MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 529/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 529         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 14 iulie 2016

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

140. - Lege pentru modificarea art. 277 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011

 

668. - Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea art. 277 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011

 

141. - Lege pentru modificarea şi completarea art. 63 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011

 

669. - Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea si completarea art. 63 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 313 din 17 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (1), art. 7-9, art. 10 lit. g), art. 11, art. 12 alin. (2), art. 13 alin. (2), art. 161 alin. (1) şi (2), art. 30 alin. (2), art. 32 lit. c), d), f)-h) şi j), art. 33 lit. f) şi art. 37 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară, precum şi a celor ale art. 50 lit. b) teza întâi din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

489. - Hotărâre privind modificarea anexei nr. 12 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, aflate în administrarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor - Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva

 

490. - Hotărâre privind înscrierea unui bun imobil în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi darea acestuia în administrarea Administraţiei Naţionale „Apele Române” pentru Administraţia Bazinală de Apă Prut-Bârlad, instituţie publică aflată în coordonarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

M.82. - Ordin al ministrului apărării naţionale pentru publicarea fără plată, în Monitorul Oficial al României, Partea I, a înţelegerii privind prelungirea valabilităţii Acordului dintre Ministerul Apărării Naţionale din România şi Departamentul Apărării al Statelor Unite ale Americii privind asistenţa medicală pentru membrii forţelor armate şi dependenţii lor, semnată la Washington la 14 şi 17 martie 2016

 

1.058. - Ordin al ministrului finanţelor publice pentru modificarea şi completarea unor ordine ale ministrului finanţelor publice

 

1.070. - Ordin al ministrului mediului, apelor şi pădurilor privind aprobarea Planului de management al sitului de importanţă comunitară ROSCI0394 Someşul Mic

 

ACTE ALE CONSILIULUI CONCURENŢEI

 

439. - Ordin pentru punerea în aplicare a Instrucţiunilor cu privire la calculul taxei de autorizare a concentrărilor economice

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru modificarea art. 277 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Articolul 277 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 277. - (1) Copiii personalului didactic şi didactic auxiliar aflat în activitate sunt scutiţi de plata taxelor de înscriere la concursurile de admitere în învăţământul superior şi beneficiază de gratuitate la cazare în cămine şi internate.

(2) Beneficiază de prevederile alin. (1) şi copiii personalului didactic şi didactic auxiliar pensionat din sistemul de învăţământ, precum şi copiii orfani de unul sau ambii părinţi ce au activat în sistemul de învăţământ.”

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

FLORIN IORDACHE

AUGUSTIN-CONSTANTIN MITU

 

Bucureşti, 12 iulie 2016.

Nr. 140.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru modificarea art. 277 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru modificarea art. 277 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 11 iulie 2016.

Nr. 668.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru modificarea şi completarea art. 63 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Articolul 63 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(3) în situaţii excepţionale, formaţiunile de preşcolari sau de elevi pot funcţiona sub efectivul minim sau peste efectivul maxim, cu aprobarea consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar, pe baza unei justificări din partea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ care solicită exceptarea de la prevederile alin. (1).”

2. După alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (31), cu următorul cuprins:

„(31) Situaţiile aprobate de inspectoratul şcolar se comunică Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice şi autorităţilor locale pentru asigurarea finanţării.”

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

FLORIN IORDACHE

AUGUSTIN-CONSTANTIN MITU

 

Bucureşti, 12 iulie 2016.

Nr. 141.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea art. 63 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin, (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru modificarea şi completarea art. 63 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 11 iulie 2016.

Nr. 669.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 313

din 17 mai 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (1), art. 7-9, art. 10 lit. g), art. 11, art. 12 alin. (2), art. 13 alin. (2), art. 161 alin. (1) şi (2), art. 30 alin. (2), art. 32 lit. c), d), f)-h) şi j), art. 33 lit. f) şi art. 37 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară, precum şi a celor ale art. 50 lit. b) teza întâi din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Benke Károly - magistrat-asistent-şef

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ştefania Sofronea.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (1), art. 7-9, art. 10 lit. g), art. 11, art. 12 alin. (2), art. 13 alin. (2), art. 161 alin. (1) şi (2), art. 30 alin. (2), art. 32 lit. c), d), f)-h) şi j), art. 33 lit. f) şi art. 37 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară, precum şi a celor ale art. 50 lit. b) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Maria Marchidann în Dosarul nr. 4.410/2/2014 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II l-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.217D/2015.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât expertul tehnic judiciar prestează un serviciu de interes public, fiind învestit, în acest sens, de o autoritate publică, respectiv Ministerul Justiţiei.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 19 februarie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 4.410/2/2014, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (1), art. 7-9, art. 10 lit. g), art. 11, art. 12 alin. (2), art. 13 alin. (2), art. 161 alin. (1) şi (2), art. 30 alin. (2), art. 32 lit. c), d), f)-h) şi j), art. 33 lit. f) şi art. 37 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activităţii de expertiză tehnică Judiciară şi extrajudiciară, precum şi a celor ale art. 50 lit. b) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Maria Marchidann într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelurilor formulate împotriva unei sentinţe pronunţate de Tribunalul Bucureşti prin care pârâtul Municipiul Bucureşti, prin primar general, a fost obligat să emită în favoarea reclamantei o dispoziţie de acordare de măsuri compensatorii în limita sumei de 24.556 RON în condiţiile Legii nr. 165/2013.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că textele legale criticate din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2000 dau liber arbitru Ministerului Justiţiei de a reglementa şi de a continua reglementarea activităţii birourilor locale pentru expertize judiciare tehnice şi contabile în afara standardelor şi normelor Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor Autorizaţi din România. De asemenea, se consideră că art. 50 lit. b) din Legea nr. 165/2013 este contrar art. 16 din Constituţie.

6. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie apreciază că excepţia de neconstituţionalitate ridicată este neîntemeiată.

7. Raportat la textele legale criticate din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 se arată că reglementarea distinctă a activităţii de expertiză tehnică judiciară se explică prin aceea Că expertul tehnic judiciar exercită un serviciu de interes public, serviciu pentru care a fost învestit de către o autoritate publică, şi anume Ministerul Justiţiei.

8. Cu privire la art. 50 lit. b) din Legea nr. 165/2013, se arată că actul normativ menţionat constituie modalitatea prin care legiuitorul a înţeles să transpună în legislaţia naţională exigenţele impuse de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în condiţiile în care prin Hotărârea-pilot din 12 octombrie 2010, pronunţată în Cauza Maria Atanasiu şi alţii împotriva României, instanţa de la Strasbourg a lăsat statului român o marjă de apreciere în privinţa mijloacelor prin care să îndeplinească obligaţiile juridice impuse şi să garanteze respectarea drepturilor patrimoniale sau să reglementeze raporturile de proprietate avute în vedere. În privinţa modalităţii de calcul al despăgubirilor, incident este principiul tempus regit actum, iar modul de reparare a injustiţiilor şi abuzurilor din legislaţia trecută ţine de opţiunea exclusivă a legiuitorului cu respectarea art. 44 alin. (1) teza a două din Constituţie.

9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 4 alin. (1), art. 7^9, art. 10 lit. g), art. 11, art. 12 alin. (2), art. 13 alin. (2), art. 161 alin. (1) şi (2), art. 30 alin. (2), art. 32 lit. c), d), f)-h) şi j). art. 33 lit. f) şi art. 37 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 26 din 25 ianuarie 2000, şi art. 50 lit. b) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013. Având în vedere criticile de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în realitate sunt criticate dispoziţiile art. 4 alin. (1), art. 7-9, art. 10 lit. g), art. 11, art. 12 alin. (2),art. 13 alin. (2), art. 161 alin. (1) şi (2), art. 30 alin. (2), art. 32 lit. c), d), f)-h) şi j), art. 33 lit. f) şi art. 37 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2000, precum şi a celor ale art. 50 lit. b)teza întâi din Legea nr. 165/2013 referitoare la abrogarea dispoziţiilor legale privind evaluarea imobilelor potrivit standardelor internaţionale de evaluare. Art. 50 lit. b) teza întâi din Legea nr. 165/2013 prevede că „La data intrării în vigoare a prezentei legi: [...] b) orice dispoziţie referitoare la evaluarea imobilelor potrivit standardelor internaţionale de evaluare şi la măsura reparatorie a compensării cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent, prevăzute în Legea nr. 10/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă”, în timp ce dispoziţiile criticate din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2000 au următorul conţinut normativ:

- Art. 4 alin. (1): (1) în scopul coordonării şi îndrumării, din punct de vedere administrativ şi metodologic, precum şi al controlului activităţii de expertiză tehnică judiciară, în cadrul Ministerului Justiţiei funcţionează Biroul central pentru expertize tehnice judiciare.

- Art. 7; „Calitatea de expert tehnic judiciar se dobândeşte pe bază de examen, cu respectarea condiţiilor prevăzute la art. 10.*,

- Art. 8: „Examenul de expert tehnic judiciar se organizează de Ministerul Justiţiei şi are scopul de a verifica nivelul cunoştinţelor viitorilor experţi în specialitatea pentru care candidează, gradul de însuşire a actelor normative referitoare la specialitatea respectivă, a dispoziţiilor din codurile de procedură civilă şi penală referitoare la expertiză şi din alte acte normative care reglementează activitatea de expertiză tehnică judiciară, drepturile şi obligaţiile experţilor.”;

- Art. 9: „Examenul şi interviul pentru atribuirea calităţii de expert tehnic judiciar şi testarea profesională a specialiştilor care efectuează expertize tehnice judiciare se organizează de către Ministerul Justiţiei şi se desfăşoară potrivit regulamentului aprobat prin ordin al ministrului justiţiei. *

- Art. 10 lit. g): „(1) Dobândeşte calitatea de expert tehnic judiciar persoana care îndeplineşte următoarele condiţii: [...]

g) a fost declarat reuşit la examenul organizat în acest scop*

- Art. 11: „(1) Persoana care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 10 este înscrisă în tabelul nominal cuprinzând experţii tehnici judiciari, întocmit, pe specialităţi şi pe judeţe, de Biroul central pentru expertize tehnice judiciare.

(2) Calitatea de expert tehnic judiciar şi specializarea acestuia se dovedesc cu autorizaţia de expert tehnic judiciar, eliberată de Biroul central pentru expertize judiciare din Ministerul Justiţiei.

(3) Tabelul nominal cuprinzând experţii tehnici judiciari, cu datele de identificare, întocmit pe specialităţi şi pe judeţe, în funcţie de domiciliul acestora, se publică anual pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti şi se transmite birourilor locale pentru expertize judiciare tehnice şi contabile din cadrul tribunalelor.

- Art. 12 alin. (2): „(2) Dobândirea calităţii de expert tehnic judiciar în condiţiile alin. (1) are loc cu susţinerea unui interviu organizat de Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, care are drept scop verificarea gradului de însuşire a dispoziţiilor din codurile de procedură civilă şi penală referitoare la expertiză, precum şi a prevederilor din alte acte normative care reglementează activitatea de expertiză tehnică judiciară, precum şi drepturile şi obligaţiile experţilor

- Art. 13 alin. (2): „(2) Persoanele prevăzute la alin. (1), selecţionate de Biroul central pentru expertize tehnice judiciare, la propunerea instanţelor judecătoreşti, după testare vor fi ţinute într-o evidenţă nominală specială. Testarea specialiştilor se face prin interviu şi constă în verificarea gradului de însuşire a actelor normative referitoare la domeniul respectiv, a dispoziţiilor din codurile de procedură civilă şi penală cu privire la expertiză şi din alte acte normative care reglementează activitatea de expertiză tehnică judiciară, drepturile şi obligaţiile experţilor.”

- Art. 161 alin. (1) şi (2): „(1) Calitatea de expert tehnic judiciar se suspendă pentru motive temeinice, precum şi în caz de incompatibilitate a acestuia, potrivit legii.

(2) Suspendarea, respectiv încetarea suspendării calităţii de expert tehnic judiciar, se poate dispune de către Biroul central pentru expertize judiciare, la cererea motivată a expertului sau din oficiu, motivat.

- Art. 30 alin, (2): „(2) Expertul tehnic extrajudiciar poate efectua numai expertize tehnice extrajudiciare în specialitatea pentru care a fost atestat, la solicitarea persoanelor fizice şi juridice.

- Art. 32: „Biroul central pentru expertize tehnice judiciare are următoarele atribuţii: [...]

c) ia măsurile necesare pentru întocmirea tabelului nominal şi a listei nominale cuprinzând experţii tehnici judiciari, respectiv specialiştii care pot efectua expertize tehnice judiciare şi pentru comunicarea acestora birourilor locale pentru expertize tehnice judiciare;

d) organizează desfăşurarea examenului şi interviului pentru atribuirea calităţii de expert tehnic judiciar; [...]

f) studiază practica de efectuare a expertizelor tehnice judiciare, în vederea generalizării celor mai eficiente metode de efectuare a acestora;

g) organizează activitatea de perfecţionare a pregătirii experţilor tehnici judiciari şi a specialiştilor;

h) îndrumă metodologic şi ia măsuri pentru îmbunătăţirea calităţii expertizelor; [...]

j) exercită atribuţiile prevăzute în prezenta ordonanţă privind stabilirea şi sancţionarea abaterilor săvârşite de experţii tehnici judiciari.*,

- Art. 33 lit. f): „Birourile locale pentru expertize judiciare tehnice şi contabile au următoarele atribuţii: [...]

f) acordă sprijin Biroului central pentru expertize tehnice judiciare din cadrul Ministerului Justiţiei în organizarea examenului de expert tehnic judiciar şi în selecţionarea specialiştilor

- Art. 37: „Persoanele care au dobândit calitatea de expert tehnic în condiţiile Decretului nr. 79/1971 privind expertiza contabilă şi expertiza tehnică sau în baza altor acte normative îşi păstrează această calitate, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. a)-f).”

13. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate invocă în susţinerea acesteia dispoziţiile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi şi art. 21 privind accesul liber la justiţie,

14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că Ordonanţa Guvernului nr. 24/2011 privind unele măsuri în domeniul evaluării bunurilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 2 septembrie 2011, reglementează activitatea de evaluare, precum şi modalitatea de organizare şi funcţionare a profesiei de evaluator autorizat [art. 1]. Activitatea de evaluare poate fi desfăşurată numai de persoanele ce au calitatea de evaluator autorizat, dobândită în condiţiile acestei ordonanţe, care sunt înscrise în Tabloul Uniunii şi dovedesc aceasta cu legitimaţia de membru sau autorizaţia valabilă la data evaluării [art. 12 alin. (1) teza întâi]. Rapoartele de evaluare se elaborează la solicitarea oricărei persoane fizice sau juridice, de drept public ori privat [art. 2 alin. (4)].

15. În schimb, Ordonanţa Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară reglementează activitatea de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară, precum şi modul de dobândire a calităţii de expert tehnic [art. 1 alin. (1)]. Examenul şi interviul pentru atribuirea calităţii de expert tehnic judiciar şi testarea profesională a specialiştilor care efectuează expertize tehnice judiciare se organizează de către Ministerul Justiţiei şi se desfăşoară potrivit regulamentului aprobat prin ordin al ministrului justiţiei [art. 9]. Persoana care a dobândit calitatea de expert judiciar este înscrisă în tabelul nominal cuprinzând experţii tehnici judiciari, întocmit, pe specialităţi şi pe judeţe, de Biroul centrai pentru expertize tehnice judiciare [art. 11 alin. (1)], birou care funcţionează în cadrul Ministerului Justiţiei [art. 4 alin. (1)]. Expertiza extrajudiciară se realizează, de asemenea, în condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2000, iar organizarea examenului în vederea atribuirii calităţii de expert tehnic extrajudiciar şi eliberarea legitimaţiei de expert tehnic extrajudiciar revin ministerelor şi altor instituţii centrale, fiecare în domeniul său de specialitate, stabilit conform legii [art. 27].

16. Potrivit art. 330 alin. (1) şi art. 331 alin. (1) din Codul de procedură civilă, când, pentru lămurirea unor situaţii de fapt instanţa judecătorească încuviinţează expertiza, aceasta va numi unul sau 3 experţi, numirea făcându-se de pe lista întocmită şi comunicată de către biroul local de expertiză. Experţii, potrivit aceluiaşi art. 331 alin. (1), sunt persoanele înscrise în evidenţa biroului menţionat şi care sunt autorizate, potrivit legii, să efectueze expertize judiciare. Cu alte cuvinte, Codul de procedură civilă impune exigenţa ca expertizele judiciare să fie efectuate de persoane autorizate potrivit legii care să fie înscrise în evidenţa biroului local.

17. Având în vedere actele normative anterior menţionate, Curtea constată că expertiza întocmită de expertul tehnic judiciar este un mijloc de probă ce vizează procesul civil [art. 250 din Codul de procedură civilă]. În jurisprudenţa sa, Curtea a statuat că procesul civil constituie activitatea desfăşurată de instanţă, părţi, organe de executare şi alte persoane sau organe care participă la înfăptuirea de către instanţele judecătoreşti a justiţiei în cauzele civile, în vederea realizării sau stabilirii drepturilor şi intereselor civile deduse judecăţii şi executării silite a hotărârilor judecătoreşti şi a altor titluri executorii (Decizia nr. 458 din 31 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 256 din 17 aprilie 2009, sau Decizia nr. 895 din 17 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 4 februarie 2016). Expertiza este un mijloc de probă strict reglementat de Codul de procedură civilă, fiind realizată de experţi calificaţi drept persoane care participă la înfăptuirea de către instanţele judecătoreşti a justiţiei în cauzele civile. Legiuitorul are competenţa exclusivă de a stabili sfera persoanelor care participă la înfăptuirea justiţiei de către instanţele judecătoreşti din punct de vedere al efectuării expertizei, precum şi condiţiile de acces în profesia menţionată, condiţii care trebuie să asigure certitudinea îndeplinirii actului profesional la un standard ridicat. Reglementarea criticată nu face altceva decât să stabilească aceste condiţii necesar a fi îndeplinite de persoanele care doresc dobândirea calităţii de expert judiciar. Faptul că Biroul central pentru expertize tehnice judiciare funcţionează în cadrul Ministerului Justiţiei şi îndrumă metodologic activitatea experţilor demonstrează preocuparea legiuitorului ca acest corp de experţi să fie sub autoritatea statului, fără ca actul profesional al expertului să fie cenzurat de minister. Mai mult, îndrumarea metodologică se constituie într-un instrument eficient în standardizarea expertizelor efectuate, ceea ce din nou denotă grija legiuitorului ca activitatea de expertiză să se desfăşoare unitar. Constatările expertului se obiectivează în raportul de expertiză, mijloc de probă în procesul civil, acestea putând fi completate/lămurite/combătute potrivit art. 337 şi 338 din Codul de procedură civilă.

18. În continuare, Curtea reţine faptul că activitatea de evaluare prevăzută de Ordonanţa Guvernului nr. 24/2011 şi activitatea de expertiză prevăzută de Ordonanţa Guvernului nr. 2/2000 sunt activităţi distincte, fiecare avându-şi scopul precizat în actele normative care le reglementează. Calitatea de evaluator autorizat şi cea de expert judiciar nu se suprapun, fiecare avându-şi rolul său; de principiu, dobândirea uneia dintre cele două calităţi nu presupune automat şi dobândirea celeilalte sau dobândirea uneia să fie premisa dobândirii celeilalte. Astfel cum s-a arătat, este de competenţa legiuitorului stabilirea condiţiilor de acces în profesie, acesta, desigur, putând stabili, în funcţie de opţiunea sa, dacă numai evaluatorii autorizaţi pot dobândi calitatea de expert tehnic judiciar sau invers. Însă, acest aspect nu este unul de constituţionalitate, ci de opţiune şi oportunitate legislativă.

19. În consecinţă, nu se poate reţine existenţa vreunei discriminări între evaluatorii autorizaţi şi experţii tehnici judiciari îh privinţa întocmirii raportului de expertiză. Cele două categorii de persoane nu sunt în situaţii juridice similare (unele realizează activităţi de evaluare la cererea oricărei persoane, pe când celelalte realizează activităţi de expertiză în cadrul unui proces civil), astfel încât diferenţa de tratament juridic aplicat acestora este justificată în mod obiectiv şi raţional.

20. Cu privire la invocarea art. 21 din Constituţie, Curtea constată că dispoziţiile legale criticate asigură, din punct de vedere normativ, un grad ridicat de profesionalism în întocmirea raportului de expertiză, mijlocul de probă astfel realizat fiind, de principiu, un reper în lămurirea aspectelor de fapt ale cauzei. Raportul de expertiză întocmit de către experţii tehnici judiciari este o garanţie în sensul asigurării dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 21 alin. (3) din Constituţie.

21. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 lit. b) teza întâi din Legea nr. 165/2013, Curtea reţine că acestea au mai format obiectul controlului de constituţionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 180 din 1 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 460 din 24 iunie 2014, Curtea, respingând ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate formulată, a statuat că textul de lege nu face altceva decât să dea expresie celor reţinute de Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin Hotărârea-pilot din 12 octombrie 2010, pronunţată în Cauza Mana Atanasiu şi alţii împotriva României, referitoare la obligaţia statului român de a implementa proceduri simplificate şi eficiente, întemeiate pe măsuri legislative şi pe o practică judiciară şi administrativă coerentă, precum şi de a adopta reguli de procedură clare şi simplificate, care să acorde sistemului de despăgubiri o previzibilitate sporită. Or, textul de lege criticat reprezintă modalitatea prin care legiuitorul a înţeles să transpună în legislaţia naţională exigenţele impuse de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, aşa cum rezultă din expunerea de motive a Legii nr. 165/2013. În plus, Curtea a observat, având în vedere principiul tempus regit actum, că legiuitorul este în drept să stabilească modalitatea de calcul al despăgubirilor potrivit regulilor în vigoare la data acordării lor prin decizie a autorităţii abilitate. Dacă, prin jocul unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situaţii defavorabile, apreciate subiectiv, prin prisma propriilor interese, ca defavorabile, acest fapt nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituţionalitatea textelor respective (a se vedea în acelaşi sens şi Decizia nr. 568 din 16 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 913 din 16 decembrie 2014, paragraful 21, Decizia nr. 20 din 21 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 143 din 26 februarie 2015, paragraful 22, Decizia nr. 310 din 28 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 432 din 17 iunie 2015, paragraful 22).

22. Curtea, prin Decizia nr. 269 din 7 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 9 iulie 2014, paragrafele 42, 43 şi 45, a mai reţinut că prin hotărârea-pilot menţionată a fost lăsată însă statului român o largă marjă de apreciere în privinţa mijloacelor prin care să îndeplinească obligaţiile juridice impuse şi să garanteze respectarea drepturilor patrimoniale sau să reglementeze raporturile de proprietate avute în vedere. Tot astfel, prin Hotărârea din 29 aprilie 2014, pronunţată în Cauza Preda şi alţii împotriva României (paragraful 127), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reamintit că, în cazul privării de proprietate în sensul art. 1 din Primul Protocol adiţional la convenţie, imperative de interes general pot pleda pentru o despăgubire inferioară valorii reale de pe piaţă a bunului, cu condiţia ca suma plătită să se raporteze în mod rezonabil la valoarea bunului [Hotărârea din 21 februarie 1986, pronunţată în Cauza James şi alţii împotriva Regatului Unit, paragraful 54, Hotărârea din 8 iulie 1986, pronunţată în Cauza Lithgow şi alţii împotriva Regatului Unit, paragraful 120, sau Hotărârea din 29 martie 2006, pronunţată în Cauza Scordino împotriva Italiei (nr. 1), paragraful 95 şi următoarele],

23. În legătură cu procedura specială de acordare a despăgubirilor pentru imobilele preluate în mod abuziv, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a observat că modul de reparare a injustiţiilor şi abuzurilor din legislaţia trecută ţine de opţiunea exclusivă a legiuitorului, iar prevederile de lege criticate sunt în acord cu cele ale art. 44 alin. (1) teza a două din Constituţie, potrivit cărora conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege (Decizia nr. 202 din 18 aprilie 2013, publicată în Monitorul Oficial ai României, Partea I, nr. 365 din data de 19 iunie 2013).

24. Neintervenind elemente noi de natură a reconsidera jurisprudenţa Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţia deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Maria Marchidann în Dosarul nr. 4,410/2/2014 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II l-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie şi constată că dispoziţiile art. 4 alin. (1), art. 7-9, art. 10 lit. g), art. 11, art. 12 alin. (2), art. 13 alin. (2), art. 161 alin. (1) şi (2), art. 30 alin. (2), art. 32 lit. c), d), f)-h) şi j), art. 33 lit. f) şi art. 37 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară, precum şi a celor ale art. 50 lit. b) teza întâi din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi generai obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II l-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 17 mai 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent-şef,

Benke Károly

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind modificarea anexei nr. 12 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, aflate în administrarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor - Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 20 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 864 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I.- Anexa nr. 12 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.020 şi 1.020 bis din 21 decembrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

- Se aprobă scoaterea din inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, ca urmare a decesului, a bunurilor ale căror date de identificare sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. II. - Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, împreună cu Ministerul Finanţelor Publice, va opera modificarea corespunzătoare a anexei nr. 12 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

p. Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,

Erika Stanciu,

secretar de stat

Ministrul finanţelor publice,

Anca Dana Dragu

 

Bucureşti, 6 iulie 2016.

Nr. 489.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale bunurilor care se scot din inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, ca urmare a decesului în intervalul 1 ianuarie 2015-30 iunie 2015

 

Nr. crt.

Nr. MFP

Cod de clasificare

Denumirea bunurilor

Adresa

Anul dobândirii/ Anul dării În folosinţă

Valoare de inventar

(lei)

Situaţia juridică

Tip bun

Administratorul bunurilor

Baza legală

În administrare/ concesionare

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

1

145992

8.23.09

Calul NEDJARI IX-76

Ţara: România; judeţul: Constanţa

2002

2.500

O.U.G. 139/2002

În administrare

mobil

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor/ Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva/ C.U.I.

R1590120

2

146431

8.23.06

Calul 743 H XXI-53

Ţara: România; judeţul: Suceava

1997

2.375

O.U.G. 139/2002

În administrare

mobil

3

146599

8.23.06

Calul GORAL XVI-117

Ţara: România; judeţul: Suceava

1996

6.183

O.U.G. 139/2002

În administrare

mobil

4

146726

8.23.07

Calul CONVERSANO- XXXII-9/1996

Ţara: România; judeţul: Brăila

2002

4.200

O.U.G. 139/2002

În administrare

mobil

5

146870

8.23.03

Calul JUNGHIA

Ţara: România; judeţul: Călăraşi

2002

3.500

O.U.G. 139/2002

În administrare

mobil

6

146920

8.23.03

Calul LUCICA

Ţara: România; judeţul: Călăraşi

2002

2.800

O.U.G. 139/2002

În administrare

mobil

7

148131

8.23.06

CAL HROBI XXII-14

Ţara: România; judeţul: Suceava

2003

7.400

O.MA 173/2003

În administrare

mobil

8

148150

8.23.12

CAL HADBAN XXXV-16

Ţara: România; judeţul: Suceava

2003

7.400

O.MA 173/2003

În administrare

mobil

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor/ Regia Naţională a Pădurilor - ROMSILVA/ CUI.

R1590120

9

148715

8.23.10

DATINA

Ţara: România; judeţul: Buzău

2000

2.800

O.U.G. 139/2002

În administrare

mobil

10

151714

8.23.11

Armăsar de montă publică AI 53 Oscar

Ţara: România; judeţul: Buzău

2004

7.600

O.U.G. 139/2002

În administrare

mobil

11

156830

8.23.07

Siglavy Capriola XXII-7/SC22-7F

Ţara: România; judeţul: Braşov

2007

10.800

H.G. 127/2012

În administrare

mobil

12

156899

8.23.11

Otonel/Is/16

Ţara: România; judeţul: Buzău

2006

7.000

H.G. 127/2012

În administrare

mobil

13

156921

8.23.11

Oma/Ai43

Ţara: România; judeţul: Buzău

2008

8.900

H G 127/2012

În administrare

mobil

14

156922

8.23.11

Avona/Ai39

Ţara: România; judeţul: Buzău

2008

8.900

H.G. 127/2012

În administrare

mobil

15

156983

8.23.11

IPATE/Dr 1J

Ţara: România; judeţul: Călăraşi

2005

7.410

H G 127/2012

În administrare

mobil

16

157018

8.23.03

421 PERINITA/ Tv-30 J

Ţara: România; judeţul: Călăraşi

2006

9.400

H.G. 127/2012

În administrare

mobil

17

157038

8.23.03

Soprana/Jr-18 J

Ţara: România; judeţul: Călăraşi

2008

9.400

H.G. 127/2012

În administrare

mobil

18

157039

8.23.03

Sparta/Fd-18 J

Ţara: România; judeţul: Călăraşi

2008

9.400

H.G. 127/2012

În administrare

mobil

19

157049

8.23.03

Roxana/Jr-13 J

Ţara: România; judeţul: Călăraşi

2008

9.400

H.G. 127/2012

În administrare

mobil

20

157082

8.23.03

Utlia/E-39J

Ţara: România; judeţul: Călăraşi

2010

9.400

H.G. 127/2012

În administrare

mobil

21

157147

8.23.03

Ultra/Mp-3J

Ţara: România; judeţul: Călăraşi

2010

9.400

H.G. 127/2012

În administrare

mobil

22

157230

8.23.10

BIZANT/Fn-18

Ţara: România; judeţul: Buzău

2007

10.000

H.G. 127/2012

În administrare

mobil

23

157303

8.23.04

Furioso LXVII-34/ F 47-34 S

Ţara: România; judeţul: Buzău

2010

10.000

H.G. 127/2012

În administrare

mobil

24

157403

8.23.06

OUSOR IX-30/ 000640EB3A

Ţara: România; judeţul: Neamţ

2003

2.280

H G 127/2012

În administrare

mobil

25

157648

8.23.01

Vis/Vi-27I

Ţara: România; judeţul: Timiş

2010

9.400

H.G. 127/2012

În administrare

mobil

26

157821

8.23.04

North Star XLIII – 63 (Z 43 /63 S)

Ţara: România; judeţul: Olt

2011

10.000

H.G. 803/2012

În administrare

mobil

27

160341

8.23.03

Aniela (Jv-33J)/ 642019820057149

Ţara: România; judeţul: Călăraşi

2013

9.400

H.G. 1.098/2014

În administrare

mobil

28

160343

8.23.03

Atrodita (CV-13J)/ 642019820056755

Ţara: România; judeţul: Călăraşi

2013

9.400

H G 1.098/2014

În administrare

mobil

29

160396

8.23.04

Furioso LXVII-54 (F67-54S )l/ 642019820448490

Ţara: România; judeţul: Olt

2013

10.300

H.G. 1.098/2014

În administrare

mobil

30

160699

8.23.12

Hadban XXXVII-25 (H 37 -25 R)/ 642019820626423

Ţara: România; judeţul: Suceava

2014

10.000

H.G. 543/2015

În administrare

mobil

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind înscrierea unui bun imobil în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi darea acestuia în administrarea Administraţiei Naţionale „Apele Române” pentru Administraţia Bazinală de Apă Prut-Bârlad, instituţie publică aflată în coordonarea

Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 3 alin. (2) şi art. 20 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 863 lit. f) şi art. 867 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă înscrierea în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi darea în administrarea Administraţiei Naţionale .Apele Române” pentru Administraţia Bazinală de Apă Prut-Bârlad, instituţie publică aflată în coordonarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, a unui bun imobil având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, împreună cu Ministerul Finanţelor Publice, va opera modificarea corespunzătoare a anexei nr. 12 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.020 şi 1.020 bis din 21 decembrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

p. Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,

Erika Stanciu,

secretar de stat

Ministrul finanţelor publice,

Anca Dana Dragu

 

Bucureşti, 6 iulie 2016.

Nr. 490.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale bunului imobil care se înscrie în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi se dă în administrarea Administraţiei Naţionale „Apele Române1 pentru Administraţia Bazinală de Apă Prut-Bârlad, instituţie publică aflată în coordonarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor

 

1. Ordonator principal de credite (ministere sau autorităţi ale administraţiei publice centrale)

16335444

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor

2. Ordonator secundar de credite

24326056

Administraţia Naţională „Apele Române”

3. Ordonator terţiar de credite

 

 

4. Regii autonome şi companii/societăţi naţionale aflate sub autoritatea ordonatorului principal de credite, institute naţionale de cercetare-dezvoltare care funcţionează în baza Ordonanţei Guvernului nr. 25/1995, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 51/1996, cu modificările ulterioare, şi, după caz, societăţi comerciale cu capital majoritar de stat care au în administrare bunuri din patrimoniul public de stat

 

 

 

Nr. crt.

Codul de clasificare

Tipul bunului

(mobil/ imobil)

Denumirea

Descrierea tehnică

Vecinătăţi

Adresa

Anul PIF

Valoarea de inventar

- lei -

Situaţia juridică

Baza legală

Administrare/ Concesiune

1

8.28.01

imobil

Canton Şendreni

St = 5.050 mp, Sconstr_C1-birouri = 143 mp, Sdesf_C1- birouri = 143 mp, Sconstr_C2-wc - 12 mp, Sdesf_C2-wc = 12 mp, Sconstr_C3- magazie = 95 mp, Sdesf_C3-magazie = 95 mp, clădire tip P, CF nr. 101455, UAT Şendreni

N: proprietate privată;

S: Secţia Drumuri Naţionale; V: drum comunal;

E: Consiliul Local al Comunei Şendreni

Ţara: România;

judeţul: Galaţi;

comuna Şendreni;

-; nr.: -;

1982

56,101

Legea apelor nr. 107/1996; Legea

nr. 213/1998; Ordinul ministrului transporturilor şi telecomunicaţiilor nr. 1.631/15 decembrie 1981;

Adresa Consiliului Popular al Comunei Şendreni nr. 911/14 octombrie 1982

În administrarea Administraţiei Naţionale Apele Române” - Administraţia Bazinală de Apă Prut - Bârlad

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE

 

ORDIN

pentru publicarea fără plată, în Monitorul Oficial al României, Partea I, a înţelegerii privind prelungirea valabilităţii Acordului dintre Ministerul Apărării Naţionale din România şi Departamentul Apărării al Statelor Unite ale Americii privind asistenţa medicală pentru membrii forţelor armate şi dependenţii lor, semnată la Washington la 14 şi 17 martie 2016

 

În temeiul prevederilor art. 33 alin. (1) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 28 alin. (2) şi art. 35 alin. (2) din Legea

nr. 590/2003 privind tratatele,

ministrul apărării naţionale emite prezentul ordin.

Articol unic. - Se dispune publicarea, fără plată, în Monitorul Oficial al României, Partea I, a înţelegerii privind prelungirea valabilităţii Acordului dintre Ministerul Apărării Naţionale din România şi Departamentul Apărării al Statelor Unite ale Americii privind asistenţa medicală pentru membrii forţelor armate şi dependenţii lor, semnată la Washington la 14 şi 17 martie 2016, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

 

Ministrul apărării naţionale,

Mihnea Ioan Motoc

 

Bucureşti, 23 iunie 2016.

Nr. M 82.

 

ANEXĂ

 

ÎNŢELEGERE

privind prelungirea valabilităţii Acordului dintre Ministerul Apărării Naţionale din România şi Departamentul Apărării al Statelor Unite ale Americii privind asistenţa medicală pentru membrii forţelor armate şi dependenţii lor

 

Ministerul Apărării Naţionale din România şi Departamentul Apărării din Statele Unite ale Americii convin să prelungească valabilitatea Acordului dintre Ministerul Apărării Naţionale din România şi Departamentul Apărării al Statelor Unite ale Americii privind asistenţa medicală pentru membrii forţelor armate şi dependenţii lor, semnat la 6 septembrie 2012 şi intrat în vigoare în data de 22 februarie 2013, denumit în continuare Acordul din 2013,

Această înţelegere care va prelungi valabilitatea Acordului din 2013 va intra în vigoare la data de 22 februarie 2016 şi va rămâne în vigoare până pe data de 28 februarie 2021, cu excepţia situaţiei în care este denunţată de oricare din părţi prin trimiterea unei notificări scrise celeilalte părţi cu cel puţin 90 de zile înainte de încetarea valabilităţii.

Această înţelegere poate fi amendată prin înţelegerea în scris a părţilor.

Această înţelegere care prelungeşte valabilitatea Acordului din 2013 este redactată în două exemplare originale, în limbile română şi engleză, ambele texte fiind egal autentice.

 

Pentru

Ministerul Apărării Naţionale din România,

Pentru

Departamentul Apărării al Statelor Unite ale Americii,

Constantin Iacobiţă

Robert O. Work

Data: 17 martie 2016

Data: 14 martie 2016

 

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

 

ORDIN

pentru modificarea şi completarea unor ordine ale ministrului finanţelor publice

 

În temeiul art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare,

în baza prevederilor art. 294 alin. (1) lit. h), art. 295 alin. (1) lit. a) pct. 8 liniuţa a doua, art. 359 alin. (2) şi art. 361 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul finanţelor publice emite următorul ordin:

Art. I. - Instrucţiunile de aplicare a scutirii de taxă pe valoarea adăugată pentru operaţiunile prevăzute la art. 294 alin. (1) lit. a)-i), art. 294 alin. (2) şi art. 296 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 103/2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 106 din 11 februarie 2016, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 8, alineatele (4), (5) şi (6) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(4) Justificarea scutirii de taxă pe valoarea adăugată se realizează fie de furnizor/prestator, fie de beneficiar, pe baza documentelor care atestă că livrările de bunuri şi prestările de servicii sunt destinate scopurilor prevăzute de lege. În cazul navelor care nu sunt noi, respectiv al navelor care au mai navigat, utilizate pentru transportul de călători/bunuri cu plată sau pentru activităţi comerciale, industriale sau de pescuit, care sunt atribuite navigaţiei în largul mării, scutirile de TVA prevăzute de art. 294 alin. (1) lit. h) din Codul fiscal se aplică dacă nava este efectiv şi preponderent utilizată pentru navigaţie în largul mării. Pentru a determina dacă o navă este efectiv şi preponderent utilizată în largul mării nu pot fi luate în calcul doar criterii obiective, cum ar fi lungimea sau tonajul navei, însă acestea ar putea fi utilizate pentru a exclude din domeniul de aplicare a scutirilor navele care, în orice caz, nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 294 alin. (1) lit. h) din Codul fiscal, respectiv nu ar fi capabile pentru navigaţie în largul mării. Cerinţa referitoare la navigaţia în largul mării nu se aplică scutirilor de TVA prevăzute de art. 294 alin. (1) lit. h) din Codul fiscal în cazul navelor utilizate pentru salvare ori asistenţă pe mare sau pentru pescuitul de coastă. Pentru a stabili dacă o navă care îndeplineşte condiţiile obiective de a fi capabilă să navigheze în largul mării datorită lungimii şi tonajului a fost efectiv şi preponderent utilizată pentru navigaţie în largul mării, pot fi utilizate mijloace de probă prevăzute de Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, sau orice alte mijloace de probă prevăzute de lege. În cazul livrării de nave care nu sunt noi, respectiv de nave care au mai navigat, îndeplinirea condiţiei ca nava să fie efectiv şi preponderent utilizată pentru navigaţie în largul mării este avută în vedere în perioada cuprinsă între data obţinerii navei şi data livrării acesteia, pentru cel mult ultimii 5 ani anteriori datei livrării navei. Conceptul de navigaţie «în largul mării» în sensul Directivei 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată şi al art. 294 alin. (1) lit. h) din Codul fiscal acoperă orice parte a mării în afara apelor teritoriale ale oricărei ţări, care este dincolo de limita de 12 mile marine, măsurată de la liniile de bază stabilite în conformitate cu dreptul internaţional al mării (Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite privind dreptul mării, semnată la Montego Bay la 10 decembrie 1982).

(5) Scutirea prevăzută la art. 294 alin. (1) lit. h) din Codul fiscal se aplică atât pentru livrările de bunuri/prestările de servicii realizate în beneficiul direct al proprietarilor/operatorilor de nave, cât şi în situaţia în care între furnizori/prestatori şi proprietar/operator se interpune un agent de navă. Scutirea de taxă prevăzută la art. 294 alin. (1) lit. h) pct. 2 din Codul fiscal pentru livrarea de carburanţi şi provizii destinate a fi utilizate pe navele atribuite navigaţiei în largul mării şi care sunt utilizate pentru transportul de călători/bunuri cu plată sau pentru activităţi comerciale, industriale sau de pescuit se aplică şi în situaţia în care în livrare se interpun intermediari care acţionează în nume propriu, dacă în momentul livrării destinaţia finală a bunurilor este cunoscută şi dacă transferul proprietăţii bunurilor în cauză către aceşti intermediari a intervenit cel mai devreme în acelaşi timp cu momentul în care operatorii navelor au fost abilitaţi să dispună în fapt de aceste bunuri ca şi cum ar fi avut calitatea de proprietari, astfel cum s-a pronunţat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în Cauza C-526/13 «Fast Bunkering Klaipeda» UAB. Scutirea de taxă pentru prestările de servicii prevăzute la art. 294 alin. (1) lit. h) pct. 1 şi 3 din Codul fiscal se justifică de către prestatorul serviciilor, în măsura în care locul prestării serviciilor este considerat a fi în România în conformitate cu prevederile art. 278 din Codul fiscal şi dacă acesta ar fi fost persoana obligată la plata taxei conform art. 307 alin. (1) din Codul fiscal, în cazul în care nu se aplica o scutire de taxă. Dacă locul prestărilor de servicii prevăzute la art. 294 alin. (1) lit. h) pct. 1 şi 3 din Codul fiscal este în România, scutirea de taxă se justifică de beneficiarul serviciilor, dacă acesta ar fi persoana obligată la plata taxei conform art. 307 din Codul fiscal, în situaţia în care operaţiunea nu ar fi scutită.

(6) în cazul prestărilor de servicii şi/sau al livrărilor de bunuri efectuate pentru nevoile directe ale navelor şi/sau pentru încărcătura acestora, pentru care se aplică scutirea prevăzută la art. 294 alin. (1) lit. h) din Codul fiscal, atât prestatorul/furnizorul, cât şi agentul de navă şi/sau intermediarii prevăzuţi la alin. (5) care intervin în livrare/prestare trebuie să justifice aplicarea scutirii cu declaraţia pe propria răspundere a proprietarului/ operatorului navei sau, după caz, cu o copie a acestei declaraţii, din care să rezulte că nava respectivă a fost efectiv şi preponderent utilizată în largul mării în perioada în care a fost deţinută sau operată de către proprietarul/operatorul navei, pentru cel mult ultimii 5 ani anteriori datei livrării bunurilor/prestării serviciilor respective.”

2. La articolul 8 alineatul (7), teza introductivă se modifică şi va avea următorul cuprins:

(7) în cazul livrărilor de nave noi, respectiv de nave care nu au fost utilizate, scutirea prevăzută la art. 294 alin. (1) lit. h) din Codul fiscal se aplică pe baza criteriilor obiective, cum ar fi lungimea sau tonajul navei, care le face capabile pentru a fi utilizate îh largul mării.”

3. La articolul 8 alineatul (7), exemplul 3 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Exemplul 3: A livrează o navă, care este utilizată deja, către B. Nava îndeplineşte criteriile obiective, cum ar fi lungimea sau tonajul navei, care o fac capabilă pentru a fi utilizată în largul mării. Furnizorul A aplică scutirea de TVA dacă nava a fost utilizată efectiv şi preponderent în largul mării. Îndeplinirea condiţiei ca nava să fie efectiv şi preponderent utilizată pentru navigaţie în largul mării este avută în vedere în perioada cuprinsă între data obţinerii navei şi data livrării acesteia, pentru cel mult ultimii 5 ani anteriori datei livrării navei.”

Art. II. - La Normele privind stabilirea procedurii şi a condiţiilor de autorizare a antrepozitului de taxă pe valoarea adăugată, prevăzut la art. 295 alin. (1) lit. a) pct. 8 liniuţa a două din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 104/2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 8 februarie 2016, litera h) de la alineatul (1) al articolului 6 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„h) persoana care urmează să îşi desfăşoare activitatea ca antrepozitar autorizat să fie înregistrată în scopuri de taxă pe valoarea adăugată, conform prevederilor art. 316 din Codul fiscal;”.

Art. III, -- Anexa nr. 2 „Regulament de organizare şi funcţionare a comisiilor teritoriale pentru autorizarea operatorilor

de produse supuse accizelor armonizate” la Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 220/2016 privind instituirea comisiilor teritoriale pentru autorizarea operatorilor de produse supuse accizelor armonizate şi a regulamentului de organizare şi funcţionare a acestora, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 136 din 22 februarie 2016, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 2, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 2. - (1) Activitatea curentă a comisiilor teritoriale se realizează prin intermediul birourilor/compartimentelor cu atribuţii de autorizare din cadrul birourilor vamale de interior şi/sau frontieră, denumite în continuare birouri/compartimente de specialitate.”

2. La articolul 5, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Notele de prezentare se întocmesc de birourile/ compartimentele de specialitate în urma analizării documentaţiei care constă, în principal, în solicitări în vederea autorizării şi/sau în alte solicitări privind produsele accizabile vinuri, alcool etilic şi/sau bere, precum şi în sesizări primite de la organele cu atribuţii de control referitoare la activitatea contribuabililor, alţii decât contribuabilii mari şi mijlocii, pentru producţia exclusivă de vinuri, precum şi referitoare la activitatea micilor distilerii şi a micilor fabrici de bere independente,”

3. La articolul 17, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(2) Plângerea prealabilă se depune la sediile birourilor vamale de interior şi/sau frontieră, în termenele prevăzute la art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) în cazul în care plângerea prealabilă este depusă la un organ necompetent din cadrul autorităţii vamale, aceasta va fi înaintată, în termen de maximum 5 zile de la data primirii, birourilor vamale de interior şi/sau frontieră competente.”

4. La articolul 21, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Preambulul cuprinde: denumirea comisiei teritoriale, numele şi prenumele sau denumirea contestatarului, domiciliul fiscal al acestuia, numărul de înregistrare al plângerii prealabile la birourile vamale de interior şi/sau frontieră şi obiectul cauzei.”

Art. IV. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul finanţelor publice,

Anca Dana Dragu

 

Bucureşti, 5 iulie 2016.

Nr. 1.058.

MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR

 

ORDIN

privind aprobarea Planului de management al sitului de importanţa comunitară ROSCI0394 Someşul Mic

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 110.424/AC din 27 mai 2016 al Direcţiei biodiversitate,

ţinând cont de Adresa Agenţiei pentru Protecţia Mediului Cluj nr. 22.297 din 20 iulie 2015, Decizia etapei de încadrare nr. 62 SEA din 31 august 2015, emisă de Agenţia pentru Protecţia Mediului Cluj, Avizul Ministerului Culturii nr. 2.320 din 19 aprilie 2016, Adresa Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice nr. 38.431 din 18 aprilie 2016, Adresa Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 89.634/322.163 din 27 aprilie 2016, Adresa Direcţiei generale păduri nr. 27.877/ES din 14 aprilie 2016,

în temeiul prevederilor art. 21 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 38/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul mediului, apelor şi pădurilor emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Planul de management al sitului de importanţă comunitară ROSCI0394 Someşul Mic, prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,

Viorel Traian Lascu,

secretar de stat

 

Bucureşti, 8 iunie 2016.

Nr. 1.070.


*) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 529 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

 

ACTE ALE CONSILIULUI CONCURENTEI

 

CONSILIUL CONCURENŢEI

 

ORDIN

pentru punerea în aplicare a Instrucţiunilor cu privire la calculul taxei de autorizare a concentrărilor economice

 

În baza prevederilor art. 19 alin. (4) lit. d), ale art. 26 alin. (1) şi ale art. 27 alin. (1) din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată,

preşedintele Consiliului Concurenţei emite următorul ordin:

Art. 1. - În urma adoptării în plenul Consiliului Concurenţei se pun în aplicare Instrucţiunile cu privire la calculul taxei de autorizare a concentrărilor economice prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 400/2010 pentru punerea în aplicare a Instrucţiunilor date în aplicarea prevederilor art. 32 din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu privire la calculul taxei de autorizare a concentrărilor economice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 591 din 20 august 2010, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă.

Art. 3. - Compartimentele de specialitate din cadrul Consiliului Concurenţei vor urmări punerea în aplicare a prevederilor prezentului ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Consiliului Concurenţei,

Bogdan Marius Chiriţoiu

 

Bucureşti, 21 iunie 2016.

Nr. 439.

 

ANEXĂ

 

INSTRUCŢIUNI

cu privire la calculul taxei de autorizare a concentrărilor economice

 

În temeiul art. 26 alin. (1) şi (3) din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată,

Consiliul Concurenţei adoptă prezentele instrucţiuni.

1. Introducere

Prezentele instrucţiuni au scopul de a aduce clarificări de ordin procedural, necesare calculului taxei de autorizare prevăzute la art. 31 din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, denumită în continuare lege.

2. Obligaţia de plată

Sunt obligate la plata taxei de autorizare a concentrărilor economice, instituită potrivit prevederilor art. 31 din lege, persoana, întreprinderea sau întreprinderile care a/au înaintat Consiliului Concurenţei notificarea, potrivit prevederilor Regulamentului privind concentrările economice, pus în aplicare prin Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 385/2010, cu modificările şi completările ulterioare, şi care a/au obţinut autorizarea potrivit prevederilor art. 47 alin. (2) sau alin. (4) lit. b) ori c) din lege. În urma obţinerii autorizării, persoana, întreprinderea sau întreprinderile care a/au efectuat procedura notificării devine/devin persoană/întreprindere/întreprinderi plătitoare a/ale taxei stabilite potrivit dispoziţiilor prezentelor instrucţiuni.

3. Cifra de afaceri

În sensul prezentelor instrucţiuni, cifra de afaceri reprezintă cifra de afaceri netă potrivit situaţiei veniturilor şi cheltuielilor din situaţiile financiare sau raportările anuale, după caz, întocmite potrivit ordinelor ministrului finanţelor publice. Potrivit prevederilor Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, cifra de afaceri netă cuprinde sumele rezultate din vânzarea de produse şi furnizarea de servicii care se înscriu în activitatea curentă a entităţii, după deducerea reducerilor comerciale şi a taxei pe valoarea adăugată, precum şi a altor taxe legale direct de cifra de afaceri.

Pentru determinarea cifrei de afaceri în scopul stabilirii taxei de autorizare a concentrărilor economice, prevederile Instrucţiunilor privind conceptele de concentrare economică, întreprindere implicată, funcţionare deplină şi cifră de afaceri se aplică în mod corespunzător.

În scopul stabilirii taxei de autorizare, din cifra de afaceri netă definită potrivit prevederilor prezentului punct se va deduce şi valoarea contabilizată a exporturilor efectuate direct sau prin mandatar, inclusiv a livrărilor intracomunitare.

Cifra de afaceri luată în calcul este cifra realizată pe teritoriul României, în exerciţiul financiar precedent autorizării concentrării economice. Prin exerciţiu financiar se înţelege exerciţiul care corespunde anului calendaristic 1 ianuarie-31 decembrie.

3.1. Cifra de afaceri în cazurile de fuziune

În cazul realizării unei concentrări economice prin fuziune, cifra de afaceri luată în considerare la stabilirea taxei de autorizare va fi cea rezultată din cumularea cifrelor de afaceri ale întreprinderilor care fuzionează.

3.2. Cifra de afaceri în cazurile de dobândire a controlului

Atunci când operaţiunea de concentrare economică se realizează prin dobândirea controlului unic, cifra de afaceri luată în considerare va fi cifra de afaceri a întreprinderii-ţintă (întreprinderea asupra căreia se dobândeşte controlul).

În cazul concentrării economice realizate prin dobândirea controlului în comun asupra unei întreprinderi sau activităţi comerciale preexistente, cifra de afaceri va fi cifra de afaceri a întreprinderii sau activităţii comerciale preexistente.

În cazul concentrării economice realizate prin dobândirea controlului în comun asupra unei întreprinderi nou-create, cifra de afaceri va fi rezultatul cumulării cifrelor de afaceri ale întreprinderilor care preiau controlul asupra societăţii în comun nou-create.

Dacă persoana/întreprinderea/întreprinderile care dobândeşte/ dobândesc controlul în comun asupra întreprinderii nou-create este/sunt formai titularul drepturilor, dar acţionează ca un „vehicul”, cifra de afaceri luată în considerare la stabilirea taxei de autorizare va fi cifra de afaceri a întreprinderii/persoanei care, în fapt, dispune de puterea de a controla întreprinderea nou-creată.

În cazul în care în operaţiunile de concentrare economică realizate prin dobândirea controlului în comun asupra unei întreprinderi nou-create este/sunt implicată/implicate o persoană fizică/persoane fizice, cifra de afaceri luată în considerare va fi cifra de afaceri a tuturor întreprinderilor controlate direct sau indirect pe teritoriul României de către aceasta/acestea, în cazul dobândirii controlului prin cumpărare de elemente de activ, cifra de afaceri corespunzătoare activelor cumpărate va fi cifra de afaceri generată de respectivele active.

În cazul tranzacţiilor care implică externalizarea serviciilor prin transferul unei activităţi comerciale (indiferent de modul de organizare a acesteia), cifra de afaceri se calculează pe baza cifrei de afaceri interne anterioare, generată de activitatea comercială în cauză.

4. Declararea cifrei de afaceri

Cifra de afaceri necesară pentru calcularea taxei de autorizare va fi comunicată odată cu formularul de notificare a concentrării economice şi, în orice caz, cel mai târziu în termen de 3 zile de la comunicarea datei efective a notificării concentrării economice.

Nota de prezentare a cifrei de afaceri va cuprinde cifra de afaceri totală la care se va aplica taxa, precum şi cifrele de afaceri care au compus-o, cu menţionarea întreprinderilor de la care provin. Nota va fi prezentată în original şi va purta semnăturile autorizate.

Atunci când la data întocmirii notei nu sunt disponibile situaţiile financiare sau raportările, după caz, pentru anul calendaristic precedent autorizării, persoana, întreprinderea sau întreprinderile care a/au notificat va/vor transmite Consiliului Concurenţei calculul cifrei de afaceri pe baza situaţiilor financiare/raportărilor provizorii.

În termenul stabilit prin decizia Consiliului Concurenţei, persoana, întreprinderea sau întreprinderile care a/au notificat va/vor înainta Consiliului Concurenţei o copie certificată a situaţiilor financiare/raportărilor definitive, aferente anului calendaristic anterior autorizării, împreună cu o notă care să cuprindă cifrele de afaceri calculate pe baza acestora.

5. Valoarea taxei de autorizare

Valoarea taxei de autorizare este prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentele instrucţiuni.

6. Precizări finale

Sumele reprezentând taxa de autorizare se virează de către persoana, întreprinderea sau întreprinderile plătitoare în contul deschis la Trezoreria Operativă a Municipiului Bucureşti, beneficiar Consiliul Concurenţei, cod fiscal 8844560. Contul şi termenul în care vor fi virate sumele reprezentând taxa de autorizare sunt prevăzute în decizia Consiliului Concurenţei.

Consiliul Concurenţei controlează modul în care se asigură respectarea prevederilor prezentelor instrucţiuni privind stabilirea şi plata taxei de autorizare a concentrărilor economice.

Taxele de autorizare, achitate sau în curs de achitare înainte de intrarea în vigoare a prezentelor instrucţiuni, rămân valabile.

Prevederile prezentelor instrucţiuni se aplică operaţiunilor de concentrare economică notificate Consiliului Concurenţei începând cu data intrării în vigoare a prezentelor instrucţiuni.

 

ANEXĂ

la instrucţiuni

 

Valoarea taxei de autorizare

 

Valoarea taxei de autorizare în cazul deciziilor de neobiecţiune emise potrivit prevederilor art. 47 alin. (2) din lege

Intervale valorice ale cifrei de afaceri

(euro)

În cazul deciziilor de neobiecţiune emise potrivit prevederilor art. 47 alin. (2) lit. a) din lege

(euro)

În cazul deciziilor de neobiecţiune emise potrivit prevederilor art. 47 alin. (2) lit. b) din lege

(euro)

10.000

12.500

4.000.000*-15.000.000

15.000

17.500

15.000.001-25.000.000

20.000

22.500

25.000.001-50.000.000

25.000

25.000

mai mult de 50.000.000


* În cazul în care cifra de afaceri a întreprinderii sau activităţii comerciale asupra căreia se dobândeşte controlul este mai mică de 4.000.000 euro, taxa de autorizare va fi de 10.000 euro în situaţia emiterii unei decizii de neobiecţiune, conform art. 47 alin. (2) lit. a) din lege. respectiv de 12.500 euro în cazul emiterii unei decizii de neobiecţiune prin care au fost acceptate angajamente, conform art. 47 alin. (2) lit. b) din lege.

 

Valoarea taxei de autorizare în cazul deciziilor emise potrivit prevederilor art. 47 alin. (4) lit. b) şi c) din lege

Intervale valorice ale cifrei de afaceri

(euro)

În cazul deciziilor de autorizare emise potrivit art. 47 alin. (4) lit. b) din lege

(euro)

În cazul deciziilor de autorizare condiţionată emise potrivit art. 47 alin. (4) lit. c) din lege

(euro)

25.001

29.000

4.000.000*-15.000.000

33.000

37.000

15.000.001-25.000.000

41.000

45.000

25.000.001-50.000.000

50.000

50.000

mai mult de 50.000.000


* În cazul în care cifra de afaceri a întreprinderii sau activităţii comerciale asupra căreia se dobândeşte controlul este mai mică de 4.000.000 euro, taxa de autorizare va fi de 25.001 euro în situaţia emiterii unei decizii de autorizare, conform art. 47 alin. (4) lit. b) din lege. respectiv de 29.000 euro în cazul emiterii unei decizii de autorizare condiţionată, conform art. 47 alin. (4) lit. c) din lege.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.