestora. Pentru fiecare membru desemnat, instituţiile/organizaţiile menţionate anterior vor nominaliza şi membrii supleanţi echivalenţi numeric.

(2) în situaţia în care unul dintre membrii de drept nu poate participa la lucrările comisiei, acesta va fi înlocuit de către instituţia/organizaţia care l-a desemnat cu unul dintre membrii supleanţi.

(3) Desemnarea şi revocarea reprezentanţilor instituţiilor/ organizaţiilor menţionate la alin. (1) se fac de conducătorii respectivelor instituţii/organizaţii.

(4) înlocuirea unui reprezentant se face cu respectarea condiţiilor prevăzute la alin. (1)-(3), împreună cu notificarea încetării nominalizării reprezentantului precedent.

Art. 3. - Comisia îşi desemnează un preşedinte dintre membrii acesteia, cu un mandat pe durata a 6 (şase) luni, care nu se poate repeta mai devreme de un an. Desemnarea preşedintelui se face prin votul membrilor comisiei.

Art. 4. - (1) Numai membrii de drept ai comisiei au drept de vot.

(2) Comisia poate adopta hotărâri dacă sunt prezente două treimi din numărul membrilor cu drept de vot, respectiv 5 din cei 7 membri.

(3) Pentru adoptarea hotărârilor este necesar votul favorabil al majorităţii membrilor cu drept de vot prezenţi.

Art. 5. - (1) în condiţiile în care la nivel judeţean nu există toate structurile prevăzute în componenţa comisiei, numărul total al membrilor acesteia, precum şi numărul reprezentând cvorumul necesar se ajustează în mod corespunzător, pentru a asigura funcţionarea comisiei în conformitate cu prevederile legale.

(2) în condiţiile în care instituţiile/organizaţiile menţionate la art. 2 alin. (1), existente la nivel judeţean, nu îşi îndeplinesc obligaţia de a asigura prezenţa membrilor desemnaţi/membrilor supleanţi la lucrările comisiei, în termen de maximum 48 de ore se convoacă o nouă şedinţă a comisiei la care cvorumul de două treimi necesar pentru adoptarea hotărârii comisiei se raportează la numărul membrilor cu drept de vot prezenţi.

Art. 6. - (1) Dezbaterile din şedinţele comisiei sunt consemnate în procesele-verbale ale şedinţelor. Procesele-verbale ale şedinţelor vor fi semnate de toţi membrii comisiei prezenţi la dezbateri şi de secretarul comisiei.

(2) Hotărârile comisiei sunt semnate numai de preşedintele comisiei.

Art. 7 - (1) Sediul comisiei, unde aceasta îşi desfăşoară activitatea, este la casa de asigurări de sănătate.

(2) Comisia are ştampilă proprie, iar documentele primite/emise se consemnează într-un registru propriu.

Art. 8. - (1) Comisia se întruneşte obligatoriu anual în vederea pregătirii procesului de contractare, astfel încât să se poată încheia procesul de contractare la termenul stabilit, şi o dată la 6 luni pentru evaluarea situaţiilor de fapt raportate la atribuţiile proprii, precum şi ori de câte ori este nevoie. Membrii comisiei sunt convocaţi în scris de secretarul comisiei.

(2) Membrii comisiei care, fie personal, fie prin soţ, soţie, afini sau rude până la gradul al IV-lea inclusiv, au un interes patrimonial legat de problema/problemele supusă/supuse dezbaterii nu participă la lucrările comisiei referitoare la problema/problemele pentru care se constată că au un interes patrimonial.

(3) Odată cu primirea convocatorului şi a ordinii de zi, membrii comisiei care au un interes patrimonial legat de una sau mai multe probleme dintre cele supuse dezbaterii anunţă în scris secretarul comisiei pentru convocarea membrilor supleanţi, care pot participa la dezbateri, cu respectarea prevederilor alin. (2).

Art. 9. - Comisia are următoarele atribuţii;

a) stabileşte numărul de norme necesare pentru fiecare specialitate clinică şi specialitatea recuperare, medicină fizică şi balneologie, pe judeţ, respectiv la nivelul municipiului Bucureşti. Prin normă se înţelege un program de lucru de 7 ore în medie pe zi şi, respectiv, de 35 de ore pe săptămână;

b) stabileşte numărul necesar de medici de specialitate pentru fiecare specialitate clinică şi specialitatea recuperare, medicină fizică şi balneologie, pe judeţ, respectiv la nivelul municipiului Bucureşti, pentru care se poate încheia contract de furnizare de servicii medicale, în asistenţa medicală ambulatorie de specialitate pentru specialităţile clinice şi specialitatea recuperare, medicină fizică şi balneologie, cu casa de asigurări de sănătate;

c) analizează situaţiile de încadrare a cabinetelor medicale din asistenţa medicală ambulatorie de specialitate în funcţie de condiţiile în care îşi desfăşoară activitatea, în baza criteriilor aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate;

d) stabileşte localităţile/zonele deficitare din punctul de vedere al existenţei medicilor de specialitate pentru specialităţi clinice şi de specialitate recuperare, medicină fizică şi balneologie; localităţile/zonele se încadrează în localităţi/zone deficitare în situaţia în care în ultimii 2 ani numărul medicilor de o anumită specialitate clinică, inclusiv specialitatea recuperare, medicină fizică şi balneologie, a fost sub numărul necesar de medici sau în localitatea/zona respectivă nu a funcţionat un medic de o anume specialitate clinică, respectiv de specialitate recuperare, medicină fizică şi balneologie în relaţie contractuală cu casa de asigurări de sănătate.

Art. 10. - Comisia îşi îndeplineşte atribuţiile prevăzute în baza unor criterii care se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

 

ANEXA Nr. 3

 

REGULAMENT-CADRU

de organizare şi funcţionare a comisiei constituite în baza prevederilor art. 72 alin. (2) şi (3) din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017, pentru asistenţa medicală ambulatorie de specialitate pentru specialităţile paraclinice

 

Art. 1. - Prezentul regulament stabileşte modalitatea de organizare şi funcţionare a comisiei constituite în baza prevederilor art. 72 alin. (2) şi (3) din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 2. - (1) Comisia este formată din 7 membri de drept, dintre care 2 reprezentanţi ai caselor de asigurări de sănătate, 2 reprezentanţi ai direcţiei de sănătate publică, un reprezentant al colegiului teritorial al medicilor, un reprezentant al patronatului din asistenţa medicală ambulatorie de specialitate pentru specialităţile paraclinice reprezentativ la nivel judeţean şi un reprezentant al societăţii profesionale a medicilor din asistenţa medicală ambulatorie de specialitate pentru specialităţile paraclinice reprezentative la nivel judeţean. Comisia va avea un secretar fără drept de vot, numit de casa de asigurări de sănătate. Comisia se constituie prin act administrativ al preşedintelui-director general al casei de asigurări de sănătate, ca urmare a desemnării reprezentanţilor instituţiilor/organizaţiilor anterior menţionate de conducătorii acestora. Pentru fiecare membru desemnat, instituţiile/organizaţiile menţionate anterior vor nominaliza şi membrii supleanţi echivalenţi numeric.

(2) în situaţia în care unul dintre membrii de drept nu poate participa la lucrările comisiei, acesta va fi înlocuit de către instituţia/organizaţia care l-a desemnat cu unul dintre membrii supleanţi.

(3) Desemnarea şi revocarea reprezentanţilor instituţiilor/ organizaţiilor menţionate la alin. (1) se fac de conducătorii respectivelor instituţii/organizaţii.

(4) înlocuirea unui reprezentant se face cu respectarea condiţiilor prevăzute la alin. (1)-(3), împreună cu notificarea încetării nominalizării reprezentantului precedent.

Art. 3. - Comisia îşi desemnează un preşedinte dintre membrii acesteia, cu un mandat pe durata a 6 (şase) luni, care nu se poate repeta mai devreme de un an. Desemnarea preşedintelui se face prin votul membrilor comisiei.

Art. 4. - (1) Numai membrii de drept ai comisiei au drept de vot.

(2) Comisia poate adopta hotărâri dacă sunt prezente două treimi din numărul membrilor cu drept de vot, respectiv 5 din cei 7 membri.

(3) Pentru adoptarea hotărârilor este necesar votul favorabil al majorităţii membrilor cu drept de vot prezenţi.

Art. 5. - (1) Dezbaterile din şedinţele comisiei sunt consemnate în procesele-verbale ale şedinţelor. Procesele-verbale ale şedinţelor vor fi semnate de toţi membrii comisiei prezenţi la dezbateri şi de secretarul comisiei.

(2) Hotărârile comisiei sunt semnate numai de preşedintele comisiei.

Art. 6. - (1) în condiţiile în care la nivel judeţean nu există toate structurile prevăzute în componenţa comisiei, numărul total al membrilor acesteia, precum şi numărul reprezentând cvorumul necesar se ajustează în mod corespunzător, pentru a asigura funcţionarea comisiei în conformitate cu prevederile legale.

(2) în condiţiile în care instituţiile/organizaţiile menţionate la art. 2 alin. (1), existente la nivel judeţean, nu îşi îndeplinesc obligaţia de a asigura prezenţa membrilor desemnaţi/membrilor supleanţi la lucrările comisiei, în termen de maximum 48 de ore se convoacă o nouă şedinţă a comisiei la care cvorumul de două treimi necesar pentru adoptarea hotărârii comisiei se raportează la numărul membrilor cu drept de vot prezenţi.

Art. 7. - (1) Sediul comisiei, unde aceasta îşi desfăşoară activitatea, este la casa de asigurări de sănătate.

(2) Comisia are ştampilă proprie, iar documentele primite/emise se consemnează într-un registru propriu de intrări-ieşiri.

Art. 8. - (1) Comisia se întruneşte obligatoriu anual în vederea pregătirii procesului de contractare, astfel încât să se poată încheia procesul de contractare la termenul stabilit, şi o dată la 6 luni pentru evaluarea situaţiilor de fapt raportate la atribuţiile proprii, precum şi ori de câte ori este nevoie. Membrii comisiei sunt convocaţi în scris de secretarul comisiei.

(2) Membrii comisiei care, fie personal, fie prin soţ, soţie, afini sau rude până la gradul al IV-lea inclusiv, au un interes patrimonial legat de problema/problemele supusă/supuse dezbaterii nu participă la lucrările comisiei referitoare la problema/problemele pentru care se constată că au un interes patrimonial.

(3) Odată cu primirea convocatorului şi a ordinii de zi, membrii comisiei care au un interes patrimonial legat de una sau mai multe probleme dintre cele supuse dezbaterii anunţă în scris secretarul comisiei pentru convocarea membrilor supleanţi, care pot participa la dezbateri, cu respectarea prevederilor alin. (2).

Art. 9. - Comisia are următoarele atribuţii:

a) stabileşte numărul necesar de investigaţii medicale paraclinice pe total judeţ/municipiul Bucureşti;

b) stabileşte numărul necesar de investigaţii paraclinice - analize de laborator şi de anatomie patologică (examinări histopatologice şi citologie) la nivelul judeţului/municipiului Bucureşti;

c) stabileşte numărul necesar de investigaţii paraclinice de radiologie şi imagistică şi explorări funcţionale la nivelul judeţului/municipiului Bucureşti;

d) stabileşte repartizarea fondului alocat pentru servicii medicale paraclinice pe tipuri, respectiv analize de laborator, anatomie patologică (examinări histopatologice şi citologie), investigaţii de radiologie şi imagistică şi explorări funcţionale la nivelul judeţului/municipiului Bucureşti.

Art. 10. - Comisia îşi îndeplineşte atribuţiile prevăzute în baza unor criterii care se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

 

ANEXA Nr. 4

 

REGULAMENT-CADRU

de organizare şi funcţionare a comisiei constituite în baza prevederilor art. 87 alin. (3) şi (4) din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017 - pentru asistenţa medicală spitalicească

 

Art. 1. - Prezentul regulament stabileşte modalitatea de organizare şi funcţionare a comisiei constituite în baza prevederilor art. 87 alin. (3) şi (4) din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractul ui-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016--2017, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 2. - (1) Comisia este formată din 5 membri de drept, dintre care; 2 reprezentanţi ai caselor de asigurări de sănătate, un reprezentant al direcţiei de sănătate publică, un reprezentant al colegiului teritorial al medicilor şi un reprezentant al administraţiei publice locale. Comisia va avea un secretar fără drept de vot, numit de casa de asigurări de sănătate. Comisia se constituie prin act administrativ al preşedintelui-director general al casei de asigurări de sănătate, ca urmare a desemnării reprezentanţilor instituţiilor/organizaţiilor anterior menţionate de conducătorii acestora. Pentru fiecare membru desemnat, instituţiile/organizaţiile menţionate anterior vor nominaliza şi membrii supleanţi echivalenţi numeric,

(2) în situaţia în care unul dintre membrii de drept nu poate participa la lucrările comisiei, acesta va fi înlocuit de către instituţia/organizaţia care l-a desemnat cu unul dintre membrii supleanţi.

(3) Desemnarea şi revocarea reprezentanţilor instituţiilor/ organizaţiilor menţionate la alin. (1) se fac de conducătorii respectivelor instituţii/organizaţii.

(4) înlocuirea unui reprezentant se face cu respectarea condiţiilor prevăzute la alin. (1)-(3), împreună cu notificarea încetării nominalizării reprezentantului precedent.

Art. 3. - Comisia îşi desemnează un preşedinte dintre membrii acesteia, cu un mandat pe durata a 6 (şase) luni, care nu se poate repeta mai devreme de un an. Desemnarea preşedintelui se face prin votul membrilor comisiei.

Art. 4. - (1) Numai membrii de drept ai comisiei au drept de vot.

(2) Comisia poate adopta hotărâri dacă sunt prezente două treimi din numărul membrilor cu drept de vot, respectiv 3 din cei 5 membri.

(3) Pentru adoptarea hotărârilor este necesar votul favorabil al majorităţii membrilor cu drept de vot prezenţi.

Art. 5. - (1) în condiţiile în care la nivel judeţean nu există toate structurile prevăzute în componenţa comisiei, numărul total al membrilor acesteia, precum şi numărul reprezentând cvorumul necesar se ajustează în mod corespunzător, pentru a asigura funcţionarea comisiei în conformitate cu prevederile legale.

(2) în condiţiile în care instituţiile/organizaţiile menţionate la art. 2 alin. (1), existente la nivel judeţean, nu îşi îndeplinesc

obligaţia de a asigura prezenţa membrilor desemnaţi/membrilor supleanţi la lucrările comisiei, în termen de maximum 48 de ore se convoacă o nouă şedinţă a comisiei, la care cvorumul de două treimi necesar pentru adoptarea hotărârii comisiei se raportează la numărul membrilor cu drept de vot prezenţi.

Art. 6. - (1) Dezbaterile din şedinţele comisiei sunt consemnate în procesele-verbale ale şedinţelor. Procesele-verbale ale şedinţelor vor fi semnate de toţi membrii comisiei prezenţi la dezbateri şi de secretarul comisiei.

(2) Hotărârile comisiei sunt semnate numai de preşedintele comisiei.

Art. 7, - (1) Sediul comisiei, unde aceasta îşi desfăşoară activitatea, este la casa de asigurări de sănătate.

(2) Comisia are ştampilă proprie, iar documentele primite/emise se consemnează într-un registru propriu.

Art. 8. - (1) Comisia se întruneşte obligatoriu anual în vederea pregătirii procesului de contractare, astfel încât să se poată încheia procesul de contractare la termenul stabilit, şi o dată la 6 luni pentru evaluarea situaţiilor de fapt raportate la atribuţiile proprii, precum şi ori de câte ori este nevoie. Membrii comisiei sunt convocaţi în scris de secretarul comisiei.

(2) Membrii comisiei care, fie personal, fie prin soţ, soţie, afini sau rude până la gradul al IV-lea inclusiv, au un interes patrimonial legat de problema/problemele supusă/supuse dezbaterii nu participă la lucrările comisiei referitoare la problema/problemele pentru care se constată că au un interes patrimonial.

(3) Odată cu primirea convocatorului şi a ordinii de zi, membrii comisiei care au un interes patrimonial legat de una sau mai multe probleme dintre cele supuse dezbaterii anunţă în scris secretarul comisiei pentru convocarea membrilor supleanţi, care pot participa la dezbateri, cu respectarea prevederilor alin. (2).

Art. 9. - Comisia are următoarele atribuţii:

a) stabileşte zonele/localităţile deficitare din punctul de vedere al existenţei medicilor de o anumită specialitate în cadrul unităţilor sanitare cu paturi, în vederea analizării situaţiilor prevăzute la lit. b); pentru stabilirea zonelor/localităţilor menţionate anterior se va avea în vedere numărul de medici de specialitate existent în cadrul unităţilor sanitare cu paturi, conform structurii acestora, având în vedere actele normative în vigoare elaborate de Ministerul Sănătăţii cu privire la personalul de specialitate (medici) corespunzător specialităţii secţiei/compartimentului;

b) analizează situaţiile în care un medic poate acorda servicii medicale spitaliceşti în cadrul a două unităţi sanitare distincte aflate în relaţie contractuală cu casa de asigurări de sănătate, cu respectarea legislaţiei muncii.

Art. 10. - Comisia îşi îndeplineşte atribuţiile prevăzute în baza unor criterii care se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

 

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

CASA NAŢIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

Nr. 772 din 29 iunie 2016

Nr. 379 din 23 iunie 2016

 

ORDIN

privind aprobarea criteriilor ce stau la baza îndeplinirii atribuţiilor comisiilor constituite în baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale,

a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. V.V.V. 1.248 din data de 29 iunie 2016 al Ministerului Sănătăţii şi nr. D.G. 1.195 din data de 23 iunie 2016 al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,

în temeiul prevederilor:

- art. 291 alin. (2) din titlul VIII „Asigurările sociale de sănătate” din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicata, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârii Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârii Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârii Guvernului nr. 972/2006 pentru aprobarea Statutului Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, cu modificările şi completările ulterioare;

- Ordinului ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 771/378/2016 privind aprobarea regulamentelor-cadru de organizare şi funcţionare a comisiilor constituite în baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017,

ministrul sănătăţii şi preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate emit următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă criteriile ce stau la baza îndeplinirii atribuţiilor comisiilor constituite în baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017, cu modificările şi completările ulterioare, prevăzute în anexele nr. 1-4, care fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Direcţiile de specialitate şi celelalte structuri de specialitate din cadrul direcţiilor de sănătate publică şi caselor de asigurări de sănătate vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Prevederile prezentului ordin sunt aplicabile pe perioada de valabilitate a Hotărârii Guvernului nr. 161/2016, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 4. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin îşi încetează aplicabilitatea Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 620/362/2014 privind aprobarea criteriilor ce stau la baza îndeplinirii atribuţiilor comisiilor constituite în baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 400/2014 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2014-2015, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 403 din 30 mai 2014, cu modificările ulterioare.

Art. 5. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi se aplică începând cu data de 1 iulie 2016.

 

Ministrul sănătăţii,

p. Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,

Vlad Vasile Voiculescu

Gheorghe-Radu Ţibichi

 

ANEXA Nr. 1

 

CRITERII

ce stau la baza îndeplinirii atribuţiilor comisiei constituite în baza prevederilor art. 1 alin. (3)-(6) din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017 - pentru asistenţa medicală primară

 

Art. 1. - Prezentele criterii stau la baza îndeplinirii atribuţiilor comisiei constituite în baza prevederilor art. 1 alin. (3)-(6) din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractul ui-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 2. - La stabilirea necesarului de medici de familie cu liste proprii pentru mediul urban se au în vedere următoarele criterii:

a) totalul populaţiei la nivelul judeţului/municipiului Bucureşti, distribuţia acesteia în mediul urban, precum şi populaţia pe unitate administrativ-teritorială/zonă urbană, utilizând ultimele date puse la dispoziţie de Institutul Naţional de Statistică:

b) numărul de persoane asigurate înscrise pe listele medicilor de familie la nivelul judeţului/municipiului Bucureşti, distribuţia acestora în mediul urban, precum şi numărul de persoane asigurate înscrise pe listele medicilor de familie pe unitate administrativ-teritorială/zonă urbană;

c) numărul optim de persoane înscrise pe lista medicului de familie, din punctul de vedere ai asigurării unor servicii de calitate, este de 1.800;

d) numărul minim de persoane asigurate înscrise pe listele medicilor de familie, pentru care se încheie contractul de furnizare de servicii medicale în mediul urban, este de 800, cu excepţia zonelor urbane neacoperite din punctul de vedere al numărului necesar de medici de familie.

Art. 3. - La stabilirea necesarului de medici de familie cu liste proprii pentru mediul rural se au în vedere următoarele criterii:

a) totalul populaţiei la nivelul judeţului, distribuţia acesteia în mediul rural, precum şi populaţia pe unitate administrativ-teritorială, utilizând ultimele date puse la dispoziţie de Institutul Naţional de Statistică;

b) numărul de persoane asigurate înscrise pe listele medicilor de familie la nivelul judeţului, distribuţia acestora în mediul rural, precum şi numărul de persoane asigurate înscrise pe listele medicilor de familie pe unitate administrativ-teritorială;

c) numărul optim de persoane înscrise pe lista medicului de familie, din punctul de vedere al asigurării unor servicii de calitate, este de 1.800;

d) numărul minim de persoane asigurate înscrise pe listele medicilor de familie, pentru care se încheie contractul de furnizare de servicii medicale, stabilit în funcţie de criteriile prevăzute la art. 4.

Art. 4. - La stabilirea numărului minim de persoane asigurate înscrise pe listele medicilor de familie din mediul rural, pe unităţi administrativ-teritoriale, pentru care se încheie contract de furnizare de servicii medicale din asistenţa medicală primară cu casele de asigurări de sănătate, se au în vedere următoarele criterii:

a) totalul populaţiei la nivelul judeţului, distribuţia acesteia în mediul rural, precum şi populaţia pe unitate administrativ-teritorială, utilizând ultimele date puse la dispoziţie de institutul Naţional de Statistică;

b) numărul persoanelor înscrise pe listele medicilor de familie la nivelul judeţului, distribuţia acestora în mediul rural pe unităţi administrativ-teritoriale;

c) numărul de persoane asigurate înscrise pe listele medicilor de familie la nivelul judeţului, distribuţia acestora în mediul rural pe unităţi administrativ-teritoriale;

d) unităţile administrativ-teritoriale în care populaţia este sub 800 de locuitori, din care: unităţi administrativ-teritoriale izolate sau greu accesibile;

e) numărul minim de persoane asigurate înscrise pe lista unui medic de familie în anul anterior în unitatea administrativ-teritorială respectivă, coroborat cu numărul necesar de medici de familie stabilit pentru unitatea administrativ-teritorială respectivă.

Art. 5. - (1) Comisia poate avea în vedere şi alte criterii raportate la condiţiile specifice, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

(2) Comisia constituită Sa nivelul Casei Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti adaptează criteriile prevăzute la art. 2-4 în funcţie de specificul activităţii din reţeaua sanitară a ministerelor şi instituţiilor din domeniul apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti.

 

ANEXA Nr. 2

 

CRITERII

ce stau la baza îndeplinirii atribuţiilor comisiei constituite în baza prevederilor art. 22 alin. (3) şi (4) şi art. 40 alin. (2) şi (3) din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017 - pentru asistenţa medicală ambulatorie de specialitate pentru specialităţile clinice şi pentru specialitatea clinică recuperare, medicină fizică şi balneologie

 

Art. 1. - Prezentele criterii stau la baza îndeplinirii atribuţiilor comisiei constituite în baza prevederilor art. 22 alin. (3) şi (4) şi art. 40 alin. (2) şi (3) din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 2. - La stabilirea numărului de norme necesare pentru fiecare specialitate clinică şi pentru specialitatea recuperare, medicină fizică şi balneologie, pe judeţ/municipiul Bucureşti, se au în vedere următoarele criterii:

a) prin normă se înţelege un program de lucru de 7 ore în medie pe zi şi, respectiv, de 35 de ore pe săptămână;

b) suma alocată fiecărei case de asigurări de sănătate pentru asistenţa medicală ambulatorie de specialitate pentru specialităţile clinice şi pentru specialitatea recuperare, medicină fizică şi balneologie, în anul curent;

c) totalul populaţiei la nivelul judeţului/municipiului Bucureşti, distribuţia acesteia în mediul urban şi rural, precum şi pe unităţi administrativ-teritoriale/zone, structura pe grupe de vârstă, utilizând ultimele date puse la dispoziţie de Institutul Naţional de Statistică;

d) numărul de asiguraţi la nivelul judeţului/municipiului Bucureşti;

e) numărul beneficiarilor de programe naţionale de sănătate, distribuţia acestora pe unităţi administrativ-teritoriale/zone, precum şi evoluţia acestui număr în ultimii 2 ani:

f) ponderea serviciilor medicale pe fiecare specialitate clinică în parte şi pentru specialitatea recuperare, medicină fizică şi balneologie în totalul serviciilor medicale ambulatorii de specialitate raportate de furnizori şi decontate de casa de asigurări de sănătate, evoluţia numărului de servicii şi a ponderilor respective în ultimii 2 ani;

g) existenţa listelor de programare şi analiza timpului de aşteptare pe aceste liste;

h) la analiza datelor aferente ultimilor 2 ani se vor avea în vedere şi fondurile alocate cu destinaţia de servicii medicale ambulatorii de specialitate în anii respectivi:

i) numărul mediu de consultaţii ce se poate acorda corespunzător unei norme, pe fiecare specialitate clinică în parte şi pentru specialitatea recuperare, medicină fizică şi balneologie:

j) prevederile actelor normative în vigoare ce reglementează modalitatea de contractare şi decontare a serviciilor medicale acordate de medicii din specialităţile clinice din ambulatoriu şi de medicii de specialitate recuperare, medicină fizică şi balneologie în sistemul de asigurări sociale de sănătate.

Art. 3. - La stabilirea numărului necesar de medici de specialitate pentru fiecare specialitate clinică şi pentru Specialitatea recuperare, medicină fizică şi balneologie, pe judeţ/municipiul Bucureşti, atât pentru mediul urban, cât şi pentru mediul rural, pentru care se poate încheia contract de furnizare de servicii medicale în asistenţa medicală ambulatorie de specialitate pentru specialităţile clinice, respectiv contract de furnizare de servicii medicale în asistenţa medicală ambulatorie de specialitate pentru specialitatea recuperare, medicină fizică şi balneologie, cu casa de asigurări de sănătate, se au în vedere următoarele criterii:

a) totalul populaţiei la nivelul judeţului/municipiului Bucureşti, distribuţia acesteia în mediul urban şi rural, precum şi pe unităţi administrativ-teritoriale/zone, structura pe grupe de vârstă, utilizând ultimele date puse la dispoziţie de Institutul Naţional de Statistică;

b) numărul de asiguraţi la nivelul judeţului/municipiului Bucureşti;

c) numărul de norme necesar pentru fiecare specialitate clinică în parte şi pentru specialitatea recuperare, medicină fizică şi balneologie, stabilit la nivelul judeţului/municipiului Bucureşti;

d) prevederile actelor normative în vigoare ce reglementează contractarea şi decontarea serviciilor medicale acordate de medicii din specialităţile clinice din ambulatoriu în sistemul de asigurări sociale de sănătate, inclusiv cele referitoare la numărul de contracte ce pot fi încheiate de medicii din specialităţile clinice şi pentru specialitatea recuperare, medicină fizică şi balneologie cu casele de asigurări de sănătate;

e) suma alocată fiecărei case de asigurări de sănătate pentru asistenţa medicală ambulatorie de specialitate pentru specialităţile clinice şi pentru specialitatea recuperare, medicină fizică şi balneologie, în anul curent;

f) asigurarea, pe cât posibil, a unei distribuţii echilibrate a medicilor de specialitate în teritoriu, în raport cu dispersia populaţiei.

Art. 4. - La stabilirea localităţilor/zonelor deficitare din punctul de vedere ai existenţei medicilor de specialitate pentru specialităţi clinice şi pentru specialitatea recuperare, medicină fizică şi balneologie se vor avea în vedere localităţile/zonele în care, în ultimii 2 ani, numărul medicilor de o anumită specialitate clinică şi pentru specialitatea recuperare, medicină fizică şi balneologie a fost sub cei necesar sau în localitatea/zona respectivă nu a funcţionat un medic de o anume specialitate clinică şi de specialitate recuperare, medicină fizică şi balneologie în relaţie contractuală cu casa de asigurări de sănătate.

Art. 5. - (1) Comisia poate avea în vedere şi alte criterii raportate la condiţiile specifice, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

(2) Comisia constituită la nivelul Casei Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti adaptează criteriile prevăzute la art. 2, 3 şi 4 în funcţie de specificul activităţii din reţeaua sanitară a ministerelor şi instituţiilor din domeniul apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti.

 

ANEXA Nr. 3

 

CRITERII

ce stau la baza îndeplinirii atribuţiilor comisiei constituite în baza prevederilor art. 72 alin. (2) şi (3) din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017 - pentru asistenţa medicală ambulatorie de specialitate pentru specialităţile paraclinice

 

Art. 1. - Prezentele criterii stau la baza îndeplinirii atribuţiilor comisiei constituite în baza prevederilor art. 72 alin. (2) şi (3) din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractul ui-cadru care

reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 2. - La stabilirea numărului necesar total de investigaţii paraclinice pe judeţ/municipiul Bucureşti şi repartizarea fondului alocat pentru servicii paraclinice pe tipuri, respectiv analize de laborator/anatomie patologică/investigaţii de radiologie şi imagistică/explorări funcţionale se au în vedere următoarele criterii:

a) totalul populaţiei la nivelul judeţului/municipiului Bucureşti, structura pe grupe de vârstă, utilizând ultimele date puse la dispoziţie de Institutul Naţional de Statistică;

b) numărul de asiguraţi la nivelul judeţului/municipiului Bucureşti;

c) numărul total de servicii medicale paraclinice (analize de laborator şi investigaţii paraclinice de radiologie şi imagistică) contractate şi decontate în ultimii 2 ani (analiza se va face pe ultimii 2 ani, pentru fiecare an în parte), precum şi:

1. numărul de analize medicale de laborator contractate şi decontate în ultimii 2 ani (cu evidenţierea numărului de servicii medicale de anatomie patologică: histopatologice şi de citologie), raportat la numărul total de servicii medicale paraclinice contractate şi decontate în ultimii 2 ani;

2. numărul de analize medicale de laborator contractate şi decontate în ultimii 2 ani - pe fiecare tip de analiză, raportat la numărul total de analize medicale de laborator contractate şi decontate în ultimii 2 ani;

3. numărul de investigaţii paraclinice de radiologie şi imagistică contractate şi decontate în ultimii 2 ani (cu evidenţierea numărului de explorări funcţionale), raportat la numărul total de servicii medicale paraclinice contractate şi decontate în ultimii 2 ani;

4. numărul de investigaţii paraclinice de radiologie şi imagistică şi explorări funcţionale contractate şi decontate în ultimii 2 ani - pe tipuri de investigaţii, raportat la numărul total de investigaţii paraclinice de radiologie şi imagistică şi explorări funcţionale, contractate şi decontate în ultimii 2 ani;

d) numărul de asiguraţi care au beneficiat de servicii medicale paraclinice (numărul de coduri numerice personale/coduri unice de asigurare) în ultimii 2 ani (analiza se va face pe ultimii 2 ani, pentru fiecare an în parte), precum şi:

1. numărul de asiguraţi (numărul de coduri numerice personale/coduri unice de asigurare) care au beneficiat de analize medicale de laborator în ultimii 2 ani (cu evidenţierea numărului celor care au beneficiat de servicii medicale paraclinice de anatomie patologică: histopatologice şi de citologie);

2. numărul de asiguraţi (numărul de coduri numerice personale/coduri unice de asigurare) care au beneficiat de investigaţii paraclinice de radiologie şi imagistică medicală în ultimii 2 ani (cu evidenţierea numărului celor care au beneficiat de explorări funcţionale);

e) la analiza datelor aferente ultimilor 2 ani se vor avea în vedere şi fondurile alocate cu destinaţia servicii medicale paraclinice în anii respectivi;

f) fondul aprobat pentru servicii medicale paraclinice pentru anul curent;

g) prevederile actelor normative ce reglementează contractarea şi decontarea serviciilor medicale paraclinice în sistemul de asigurări sociale de sănătate.

Art. 3. - (1) Comisia poate avea în vedere şi alte criterii, raportat la condiţiile specifice, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

(2) Comisia constituită la nivelul Casei Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti adaptează criteriile prevăzute la art. 2 în funcţie de specificul activităţii din reţeaua sanitară a ministerelor şi instituţiilor din domeniul apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti.

 

ANEXA Nr. 4

 

CRITERII

ce stau la baza îndeplinirii atribuţiilor comisiei constituite în baza prevederilor art. 87 alin. (3) şi (4) din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017 - pentru asistenţa medicală spitalicească

 

Art. 1. - Prezentele criterii stau la baza îndeplinirii atribuţiilor comisiei constituite în baza prevederilor art. 87 alin. (3) şi (4) din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 2. - La stabilirea zonelor/localităţilor deficitare din punctul de vedere al existenţei medicilor de o anumită specialitate în cadrul unităţilor sanitare cu paturi, în vederea analizării situaţiilor în care un medic poate acorda servicii medicale spitaliceşti în cadrul a două unităţi sanitare distincte aflate în relaţie contractuală cu casa de asigurări de sănătate, cu respectarea legislaţiei muncii, se au în vedere următoarele criterii:

a) structura organizatorică a unităţii sanitare cu paturi, aprobată/avizată de Ministerul Sănătăţii;

b) numărul de paturi stabilit potrivit structurii spitalelor, aprobată/avizată de Ministerul Sănătăţii;

c) numărul de cazuri externate - spitalizare continuă, calculat la capacitatea maximă de funcţionare a spitalului, potrivit structurii organizatorice a spitalului, aprobată sau avizată, după caz, de Ministerul Sănătăţii, şi normativelor în vigoare, pe secţii şi compartimente;

d) numărul de personal medical de specialitate (medici) existent conform structurii spitalelor, pe secţii şi compartimente, având în vedere şi numărul de posturi aprobate, potrivit legii;

e) normativele de personal pentru asistenţa medicală spitalicească, aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii;

f) la analizarea situaţiilor în care un medic solicită să furnizeze servicii medicale spitaliceşti în cadrul a două unităţi sanitare distincte se va avea în vedere şi distanţa dintre unităţile sanitare în care medicul solicită să desfăşoare activitate, coroborată cu programul de activitate.

Art. 3. - (1) Comisia poate avea în vedere şi alte criterii, raportat la condiţiile specifice, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

(2) Comisia constituită la nivelul Casei Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti adaptează criteriile prevăzute la art. 2 în funcţie de specificul activităţii din reţeaua sanitară a ministerelor şi instituţiilor din domeniul apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti.

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

 

ORDIN

privind aprobarea Metodologiei de primire la studii şi şcolarizare a cetăţenilor străini în unităţile de învăţământ preuniversitar/instituţiile de învăţământ superior de stat şi particular acreditate, în anul şcolar/universitar 2016-2017

 

În conformitate cu prevederile Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în baza Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Ordinului ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice nr. 3.158/2016 privind aprobarea Calendarului şi a Metodologiei de înscriere a copiilor în învăţământul primar pentru anul şcolar 2016-2017,

având în vedere Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi Ordonanţa Guvernului nr. 22/2009 privind stabilirea cuantumului minim al taxelor de şcolarizare, în valută, a cetăţenilor care studiază pe cont propriu în România, din state care nu sunt membre ale Uniunii Europene, precum şi din cele care nu fac parte din Spaţiul Economic European şi din Confederaţia Elveţiană, aprobată cu modificări prin Legea nr. 1/2010,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 44/2016 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice,

ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Metodologia de primire la studii şi şcolarizare a cetăţenilor străini în unităţile de învăţământ preuniversitar/instituţiile de învăţământ superior de stat şi particular acreditate, în anul şcolar/universitar 2016-2017, cuprinsă în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Direcţia generală relaţii internaţionale şi afaceri europene. Direcţia generală învăţământ preuniversitar. Direcţia generală învăţământ superior şi Direcţia generală buget-finanţe vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice,

Gigel Paraschiv,

secretar de stat

 

Bucureşti, 26 mai 2016.

Nr. 3.855.

 

ANEXĂ

 

METODOLOGIE

de primire la studii şi şcolarizare a cetăţenilor străini în unităţile de învăţământ preuniversitar/instituţiile de învăţământ superior de stat şi particular acreditate, în anul şcolar/universitar 2016-2017

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - Pentru scopul prezentei metodologii, cetăţenii străini sunt persoanele care nu au cetăţenie română sau cetăţenia unui alt stat membru al Uniunii Europene, al Spaţiului Economic European sau al Confederaţiei Elveţiene, precum nici cetăţenii care solicită sau au dobândit o formă de protecţie în România sau apatrizii a căror şedere pe teritoriul României este oficial recunoscută conform legii.

Art. 2. - (1) Şcolarizarea în România a cetăţenilor străini se realizează astfel:

a) pe locuri de studii fără plata taxelor de şcolarizare şi fără bursă în învăţământul obligatoriu în România;

b) pe locuri de studii cu plata taxelor de şcolarizare în valută, în învăţământul preuniversitar secundar superior, în învăţământul terţiar nonuniversitar şi în învăţământul superior de stat şi particular acreditat din România.

(2) Locurile de studii prevăzute la alin. (1) se ocupă în limita capacităţii de şcolarizare în conformitate cu procedura de admitere a fiecărei instituţii de învăţământ.

(3) Şcolarizarea în România a cetăţenilor menţionaţi la art. 1 se realizează şi în cadrul învăţământul militar, de ordine publică şi siguranţă naţională, numărul locurilor prevăzut pentru cetăţenii străini şi organizarea testelor de aptitudini fiind stabilite de către instituţiile de resort.

 

CAPITOLUL II

Admiterea la studii

 

SECŢIUNEA 1

Studii în limba română

 

Art. 3. - La programele de studii în care procesul de învăţământ se desfăşoară în limba română, admiterea este condiţionată de dobândirea cunoştinţelor necesare de limba română.

Art. 4. - (1) Elevii străini pot fi înscrişi la Cursul de iniţiere în limba română în unităţile şcolare care vor fi nominalizate de inspectoratele şcolare judeţene (ISJ) Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti (ISMB).

(2) Durata cursului de iniţiere în limba română este de 1 an şcolar.

Art. 5. - (1) Cetăţenii străini pot fi înscrişi la studii universitare în limba română după absolvirea anului pregătitor, în cadrul căruia îşi însuşesc cunoştinţele necesare de limba română la nivel B 2.

(2) Durata anului pregătitor pentru studii universitare de licenţă este de 1 an universitar, iar pentru studii universitare de masterat, doctorat şi învăţământ postuniversitar inclusiv în domeniul sănătate este de cel puţin 6 luni.

(3) Instituţiile de învăţământ superior acreditate care organizează cursul pregătitor pentru învăţarea limbii române sunt prevăzute în lista din anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezenta metodologie.

Art. 6. - Sunt exceptate de la obligaţia de a prezenta atestatul de absolvire a cursului de iniţiere, respectiv a anului pregătitor, la înscrierea la programe de studii cu predare în limba română, următoarele categorii de persoane:

a) care prezintă acte de studii româneşti (diplome şi certificate) sau acte de studii, situaţii şcolare atestând cel puţin 4 ani de studii consecutivi urmaţi, în limba română, într-o unitate şcolară din sistemul naţional din România:

b) care, în vederea înscrierii în învăţământul preuniversitar, participă la sesiunea de evaluare a competenţelor lingvistice conform reglementărilor legale în vigoare;

c) care, în vederea înscrierii în învăţământul universitar, promovează testul de limba română, în urma examinării de către o comisie de specialitate formată din cadre didactice având cel puţin funcţia didactică de lector; examinarea poate fi făcută în instituţia de învăţământ superior la care candidatul doreşte să studieze, dacă această instituţie de învăţământ superior desfăşoară o specializare/un program de studii de limba şi literatura română autorizat provizoriu sau acreditat sau în cadrul altei instituţii de învăţământ superior acreditate care desfăşoară o astfel de specializare/un program de studii. În urma acestei examinări se va elibera un certificat de competenţă lingvistică;

d) care, în vederea înscrierii în învăţământul universitar, prezintă certificate sau atestate de competenţă lingvistică nivel minim B2, după caz, eliberate de Institutul Limbii Române.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Studii în limbi străine

 

Art. 7. - (1) La programele de studii în care procesul de învăţământ se desfăşoară în limbi străine, admiterea este condiţionată de promovarea unui test de cunoştinţe lingvistice organizat de fiecare instituţie de învăţământ preuniversitar, conform metodologiei proprii.

(2) Sunt exceptate de la acest test persoanele care provin din ţări unde limba oficială a statului este limba în care se efectuează cursurile şi care dovedesc, cu documente şcolare, că au urmat cursurile în acea limbă.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Înscrierea în învăţământul preuniversitar

 

Art. 8. - Pot fi înscrişi în învăţământul preuniversitar din România elevii străini care:

a) au documente care atestă cetăţenia statului respectiv;

b) au unul dintre părinţi, tutori sau susţinători legali încadraţi în una dintre următoarele situaţii: este repatriat; are prin căsătorie domiciliul în România; este posesorul unui permis de şedere în România; desfăşoară, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, activităţi pe teritoriul României; se află la studii în învăţământul universitar sau postuniversitar de stat/particular acreditat din România; este membru de familie al personalului misiunilor diplomatice străine în România;

c) au acceptul unităţii de învăţământ preuniversitar de stat sau particular acreditate sau al unei instituţii furnizoare de educaţie, care organizează şi desfăşoară pe teritoriul României activităţi de învăţământ corespunzătoare unui sistem educaţional din altă ţară, înscrise în Registrul Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în învăţământul Preuniversitar (Registrul ARACIP), în care doresc să studieze;

d) promovează testele de aptitudini, organizate pentru învăţământul de artă şi sportiv, după caz.

Art. 9. - (1) Dosarul elevului conţine următoarele documente:

a) copii ale documentelor de identitate ale elevului şi ale părinţilor/tutorelui/susţinătorului legal (paşaport elev, paşaport părinţi, permis de şedere elev, permis de şedere părinţi, dacă posedă);

b) copie şi traducere legalizată a certificatului de naştere al elevului;

c) copie a hotărârii judecătoreşti privind încredinţarea copilului minor, după caz;

d) copii şi traduceri autorizate ale situaţiilor şcolare;

e) cerere de înscriere la studii, avizată de conducerea unităţii de învăţământ la care se va face înscrierea şi de ISJ/ISMB pe raza căruia se desfăşoară activitatea de învăţământ, conform Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar.

(2) Dosarul cu acte de studii se depune în termen de 5 zile de la obţinerea avizului conducerii unităţii de învăţământ de către părinte/tutore legal la sediul ISJ/ISMB pe raza căruia se află unitatea de învăţământ solicitată.

(3) Dosarul se transmite în termen de 5 zile la Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice (MENCS) - Direcţia generală relaţii internaţionale şi afaceri europene (DGRIAE), de către ISJ/ISMB pe raza căruia îşi desfăşoară activitatea unitatea de învăţământ pentru care are acceptul.

Art. 10. - (1) MENCS-DGRIAE verifică existenţa în dosar a documentelor prevăzute la art. 9 şi, în cazul în care constată că dosarul nu este complet, înştiinţează ISJ/ISMB în vederea transmiterii documentelor care lipsesc.

(2) Evaluarea documentelor şcolare presupune analizarea foilor matricole din străinătate sau de la organizaţiile furnizoare de educaţie care organizează şi desfăşoară pe teritoriul României activităţi de învăţământ corespunzătoare unui sistem educaţional din altă ţară, înscrise în Registrul ARACIP, şi identificarea claselor efectuate în străinătate sau la organizaţiile menţionate.

(3) Recunoaşterea se realizează fără măsuri compensatorii, pentru toate clasele absolvite în străinătate sau la organizaţiile furnizoare de educaţie, care organizează şi desfăşoară pe teritoriul României activităţi de învăţământ corespunzătoare unui sistem educaţional din altă ţară, înscrise în Registrul ARACIP, cu clasele corespunzătoare sistemului de educaţie românesc.

Art. 11. - La solicitarea părinţilor/tutorelui/susţinătorului legal, înscrierea elevului se poate realiza şi într-o clasă inferioară nivelului rezultat din actele de studii.

Art. 12. - Înscrierea se realizează prin eliberarea aprobării de către MENCS-DGRIAE, conform termenului prevăzut în reglementările legale în vigoare.

Art. 13. - Elevii străini pot fi înscrişi peste efectivul maxim, cu aprobarea consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar.

Art. 14. - Elevii străini beneficiază de:

a) finanţarea cheltuielilor de şcolarizare pentru cursul de iniţiere de limba română, după caz, pentru învăţământul obligatoriu;

b) finanţarea cheltuielilor de şcolarizare pe durata învăţământului obligatoriu;

c) asistenţă medicală gratuită în caz de urgenţe medico-chirurgicale şi boli cu potenţial endemoepidemic, în conformitate cu legislaţia internă în vigoare;

d) tarif redus cu 50% pentru transportul local în comun, de suprafaţă, naval şi subteran, precum şi pentru transportul intern auto, feroviar şi naval, pe tot parcursul anului calendaristic, conform prevederilor legale în vigoare,

Art. 15. - În învăţământul liceal secundar superior, elevii Străini plătesc taxe de şcolarizare, în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 22/2009 privind stabilirea cuantumului minim al taxelor de şcolarizare, în valută, a cetăţenilor care studiază pe cont propriu în România, din state care nu sunt membre ale Uniunii Europene, precum şi din cele care nu fac parte din Spaţiul Economic European şi din Confederaţia Elveţiană, aprobată cu modificări prin Legea nr. 1/2010.

Art. 16. - (1) Cetăţenii străini care au finalizat studiile liceale în alt sistem de învăţământ şi nu sunt posesori ai unei diplome de bacalaureat sau echivalentul acesteia pot susţine, la cerere, examenul naţional de bacalaureat, în funcţie de profilul studiilor preuniversitare absolvite, Într-un centru de examen stabilit de către comisia de bacalaureat judeţeană/a municipiului Bucureşti.

(2) Susţinerea examenului naţional de bacalaureat de către cetăţenii străini care au finalizat studiile liceale în alt sistem de învăţământ şi nu sunt posesori ai unei diplome de bacalaureat sau echivalentul acesteia este condiţionată de achitarea taxei de şcolarizare, potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 22/2009, aprobată cu modificări prin Legea nr. 1/2010.

 

SECŢIUNEA a 4-a

Ciclul I - Admiterea la studii universitare de licenţă

 

Art. 17. - Cetăţenii străini pot accede la studii universitare de licenţă în învăţământul superior acreditat din România dacă:

a) au documente care atestă cetăţenia statului respectiv;

b) sunt absolvenţi cu diplomă de bacalaureat sau echivalentul acesteia, conform anexei nr. 2, care face parte integrantă din prezenta metodologie.

Art. 18. - Dosarul de candidatură conţine următoarele:

a) certificatul de naştere - copie şi traducere legalizată;

b) copie de pe actul care atestă domiciliul stabil în străinătate;

c) copie de pe paşaport;

d) cererea pentru eliberarea scrisorii de acceptare la studii prevăzută în anexa nr. 3, care face parte integrantă din prezenta metodologie, completată la toate rubricile, în două exemplare;

e) copie şi traducere legalizată a diplomei de bacalaureat sau echivalentul acesteia, autentificată de către autorităţile de resort din ţara emitentă;

f) copie şi traducere legalizată a adeverinţei care atestă promovarea examenului de bacalaureat pentru absolvenţii anului curent;

g) foile matricole - copii şi traduceri legalizate, aferente studiilor efectuate;

h) atestatul de absolvire a anului de limbă română sau certificatul de competenţă lingvistică, după caz;

i) certificatul medical (într-o limbă de circulaţie internaţională) care să ateste faptul că persoana care urmează să se înscrie la studii nu suferă de boli contagioase ori alte afecţiuni incompatibile cu viitoarea profesie.

Art. 19. - Procedura de admitere, aplicată candidaţilor de la art. 17, se desfăşoară astfel:

a) dosarele se transmit direct la instituţiile de învăţământ superior acreditate pentru care optează;

b) instituţiile de învăţământ superior evaluează dosarele, conform reglementărilor legale în vigoare, şi comunică MENCS-DGRIAE lista persoanelor propuse pentru eliberarea scrisorii de acceptare la studii;

c) lista candidaţilor va fi transmisă MENCS până cel târziu la data de 12 august a fiecărui an, conform machetei prevăzute în anexa nr. 4, care face parte integrantă din prezenta metodologie;

d) lista va fi însoţită de o copie a dosarului candidatului conform art. 18;

e) numărul de dosare transmise trebuie să se încadreze în limita a 10% peste numărul aprobat de ARACIS;

f) după analiza dosarului, MENCS emite scrisoarea de acceptare la studii în limba engleză sau franceză, după caz;

g) scrisoarea de acceptare la studii este singurul document necesar şi obligatoriu pentru înmatricularea la studii în România a cetăţenilor străini;

h) MENCS transmite scrisorile de acceptare la studii instituţiilor de învăţământ superior şi, după caz, misiunilor diplomatice;

i) dosarele incomplete nu vor fi procesate, fiind declarate respinse. În cazul completării dosarelor, instituţiile de învăţământ superior vor relua paşii descrişi în procedura de admitere, în vederea procesării acestora de către MENCS;

j) dosarele candidaţilor respinşi sau ale celor care renunţă la locul obţinut vor fi restituite de instituţiile de învăţământ superior în cel mult 48 de ore de la depunerea cererii, fără perceperea unor taxe suplimentare.

Art. 20, - (1) Cetăţenii străini care au efectuat studii parţiale într-un alt stat pot să îşi continue studiile în învăţământul superior acreditat din România, la studii universitare de licenţă, dacă:

a) au documente care atestă cetăţenia străină;

b) sunt absolvenţi cu diplomă de bacalaureat sau echivalentul acesteia, conform anexei nr. 2;

c) au fost înmatriculaţi la o instituţie de învăţământ superior recunoscută de autorităţile statului respectiv;

d) deţin foi matricole şi programa analitică aferente studiilor efectuate;

e) au acceptul instituţiei de învăţământ superior acreditate, din România, în care doresc să studieze.

(2) Continuarea studiilor în instituţiile de învăţământ superior din România se poate realiza după primul an şi până la sfârşitul penultimului an de studii, la aceeaşi specializare.

(3) înmatricularea se realizează odată cu începerea noului an universitar.

Art. 21. - Dosarul de candidatură conţine următoarele:

a) certificatul de naştere - copie şi traducere legalizată;

b) copie de pe actul care atestă domiciliul stabil în străinătate;

c) copie de pe paşaport;

d) cererea pentru eliberarea scrisorii de acceptare la studii prevăzută în anexa nr. 3, completată la toate rubricile, în două exemplare;

e) copie şi traducere legalizată a diplomei de bacalaureat sau echivalentul acesteia, autentificată de către autorităţile de resort din ţara emitentă;

f) foile matricole şi programa analitică - copii şi traduceri legalizate, aferente studiilor efectuate;

g) adeverinţa oficială din care să rezulte sistemul de notare aplicat în instituţia în care a studiat, precum şi echivalarea acestuia în sistemul ECTS şi traducerea legalizată, după caz;

h) atestatul de absolvire a anului pregătitor de limbă română sau certificatul de competenţă lingvistică, după caz;

i) certificatul medical (într-o limbă de circulaţie internaţională) care să ateste faptul că persoana care urmează să se înscrie la studii nu suferă de boli contagioase ori alte afecţiuni incompatibile cu viitoarea profesie;

j) procesul-verbal al comisiei de echivalare din care să rezulte anul de studii în care pot fi înscrişi candidaţii şi eventualele examene de diferenţă de susţinut, stabilite de fiecare universitate/facultate, prin compararea planurilor de învăţământ şi a programelor analitice. Obligativitatea verificării autenticităţii documentelor prezentate revine instituţiei de învăţământ, prin corespondenţă directă cu instituţiile de învăţământ emitente ale actelor de studii.

Art. 22. - Procedura de admitere, aplicată candidaţilor de la art. 20, se desfăşoară astfel:

a) dosarele se transmit direct la instituţiile de învăţământ superior acreditate pentru care optează;

b) instituţiile de învăţământ superior acreditate evaluează dosarele, conform reglementărilor în vigoare, şi transmit MENCS-DGRIAE lista persoanelor propuse pentru eliberarea scrisorii de acceptare la studii şi copia dosarelor;

c) lista candidaţilor va fi transmisă MENCS până cel târziu la data de 30 septembrie a fiecărui an, conform machetei prevăzute în anexa nr. 4;

d) numărul de dosare transmise trebuie să se încadreze în limita a 10% peste numărul aprobat de ARACIS;

e) după analiza dosarului, MENCS emite scrisoarea de acceptare la studii în limba engleză sau franceză, după caz;

f) scrisoarea de acceptare la studii este singurul document necesar şi obligatoriu pentru înmatricularea la studii în România a cetăţenilor străini;

g) MENCS transmite scrisorile de acceptare la studii instituţiilor de Învăţământ superior şi, după caz, misiunilor diplomatice;

h) dosarele incomplete nu vor fi procesate, fiind declarate respinse. În cazul completării dosarelor, instituţiile de învăţământ superior vor relua paşii descrişi în procedura de admitere, în vederea procesării acestora de către MENCS.

 

SECŢIUNEA a 5-a

Ciclul II - Admiterea la studii universitare de master

 

Art. 23. - Cetăţenii străini pot accede la studii universitare de master, la programe de studii acreditate în cadrul instituţiilor de învăţământ superior acreditate, dacă:

a) au documente care atestă cetăţenia statului respectiv;

b) sunt absolvenţi cu diplomă de licenţă sau echivalentul acesteia.

Art. 24. - Dosarul de candidatură conţine următoarele:

a) certificatul de naştere - copie şi traducere legalizată;

b) copie de pe actul care atestă domiciliul stabil în străinătate;

c) copie de pe paşaport;

d) cererea de eliberare a scrisorii de acceptare la studii prevăzută în anexa nr. 3, completată la toate rubricile, în două exemplare;

e) copie şi traducere legalizată a diplomei de bacalaureat sau echivalentul acesteia, autentificată de către autorităţile de resort din ţara emitentă;

f) copie şi traducere legalizată a diplomei de licenţă sau echivalentul acesteia, autentificată de către autorităţile de resort din ţara emitentă;

g) foile matricole - copii şi traduceri legalizate, aferente studiilor efectuate;

h) atestatul de absolvire a anului pregătitor de limba română sau certificatul de competenţă lingvistică, după caz;

i) certificatul medical (într-o limbă de circulaţie internaţională) care să ateste faptul că persoana care urmează să se înscrie la studii nu suferă de boli contagioase ori alte afecţiuni incompatibile cu viitoarea profesie.

Art. 25. - Procedura de admitere, aplicată candidaţilor de la art. 23, se desfăşoară astfel:

a) dosarele se transmit direct la instituţiile de învăţământ superior acreditate pentru care optează;

b) instituţiile de învăţământ superior acreditate evaluează dosarele, conform reglementărilor în vigoare, şi comunică MENCS-DGRIAE lista persoanelor propuse pentru eliberarea scrisorii de acceptare la studii;

c) lista candidaţilor va fi transmisă MENCS până cel târziu la data de 19 august a fiecărui an, conform machetei prevăzute în anexa nr. 4;

d) lista va fi însoţită de o copie a dosarului candidatului conform art. 24;

e) numărul de dosare transmise trebuie să se încadreze în limita a 10% peste numărul aprobat de ARACIS;

f) după analiza dosarului, MENCS emite scrisoarea de acceptare la studii în limba engleză sau franceză, după caz;

g) scrisoarea de acceptare la studii este singurul document necesar şi obligatoriu pentru înmatricularea la studii în România a cetăţenilor străini;

h) MENCS transmite scrisorile de acceptare la studii instituţiilor de învăţământ superior şi, după caz, misiunilor diplomatice;

i) dosarele incomplete nu vor fi procesate, fiind declarate respinse. În cazul completării dosarelor, instituţiile de învăţământ superior vor relua paşii descrişi în procedura de admitere, în vederea procesării acestora de către MENCS;

j) dosarele candidaţilor respinşi sau ale celor care renunţă la locul obţinut vor fi restituite de instituţiile de învăţământ superior în cel mult 48 de ore de la depunerea cererii, fără perceperea unor taxe suplimentare.

Art. 26. - Studiile universitare de master se derulează pe O perioadă de 1-2 ani şi se încheie cu susţinerea unei disertaţii şi obţinerea unei diplome de master.

 

SECŢIUNEA a 6-a

Admiterea în învăţământul postuniversitar în domeniul sănătate (rezidenţiat)

 

Art. 27. - Cetăţenii străini pot accede în învăţământul postuniversitar în domeniul sănătate din România dacă:

a) au documente care atestă cetăţenia statului respectiv;

b) sunt absolvenţi cu diplomă de licenţă în profil medico-farmaceutic uman sau diplomă echivalentă cu aceasta cu structură, durată şi un număr de credite cel puţin egal cu cele din România.

Art. 28. - (1) Candidaţii absolvenţi ai unor studii universitare de licenţă în profil medico-farmaceutic uman cu o structură, durată sau cu un număr de credite de studii transferabile mai mici decât cele din România pot susţine, la cerere, cu aprobarea universităţii, examene de diferenţă, în vederea completării studiilor.

(2) Examenele de diferenţă vor fi susţinute în comisii organizate la nivelul instituţiilor de învăţământ superior de stat, în cadrul cărora fiinţează facultăţi de profil medico-farmaceutic.

(3) Dovada promovării acestor examene va fi reflectată într-o adeverinţă emisă de universitatea în cauză şi nu va conduce la obţinerea unei diplome.

Art. 29. - Dosarul de candidatură conţine următoarele:

a) certificatul de naştere - copie şi traducere legalizată;

b) copie de pe actul care atestă domiciliul stabil în străinătate;

c) copie de pe paşaport;

d) cererea pentru eliberarea scrisorii de acceptare la studii prevăzută în anexa nr. 3, completată la toate rubricile, în două exemplare;

e) copie şi traducere legalizată a diplomei de bacalaureat sau echivalentul acesteia, autentificată de către autorităţile de resort din ţara emitentă;

f) copie şi traducere legalizată a diplomei de licenţă sau echivalentul acesteia, autentificată de către autorităţile de resort din ţara emitentă;

g) copie şi traducere legalizată a adeverinţei care atestă promovarea examenului de licenţă pentru absolvenţii anului curent, după caz;

h) foile matricole - copii şi traduceri legalizate, aferente studiilor efectuate;

i) Atestatul de absolvire a anului de limbă română sau Certificatul de competenţă lingvistică, după caz;

j) rezultatul testului de cunoştinţe lingvistice pentru cetăţenii străini, absolvenţi cu diplomă de licenţă, în profil medico-farmaceutic uman, obţinută la programele de studii cu predare în limbi străine, în România;

k) certificatul medical (într-o limbă de circulaţie internaţională) care să ateste faptul că persoana care urmează să se înscrie la studii nu suferă de boli contagioase, ori alte afecţiuni incompatibile cu viitoarea profesie.

Art. 30. - Procedura de admitere, aplicată candidaţilor de la art. 27, se desfăşoară astfel:

a) dosarele se transmit direct la instituţiile de învăţământ superior acreditate pentru care optează;

b) instituţiile de învăţământ superior evaluează dosarele, conform reglementărilor în vigoare, şi comunică MENCS - DGRIAE lista persoanelor propuse pentru eliberarea scrisorii de acceptare la studii;

c) lista candidaţilor va fi transmisă MENCS până cel târziu la data de 10 martie a fiecărui an, conform machetei prevăzute în anexa nr. 4

d) lista va fi însoţită de o copie a dosarului candidatului conform art. 29;

e) după analiza dosarului, MENCS emite scrisoarea de acceptare la studii în limba engleză sau franceză, după caz;

f) scrisoarea de acceptare la studii este singurul document necesar şi obligatoriu pentru înmatricularea la studii în România a cetăţenilor străini;

g) MENCS transmite scrisorile de acceptare la studii instituţiilor de învăţământ superior şi, după caz, misiunilor diplomatice;

h) dosarele incomplete nu vor fi procesate, fiind declarate respinse. În cazul completării dosarelor, instituţiile de învăţământ superior vor relua paşii descrişi în procedura de admitere, în vederea procesării acestora de către MENCS;

i) dosarele candidaţilor respinşi sau ale celor care renunţă la locul obţinut vor fi restituite de instituţiile de învăţământ superior, în cel mult 48 de ore de la depunerea cererii, fără perceperea unor taxe suplimentare.

Art. 31. - Rezidenţiatul se efectuează numai în limba română şi se derulează pe perioade între 3 şi 6 ani, potrivit Nomenclatorului specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice, pentru reţeaua de asistenţă medicală. Se încheie cu susţinerea unui examen, prin promovarea căruia se obţine certificatul de medic specialist.

 

SECŢIUNEA a 7-a

Ciclul III - Admiterea la studii universitare de doctorat

 

Art. 32. - Cetăţenii străini pot accede la studii universitare

de doctorat în învăţământul superior din România dacă:

a) au documente care atestă cetăţenia statului respectiv;

b) sunt absolvenţi cu diplomă de master sau echivalentă acesteia.

Art. 33. - Dosarul de candidatură conţine următoarele:

a) certificatul de naştere - copie şi traducere legalizată;

b) copie de pe actul care atestă domiciliul stabil în străinătate;

c) copie de pe paşaport;

d) cererea pentru eliberarea scrisorii de acceptare la studii prevăzută în anexa nr. 3, completată la toate rubricile, în două exemplare;

e) copie şi traducere legalizată a diplomei de bacalaureat sau echivalentul acesteia, autentificată de către autorităţile de resort din ţara emitentă;

f) copie şi traducere legalizată a diplomei de licenţă sau echivalentul acesteia, autentificată de către autorităţile de resort din ţara emitentă;

g) copie şi traducere legalizată a diplomei de master sau echivalentul acesteia, autentificată de către autorităţile de resort din ţara emitentă;

h) copie şi traducere legalizată a adeverinţei care atestă promovarea examenului de licenţă pentru absolvenţii anului curent;

i) foile matricole - copii şi traduceri legalizate, aferente studiilor efectuate;

j) Atestatul de absolvire a anului de limbă română sau Certificatul de competenţă lingvistică, după caz;

k) certificatul medical (într-o limbă de circulaţie internaţională) care să ateste faptul că persoana care urmează să se înscrie la studii nu suferă de boli contagioase ori alte afecţiuni incompatibile cu viitoarea profesie.

Art. 34. - Procedura de admitere, aplicată candidaţilor de la art. 32, se desfăşoară astfel:

a) dosarele se transmit direct la instituţiile de învăţământ superior acreditate pentru care optează;

b) admiterea se rea Uzează în domeniile de studii universitare de doctorat aprobate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

c) admiterea la studii universitare de doctorat este condiţionată de promovarea examenului organizat de instituţia organizatoare de studii universitare de doctorat (IOSUD);

d) instituţiile de învăţământ superior comunică MENCS - DGRIAE lista persoanelor propuse pentru eliberarea scrisorii de acceptare la studii, potrivit calendarului fiecărui IOSUD, conform machetei prevăzute în anexa nr. 4;

e) lista va fi însoţită de o copie a dosarului candidatului conform art. 33;

f) după analiza dosarului, MENCS emite scrisoarea de acceptare la studii în limba engleză sau franceză, după caz;

g) scrisoarea de acceptare la studii este singurul document necesar şi obligatoriu pentru înmatricularea la studii în România a cetăţenilor străini;

h) MENCS transmite scrisorile de acceptare la studii instituţiilor de învăţământ superior şi, după caz, misiunilor diplomatice;

i) dosarele incomplete nu vor fi procesate, fiind declarate respinse. În cazul completării dosarelor, instituţiile de învăţământ superior vor relua paşii descrişi în procedura de admitere, în vederea procesării acestora de către MENCS;

j) dosarele candidaţilor respinşi sau ale celor care renunţă la locul obţinut vor fi restituite de instituţiile de învăţământ superior, în cel mult 48 de ore de la depunerea cererii, fără perceperea unor taxe suplimentare.

Art. 35. - Durata programului de studii universitare de doctorat este. de regulă, de 3 ani. cu excepţia doctoratului în învăţământul superior medical uman, medical veterinar şi farmaceutic, care are o durată de 4 ani şi se încheie cu susţinerea publică a tezei şi dobândirea titlului de doctor.

În situaţii speciale, durata programului de studii universitare de doctorat poate fi prelungită cu 1-2 ani, cu aprobarea senatului universitar, la propunerea conducătorului de doctorat şi în limita fondurilor disponibile.

 

SECŢIUNEA a 8-a

Mobilitate academică internă definitivă

 

Art. 36. - (1) Mobilitatea academică internă definitivă se realizează conform Ordinului ministrului educaţiei naţionale şi al ministrului delegat pentru învăţământ superior, cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică nr. 651/2014 pentru aprobarea Metodologiei privind mobilitatea academică a studenţilor, cu acceptul instituţiilor de învăţământ superior acreditate, de provenienţă, respectiv primitoare şi cu acordul MENCS, prin eliberarea unei noi scrisori de acceptare la studii.

(2) Mobilitatea academică internă definitivă se poate realiza după primul an şi până la sfârşitul penultimului an de studii, la aceeaşi specializare.

(3) Mobilitatea academică internă definitivă se realizează numai după sfârşitul unui an de studii, după satisfacerea tuturor cerinţelor prevăzute în programul de învăţământ, iar înmatricularea se realizează odată cu începerea noului an universitar.

Art. 37. - Dosarul de mobilitate academică internă definitivă trebuie să conţină următoarele:

a) copie de pe actul care atestă domiciliul stabil în străinătate;

b) copie de pe paşaport;

c) copie de pe permisul de şedere;

d) cererea pentru eliberarea scrisorii de acceptare la studii prevăzută în anexa nr. 3, completată la toate rubricile, în două exemplare;

e) foile matricole/situaţiile şcolare - copii conforme cu originalul;

f) atestatul de absolvire a anului de limbă română sau certificatul de competenţă lingvistică, după caz;

g) procesul-verbal al comisiei de echivalare din care să rezulte anul de studii în care pot fi înscrişi candidaţii şi eventualele examene de diferenţă de susţinut, stabilite de fiecare universitate/facultate, prin compararea planurilor de învăţământ şi a programelor analitice. Obligativitatea verificării autenticităţii documentelor prezentate revine instituţiei de învăţământ, prin corespondenţă directă cu instituţiile de învăţământ emitente ale actelor de studii.

Art. 38. - Scrisoarea de acceptare la studii este singurul document necesar şi obligatoriu pentru înmatricularea la instituţia de învăţământ superior acreditată.

 

CAPITOLUL III

Înmatricularea la studii

 

Art. 39. - Înmatricularea cetăţenilor străini se va realiza conform calendarului stabilit de instituţia de învăţământ superior primitoare, până cel târziu la sfârşitul semestrului întâi al anului universitar pentru care s-a emis scrisoarea de acceptare la studii, potrivit legislaţiei în vigoare.

Art. 40. - La înmatriculare, candidaţii vor prezenta documentele din dosarul de candidatura în original, vizate spre autentificare de ambasada României din ţara emitentă sau apostilate Haga, după caz, împreună cu scrisoarea de acceptare la studii şi paşaportul cu viză valabilă în scop „studii”.

Art. 41. - După înmatriculare, cetăţenii străini sunt înscrişi în registrul matricol sub un număr unic valabil pentru întreaga perioadă de şcolarizare la specializarea/programul de studii la care au fost admişi.

Art. 42. - Instituţiile de învăţământ superior au obligaţia încheierii contractelor de studii între studenţii înmatriculaţi şi rectorul universităţii, conform prevederilor legale în vigoare.

Art. 43. - La înmatriculare, instituţiile de învăţământ superior vor înscrie în documentele şcolare numele cetăţenilor străini conform datelor din paşaport. Acelaşi nume va fi înscris şi pe documentele eliberate la finalizarea studiilor (diplomă, suplimentul diplomei).

 

CAPITOLUL IV

Dispoziţii finale

 

Art. 44. - Cuantumul minim al taxelor de şcolarizare pentru cetăţenii străini din statele terţe este prevăzut în Ordonanţa Guvernului nr. 22/2009, aprobată cu modificări prin Legea nr. 1/2010.

Art. 45. - Cetăţenii străini care dobândesc cetăţenia română, precum şi cetăţenii români cu domiciliul stabil în străinătate care dobândesc domiciliul în România pot ocupa un loc de studii finanţat de la bugetul de stat sau în regim cu taxă, la cuantumul stabilit de senatul universităţii pentru cetăţenii români, cu condiţia promovării concursului de admitere organizat într-o sesiune legal stabilită, conform reglementărilor proprii fiecărei universităţi.

Art. 46. - Scrisoarea de acceptare este valabilă doar pentru instituţia de învăţământ superior pentru care a fost emisă, începând cu anul universitar pentru care a fost emisă şi pentru ciclul universitar respectiv. Orice schimbare în parcursul universitar, ce contravine înscrisurilor din scrisoarea de acceptare iniţială, va fi reglementată, la solicitarea instituţiei de învăţământ implicate, prin emiterea de către MENCS a unei noi scrisori de acceptare.

Art. 47. - Înscrierea, înmatricularea la studii, mobilitatea academică, temporară sau definitivă, şi schimbarea domeniului de studii, reînmatricularea, întreruperea studiilor se realizează exclusiv cu aprobarea MENCS.

Art. 48. - Cetăţenii străini au următoarele obligaţii:

a) să respecte Constituţia României şi legile statului român;

b) să respecte regulamentul intern al unităţii de învăţământ preuniversitar/instituţiei de învăţământ superior acreditate în care îşi desfăşoară activitatea;

c) să respecte prevederile prezentei metodologii.

 

ANEXA Nr. 1

 

LISTA

Instituţiilor de învăţământ superior care organizează cursul pregătitor pentru învăţarea limbii române

 

Instituţii de învăţământ superior de stat

1. Universitatea din Bucureşti

2. Universitatea Politehnica din Bucureşti

3. Academia de Studii Economice din Bucureşti

4. Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia

5. Universitatea din Bacău

6. Universitatea „Transilvania” din Braşov

7. Universitatea ”Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca

8. Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca

9. Universitatea „Ovidius” din Constanţa

10. Universitatea din Craiova

11. Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi

12. Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

13. Universitatea din Oradea

14. Universitatea din Piteşti

15. Universitatea Petrol-Gaze din Ploieşti

16. Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu

17. Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava

18. Universitatea de Vest din Timişoara

19. Universitatea „Valahia” din Târgovişte

20. Universitatea „Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu

21. Universitatea „Petru Maior” din Târgu Mureş

 

Instituţii de învăţământ superior particular

22. Universitatea „Dimitrie Cantemir” din Bucureşti

23. Universitatea „Spiru Haret” din Bucureşti

24. Universitatea Româno-Americană din Bucureşti

25. Universitatea „Titu Maiorescu” din Bucureşti

 

NOTĂ:

Pentru învăţământul preuniversitar, şcolile în care se organizează cursul pregătitor pentru învăţarea limbii române vor fi nominalizate de inspectoratele şcolare judeţene/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti.

 

ANEXA Nr. 2 

LISTA
diplomelor de finalizare a studiilor preuniversitare care permit accesul la studii universitare în România

Ţara

Diploma

Statul Islamic Afganistan

Baccalaureat Certificate/12 Grade Graduation Certificate

Republica Africa Centrală

Baccalauréat/Diplôme de Bachelier de l'Enseignement du Second Degré*

Republica Africa de Sud

National Senior Certificate - 7 materii din care 3* promovate cu 60%

Republica Albania

Deftese Pjekurie*

Republica Algeriană Democratică şi Populară

Diplôme de Bachelier de l'enseignement secondaire général - punctaj final minim 12/20 pentru domeniul sănătate; minim 11/20 pentru celelalte domenii

Republica Angola

Certificado de Estudios Pre-Universitarios*/Habilitaçoes Literarias*

Regatul Arabiei Saudite

Tawjihiya (General Secondary Education Certificate) - punctaj final minim 60%; condiţie cumulativă pentru domeniul sănătate: 3 materii*

Republica Argentina

Titulo de Bachiller*

Australia

ACT Year 12 Certificate*/Higher School Certificate*/Examination Result Notice (minimum 11 units) */Northern Territory Certificate of Education (NTCE)*/South Australia Certificate of Education of Northern Territory*/Student Education Profile (Queensland Senior Certificate) */South Australian Certificate of Education (SACE)*/Tasmanian Certificate of Education (TEC)*/Victorian Certificate of Education (VCE)*/Western Australian Certificate of Education (WACE)*

Republica Austria

Reifezeugnis/Reifeprufungszeugnis/Reife-und Diplomprufungszeugnis

Bacalaureat European

Diplôme du Baccalauréat Européen*/Europeisk Baccalaureat Diploma*

Bacalaureat Internaţional

International Baccalaureate Diploma*

Regatul Bahrain

Tawjihiya (Secondary School Leaving Certificate) - punctaj final minim 60%; condiţie cumulativă pentru domeniul sănătate: 3 materii*

Republica Populară Bangladesh

Higher Secondary Certificate Examination - punctaj final minim 80/100; condiţie cumulativă pentru domeniul sănătate: 3 materii*

Regatul Belgiei

Diploma van secundair onderwijs/Certificat d'Enseignement Secondaire Superieur (C.E.S.S.) (Section generale)/Abschlusszeugnis der Oberstufe des Sekundarunterrichts (allgemein bildender und kunstlerischer Sekundarunterricht)

Republica Benin

Baccalauréat de l'Enseignement du Second Degré*

Regatul Bhutan

Bhutan Higher Secondary Education Certificate (Class XII) - Indian School Certificate examination*

Statul Plurinaţional al Boliviei

Diploma Bachiller en Humanidades*

Bosnia şi Herţegovina

Diploma o polozenom zavrsnom ispitu/Diploma o Zavrsenoj Srednjoj Skoli

Republica Botswana

Botswana General Certificate of Secondary Education* - minimum B

Republica Federală a Braziliei

Diploma de Ensino Medio/Certificado de Conclusao de Segundo Grau/Certificado de Conclusao do Ensino Medio + punctaj final 60% la Exame Nacional do Ensino Medio*/Vestibular*

Brunei Darussalam

Brunei/Cambridge Advanced Level Certificate of Education - 2 materii*, minimum C

Republica Bulgaria

Diploma za Sredno Obrazovanie

Burkina Faso

Baccalauréat de l'Enseignement du Second Degré*

Burma (Myanmar)

Basic Education High School Examination/Standard X Examination (Matriculation)*

Republica Burundi

Diplôme d'Etat*

Regatul Cambodgiei

Certificate of Upper Secondary Education*/Senior High School Certificate*/Attestation de Fin d'Etudes Secondaires de l'Enseignement General*

Republica Camerun

Sistem britanic: Cameroon GCE Ordinary Level

Examinations - Cameroon GCE Advanced Level

Examinations - 3 materii*, minimum B

Sistem francez: Baccalauréat de l'Enseignement

Secondaire - 3 materii*, punctaj final 12/20 pentru domeniul sănătate, minimum 11/20 pentru celelalte domenii

Canada (Alberta)

General/Advanced High School Diploma (Alberta)*

Canada, British Columbia

Secondary School Diploma*/Senior Secondary Graduation Diploma (Dogwood Diploma)*

Canada, Manitobia

High School Graduation Diploma*/Final Secondary School Leaving Certificate*

Canada, New Brunswick

High School Graduation Diploma*/Diplôme de Fin d'Etudes Secondaires*

Canada, New Foundland and Labrador

High School Graduation Diploma*

Canada, North West Territories

NWT High School*

Canada, Nova Scotia

Nova Scotia High School Graduation Diploma*/High School Completion Certificate*

Canada, Nunavut

High School Graduation Diploma*/School Leaving Certificate*

Canada, Ontario

Ontario Secondary School Diploma (OSSD) (Advanced level)*

Canada, Prince Edward Island

High School Graduation Diploma*

Canada, Quebec

Diplôme d'Etudes Secondaires (DES) Grade XI + Diplôme d'Etudes Collégiales*

Canada, Saskatchewan

Complete Grade 12 Standing*/Division IV Standing (Record of High School Standing)*

Canada, Yukon

Secondary School Graduation Diploma*

Republica Capului Verde

Ensino Secundario - 2 ◦ ciclo*

Caraibe (Anguila/Antigua şi Barbuda/ Barbados/Belize/Insulele Virgine Britanice/ Insulele Cayman/Dominica/Granada/Guyana/ Jamaica/Montserrat/St. Kitts & St. Nevis/ St. Lucia/St. Vicent & Grenadines/Trinidad &Tobago/Turks & Insulele Caicos)

Caribbean Secondary Education Certificate (CSEC) + Caribbean Advanced Proficiency Certificate (CAPE) - 2 materii* A-level, minimum C

Republica Cehă

Vysvédceni o maturitni zkousce obţinută la un Gimnaizum/Vysvédceni o maturitni zkousce (educaţie generală) de la Stredni odborna skola

Republica Chile

Bachillerato en Ciencias/Licencia de Enseńanza Media Humanistico/Cientifica*

Republica Populară Chineză

Senior Secondary Graduation Examination

Republica Ciad

Baccalauréat*

Republica Cipru

Lise Diplomasi + Lisans Yerleştirme S|nav| - punctaj final minim 185, 3 materii*/Apolytirion

Republica Columbia

Bachiller Academico*

Republica Democratică Congo (Zair)

Diplôme d'Etat d'Etudes secondaires du Cycle long/Baccalauréat - punctaj final minim 12/20; condiţie cumulativă pentru domeniul sănătate: 3 materii*; pentru celelalte domenii - 11/20

Republica Congo (Brazzaville)

Baccalauréat de l'Enseignement du Second Degré (Enseignement General) - punctaj final minim 12/20; condiţie cumulativă pentru domeniul sănătate: 3 materii*; minim 11/20 pentru celelalte domenii

Republica Coasta de Fildeş

Diplôme de Bachelier de l'Enseignement du Second Degré*

Republica Coreea

Ilbankye Kodung Hakkyo (General High School Diploma)/Certificate of Graduation*

Republica Costa Rica

Bachillerato/Diploma Conclusión de Estudios de Educación Diversificada/ Bachiller Educación Media*

Republica Croaţia

Svjedodžba o zavrsnom ispitu/Svjedodzba (drzavnoj) o maturi

Republica Cuba

Diploma de Bachiller en Ciencias y Letras*/Titulo de Bachiller (nivel medio superior de la Education General)*

Regatul Danemarcei

HΦjere Handelseksamen (HHX) */HΦjere Teknisk Eksamen (HTX) */Bevis for HΦjere Forberedelseseksamen (HF)/Studentereksamensbevis (STX)

Republica Djibouti

Baccalauréat de l'Enseignement Secondaire*

Republica Dominicană

Diploma Bachiller+Pruebas Nacionales de Conclusion de la Educación Media*

Republica Ecuador

Titulo de Bachiller Unico Integral/Diploma Bachiller en Arte/Ciencias + Cursos pre-universitarios*

Republica Arabă Egipt

Thanaweya Am'ma (General Secondary School Certificate) - punctaj final minim 60%; condiţie cumulativă pentru domeniul sănătate: 3 materii*

Republica Elenă

Diploma de finalizare a studiilor liceale + pentru domeniul sănătate - media finală 10/20 la examenele naţionale pentru liceu general (Panellinies Exetaseis); pentru celelalte domenii - media finală 8/20 la examenele naţionale pentru liceu general (Panellinies Exetaseis)

Republica El Salvador

Diploma Bachiller General*

Confederaţia Elveţiană

Certificat de Maturite/Maturity Certificate/Maturitätszeugnis/Maturitatsausweis

Emiratele Arabe Unite

Shahadat Al-Thanawiya Al-Amma - punctaj final minim 60%; condiţie cumulativă pentru domeniul sănătate: 3 materii*

Statul Eritreea

Eritrean Secondary School Education Certificate Examination (ESECE)*

Republica Estonia

Gümnaasiumi lőputunnistus + Riigieksamitunnistus*

Republica Federală Democrată Etiopia

Ethiopian Higher Education Entrance Examination - 5 materii, din care 2* promovate cu 50 de puncte/minimum C/Grade Point Average 3

Republica Insulelor Fiji

New Zeeland School Certificate/Seventh Form Examination Certificate/Fiji School Leaving Certificate Examination - 3 materii*

Republica Finlanda

Ylioppilastutkintotodistus (Studentsexamensbetyg)

Republica Franceză

Diplôme du baccalaureat

Republica Gaboneză

Baccalauréat*

Republica Gambia

West African Examinations Council Senior Secondary School Leaving Certificate/West African Senior School Certificate Examination (WASSCE) - 3 materii* promovate cu C6

Republica Federală Germania

Zeugnis der Allgemeinen Hochschulreife (Abitur)

Republica Ghana

Senior Secondary School Certificate Examination (SSSCE) - cel puţin 6 materii, din care 2* promovate cu minimum C

Guadalupe

Baccalauréat Deuxieme Partie*

Republica Guatemala

Diploma de Bachiller en Ciencias y Letras*

Republica Guineea

Baccalauréat 2eme Partie - punctaj final minim 12/20; condiţie cumulativă pentru domeniul sănătate: 3 materii*; minim 11/20 pentru celelalte domenii

Republica Guineea Bissau

Certificado de Conslusao do Ensino Secundario*

 

Republica Haiti

Certificat de Fin d'Etudes Secondaires Classiques (Premičre + Deuxieme Partie)*/Diplôme d'Etudes Secondaires (Premičre + Deuxieme Partie) (systeme traditionnel)*/Baccalauréat/Diplôme d'Enseignement Secondaire (systeme reforme) *

Republica Honduras

Bachillerato Universitario*/Titulo de Bachiller en Ciencias y Letras*

Hong Kong

Hong Kong Certificate of Education Examination (HKCEE) + Hong Kong Advanced Level Examination (HKALE) - 3 materii* A Level, minimum C

Republica India

All India Senior School Certificate (AISSC) de la Central Board of Secondary Education (CBSE)/Indian School Certificate (ISC) de la Council for the Indian School Certificate (CISCE)/Higher Secondary Certificate (HSC)/Intermediate Certificate, punctaj final minim 60%; condiţie cumulativă pentru domeniul sănătate: 3 materii* cu punctaj minim de 70%

Republica Indonezia

IJAZAH Sekolah Menengah Atas*/Madrasah Aliyah (SMA/MA)*

Regatul Haşemit al Iordaniei

Tawjihi - punctaj final minim 60%; condiţie cumulativă pentru domeniul sănătate: 3 materii*

Republica Irak

Al-Edadiyah/Al-Idadiyah Sixth Form Baccalaureat - punctaj final minim 70%; condiţie cumulativă pentru domeniul sănătate: 3 materii*

Republica Islamică Iran

Diplom-e-Motevasete + Peeshdaneshgahe* (Pre-University year)

Republica Irlanda

Leaving Certificate (Ardteistmeireacht) cu cel puţin şase materii, din care 2* promovate la nivel avansat (Higher level) C2, şi C3 pentru celelalte domenii

Republica Islanda

Stúdentspróf (Matriculation Examination)* - punctaj minim 6/10

Statul Israel

Israil Te'udat Bagrut *

Republica Italiană

Diploma di superamento dell'esame di stato conclusivo dei corsi di studio di istruzione secondaria superiore (...)/Diploma di Maturita (...)

Japonia

Kotogakko Sotsugyo Shomeisho (High School Certificate of Graduation)

Republica Kenya

Kenyan Certificate of Secondary Education (KCSE) - 8 materii, din care 3* promovate cu minimum C+

Kosovo

Diploma de finalizare a studiilor liceale (Matura/Diploma për kryerjen e shkollës së mesme te pergjithsme - gjimnazin) + Testi i Maturës Shtetërore*

Statul Kuweit

Shahadat Al-Thanawiya-Al-A'ama - punctaj final minim 60%; condiţie cumulativă pentru domeniul sănătate: 3 materii*

Republica Populară Democrată Laos

Baccalauréat de l'Énseignement General - 3 materii *, punctaj minim 6/10 pentru fiecare materie

Regatul Lesotho

Cambridge Overseas School Certificate - 2 materii* "pass with credit"

Republica Letonia

Atestäts par visparejo videjo izglitibu*

Republica Libaneză

Baccalauréat général (Libanais), punctaj final minim 60% sau 12/20 pentru domeniul sănătate, 3 materii*

Republica Liberia

Senior High School Certificate (SHCE) - 8 materii, din care 3* minimum "Good"

Republica Libia

Secondary Education Certificate - punctaj minim 60%, pentru domeniul sănătate 3 materii*

Principatul Liechtenstein

Maturazeugnis des Lichtensteinischen Gymnasiums

Republica Lituania

Brandos atestatas (Maturita-certificate)*

Marele Ducat al Luxemburgului

Diplôme/Certificat de Fin d'Etudes secondaires*

Republica Macedonia

Svidetelstvo za polo en maturski ispit*

Republica Madagascar

Baccalauréat de l'Enseignement secondaire - punctaj final minim 11/20

Republica Malawi

Malawi School Certificate of Education*

Federaţia Malaeziei

Sijil Tinggi Pelajaran Malaysia - pentru domeniul sănătate 3 materii*

Republica Mali

Baccalauréat Malien - 2eme Partie*

Republica Malta

Matriculation Certificate*, minimum C

Regatul Maroc

Attestation/Diplôme du Baccalauréat* - punctaj final minim 12/20 pentru domeniul sănătate, pentru celelalte domenii - punctaj minim 11/20

Republica Islamică Mauritania

Diplôme du Baccalauréat de l'Enseignement Secondaire*

Republica Mauritius

General Certificate of Education Advanced Level - 2 materii*, minimum C

Statele Unite Mexicane

Diploma de Bachiller General*

Republica Moldova

Diploma de bacalaureat

Principatul Monaco

Baccalauréat de l'Enseignement Général

Republica Mozambic

Certificado de Habilitaçoes Literarias*

Republica Muntenegru

Diploma o Završenoj Srednjoj Školi/Diploma o polozhenom zavrshnom ispitu (Secondary Schoool Leaving Certificate)*

Republica Namibia

Namibia Senior Secondary Certificate (Higher and Ordinary level) - 6 materii, din care 3* la nivel avansat (Higher), notă minimă 3

Regatul Nepal

School Leaving Certificate + Higher Secondary Certificate - punctaj final 70%, 3 materii*

Noua Zeelandă

National Certificate of Educational Achievement Level 3* - minimum 42 de credite

Republica Nicaragua

Bachillerato en Ciencias y Letras*

Republica Niger

Baccalauréat - 3 materii*

Republica Federală Nigeria

Senior School Certificate - 5 materii, din care 3* promovate la nivel B3/West African Senior School Certificate - 5 materii, din care 3* promovate cu minimum 3

Regatul Norvegiei

Vitnemĺl videregĺende oppl├¦ring (generell studiekompetanse)* Eksamenskarakter nota minimă 4 pentru domeniul sănătate

Sultanatul Oman

Thanawiya Amma (General Certificate/General Education Diploma) - punctaj final minimum 60%; condiţie cumulativă pentru domeniul sănătate: 3 materii*

Republica Islamică Pakistan

Higher Secondary School Certificate (recunoscute de Inter Board Committee of Chairmen), punctaj final minim 80%, 3 materii* cu un punctaj minim 80%

Palestina

Tawjihi eliberat conform curriculum-ului egiptean sau iordanian - punctaj final minim 60%; condiţie cumulativă pentru domeniul sănătate: 3 materii*

Republica Panama

Diploma Bachiller*

Papua Noua Guinee

Higher School Certificate + one-year foundation course*

Republica Paraguay

Diploma Bachiller*

Republica Peru

Certificado de Educación Secundaria Comun Completa + Curso preparatorio*

Republica Polonia

Świadectwo dojrzalości Liceum Ogolnoksztalcacego*

Republica Portugheză

Diploma de estudos/ensino secundários/Certidao de habilitacoes + Exames Nacionais do Ensino Secundario - 2 materii* promovate cu minim 10/20

Statul Qatar

Al-Thanawiya Aama Qatari (Qatar General Secondary Education Certificate) - punctaj final minim 60%; condiţie cumulativă pentru domeniul sănătate: 3 materii*

Regatul Ţărilor de Jos

Diploma Voorbereidend wetenschappelijk onderwijs

Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord

General Certificate of Secondary Education + General Certificate of Education - 2 A Level, minimum B pentru domeniul sănătate; minimum D pentru celelalte domenii

Republica Rwanda

Diplôme de Fin d'Etudes secondaires*/Certificat du Cycle Supérieur de l'Enseignement Secondaire*

Scoţia

Scottish Certificate of Secondary Education/Scottish Qualifications Certificate - 5 materii, din care 2* Advanced Higher

Republica Senegal

Baccalauréat de l'Enseignement Secondaire (Serie L and S) - 12/20 pentru domeniul sănătate, 11/20 pentru celelalte domenii

Republica Serbia

Diploma o polozenom maturskom ispitu/Diploma o Završenoj Srednjoj Školi/Diploma o polozhenom zavrsnom ispitu

Republica Sierra Leone

West African Senior School Certificate Examination - 5 materii, din care 2* promovate cu minimum 6/General Certificate of Education (GCE) - cinci (5) materii, din care 2* A-level, minimum C

Republica Singapore

Cambridge General Certificate of Education Ordinary + Cambridge General Certificate of Education Advanced Level - 2 materii* AL, minimum C

Republica Arabă Siriană

Al Shahâda Al Thânawiyya al-Imma (General Secondary School Certificate) - punctaj final minim 60%; condiţie cumulativă pentru domeniul sănătate: 3 materii*

Republica Slovacă

Vysvedcenie o maturitnej skuske (Gymnazium)*

Republica Slovenia

Spricevalo o splosni maturi (Splosna Matura)*

Somalia

Shahaadada Dugsiga Dare (Secondary School Leaving Certificate) cu 3 materii relevante pentru domeniul sănătate

Regatul Spaniei

Titulo de Bachiller + Pruebas de Aptitud para el Acceso a la Universidad (Selectividad), calificación Apto, 2 materii*; condiţie cumulativă pentru domeniul sănătate - nota minimă 6/10

Republica Democrată Socialistă Sri Lanka

Sri Lanka General Certificate of Education Ordinary Level - 6 materii + Sri Lanka General Certificate of Education Advanced Level (A level)*

Statele Unite ale Americii

High School Graduation Diploma/GED/High School Equivalency Diploma + Scholastic Aptitude Test (SAT) - condiţie cumulativă pentru domeniul sănătate - minimum 600/800 la 2 materii*; pentru celelalte domenii - minimum 420/800 la 2 materii/AP Test - condiţie cumulativă pentru domeniul sănătate - minimum 3/5 la 2 materii*, pentru celelalte domenii - minimum 2/5 la 2 materii

Republica Sudan

Higher Secondary School Certificate - punctaj final minim 60%; condiţie cumulativă pentru domeniul sănătate - 3 materii*

Regatul Suediei

Slutbetyg Fran Gymnasieskola/Kommunal Vuxenutbildning/Komvux - punctaj minim 2350 credite - 2 materii* nivel A, calificativ VG

Republica Surinam

Voorbereidend Wetenschappelijk Onderwijs

Regatul Swaziland

Cambridge Overseas School Certificate (COSC) A level, 2 materii*, minimum C

Şcoli internaţionale

Diplome de studii liceale emise de instituţii de învăţământ particulare care desfăşoară activităţi de învăţământ corespunzătoare unui sistem educaţional din altă ţară decât cel al ţării în care funcţionează instituţia respectivă şi sunt emise conform sistemului educaţional adoptat.

Taiwan

Senior High School Diploma/Senior High School Certificate of Graduation + Designed Subjects Examination - 2 materii*

Regatul Thailandei

Certificate of Secondary Education/Certificate of Completion grade 12 *

Republica Unită Tanzania

Advanced Certificate of Secondary Education - cinci materii, din care 2* A-level, minim C

Republica Togoleză

Diplôme de Bachelier de l'Enseignement du Troisičme Degré*

Regatul Tonga

Tonga National Form Seven Certificate + Pacific Senior Certificate*

Republica Tunisia

Diplome de Bachelier de l`Enseignement secondaire - punctaj final minim 12/20 pentru domeniul sănătate, minim 11/20 pentru celelalte domenii

Republica Turcia

Lise Diplomasi

Ţara Galilor

Welsh Baccalaureat-Advanced diploma 2 AL*, minimum B pentru domeniul sănătate, minim D pentru celelalte domenii

Republica Uganda

Uganda Certificate of Education (UCE) + Uganda Advanced Certificate of Education - 2 materii AL*, minimum C

Ungaria

Gimnazium Érrettségi Bizonyitvány

Republica Orientală Uruguay

Bachillerato - 2 materii*

Republica Bolivariană a Venezuelei

Titulo de Bachiller + Prueba de Aptitud Academica*

Republica Socialistă Vietnam

Bang Tót Nghiep Phó Thông (Certificate of Secondary School Graduation)

Republica Yemen

Al Thanawiya - punctaj final minim 70%, 3 materii*

Republica Zambia

Zambian School Certificate - 6 materii, din care 2* promovate cu nota 4

Republica Zimbawe

Cambridge Higher School Certificate (HSC) - 2 materii*, minimum C/General Certificate of Education A Level - 2 materii*, minimum C


* Materii relevante pentru domeniul la care se solicită înscrierea.

ANEXA Nr. 3*)


*) Anexa nr. 3 este reprodusă în facsimil.

 

ANEXA Nr. 4

 

Rugăm să se completeze foile de lucru (sheet-urile): „licenţa”, „master”, „rezidentiat”, „doctorat” şi „dateDeContact”, astfel:

Conform modelului de mai jos [cu aceleaşi caractere (litere mici/mari)], fără diacritice, fără mai mult de un spaţiu şi cratimă între cuvinte Data calendaristică astfel: ZZ. LL.AAAA

Mediile astfel: XX. XX sau X XX (Dacă media este un număr întreg, de exemplu 8.00, se va completa doar 8.)

Codul universităţii conform foii de lucru <ListaUniv>

Seva copia denumirea universităţii din foia de lucru <ListaUniv>.

Se redenumeşte prezentul document „u XX străini cpv 2016 doc nr. X” astfel:

Exemplu - Universitatea Politehnica din Bucureşti - „u 01 străini cpv 2016 doc nr. 1”, dacă se trimite o altă adresă se va redenumi „u 01 străini cpv 2016 doc nr. 2”,

ş.a.m.d.

Foaia de lucru: <dateDeContact> se va completa pentru informare.

Important

Foile de lucru „licenţa”, „master”, „rezidenţiat” şi „doctorat” au coloane ascunse şi sunt setate pe printare format A3.

Instrucţiuni:

Între cuvinte se apasă doar o singură dată spacebar (tasta spaţiu).

Nu se foloseşte opţiunea de <merge cells> (unire celule).

Nu se adaugă, mută, redenumesc, şterg sau ascund coloanele Nu se ascund linii.

Nu se lasă linii necompletate în „corpul” foii de lucru (dpdv informatic fişierul se sfârşeşte la prima linie albă întâlnită).

Nu se adaugă, mută, redenumesc foile de lucru.

Documentul se transmite pe e-mail La adresele: oana.nitu@edu.gov.ro, marijanne.ciofu@edu.gov.ro, alexandra.coltan@edu.gov.ro

 

 

Informaţii solicitant

Solicită studii la:

Nr. crt.

Codul universităţii

Nune

(conform datelor din paşaport)

Prenume

(conform datelor din paşaport)

Ţara de origine

Data naşterii

Locul naşterii

Prenume părinţi

Paşaport

Solicită an pregătitor.

DA sau NU

Domeniul de studii/ Specializarea

Anul de studii (cu cifre arabe)

Taxa anuală de studii

Limba de predare

Tata

Mama

Serie şi număr

Ţara emitentă

Data expirării

1

10

AL MOHD

OMAR

ISRAEL

25.11.1997

Oraşul ...

ABEL

SMERA

HG1456768

ISRAEL

30.02.2018

DA

medicina

1

5500

romana

2

7

AL HAWAMDA

YOUSEF

SIRIA

01.01.1995

Oraşul ...

ANOUAR

ALIA

ED1265576

SIRIA

18.08.2020

NU

economie

2

5000

engleza

3

1

AL HOURANI

ANOUAR

PAKISTAN

10.02.1998

Oraşul ...

BASSEL

NAHID

UAE13456

PAKISTAN

16.09.2017

DA

inginerie

3

4500

franceza

4

19

ALRMDAN

MHMOD

IORDANIA

15.04.1996

Oraşul ...

AREF

SILFANA

EL2345677

IORDANIA

16.11.2019

NU

Ştiinţe umaniste

4

4250

romana

 

Informaţii relevante pentru înscrierea la studii de licenţă

Informaţii relevanta pentru înscrierea la studii de master/rezidenţiat/doctorat

Denumirea diplomei de bacalaureat/ Nr. şi seria diplomei/ autoritatea emitentă/ anul absolvirii

Rezultatele obţinute la materiile relevante pentru domeniul la care se solicită înscrierea

Rezultat examen de bacalaureat

Denumirea diplomei de licenţa/ Nr. şi seria diplomei/ autoritatea emitentă/ anul

absolvirii

Denumirea diplomei de master/ Nr. şi seria diplomei/ autoritatea emitentă/ anul absolvirii

Rezultatele obţinute la studiile de licenţă pe ani academici

Rezultat examen de licenţă

Rezultat examen de master

Materia 1

Nota obţinută la materia 1

Materia 2

Nota obţinută la materia 2

Materia 3

Nota obţinută la materia 3

An I

An II

An III

An IV

An V

An VI

litere mici

anatomie

8.50

chimie

9.00

fizica

8

9.12

litere mici

litere mici

 

 

 

 

 

 

 

 

litere mici

economie

8.20

geografie

10.00

matematica

7.80

8.75

litere mici

litere mici

 

 

 

 

 

 

 

 

litere mici

matematica

10.00

fizica

6.00

chimie

7.00

9.00

litere mici

litere mici

 

 

 

 

 

 

 

 

litere mici

franceza

8.50

istorie

10.00

engleza

8.00

7.00

litere mici

litere mici

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE

 

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

COMPLETUL COMPETENT SĂ JUDECE RECURSUL ÎN INTERESUL LEGII

 

DECIZIA Nr. 5

din 16 mal 2016

 

Dosar nr. 6/2016

 

Ionuţ Mihai Matei - vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele completului

Lavinia Curelea - preşedintele Secţiei I civile

Roxana Popa - preşedintele delegat al Secţiei a II-a civile

Ionel Barbă - preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fiscal

Mirela Sorina Popescu - preşedintele Secţiei penale

Mariana Ghena - judecător la Secţia penală

Rodica Cosma - judecător la Secţia penală

Leontina Şerban - judecător la Secţia penală

Ioana Alina Ilie - judecător la Secţia penală

Florentina Dragomir - judecător la Secţia penală

Anca Mădălina Alexandrescu - judecător la Secţia penală

Geanina Cristina Arghir - judecător la Secţia penală

Lavinia Valeria Lefterache - judecător la Secţia penală

Ştefan Pistol - judecător la Secţia penală

Ana Maria Dascălu - judecător la Secţia penală

Cristina Rotaru-Radu - judecător la Secţia penală

Angela Dragne - judecător la Secţia penală

Ioana Bogdan - judecător la Secţia penală

Rodica Aida Popa - judecător la Secţia penală

Paula C. Pantea - judecător la Secţia I civilă

Sorinela Alina Macavei - judecător la Secţia I civilă

Marioara Isailă - judecător la Secţia a II-a civilă

Nela Petrişor - judecător la Secţia a II-a civilă

Gabriela Elena Bogasiu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Viorica Treistariu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

 

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii a luat în examinare Sesizarea nr. 16.504/3.010/111-5/2015 din data de 23 februarie 2016 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie vizând interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, în ipoteza inculpaţilor minori sancţionaţi prin aplicarea unor măsuri educative conform noului Cod penal.

Completul competent să judece recursul în interesul legii a fost constituit conform prevederilor art. 473 alin. (1) din Codul de procedură penală şi art. 271 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Şedinţa a fost prezidată de către vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, domnul judecător Ionuţ Mihai Matei.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost reprezentat de doamna procuror Georgina Bodoroncea.

La şedinţa de judecată a participat doamna magistrat-asistent Adina Andreea Ciuhan Teodoru, desemnată în conformitate cu dispoziţiile art. 273 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Reprezentantul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a susţinut că examenul jurisprudenţial efectuata evidenţiat mai multe orientări cu privire la obiectul recursului în interesul legii şi, prin urmare, caracterul neunitar al practicii judiciare.

Astfel, potrivit unei orientări jurisprudenţiale, instanţele au susţinut că dispoziţiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare sunt aplicabile inculpaţilor minori cărora li s-au aplicat măsuri educative privative sau neprivative de libertate pentru săvârşirea uneia dintre infracţiunile cuprinse în anexa la legea menţionată

Dimpotrivă, într-o altă orientare s-a apreciat că, raportat la hotărârile de condamnare, de amânare a aplicării pedepsei ori de renunţare la aplicarea pedepsei, instanţa de judecată nu poate dispune prelevarea probelor biologice de la inculpaţii minori cărora li s-au aplicat măsuri educative, chiar dacă infracţiunea săvârşită face parte din categoria celor prevăzute în anexa la Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare.

Apreciind prima orientare a practicii ca fiind cea care corespunde intenţiei legiuitorului, reprezentantul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a arătat că dispoziţiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare sunt aplicabile inculpaţilor minori faţă de care s-au dispus măsuri educative privative sau neprivative de libertate pentru săvârşirea uneia dintre infracţiunile cuprinse în anexa la legea menţionată.

Preşedintele completului, domnul judecător Ionuţ Mihai Matei, vicepreşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, constatând că nu sunt întrebări de formulat din partea membrilor completului, a declarat dezbaterile închise, iar Completul de judecată a reţinut dosarul în pronunţare asupra recursului în interesul legii.

Înalta Curte - Completul competent să judece recursul în interesul legii, deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele:

1. Problema de drept ce a generat practica neunitară

Prin recursul în interesul legii se arată că, în urma verificării jurisprudenţei la nivel naţional, s-a constatat că există o practică neunitară cu privire la interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, în ipoteza inculpaţilor minori sancţionaţi prin aplicarea unor măsuri educative conform noului Cod penal.

2. Examenul jurisprudenţial

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a învederat că, în urma verificării jurisprudenţei la nivel naţional referitor la aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, în ipoteza inculpaţilor minori sancţionaţi prin aplicarea unor măsuri educative conform noului Cod penal, s-au evidenţiat două orientări, conturând astfel caracterul neunitar al practicii judiciare sub acest aspect.

3. Soluţiile pronunţate de instanţele judecătoreşti

3.1. Într-o primă orientare, instanţele au susţinut că dispoziţiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare sunt aplicabile inculpaţilor minori faţă de care s-au dispus măsuri educative privative sau neprivative de libertate pentru săvârşirea uneia dintre infracţiunile cuprinse în anexa la legea menţionată.

Adepţii acestei orientări au susţinut că, pornind de la interpretarea sistematică a Legii nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, în ansamblu, rezultă că voinţa legiuitorului a fost aceea de a constitui o bază de date, Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare, de natură să servească pentru prevenirea şi combaterea unor categorii de infracţiuni prin care se aduce atingere gravă drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanelor.

În raport cu acest scop s-a arătat că restrângerea sferei de aplicare a legii numai cu privire la persoanele condamnate definitiv la pedepse privative de libertate este nejustificată.

3.2. Într-o a două orientare a practicii, alte instanţe au apreciat că, raportat la hotărârile de condamnare, de amânare a aplicării pedepsei ori de renunţare la aplicarea pedepsei, instanţa nu poate dispune prelevarea probelor biologice de la inculpaţii minori cărora li s-au aplicat măsuri educative, chiar dacă infracţiunea săvârşită face parte din categoria celor prevăzute în anexa la Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare.

Astfel, s-a reţinut că, potrivit art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, instanţa de judecată dispune, prin hotărârea de condamnare ori prin hotărârea de amânare a aplicării pedepsei ori de renunţare la aplicarea pedepsei, prelevarea de date biologice de la persoanele prevăzute în art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare.

Întrucât în cazul inculpaţilor minori nu se pot pronunţa hotărâri de condamnare la pedepse privative de libertate, de amânare a aplicării pedepsei ori de renunţare la aplicarea pedepsei, s-a concluzionat în sensul că instanţa de judecată nu poate dispune prelevarea de la aceştia a probelor biologice, chiar dacă infracţiunea săvârşită face parte din categoria celor prevăzute în anexa la Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare.

4. Opinia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Soluţia propusă de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este aceea conform căreia dispoziţiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare sunt aplicabile inculpaţilor minori faţă de care s-au dispus măsuri educative privative sau neprivative de libertate pentru săvârşirea uneia dintre infracţiunile cuprinse în anexa la legea menţionată.

Astfel, s-a arătat că, potrivit art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, prelevarea probelor biologice de la persoanele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. b) din aceeaşi lege este dispusă de instanţa de judecată prin hotărârea de condamnare ori prin hotărârea de amânare a aplicării pedepsei sau de renunţare la aplicarea pedepsei.

Limitarea aplicării dispoziţiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare numai cu privire la persoanele condamnate definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiunile cuprinse în anexă a intervenit odată cu intrarea în vigoare a noului Cod penal, prin modificarea dispoziţiilor referitoare la consecinţele răspunderii penale, în acest sens, art. 114 stabilind că, faţă de minorii care la data săvârşirii infracţiunii aveau vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani, nu pot fi luate decât măsuri educative privative sau neprivative de libertate.

Pe de altă parte s-a susţinut că, în conformitate cu dispoziţiile art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 76/2008, Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare conţine profile genetice, date cu caracter personal şi date despre caz, corespunzătoare suspecţilor, categorie în care pot fi incluse atât persoanele majore, cât şi minorii.

De asemenea trebuie a fi avute în vedere şi dispoziţiile art. 5 alin. (4) din acelaşi act normativ care permit prelevarea probelor biologice la minori cu vârsta sub 14 ani, în vederea stabilirii profilului genetic, condiţionat de acordul părinţilor, respectiv al reprezentantului legal, în prezenţa acestuia.

Aşadar, câtă vreme legiuitorul permite prelevarea de probe biologice de la minorii care nu răspund penal, cu atât mai mult această măsură trebuie să fie incidenţă în cazul minorilor cărora li s-au aplicat măsuri educative pentru infracţiunile enumerate în anexa la Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare.

Prin urmare, s-a concluzionat în sensul că excluderea aplicării art. 7 din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare CU privire la minorii cărora li s-au aplicat măsuri educative privative sau neprivative de libertate nu este consecinţa voinţei legiuitorului, ci a necorelării dispoziţiilor acestei legi cu prevederile actualului Cod penal vizând regimul răspunderii penale a minorului.

În acest sens s-a făcut referire la considerentele Deciziei îh interesul legii nr. 18 din data de 18 noiembrie 2013 în care s-a reţinut că, spre deosebire de normele de drept penal, pentru care analogia nu este admisă, în domeniul procedurii penale este acceptată folosirea suplimentului analogic, constând în umplerea lacunelor legislative prin recurgerea la norme care reglementează cazuri similare, tăcerea legii neputând constitui un obstacol în realizarea scopului procesului penal.

Prin urmare, analizând dispoziţiile art. 7 alin. (1) în contextul întregului act normativ, rezultă incidenţa acestuia şi în ipoteza minorilor cărora ti s-au aplicat măsuri educative privative sau neprivative de libertate pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute în anexa la Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare.

5. Opinia specialiştilor consultaţi

5.1. Agentul guvernamental pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a transmis următorul punct de vedere:

a) Referitor la actele de drept comunitar care vizează aspecte ale procedurii penale

în ideea dezvoltării spaţiului european de justiţie bazat pe recunoaştere reciprocă şi pe încredere reciprocă, Uniunea

Europeană a adoptat până în prezent o serie de directive privind drepturile procedurale ale persoanelor suspectate sau acuzate:

- Directiva 2010/64/UE privind dreptul la interpretare şi traducere în cadrul procedurilor penale;

- Directiva 2012/13/UE privind dreptul la informare în cadrul procedurilor penale;

- Directiva 2013/48/UE privind dreptul de a avea acces la un avocat şi dreptul de a comunica în urma privării de libertate.

Totodată, a fost adoptată Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Realizarea de progrese în ceea ce priveşte agenda Uniunii Europene privind garanţiile procedurale pentru persoanele suspectate sau acuzate - Consolidarea bazelor Spaţiului european de justiţie penală. Aceasta este compusă din trei propuneri de directive, dintre care una priveşte garanţiile speciale pentru copiii suspectaţi sau acuzaţi în cadrul procedurilor penale.

Garanţiile speciale pentru copii la care se referă comunicarea sus-menţionată privesc dificultatea sau chiar imposibilitatea acestora de a înţelege şi de a urmări procedurile, dar şi riscul Sporit de a fi supuşi unor rele tratamente din cauza vulnerabilităţii lor.

Propunerile de directive nu conţin nicio prevedere expresă cu privire la prelevarea de mostre biologice de la minori (în condiţiile în care constituie rele tratamente).

Este important de subliniat că, momentan, respectivele dispoziţii din propunerea de directivă referitoare la garanţiile speciale pentru copiii suspectaţi sau acuzaţi nu sunt în vigoare şi, deci, nu există nici jurisprudenţă relevantă a CJUE în materie.

b) În ceea ce priveşte protecţia datelor genetice

În anul 1995 a fost adoptată Directiva 95/46/CE privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestora date. Potrivit Grupului de lucru „Art. 29”, care are un rol consultativ pe lângă Comisia Europeană, datele genetice intră în sfera datelor având caracter personal.

Însă, astfel cum se prevede explicit în art. 3, directiva nu este aplicabilă activităţilor statului în domeniului dreptului penal:

„(1) Prezenta directivă se aplică prelucrării automate, în totalitate sau parţial, precum şi prelucrării neautomate a datelor cu caracter personal, conţinute sau care urmează să fie conţinute într-un sistem de evidenţă a datelor cu caracter personal.

(2) Prezenta directivă nu se aplică prelucrării datelor cu caracter personal:

- puse în practică pentru exercitarea activităţilor din afara domeniului de aplicare a dreptului comunitar, cum ar fi cele prevăzute în titlurile V şi VI din Tratatul privind Uniunea Europeană şi, în orice caz, prelucrărilor care au ca obiect siguranţa publică, apărarea, securitatea statului (inclusiv bunăstarea economică a statului atunci când aceste prelucrări sunt legate de probleme de securitate a statului) şi activităţile statului în domeniul dreptului penal;

- efectuate de către o persoană fizică în cursul unei activităţi exclusiv personale sau domestice.”

Aşadar, directiva nu este aplicabilă profilelor genetice obţinute în urma prelevării de orice probe dispuse de instanţa de judecată.

c) în ceea ce priveşte aplicabilitatea Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

Potrivit art. 51 alin. 1 din cartă, „dispoziţiile prezentei carte se adresează instituţiilor, organelor, oficiilor şi agenţiilor Uniunii, cu respectarea principiului subsidiarităţii, precum şi statelor membre numai în cazul îh care acestea pun în aplicare dreptul Uniunii”. Or, dispoziţiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008, a căror interpretare face obiectul recursului în interesul legii, nu reprezintă „punerea în aplicare” a niciunei prevederi de drept UE, din moment ce, aşa cum s-a arătat mai sus, încă nu există reglementări UE în materie.

În concluzie, se manifestă din ce în ce mai evident o preocupare la nivelul UE pentru asigurarea unui nivel de respectare a drepturilor fundamentale în cadrul procedurilor penale în contextul dezideratului de a se întări cooperarea dintre statele membre în domeniul penal. Cu toate acestea, la momentul actual nu există legislaţie a Uniunii Europene ori jurisprudenţă care să privească obiectul recursului în interesul legii, anume prelevarea de probe biologice de la inculpaţii minori sancţionaţi prin luarea unor măsuri educative.

5.2. Agentul guvernamental pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului a transmis următorul punct de vedere:

Din examinarea jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, prin prisma obiectului recursului în interesul legii, a rezultat că nivelul cel mai ridicat de relevanţă îl prezintă Decizia W. Împotriva Olandei, pronunţată la data de 20 ianuarie 2009 (Cererea nr. 20.689/08).

În fapt, la data de 15 februarie 2007, reclamantul (născut în anul 1991) a fost găsit vinovat de judecătorul pentru minori sub aspectul comiterii infracţiunii de vătămare corporală.

A fost condamnat la un termen suspendat de detenţie juvenilă, precum şi la 30 de ore de muncă în folosul comunităţii şi 20 de ore de formare.

În urma condamnării, la data de 7 iunie 2007, în conformitate cu dreptul intern, procurorul a dispus prelevarea de material celular de la reclamant în vederea stabilirii profilului său genetic. Un periaj bucal a fost efectuat la data de 18 iulie 2007.

La 31 iulie 2007, reclamantul, conform normelor interne, a formulat contestaţie împotriva deciziei ca profilul său genetic să fie determinat, utilizat şi stocat în baza naţională de date ADN. A susţinut că, în conformitate cu art. 8 din Convenţia europeană a drepturilor omului şi art. 40 din Convenţia Naţiunilor Unite privind drepturile copilului din 20 noiembrie 1989, interesele personale ale minorului ar trebui puse în balanţă cu interesele generale ale societăţii atunci când se decide dacă dispoziţiile se aplică şi persoanei minore, iar în cadrul acestei evaluări ar trebui ca interesele minorului să fie avute în vedere în principal.

Reclamantul a arătat că s-ar impune să se aibă în vedere vârsta minorului la data comiterii faptei pentru care este condamnat, gravitatea infracţiunii şi împrejurările concrete ale săvârşirii acesteia, riscul de recidivă şi alte circumstanţe personale.

Reclamantul a mai arătat că procurorul nu a respectat un echilibru necesar între interesele publice şi private contrare, acţionând fără a ţine cont că era în vârstă de 15 ani la data faptei, care a constat în aplicarea unei lovituri cu pumnul, că se descurca bine la şcoală şi că nu prezenta risc de recidivă. Reclamantul a menţionat, de asemenea, că stocarea profilului său genetic nu ar fi benefică pentru prevenirea sau combaterea viitoarelor infracţiuni comise de acesta, iar astfel i s-ar aplica excepţia prevăzută în acest sens în dreptul intern.

În data de 2 noiembrie 2007 instanţa naţională a respins contestaţia, reţinând, în esenţă, că normele interne au fost respectate, iar procurorul era obligat să dispună măsura indiferent dacă infractorul era sau nu minor.

Referitor la pretinsa încălcare a art. 8 din CEDO, instanţa naţională a arătat că actul normativ care reglementează prelevarea de probe de la persoane condamnate a fost precedat de discuţii parlamentare în cadrul cărora s-a stabilit că nu sunt nesocotite normele internaţionale. Instanţa a reţinut, de asemenea, că interesele minorului trebuie puse în balanţă cu interesele societăţii, iar în speţă reclamantul rănise grav victima, efectuase anterior 20 de ore de muncă pentru o faptă precedentă de vătămare corporală, iar, în cadrul audierilor, procurorul a arătat că, între timp, reclamantul a devenit suspect pentru o altă infracţiune, respectiv tentativă de omor. În aceste condiţii, interesele generale prevalau în faţa celor ale minorului, cu atât mai mult cu cât acesta din urmă nu ar fi suferit vreun prejudiciu ca urmare a măsurii, din moment ce baza de date ADN nu era publică şi putea fi accesată numai cu respectarea unor condiţii stricte.

În privinţa legii olandeze trebuie precizat că persoana în cauză are dreptul să conteste măsura luată în termen de 14 zile de la data prelevării materialului sau de la primirea notificării din conţinutul căreia rezultă că au fost prelevate suficiente probe pentru determinarea şi procesarea profilului său genetic.

Documentele aflate în legătură cu adoptarea legii olandeze nu cuprindeau referinţe la Convenţia privind drepturile copilului. Cu toate acestea, în cadrul discuţiilor parlamentare anterioare adoptării legii, Ministerul Justiţiei a declarat că nu observă niciun motiv să excepteze minorii de la aplicarea dispoziţiilor legale sau să prevadă norme speciale derogatorii, din moment ce şansele ca un infractor să recidiveze nu erau mai reduse în cazul persoanelor minore.

Este important de menţionat că. după intrarea în vigoare a dispoziţiilor privind prelevarea de probe de la persoane condamnate, instanţele naţionale nu au avut o practică unitară în privinţa aplicării legii asupra minorilor.

Unele instanţe au considerat că normele interne încalcă dispoziţiile Convenţiei privind drepturile copilului din 20 noiembrie 1989 pentru că prevalarea de mostre celulare şi stocarea profilului genetic în baza de date ar avea un efect stigmatizant, în timp ce alte instanţe au reţinut că măsurile menţionate anterior nu afectează stima de sine şi demnitatea copilului şi nu împiedică reintegrarea sa în societate.

Una dintre instanţele care au îmbrăţişat cea din urmă opinie a reţinut lipsa efectelor adverse asupra minorului, din moment ce informaţiile referitoare la procesarea profilului genetic nu sunt publice, ci se gestionează numai în cadrul procesului penal. Mai mult, măsurile ar putea avea chiar un efect de prevenţie asupra comportamentului minorului.

Având în vedere caracterul neunitar al jurisprudenţei naţionale, Curtea Supremă din Olanda a pronunţat la 13 mai 2008 o hotărâre în interesul legii în cadrul căreia a concluzionat că minorii nu erau persoane exceptate de la măsurile prevăzute de lege şi, mai mult, o astfel de exceptare nu ar putea să rezulte din Convenţia privind drepturile copilului.

Referitor la plângerile reclamantului adresate Curţii Europene a Drepturilor Omului, acestea au vizat, în esenţă, încălcarea dreptului la viaţă privată, ocrotit de art. 8, susţinându-se că ingerinţa nu era în conformitate cu legea, din moment ce s-ar nesocoti dispoziţiile art. 3 din Convenţia privind drepturile copilului. Aceste din urmă dispoziţii fac vorbire de interesul superior al copilului, iar acest drept, conform susţinerilor reclamantului, ar trebui să prevaleze în principiu în faţa interesului general. A arătat că, în cazul său, interesele sale ca minor nu au fost avute în vedere la luarea măsurii contestate.

Curtea a reamintit că atât prelevarea de material celular prin periaj bucal şi păstrarea acestuia, cât şi determinarea profilului genetic constituie o ingerinţă în exerciţiul dreptului la respectarea vieţii private (Van der Velden c. Olandei, dec. 29.514/5, 7 decembrie 2006). Această ingerinţă va încălca art. 8 dacă nu este „în conformitate cu legea”, dacă nu se urmăreşte niciunul dintre obiectivele enumerate la art. 8 § 2 din Convenţie şi dacă este „necesară într-o societate democratică” în vederea atingerii scopului urmărit.

Conform jurisprudenţei sale constante, noţiunea „prevăzută de lege” înseamnă nu doar o anume bază legală în dreptul intern, dar şi calitatea legii în cauză: astfel, aceasta trebuie să fie accesibilă persoanei şi previzibilă.

Curtea a observat existenţa unei baze legale în dreptul intern şi a reamintit rolul său subsidiar în interpretarea dreptului naţional, împrejurare valabilă inclusiv în privinţa interpretării tratatelor la care un stat este parte. A constatat că măsura este redactată în termeni clari în actul normativ intern, reţinând în consecinţă îndeplinirea condiţiei ca ingerinţa să fie „în conformitate cu legea”.

În privinţa scopului legitim urmărit, Curtea a considerat că nu este necesar să se abată de la jurisprudenţa sa (Van der Velden c. Olandei şi Marper c. Marii Britanii), în care a reţinut că stocarea şi procesarea profilului genetic urmăresc scopurile legitime de prevenire a infracţionalităţii şi de ocrotire a drepturilor şi libertăţilor persoanei.

Mai mult, Curtea a considerat că măsura analizată „este necesară într-o societate democratică”, având în vedere contribuţia importantă pe care au avut-o evidenţele ADN în eficientizarea activităţii poliţiei în ultimii ani.

Curtea a notat că ingerinţa este relativ redusă, iar aceasta se poate dovedi benefică inclusiv pentru persoana în cauză, întrucât permite eliminarea sa rapidă din cercul suspecţilor de comiterea unei infracţiuni la investigarea căreia au fost descoperite probe ADN, Curtea a reţinut că aceste considerente se aplică inclusiv în cazul în care persoana al cărei profil genetic determinat şi procesat este minoră, precum în speţă.

Curtea a făcut trimitere la concluziile sale din Cauza S. şi Marper împotriva Marii Britanii. Cauza vizează stocarea informaţiilor ADN în evidenţe în condiţiile în care reclamanţii nu fuseseră condamnaţi pentru comiterea vreunei infracţiuni.

În acel caz Curtea a criticat caracterul automat şi nediscriminatoriu al puterii de prelevare a mostrelor ADN în Anglia şi Ţara Galilor, state unde materialul genetic putea fi stocat fără o limită în timp, indiferent de natura sau gravitatea infracţiunilor sau de circumstanţele personale ale celui în cauză.

Curtea a notat diferenţele existente în cauza de faţă, anume că vizează problema prelevării şi stocării de material ADN al unor persoane care au fost condamnate pentru comiterea unor infracţiuni. Mai mult, Curtea a observat că, potrivit dreptului naţional olandez, prelevarea poate fi realizată numai de la persoane condamnate pentru o infracţiune de o anumită gravitate, iar evidenţele ADN pot fi păstrate pentru o anumită perioadă de timp prestabilită, care depinde de maximul special al pedepsei prevăzut de lege (perioadă de 20 de ani pentru maximul special mai mic de 6 ani şi perioadă de 30 de ani pentru celelalte infracţiuni sancţionate mai aspru).

Având în vedere cele expuse mai sus, Curtea a constatat că dispoziţiile legii interne olandeze cuprind suficiente garanţii împotriva caracterului automat şi nediscriminatoriu al stocării în evidenţe a profilelor genetice. Observând, de asemenea, că materialul genetic este stocat în mod codificat cu păstrarea anonimităţii, precum şi că reclamantului îi sunt procesate datele ADN doar dacă anterior prelevării de mostre a comis o altă infracţiune sau dacă săvârşeşte una în viitor, Curtea a statuat că, în condiţiile descrise, nu poate să constate încălcarea art. 8 pentru simplul motiv că reclamantul este minor.

6. Raportul asupra recursului în interesul legii

Judecătorul-raportor, prin raportul întocmit în cauză privind sesizarea referitoare la interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, în ipoteza inculpaţilor minori sancţionaţi prin aplicarea unor măsuri educative conform noului Cod penal, a constatat că recursul în interesul legii este admisibil.

Rezumând problema de drept care a primit o soluţionare diferită de instanţele judecătoreşti, prin hotărâri judecătoreşti definitive, judecătorul-raportor a apreciat că soluţia corectă este cea exprimată în a două orientare a practicii, şi anume că, în ipoteza inculpaţilor minori sancţionaţi prin aplicarea unor măsuri educative, conform dispoziţiilor noului Cod penal, prevederile art. 7 alin. (1) din Legea Nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare nu sunt incidente, având în vedere că, încă de la intrarea în vigoare a legii a cărei interpretare se solicită, dispoziţiile acesteia nu au vizat minorii faţă de care se dispuneau măsuri educative, ci doar persoanele minore sau majore cărora li se aplicau pedepse.

În consecinţă, criteriul sancţiunii, în raport cu care se aplica legea persoanelor a căror vinovăţie a fost stabilită prin hotărâri definitive, a fost, încă de la intrarea în vigoare, cel al pedepsei aplicate, excluzând măsurile educative.

7. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, examinând sesizarea cu recurs în interesul legii, raportul întocmit de judecătorul-raportor şi dispoziţiile legale ce se solicită a fi interpretate în mod unitar, reţine următoarele:

7.1. Analiza condiţiilor de admisibilitate

Verificând regularitatea învestirii, în raport cu prevederile art. 471 alin. (1) din Codul de procedură penală, care enumeră, în categoria subiecţilor de drept care pot promova recurs în interesul legii, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, se constata ci această primi condiţie referitoare la calitatea procesuală activă a titularului sesizării este îndeplinită.

De asemenea, verificând jurisprudenţa ataşată actului de sesizare, care relevă soluţionarea în mod diferit prin hotărâri judecătoreşti definitive a problemei de drept care face obiectul judecăţii, se constată îndeplinită şi cea de-a două condiţie de admisibilitate prevăzută de art. 471 alin. (3) şi art. 472 din Codul de procedură penală.

7.2. Dispoziţii legale incidente

Art. 7 din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare „(1) Prelevarea probelor biologice de la persoanele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. b) este dispusă de instanţa de judecată, prin hotărârea de condamnare ori prin hotărârea de amânare a aplicării pedepsei sau de renunţare la aplicarea pedepsei.

(2) Prelevarea probelor biologice de la persoanele condamnate definitiv la pedeapsa închisorii prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. b), în vederea adăugării profilelor genetice în S.N.D.G.J., se realizează la introducerea în penitenciar, de personalul medical al penitenciarului, cu sprijinul personalului de pază şi în prezenţa unui poliţist, fără nicio altă notificare prealabilă din partea instanţei de judecată.

(3) Prelevarea probelor biologice de la persoanele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. b), pentru care instanţa a pronunţat amânarea aplicării pedepsei sau renunţarea la aplicarea pedepsei, în vederea introducerii profilelor genetice în S.N.D.G.J., se realizează de către personalul Poliţiei Române instruit în acest sens, imediat după comunicarea hotărârii definitive de condamnare, respectiv a hotărârii prin care instanţa a pronunţat amânarea aplicării pedepsei sau renunţarea la aplicarea pedepsei.”

Art. 4. din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare

.(1) S .N.D.G.J. conţine profile genetice, date cu caracter personal şi date despre caz, corespunzătoare următoarelor categorii:

a) suspecţi - persoanele despre care există date şi informaţii că ar putea fi autori, instigatori sau complici ai infracţiunilor cuprinse în anexă;

b) persoane condamnate definitiv pentru săvârşirea infracţiunilor cuprinse în anexă la pedeapsa închisorii, precum şi persoanele pentru care instanţa a pronunţat amânarea aplicării pedepsei sau renunţarea la aplicarea pedepsei;

c) urme biologice prelevate cu ocazia efectuării cercetării la faţa locului;

d) cadavre cu identitate necunoscută, persoane dispărute ori persoane decedate în urma catastrofelor naturale, a accidentelor în masă, a infracţiunilor de omor sau a actelor de terorism.

(2) S.N.D.G.J. poate fi completat cu alte categorii de date decât cele prevăzute la alin. (1), prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiţiei şi a Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, în funcţie de necesităţi şi de resursele alocate.

(3) Pentru excluderea persoanelor care au avut contact cu locul comiterii infracţiunii în mod justificat sau accidental, se pot preleva şi analiza probe biologice de la acestea, precum şi de la victimele infracţiunilor, cu consimţământul acestora.

(4) Profilele genetice ale persoanelor prevăzute la alin. (3) vor fi verificate prin comparare în S.N.D.G.J. doar în scopul pentru care s-a făcut recoltarea. Profilele genetice ale persoanelor prevăzute la alin. (3) vor fi stocate în baza de date până la soluţionarea definitivă a cauzei în care a fost dispusă introducerea lor în S.N.D.G.J.

(5) Pentru îndeplinirea obiectivelor prevăzute la art. 1, pot fi efectuate comparaţii între profilele genetice înregistrate, în şi între categoriile prevăzute la alin. (1) lit. a)-c). Verificarea şi compararea datelor sunt realizate automat, la introducerea profilului genetic aparţinând unei noi persoane sau a urmelor biologice de la un caz nou.

(6) Profilele genetice provenind de la categoria prevăzută la alin. (1) lit. d) vor fi comparate, în scopul identificării, cu profilele genetice provenind de la rude de gradele I şi II, dar şi cu alte categorii de profile genetice existente în baza de date. Profilele genetice ale rudelor care servesc pentru identificare vor fi stocate în baza de date până la soluţionarea definitivă a cauzei.”

Art. 114 din Codul penal

„(1) Faţă de minorul care, la data săvârşirii infracţiunii, avea vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani se poate lua o măsură educativă neprivativă de libertate.

(2) Faţă de minorul prevăzut în alin. (1) se poate lua o măsură educativă privativă de libertate în următoarele cazuri:

a) dacă a mai săvârşit o infracţiune, pentru care i s-a aplicat o măsură educativă ce a fost executată ori a cărei executare a început înainte de comiterea infracţiunii pentru care este judecat:

b) atunci când pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită este închisoarea de 7 ani sau mai mare ori detenţiunea pe viaţă.”

7.3 Cu privire la dezlegarea problemei de drept sesizate, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii reţine următoarele:

Problema de drept supusă analizei a fost determinată de intrarea în vigoare a noului Cod penal, care prevede că regimul sancţionator al minorilor cuprinde exclusiv măsuri educative, spre deosebire de Codul penal din 1968, care stabilea în cazul acestor inculpaţi un regim sancţionator mixt, compus din măsuri educative şi pedepse, inclusiv închisoare.

Analizând dispoziţiile art. 4 alin, (1) lit. b) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, în forma în vigoare în perioada activităţii Codului penal din 1968, se constată că acestea au vizat exclusiv persoanele condamnate definitiv la pedeapsa închisorii, indiferent că era vorba despre inculpaţi majori sau minori.

Cu alte cuvinte, voinţa legiuitorului a fost ab initio aceea de a-i exclude de la aplicarea acesteia pe inculpaţii minori sancţionaţi cu măsuri educative, situaţia rămânând neschimbată şi după intrarea în vigoare a noului Cod penal, fapt care rezultă din modificările limitate pe care legiuitorul a înţeles să le opereze în ceea ce priveşte legea analizată.

În acest context nu se poate susţine că problema de drept ce a condus la o jurisprudenţă neunitară ar rezulta dintr-o necorelare a dispoziţiilor Legii nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare cu prevederile actualului Cod penal, căci este de observat că legea sus-menţionată a fost modificată în mod expres atât prin Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cât şi prin Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale, tocmai pentru a fi pusă în acord cu dispoziţiile noilor coduri în materie penală.

Mai mult, aşa cum se poate observa, legiuitorul a operat modificări explicite în ce priveşte conţinutul art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, neputându-se susţine aşadar că, prin nereglementarea situaţiei inculpaţilor minori care, potrivit noului Cod penal, nu pot fi sancţionaţi decât prin aplicarea unei măsuri educative, ar fi vorba despre o scăpare a legiuitorului.

În aceste condiţii, prelevarea probelor biologice de la minorii faţă de care, în urma constatării vinovăţiei, s-au luat măsuri educative nu este o măsură prevăzută de lege şi nu poate fi dispusă de instanţa de judecată.

Împrejurarea că în cuprinsul Legii nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare se regăsesc şi dispoziţii referitoare la minori nu infirma constatările de mai sus, căci art. 5 alin. (4) din lege nu are în vedere minorii care răspund penal, ci trebuie corelate cu dispoziţiile art. 4 alin, (3) şi (4) din aceeaşi lege, câtă vreme se referă la prelevarea probelor biologice la minori cu vârsta sub 14 ani, operaţiune care se face numai cu acordul părinţilor sau al reprezentantului legal şi în prezenţa acestora.

Prelevarea probelor biologice reprezintă o ingerinţă în dreptul la viaţă privată şi, în consecinţă, ar trebui să fie prevăzută expres în lege. Stocarea şi procesarea profilului genetic urmăresc scopurile legitime de prevenire a infracţionalităţii şi de ocrotire a drepturilor şi libertăţilor persoanei, însă în cazul de faţă lipseşte o prevedere expresă a legii în acest sens. Chiar dacă măsura este necesară, având în vedere contribuţia importantă pe care au avut-o evidenţele ADN la eficientizarea activităţii poliţiei în ultimii ani, iar ingerinţa este relativ redusă, putându-se dovedi benefică inclusiv pentru persoana în cauză, întrucât permite eliminarea sa rapidă din cercul suspecţilor de comiterea unei infracţiuni la investigarea căreia au fost descoperite probe ADN, lipsa unei prevederi exprese a legii lipseşte măsura de un cadru legal, inclusiv în ceea ce priveşte garanţiile oferite persoanei.

Astfel, chiar dacă s-ar admite că neprevederea minorilor în dispoziţiile art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 76/2008 este doar o scăpare a legiuitorului, aplicarea prin analogie a legii nu ar răspunde unor chestiuni importante referitoare la modul de prelevare a probelor ori la durata de păstrare a acestora, mai ales în condiţiile în care măsurile educative care se pot lua faţă de minori pot fi privative sau neprivative de libertate.

În acest context trebuie reţinut că, în exercitarea atribuţiei prevăzute de art. 126 alin. (3) din Constituţia României, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are obligaţia de a asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către toate instanţele judecătoreşti, cu respectarea principiului fundamental al separaţiei puterilor în stat, nefiindu-i permis să creeze ori să completeze dispoziţii legale, căci aceasta ar reprezenta o depăşire a competenţei instanţelor judecătoreşti.

Prin urmare, în considerarea celor expuse, Completul pentru judecarea recursului în interesul legii va admite recursul în interesul legii promovat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 7 alin (1) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare va stabili că, în cazul inculpaţilor minori sancţionaţi prin aplicarea unor măsuri educative conform noului Cod penai, instanţa de judecată nu poate dispune prelevarea probelor biologice pentru obţinerea şi stocarea în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare a profilului genetic.

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

În numele legii,

DECIDE:

Admite recursul în interesul legii promovat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 7 alin, (1) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare stabileşte că:

În cazul inculpaţilor minori sancţionaţi prin aplicarea unor măsuri educative conform noului Cod penal, instanţa de judecată nu poate dispune prelevarea probelor biologice pentru obţinerea şi stocarea în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare a profilului genetic.

Obligatorie, potrivit art. 474 alin. (4) din Codul de procedură penală.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 16 mai 2016.

 

VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

IONUŢ MIHAI MATEI

Magistrat-asistent,

Adina Andreea Ciuhan Teodoru

 

ACTE ALE BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI

 

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind radierea Societăţii GOLDFIN IFN - S.A. din Registrul general şi, implicit, interzicerea desfăşurării activităţii de creditare

 

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa din data de 8 martie 2016, luând act de faptul că Societatea GOLDFIN IFN - S.A. nu a întreprins măsurile de notificare a Băncii Naţionale a României - Direcţia supraveghere asupra adresei sediului social, a numărului de telefon/fax, actualizare a normelor interne de creditare şi transmiterea formei acestora actualizată la Banca Naţională a României - Direcţia supraveghere, organizare corespunzătoare a evidenţei contabile, înfiinţare a comitetului de audit şi de transmitere a componenţei acestuia la Banca Naţională a României - Direcţia supraveghere, organizare a activităţii de audit intern, încheiere a unui contract de audit cu o firmă specializată, fapte ce fac obiectul prevederilor art. 58 din Legea nr. 93/2009 privind instituţiile financiare nebancare, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum acestea au fost dispuse şi comunicate prin Ordinul prim-viceguvernatorului Băncii Naţionale a României nr. 78/2015*), emis în urma constatărilor şi concluziilor, consemnate în Raportul de supraveghere nr. 15.084 din 12 octombrie 2015, şi nu s-a conformat sancţiunilor aplicate prin acelaşi ordin, dispuse potrivit prevederilor art. 59 alin. (1) lit. d) şi ale art. 59 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 93/2009 privind instituţiile financiare nebancare, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 59 alin. (6) din Legea nr. 93/2009 privind instituţiile financiare nebancare, cu modificările şi completările ulterioare, şi în conformitate cu dispoziţiile Hotărârii Parlamentului României nr. 27/2014 pentru numirea Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României,

hotărăşte:

Articol unic. - Radierea din Registrul general Instituţii Financiare Nebancare a Societăţii GOLDFIN IFN - S.A., cu sediul în Bucureşti, calea Dorobanţi nr. 111-131, bl. 9, sc. C, ap. 58, sectorul 1, înregistrată la oficiul registrului comerţului sub nr. J40/1856/2004, având codul unic de înregistrare 16128015, înscrisă în Registrul general Instituţii Financiare Nebancare cu nr. RG-PJR-41-110064/27.10.2008, şi, implicit, interzicerea desfăşurării activităţii de creditare.

Societatea GOLDFIN IFN - S.A. are drept de contestaţie la Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României în termen de 15 zile de la data comunicării prezentei hotărâri, în conformitate cu prevederile art. 60 din Legea nr. 93/2009 privind instituţiile financiare nebancare, cu modificările şi completările ulterioare.

Prezenta hotărâre îşi produce efectele începând cu data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României,

Mugur Constantin Isărescu

 

Bucureşti, 21 iunie 2016.

Nr. 2.


*) Ordinul prim-viceguvernatorului Băncii Naţionale a României nr. 78/2015 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.