MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 548/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 548         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 20 iulie 2016

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 283 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 45 alin. (1) lit. d) teza a două coroborate cu cele ale art. 45 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

 

Decizia nr. 284 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (12) lit. b) pct. (ii) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 31/2011 privind interzicerea achiziţionării de la persoane fizice a metalelor feroase şi neferoase şi a aliajelor acestora

 

Decizia nr. 285 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

243. - Decizie privind numirea unor membri ai Consiliului Statistic Naţional

 

244. - Decizie pentru numirea doamnei Ioana Ursu în funcţia de secretar de stat la Ministerul Sănătăţii

 

245. - Decizie privind eliberarea, la cerere, a domnului Paraschiv Gigel din funcţia de secretar de stat la Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice

 

246. - Decizie privind numirea domnului Laurenţiu-Dănuţ Vlad în funcţia de secretar de stat la Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice

 

247. - Decizie privind desemnarea domnului Dorin Emil Mantescu, consilier de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului, în calitate de preşedinte al Consiliului pentru aplicarea politicii în domeniul ajutorului de stat

 

248. - Decizie pentru modificarea Deciziei prim-ministrului nr. 205/2013 privind numirea membrilor Comitetului de supraveghere al Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

780. - Ordin al viceprim-ministrului, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri, privind aprobarea Listei standardelor române care adoptă standardele europene armonizate referitoare la ascensoare

 

ACTE ALE CASEI NAŢIONALE DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

 

446. - Ordin privind modificarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate curative pentru anii 2015 şi 2016, aprobate prin Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 185/2015

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 283

din 10 mai 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 45 alin. (1) lit. d) teza a două coroborate cu cele ale art. 45 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 45 alin. (1) lit. d) teza a două coroborate cu cele ale art. 45 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Ovidiu Arbureanu în Dosarul nr. 4.867/314/2015 al Judecătoriei Suceava. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.625D/2015.

2. La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei de neconstituţionalitate. Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, subliniază că restituirea taxelor judiciare de timbru reprezintă o opţiune a legiuitorului, o facilitate pe care acesta o acordă în funcţie de specificul situaţiilor concrete.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 29 octombrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 4.867/314/2015, Judecătoria Suceava a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 45 alin. (1) lit. d) teza a două coroborate cu cele ale art. 45 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Ovidiu Arbureanu într-o cauză având ca obiect restituirea taxei judiciare de timbru.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile criticate sunt neconstituţionale, întrucât, îh raport cu principiul consacrat de art. 56 alin. (2) din Constituţie, fiscalitatea trebuie să fie nu numai legală, ci şi proporţională, rezonabilă şi echitabilă, ceea ce înseamnă că, în condiţiile în care există o vădită disproporţie între taxa datorată şi serviciul public efectiv prestat, taxa nu a fost instituită în considerarea contraprestaţiei datorate de operatorul economic, instituţia publică ori serviciul public. Prin urmare, în opinia autorului excepţiei, prevederile legale criticate, care limitează dreptul de restituire a taxei judiciare de timbru la 1/2 din taxa achitată pentru ipoteza în care reclamantul renunţă la judecată înainte de comunicarea cererii de chemare în judecată, nu corespund exigenţelor constituţionale ale aşezării juste a sarcinilor fiscale.

6. Judecătoria Suceava opinează în sensul respingerii, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, referitor la critica privind încălcarea dispoziţiilor art. 56 alin. (2) din Constituţie prin restituirea doar a jumătate din cuantumul taxei de timbru în situaţia în care reclamantul renunţă la judecarea cauzei până la comunicarea cererii de chemare în judecată, instanţa de judecată apreciază că aceasta nu poate fi reţinută deoarece, în momentul în care justiţia a fost învestită cu judecarea unei cauze prin introducerea unei cereri de chemare în judecată, mecanismul pe care îl presupune declanşarea şi desfăşurarea unui proces a fost deja pus în mişcare, fiind efectuate anumite cheltuieli. Apreciază, totodată, că textele criticate nu reprezintă o încălcare a principiului constituţional al proporţionalităţii taxelor, întrucât cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiţie sunt cheltuieli la a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constituţie, cetăţenii sunt obligaţi să contribuie prin taxele stabilite în condiţiile legii.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 45 alin. (1) lit. d) teza a două coroborate cu cele ale art. 45 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 este neîntemeiată. Arată că prin adoptarea reglementării criticate legiuitorul a urmărit o mai mare responsabilizare a părţilor, decongestionarea instanţelor de judecată de cauze care, în realitate, sunt lipsite de elementul litigios sau, după caz, pentru soluţionarea cărora părţile pot să aleagă alte metode alternative de soluţionare a litigiului. În acest context, prin Decizia nr. 432 din 13 septembrie 2005, Curtea Constituţională a subliniat că, „în considerarea dispoziţiilor art. 139 alin. (1) din Constituţie, este la latitudinea legiuitorului stabilirea atât a modului de timbrare a cererilor, cât şi a cazurilor în care se justifică restituirea taxei de timbru”. În acelaşi sens este şi Decizia nr. 480/2013, prin care instanţa de contencios constituţional a statuat că „restituirea acestor taxe reprezintă o opţiune a legiuitorului, o facilitate pe care acesta o acordă în funcţie de specificul situaţiilor concrete”.

9. Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 45 alin. (1) lit. d) teza a două coroborate cu ale art. 45 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 sunt constituţionale. Arată, în esenţă, că în momentul în care justiţia a fost învestită cu judecarea unei cauze, mecanismul pe care îl presupune declanşarea şi desfăşurarea unui proces a fost deja pus în mişcare, ceea ce implică o serie de cheltuieli, uneori foarte costisitoare. În consecinţă, având în vedere tocmai caracterul de serviciu public al justiţiei, care nu poate fi învestită în mod gratuit, legiuitorul a apreciat că restituirea taxei de timbru în situaţia renunţării la un anumit moment dat la judecată se justifică, după caz, integral, parţial sau proporţional. În acest sens invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 432 din 13 septembrie 2005.

10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11. Curtea Constituţională a fost legai sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 45 alin. (1) lit. d) teza a două coroborate cu cele ale art. 45 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările şi completările ulterioare. Prevederile criticate au următorul cuprins:

- Art. 45 alin. (1) lit. d) teza a doua: „Sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie, după caz, integral, parţial sau proporţional, la cererea petiţionarului, în următoarele situaţii: [...]

d) când acţiunea corect timbrată a fost anulată în condiţiile art. 200 alin. (3) din Codul de procedură civilă sau când reclamantul a renunţat la judecată până la comunicarea cererii de chemare în judecată către pârât;)

- Art. 45 alin. (2): „în cazul prevăzut la alin. (1) lit. d), e) şi i) se restituie jumătate din taxa plătită, iar în cazul prevăzut la alin. (1) lit. f) taxa se restituie proporţional cu admiterea contestaţiei. În cazul prevăzut la alin. (1) lit. h) se restituie jumătate din taxa plătită, indiferent de modalitatea în care a fost soluţionat procesul, după rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti.”

13. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 56 alin. (2) potrivit cărora „sistemul legal de impuneri trebuie să asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale”.

14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că până la data pronunţării prezentei decizii prevederile legale criticate din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 nu au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate.

15. Curtea observă însă că o reglementare similară se regăsea în cuprinsul art. 23 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, care cuprindea dispoziţii referitoare la restituirea sumelor achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru. Asupra acestor prevederi de lege, Curtea s-a mai pronunţat, din perspectiva unor critici similare, în acest sens fiind, spre exemplu, Decizia nr. 432 din 13 septembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 884 din 3 octombrie 2005, prin care a fost respinsă excepţia de neconstituţionalitate şi s-a reţinut că „textul art. 23 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 146/1997 cuprinde prevederi referitoare la restituirea sumelor achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru, evitându-se astfel o îmbogăţire fără justă cauză a statului, şi acoperă o paletă largă de situaţii în care se restituie, în totalitate sau în parte, taxele judiciare de timbru.” De asemenea, Curtea a constatat că, „potrivit dispoziţiilor art. 126 alin. (2) din Constituţie, procedura de judecată este prevăzută de lege, astfel încât stabilirea cazurilor în care se restituie taxele judiciare de timbru este de competenţa legiuitorului”.

16. În contextul criticilor formulate, Curtea constată că prevederile art. 45 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 reglementează situaţiile în care poate interveni restituirea integrală, parţială sau proporţională a sumelor achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru, precum şi procedura care trebuie urmată pentru redobândirea lor, în prezenta cauză fiind criticată ipoteza prevăzută la art. 45 alin. (1) lit. d) teza a două coroborat cu art. 45 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, în care reclamantul renunţă la judecată înainte de comunicarea cererii de chemare în judecată, situaţie în care se restituie jumătate din taxa plătită, şi nu integral cum ar fi firesc, în opinia autorului excepţiei.

17. În acest context, Curtea apreciază ca fiind neîntemeiată susţinerea autorului excepţiei în sensul că reglementarea criticată încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 56 alin. (2), întrucât instituirea taxei judiciare de timbru este o aplicare a principiului consacrat de art. 56 alin. (1) din Constituţie privind contribuţiile financiare, dispoziţii potrivit cărora „Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice”. Totodată, în considerarea dispoziţiilor art. 139 alin. (1) din Constituţie, este la latitudinea legiuitorului stabilirea atât a modului de timbrare a cererilor, cât şi a cazurilor în care se justifică restituirea taxei de timbru (a se vedea Decizia nr. 432 din 13 septembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 884 din 3 octombrie 2005).

18. Cu privire la modalitatea de restituire a taxei judiciare de timbru, în jurisprudenţa sa în materie, Curtea a reţinut că, în momentul în care justiţia a fost învestită cu judecarea unei cauze, mecanismul pe care îl presupune declanşarea şi desfăşurarea unui proces a fost deja pus în mişcare, ceea ce implică o serie de cheltuieli, uneori foarte costisitoare, astfel încât, având în vedere tocmai caracterul de serviciu public al justiţiei, care nu poate fi învestită în mod gratuit, legiuitorul a apreciat că restituirea taxei de timbru în situaţia renunţării la un anumit moment dat la judecată se justifică, după caz, integral, parţial sau proporţional.

19. De altfel, art. 21 din Constituţie nu instituie nicio interdicţie cu privire la plata taxelor judiciare de timbru, fiind legal şi normal ca justiţiabilii care beneficiază de un folos nemijlocit din activitatea desfăşurată de instanţele judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor care implică serviciul public al justiţiei, în acest sens, prin Decizia nr. 480 din 21 noiembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 din 23 ianuarie 2014, Curtea a statuat că „accesul liber la justiţie nu echivalează cu gratuitatea serviciului prestat de instanţele judecătoreşti, legiuitorul având deplina legitimitate constituţională de a impune taxe judiciare de timbru fixe sau calculate la valoare în funcţie de obiectul litigiului, atât timp cât ele apar ca fiind rezonabile în raport cu serviciile oferite”. Curtea a precizat că „taxele judiciare de timbru reprezintă acele sume de bani datorate bugetului public de către persoanele fizice sau juridice care solicită şi beneficiază de un serviciu public din partea unor instituţii publice, fără, însă, ca acest serviciu să reprezinte o contraprestaţie perfect echivalentă a sumei de bani plătite. Restituirea acestor taxe reprezintă o opţiune a legiuitorului, o facilitate pe care acesta o acordă în funcţie de specificul situaţiilor concrete”.

20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ovidiu Arbureanu în Dosarul nr. 4.867/314/2015 al Judecătoriei Suceava şi constată că prevederile art. 45 alin. (1) lit. d) teza a două coroborate cu cele ale art. 45 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în raport de criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Suceava şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 10 mai 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 284

din 10 mai 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (12) lit. b) pct. (ii) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 31/2011 privind interzicerea achiziţionării de la persoane fizice a metalelor feroase şi neferoase şi a aliajelor acestora

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (12) lit. b) pct. (ii) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 31/2011 privind interzicerea achiziţionării de la persoane fizice a metalelor feroase şi neferoase şi a aliajelor acestora, excepţie ridicată de Societatea „MetalGusty” - S R L., cu sediul în Chişcani, judeţul Brăila, şi Robert Florin Fetcu în Dosarul nr. 6.078/196/2015 al Judecătoriei Brăila - Secţia civilă. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.688D/2015.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale. Arată, totodată, că libertatea economică nu este absolută, ci comportă anumite limite, astfel încât atât accesul liber al persoanei la o activitate economică, cât şi exercitarea acesteia se desfăşoară „în condiţiile legii

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 5 noiembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 6.078/196/2015, Judecătoria Brăila - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor „art. 3 pct. 12 lit. b pct. ii din Legea nr. 38/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2011 privind interzicerea achiziţionării de la persoane fizice a metalelor feroase şi neferoase şi a aliajelor acestora utilizate în activitatea feroviară”. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Societatea „MetalGusty” - S.R.L., cu sediul în Chişcani, judeţul Brăila, şi Robert Florin Fetcu într-o cauză având ca obiect anularea unui proces-verbal de contravenţie.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că „operatorii autorizaţi din punctul de vedere al protecţiei mediului nu sunt în aceeaşi situaţie juridică cu operatorii de date cu caracter personal, nu îndeplinesc condiţiile necesare impuse de lege pentru a desfăşura această activitate de prelucrare a datelor cu caracter personal”, astfel încât această obligaţie „nu corespunde dreptului născut din autorizaţia de mediu a operatorilor economici autorizaţi din punct de vedere al protecţiei mediului, iar autoritatea care emite autorizaţia de mediu nu reglementează activitatea operatorilor de date cu caracter personal, ci, dimpotrivă, autoritatea de supraveghere”. Arată, de asemenea, că „prin autorizaţia de mediu sunt impuse condiţii cu privire la respectarea mediului şi sănătăţii populaţiei şi nu garanţii privitoare la drepturile persoanelor vizate pentru prelucrare”. Aşa fiind, prin prevederile criticate, considerate a fi neconstituţionale, legiuitorul obligă nelegal operatorii autorizaţi din punctul de vedere al protecţiei mediului la prelucrarea datelor cu caracter personal, cu respectarea voinţei persoanei vizate.

6. Judecătoria Brăila - Secţia civilă opinează în sensul caracterului neîntemeiat al excepţiei de neconstituţionalitate. Instanţa de judecată apreciază astfel că accesul persoanei la o activitate economică nu este un drept absolut, iar instituirea anumitor condiţii în care acesta să fie exercitat nu poate fi considerată neconstituţională, atâta vreme cât însuşi art. 45 din Constituţie permite stabilirea, prin legislaţia secundară, a condiţiilor de exercitare a accesului la o activitate economică. Arată, de asemenea, că Legea fundamentală precizează expres că acest drept se realizează „în condiţiile legii”, aşa încât introducerea anumitor obligaţii legale corelative dreptului de acces liber al persoanei la o activitate economică este firească atât timp cât acestea nu anihilează dreptul menţionat.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată astfel că prevederile legale criticate nu încalcă dispoziţiile constituţionale invocate de autorii acesteia, fiind vorba de nerespectarea unor obligaţii reglementate printr-un act normativ, fapt ce atrage aplicarea unei sancţiuni. De altfel, în opinia sa, în cauză nu se pune problema constituţionalităţii reglementării criticate, ci este vorba de o problemă strict de interpretare şi aplicare a acesteia, în raport cu situaţia de fapt ce urmează a fi reţinută de către instanţa de judecată.

9. Avocatul Poporului consideră că prevederile legale criticate sunt constituţionale. În acest sens, apreciază că nu poate fi reţinută critica privind contrarietatea acestora cu dispoziţiile art. 16 şi art. 45 din Constituţie, deoarece prin norma criticată se instituie o obligaţie legală în ceea ce priveşte desfăşurarea activităţii de achiziţii de deşeuri metalice feroase şi neferoase şi a aliajelor acestora, care se aplică tuturor persoanelor aflate în situaţia reglementată de ipoteza normelor juridice, fără a institui privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare. Totodată, potrivit dispoziţiilor art. 45 din Constituţie, este garantată exercitarea „În condiţiile legii”a accesului liber al persoanelor la o activitate economică, iar textul de lege criticat impune tocmai asemenea cerinţe legale. Accesul liber la o activitate economică nu exclude, ci, dimpotrivă, implică stabilirea unor limite de exercitare a libertăţii economice.

10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost reţinut prin dispozitivul de sesizare de către instanţa de judecată, îl constituie prevederile „art. 3 pct. 12 lit. b pct. ii din Legea nr. 38/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2011 privind interzicerea achiziţionării de la persoane fizice a metalelor feroase şi neferoase şi a aliajelor acestora utilizate în activitatea feroviară”. În realitate, având în vedere cadrul legislativ incident şi prevederile art. 62 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, potrivit cărora „Dispoziţiile de modificare şi de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta”, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă art. 1 alin. (12) lit. b) pct. (ii) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 31/2011 privind interzicerea achiziţionării de la persoane fizice a metalelor feroase şi neferoase şi a aliajelor acestora, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 217 din 30 martie 2011, aprobată cu modificări prin Legea nr. 17/2013, ordonanţă de urgenţă modificată şi completată prin Legea nr. 38/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr. 262 din 10 aprilie 2014. Potrivit reglementării criticate, „Operatorii economici autorizaţi din punctul de vedere al protecţiei mediului pentru colectarea/valorificarea deşeurilor prevăzute la alin. (11) au următoarele obligaţii: [...]

b) să completeze, cu respectarea legislaţiei în materia protecţiei persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, un borderou de achiziţie de deşeuri metalice feroase şi neferoase şi a aliajelor acestora, conform anexei care face parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă, care va cuprinde: [...]

(ii) datele de identificare ale persoanei fizice: numele, prenumele, seria şi numărul actului de identitate, codul numeric personal şi domiciliul;”.

13. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate aceste prevederi contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi şi art. 45 care consacră accesul liber al persoanei la o activitate economică.

14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile legale criticate au mai fost supuse controlului de neconstituţionalitate din perspectiva unor critici similare şi prin raportare la aceleaşi norme din Constituţia României, în acest sens fiind Decizia nr. 880 din 15 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 187 din 14 martie 2016.

15. Prin această decizie Curtea a constatat că reglementarea de către legiuitor a unor măsuri mai restrictive cu privire la condiţiile de achiziţionare de la persoane fizice a metalelor feroase şi neferoase şi a aliajelor acestora utilizate în activitatea feroviară a fost determinată, aşa cum reiese de altfel din chiar preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2011, de o serie de aspecte concrete, şi anume numărul mare al cazurilor de furturi de materiale şi componente ale infrastructurii feroviare şi degradările aduse instalaţiilor ca urmare a furturilor, cu consecinţa periclitării siguranţei circulaţiei trenurilor şi, implicit, a amplificării premiselor producerii unor evenimente cu consecinţe deosebit de grave, existând riscul de a nu se putea asigura condiţiile de siguranţă a circulaţiei trenurilor din cauza furtului echipamentelor speciale şi crescând, în aceeaşi măsură, şi valoarea pagubelor. Neadoptarea acestor măsuri putea afecta grav siguranţa circulaţiei prin crearea de perturbaţii majore în circulaţia şi manevra trenurilor. Aşa fiind, scopul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2011 a fost acela de a interzice achiziţionarea de la persoane fizice a metalelor feroase şi neferoase şi a aliajelor acestora utilizate în activitatea feroviară, rutieră, aeriană, maritimă şi fluvială, de transport cu metroul, de transport public şi electric de suprafaţă, de irigaţii şi desecări, în infrastructura pentru furnizarea utilităţilor de energie electrică, apă-canal, gaze şi termoficare, în infrastructura aferentă operaţiunilor de extracţie, prelucrare, distribuţie, transport şi comercializare a gazelor naturale, a petrolului şi a produselor petroliere, precum şi în semnalizarea şi dirijarea circulaţiei pe drumurile publice, de tipul şinelor, pieselor aparatelor de cale, materialului mărunt de cale, contraşinelor, ecliselor, părţilor componente ale instalaţiilor de siguranţa circulaţiei, cablurilor de semnalizare şi telecomunicaţii, componentelor instalaţiilor de electrificare, componentelor materialului rulant, instalaţiilor de semnalizare şi dirijare a circulaţiei, semnelor de circulaţie, semafoarelor, capacelor căminelor de vizitare sau părţilor componente şi altele asemenea, parazăpezilor sau părţilor componente ale unor construcţii metalice destinate pentru protecţia împotriva viscolului, avalanşelor, inundaţiilor sau altor calamităţi, a căror lipsă produce ori poate produce evenimente sau accidente cu victime omeneşti.

16. Prin decizia menţionată Curtea a constatat că, potrivit art. 1 alin. (11) şi (12) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 31/2011, metalele feroase şi neferoase şi aliajele acestora pot face obiectul operaţiunilor de comerţ numai în anumite condiţii. În speţă, nemulţumirea autorilor excepţiei de neconstituţionalitate este determinată de obligaţia de a insera în borderoul de achiziţie de deşeuri metalice feroase şi neferoase şi a aliajelor acestora datele de identificare ale persoanei fizice de la care achiziţionează asemenea deşeuri, astfel cum prevăd dispoziţiile criticate din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 31/2011, ceea ce, în opinia acestora, echivalează cu o operaţiune de prelucrare a datelor cu caracter personal.

17. În acest context, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale (exemplu fiind Decizia nr. 768 din 18 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 154 din 4 martie 2015), principiul libertăţii economice constituie, împreună cu libera iniţiativă, fundamentul economiei de piaţă, având un conţinut normativ complex, care priveşte atât începerea unei activităţi economice, cât şi desfăşurarea acesteia într-un mediu concurenţial nedistorsionat de bariere legale discriminatorii şi practici anticoncurenţiale, abuzive sau neloiale. În considerarea specificului economiei de piaţă, rolul statului este limitat la crearea cadrului general, economic, social şi politic necesar pentru derularea activităţii operatorilor economici, ceea ce implică adoptarea unor reglementări restrictive, dar în limitele impuse de asigurarea respectării drepturilor şi intereselor legitime ale tuturor, reglementări care nu pot afecta substanţa drepturilor. Accesul liber la o activitate economică nu exclude, ci, dimpotrivă, implică stabilirea unor limite de exercitare a libertăţii economice, prin interzicerea faptelor ilicite, prejudiciabile pentru societate sau pentru alte persoane. Totodată, stabilirea unei fapte ce constituie contravenţie (infracţiune) şi a sancţiunii aplicate acesteia reprezintă o opţiune legitimă a legiuitorului, care dă expresie preocupării statului pentru a asigura libertatea comerţului şi protecţia concurenţei loiale.

18. În consecinţă, libertatea economică nu este absolută, ci comportă anumite limite. Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 45 din Constituţie, atât accesul liber al persoanei la o activitate economică, cât şi exercitarea acesteia se desfăşoară „în condiţiile legii”, aşa cum a reţinut Curtea prin Decizia nr. 929 din 18 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 801 din 23 noiembrie 2007, sau Decizia nr. 31 din 14 ianuarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 150 din 8 martie 2010. Ca atare, libertatea economică nu apare ca un drept absolut al persoanei, ci este condiţionată de respectarea limitelor stabilite de lege, (imite ce urmăresc asigurarea unei anumite discipline economice ori protejarea unor interese generale. Altfel spus, libertatea economică nu se poate manifesta decât în limitele impuse de asigurarea respectării drepturilor şi intereselor legitime ale tuturor.

19. Prin urmare, pentru considerentele mai sus expuse, Curtea a constatat că prevederile legale criticate nu contravin normelor constituţionale invocate de autorii excepţiei de neconstituţionalitate.

20. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudenţa Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele deciziei menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea „MetalGusty” - S.R.L., cu sediul îh Chişcani, judeţul Brăila, şi Robert Florin Fetcu în Dosarul nr. 6.078/196/2015 al Judecătoriei Brăila - Secţia civilă şi constată că prevederile art. 1 alin. (12) lit. b) pct. (ii) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 31/2011 privind interzicerea achiziţionării de la persoane fizice a metalelor feroase şi neferoase şi a aliajelor acestora sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi generai obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Brăila - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 10 mai 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 285

din 10 mai 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, excepţie ridicată de Cimarosto Giovanni şi Fantinello Carlo în Dosarul nr. 1.948/290/2015 al Tribunalului Caraş-Severin. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.898D/2015.

2. La apelul nominal se prezintă, pentru autorii excepţiei de neconstituţionalitate, avocatul Mihaela Zlate, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul avocatului prezent, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care reiterează criticile formulate în faţa instanţei de judecată, fiind consemnate, totodată, şi în înscrisurile aflate la dosarul cauzei. În esenţă, susţine că prevederile art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 7/1996 sunt contrare dispoziţiilor art. 44 din Constituţie, întrucât, din perspectiva reglementării criticate, înregistrarea transferului de proprietate nu este posibilă având în vedere că hotărârea de radiere nu identifică bunurile, la fel cum, implicit, nu le identifică nici certificatul constatator de radiere, act succesiv hotărârii. Prin urmare, apreciază că se aduce atingere atributelor dreptului de proprietate al autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, care nu pot dispune de dreptul de folosinţă asupra bunului lor.

4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate. Arată, astfel, că autorii excepţiei nu formulează veritabile critici de neconstituţionalitate, ci deduc neconstituţionalitatea reglementării legale criticate dintr-o pretinsa contrarietate a prevederilor Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996 cu cele ale Legii societăţilor nr. 31/1990.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin încheierea din 18 noiembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 1.948/290/2015, Tribunalul Caraş-Severin a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996.

Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Cimarosto Giovanni şi Fantinello Carlo într-o cauză având ca obiect o plângere împotriva încheierii de înscriere în cartea funciară.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că sunt asociaţii unei societăţi, persoană juridică, dizolvată împotriva voinţei asociaţilor săi, în conformitate cu prevederile art. 237 alin. (1) lit. b) din Legea societăţilor nr. 31/1990. În acest context, fac referire şi la prevederile art. 171 din Regulamentul de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară nr. 700/2014, care prevăd situaţia transferului de proprietate al imobilelor în cazul radierii societăţii ca urmare a dizolvării voluntare. Arată că aceste prevederi din Legea societăţilor şi din Regulamentul de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară, extrem de clare în opinia autorilor excepţiei, sunt în contradicţie cu prevederile art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 7/1996, criticate în prezenta cauză, care nu fac în niciun fel distincţie între cazurile de fapt care determină transferul proprietăţii, împrejurare ce conduce la afectarea dreptului lor de proprietate.

7. Tribunalul Caraş-Severin apreciază că prevederile legale criticate sunt constituţionale. Arată, astfel, că procedura de soluţionare a cererilor de înscriere în cartea funciară are natură necontencioasă, registratorul neavând competenţa de a face o cercetare judecătorească a stării de fapt şi de drept, ci doar de a verifica dacă actul prezentat pentru înscriere îndeplineşte condiţiile de validitate prevăzute de lege şi dacă nu există impedimente la înscriere, ceea ce s-a şi întâmplat în cauză. Potrivit art. 29 din Legea nr. 7/1996, registratorul nu este ţinut să stabilească existenţa sau inexistenţa unui drept sau întinderea acestuia, ci numai a verifica, în mod preventiv, condiţiile de fond şi formă ale actului în temeiul căruia se solicită înscrierea raportat şi la situaţia de carte funciară care permite sau nu înscrierea.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

9. Guvernul, în punctul de vedere exprimat, opinează în sensul respingerii, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, arată că registratorul de carte funciară nu tranşează vreun litigiu şi nici nu stabileşte existenţa sau inexistenţa unui drept potrivnic în contradictoriu cu altă persoană, ci numai verifică, în mod preventiv, respectiv în scopul salvgardării ordinii publice şi a drepturilor ori intereselor legitime ale terţilor, condiţiile de validitate, de fond şi de formă, ale actului sau faptului juridic în temeiul căruia se solicită înscrierea în carta funciară. Este vorba, deci, de un control de legalitate, iar nu de rezolvarea unui diferend, deoarece încheierea de admitere sau de respingere a cererii de înscriere nu validează şi nici nu invalidează actul juridic în cauză, ceea ce se poate întâmpla doar în cazul unui proces declanşat la cererea părţii interesate (care are deschisă, în condiţiile legii, nu numai calea acţiunilor de drept comun, ci şi calea unor acţiuni specifice de carte funciară).

10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile avocatului prezent, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 720 din 24 septembrie 2015, potrivit cărora „în cazul în care registratorul admite cererea, dispune intabularea sau înscrierea provizorie prin încheiere, dacă înscrisul îndeplineşte următoarele condiţii limitative:

c) individualizează imobilul printr-un număr de carte funciară şi un număr cadastral sau topografic, după caz;.

13. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin că prevederile criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 44 referitoare la dreptul de proprietate privată.

14. Cu privire la situaţia de fapt concretă, Curtea reţine că, în speţă, prin cererea aflată pe rolul Tribunalului Caraş-Severin, Cimarosto Giovanni şi Fantinello Carlo (autori ai excepţiei de neconstituţionalitate) au formulat o plângere împotriva unei încheieri de reexaminare, respectiv de respingere, emise de Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Reşiţa în anul 2015, referitoare la intabularea dreptului de proprietate în cote-părţi de 95% - Cimarosto Giovanni, respectiv de 5% - Fantinello Carlo asupra unui imobil (apartament), achiziţionat de autori: excepţiei, acţionari în cadrul Societăţii Vivere - S.R.L. În anul 2006, În baza unui contract de vânzare-cumpărare. Astfel cum reiese din cuprinsul încheierii de sesizare, conform Sentinţei nr. 1.502/2008 pronunţate de Tribunalul Caraş-Severin într-un dosar al acestei instanţe, s-a dispus dizolvarea societăţii (Vivere - S.R.L.) în baza art. 237 alin. (1) lit. b) din Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, întrucât nicio persoană interesată nu a solicitat numirea unui lichidator, directorul Oficiului Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Caraş-Severin a solicitat, prin cerere, judecătorului delegat radierea societăţii, iar conform încheierii acestuia din 2009, s-a admis cererea formulată şi s-a dispus radierea societăţii. Aşa fiind, astfel cum reiese din certificatul constatator emis în anul 2014 de către Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Caraş-Severin, această societate a fost radiată în anul 2009, în temeiul prevederilor art. 237 alin. (8) şi (9) din Legea societăţilor nr. 31/1990. Ca urmare a radierii societăţii, Primăria Reşiţa a emis, în anul 2012, dispoziţia prin care s-a dispus scoaterea de pe rolul fiscal a societăţii, precum şi anularea deciziilor de impunere ulterioare radierii acesteia. Reclamanţii învederează faptul că societatea a fost dizolvată împotriva voinţei asociaţilor, iar nu prin voinţa acestora, sediul materiei fiind art. 237 din Legea societăţilor nr. 31/1990, neexistând o hotărâre a asociaţilor de repartizare a activelor, transferul proprietăţii asupra acestora efectuându-se ope legis, conform art. 237 alin. (8)-(10) din actul normativ menţionat. Aceştia se raportează şi la prevederile art. 171 alin. (3) din Regulamentul de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară nr. 700/2014, care reglementează tocmai situaţia în care se găseşte societatea reclamantă. Autorii excepţiei subliniază faptul că, deşi în cererea de reexaminare au expus toate aceste argumente, registratorul-şef nu a ţinut cont de ele şi, din eroare, acesta a considerat că reclamanţii au nevoie de un certificat constatator emis de către Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Caraş-Severin, în care să fie amintit imobilul în cauză.

15. Aşa fiind, consideră că prevederile art. 237 din Legea societăţilor nr. 31/1990 şi cele ale art. 171 din Regulamentul de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară nr. 700/2014 sunt în contradicţie cu prevederile art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, criticate în prezenta cauză.

16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate din perspectiva criticilor astfel formulate, Curtea reţine că autorii acesteia şi-au întemeiat argumentele de neconstituţionalitate pe o pretinsă necorelare între prevederile criticate din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, care nu fac niciun fel de distincţie Intre cazurile de fapt care determină transferul proprietăţii, şi cele cuprinse în Legea societăţilor nr. 31/1990 şi în Regulamentul de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară nr. 700/2014, necorelare ce a determinat, în viziunea acestora, o încălcare a dispoziţiilor art. 44 din Constituţie.

17. Plecând de la aceste premise, în jurisprudenţa sa, Curtea a statuat constant că nu se poate pronunţa asupra neconcordanţelor dintre diferite norme juridice, ci numai asupra înţelesului dispoziţiilor legale criticate în raport cu prevederile şi principiile constituţionale. De exemplu, prin Decizia nr. 495 din 16 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 63 din 19 ianuarie 2005, şi Decizia nr. 463 din 12 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea f, nr. 431 din 21 iunie 2011, Curtea a reţinut că examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acelui text cu dispoziţiile constituţionale pretins încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele şi raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparaţie la dispoziţii ori principii ale Constituţiei. Prin urmare, o astfel de situaţie nu constituie un veritabil argument pe care să se întemeieze neconstituţionalitatea prevederilor criticate, ci o eventuală contrarietate între norme legale din acelaşi domeniu sau din domenii pe care autorii excepţiei de neconstituţionalitate le apreciază ca fiind similare. Or, coordonarea legislaţiei în vigoare, sub aspectele menţionate, este de competenţa autorităţii legiuitoare.

18. Totodată, Curtea observă că autorii excepţiei sunt nemulţumiţi şi de modul de aplicare de către registratorul-şef a reglementărilor aplicabile în această materie. Or, eventualele greşeli de aplicare a legii nu pot constitui motive de neconstituţionalitate a textelor criticate şi, prin urmare, nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curte, fiind de competenţa instanţei de judecată învestite cu soluţionarea litigiului, respectiv a celor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege.

19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, excepţie ridicată de Cimarosto Giovanni şi Fantinello Carto în Dosarul nr. 1.948/290/2015 al Tribunalului Caraş-Severin.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Caraş-Severin şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea l.

Pronunţată în şedinţa din data de 10 mai 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind numirea unor membri ai Consiliului Statistic Naţional

 

Având în vedere Adresa Institutului Naţional de Statistică nr. 3.738/T.A. din 27 iunie 2016,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 12 alin. (3) şi (31) din Legea organizării şi funcţionării statisticii oficiale în România nr. 226/2009, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Se numesc pe o perioadă de 2 ani, în calitate de membri ai Consiliului Statistic Naţional, persoanele prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta decizie.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Sorin Sergiu Chelmu

 

Bucureşti, 20 iulie 2016.

Nr. 243.

 

ANEXĂ

 

Persoanele numite în calitate de membri al Consiliului Statistic Naţional (CSN)

 

Instituţia

Membru CSN

Institutul Naţional de Statistică

Tudorel Andrei - preşedinte

Academia Română

acad. Emilian Dobrescu

 

acad. Aurel Iancu

Academia de Studii Economice

prof. univ. dr. Nicolae Istudor - rector

 

prof. univ. dr. Marian Dărdală

Universitatea Bucureşti

prof. univ. dr. Dumitru Sandu

 

prof. univ. dr. Marian Preda

Ministerul Finanţelor Publice

Alina Ioana Burlă - director general

Comisia Naţională de Prognoză

dr. Ion Ghizdeanu - preşedinte

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice

Mihai Busuioc - secretar general

Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice

Ciprian Remus Dumitru - şef serviciu

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

Elena Tatomir - director general

Ministerul Fondurilor Europene

Claudia Măgdălina - şef Unitatea Centrală de Evaluare

Institutul de Prognoză Economică

acad. Lucian Liviu Albu - director

Institutul de Economie Agrară

dr. Cecilia Alexandri - director

Institutul Naţional de Cercetări Economice

George Georgescu - secretar ştiinţific

Confederaţia Naţională a Sindicatelor Libere din România - „Frăţia”

Corneliu Constantinoaia - secretar confederal

Confederaţia Naţională Sindicală „Cartel Alfa”

Petru Sorin Dandea - vicepreşedinte

Confederaţia Naţională a Patronatului Român

Cristian Nicolae Pârvan - director general executiv

Consiliul Naţional al întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România

Florin Jianu - preşedinte

Societatea Română de Radiodifuziune

Constantin Puşcaş - director economic

Societatea Română de Televiziune

Florentina Stan - şef serviciu resurse umane

Agenţia Naţională de Presă Agerpres

Cristina Gabriela Ţintescu - director financiar adjunct

Asociaţia Generală a Economiştilor din România (AGER)

prof. univ. dr. Valentina Vasile - vicepreşedinte

Societatea Română de Statistică

prof. univ. dr. Constantin Anghelache - prim-vicepreşedinte

Asociaţia Municipiilor din România

Constantin Mitache - director generai

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

pentru numirea doamnei Ioana Ursu în funcţia de secretar de stat la Ministerul Sănătăţii

 

Având în vedere Adresa Ministerului Sănătăţii nr. 1.654 din 7 iulie 2016, înregistrată la Cabinetul prim-ministrului cu nr. 5/4.497 din 7 iulie 2016,

în temeiul art. 15 lit. d) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, doamna Ioana Ursu se numeşte în funcţia de secretar de stat la Ministerul Sănătăţii.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Sorin Sergiu Chelmu

 

Bucureşti, 20 iulie 2016.

Nr. 244.

GUVERNUL ROMÂNIEI

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind eliberarea, la cerere, a domnului Paraschiv Gigel din funcţia de secretar de stat la Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice

 

Având în vedere cererea domnului Paraschiv Gigei, înregistrată la Cabinetul prim-ministrului cu nr. 5/4.698 din 19 iulie 2016,

în temeiul art. 15 lit. d) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Paraschiv Gigei se eliberează, la cerere, din funcţia de secretar de stat la Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Sorin Sergiu Chelmu

 

Bucureşti, 20 iulie 2016.

Nr. 245.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

pentru numirea domnului Laurenţiu-Dănuţ Vlad în funcţia de secretar de stat la Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice

 

Având în vedere Adresa Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice nr. 10.051 din 18 iulie 2016,

în temeiul art. 15 lit. d) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizi», domnul Laurenţiu-Dănuţ Vlad se numeşte în funcţia de secretar de stat la Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Sorin Sergiu Chelmu

 

Bucureşti, 20 iulie 2016.

Nr. 246.

GUVERNUL ROMÂNIEI

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind desemnarea domnului Dorin Emil Mantescu, consilier de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului, în calitate de preşedinte al Consiliului pentru aplicarea politicii în domeniul ajutorului de stat

 

În temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Art. 1. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Dorin Emil Mantescu, consilier de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului, este desemnat în calitate de preşedinte al Consiliului pentru aplicarea politicii în domeniul ajutorului de stat, organism consultativ interministerial, fără personalitate juridică.

Art. 2. - La data prevăzută la art. 1, Decizia prim-ministrului nr. 43/2016 privind desemnarea domnului Dragoş-Nicolae Pîslaru, consilier de stat în cadrul Cancelariei Primului-Ministru, în calitate de preşedinte al Consiliului pentru aplicarea politicii în domeniul ajutorului de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 78 din 3 februarie 2016, se abrogă.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Sorin Sergiu Chelmu

 

Bucureşti, 20 iulie 2016.

Nr. 247.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

pentru modificarea Deciziei prim-ministrului nr. 205/2013 privind numirea membrilor Comitetului de supraveghere al Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc

 

Având în vedere propunerea preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, formulată prin Adresa nr. A-PRS 2.243 din 6 iulie 2016, înregistrată la Cabinetul prim-ministrului cu nr. 5/4.496 din 7 iulie 2016,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 8 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2013 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Punctul 6 al articolului unic din Decizia prim-ministrului nr. 205/2013 privind numirea membrilor Comitetului de supraveghere al Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 30 aprilie 2013, cu modificările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„6. Doru Petru Dudaş, reprezentant al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală - membru neexecutiv.”

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Sorin Sergiu Chelmu

 

Bucureşti, 20 iulie 2016.

Nr. 248.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL ECONOMIEI, COMERŢULUI ŞI RELAŢIILOR CU MEDIUL DE AFACERI

 

ORDIN

privind aprobarea Listei standardelor române care adoptă standardele europene armonizate referitoare la ascensoare

 

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 410/2016 privind stabilirea condiţiilor pentru introducerea pe piaţă sau punerea în funcţiune a ascensoarelor şi pentru punerea la dispoziţie pe piaţă a componentelor pentru ascensoare,

în temeiul prevederilor art. 9 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 957/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, cu modificările şi completările ulterioare,

viceprim-ministrul, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri, emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Lista standardelor române care adoptă standardele europene armonizate referitoare la ascensoare, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului industriilor şi resurselor nr. 184/2003 privind aprobarea Listei cuprinzând standardele române care adoptă standardele europene armonizate referitoare la ascensoare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 338 din 19 mai 2003, cu modificările ulterioare.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Viceprim-ministru, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri,

Costin Grigore Borc

 

Bucureşti, 12 iulie 2016.

Nr. 780.

 

ANEXA

 

LISTA

standardelor române care adoptă standarde europene armonizate referitoare la ascensoare sub incidenţa Directivei 2014/33/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 de armonizare a legislaţiilor statelor membre referitoare la ascensoare şi la componentele de siguranţă pentru ascensoare, în conformitate cu OJ C 138/20.04.2016

 

Nr. crt.

Indicativ standard

Titlu standard

Standard înlocuit

Data încetării prezumţiei de conformitate a standardului înlocuit

Nota 1

1

SR EN 81-20:2015

Reguli de securitate pentru execuţia şi montarea ascensoarelor. Ascensoare pentru persoane şi de materiale Partea 20: Ascensoare pentru persoane şi ascensoare pentru persoane şi materiale

SR EN 81-1 +A3:2010; SR EN 81-2+A3:2010 Nota 2.1

31-08-17

2

SR EN 81-21+A1:2012

Reguli de securitate pentru execuţia şi montarea ascensoarelor. Ascensoare de persoane şi de materiale. Partea 21: Ascensoare noi de persoane şi de materiale şi persoane în clădiri existente

 

 

3

SR EN 81-22:2014

Reguli de securitate pentru execuţia şi montarea ascensoarelor. Ascensoare pentru transportul persoanelor şi materialelor.

Partea 22: Ascensoare electrice cu cale înclinată

 

 

4

SR EN 81-28:2004

Reguli de securitate pentru execuţia şi montarea ascensoarelor. Ascensoare de persoane şi de materiale. Partea 28: Alarmă la distanţă pentru ascensoare de persoane şi ascensoare de materiale

 

 

5

SR EN 81-50:2015

Reguli de securitate pentru execuţia şi montarea ascensoarelor. Examinări şi încercări.

Partea 50: Reguli de proiectare, calcule, examinări şi încercări ale componentelor ascensoarelor

SR EN 81-1+A3:2010; SR EN 81-2+A3:2010 Nota 2.1

31-08-17

6

SR EN 81-58:2004

Reguli de securitate pentru execuţia şi montarea ascensoarelor. Examinare şi încercări.

Partea 58: încercarea de rezistenţă la foc a uşilor de palier

 

 

7

SR EN 81-70:2004

Reguli de securitate pentru execuţia şi montarea ascensoarelor. Aplicaţii particulare pentru ascensoarele de persoane şi ascensoarele de persoane şi materiale. Partea 70: Accesibilitate în ascensoare pentru persoane, inclusiv persoane cu handicap

 

 

8

SR EN 81-70:2004/A1:2005

Reguli de securitate pentru execuţia şi montarea ascensoarelor. Partea 70: Accesibilitate în ascensoare pentru persoane, inclusiv persoane cu handicap

Nota 3

 

9

SR EN 81-71+A1:2007

Reguli de securitate pentru execuţia şi montarea ascensoarelor. Aplicaţii particulare pentru ascensoarele de persoane şi ascensoarele de

persoane şi materiale. Partea 71: Ascensoare rezistente la acte de vandalism

 

 

10

SR EN 81-72:2015

Reguli de securitate pentru execuţia şi montarea ascensoarelor. Aplicaţii particulare pentru ascensoare de persoane şi ascensoare de persoane şi materiale. Partea 72: Ascensoare de pompieri

SR EN 81-72:2004 Nota 2.1

31-08-17

11

SR EN 81-73:2005

Reguli de securitate pentru execuţia şi montarea ascensoarelor. Aplicaţii particulare pentru ascensoarele de persoane şi ascensoarele de persoane şi materiale. Partea 73: Funcţionarea ascensoarelor în caz de incendiu

 

 

12

SR EN 81-77:2014

Reguli de securitate pentru execuţia şi montarea ascensoarelor. Aplicaţii particulare pentru ascensoarele de persoane şi ascensoarele de persoane şi materiale. Partea 77: Ascensoare supuse condiţiilor seismice

 

 

13

SR EN 12016:2013

Compatibilitate electromagnetică. Standard gamă de produse pentru ascensoare, scări şi trotuare rulante. Imunitate

 

 

14

SR EN 12385-3+A1:2008

Cabluri de oţel. Securitate. Partea 3: Informaţii pentru utilizare şi pentru mentenanţă

 

 

15

SR EN 12385-5:2003

Cabluri de oţel. Securitate. Partea 5: Cabluri cu toroane pentru ascensoare

 

 

16

SR EN 12385-5:2003/AC:2006

Cabluri de oţel. Securitate. Partea 5: Cabluri cu toroane pentru ascensoare

 

 

17

SR EN 13015+A1 2008

Mentenanţa ascensoarelor şi scărilor rulante. Reguli pentru elaborarea instrucţiunilor de mentenanţă

 

 

18

SR EN 13411-7+A1:2009

Accesorii de capăt pentru cabluri din sârmă de oţel. Securitate. Partea 7: Papuc simetric pentru fixarea capetelor de cablu

 

 

 

Notă 1. În general, data încetării prezumţiei de conformitate va fi data retragerii („dow”) stabilită de către Organismul european de standardizare, însă se atrage atenţia utilizatorilor acestor standarde asupra faptului că aceasta poate diferi în anumite cazuri excepţionale.

Nota 2: Standardul nou (sau modificat) are aceeaşi sferă de aplicare ca standardul înlocuit. La data menţionată standardul înlocuit încetează să confere prezumţia de conformitate cu cerinţele esenţiale ale directivei.

Nota 3: În cazul modificărilor, standardul de referinţă este EN CCCCC:YYYY, modificările sale anterioare, dacă există, şi noua modificare menţionată. Prin urmare, standardul înlocuit se compune din EN CCCCC:YYYY şi modificările sale anterioare, dacă există, însă fără noua modificare menţionată. La data menţionată standardul înlocuit încetează să confere prezumţia de conformitate cu cerinţele esenţiale ale directivei.

 

ACTE ALE CASEI NAŢIONALE DE ASIGURĂRI D E SĂNĂTATE

 

CASA NAŢIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

 

ORDIN

privind modificarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate curative pentru anii 2015 şi 2016, aprobate prin Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 185/2015

 

Văzând Referatul de aprobare nr. DG 1.320 din 19 iulie 2016 al directorului general al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,

având în vedere art. 51 alin. (1) lit. b) şi alin. (5) lit. b) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Hotărârea Guvernului nr. 399/2016 privind desfiinţarea Centrului Clinic de Urgenţă de Boli Cardiovasculare „Acad. Vasile Cândea” Bucureşti şi reorganizarea Spitalului Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila”, precum şi Hotărârea Guvernului nr. 206/2015 privind aprobarea programelor naţionale de sănătate pentru anii 2015 şi 2016, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 291 alin. (2) din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi art. 17 alin. (5) din Statutul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972/2006, cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate emite următorul ordin:

Art. I. - Normele tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate curative pentru anii 2015 şi 2016, aprobate prin Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 185/2015, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 şi 219 bis din 1 aprilie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La capitolul VII, tabelul cuprinzând „Creditele bugetare şi de angajament aferente programelor naţionale de sănătate curative pentru anul 2016” se modifică şi va avea următorul cuprins:

 

Creditele bugetare şi de angajament aferente programelor naţionale de sănătate curative pentru anul 2016

 

 

 

- mii lei -

Denumire program de sănătate

Credite de angajament an 2016

Credite bugetare an 2016

Programul naţional de oncologie, din care:

1.820.600,00

1.729.827,00

Subprogramul de tratament al bolnavilor cu afecţiuni oncologice (adulţi şi copii)

1.652.936,00

1.562.363,00

Subprogramul de monitorizare a evoluţiei bolii la pacienţii cu afecţiuni oncologice prin PET - CT (adulţi şi copii)

14.928,00

14.928,00

Subprogramul de reconstrucţie mamară după afecţiuni oncologice prin endoprotezare

1,234,00

1.202,00

Subprogramul de diagnostic imunofenotipic, citogenetic şi biomolecular al leucemiei acute (adulţi şi copii)

1.502,00

1.334,00

Subprogramul de radioterapie a bolnavilor cu afecţiuni oncologice (adulţi şi copii)

150.000,00

150.000,00

Programul naţional de diabet zaharat

927.801,00

883.189,00

Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană

71.784,00

66.633,00

Programul naţional de tratament pentru boli rare

121.486,00

128.919,00

Programul naţional de tratament al bolilor neurologice

109.808,00

110.350,00

Programul naţional de tratament al hemofiliei şi talasemiei

74.727,00

75.302,00

Programul naţional de tratament al surdităţii prin proteze auditive implantabile (implant cohlear şi proteze auditive)

24.664,00

24.664,00

Programul naţional de boli endocrine

8.124,00

8.557,00

Programul naţional de ortopedie

75.091,00

75.091,00

Programul naţional de terapie intensivă a insuficienţei hepatice

762,00

762,00

Programul naţional de boli cardiovasculare

111.746,00

111.746,00

Programul naţional de sănătate mintală

1.670,00

1.810,00

Programul naţional de diagnostic şi tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanţă, din care:

33.364,00

33.364,00

Subprogramul de radiologie intervenţională

20.360,00

20.360,00

Subprogramul de diagnostic şi tratament al epilepsiei rezistente la tratamentul medicamentos

11.832,00

11.832,00

Subprogramul de tratament al hidrocefaliei congenitale sau dobândite la copil

218,00

218,00

Subprogramul de tratament al durerii neuropate prin implant de neurostimulator medular

954,00

954,00

Programul naţional de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţă renală cronică

888.238,00

888.238,00

Total

4.269.865,00

4.138.452,00”

 

2. La capitolul VIII, titlul „Programul naţional de boli cardiovasculare”, subtitlul „Unităţi care derulează programul”, litera d) a punctului 1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,d) Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central Dr. Carol Davila;”.

3. La capitolul VIII, titlul „Programul naţional de boli cardiovasculare”, subtitlul „Unităţi care derulează programul”, litera d) a punctului 2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,d) Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central Dr. Carol Davila;”.

4. La capitolul VIII, titlul „Programul naţional de boli cardiovasculare”, subtitlul „Unităţi care derulează programul”, litera d) a punctului 3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,d) Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central Dr. Carol Davila;”.

5. La capitolul VIII, titlul „Programul naţional de boli cardiovasculare”, subtitlul „Unităţi care derulează programul”, litera d) a punctului 4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,d) Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central Dr. Carol Davila;”.

6. La capitolul VIII, titlul „Programul naţional de boli cardiovasculare”, subtitlul „Unităţi care derulează programul”, litera d) a punctului 5) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,d) Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central Dr. Carol Davila;”.

7. La capitolul VIII, titlul „Programul naţional de boli cardiovasculare”, subtitlul „Unităţi care derulează programul”, litera g) a punctului 6) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,g) Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central Dr. Carol Davila;”.

8. La capitolul VIII, titlul „Programul naţional de boli cardiovasculare”, subtitlul „Unităţi care derulează programul”, litera b) a punctului 8) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,b) Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central Dr. Carol Davila;”.

Art. II. - Direcţiile de specialitate din cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, casele de asigurări de sănătate şi unitatea sanitară menţionată la art. I vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,

Gheorghe-Radu Ţibichi

 

Bucureşti, 19 iulie 2016.

Nr. 446.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.