MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 566/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 566         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 26 iulie 2016

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 317 din 17 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 301 alin. (1) din Codul penal

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

522. - Hotărâre pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 520/2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare fiscală

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

250. - Decizie pentru încetarea aplicabilităţii Deciziei prim-ministrului nr. 115/2015 privind constituirea Comitetului interministerial pentru punerea în executare a Deciziei civile nr. 3.237/2012, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în Dosarul nr. 9.248/2/2010

 

251. - Decizie privind suspendarea, la cerere, a raportului de serviciu al domnului Drăghiea Nicolae, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului

 

252. - Decizie privind numirea doamnei Anca Drăgoi în funcţia de secretar de stat la Ministerul Culturii

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.098. - Ordin al ministrului finanţelor publice pentru abrogarea Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 110/2007 privind aprobarea Procedurii de gestionare a documentelor administrative de însoţire, întocmite în cazul deplasării produselor accizabile în regim suspensiv

 

ACTE ALE CASEI NAŢIONALE DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

 

412. - Ordin privind aprobarea regulilor de confirmare din punctul de vedere al datelor clinice şi medicale la nivel de pacient pentru cazurile spitalizate în regim de spitalizare continuă şi de zi, precum şi a metodologiei de evaluare a cazurilor neconfirmate din punctul de vedere al datelor clinice şi medicale pentru care se solicită reconfirmarea

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 317

din 17 mai 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 301 alin. (1) din Codul penal

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Cristina Teodora Pop - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Cosmin Grancea.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 301 din Codul penal, excepţie ridicată de Mihai Claudiu Tusac în Dosarul nr. 720/36/2014 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie, care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.283 D/2015.

2. La apelul nominal răspunde autorul excepţiei, reprezentat de domnul avocat Antoniu Obancia din cadrul Baroului Bucureşti. Se constată lipsa celorlalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, la dosarul cauzei, Municipiul Mangalia, prin primar, a depus note scrise prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată.

4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului autorului excepţiei, care solicită Curţii pronunţarea unei decizii interpretative, prin care să constate că prevederile art. 301 din Codul penal privind conflictul de interese sunt constituţionale în măsura în care teza „cu care s-a aflat în raporturi de muncă” are înţelesul ca funcţionarul în cauză a fost în raporturi de muncă cu persoana căreia, din postura de funcţionar, ulterior dobândită, îi creează un folos, sau că sensul raportului de muncă trebuie să fie unic, aşa încât funcţionarul în cauză a primit o retribuţie de la persoana pe care, fiind ulterior numită într-o funcţie publică, o recompensează cu un anumit folos. Se susţine că textul criticat nu întruneşte condiţiile de claritate, precizie şi previzibilitate prevăzute de art. 1 alin. (5) din Constituţie. Se arată că legiuitorul, prin introducerea în Codul penal a acestei infracţiuni, a urmărit sancţionarea funcţionarului care, în mod conştient şi deliberat, satisface interese personale prin îndeplinirea atribuţiilor publice, precum şi sancţionarea lipsei depunerii de către funcţionar a tuturor diligentelor în vederea satisfacerii interesului public, acesta încercând să-şi satisfacă propriul interes sau pe cel al uneia dintre persoanele arătate în cuprinsul textului criticat, printre care şi persoana cu care s-a aflat în raport de muncă Se susţine că prevederile art. 301 din Codul penal trebuie citite în felul următor: „funcţionarul care participă la luarea unei decizii prin care creează un folos unei persoane cu care s-a aflat Într-un raport de muncă”. Se mai arată că favorizarea este comisă cu titlu de retribuţie a unor servicii anterioare. Se face referire la Decizia Curţii Constituţionale nr. 603 din 6 octombrie 2015 şi se arată că, în completarea acesteia, Curtea trebuie să se pronunţe cu privire la sintagma „cu care s-a aflat în raporturi de muncă* în acest din urmă sens, se susţine că funcţionarul care este subiect activ al infracţiunii trebuie să fi fost ei însuşi parte a acelui raport de muncă şi nu să fi fost conducător al unei entităţi la care persoana, care acum este favorizată, este un simplu angajat.

5. Reprezentantul Ministerului Public arată că, în realitate, autorul excepţiei a susţinut în faţa Curţii Constituţionale şi argumente ce nu au fost invocate în faţa Curţii de Apel Constanţa. Se arată că, în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, în forma sa ridicată în faţa Curţii de Apel Constanţa, s-a arătat că interpretarea infracţiunii de conflict de interese este făcută diferit în rechizitoriul întocmit de procuror şi în expunerea de motive a Legii nr. 278/2006 pentru modificarea şi completarea Codului penal, precum şi pentru modificarea şi completarea altor legi şi că în rechizitoriu nu s-a reţinut dacă infracţiunea este de pericol sau de rezultat, legătura de cauzalitate şi sensul noţiunii ele obţinere a unui folos. Se arată că o astfel de excepţie este inadmisibilă, nefiind sarcina Curţii să se preocupe dacă rechizitoriul este sau nu bine întocmit. Referitor la noţiunea de „folos”, se arată că instanţa de contencios constituţional s-a pronunţat prin Decizia nr. 85 din 23 februarie 2016, paragraful 18, prin care a reţinut că noţiunea de „folos” din cuprinsul art. 301 din Codul penal corespunde cerinţelor de claritate prevăzute de art. 1 alin. (5) din Constituţie. Se susţine că, oral, în faţa Curţii Constituţionale, autorul invocă faptul că noţiunea de „raport de muncă” nu ar fi una care să îndeplinească cerinţele de calitate a legii, ce rezultă din dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie. Se arată ca această din urmă critică nu a fost invocată în faţa Curţii de Apel Constanţa, neexistând la dosar opinia acestei curţi de apel şi nici puncte de vedere trimise de către autorităţile prevăzute la art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, excepţia fiind invocată direct în faţa Curţii Constituţionale. Se arată că, dacă instanţa de contencios constituţional va trece peste acest aspect, trebuie să observe că s-a pronunţat asupra chestiunilor de drept invocate prin jurisprudenţa la care face trimitere autorul excepţiei, respectiv Decizia nr. 603 din 6 octombrie 2015, prin care a constatat că noţiunea de „raport de muncă” este una care întruneşte condiţiile prevăzute la art. 1 alin. (5) din Constituţie. Se conchide ca se încearcă, de fapt, obţinerea de la Curtea Constituţională a unei decizii de achitare.

6. Având cuvântul în replică, reprezentantul autorului excepţiei susţine că toate argumentele invocate în faţa Curţii Constituţionale au fost invocate şi în faţa Curţii de Apel Constanţa - Secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie, cu prilejul ridicării excepţiei de neconstituţionalitate, şi că la aspectele referitoare la elementele de fapt ale cauzei s-a făcut trimitere doar pentru o mai completă motivare.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

7. Prin încheierea din 1 iulie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 720/36/2014, Curtea de Apel Constanţa - Secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 301 din Codul penal, excepţie ridicată de Mihai Claudiu Tusac, într-o cauză având ca obiect stabilirea vinovăţiei autorului excepţiei sub aspectul săvârşirii, în concurs, a două infracţiuni de conflict de interese, fapte incriminate la art. 2531 din Codul penal din 1969 şi art. 301 din Codul penal.

8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că prevederile art. 301 din Codul penal sunt neconstituţionale, în măsura în care acestea se interpretează în sensul că poate fi reţinută infracţiunea de conflict de interese atunci când între subiectul activ al infracţiunii şi cel pasiv nu au existat raporturi comerciale ori de muncă directe, iar subiectul activ nu a beneficiat, în urma săvârşirii acesteia, de foloase de orice natură. În susţinerea acestei excepţii, autorul arată că textul criticat nu îndeplineşte condiţiile de claritate, precizie şi previzibilitate, încălcând dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie. Se arată că înţelesul noţiunii de conflict de interese, astfel cum infracţiunea a fost reţinută în rechizitoriu, este diferit de cel dat acestei noţiuni în expunerea de motive a legii prin care această infracţiune a fost introdusă în legislaţia penală românească (respectiv, Legea nr. 278/2006 pentru modificarea şi completarea Codului penal, precum şi pentru modificarea şi completarea altor legi) şi în doctrină. Se susţine că diferenţele anterior referite privesc următoarele aspecte: natura de infracţiune de pericol şi infracţiune de rezultat a conflictului de interese, obligaţia de a dovedi legătura de cauzalitate şi existenţa unui folos material procurat prin săvârşirea infracţiunii de conflict de interese, ca element esenţial al conţinutului constitutiv al acestei infracţiuni. Se mai susţine că, din aceeaşi expunere de motive, se înţelege că incriminarea conflictului de interese are în vedere o satisfacere de către subiectul activ a unui interes personal în dauna interesului public, sau, altfel spus, interesul public este vătămat prin ceea ce constituie folos material procurat în favoarea autorului faptelor. Se susţine că, în dezacord cu aceste considerente care au stat la baza incriminării conflictului de interese, în cazul autorului excepţiei, acuzat de săvârşirea infracţiunii de conflict de interese în calitate de primar, nu a fost reţinută existenţa unui folos material produs prin faptele reţinute în sarcina sa în rechizitoriu. Se arată că, în cauză, infracţiunea de conflict de interese a fost reţinută ca urmare a încheierii unui contract de asistenţă juridică între Municipiul Mangalia, prin primar, şi un avocat, care în aceeaşi perioadă era şi angajat în cadrul Primăriei, aşa încât acest contract era expresia raportului juridic în temeiul căruia Primăria era cea care beneficia de servicii de asistenţă juridică în schimbul unui onorariu, şi nu autorul excepţiei. Se conchide că dispoziţiile art. 301 din Codul penal se alătură altor acte normative, fără a se putea corobora cu acestea, aspect ce conduce la imposibilitatea de prefigurare a interpretării că, prin faptele sale, o persoană aflată în situaţia autorului excepţiei de neconstituţionalitate ar vătăma valori sociale ocrotite prin această normă de incriminare.

9. Curtea de Apel Constanţa - Secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie susţine că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se arată, în acest sens, că din cuprinsul dispoziţiilor art. 301 din Codul penal reies, în mod clar, obiectul juridic, subiectul activ, elementul material al laturii obiective şi latura subiectivă ale infracţiunii, precum şi modalităţile şi momentul consumării ei. Se susţine că argumentele aduse în susţinerea excepţiei nu vizează constituţionalitatea textului criticat, ci modalitatea de întocmire a rechizitoriului şi de reţinere şi încadrare a faptelor săvârşite. Se face trimitere la Decizia Curţii Constituţionale nr. 2 din 15 ianuarie 2014.

10. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

11. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se susţine că noţiunea de „foloase materiale” nu este de natură a afecta previzibilitatea normei penale criticate, orice destinatar al acesteia putând cunoaşte înţelesul sintagmei şi putând să îşi adapteze conduita exigenţelor legii, aceasta cu atât mai mult cu cât dispoziţiile art. 301 din Codul penal se adresează unei categorii de persoane care, prin natura funcţiei lor, au obligaţia de a se supune unor rigori mai stricte ale profesiei şi de a cunoaşte în detaliu legea care le reglementează drepturile şi obligaţiile profesionale. Se mai susţine că întregul conţinut al normei de incriminare are o redactare clară, previzibilă şi accesibilă. Se reţine faptul că autorul excepţiei nu formulează reale  critici de neconstituţionalitate, ci este nemulţumit de interpretarea dată dispoziţiilor art. 301 din Codul penal prin rechizitoriul întocmit în cauză. Se conchide că simpla interpretare a normei penale de către organul judiciar care a întocmit rechizitoriul într-un sens pe care autorul excepţiei îl consideră contrar intenţiei legiuitorului nu este de natură a duce la concluzia lipsei de previzibilitate a textului criticat.

12. Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se susţine că textul criticat nu contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) şi că prevederile art. 121 alin. (2) din Constituţie nu sunt aplicabile în cauză. În ceea ce priveşte pretinsa încălcare prin dispoziţiile art. 301 din Codul penal a prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, se arată că norma de incriminare criticată întruneşte cerinţele de claritate, precizie şi previzibilitate a legii, astfel încât destinatarii săi au posibilitatea să prevadă consecinţele care decurg din nerespectarea normei şi să îşi adapteze conduita potrivit acesteia. Se mai arată că instanţele judecătoreşti interpretează legea, în mod necesar, în procesul soluţionării cauzelor cu care sunt învestite, interpretarea fiind o fază indispensabilă procesului de aplicare a legii,

13 Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele tor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 301 din Codul penal. Din analiza excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea reţine însă că autorul critică, în realitate, prevederile art. 301 alin. (1) din Codul penal, care au următorul cuprins: „(1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică

16. Se susţine că textul criticat contravine prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) referitor la statul român şi ale art. 121 alin. (2) cu privire la autorităţile comunale şi orăşeneşti.

17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii prevederilor art. 301 alin. (1) din Codul penal prin Decizia nr. 603 din 6 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 13 noiembrie 2015, prin care a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma „raporturi comerciale”din cuprinsul dispoziţiilor art. 301 alin. (1) din Codul penal este neconstituţională. Cu acest prilej, Curtea a stabilit că standardul constituţional de protecţie a libertăţii individuale impune ca limitarea acesteia să se realizeze într-un cadru normativ care, pe de o parte, să stabilească expres cazurile de limitare a acestei valori constituţionale, iar, pe de altă parte, să prevadă într-un mod clar, precis şi previzibil aceste cazuri. În aceste condiţii, lipsa de claritate, precizie şi previzibilitate a sintagmei „raporturi comerciale* din cuprinsul textului criticat face neclare şi imprevizibile condiţiile restrângerii libertăţii individuale, drept fundamental prevăzut la art. 23 din Constituţie. De altfel, marja de apreciere a legiuitorului, atunci când se pune în discuţie art. 23 din Constituţie, este supusă unui control strict al Curţii Constituţionale, fiind aşadar una limitată.

18. Potrivit prevederilor art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, „nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale întrucât încheierea de sesizare a Curţii Constituţionale cu prezenta excepţie de neconstituţionalitate a fost pronunţată pe data de 1 iulie 2015, iar constatarea neconstituţionalităţii textului criticat a intervenit, prin pronunţarea şi publicarea Deciziei nr. 603 din 6 octombrie 2015, după data încheierii anterior referite, urmează ca excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 301 alin. (1) din Codul penal să fie respinsă ca devenită inadmisibilă sub aspectul criticii referitoare la sintagma „raporturi comerciale” din cuprinsul acestora (a se vedea Decizia nr. 531 din 12 decembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 107 din 12 februarie 2014).

19. Prevederile art. 301 din Codul penal sunt similare dispoziţiilor art. 2531 din Codul penal din 1969, asupra cărora instanţa de contencios constituţional s-a pronunţat prin Decizia nr. 2 din 15 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 29 ianuarie 2014, şi Decizia nr. 85 din 23 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 25 aprilie 2016.

20. Având în vedere cele reţinute prin deciziile anterior referite, cu privire la caracterul necuvenit al folosului material, Curtea reţine că prevederea acestui caracter în ipoteza normei de incriminare ar fi lipsită de fundament, în raport cu obiectul juridic special al infracţiunii de conflict de interese, respectiv relaţiile sociale referitoare la buna desfăşurare a activităţii de serviciu, activitate care nu se poate realiza în condiţiile îndeplinirii unor acte cu încălcarea principiilor imparţialităţii, integrităţii, transparenţei deciziei şi supremaţiei interesului public în exercitarea demnităţilor şi funcţiilor publice. S-a reţinut, astfel, că infracţiunea de conflict de interese nu poate presupune doar obţinerea unor foloase materiale necuvenite, ci obţinerea oricărui tip de folos, întrucât incriminarea nu urmăreşte sancţionarea unor situaţii în care sunt încălcate normele legale care conferă temei şi justificare obţinerii unor foloase materiale, ci a situaţiilor în care exercitarea imparţială a atribuţiilor de serviciu ale funcţionarului public ar putea fi afectată.

21. Referitor la noţiunea de „folos necuvenit” din ipoteza normei penale criticate, prin aceleaşi decizii, Curtea a reţinut că aceasta are în vedere orice tip de folos, întrucât scopul incriminării este acela al protejării relaţiilor sociale referitoare la exercitarea atribuţiilor de serviciu ale funcţionarului public, exercitare ce este obligatoriu a fi caracterizată prin imparţialitate. Prin urmare, săvârşirea infracţiunii de conflict de interese, astfel cum este reglementată la art. 2531 din Codul penal din 1969, poate 11 reţinută ori de câte ori săvârşirea ei determină obţinerea de către subiectul activ a unui folos care nu îi este atribuit conform dispoziţiilor legale în vigoare, indiferent de natura acestuia. Pentru aceste motive, Curtea a constatat că sintagma „folos necuvenit” respectă standardele de calitate a legii penale, fiind conforme dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie.

22. În ceea ce priveşte pretinsa încălcare, prin textul criticat, a dispoziţiilor art. 121 alin. (2) din Constituţie, Curtea reţine că acestea reglementează funcţionarea consiliilor locale şi a primarilor, în condiţiile legii, ca autorităţi administrative autonome. Aşa fiind, dispoziţiile art. 301 alin. (1) din Codul penal nu contravin normei constituţionale anterior referite, ci constituie, în realitate, o formă de protecţie a relaţiilor sociale formate în domeniul funcţionării consiliilor locale şi a primarilor, prin intermediul normelor de drept penal. Aceasta reflectă preocuparea legiuitorului pentru asigurarea corectitudinii, a transparenţei şi a probităţii exercitării funcţiilor publice de către primari şi în cadrul consiliilor locale, prin incriminarea faptelor de conflict de interese.

23. Curtea reţine că, în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul formulează şi critici referitoare la modalitatea de întocmire a rechizitoriului şi la faptul că înţelesul noţiunii de conflict de interese, astfel cum infracţiunea a fost reţinută în rechizitoriu, este diferit de cel dat acestei noţiuni îh expunerea de motive a legii prin care această infracţiune a fost introdusă în legislaţia penală românească (respectiv, Legea nr. 278/2006 pentru modificarea şi completarea Codului penal, precum şi pentru modificarea şi completarea altor legi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 601 din 12 iulie 2006) şi în doctrină, precum şi la dezacordul dintre considerentele care au stat la baza incriminării conflictului de interese şi cele ale reţinerii, în sarcina sa a acestei infracţiuni, fără să fi fost probată existenţa unui folos material produs prin faptele arătate în rechizitoriu. Aceste argumente nu vizează 1hsă constituţionalitatea dispoziţiilor art. 301 alin. (1) din Codul penal, ci interpretarea şi aplicarea acestora de către organele judiciare. Or, potrivit art. 2 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, „Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată

24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin, (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 301 alin. (1) din Codul penal sub aspectul criticii referitoare la sintagma „raporturi comerciale” din cuprinsul acestora, excepţie ridicată de Mihai Claudiu Tusac în Dosarul nr. 720/36/2014 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie.

2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Mihai Claudiu Tusac în Dosarul nr. 720/36/2014 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie şi constată că dispoziţiile art. 301 alin. (1) din Codul penai sunt constituţionale în raport cu celelalte critici formulate.

Decizia se comunică Curţii de Apel Constanţa - Secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa din data de 17 mai 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Cristina Teodora Pop

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 520/2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală

 

În temeiul prevederilor art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - Hotărârea Guvernului nr. 520/2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 30 iulie 2013, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 7 litera A, punctul 8 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„8. participă la elaborarea modificărilor şi completărilor aduse Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, şi Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, a proiectelor de norme metodologice, precum şi a altor acte normative care conţin prevederi referitoare la impozite, taxe, contribuţii şi alte venituri date în administrare, potrivit legii;”.

2. La articolul 11, alineatele (5), (9) şi (10) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(5) Răspunderile şi atribuţiile celor 4 vicepreşedinţi se stabilesc prin ordin al preşedintelui Agenţiei.

....................................................................................................................

(9) în cazul în care preşedintele Agenţiei, din motive întemeiate, nu îşi poate exercita atribuţiile, îl deleagă prin ordin pe unul dintre cei 4 vicepreşedinţi să exercite aceste atribuţii, cu informarea ministrului finanţelor publice.

(10) în cazul în care unul dintre vicepreşedinţii Agenţiei, din motive întemeiate, nu îşi poate exercita atribuţiile, acestea vor fi delegate către unul dintre ceilalţi 3 vicepreşedinţi.”

3. La articolul 132, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

- Art. 132. - (1) în cadrul aparatului propriu al Agenţiei se organizează şi funcţionează Direcţia generală executări silite cazuri speciale, structură fără personalitate juridică, cu atribuţii de ducere la îndeplinire a măsurilor asigurătorii şi efectuare a procedurii de executare silită în cazurile speciale de executare silită care fac obiectul hotărârilor judecătoreşti pronunţate în materie penală, precum şi în alte cazuri stabilite prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, respectiv de valorificare a bunurilor sechestrate şi/sau confiscate în materie penală, prin modalităţile prevăzute de lege, inclusiv de coordonare şi monitorizare ale modalităţilor de executare silită şi valorificare.

(2) Personalul încadrat la structura prevăzută la alin. (1) poartă în timpul serviciului uniformă, însemne distinctive şi ecusoane, care se atribuie gratuit.”

4. La articolul 132, după alineatul (1) se introduc două noi alineate, alineatele (11) şi (12), cu următorul cuprins.

(11) în cadrul Direcţiei generale executări silite cazuri speciale funcţionează Serviciile executări silite cazuri speciale regionale, având ca atribuţii ducerea la îndeplinire a măsurilor asigurătorii şi efectuarea procedurii de executare silită, precum şi valorificarea bunurilor sechestrate şi/sau confiscate în materie penală, în cazurile speciale şi în alte cazuri prevăzute prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

(12) Serviciile executări silite cazuri speciale regionale au competenţă pe teritoriul naţional în exercitarea atribuţiilor de serviciu.”

5. La articolul 15, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

„(3) Inspectorii antifraudă sunt împuterniciţi să efectueze control pe teritoriul naţional.”

6. La articolul 21, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 21. - (1) Direcţia generală a vămilor este coordonată de un vicepreşedinte, cu rang de subsecretar de stat, numit prin decizie a prim-ministrului şi este condusă de un director general, numit prin ordin al preşedintelui Agenţiei.”

7. Anexa nr. 1 „Structura organizatorică a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală se modifică şi se înlocuieşte cu anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

8. La anexa nr. 8, la pct. I „Mijloace de transport şi consumul de carburanţi pentru activităţi specifice Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală”, nr. crt. 1, poziţia 1.1, şi nr. crt. 2, prima poziţie, se modifică şi vor avea următorul cuprins:

 

Nr. crt.

Unitatea

Tipul mijlocului de transport

Numărul maxim aprobat (bucăţi)

Consumul maxim de carburant pentru un autovehicul (litri/lună)

1. Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - aparat propriu

 

1.1. parc auto demnitari, înalţi funcţionari publici şi asimilaţi

autoturism*

7

400

....................

....................

....................

....................

2. Direcţia generală antifraudă fiscală

 

 

autoturism operativ pentru acţiunile de prevenire şi combatere a actelor şi faptelor de evaziune fiscală, frauda fiscală şi vamală

483

500

 

....................

....................

....................

....................

 

Art. II. - Încadrarea personalului Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală în numărul maxim de posturi aprobat şi în noua structură organizatorică se face în termen de minimum 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, cu respectarea condiţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare.

Art. III. - Prezenta hotărâre intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează;

Ministrul finanţelor publice,

Anca Dana Dragu

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Dragoş-Nicolae Pîslaru

 

Bucureşti, 20 iulie 2016.

Nr. 522.

 

ANEXÂ 1)

(Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 520/2013)

 

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală

 

 


*) Funcţionează la nivel de serviciu.

**) Direcţiile generale an personalitate juridică.

***) Deserveşte direct Direcţia Generală a Vămilor, direcţiile regionale vamale fi birourile vamale.

 

1) Anexa este reprodusă în facsimil.

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

pentru încetarea aplicabilităţii Deciziei prim-ministrului nr. 115/2015 privind constituirea Comitetului interministerial pentru punerea în executare a Deciziei civile nr. 3.237/2012, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în Dosarul nr. 9.248/2/2010

 

Având în vedere Adresa Ministerului Justiţiei nr. 3/23.016,89.382 din 19 iulie 2016, înregistrată la Secretariatul General al Guvernului cu nr. 20/12.510/SSC din 20 iulie 2016,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii încetează aplicabilitatea Deciziei prim-ministrului nr. 115/2015 privind constituirea Comitetului interministerial pentru punerea în executare a Deciziei civile nr. 3.237/2012, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în Dosarul nr. 9.248/2/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 7 aprilie 2015.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Sorin Sergiu Chelmu

 

Bucureşti, 26 iulie 2016.

Nr. 250

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind suspendarea, la cerere, a raportului de serviciu al domnului Drăghiea Nicolae, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului

 

Având în vedere Cererea domnului Drăghiea Nicolae privind suspendarea raportului de serviciu, înregistrată la Secretariatul General al Guvernului cu nr. 20/12.320/SSC din 18 iulie 2016,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 19 alin. (1) lit. b) şi al art. 117 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 54 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data de 15 august 2016 se suspendă, la cerere, raportul de serviciu al domnului Drăghiea Nicolae, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului, pe o perioadă de 3 ani.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Sorin Sergiu Chelmu

 

Bucureşti, 26 iulie 2016.

Nr. 251.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind numirea doamnei Anca Drăgoi în funcţia de secretar de stat la Ministerul Culturii

 

Având în vedere Adresa Ministerului Culturii nr. 5.582 din 22 iulie 2016, în temeiul art. 15 lit. d) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, doamna Anca Drăgoi se numeşte în funcţia de secretar de stat la Ministerul Culturii.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Sorin Sergiu Chelmu

 

Bucureşti, 26 iulie 2016.

Nr. 252.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

 

ORDIN

pentru abrogarea Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 110/2007 privind aprobarea Procedurii de gestionare a documentelor administrative de însoţire, întocmite în cazul deplasării produselor accizabile în regim suspensiv

 

În temeiul prevederilor art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere prevederile art. 5 alin, (1) şi (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare,

în baza Regulamentului (CE) nr. 684/2009 al Comisiei din 24 iulie 2009 de implementare a Directivei 2008/118/CE a Consiliului în ceea ce priveşte procedurile informatizate pentru deplasarea produselor accizabile în regim suspensiv de accize, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul finanţelor publice emite următorul ordin:

Art. 1. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 110/2007 privind aprobarea Procedurii de gestionare a documentelor administrative de însoţire, întocmite în cazul deplasării produselor accizabile în regim suspensiv, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 121 din 19 februarie 2007, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul finanţelor publice,

Daniela Pescaru,

secretar de stat

 

Bucureşti, 12 iulie 2016.

Nr. 1.098.

 

ACTE ALE CASEI NAŢIONALE DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

 

CASA NAŢIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

 

ORDIN

privind aprobarea regulilor de confirmare din punctul de vedere al datelor clinice şi medicale la nivel de pacient pentru cazurile spitalizate în regim de spitalizare continuă şi de zi, precum şi a metodologiei de evaluare a cazurilor neconfirmate din punctul de vedere al datelor clinice

şi medicale pentru care se solicită reconfirmarea

 

Având în vedere Referatul de aprobare al Direcţiei generale relaţii contractuale nr. DRC 274 din 4 iulie 2016 şi al Direcţiei generale medic şef din cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. MSSM 2.450 din 4 iulie 2016,

în temeiul dispoziţiilor:

- art. 291 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 17 alin. (5) din Statutul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 96 alin. (1) lit. a), b) şi g) din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017, cu modificările şi completările ulterioare;

- Ordinului ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 763/377/2016 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare în anul 2016 a Hotărârii Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017;

- Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1.782/576/2006 privind înregistrarea şi raportarea statistică a pacienţilor care primesc servicii medicale în regim de spitalizare continuă şi spitalizare de zi, cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă regulile de confirmare din punctul de vedere al datelor clinice şi medicale la nivel de pacient pentru cazurile spitalizate în regim de spitalizare continuă şi de zi, precum şi metodologia de evaluare a cazurilor neconfirmate din punctul de vedere al datelor clinice şi medicale pentru care se solicită reconfirmarea, prevăzute în anexele nr. 1, 2 şi 3, şi se aplică pentru cazurile externate, pe perioada de valabilitate a reglementărilor Hotărârii Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 2. - (1) Spitalele vor raporta în format electronic setul minim de date la nivel de pacient în spitalizarea continuă (SMDPC), aferent pacienţilor externaţi, conform prevederilor Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1.782/576/2006 privind înregistrarea şi raportarea statistică a pacienţilor care primesc servicii medicale în regim de spitalizare continuă şi spitalizare de zi, cu modificările şi completările ulterioare, până la data de 4 a lunii următoare celei pentru care se face raportarea.

(2) Spitalele vor raporta în format electronic setul minim de date la nivel de pacient în spitalizarea de zi (SMDPZ), aferent cazurilor rezolvate/serviciilor furnizate în luna respectivă, conform prevederilor Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1.782/576/2006, cu modificările şi completările ulterioare, până la data de 4 a lunii următoare celei pentru care se face raportarea.

(3) Trimestrial, în perioada 14-18 a lunii următoare trimestrului încheiat, spitalele vor transmite în format electronic cazurile/serviciile neconfirmate pentru care se solicită reconfirmarea, precum şi cazurile/serviciile neraportate din lunile anterioare. În perioada 10-14 decembrie, spitalele vor transmite în format electronic cazurile/serviciile neconfirmate pentru care se solicită reconfirmarea, precum şi cazurile neraportate până la data de 30 noiembrie. Cazurile/Serviciile neconfirmate pentru care se solicită reconfirmarea, precum şi cele neraportate până la sfârşitul anului pot fi raportate în perioada 14-18 ianuarie a anului următor. Raportările se vor realiza conform prevederilor legale în vigoare.

(4) Lunar, până la data de 7, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate va primi de la Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti, denumită în continuare SNSPMPDSB, în format electronic, datele/informaţiile de confirmare clinică şi medicală a activităţii aferente lunii precedente, în formatul solicitat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

(5) Trimestrial, până la data de 21 a lunii următoare trimestrului încheiat, iar pentru trimestrul IV până la data de 16 decembrie, respectiv până la data de 21 ianuarie a anului următor, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate va primi de la SNSPMPDSB, în format electronic, datele/informaţiile de confirmare clinică şi medicală a activităţii, în formatul solicitat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

(6) Lunar, respectiv trimestrial, SNSPMPDSB va transmite Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate datele/informaţiile CU detalierea cauzelor de neconfirmare pentru fiecare caz, în conformitate cu legislaţia în vigoare şi cu regulile prevăzute în anexele nr. 1 şi 2, în formatul solicitat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Metodologia de evaluare a cazurilor neconfirmate din punctul de vedere al datelor clinice şi medicale pentru care se solicită reconfirmarea este prevăzută în anexa nr. 3.

(7) Pentru decontarea activităţii lunare, spitalele vor utiliza, după caz, desfăşurătoarele prevăzute în ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate pentru aprobarea documentelor justificative privind raportarea activităţii realizate de către furnizorii de servicii medicale - formulare unice pe ţară, fără regim special.

(8) Pentru decontarea activităţii trimestriale, spitalele vor utiliza, după caz, desfăşurătoarele prevăzute în ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate pentru aprobarea documentelor justificative privind raportarea activităţii realizate de către furnizorii de servicii medicale - formulare unice pe ţară, fără regim special.

Art. 3. - Pentru cazurile care fac obiectul internării prin spitalizare de zi şi care au fost rezolvate prin spitalizare continuă la solicitarea asiguratului în condiţiile art. 92 alin. (3) din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 161/2016, cu modificările şi completările ulterioare, se va întocmi şi se va raporta doar fişa de spitalizare de zi.

Art. 4. - Direcţiile de specialitate ale Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, casele de asigurări de sănătate, spitalele, precum şi SNSPMPDSB vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 5. - Prevederile prezentului ordin se aplică pentru toate cazurile care au data externării, data închiderii fişei, respectiv pentru toate serviciile furnizate în regim de spitalizare de zi, începând cu luna iulie 2016.

Art. 6. - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 7. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 8. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 208/2015 privind aprobarea regulilor de confirmare din punct de vedere al datelor clinice şi medicale la nivel de pacient pentru cazurile spitalizate în regim de spitalizare continuă şi de zi, precum şi a Metodologiei de evaluare a cazurilor neconfirmate din punct de vedere al datelor clinice şi medicale pentru care se solicită reconfirmarea, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 289 din 28 aprilie 2015, cu completările ulterioare.

 

p. Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,

Gheorghe-Radu Ţibichi

 

Bucureşti, 4 iulie 2016.

Nr. 412.

 

ANEXA Nr. 1

 

REGULI DE CONFIRMARE CLINICĂ ŞI MEDICALĂ

a cazurilor spitalizate în regim de spitalizare continuă

 

Sunt neconfirmate din punctul de vedere al datelor clinice şi medicale următoarele cazuri:

1. A01 Cazuri ale căror date încalcă specificaţiile tehnice ale setului minim de date la nivel de pacient

Motiv: Aceste cazuri nu pot fi colectate în baza de date naţională din cauza existenţei unor erori (de exemplu, lipsa unor date obligatorii sau neconcordanţa cu nomenclatoarele în vigoare). Sub incidenţa acestei reguli intră şi foile care nu respectă criteriul de număr unic de foale pe spital şi an, deoarece numărul unic de foale pe spital şi an face parte din specificaţiile setului minim de date la nivel de pacient (Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1.782/576/2006 privind înregistrarea şi raportarea statistică a pacienţilor care primesc servicii medicale în regim de spitalizare continuă şi spitalizare de zi, cu modificările şi completările ulterioare),

2. A02 Cazuri raportate pe secţii în care nu se întocmeşte foaia de observaţie clinică generală, denumită în continuare FOCG (de exemplu, cazurile care sunt raportate pe secţiile ATI, secţii paraclinice, structuri de urgenţă etc.)

Motiv: Conform reglementărilor în vigoare, FOCG se întocmeşte doar pentru pacienţii spitalizaţi în secţii clinice: medicale sau chirurgicale (cu excepţia secţiilor ATI).

3. A03 Cazuri cu data intervenţiei chirurgicale principale în afara intervalului de spitalizare

Motiv: Cel puţin una dintre următoarele date este eronată: data internării, data externării, data intervenţiei chirurgicale principale.

4. A04 Cazuri decedate, pentru care nu există concordanţă între tipul externării şi starea la externare

Motiv: Pentru cazurile decedate, informaţia privind decesul este cuprinsă atât în rubrica „Tip externare”, cât şi în rubrica

„Stare la externare”. În situaţia în care cele două informaţii nu concordă, este vorba de o eroare în cel puţin una dintre rubrici.

5. A05 Cazuri cu vârsta negativă

Motiv: Cel puţin una dintre următoarele date este eronată: data naşterii, data internării,

6. A06 Cazuri cu durata de spitalizare negativă

Motiv: Cel puţin una dintre următoarele date este eronată: data internării, data externării.

7. A07 Cazuri concomitente

Motiv: Aceste cazuri reprezintă episoade de spitalizare pentru acelaşi pacient, care se suprapun în timp.

8. A08 Cazuri neclasificabile

Motiv: Aceste cazuri au erori pe datele care influenţează clasificarea lor.

9. A14 Cazuri de transplant de organe şi ţesuturi, prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 206/2015 privind aprobarea programelor naţionale de sănătate pentru anii 2015 şi 2016, cu modificările şi completările ulterioare.

Motiv: Conform legislaţiei în vigoare, transplanturile sunt finanţate de către Ministerul Sănătăţii, cu excepţia grefelor de piele şi a serviciilor medicale aferente stării posttransplant. De asemenea, nu sunt finanţate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate procedurile de prelevare de organe de la donatori decedaţi.

10. A15 Cazuri pentru care nu s-au înregistrat corespunzător informaţiile cu privire la intervenţia chirurgicală principală

Excepţii: Cazurile fără intervenţie chirurgicală principală

Motiv: Conform reglementărilor în vigoare, informaţiile privind intervenţia chirurgicală principală - data, ora de început şi de sfârşit a intervenţiei chirurgicale principale şi codul de parafă al medicului operator-sunt incluse în setul minim de date la nivel de pacient, a cărui raportare este obligatorie.

11. B01 Cazuri cu vârsta peste 124 de ani

Motiv: în cele mai multe situaţii de acest fel este vorba de o eroare în cel puţin una dintre următoarele rubrici: data naşterii, data internării.

12. B02 Cazuri cu durata de spitalizare peste 365 de zile

Motiv: în cele mai multe situaţii de acest fel este vorba de o eroare în cel puţin una dintre următoarele rubrici: data internării, data externării.

Excepţii: Fac excepţie cazurile raportate din secţii finanţate pe bază de tarif pe zi de spitalizare şi durată efectiv realizată.

13. B03 Pacienţii pentru care nu a fost înregistrat codul numeric personal (CNP)

Excepţii: Fac excepţie de la această regulă cazurile de nou-născuţi (cu vârsta între 0 şi 28 de zile) şi cazurile de cetăţeni străini.

Motiv: Conform prevederilor legale, furnizorii de servicii medicale trebuie să înregistreze codul numeric personal al asiguraţilor.

14. B04 Transferuri intraspitaliceşti şi reinternări în aceeaşi zi sau la un interval de o zi în acelaşi tip de îngrijiri

Motiv: Aceste cazuri sunt considerate ca un episod de spitalizare unic.

Excepţii: Fac excepţie cazurile care sunt transferate/ reinternate în aceiaşi spital, dar între/în secţii cu tip de îngrijiri diferit (din secţii cu îngrijiri de tip acut în secţii cu îngrijiri de tip cronic/de recuperare sau invers).

Explicaţii: Specificarea secţiilor unde se întocmesc FOCG pentru îngrijiri de tip cronic, reglementată de Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1.782/576/2006, cu modificările şi completările ulterioare

15. B05 Cazuri pentru care niciuna dintre intervenţiile chirurgicale efectuate nu este în concordanţă cu diagnosticul principal

Motiv: în cele mai multe situaţii de acest fel, cel puţin una dintre următoarele informaţii este eronată: diagnosticul principal, procedurile efectuate,

16. B06 Cazuri cu diagnostic principal inacceptabil

Motiv: Diagnosticul principal contravine regulilor de codificare.

Algoritm: Nu se confirmă cazurile clasificate în DRG 93020 (Diagnostice principale inacceptabile).

17. B07 Cazuri cu diagnostic neonatal neconcordant cu vârsta/greutatea

Motiv: Diagnosticul principal contravine regulilor de codificare.

Algoritm: Nu se confirmă cazurile clasificate în DRG 93030 (Diagnostice neonatale neconcordante cu vârsta/greutatea).

18. B08 Cazuri internate şi externate în aceeaşi zi

Motiv: în cele mai multe situaţii de acest fel este vorba de o eroare de înregistrare a datei de internare şi/sau de externare ori de un caz cu posibilitate de rezolvare în spitalizare de zi.

Excepţii: De la această regulă fac excepţie cazurile decedate şi cazurile care sunt clasificate în grupurile de diagnostice specifice spitalizării de zi.

19. B09 Cazuri clasificate în DRG A1040 (traheostomie sau ventilaţie > 95 ore), datorită procedurii G05005 Suport ventilator continuu mai mult de 96 ore, pentru care durata totală de spitalizare este mai mică de 96 de ore.

Motiv: în cele mai multe situaţii de acest fel este vorba de o eroare de înregistrare a datei şi orei de internare şi/sau de externare sau de o eroare în alegerea procedurii.

20. B10 Cazuri cu diagnostic principal de tipul agent infecţios (B95_-B97_)

Motiv: Conform listei tabelare a diagnosticelor, aceste coduri sunt utilizate ca diagnostice secundare, pentru precizare, drept coduri adiţionale pentru un alt diagnostic principal.

21. B11 Cazuri cu diagnostic principal de tipul sechelă de AVC (I69J

Motiv: Conform standardelor de codificare, aceste coduri sunt utilizate ca diagnostice secundare, pentru diagnostice principale ce definesc concret tipul de sechelă a AVC.

22. B12 Cazuri clasificate în DRG A2021 şi A2022, care au avut o intervenţie chirurgicală asociată cu o procedură de anestezie generală împreună cu o procedură de intubaţie.

Motiv: Conform standardelor de codificare, anestezia generală include şi procedura de intubaţie.

23. B13 Cazuri cu diagnostic principal de deshidratare şi unul din diagnosticele secundare de tipul gastroenterită.

Motiv: Conform standardelor de codificare, gastroenterita ar trebui codificată întotdeauna ca diagnostic principal, înaintea celui de deshidratare. Rehidratarea, care se efectuează oricum pentru tratamentul acestui tip de afecţiuni, nu permite alocarea codului de deshidratare, acesta din urmă codificându-se numai când există documentare clinică şi este menţionat în mod expres de medicul curant.

24. B14 Cazuri aferente nou-născuţilor sau copiilor cu vârsta sub un an, pentru care codurile de diagnostic de tipul P07.1 şi

P07.2_ alocate nu corespund cu greutatea la internare înregistrată.

Motiv: Cel puţin una dintre informaţiile privind greutatea la internare sau diagnosticul este înregistrată eronat.

25. B15 Cazuri care au un diagnostic (principal sau secundar) de tipul neoplasm secundar, fără a avea codificat şi neoplasmul primar.

Motiv: Conform standardelor de codificare, în momentul în care se codifică un neoplasm secundar este obligatorie şi codificarea celui primar. În cazul în care neoplasmul primar nu a fost identificat, se va utiliza codul C80.

26. B16 Cazuri aferente corecţiilor estetice efectuate persoanelor cu vârsta peste 18 ani

Motiv: Aceste servicii nu sunt decontate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, conform art. 195 alin. (1) din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 161/2016, cu modificările şi completările ulterioare.

27. B17 Cazuri aferente serviciilor de fertilizare în vitro

Motiv: Aceste servicii nu sunt decontate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, conform art. 195 alin. (1) din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 161/2016, cu modificările şi completările ulterioare.

28. B18 Cazuri cu conflict între sexul pacientului şi diagnosticele sau procedurile înregistrate

Motiv: Aceste cazuri conţin erori la nivelul datelor înregistrate, fie în ceea ce priveşte sexul pacientului, fie diagnosticele şi procedurile codificate.

Excepţii: de la această regulă fac excepţie diagnosticele şi procedurile legate de patologia sânului asociate sexului masculin.

29. B19 Cazuri pentru care s-a codificat procedura H16101 în absenţa oricărei altei intervenţii chirurgicale.

Motiv: Denumirea acestei proceduri „Controlul hemostazei, postintervenţie chirurgicală, neclasificată în altă parte” sugerează faptul că a existat o intervenţie chirurgicală anterior, în situaţia în care intervenţia chirurgicală a avut loc în alt episod de spitalizare şi niciunul din codurile prevăzute la Standardul de codificare „Reintervenţia” nu poate fi aplicat, cazul se poate reconfirma prin intermediul Comisiei de analiză.

30. B20 Cazuri cu diagnostic secundar R13 Disfagia Motiv: Codul R13 face parte din categoria semne/simptome şi nu ar trebui utilizat decât atunci când nu se poate stabili un diagnostic mai precis, la cazurile îndrumate spre altă unitate sanitară pentru investigaţii suplimentare sau care reprezintă probleme importante de îngrijire prin ele însele.

Excepţii: De la această regulă fac excepţie cazurile pentru care există codificat un diagnostic principal sau secundar de tipul I60-164 (boli cerebrovasculare), deoarece standardele de codificare prevăd condiţii speciale în care R13 Disfagia poate fi alocat pentru a marca severitatea unui atac vascular cerebral.

31. B21 Cazuri cu diagnostic principal de tipul G47_ şi procedură principală sau secundară de tip E0430_.

Motiv: în cele mai multe cazuri este vorba despre selectarea eronată a diagnosticului principal.

32. B22 Cazuri clasificate în DRG U3070, pentru pacienţi care nu au fost internaţi/transferaţi într-o secţie de psihiatrie, în respectivul episod de spitalizare.

Motiv: în cele mai multe cazuri este vorba despre selectarea eronată a diagnosticului principal.

 

ANEXA Nr. 2

 

REGULI DE CONFIRMARE CLINICĂ ŞI MEDICALĂ

a cazurilor spitalizate în regim de spitalizare de zi

 

Sunt neconfirmate din punctul de vedere al datelor clinice şi medicale următoarele cazuri:

1. C01 Cazuri/Servicii ale căror date încalcă specificaţiile tehnice ale setului minim de date la nivel de pacient

Explicaţii: Această regulă include şi cazurile care încalcă criteriul „număr unic de foale pe spital şi an”, numărul unic de foale pe spital şi an face parte din specificaţiile setului minim de date la nivel de pacient, conform Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1.782/576/2006, cu modificările şi completările ulterioare

Motiv: Aceste cazuri nu pot fi colectate în baza de date naţională din cauza existenţei unor erori (de exemplu, lipsa unor date obligatorii sau neconcordanţă cu nomenclatoarele în vigoare).

2. C02 Cazuri/Servicii raportate din structuri în care nu se întocmeşte fişa de spitalizare de zi (de exemplu, cazurile care sunt raportate pe secţiile ATI, secţii paraclinice etc.), cu excepţia camerelor de gardă şi UPU/CPU.

Motiv: Conform reglementărilor în vigoare, foaia de spitalizare de zi se întocmeşte doar pentru pacienţii din structurile autorizate/avizate în acest sens, din secţii medicale sau chirurgicale (cu excepţia secţiilor ATI), iar pentru pacienţii din camerele de gardă, UPU/CPU se întocmeşte fişă conform modelului prevăzut în anexa nr. 3 la Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 1.706/2007 privind conducerea şi organizarea unităţilor şi compartimentelor de primire a urgenţelor, cu modificările şi completările ulterioare.

3. C03 Cazuri/Servicii cu data vizitei în afara intervalului pentru care se întocmeşte fişa de spitalizare de zi.

Explicaţii: Această regulă se aplică şi pentru fişele pentru spitalizarea de zi (FSZ) raportate iniţial corespunzător, dar pentru care ulterior spitalul a anulat toate vizitele.

Motiv: Cel puţin una dintre următoarele date este eronată: data deschiderii fişei, data închiderii fişei, data vizitei.

Algoritm: în cazul fişelor de spitalizare de zi care necesită închiderea în vederea raportării, conform legislaţiei în vigoare, în situaţia în care data vizitei este în afara intervalului dintre data deschiderii şi data închiderii fişei (sau informaţiile similare acestora, pentru fişele de UPU/CPU/camerele de gardă), se respinge fişa de spitalizare de zi. În cazul vizitelor care pot fi raportate, conform legislaţiei în vigoare, fără a fi necesară închiderea fişei, dacă data vizitei este mai mică decât data deschiderii, se respinge vizita respectivă.

4. C04 Cazuri/Servicii cu vârsta pacientului negativă

Motiv: Cel puţin una dintre următoarele date este eronată: data naşterii, data deschiderii fişei/data preluării pacientului.

5. C05 Cazuri/Servicii pentru care durata unei vizite este mai mare de 12 ore

Motiv: Conform reglementărilor în vigoare, spitalizarea de zi necesită supraveghere medicală maximum 12 ore/vizită.

Excepţii: fişele întocmite în UPU/CPU/camerele de gardă, conform modelului prevăzut în anexa nr. 3 la Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 1.706/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

6. C06 Cazuri/Servicii cu durata de spitalizare negativă

Explicaţii: această regulă se aplică şi pentru vizitele cu durată negativă.

Motiv: Cel puţin una dintre următoarele date este eronată: data deschiderii fişei, data închiderii fişei, data preluării pacientului, data predării pacientului.

7. C07 Fişe de spitalizare de zi pentru acelaşi serviciu/tip de caz, în acelaşi spital, care se suprapun în timp

Motiv: într-un spital nu se pot întocmi concomitent pentru un pacient fişe de spitalizare de zi pentru acelaşi serviciu/tip de caz. Concomitenta pentru spitalizarea de zi conform listelor B.1, B.2 şi B.3.2 din anexa nr. 22 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 763/377/2016 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare în anul 2016 a Hotărârii Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017, se aplică la nivel de interval între data deschiderii fişei şi data închiderii fişei. Concomitenţa pentru spitalizarea de zi conform listei B.3.1 din anexa nr. 22 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 763/377/2016 se aplică la nivel de vizită.

8. C10 Cazuri rezolvate pentru care nu s-au înregistrat corespunzător informaţiile cu privire la tipul afecţiunii/ diagnosticului, respectiv la procedura chirurgicală/procedura asociată

Excepţii: fişele de tip serviciu întocmite pentru serviciile medicale prevăzute în lista B.3 din anexa nr. 22 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 763/377/2016.

Motiv: Conform reglementărilor în vigoare, cazurile rezolvate de tip medical (M) trebuie să aibă un diagnostic din lista B.1 din anexa nr. 22 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 763/377/2016, iar cazurile rezolvate de tip chirurgical (C) trebuie să aibă o procedură din lista B.2 din anexa nr. 22 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 763/377/2016.

Algoritm: Nu se confirmă cazurile de tip M care nu au specificat tipul afecţiunii medicale din lista B.1, respectiv pentru care nu există niciun diagnostic din lista B.1 din anexa nr. 22 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 763/377/2016 raportat pentru fişa respectivă. Nu se confirmă cazurile de tip C care nu au specificat tipul cazului rezolvat cu procedură chirurgicală din lista B.2, respectiv pentru care nu există nicio procedură din lista B.2 din anexa nr. 22 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 763/377/2016, raportată pentru fişa respectivă.

9. C11 Servicii pentru care nu s-au înregistrat corespunzător informaţiile cu privire la tipul acestora

Excepţii: fişele de tip caz rezolvat întocmite pentru serviciile medicale prevăzute în listele B.1 şi B.2 din anexa nr. 22 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 763/377/2016.

Motiv: Conform reglementărilor în vigoare, pentru fişele de spitalizare de zi de tip serviciu (S), tipul acestuia trebuie să fie inclus în lista B.3.1/B.3.2 din anexa nr. 22 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 763/377/2016, iar poziţii distincte din aceste liste nu pot exista concomitent pe aceeaşi fişă/vizită.

Algoritm: Nu se confirmă foile de spitalizare de zi care conţin două sau mai multe servicii diferite din lista B3.2, pe aceeaşi vizită sau pe vizite diferite. Nu se confirmă vizitele cu serviciu B3.2 raportate pe o foale de spitalizare de zi cu restul serviciilor de tip B3.1. Nu se confirmă vizitele care au şi servicii B3.1 şi servicii B3.2.

10. C14 Cazuri rezolvate/Servicii pentru care data deschiderii fişei de spitalizare de zi este aceeaşi cu data internării corespunzătoare unei foi de observaţie clinică generală pentru spitalizare continuă pentru acelaşi pacient în cadrul aceluiaşi spital

Motiv: Conform art. 90 alin. (3) din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 161/2016, cu modificările şi completările ulterioare, cheltuielile ocazionate de activităţile desfăşurate în camerele de gardă şi în structurile de urgenţă din cadrul spitalelor pentru care finanţarea nu se face din bugetul Ministerului Sănătăţii/ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie, pentru cazurile care sunt internate prin spitalizare continuă, sunt cuprinse în structura tarifului pe caz rezolvat/tarifului mediu pe caz rezolvat. Cazurile pentru care se acordă servicii medicale în aceste structuri din cadrul spitalelor sunt considerate cazuri rezolvate în regim de spitalizare de zi numai pentru cazurile neinternate prin spitalizare continuă.

Conform art. 5 alin. (4) din anexa nr. 23 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 763/377/2016, cheltuielile ocazionate de serviciile medicale acordate în regim de spitalizare de zi în structurile organizate în cadrul unei unităţi sanitare cu paturi sunt cuprinse în structura tarifului pe caz rezolvat (DRG)/tarifului mediu pe caz rezolvat (nonDRG) aferent spitalizării continue, în situaţiile în care cazurile sunt internate în aceeaşi unitate sanitară prin spitalizare continuă şi în aceeaşi zi în care asiguratul a beneficiat de servicii medicale în regim de spitalizare de zi. Serviciile medicale acordate în regim de spitalizare de zi decontate prin tarif pe caz rezolvat/serviciu medical sunt considerate cazuri/servicii acordate în regim de spitalizare de zi numai pentru cazurile neinternate prin spitalizare continuă.

11. C15 Cazuri rezolvate/Servicii raportate pentru perioada în care există deschisă o foale de spitalizare continuă pentru acelaşi pacient în cadrul aceluiaşi spital

Algoritm: Conform legislaţiei îh vigoare nu se confirmă fişele de spitalizare de zi care trebuie închise în vederea raportării şi pentru care există o perioadă cuprinsă între data deschiderii şi data închiderii fişei (sau a informaţiilor similare acestora, pentru fişele de UPU/CPU/camerele de gardă), în care pacientul respectiv a avut deschisă şi o altă foale de observaţie clinică generală de spitalizare continuă în acelaşi spital; în mod asemănător nu se confirmă vizitele raportate conform legislaţiei în vigoare (fără ca fişa să fie închisă) şi pentru care există o perioadă cuprinsă între data de început şi data de sfârşit de vizită, la care pacientul respectiv a avut deschisă şi o altă foale de observaţie clinică generală de spitalizare continuă în acelaşi spital.

12. C17 Fişe de tip serviciu raportate din camerele de gardă şi din structurile de urgenţă din cadrul spitalelor pentru care finanţarea se face din bugetul Ministerului Sănătăţii/ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie

Motiv: în conformitate cu Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 763/377/2016, serviciile furnizate în camerele de gardă şi în structurile de urgenţă din cadrul spitalelor pentru care finanţarea se face din bugetul Ministerului Sănătăţii/ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie nu se decontează din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

13. C18 Vizite fără serviciu, ale foilor de observaţie de spitalizare de zi, întocmite pentru servicii din lista B3.1 din anexa nr. 22 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 763/377/2016.

Motiv: Informaţia privind tipul serviciului este necesară pentru rambursarea acestuia.

Algoritm: în situaţia în care niciuna dintre vizite nu are completat serviciul, nu se confirmă întreaga foale de spitalizare de zi.

14. C19 Fişe de tip serviciu raportate din camerele de gardă şi din structurile de urgenţă pentru care nu s-a înregistrat corespunzător tipul serviciului

Motiv: Informaţia este necesară în scopul rambursării corecte a serviciilor contractate şi efectuate.

Algoritm: Nu se confirmă foile raportate din structura „3013 Camera de gardă” pentru care s-a completat serviciul „Urgenţă medico-chirurgicală în structurile de urgenţă din cadrul spitalelor pentru care finanţarea nu se face de la MS”. Nu se confirmă foile raportate din structurile „3023 Urgenţă - CPU”, „3033 Urgenţă - UPU”, „3043 Urgenţă - MU” pentru care s-a completat serviciul „Urgenţă medico-chirurgicală în camerele de gardă”.

15. C21 Cazuri/servicii cu conflict între sexul pacientului şi diagnosticele sau procedurile înregistrate.

Motiv: Aceste cazuri conţin erori la nivelul datelor înregistrate, fie în ceea ce priveşte sexul pacientului, fie diagnosticele şi procedurile codificate.

Excepţii: de la această regula fac excepţie diagnosticele şi procedurile legate de patologia sânului asociate sexului masculin.

16. C.22 Cazuri/Servicii cu conflict între vârsta pacientului şi tipul cazului/serviciului

Motiv: Aceste cazuri conţin erori la nivelul datelor înregistrate, în ceea ce priveşte datele înregistrate.

Algoritm: Se aplică pentru poziţiile 37 şi 38 din lista B.1 şi pentru poziţia 5 din lista B.3.1 din anexa nr. 22 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 763/377/2016. Vârsta se calculează în ani, ca diferenţă între data închiderii fişei şi data naşterii pentru poziţiile 37 şi 38 din lista B1, respectiv între data închiderii vizitei şi data naşterii pentru poziţia 5 din lista B.3.1 din anexa nr. 22 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 763/377/2016.

 

ANEXA Nr. 3

 

METODOLOGIE

de evaluare a cazurilor neconfirmate din punctul de vedere al datelor clinice şi medicale pentru care se solicită reconfirmarea

 

CAPITOLUL I

 

Evaluarea cazurilor neconfirmate din punct de vedere clinic şi medical de către Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti (SNSPMPDSB) pentru care se solicită reconfirmarea, precum şi a cazurilor pentru care casele de asigurări de sănătate judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti şi Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti, denumite în continuare case de asigurări de sănătate, au constatat nereguli privind corectitudinea datelor înregistrate se realizează în cadrul unei comisii de analiză. Comisia de analiză este formată din reprezentanţi ai casei de asigurări de sănătate şi reprezentanţi ai spitalului, cu excepţia medicului curant al cazului respectiv. Membrii comisiei de analiză vor fi desemnaţi în scris de către cele două instituţii.

Spitalul este obligat să pună în aplicare deciziile comisiei de analiză.

 

CAPITOLUL II

 

SECŢIUNEA 1

Descrierea generală a procesului

 

Înregistrările electronice transmise de spitale către SNSPMPDSB sunt supuse procesului de confirmare în conformitate cu regulile de confirmare clinică şi medicală a cazurilor spitalizate în regim de spitalizare continuă şi de zi prevăzute în anexele nr. 1 şi 2 la ordin. Înregistrările sunt returnate spitalelor de către casele de asigurări de sănătate, ulterior procesului de validare (fiecare înregistrare va avea bifa „validat/nevalidat”, precum şi „confirmat/neconfirmat).

Pentru cazurile neconfirmate se specifică şi motivul. Pentru cazurile neconfirmate spitalele vor revedea datele care au determinat respingerea lor şi vor putea retransmite cazurile respective către SNSPMPDSB, după ce le corectează şi/sau cer aviz de reconfirmare din partea comisiei de analiză.

Avizul de reconfirmare se poate obţine numai după evaluarea cazurilor respective de către comisia de analiză.

În situaţia în care comisia de analiză constată raportarea eronată, codificarea necorespunzătoare sau neconcordanţa dintre foaia de observaţie clinică generală (FOCG) şi înregistrarea electronică, va dispune efectuarea corecturilor necesare şi retransmiterea cazurilor către SNSPMPDSB

Retransmiterea cazurilor pentru reconfirmare se face doar cu ocazia regularizărilor trimestriale.

Trimestrial, SNSPMPDSB va informa Casa Naţională de Asigurări de Sănătate/casele de asigurări de sănătate cu privire la cazurile reconfirmate, prin aviz de reconfirmare, precizând pentru fiecare caz următoarele: numărul FOCG, data internării, data externării, secţia. Pe baza acestor informări, casele de asigurări de sănătate au obligaţia de a verifica dacă datele puse la dispoziţie de SNSPMPDSB coincid cu informaţiile din deciziile de confirmare ale comisiei de analiză. În cazul constatării unor neconcordanţe între cele două documente, casele de asigurări de sănătate vor anunţa spitalul pentru ca acesta din urmă să modifice înregistrările respective în conformitate cu deciziile comisiei de analiză.

Nerespectarea reglementărilor privind datele clinice la nivel de pacient (neconcordanţa dintre datele colectate electronic şi datele din FOCG/fişa pentru spitalizarea de zi (FSZ), neconcordanţa dintre datele înscrise în FOCG/FSZ şi serviciile efectuate în realitate, codificări care nu respectă reglementările în vigoare şi orice alte situaţii de acest fel), constatată în urma controalelor efectuate la spital de către casele de asigurări de sănătate, poate fi contestată de spital şi se soluţionează prin intermediul comisiei de analiză, convocată la iniţiativa spitalului.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Aspecte tehnice

 

2.1. Clasificarea regulilor de confirmare clinică şi medicală

Regulile de confirmare sunt clasificate în două categorii, în funcţie de posibilitatea supunerii datelor respective spre evaluare comisiei de analiză:

- prima categorie: grupa A şi grupa C - reguli pentru care datele respective nu pot fi supuse evaluării;

- a două categorie: grupa B - reguli pentru care datele respective pot fi supuse evaluării.

De exemplu:

- un caz cu vârsta negativa nu va fi confirmat, în conformitate cu regula A05, dar datele care au determinat respingerea (data naşterii şi data internării) nu pot fi supuse evaluării de către comisia de analiză, ci trebuie verificate şi corectate de spital:

- un caz pentru care nu a fost înregistrat CNP nu va fi confirmat, în conformitate cu regula B03, dar cauza respingerii (lipsa CNP) poate fi supusă evaluării de către comisia de analiză şi, în situaţia în care spitalul prezintă o justificare pertinentă pentru lipsa acestuia, comisia de analiză poate aviza cazul pe regula respectivă;

- un caz neconfirmat pe regula B12 poate fi supus evaluării de către comisia de analiză şi, în situaţia în care se constată că procedura de intubaţie s-a realizat anterior sau ulterior intervenţiei chirurgicale (nu este asociată anesteziei generale), pentru alte complicaţii ale cazului, comisia de analiză poate aviza cazul pe regula respectivă;

- un ca2 cu vârsta negativă nu va fi confirmat, în conformitate cu regula C04, dar datele care au determinat respingerea (data naşterii şi data deschiderii fişei) nu pot fi supuse evaluării de către comisia de analiză, ci ele trebuie verificate şi corectate de spital.

OBSERVAŢIE:

Avizul de reconfirmare se referă la caz, şi nu la regulile de confirmare, ceea ce înseamnă că avizul de reconfirmare nu se poate da decât atunci când căzui este avizat pe toate regulile de tip B. Concret, dacă un caz este neconfirmat pe mai multe reguli de tip B, iar pe cel puţin una dintre aceste reguli cazul nu primeşte un aviz favorabil, acesta nu va fi avizat pentru reconfirmare si, implicit, el nu va mai fi retransmis către SNSPMPDSB.

2.2. Proceduri

Spitalul poate acţiona după cum urmează:

a) Pentru cazurile neconfirmate la SNSPMPDSB

Intervenţia spitalului asupra datelor cazurilor neconfirmate trebuie să ţină cont de următoarele reguli:

- datele care vor fi corectate sunt cele care au încălcat regulile din grupa A sau din grupa C; în situaţia particulară a serviciilor cuprinse în lista B.3.1 din anexa nr. 22 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 763/377/2016, neconfirmarea pe reguli de tip C se referă la vizitele respective, şi nu la întreaga fişă de spitalizare de zi;

- datele pentru care se poate cere avizul casei de asigurări de sănătate în vederea reconfirmării sunt cele care au încălcat regulile din grupa B. Cererea avizului de reconfirmare presupune ca datele respective să nu fie modificate.

Deoarece un caz neconfirmat poate avea date incorecte care trebuie corectate şi/sau date corecte pentru care se va cere avizul de reconfirmare, înseamnă că există 3 situaţii:

1. Cazul neconfirmat are exclusiv date incorecte.

În această situaţie se corectează datele respective şi se retransmite cazul cu corecturile efectuate la SNSPMPDSB.

2. Cazul neconfirmat are exclusiv date corecte.

În această situaţie nu se fac niciun fel de modificări şi se cere avizul de reconfirmare.

Dacă avizul este nefavorabil, cazul nu se va mai retransmite la SNSPMPDSB.

Dacă avizul este favorabil, cazul se va retransmite ca „Cerere de reconfirmare” la SNSPMPDSB.

3. Cazul neconfirmat are atât date incorecte, cât şi date corecte.

În această situaţie se corectează datele incorecte şi se cere avizul de reconfirmare pentru datele corecte (fără a se face niciun fel de modificări pe acestea).

Dacă avizul este nefavorabil, cazul nu se va mai retransmite la SNSPMPDSB.

Dacă avizul este favorabil, cazul se va retransmite ca „Cerere de confirmare” la SNSPMPDSB.

OBSERVAŢII:

- Retransmiterea unui caz cu modificări efectuate nu asigură confirmarea lui decât dacă modificările au corectat eroarea. De exemplu, dacă se înlocuieşte un cod de diagnostic eronat cu alt cod de diagnostic tot eronat, cazul nu va fi confirmat.

- Retransmiterea unui caz cu date corectate nu asigură confirmarea lui decât pe regulile corespunzătoare acelor date. De exemplu, dacă pentru un caz neconfirmat în conformitate cu regulile A03 şi A05 se corectează eroarea referitoare la data intervenţiei chirurgicale principale, dar nu şi eroarea referitoare la vârstă (sau invers), cazul va rămâne neconfirmat.

- „Cererea de confirmare” are efect doar pe regulile din grupa B. Dacă respingerea cazului s-a produs şi pe alte reguli, retransmiterea ca „Cerere de confirmare” fără corectarea celorlalte cauze de respingere se va solda tot cu neconfirmarea cazului.

b) Pentru cazurile iniţial confirmate, la solicitarea casei de asigurări de sănătate

în situaţia în care în urma evaluării cazurilor respective de către casa de asigurări de sănătate/comisia de analiză se decide modificarea/anularea acestora, spitalul le va retransmite la SNSPMPDSB astfel: cazurile care trebuie anulate se vor transmite ca „Anulat”, iar cazurile care trebuie modificate se vor retransmite ca „Anulat şi retransmis”.

Spitalele trebuie să transmită înregistrările electronice modificate ale acestor cazuri la SNSPMPDSB cu ocazia următoarei regularizări trimestriale pentru anul în curs. Pentru cazurile aferente anului precedent, spitalele trebuie să transmită înregistrările electronice modificate ale acestor cazuri la SNSPMPDSB, la termenele prevăzute în ordin.

SNSPMPDSB va genera către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate/casa de asigurări de sănătate un raport cu clasificarea grupelor de diagnostic a acestor cazuri.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Obţinerea avizului de reconfirmare prin comisia de analiză a cazurilor neconfirmate la SNSPMPDSB

 

Primul pas în obţinerea avizului de reconfirmare îl constituie sesizarea de către spital a medicului-şef din cadrul caselor de asigurări de sănătate, pe baza modelului prezentat mai jos:

Spitalul .........................................................................

Către: medicul-şef al Casei de Asigurări de Sănătate

Lista cazurilor neconfirmate pentru care se solicită reconfirmarea prin comisia de analiză, conform Ordinului preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 412/2016 privind aprobarea regulilor de confirmare din punctul de vedere al datelor clinice şi medicale la nivel de pacient pentru cazurile spitalizate în regim de spitalizare continuă şi de zi, precum şi a metodologiei de evaluare a cazurilor neconfirmate din punctul de vedere al datelor clinice şi medicale pentru care se solicită reconfirmarea.

Nr. crt. ........................................................................

Codul spitalului ........................................................

- Secţia .......................................................................

Nr. foii de observaţie clinică generală (FOCG) ......................................

Data externării pacientului .......................................................................

Reguli pentru care se solicită confirmarea*) .........................................

 

Motivul pentru care se solicită confirmarea .........................................

 

Data ......................

 

Director general,

........................................................................

(semnătura şi ştampila)

 

Medicul-şef din cadrul casei de asigurări de sănătate are obligaţia de a organiza o întâlnire a comisiei de analiză în termen de maximum 10 zile de la primirea înştiinţării de la spital. Modalitatea practică de evaluare a cazurilor externate este decisă de comisia de analiză şi va consta, după caz, în:

- evaluarea dosarelor medicale originale, prin vizitarea spitalelor vizate;

- evaluarea cazurilor pe baza dosarelor trimise de spitale (copie de pe dosarul medical al pacienţilor neconfirmaţi).

Informaţiile urmărite în evaluare de către comisia de analiză includ:

- motivul internării;

- diagnosticele principale şi secundare, acordându-se atenţie relaţiei dintre acestea atât din punct de vedere medical, cât şi din punctul de vedere al cronologiei acestora;

- secţia/secţiile în care a fost îngrijit şi din care a fost externat pacientul;

- motivul externării;

- intervenţiile chirurgicale - tipul acestora, eventualele complicaţii;

- alte informaţii pe care comisia de analiză le consideră utile.

Analiza fiecărui caz se încheie cu un raport scris al comisiei de analiză, în care sunt menţionate argumentele care au condus la avizarea sau neavizarea cazului, raport semnat de toţi membrii comisiei care au participat la evaluarea cazului respectiv. Raportul va fi elaborat în două exemplare, pentru spital şi, respectiv, pentru casa de asigurări de sănătate, şi va conţine în mod explicit decizia de avizare sau neavizare pentru reconfirmare a fiecărui caz.


*) Se va nota în câte un rând separat fiecare regulă pentru care se solicită reconfirmarea.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.