MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 508/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 508         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 6 iulie 2016

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 264 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în ansamblul său şi, în special, cele ale art. 45 alin. (1) lit. d) teza întâi şi alin. (2) din aceasta, precum şi cele ale art. 200 alin. (3) şi (4) din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 266 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 444 alin. (1) teza finală din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 267 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 442 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 282 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. II art. 6 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 283/2011

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

693. - Ordin al viceprim-ministrului, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri, privind aprobarea Procedurii de implementare a schemei de ajutor de minimis prevăzute în cadrul Programului naţional multianual pentru dezvoltarea antreprenoriatului în rândul femeilor din sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii

 

837. - Ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale privind aprobarea tarifelor pentru efectuarea inspecţiilor fitosanitare din domeniul protecţiei plantelor şi carantinei fitosanitare şi pentru controlul comercializării şi utilizării produselor de protecţie a plantelor

 

839. - Ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale pentru modificarea Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 703/2013 privind aprobarea condiţiilor în care se vor încheia convenţiile dintre instituţiile financiare bancare şi nebancare şi Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, în vederea finanţării de către acestea a activităţilor curente ale beneficiarilor plăţilor derulate prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, în baza adeverinţelor eliberate de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură

 

4.420 - Ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice privind aprobarea Calendarului desfăşurării concursului de selecţie a cadrelor didactice pentru constituirea corpului naţional de experţi în management educaţional, seria a 10-a

 

ACTE ALE UNIUNII NAŢIONALE A EXECUTORILOR JUDECĂTOREŞTI

 

6. - Hotărâre pentru revocarea Hotărârii Congresului Extraordinar al Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti nr. 1/2016 privind modificarea şi completarea Statutului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi al profesiei de executor judecătoresc, aprobat prin Hotărârea Congresului Extraordinar al Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti nr. 19/2010

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 264

din 10 mai 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în ansamblul său şi, în special, cele ale art. 45 alin. (1) lit. d) teza întâi şi alin. (2) din aceasta, precum şi cele ale art. 200 alin. (3) şi (4) din Codul de procedură civilă

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 45 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru şi ale art. 200 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Luca Lucian Zaharia în Dosarul nr. 5,662/260/2013 al Tribunalului Bacău - Secţia I civilă şi care constituie obiectul Dosarului nr. 998D/2015 al Curţii Constituţionale.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că îşi menţine valabilitatea jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 1 aprilie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 5.662/260/2013, Tribunalul Bacău - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 45 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru şi ale art. 200 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Luca Lucian Zaharia într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelului declarat împotriva unei încheieri pronunţate de Judecătoria Moineşti prin care a fost admisă în parte cererea de restituire a taxei judiciare de timbru şi s-a dispus restituirea a jumătate din cuantumul taxei judiciare de timbru achitate pentru introducerea unei cereri de chemare în judecată care a fost anulată ca urmare a necomplinirii lipsurilor semnalate de instanţă.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prevederile criticate din Codul de procedură civilă sunt neconstituţionale întrucât, indiferent de complexitatea cererii de chemare în judecată, impun instanţelor să o anuleze, fără a da reclamantului posibilitatea reală de a-şi spune opinia cu privire la solicitarea instanţei de completare a cererii. Textul de lege apare ca un formalism excesiv de rigid, aducând atingere dreptului la apărare şi restrângând accesul la justiţie. Anularea cererii poate conduce şi la prescripţia dreptului la acţiune, atunci când dreptul vizat este afectat de un termen, precum şi la pierderea taxelor judiciare de timbru. În ce priveşte Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, autorul excepţiei arată că în preambulul acesteia nu se justifică în niciun fel taxele mari pe care justiţiabilii trebuie să le suporte, nu are în vedere un interes public şi nici o situaţie extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată. Precizează că, atunci când aplică prevederile art. 45 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, judecătorul nu desfăşoară o activitate jurisdicţională, ci una de administrare a dosarului. Restituirea doar a jumătate din taxele judiciare de timbru plătite ar constitui o îmbogăţire fără just temei şi un abuz în ce priveşte drepturile părţilor litigante.

6. Tribunalul Bacău - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Astfel, în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 200 alin. (3) din Codul de procedură civilă, precizează că etapa verificării şi regularizării cererii de chemare în judecată urmăreşte asigurarea conformităţii acesteia cu cerinţele de fond şi de formă prevăzute de lege, în scopul asigurării unei sesizări reglementare a instanţei de judecată, fără să contravină dispoziţiilor constituţionale invocate de autorul excepţiei. În ce priveşte prevederile criticate din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, arată că legiuitorul a urmărit o mai mare responsabilizare a părţilor, decongestionarea instanţelor de cauzele care, în realitate, sunt lipsite de element litigios sau, după caz, pentru soluţionarea cărora părţile pot să aleagă alte metode alternative de soluţionare a litigiului. Consideră totodată că nu pot fi reţinute nici criticile referitoare la pretinsa neconstituţionalitate extrinsecă a ordonanţei de urgenţă.

9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, prevederile art. 45 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului

nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, şi cele ale art. 200 alin. (2) din Codul de procedură civilă, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 3 august 2012.

12. În vederea stabilirii corecte a obiectului excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea observă, în ce priveşte prevederile criticate din Codul de procedură civilă, că, ulterior sesizării sale cu soluţionarea acesteia, actul normativ menţionat a fost din nou republicat, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015, textul de lege criticat regăsindu-se, cu acelaşi conţinut normativ, în art. 200 alin. (3) din Codul de procedură civilă. De asemenea, din motivarea excepţiei rezultă că autorul acesteia vizează şi dispoziţiile art. 200 alin. (4) din Codul de procedură civilă, astfel că şi acestea urmează să fie examinate de Curtea Constituţională.

13. În ce priveşte prevederile criticate din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, Curtea observă că acestea enumeră situaţiile în care se restituie sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru. Dintre toate acestea, ţinând cont de obiectul cauzei în soluţionarea căreia a fost ridicată excepţia, constată că, în realitate, sunt criticate dispoziţiile art. 45 alin. (1) lit. d) teza întâi şi alin. (2) din ordonanţa de urgenţă menţionată. Astfel, din examinarea dosarului rezultă că excepţia a fost invocată într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelului declarat împotriva încheierii pronunţate de Judecătoria Moineşti prin care a fost admisă în parte cererea de restituire a taxei judiciare de timbru ca urmare a anulării cererii de chemare în judecată introduse de autorul prezentei excepţii, anulare determinată de faptul că reclamantul nu a dat curs solicitării instanţei de completare a acesteia prin anexarea anumitor documente doveditoare.

14. Faţă de cele mai sus reţinute şi având în vedere că autorul excepţiei formulează şi critici de neconstituţionalitate extrinsecă referitoare la condiţiile adoptării unei ordonanţe de urgenţă, Curtea conchide că obiect al excepţiei îl reprezintă dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 în ansamblul său şi, în special, cele ale art. 45 alin. (1) lit. d) teza întâi şi alin. (2) din aceasta, precum şi prevederile art. 200 alin. (3) şi (4) din Codul de procedură civilă, care au următoarea redactare:

- Art. 45 alin. (1) lit. d) teza întâi şi alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013:

„(1) Sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie, după caz, integral, parţial sau proporţional, la cererea petiţionarului, în următoarele situaţii: (...)

d) când acţiunea corect timbrată a fost anulată în condiţiile art. 200 alin. (3) din Codul de procedură civilă

(2) în cazul prevăzut la alin. (1) lit. d), e) şi i) se restituie jumătate din taxa plătită, iar în cazul prevăzut la alin. (1) lit. f) taxa se restituie proporţional cu admiterea contestaţiei. În cazul prevăzut la alin. (1) lit. h) se restituie jumătate din taxa plătită, indiferent de modalitatea în care a fost soluţionat procesul, după rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti.

- Art. 200 alin. (3) şi (4) din Codul de procedură civilă:

„(3) Când cererea nu îndeplineşte cerinţele prevăzute la art. 194-197, reclamantului i se vor comunica în scris lipsurile, cu menţiunea că, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, trebuie să facă completările sau modificările dispuse, sub sancţiunea anulării cererii. Se exceptează de la această sancţiune obligaţia de a se desemna un reprezentant comun, caz în care sunt aplicabile dispoziţiile art. 202 alin. (3).

(4) Dacă obligaţiile privind completarea sau modificarea cererii nu sunt îndeplinite în termenul prevăzut la alin. (3), prin încheiere, dată în camera de consiliu, se dispune anularea cererii

15. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, sunt încălcate dispoziţiile din Constituţie cuprinse în art. 21 alin. (1)-(3) care consacră dreptul de acces liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, soluţionat într-un termen rezonabil, art. 24 care garantează dreptul la apărare şi art. 115 alin. (4) care stabileşte condiţiile în care Guvernul poate emite ordonanţe de urgenţă. De asemenea, prin raportare la dispoziţiile art. 20 din Constituţie referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, invocă prevederile art. 6 paragraful 1 care statuează cu privire la dreptul la un proces echitabil cuprinse în Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, potrivit prevederilor art. 200 din Codul de procedură civilă, completul căruia i s-a repartizat cauza verifică, la primirea cererii de chemare în judecată, dacă aceasta îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege. Atunci când constată că este neconformă, comunică reclamantului în scris lipsurile, punându-i totodată în vedere necesitatea regularizării cererii în termen de 10 zile de la primirea comunicării. În cazul nerespectării acestui termen, instanţa urmează să anuleze cererea de chemare în judecată prin încheiere dată în camera de consiliu, cu consecinţa dezînvestirii completului de judecată de cererea informă. Procedura regularizării cererii introductive este obligatorie, instanţa de judecată manifestându-şi rolul activ în asigurarea accesului efectiv la justiţie al titularului cererii prin înştiinţarea acestuia cu privire la lipsurile cererii introductive.

17. În jurisprudenţa sa, reprezentată, de exemplu, de Decizia nr. 410 din 3 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 567 din 30 iulie 2014, Decizia nr. 479 din 21 noiembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 23 ianuarie 2014, sau Decizia nr. 580 din 29 septembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 5 noiembrie 2015, paragraful 18, Curtea a constatat că, de vreme ce procedura criticată nu priveşte însăşi judecarea pe fond a cererii introductive, dispoziţiile criticate nu înfrâng prevederile referitoare la dreptul la un proces echitabil sau dreptul la apărare, întrucât procedura specială vizată nu se referă la fondul cauzelor, respectiv la drepturile civile, cum cere art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ci numai la aspectele de ordin pur legal, a căror examinare nu face cu nimic necesară o dezbatere, cu citarea părţilor (a se vedea în acest sens şi Decizia nr. 708 din 27 noiembrie 2014, paragraful 23, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 19 ianuarie 2015). De altfel, mijloacele procedurale prin care se înfăptuieşte justiţia presupun şi instituirea regulilor de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti, legiuitorul, în virtutea rolului său constituţional consacrat de art. 126 alin. (2) şi art. 129 din Legea fundamentală, putând stabili prin lege procedura de judecată.

18. Curtea a mai statuat că procedura prevăzută de dispoziţiile legale criticate reprezintă opţiunea legiuitorului şi are drept scop remedierea unor lipsuri ale acţiunii introductive, astfel încât, la momentul demarării procedurii de fixare a primului termen de judecată, aceasta să cuprindă toate elementele prevăzute de art. 194-197 din Codul de procedură civilă. Legiuitorul a dorit disciplinarea părţilor din proces şi, în acest fel, respectarea principiului celerităţii şi a dreptului la un proces echitabil. Curtea a mai reţinut că procedura regularizării cererii introductive are rolul de a degreva instanţele de judecată de cereri incomplete, fiind de natură a pregăti judecata sub toate aspectele sale.

19. În ce priveşte criticile referitoare la constituţionalitatea dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 în ansamblul său, Curtea a mai examinat conformitatea acestui act normativ cu exigenţele constituţionale cuprinse în art. 115 alin. (4) din Legea fundamentală. Astfel, prin mai multe decizii, ca, de exemplu, Decizia nr. 567 din 15 septembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 29 octombrie 2015, Decizia nr. 7 din 15 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 12 februarie 2015, şi Decizia nr. 752 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 100 din 6 februarie 2015, Curtea a reţinut că, în nota de fundamentare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, legiuitorul delegat a subliniat că modificarea cadrului legal de desfăşurare a procesului civil prin adoptarea Codului de procedură civilă, precum şi punerea în aplicare a noilor instituţii adoptate prin Codul civil au impus revizuirea urgentă a legislaţiei şi în materia taxelor judiciare de timbru, care trebuia să reflecte noua structură şi dinamică a procesului civil, noile garanţii procedurale acordate părţilor pentru asigurarea unui proces echitabil, precum şi acoperirea costurilor suplimentare pentru dezvoltarea infrastructurii, pregătirea personalului din sistemul judiciar etc. Prin urmare, Curtea a apreciat că aspectele menţionate în nota de fundamentare, precum şi în preambulul actului normativ criticat vizează un interes public şi constituie o situaţie extraordinară, a cărei reglementare nu putea fi amânată şi pentru care s-a impus adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanţei de urgenţă, cu respectarea art. 115 alin. (4) din Constituţia României.

20. În ce priveşte susţinerea potrivit căreia restituirea parţială s-ar constitui într-o îmbogăţire fără just temei a statului, Curtea constată că nu poate reţine nici această critică. Astfel cum prevede art. 45 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie, după caz, integral, parţial sau proporţional, la cererea petiţionarului. Aşadar, judecătorul urmează să aprecieze care este cuantumul sumei care va fi reţinută, corespunzător, în funcţie de specificitatea cauzei şi a activităţilor desfăşurate până la momentul la care acesta constată că devine aplicabil vreunul dintre cazurile de restituire, integrală sau parţială, a sumei plătite de reclamant cu titlu de taxă judiciară de timbru.

21. Totodată, Curtea reiterează cele statuate în jurisprudenţa sa, în sensul că accesul liber la justiţie nu echivalează cu gratuitatea serviciului prestat de instanţele judecătoreşti, legiuitorul având deplina legitimitate constituţională de a impune taxe judiciare de timbru fixe sau calculate la valoare în funcţie de obiectul litigiului (Decizia nr. 109 din 1 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 5 aprilie 2011, Decizia nr. 1.072 din 16 septembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 679 din 7 octombrie 2010, Decizia nr. 494 din 6 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea l, nr. 378 din 19 mai 2008, sau Decizia nr. 845 din 28 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 din 18 ianuarie 2007). De asemenea, Curtea a reţinut că, atunci când timbrarea acţiunii este o cerinţă imperativă a legii, judecătorul nu poate soluţiona o cerere fără a constata în prealabil valabilitatea efectuării plăţii taxei de timbru aferente valorii obiectului cererii de chemare în judecată (Decizia nr. 144 din 7 martie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 205 din 10 aprilie 2013).

22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Luca Lucian Zaharia în Dosarul nr. 5.662/260/2013 al Tribunalului Bacău - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în ansamblul său şi, în special, cele ale art. 45 alin. (1) lit. d) teza întâi şi alin. (2) din aceasta, precum şi cele ale art. 200 alin. (3) şi (4) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Bacău - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I,

Pronunţată în şedinţa din data de 10 mai 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăţeanu

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 266

din 10 mai 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 444 alin. (1) teza finală din Codul de procedură civilă

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 444 alin. (1) teza finală din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea „Plus Confort” - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 7.309/2/2014 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII l-a contencios administrativ şi fiscal şi care constituie obiectul Dosarului nr. 1.015D/2015 al Curţii Constituţionale.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens arată că valorificarea unui drept poate fi condiţionată de exercitarea acestuia într-un anumit termen, fără ca în acest fel să fie încălcat accesul liber la justiţie, textul de lege criticat fiind conform şi prevederilor constituţionale care consacră principiul egalităţii.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Decizia civilă nr. 2.966 din 25 mai 2015, pronunţată în Dosarul nr. 7.309/2/2014, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 444 alin. (1) teza finală din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea „Plus Confort” - S R L. din Bucureşti într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de completare a dispozitivului unei hotărâri civile pronunţate în soluţionarea unei contestaţii în anulare.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine ca textul de lege criticat încalcă dreptul de acces liber la justiţie prin instituirea unui termen care curge de la pronunţarea deciziei, iar nu de la comunicarea acesteia. De asemenea, se creează o situaţie discriminatorie pentru părţile din dosarele în care s-au pronunţat hotărâri în căile extraordinare de atac şi cele din dosarele în care s-au pronunţat hotărâri supuse apelului sau recursului, care pot promova cererea de completare a dispozitivului în acelaşi termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelor hotărâri.

6. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Guvernul apreciază că textul de lege criticat nu contravine dispoziţiilor din Constituţie invocate în motivarea excepţiei, precizând în acest sens că termenele stabilite de acesta au în vedere soluţionarea procesului cu celeritate, iar absenţa lor ar fi de natură a genera o stare de incertitudine în privinţa raporturilor juridice stabilite prin hotărârea judecătorească a cărei completare se solicită, afectând astfel grav stabilitatea şi securitatea care trebuie să le caracterizeze.

9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 444 alin. (1) teza finală din Codul de procedură civilă, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015, care au următoarea redactare: „Dacă prin hotărârea dată instanţa a omis să se pronunţe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în acelaşi termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri, iar în cazul hotărârilor date în căile extraordinare de atac sau în fond după casarea cu reţinere, în termen de 15 zile de la pronunţare

12. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse la art. 16 - Egalitatea în drepturi şi art. 21 - Accesul liber la justiţie. Sunt invocate, de asemenea, prevederile art. 6 paragraful 1 referitoare la dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că dispoziţiile art. 444 alin. (1) din Codul de procedură civilă permit completarea hotărârilor judecătoreşti în situaţia în care instanţa a omis să se pronunţe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale. Dacă este vorba despre completarea unei hotărâri date în căile extraordinare de atac sau în fond după casarea cu reţinere, cererea de completare poate fi introdusă în termen de 15 zile de la pronunţarea hotărârii în discuţie. Autorul excepţiei este nemulţumit de faptul că termenul de 15 zile începe să curgă de la pronunţare, iar nu de la comunicarea hotărârii, pretinzând că ar fi încălcat dreptul de acces liber la justiţie. De asemenea, susţine că se creează o diferenţiere nejustificată între persoanele care sunt părţi în dosarele în care s-au pronunţat hotărâri în căile extraordinare de atac, care sunt ţinute să introducă cererea de completare în 15 zile de la momentul pronunţării, şi persoanele care sunt părţi în dosarele în care s-au pronunţat hotărâri supuse apelului sau recursului, care pot promova cererea de completare a dispozitivului în acelaşi termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelor hotărâri, adică în 30 de zile de la comunicare, dacă legea nu dispune altfel.

14. În ce priveşte prima critică, referitoare la momentul de la care începe să curgă termenul de 15 zile, Curtea constată că nu o poate reţine, întrucât dreptul de acces liber la justiţie nu este un drept absolut, exercitarea acestuia fiind susceptibilă de a fi supusă anumitor cerinţe constând în necesitatea respectării unor reguli procedurale specifice, de natură să organizeze şi să confere eficienţă actului de justiţie. Cu privire la acest aspect Curtea a reţinut, în jurisprudenţa sa, că principiul constituţional al accesului liber la justiţie semnifică faptul că orice persoană poate sesiza instanţele judecătoreşti în cazul în care consideră că drepturile, libertăţile sau interesele sale legitime i-au fost încălcate, iar nu faptul că acest drept de acces la justiţie nu poate fi supus niciunei condiţionări, competenţa de a stabili regulile de desfăşurare a procedurii în faţa instanţelor judecătoreşti revenindu-i legiuitorului, conform aii. 126 alin. (2) din Constituţie. Mai mult, exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât cu respectarea cadrului legal stabilit de legiuitor, care, potrivit textului din Legea fundamentală menţionat, are deplina legitimare constituţională de a stabili procedura de judecată (a se vedea în acest sens, de exemplu, Decizia nr. 283 din 27 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 366 din 30 mai 2012, sau Decizia nr. 582 din 4 mai 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 379 din 8 iunie 2010).

15. De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că accesul liber la justiţie nu este un drept absolut, ci necesită, prin însăşi natura sa, o reglementare din partea statului, care are o anumită marjă de apreciere în stabilirea unor limitări ale acestuia, atât timp cât nu aduce atingere înseşi esenţei acestui drept (Hotărârea din 28 mai 1985, pronunţată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit, paragraful 57, sau Hotărârea din 1 aprilie 2010, pronunţată în Cauza Buijen împotriva Germaniei, paragraful 59).

16. Faţă de criticile formulate în cauza de faţă, Curtea constată că stabilirea unui termen care curge de la data pronunţării hotărârii pentru introducerea cererii de completare a acesteia nu contravine dreptului de acces liber la justiţie. Niciuna dintre părţi nu este împiedicată în efectuarea acestui demers procedural, de vreme ce hotărârea vizată a fost rezultatul unui proces desfăşurat în condiţiile îndeplinirii legale a procedurii de Citare, astfel că, în situaţia în care, deşi legal citate, părţile nu au fost prezente, se prezumă că au cunoştinţă de parcursul procesual, finalizat cu momentul pronunţării hotărârii. Întrucât minuta hotărârii se pronunţă în şedinţă publică şi este totodată accesibilă părţilor, soluţia fiindu-le pusă la dispoziţie prin mijlocirea grefei instanţei, este evident că omisiunea instanţei de a se pronunţa asupra unui capăt de cerere sau asupra unei cereri conexe sau incidentale poate fi cu uşurinţă sesizată prin simpla lecturare a dispozitivului hotărârii, cuprins în minuta acesteia. Depinde doar de diligenta părţilor să se intereseze cu privire la soluţia pronunţată şi să acţioneze în consecinţă.

17. Aşadar, faptul că termenul pentru introducerea cererii de completare a hotărârii începe să curgă de la momentul pronunţării acesteia nu este de natură să aducă atingere dreptului de acces liber la justiţie. Esenţial este că părţile au posibilitatea reală şi efectivă de a lua cunoştinţă de soluţia pronunţată, astfel că nu se poate pretinde că este încălcat dreptul de acces liber la justiţie. Alta a fost situaţia însă atunci când, prin Decizia nr. 11 din 9 februarie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 136 din 1 aprilie 1999, Curtea a constatat neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 22 alin. (5) din Codul de procedură civilă din 1865 care stabileau că, în cazul conflictului de competenţă, instanţa va hotărî în camera de consiliu, fără citarea părţilor, cu drept de recurs în termen de 5 zile de la pronunţare. Curtea a constatat că necitarea părţilor pentru judecarea conflictului de competenţă le privează de posibilitatea de a cunoaşte soluţia şi data pronunţării ei, astfel încât reglementarea folosirii dreptului de recurs într-un termen ce curge de la pronunţarea hotărârii determina, cel mai adesea, imposibilitatea exercitării dreptului. Or, aşa cum s-a arătat mai sus, norma legală criticată în cauza de faţă instituie o procedură diferită, care nu conduce, din această perspectivă, la nesocotirea dreptului de acces liber la justiţie.

18. Nu poate fi reţinută nici critica referitoare la pretinsa încălcare a principiului egalităţii ca urmare a faptului că, potrivit prevederilor art. 444 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părţile din dosarele în care s-au pronunţat hotărâri în căile extraordinare de atac pot să introducă cererea de completare în 15 zile de la momentul pronunţării, spre deosebire de părţile din dosarele în care s-au pronunţat hotărâri supuse apelului sau recursului, care pot promova cererea de completare a dispozitivului în acelaşi termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelor hotărâri, adică în 30 de zile de la comunicare, dacă legea nu dispune altfel. Aşa cum a statuat în mod constant Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa, egalitatea nu semnifică şi uniformitate, astfel că la situaţii diferite tratamentul juridic instituit poate fi diferit, în funcţie de împrejurările specifice. În cazul de faţă, distincţia dintre cele două ipoteze este dată de caracterul definitiv sau nu al hotărârii pronunţate, ceea ce determină posibilitatea promovării unor căi de atac sau completarea hotărârii ca unică modalitate de remediere a acesteia.

19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi ai art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea „Plus Confort” - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 7.309/2/2014 al Curţii de Apei Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 444 alin. (1) teza finală din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi generai obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII l-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 10 mai 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăţeanu

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 267

din 10 mai 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 442 din Codul de procedură civilă

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 442 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Ion Netotu în Dosarul nr. 5.467/302/2015 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă şi care constituie obiectul Dosarului nr. 1.031D/2015 al Curţii Constituţionale.

2. La apelul nominal răspunde autorul excepţiei. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul autorului excepţiei, care solicită admiterea acesteia. Depune la dosar un set de documente şi face precizări cu privire la starea sa materială.

4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, considerând că textul de lege criticat nu afectează accesul liber la justiţie trebuie să asigure şi respectarea principiului securităţii raporturilor juridice, care presupune, printre altele, ca o hotărâre, odată rămasă definitivă, să nu mai poată fi pusă în discuţie.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

9. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Precizează că eroarea materială supusă procedurii îndreptării vizează aspecte formale care nu se confundă cu eroarea materială reglementată pentru admisibilitatea contestaţiei în anulare speciale, care presupune greşeli de ordin procedural ce au condus la pronunţarea unei soluţii eronate de către instanţa de recurs, menţionând că nu este permis ca sub pretextul rectificării să se modifice în fapt soluţia. Arată că, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat că, în reglementarea accesului la justiţie, legiuitorul are posibilitatea să impună anumite condiţii de formă, ţinând cont de natura şi de exigenţele administrării justiţiei, fără însă ca aceste condiţionări să aducă atingere substanţei dreptului sau să îl lipsească de efectivitate. Aşadar, apreciază că procedura prevăzută de textul de lege criticat nu poate fi considerată o încălcare a accesului liber la justiţie, ci o modalitate eficientă de a preveni exercitarea abuzivă a unui drept, prin stabilirea condiţiilor de exercitare.

10 Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin încheierea din 26 mai 2015, pronunţată în Dosarul nr. 5.467/302/2015, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 442 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Ion Netotu într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de îndreptare a erorii materiale din cuprinsul unei încheieri.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine ca prevederile de lege criticate sunt contrare dispoziţiilor din Constituţie cuprinse la art. 1 - Statul român, art. 11 - Dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului şi art. 21 - Accesul liber la justiţie.

7. Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât limitarea domeniului de aplicare a art. 442 din Codul de procedură civilă la erori materiale nu poate reprezenta o îngrădire a dreptului de acces la justiţie, în condiţiile în care procedura îndreptării erorii materiale are ca premisă existenţa unei cereri a părţii care a fost deja soluţionată de către instanţa de judecată. Îndreptarea erorilor materiale se referă la modificarea formei unor hotărâri judecătoreşti care nu trebuie să afecteze substanţa acestora, câtă vreme, pe lângă respectarea drepturilor cetăţenilor la un proces echitabil, statul

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului, documentele depuse la dosar, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, prevederile art. 442 din Codul de procedură civilă, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015, care au următoarea redactare:

- Art. 442: (1) Erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea şi susţinerile părţilor sau cele de calcul, precum şi orice alte erori materiale cuprinse în hotărâri sau încheieri pot fi îndreptate din oficiu ori la cerere.

(2) Instanţa se pronunţă prin încheiere dată în camera de consiliu. Părţile vor fi citate numai dacă instanţa socoteşte că este necesar ca ele să dea anumite lămuriri.

(3) în cazul hotărârilor, îndreptarea se va face în ambele exemplare ale hotărârii

13. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse la art. 1 - Statul român, art. 11 - Dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului şi art. 21 - Accesul liber la justiţie.

14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că aceasta a fost ridicată în cuprinsul unei cereri de îndreptare a erorii materiale adresate Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, prin care petentul - autor al excepţiei a arătat că în mod greşit instanţa s-a pronunţat prin încheiere dată în camera de consiliu în loc de sentinţă atunci când s-a pronunţat asupra unei contestaţii în anulare, că nu a analizat temeiurile invocate de acesta în motivarea contestaţiei în anulare şi că soluţia pronunţată de aceasta este eronată întrucât ar li trebuit să aplice cu prioritate normele europene în materia drepturilor omului.

15. Curtea constată că, în realitate, autorul excepţiei nu a formulat nicio critică de neconstituţionalitate cu privire la prevederile art. 442 din Codul de procedură civilă, ci s-a limitat să evoce unele dispoziţii din Legea fundamentală, fără să argumenteze în niciun fel ce anume generează, în opinia sa, contrarietatea dintre acestea şi textele din Legea fundamentală invocate. De aceea, excepţia de neconstituţionalitate urmează să fie respinsă ca inadmisibilă, ţinând cont de prevederile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora sesizările trebuie făcute în formă scrisă şi motivate.

16. În jurisprudenţa sa, Curtea a statuat că simpla enumerare a unor dispoziţii constituţionale sau convenţionale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituţionalitate. În situaţii similare, Curtea a apreciat că, dacă ar proceda la examinarea excepţiei de neconstituţionalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanţa de control constituţional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituţionalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă, în condiţiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că „sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor, opinia instanţei asupra excepţiei, şi va fi însoţită de dovezile depuse de părţi” (a se vedea în acest sens şi Decizia nr. 627 din 29 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 23 iulie 2008, sau Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012).

17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 442 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Ion Netotu în Dosarul nr. 5.467/302/2015 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 10 mai 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăţeanu

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 282

din 10 mai 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. II art. 6 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 283/2011

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. II art. 6 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 283/2011, excepţie ridicată, din oficiu, de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 2.348/2/2013 al acestei instanţe. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.580D/2015.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că partea Ministerul Justiţiei a depus la dosar note scrise prin care şi-a exprimat punctul de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate, în sensul caracterului neîntemeiat al acesteia.

4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale,

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin încheierea din 14 octombrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 2.348/2/2013, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a „prevederilor art. II - art. 6 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar”. Excepţia de neconstituţionalitate a fost invocată, din oficiu, de către instanţa de judecată într-o cauză având ca obiect stabilirea unor drepturi salariale.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, instanţa de judecată susţine, în esenţă, că prevederile criticate creează discriminări între persoane aflate într-o situaţie identică, respectiv o diferenţiere de salarizare între persoanele care au aceeaşi vechime şi îndeplinesc aceeaşi funcţie, ceea ce contravine dispoziţiilor art. 16 alin, (1) din Constituţie şi art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. În acest context se arată că unul din principiile sistemului de salarizare, rezultat din dispoziţiile constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi art. 41 alin. (4), precum şi din prevederile art. 6 alin. (3) din Codul muncii, este acela că pentru muncă egală sau de valoare egală plata trebuie să fie egală, astfel încât să excludă orice discriminare în materia salariului. Apreciază astfel că „diferenţa de salarizare care rezultă din aplicarea prevederilor art. II art. 6 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 este nejustificată obiectiv şi rezonabil, criteriul temporal nefiind identificat ca sursă constituţională pentru acordarea unor salarii/remuneraţii diferite”, sens în care arată că „elementele care determină în mod necesar valoarea salariului sunt: felul muncii, cerinţele de calificare profesională şi condiţiile de muncă”, aşa încât „numai aceste elemente au caracter obiectiv şi pot conduce la salarizare diferită”. Or, „prin norma criticată s-a instituit un criteriu care nu poate justifica obiectiv şi rezonabil diferenţa de salarizare între judecători şi procurori sau orice altă categorie de personal din sistemul public, atunci când îndeplinesc aceeaşi funcţie, la acelaşi nivel al instanţei, au aceeaşi calificare profesională”.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Astfel, menţionează faptul că prevederile legale criticate au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate prin raportare la aceleaşi dispoziţii din Legea fundamentală, exemplu fiind, în acest sens, Decizia Curţii Constituţionale nr. 166 din 19 martie 2013.

9. Avocatul Poporului învederează faptul că, în ceea ce priveşte constituţionalitatea prevederilor criticate în prezenta cauză, şi-a exprimat punctul de vedere în dosarele Curţii Constituţionale nr. 215D/2015 şi nr. 780D/2015 şi care a fost reţinut în Decizia nr. 556/2015. Cu acel prilej, Avocatul Poporului a apreciat că dispoziţiile de lege criticate sunt neconstituţionale, întrucât creează diferenţiere de salarizare între persoanele care au aceeaşi vechime şi îndeplinesc aceeaşi funcţie, fără să existe o justificare obiectivă şi rezonabilă, încălcând astfel egalitatea de tratament în stabilirea salariului, consacrată de art. 41 alin. (4) din Constituţie, de art. 6 alin. (3) din Codul muncii, de art. 1 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 şi de art. 23 pct. 2 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului. Cu privire la principiul egalităţii de tratament arată că, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului (Hotărârea din 28 mai 1995, pronunţată în Cauza Incze împotriva Austriei, Hotărârea din 18 februarie 1991, pronunţată în Cauza Fredin împotriva Suediei, paragraful 60, Hotărârea din 23 iunie 1993, pronunţată în Cauza Hoffmartn împotriva Austriei, paragraful 31, Hotărârea din 28 septembrie 1995, pronunţată în Cauza Spadea şi Scalabrino împotriva Italiei), precum şi jurisprudenţei Curţii Constituţionale (Decizia nr. 2 din 17 ianuarie 2013), diferenţa de tratament devine discriminare atunci când autorităţile statale introduc distincţii între situaţii analoage sau comparabile, fără ca ele să se bazeze pe o justificare obiectivă şi rezonabilă. În acest context, potrivit principiului „la muncă egală, remuneraţie egală”, dacă felul muncii este acelaşi, dacă cerinţele şi condiţiile de muncă sunt aceleaşi, dacă munca este egală sau de valoare egală, diferenţierile de salarizare nu se justifică. Prin urmare, consideră că, în temeiul principiului „la muncă egală, salariu egal”, personalul care îndeplineşte condiţiile de trecere la o altă gradaţie după 1 ianuarie 2011 are dreptul legal la stabilirea şi obţinerea unor drepturi salariale egale cu ale personalului care a îndeplinit condiţiile de trecere la o altă gradaţie până la 31 decembrie 2016, întrucât deţine o funcţie sau un post identic la acelaşi nivel cu ceilalţi colegi şi are aceleaşi atribuţii de serviciu.

10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. II art. 6 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă

a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 10 septembrie 2010, ordonanţă aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 283/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 14 decembrie 2011. Prevederile criticate au următorul conţinut normativ:

- Art. II: „Pentru anul 2012 se aprobă Instituirea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, după cum urmează: [...]”

Art. 6 alin. (2) şi (3): (2) în anul 2012, prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător personalului de conducere, precum şi la trecerea într-o altă tranşă de vechime în funcţie personalului care ocupă funcţii din cadrul familiei ocupaţionale «Justiţie».

(3) Personalul care, în cursul anului 2012, desfăşoară activităţi noi care presupun, potrivit Legii-cadru nr. 284/2010, cu modificările ulterioare, acordarea unor clase de salarizare succesive celei deţinute pentru funcţia respectivă beneficiază de o majorare a salariului de bază, respectiv a soldei/salariului de funcţie, corespunzător numărului de clase de salarizare suplimentare multiplicat cu procentul stabilit la art. 10 alin. (5) din legea sus-menţionată

13. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, aceste prevederi contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 11 referitoare la dreptul internaţional şi dreptul intern şi art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, prin raportare la art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi art. 41 alin. (4) potrivit căruia „la muncă egală, femeile au salariu egal cu bărbaţii

14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că soluţia legislativă criticată a mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, din perspectiva unor critici similare, prin raportare la aceleaşi norme din Legea fundamentală. În acest sens sunt, spre exemplu, Decizia nr. 343 din 17 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 565 din 30 iulie 2014, Decizia nr. 311 din 28 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 462 din 26 iunie 2015, Decizia nr. 556 din 16 iulie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 630 din 19 august 2015, sau Decizia nr. 607 din 6 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 883 din 25 noiembrie 2015, prin care Curtea a constatat că prevederile art. II art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

15. În esenţă, prin aceste decizii, Curtea a subliniat faptul că „legiuitorul poate interveni oricând, din raţiuni ce ţin de politica economico-financiară a statului, cu reglementarea unor criterii de avansare şi a unor metodologii de calcul al indemnizaţiilor obţinute în urma avansării, ce devin aplicabile de la data intrării lor în vigoare, înlocuind vechile norme având acelaşi obiect, pe care le abrogă”.

16. De asemenea, Curtea a reţinut că „avansarea personalului încadrat pe funcţii de execuţie în gradaţia corespunzătoare tranşei de vechime în muncă şi calculul indemnizaţiilor potrivit acestor gradaţii se face potrivit normelor juridice în vigoare la data unei astfel de avansări, cuantumurile ce ar fi putut fi calculate potrivit legislaţiei aplicabile anterior acestei date neavând regimul juridic al unor drepturi câştigate”. Curtea a constatat că „diferenţele de salarizare apărute sunt rezultatul schimbărilor legislative care au intervenit de-a lungul timpului în această materie, în special între legislaţia anterioară anului 2010 şi cea ulterioară acestui an, iar nu ca urmare a neacordării în anii 2012, 2013 şi 2014 a salariului corespunzător coeficientului de ierarhizare aferent clasei de salarizare prevăzut de Legea-cadru nr. 284/2010”.

17. Cu privire la critica referitoare la încălcarea art. 41 alin. (4) din Constituţie, potrivit căruia, la muncă egală, femeile au salariul egal cu bărbaţii, prin deciziile menţionate, Curtea a constatat că aceasta nu poate fi reţinută, de vreme ce textul de lege criticat reglementează modul de calcul al majorării salariale în cazul avansării într-o altă treaptă de vechime în muncă, fără a institui discriminări pe criteriul de sex.

18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată, din oficiu, de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 2.348/2/2013 al acestei instanţe şi constată că prevederile art. II art. 6 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 283/2011, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 10 mai 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL ECONOMIEI, COMERŢULUI ŞI RELAŢIILOR CU MEDIUL DE AFACERI

 

ORDIN

privind aprobarea Procedurii de implementare a schemei de ajutor de minimis prevăzute în cadrul Programului naţional multianual pentru dezvoltarea antreprenoriatului în rândul femeilor din sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii

 

Având în vedere prevederile Legii bugetului de stat pe anul 2016 nr. 339/2015 şi ale art. 25 din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 9 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 957/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, cu modificările şi completările ulterioare,

viceprim-ministrul, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri, emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Procedura de implementare a schemei de ajutor de minimis prevăzută în cadrul Programului naţional multianual pentru dezvoltarea antreprenoriatului în rândul femeilor din sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii, cuprinsă în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Direcţia de Antreprenoriat şi Programe pentru IMM din cadrul Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri şi oficiile teritoriale pentru întreprinderi mici şi mijlocii şi cooperaţie vor duce la îndeplinire prezentul ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Viceprim-ministru, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri,

Costin Grigore Borc

 

Bucureşti, 30 iunie 2016.

Nr. 693.


*) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome .Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

privind aprobarea tarifelor pentru efectuarea inspecţiilor fitosanitare din domeniul protecţiei plantelor şi carantinei fitosanitare şi pentru controlul comercializării şi utilizării produselor de protecţie a plantelor

 

Văzând Referatul de aprobare nr. 1.945/F/17.06.2016, întocmit de Autoritatea Naţională Fitosanitară, îh temeiul:

- art. 3 alin. (2) şi (3) din Hotărârea Guvernului nr. 43/2015 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale Fitosanitare;

- art. 5 alin. (1) din Legea nr. 139/2014 privind unele măsuri pentru reorganizarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi a unor structuri aflate în subordinea acestuia, cu modificările ulterioare;

- art. 10 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 1.185/2014 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale emite prezentul ordin.

Art. 1. - (1) Se aprobă tarifele pentru efectuarea inspecţiilor fitosanitare din domeniul protecţiei plantelor şi carantinei fitosanitare şi pentru controlul comercializării şi utilizării produselor de protecţie a plantelor, prevăzute în anexele nr. 1 şi 2 care fac parte integrantă din prezentul ordin.

(2) Tarifele prevăzute la alin. (1) nu conţin TVA.

Art. 2. - Tarifele se achită de către operatorii economici după efectuarea inspecţiilor fitosanitare.

Art. 3. - Tarifele prevăzute în prezentul ordin se actualizează periodic, prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, la propunerea Autorităţii Naţionale Fitosanitare.

Art. 4. - Sumele încasate constituie venituri proprii ale Autorităţii Naţionale Fitosanitare.

Art. 5. - Autoritatea Naţională Fitosanitară va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 6. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării.

 

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Achim Irimescu

 

Bucureşti, 22 iunie 2016.

Nr. 837.

 

ANEXA Nr. 1

 

TARIFE

pentru efectuarea inspecţiilor fitosanitare din domeniul protecţiei plantelor şi carantinei fitosanitare

 

Nr. crt.

Activitatea supusă tarifarii

Documente/Produse/ Spaţii verificate

Tarif lei/ inspecţie

1

Inspecţia fitosanitară efectuată la solicitarea unei persoane fizice/juridice

Plante, produse vegetale şi alte obiecte

150

2

Inspecţia fitosanitară efectuată în vederea eliberării certificatului fitosanitar pentru export/reexport

Plante, produse vegetale şi alte obiecte/Documente

150

3

Inspecţia fitosanitară efectuată în vederea eliberării certificatului de înregistrare a depozitelor colective, centrelor de expediere, a unei alte persoane şi a importatorilor de plante, produse vegetale sau alte obiecte

Documentaţia

92

3.1

Inspecţia fitosanitară efectuată în vederea eliberării certificatului de înregistrare a producătorilor cu suprafeţe de pana la 0,5 ha

Documentaţia

23

3.2

Inspecţia fitosanitară efectuată în vederea eliberării certificatului de înregistrare a producătorilor cu suprafeţe mai mari de 0,5 ha

Documentaţia

92

4

Inspecţia fitosanitară efectuată în vederea obţinerii vizei anuale a certificatului de înregistrare a producătorilor, depozitelor colective, centrelor de expediere, a unei alte persoane şi a importatorilor de plante, produse vegetale sau alte obiecte

Documentaţia

92

4.1

Inspecţia fitosanitară efectuată în vederea obţinerii vizei anuale a certificatului de înregistrare a producătorilor cu suprafeţe de până la 0,5 ha

Documentaţia

23

4.2

Inspecţia fitosanitară efectuată în vederea obţinerii vizei anuale a certificatului de înregistrare a producătorilor cu suprafeţe mai mari de 0,5 ha

Documentaţia

92

5

Inspecţia fitosanitară efectuată în vederea eliberării paşaportului fitosanitar

Plante, produse vegetale sau alte obiecte/ Documente

150

6

Inspecţia fitosanitară efectuată în vederea înregistrării operatorilor economici în conformitate cu Standardul Internaţional pentru Măsuri Fitosanitare ISPM-15

Documentaţia/ Locaţia/Spaţiul

150

7

Inspecţia fitosanitară efectuată în vederea înnoirii anuale a angajamentului operatorilor economici înregistraţi în conformitate cu Standardul Internaţional pentru Măsuri Fitosanitare ISPM-15

Spaţiul/Documentaţia/ Instalaţiile de tratament/ Marcajul

150

 

ANEXA Nr. 2

 

TARIFE

pentru controlul comercializării şi utilizării produselor de protecţie a plantelor

 

Nr. crt.

Activitatea supusă tarifarii

Tarif lei/ activitate

1

Eliberarea certificatului de înregistrare pentru comercializarea produselor de protecţie a plantelor

150

2

Eliberarea autorizaţiei pentru utilizarea produselor de protecţie a plantelor clasificate ca foarte toxice (T+) şi toxice (T)

150

3

Eliberarea autorizaţiei pentru prestări servicii cu produse de protecţie a plantelor

150

4

Eliberarea certificatului de atestare profesională pentru activităţi de comercializare a produselor de protecţie a plantelor

150

5

Eliberarea certificatului de atestare profesională pentru activitatea de utilizare a produselor de protecţie a plantelor din grupele de toxicitate T şi T+

92

6

Eliberarea certificatului de atestare profesională pentru activităţi de prestări servicii cu produse de protecţie a plantelor

92

7

Viza anuală pentru comercializarea produselor de protecţie a plantelor

150

8

Viza anuală pentru utilizarea produselor de protecţie a plantelor clasificate ca foarte toxice (T+) şi toxice (T)

150

9

Viza anuală pentru activitatea de prestări de servicii cu produse de protecţie a plantelor

150

10

Eliberarea certificatului de abilitare a PPP importate din ţări terţe

92

11

Expertize neconformităţi în urma controlului respectării legii (PC)

150

 

În tariful inspecţiei fitosanitare nu este inclus costul privind transportul şi analiza probei,

În situaţia în care operatorul economic solicită eliberarea mai multor certificate fitosanitare pentru export/reexport la tariful de 150 lei se adaugă câte 3 lei pentru fiecare certificat fitosanitar pentru export/reexport eliberat.

Autorizarea T şi T+ se referă la persoanele juridice înregistrate conform Ordonanţei Guvernului nr. 4/1995 privind fabricarea, comercializarea şi utilizarea produselor de protecţie a plantelor pentru combaterea bolilor, dăunătorilor şi buruienilor în agricultură şi silvicultură, aprobată cu modificări prin Legea nr. 85/1995, cu modificările şi completările ulterioare.

 

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

pentru modificarea Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 703/2013 privind aprobarea condiţiilor în care se vor încheia convenţiile dintre instituţiile financiare bancare şi nebancare şi Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, în vederea finanţării de către acestea a activităţilor curente ale beneficiarilor plăţilor derulate prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, în baza adeverinţelor eliberate de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură

 

Văzând Referatul de aprobare nr. 27.395 din 29 iunie 2016 al Agenţiei de Plăti şi Intervenţie pentru Agricultură, în temeiul prevederilor art. 10 alin, (5) din Hotărârea Guvernului nr. 1.185/2014 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale emite prezentul ordin.

Art. I. - Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 703/2013 privind aprobarea condiţiilor în care se vor încheia convenţiile dintre instituţiile financiare bancare şi nebancare şi Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, în vederea finanţării de către acestea a activităţilor curente ale beneficiarilor plăţilor derulate prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, în baza adeverinţelor eliberate de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 26 iulie 2013, se modifică după cum urmează:

1. Articolele 2 şi 3 se abrogă.

2. Anexa se modifică şi se înlocuieşte cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Achim Irimescu

 

Bucureşti, 29 iunie 2016.

Nr. 839.

 

ANEXĂ

(Anexa la Ordinul nr. 703/2013)

 

Condiţiile în care se vor încheia convenţiile dintre instituţiile financiare bancare şi nebancare şi Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură,

în vederea finanţării de către acestea a activităţilor curente ale beneficiarilor plăţilor derulate prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, în baza adeverinţelor eliberate de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură

 

1. Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) va încheia convenţii cu instituţiile finanţatoare interesate pentru creditarea beneficiarilor plăţilor derulate prin APIA, în baza adeverinţelor eliberate de către această instituţie, dacă acestea vor îndeplini următoarele condiţii:

a) vor face dovada că numărul de sucursale şi agenţii ale instituţiilor finanţatoare acoperă cel puţin 30% din numărul total al judeţelor ţării;

b) vor accepta introducerea în convenţie a obligativităţii respectării următoarelor niveluri ale costurilor aferente acordării creditelor pentru beneficiarii plăţilor derulate prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură:

dobânda finală aplicată beneficiarului nu poate depăşi:

RON - ROBOR 6M + maximum 2,5%;

comisioanele aferente creditului în limita de maximum 1%;

c) vor acorda credite şi persoanelor juridice nou-înfiinţate care prezintă adeverinţa APIA.

2. APIA poate încheia convenţii şi cu instituţiile finanţatoare care nu pot face dovada respectării cerinţelor de la pct.1 lit. a), dar care oferă condiţii de creditare sub nivelul celor de la pct. 1 lit. b) şi acceptă ca oferta să fie înscrisă în convenţie.

3. Instituţiile finanţatoare care încheie un tip de convenţie cu APIA sunt obligate să încheie toate tipurile de convenţii încheiate în baza cererilor unice de plată pe suprafaţă.

4. Pentru informare publică pe site-ul APIA va fi postată o listă cu instituţiile finanţatoare care au încheiate convenţii în condiţiile prezentei anexe.

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

 

ORDIN

privind aprobarea Calendarului desfăşurării concursului de selecţie a cadrelor didactice pentru constituirea corpului naţional de experţi în management educaţional, seria a 10-a

 

În baza prevederilor art. 246 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare,

în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.549/2011 pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea şi desfăşurarea concursului de selecţie a cadrelor didactice pentru constituirea corpului naţional de experţi în management educaţional, cu modificările şi completările ulterioare,

în baza Hotărârii Guvernului nr. 44/2016 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Calendarul desfăşurării concursului de selecţie a cadrelor didactice pentru constituirea corpului naţional de experţi în management educaţional, seria a 10-a, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Direcţia generală management şi resurse umane, Unitatea pentru tehnologia informaţiei în educaţie din Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice şi inspectoratele şcolare duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice,

Monica Cristina Anisie,

secretar de stat

 

Bucureşti, 4 iulie 2016.

Nr. 4.420.

 

ANEXĂ

 

CALENDARUL

desfăşurării concursului de selecţie a cadrelor didactice pentru constituirea corpului naţional de experţi în management educaţional, seria a 10-a

 

29 iulie 2016

Afişarea programului orar al înscrierilor, a numărului de locuri scoase la concurs şi a metodologiei de concurs la sediul inspectoratului şcolar şi pe site-ul propriu

29 iulie-6 august 2016

Completarea formularului de selecţie on-line, în aplicaţia informatică

8 august 2016

Afişarea listelor cuprinzând candidaţii admişi în această etapă, în urma introducerii informaţiilor în formularul de selecţie on-line

8-10 august 2016

Depunerea la inspectoratul şcolar a portofoliului cu documentele prevăzute la art. 7 din Metodologia privind organizarea şi desfăşurarea concursului de selecţie a cadrelor didactice pentru constituirea corpului naţional de experţi în management educaţional, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.549/2011, cu modificările şi completările ulterioare, de către candidaţii declaraţi admişi după etapa de selecţie on-line, conform programului afişat

11-12 august 2016

Inspectoratele şcolare transmit la Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice lista candidaţilor declaraţi admişi după etapa de selecţie on-line, care la data înscrierii la selecţie ocupă o funcţie de conducere sau de îndrumare şi control din inspectoratul şcolar, precum şi dosarele acestora.

16-17 august 2016

Evaluarea portofoliilor candidaţilor de către comisiile de evaluare constituite la nivelul inspectoratului şcolar, respectiv la nivelul Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice

18 august 2016

Validarea rezultatelor selecţiei de către consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar

18 august 2016

Transmiterea către inspectoratele şcolare a rezultatelor selecţiei făcute de comisia de evaluare constituită la nivelul Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, în vederea afişării acestora la sediul inspectoratului şcolar

19 august 2016

Afişarea rezultatelor evaluării, în ordinea descrescătoare a punctajelor

22-26 august 2016

Depunerea contestaţiilor la inspectoratul şcolar, respectiv la Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice

22-29 august 2016

Soluţionarea contestaţiilor

29 august 2016

Transmiterea de către Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice a rezultatelor contestaţiilor la inspectoratul şcolar

30 august 2016

întocmirea de către inspectoratele şcolare a listelor cuprinzând candidaţii promovaţi şi înaintarea acestor liste la Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice

31 august 2016

Emiterea ordinului ministrului privind înscrierea cadrelor didactice declarate promovate în Registrul naţional al experţilor în management educaţional

 

ACTE ALE UNIUNII NAŢIONALE A EXECUTORILOR JUDECĂTOREŞTI

 

UNIUNEA NAŢIONALĂ A EXECUTORILOR JUDECĂTOREŞTI

 

HOTĂRÂRE

pentru revocarea Hotărârii Congresului Extraordinar al Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti nr. 1/2016 privind modificarea şi completarea Statutului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi al profesiei de executor judecătoresc, aprobat prin Hotărârea Congresului Extraordinar al Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti nr. 19/2010

 

Având în vedere desfăşurarea lucrărilor celui de-al XV-lea Congres al Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti în localitatea laşi în perioada 26-27 mai 2016,

în conformitate cu dispoziţiile art. 29 alin. (3) şi (4), precum şi ale art. 30 alin. (3) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 95 alin. (5) din Regulamentul de punere în aplicare a Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 210/2001, cu modificările şi completările ulterioare,

luând în considerare dispozitivul Sentinţei nr. 51 din 18 mai 2016, respectiv al încheierii nr. 38 din 19 mai 2016, pronunţate de Curtea de Apel Târgu Mureş, în Dosarul nr. 155/43/2016, şi al Sentinţei nr. 1,737 din 25 mai 2016, pronunţată de Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, în Dosarul nr. 2.883/2/2016, potrivit căruia s-a admis cererea reclamanţilor de suspendare a executării dispoziţiilor art. I pct. 1, 2 şi 3 din Hotărârea Congresului Extraordinar al Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti nr. 1/2016 privind modificarea şi completarea Statutului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi al profesiei de executor judecătoresc, aprobat prin Hotărârea Congresului Extraordinar al Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti nr. 19/2010, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere admiterea de către membrii Congresului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti a plângerilor prealabile formulate de către domnii executori judecătoreşti Marius Iacob Morari, Stelian Emil Dincă şi Marius Radu împotriva Hotărârii Congresului Extraordinar al Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti nr. 1/2016 privind modificarea şi completarea Statutului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi al profesiei de executor judecătoresc, aprobat prin Hotărârea Congresului Extraordinar al Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti nr. 19/2010,

în temeiul prevederilor art. 32 alin. (1) lit. a) şi g) şi alin. (2) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 18 alin. (1) lit. a), l) şi alin. (2) din Statutul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi al profesiei de executor judecătoresc, aprobat prin Hotărârea Congresului Extraordinar al Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti nr. 19/2010, cu modificările şi completările ulterioare,

Congresul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti cu majoritate de voturi, în urma dezbaterilor din şedinţa din data de 26 mai 2016, adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. - Se revocă Hotărârea Congresului Extraordinar al Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti nr. 1/2016 privind modificarea şi completarea Statutului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi al profesiei de executor judecătoresc, aprobat prin Hotărârea Congresului Extraordinar al Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti nr. 19/2010.

Art. 2. - Prezenta hotărâre se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi va fi adusă la cunoştinţa tuturor Camerelor executorilor judecătoreşti de pe lângă curţile de apel şi executorilor judecătoreşti prin grija Camerelor.

Art. 3. - Cabinetul preşedintelui şi Direcţia juridică vor urmări ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentei hotărâri.

 

Preşedintele Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti,

Stelian-Emil Dincă

 

Bucureşti, 26 mai 2016.

Nr. 6.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.