MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 579/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 579         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 29 iulie 2016

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

167. - Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate, semnat la Bucureşti la 5 iunie 2015 şi la Chişinău la 21 iulie 2015

 

Acord între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate

 

712. - Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate, semnat la Bucureşti la 5 iunie 2015 şi la Chişinău la 21 iulie 2015

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 249 din 5 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 şi art. 25 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.169. - Ordin al ministrului finanţelor publice privind prospectele de emisiune a certificatelor de trezorerie cu discont şi a obligaţiunilor de stat de tip benchmark aferente lunii august 2016

 

4.576. - Ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice pentru completarea art. 9 din Metodologia de organizare şi desfăşurare a probelor specifice din cadrul examenului de bacalaureat, susţinute de absolvenţii secţiilor bilingve româno-spaniole, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.756/2012

 

ACTE ALE CASEI NAŢIONALE DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

 

452. - Ordin pentru aprobarea documentelor justificative privind raportarea activităţii realizate de către furnizorii de servicii medicale şi medicamente - formulare unice pe ţară, fără regim special

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate, semnat la Bucureşti la 5 iunie 2015 şi la Chişinău la 21 iulie 2015

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se ratifică Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate, semnat la Bucureşti la 5 iunie 2015 şi la Chişinău la 21 iulie 2015.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale ari. 76 alin. (2) din Constituţia României,  republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

FLORIN IORDACHE

IOAN CHELARU

 

Bucureşti, 22 iulie 2016.

Nr. 167.

 

ACORD

între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate

 

Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova, denumite în continuare părţi,

dorind să creeze un set de reguli privind protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate aplicabil tuturor activităţilor de cooperare şi contractelor viitoare, care vor fi implementate între părţi şi care vor conţine sau vor implica informaţii clasificate, au convenit următoarele:

 

ARTICOLUL 1

Scopul şi domeniul de aplicare

 

(1) Scopul prezentului acord este de a asigura protecţia informaţiilor clasificate schimbate sau produse în procesul de cooperare dintre părţi sau dintre persoanele juridice din statele părţilor.

(2) Prezentul acord se aplică oricărei activităţi ce implică schimbul de informaţii clasificate şi care se derulează sau urmează a se derula între părţi sau între persoanele juridice din statele părţilor.

(3) Prezentul acord nu va afecta obligaţiile celor două părţi ce derivă din alte acorduri internaţionale şi nu va fi folosit împotriva intereselor, securităţii şi integrităţii teritoriale ale altor state.

 

ARTICOLUL 2

Definiţii

 

În sensul prezentului acord;

a) informaţie clasificată înseamnă orice informaţie, document sau material, indiferent de forma fizică a acesteia căreia i s-a atribuit un anumit grad de secretizare în conformitate cu legislaţiile statelor părţilor şi care va fi protejată corespunzător;

b) grad de secretizare înseamnă o categorie care, în conformitate cu legislaţia statului părţii, determină importanţa informaţiilor clasificate, restricţiile privind accesul la informaţii clasificate, măsurile de protecţie şi marcajele;

c) contract clasificat înseamnă orice contract, acord sau proiect care conţine sau implică accesul la informaţii clasificate sau în baza căruia sunt generate astfel de informaţii;

d) incident de securitate înseamnă o acţiune sau o omisiune contrară legislaţiei statului părţii care are sau poate avea drept rezultat dezvăluirea sau distrugerea neautorizată, însuşirea ilegală, deteriorarea sau pierderea informaţiilor clasificate;

e) partea emitentă înseamnă partea, inclusiv persoane juridice de drept public sau privat din statul părţii respective, care generează şi transmite informaţii clasificate;

f) partea primitoare înseamnă partea, inclusiv persoane juridice de drept public sau privat din statul părţii respective, care primeşte informaţii clasificate;

g) certificat de securitate a personalului înseamnă un document emis în conformitate cu legislaţia statului părţii în baza unei proceduri de investigare finalizate printr-o decizie pozitivă şi prin care se dovedeşte conformitatea cu cerinţele stipulate în legislaţia statului părţii. În baza acestui document, unei persoane fizice i se acordă accesul la informaţii clasificate de un anumit grad de secretizare şi permisiunea de a le gestiona, potrivit principiului necesităţii de a cunoaşte;

h) certificat de securitate industrială înseamnă un document emis în conformitate cu legislaţia statului părţii, în baza unei proceduri de investigare finalizate printr-o decizie pozitivă, prin care se atestă că o persoană juridică este abilitată să desfăşoare activităţi legate de un contract clasificat;

i) autoritate competentă de securitate înseamnă instituţia menţionată la art. 3, învestită cu autoritate la nivel naţional care, în conformitate cu legislaţiile statelor părţilor, asigură implementarea unitară a măsurilor de protecţie â informaţiilor clasificate;

j) necesitatea de a cunoaşte înseamnă principiul conform căruia accesul la informaţii clasificate poate fi acordat numai

acelor persoane îndreptăţite să cunoască astfel de informaţii, în virtutea îndatoririlor lor de serviciu, în contextul în care aceste informaţii au fost transmise părţii primitoare.

 

ARTICOLUL 3

Autorităţile competente de securitate

 

(1) Autorităţile competente de securitate responsabile pentru implementarea prezentului acord sunt:

a) în România:

Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat

Bucureşti - str. Mureş nr. 4, sectorul 1

ROMÂNIA

b) în Republica Moldova:

Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova

Chişinău - bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, 166

REPUBLICA MOLDOVA

(2) Părţile se vor informa reciproc, pe canale diplomatice, despre orice modificare relevantă cu privire la autorităţile competente de securitate.

(3) În vederea realizării şi menţinerii unor standarde de securitate similare, autorităţile competente de securitate îşi vor furniza informaţii referitoare la standardele, procedurile şi practicile de securitate aplicate de părţi pentru protecţia informaţiilor clasificate. În acest scop, autorităţile competente de securitate pot conveni şi asupra unor vizite reciproce efectuate de persoane autorizate în ambele state.

(4) Dacă este necesar, autorităţile competente de securitate pot încheia aranjamente de securitate pe aspecte tehnice specifice privind implementarea prezentului acord.

 

ARTICOLUL 4

Echivalenţa gradelor de secretizare

 

Părţile stabilesc următoarele echivalenţe ale gradelor de secretizare naţionale:

 

În România

În Republica Moldova

 

 

STRICT SECRET DE IMPORTANŢĂ DEOSEBITĂ

STRICT SECRET

STRICT SECRET

SECRET

SECRET

CONFIDENŢIAL

SECRET DE SERVICIU

RESTRICŢIONAT

 

ARTICOLUL 5

Certificatele de securitate şi accesul la informaţii clasificate

 

(1) Accesul la informaţii clasificate şi/sau în locurile ori în incintele unde se desfăşoară activităţi ce implică informaţii clasificate sau unde sunt stocate astfel de informaţii este permis, cu respectarea principiului „necesitatea de a cunoaşte”, numai persoanelor care deţin certificat de securitate a personalului, valabil pentru gradul de secretizare al informaţiilor pentru care este necesar accesul.

(2) La cerere, părţile, prin intermediul autorităţilor competente de securitate, vor confirma faptul că unei persoane fizice sau unei persoane juridice i s-a emis certificat de securitate a personalului, respectiv certificat de securitate industrială înainte ca aceasta să aibă acces la informaţiile clasificate ale părţii emitente.

(3) Autorităţile competente de securitate se vor informa reciproc asupra tuturor modificărilor cu privire la certificatele de securitate a personalului şi la certificatele de securitate industrială conexe activităţilor de cooperare derulate în baza prezentului acord.

(4) La cerere, autorităţile competente de securitate ale părţilor îşi vor acorda asistenţă reciprocă în cadrul procedurilor

de verificare derulate potrivit legislaţiilor statelor părţilor pentru emiterea certificatelor de securitate a personalului şi a certificatelor de securitate industrială.

(5) Părţile îşi vor recunoaşte reciproc certificatele de securitate a personalului şi certificatele de securitate industrială privind accesul la informaţiile clasificate schimbate în baza prezentului acord şi emise conform legislaţiilor statelor părţilor.

 

ARTICOLUL 6

Măsuri de protecţie

 

(1) în conformitate cu prezentul acord şi legislaţiile statelor părţilor, părţile vor implementa toate măsurile corespunzătoare pentru protecţia informaţiilor clasificate schimbate sau generate în baza acestui acord, părţile vor asigura pentru informaţiile clasificate primite acelaşi nivel de protecţie ca şi pentru informaţiile clasificate naţionale având grad de secretizare echivalent, în conformitate cu art. 4.

(2) Partea primitoare va marca informaţiile clasificate primite cu propriile grade de secretizare naţionale, în conformitate cu echivalenţele prevăzute la art. 4.

(3) Partea primitoare nu va scădea gradul de secretizare al informaţiilor clasificate primite şi nici nu va declasifica aceste informaţii fără acordul prealabil scris al părţii emitente. Partea emitentă va informa partea primitoare, prin autoritatea competentă de securitate, asupra oricăror modificări survenite în gradele de secretizare ale informaţiilor schimbate.

(4) Atribuirea unui grad de secretizare pentru informaţiile clasificate generate în comun, modificarea acestuia sau declasifica rea acestor informaţii se va realiza cu acordul părţilor.

(5) Fiecare parte se va asigura că informaţiile clasificate primite de la cealaltă parte vor fi utilizate doar în scopul pentru care acestea au fost transmise. Partea emitentă poate impune cerinţe specifice pentru informaţiile clasificate transmise.

(6) Traducerea şi multiplicarea informaţiilor clasificate se vor realiza conform următoarelor proceduri:

a) persoanele trebuie să deţină certificate de securitate a personalului corespunzătoare;

b) traducerea şi copia vor fi marcate şi protejate în acelaşi mod ca şi informaţiile clasificate originale;

c) traducerile şi numărul copiilor se vor limita la cel necesar scopurilor oficiale;

d) traducerea va conţine o notă corespunzătoare în limba în care a fost efectuată traducerea, în care se va specifica faptul că aceasta conţine informaţii clasificate primite de la partea emitentă.

(7) Informaţiile clasificate marcate STRICT SECRET DE IMPORTANŢĂ DEOSEBITĂ/STRICT SECRET şi STRICT SECRET/SECRET vor fi multiplicate şi traduse numai după primirea acordului scris din partea autorităţii competente de securitate a părţii emitente.

(8) Distrugerea informaţiilor clasificate se va realiza în conformitate cu legislaţia statului părţii primitoare astfel încât reconstrucţia parţială sau totală a acestora să nu fie posibilă. Partea emitentă va fi imediat notificată cu privire la distrugere. Informaţiile clasificate STRICT SECRET DE IMPORTANŢĂ DEOSEBITĂ/STRICT SECRET nu vor fi distruse, ci returnate părţii emitente.

(9) în cazul în care este imposibilă protejarea sau returnarea informaţiilor clasificate generate sau transmise în baza prezentului acord, acestea vor fi distruse imediat. Partea primitoare va notifica în cel mai scurt timp partea emitentă cu privire la distrugerea informaţiilor clasificate.

(10) Partea primitoare nu va disemina informaţiile clasificate primite sau generate în comun în baza prezentului acord către niciun stat terţ, organizaţie internaţională, entitate sau cetăţean al unui stat terţ, fără acordul prealabil scris al părţii emitente.

 

ARTICOLUL 7

Transmiterea Informaţiilor clasificate

 

(1) Informaţiile clasificate vor fi transmise prin canale diplomatice, curieri militari/speciali sau alte modalităţi convenite de autorităţile competente de securitate. Partea primitoare va confirma în scris primirea informaţiilor clasificate.

(2) Dacă există un volum mare de informaţii clasificate ce trebuie transmis, autorităţile competente de securitate vor conveni mijloacele de transport, traseul şi măsurile de securitate pentru fiecare caz în parte.

(3) Informaţiile clasificate vor fi transmise electronic în formă criptată, prin utilizarea mijloacelor şi dispozitivelor criptografice acceptate reciproc de autorităţile competente de securitate în conformitate cu legislaţiile statelor acestora.

(4) Informaţiile clasificate care fac obiectul cooperării între serviciile de informaţii şi securitate din statele părţilor pot fi transmise direct prin canale convenite între aceste instituţii.

 

ARTICOLUL 8

Vizite

 

(1) Vizitele ce implică acces la informaţii clasificate, cu excepţia celor de cooperare în domeniul securităţii naţionale între serviciile de informaţii şi securitate ale statelor părţilor, efectuate de cetăţenii din statul uneia dintre părţi pe teritoriul statului celeilalte părţi, sunt supuse autorizării scrise prealabile a autorităţii competente de securitate a părţii gazdă, în conformitate cu legislaţia statului acesteia.

(2) Cererea de vizită va fi transmisă cu cel puţin douăzeci de zile înainte de vizită, prin intermediul autorităţilor competente de securitate, dacă acestea nu au convenit altfel. În cazuri urgente, cererea de vizită va fi transmisă cu cel puţin cinci zile lucrătoare în avans.

(3) Cererea de vizită va cuprinde:

a) numele şi prenumele vizitatorului, data şi locul naşterii, cetăţenia, numărul paşaportului sau al cărţii de identitate;

b) numele instituţiei, companiei sau organizaţiei pe care o reprezintă sau din care face parte;

c) denumirea şi adresa instituţiei, companiei sau organizaţiei ce urmează a fi vizitată;

d) confirmarea deţinerii certificatului de securitate a personalului al vizitatorului, valabilitatea acestuia şi gradul de secretizare a informaţiilor până la care acesta poate acorda acces vizitatorului;

e) obiectivul şi scopul vizitei sau vizitelor;

f) data şi durata preconizate pentru vizita sau vizitele solicitate, iar în cazul vizitelor repetate se va menţiona perioada totală a acestora;

g) numele şi numărul de telefon ale persoanei de contact din cadrul instituţiei, companiei sau organizaţiei ce urmează a fi vizitate, contactele anterioare şi orice alte informaţii utile pentru justificarea vizitei sau vizitelor;

h) data, semnătura şi ştampila oficială a autorităţii competente de securitate.

(4) Autoritatea competentă de securitate a părţii care primeşte cererea de vizită va informa în timp util autoritatea competentă de securitate a părţii solicitante cu privire la decizia luată.

(5) După aprobarea vizitei, autoritatea competentă de securitate a părţii gazdă va transmite funcţionarului de securitate din instituţia, compania sau organizaţia ce urmează a fi vizitată un exemplar al cererii de vizită.

(6) Valabilitatea autorizaţiilor de vizită nu va depăşi douăsprezece luni.

(7) în cazul contractelor clasificate, părţile pot conveni asupra unor liste de persoane autorizate pentru efectuarea de vizite repetate. Aceste liste sunt valabile pentru o perioadă iniţială de

douăsprezece luni. Detaliile privind vizitele repetate vor fi stabilite direct de reprezentanţii organizaţiilor implicate, în conformitate cu termenii şi condiţiile convenite.

(8) Toţi vizitatorii vor respecta reglementările şi instrucţiunile de securitate ale părţii gazdă.

(9) Părţile vor garanta protecţia datelor cu caracter personal ale vizitatorilor în conformitate cu legislaţiile statelor acestora.

 

ARTICOLUL 9

Contracte clasificate

 

(1) în cazul în care o parte sau o persoană juridică din statul său intenţionează să încheie un contract clasificat ce urmează a se derula pe teritoriul statului celeilalte părţi, atunci partea pe teritoriul statului căreia se derulează contractul îşi va asuma responsabilitatea de a proteja informaţiile clasificate legate de contract, în conformitate cu legislaţia statului său şi cu prezentul acord.

(2) La cerere, autorităţile competente de securitate vor confirma dacă au fost eliberate certificate de securitate a personalului şi certificate de securitate industrială corespunzătoare persoanelor şi contractanţilor propuşi să participe la negocierile precontractuale sau la derularea contractelor clasificate anterior accesării de către aceştia a informaţiilor clasificate ale părţii emitente.

(3) Fiecare contract clasificat încheiat între contractanţi, în conformitate cu prevederile prezentului acord, va cuprinde o anexă de securitate corespunzătoare în care sunt menţionate cel puţin următoarele aspecte:

a) lista informaţiilor clasificate gestionate în cadrul contractului clasificat şi gradele de secretizare ale acestora;

b) procedura de comunicare a modificărilor apărute în gradele de secretizare ale informaţiilor schimbate;

c) canale de comunicare şi mijloace de transmitere ale informaţiilor clasificate;

d) procedura de transport al informaţiilor clasificate;

e) obligaţia de a informa despre orice incident de securitate survenit efectiv sau posibil.

(4) O copie a anexei de securitate a oricărui contract clasificat va fi transmisă autorităţii competente de securitate a părţii pe teritoriul căreia urmează să se deruleze contractul clasificat în vederea asigurării unui control de securitate corespunzător.

(5) Contractele clasificate care implică informaţii SECRET DE SERVICIU/RESTRICŢIONAT vor conţine o clauză în care sunt specificate măsurile minime ce urmează a fi implementate pentru protecţia acestei categorii de informaţii clasificate, în conformitate cu legislaţiile statelor părţilor.

(6) Orice subcontractant trebuie să îndeplinească aceleaşi obligaţii de securitate ca şi contractantul.

(7) Autorităţile competente de securitate pot conveni asupra unor vizite reciproce în vederea analizării eficienţei măsurilor adoptate de contractant sau subcontractant pentru protecţia informaţiilor clasificate vehiculate în contractul clasificat.

(8) Părţile vor asigura protecţia drepturilor de autor, a drepturilor de proprietate industrială - inclusiv licenţele, secretele comerciale şi a oricăror altor drepturi legate de informaţiile clasificate schimbate între statele lor, în conformitate cu legislaţiile statelor părţilor.

(9) Alte proceduri detaliate referitoare la contractele clasificate pot fi convenite între autorităţile competente de securitate ale părţilor.

 

ARTICOLUL 10

Incidente de securitate

 

(1) în cazul producerii unui incident de securitate care implică informaţii clasificate generate şi primite de la cealaltă parte,

autoritatea competentă de securitate din statul în care s-a produs incidentul de securitate va informa imediat autoritatea competentă de securitate a părţii emitente şi va asigura investigaţia de securitate adecvată. Dacă este necesar, părţile vor coopera pe parcursul investigaţiei.

(2) în situaţia în care incidentul de securitate are loc pe teritoriul unui stat terţ, autoritatea competentă de securitate a părţii care a transmis informaţiile va acţiona conform alin. (1).

(3) în oricare dintre cazuri, autoritatea competentă de securitate a părţii primitoare va informa în scris autoritatea competentă de securitate a părţii emitente cu privire la circumstanţele producerii incidentului de securitate, prejudiciul produs, măsurile adoptate pentru diminuarea prejudiciului şi rezultatul investigaţiei. În oricare dintre cazuri notificarea respectivă trebuie să cuprindă suficiente detalii pentru ca partea emitentă să poată evalua pe deplin consecinţele.

 

ARTICOLUL 11

Soluţionarea diferendelor

 

Orice diferend privind interpretarea sau implementarea prezentului acord se va soluţiona prin consultări între părţi şi nu va fi deferit spre soluţionare unei instanţe naţionale sau internaţionale ori unui terţ. Pe durata consultărilor, părţile vor continua să îşi îndeplinească obligaţiile ce derivă din prezentul acord.

 

ARTICOLUL 12

Cheltuieli

 

Fiecare parte va suporta cheltuielile proprii generate de implementarea prezentului acord.

 

ARTICOLUL 13

Dispoziţii finale

 

(1) Prezentul acord se încheie pe o perioadă nedeterminată şi intră în vigoare la data primirii ultimei notificări scrise prin canale diplomatice prin care părţile se informează reciproc de faptul că au fost îndeplinite cerinţele necesare pentru intrarea în vigoare a prezentului acord.

(2) Prezentul acord poate fi modificat în orice moment pe baza consimţământului scris al părţilor. Modificările respective vor intra în vigoare în conformitate cu alin. (1).

(3) Părţile se vor informa reciproc, cu promptitudine, cu privire la orice modificări survenite în legislaţiile statelor acestora care ar putea afecta protecţia informaţiilor clasificate în ceea ce priveşte prezentul acord. Părţile se vor consulta în legătură cu oportunitatea unor posibile modificări ale prezentului acord. Informaţiile clasificate vor continua să fie protejate aşa cum s-a prevăzut în acesta.

(4) Fiecare parte are dreptul să denunţe oricând, în scris, prezentul acord. În acest caz, valabilitatea acestuia expiră după şase (6) luni de la data la care notificarea de denunţare a fost primită de cealaltă parte.

(5) în situaţia denunţării prezentului acord, toate informaţiile clasificate schimbate în baza acestuia vor continua să fie protejate în conformitate cu prevederile stipulate până când partea emitentă dispensează partea primitoare de această obligaţie.

(6) La data intrării în vigoare a prezentului acord, Acordul dintre Ministerul Apărării Naţionale din România şi Ministerul Apărării al Republicii Moldova privind protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate militare schimbate, semnat la Bucureşti la 2 decembrie 2013, îşi va înceta valabilitatea.

Semnat la Bucureşti la 5 iunie 2015 şi la Chişinău la 21 iulie 2015 în două exemplare egal autentice în limba română.

 

PENTRU GUVERNUL ROMÂNIEI

PENTRU GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

prof. univ. dr. Marius Petrescu,

Mihai Bălan,

secretar de stat,

directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate

directorul general al Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat

 

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate, semnat la Bucureşti la 5 iunie 2015 si la Chişinău la 21 iulie 2015

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate, semnat la Bucureşti la 5 iunie 2015 şi la Chişinău la 21 iulie 2015, şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 21 iulie 2016.

Nr. 712.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 249

din 5 mai 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 şi art. 25 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Simina Popescu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 şi art. 25 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată de George Băeşu în Dosarul nr. 377/46/2015 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului nr. 1.192D/2Q15 al Curţii Constituţionale.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că, la dosar, partea Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor a transmis note scrise prin care susţine admiterea criticilor de neconstituţionalitate.

4. Preşedintele dispune a se face apelul şt în Dosarul nr. 1.212D/2015, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi prevederi de lege, excepţie ridicată de George Băeşu în Dosarul nr. 773/88/2015 al Tribunalului Tulcea - Secţia civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

5. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

6. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că, la dosar, partea Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor a transmis note scrise prin care susţine admiterea criticilor de neconstituţionalitate.

7. Având în vedere obiectul identic al excepţiilor de neconstituţionalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării cauzelor Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.212D/2015 la Dosarul nr. 1.192D/2015, care a fost primul înregistrat.

8. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 898 din 17 decembrie 2015 şi pune concluzii de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate privind norma cuprinsă în art. 24 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 care consacră caracterul „definitiv” al încheierii şi, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate a celorlalte dispoziţii ale art. 24 din Legea nr. 554/2004, precum şi a dispoziţiilor art. 25 din acelaşi act normativ.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:

9. Prin încheierea din 10 iunie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 2.312/2/2015, Curtea de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 şi art. 25 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de George Băeşu într-o cauză având ca obiect obligarea la plata unor despăgubiri, precum şi obligarea conducătorului instituţiei la plata unei amenzi pentru neexecutarea unei hotărâri judecătoreşti.

10. Prin Sentinţa civilă nr. 937 din 5 iunie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 773/88/2015, Tribunalul Tulcea - Secţia civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 şi art. 25 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de George Băeşu într-o cauză având ca obiect „sancţiune pentru neexecutare hotărâre”.

11. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că modificările aduse art. 24 şi art. 25 din Legea nr. 554/2004, prin Legea nr. 138/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative conexe sunt neconstituţionale, deoarece înlătură un grad de jurisdicţie la soluţionarea cererii de aplicare a amenzii prevăzute la art. 24, respectiv înlătură calea de atac a recursului împotriva hotărârii prin care s-a soluţionat cererea de amendare, consacră aplicarea unui tratament diferenţiat între persoana conducătorului unei instituţii, atunci când este afectat patrimoniul propriu prin aplicarea amenzii, şi instituţia publică (statul român) asupra căreia cade sarcina plăţii penalităţilor şi stabilesc obligativitatea punerii în executare a unor hotărâri judecătoreşti în termen de 30 de zile, în condiţiile în care, în anumite domenii (materia retrocedărilor), legislaţia prevede alte termene de punere în executare a hotărârilor judecătoreşti.

12. Astfel, prin înlăturarea unui grad de jurisdicţie la soluţionarea cererii de aplicare a amenzii sunt încălcate prevederile constituţionale ale art. 16, art. 21, art. 44 şi art. 53. Arată, în acest sens, că este chemat în judecată, în nume personal, în aproximativ 150 de litigii, ce se judecă de curţi de apel din ţară, situaţie generată de numeroasele procese finalizate înainte de a ocupa funcţia de preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor şi, respectiv, al Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor. Or, este practic imposibil pentru o persoană fizică să fie prezentă fizic în acelaşi timp, în toate aceste litigii. Anterior modificării, art. 24 din Legea nr. 554/2004 prevedea calea de atac a recursului împotriva hotărârii prin care se soluţiona o cerere de aplicare a amenzii, recurs care se soluţiona de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, astfel că exista posibilitatea părţii să se prezinte în faţa instanţei pentru a-şi apăra drepturile. Chiar dacă scopul avut în vedere de legiuitor prin eliminarea căii de atac a recursului ar fi asigurarea celerităţii procesului civil, modificarea legislativă operată în acest sens reprezintă o ingerinţă vădit disproporţionată în exercitarea unor drepturi fundamentale, ce încalcă prevederile art. 53 alin. (2) din Constituţie şi pe cele ale art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

13. Prin aplicarea unui tratament diferenţiat între persoana conducătorului unei instituţii, atunci când îi este aplicată amenda prevăzută la art. 24 din Legea nr. 554/2004 şi instituţia publică (statul român), asupra căreia cade sarcina plăţii penalităţilor potrivit aceleiaşi norme juridice, este încălcat art. 16 din Constituţie, privind egalitatea în drepturi. Astfel, penalităţile urmează a se acorda reclamantului „în condiţiile art. 905 din Codul de procedură civilă”, text care prevede expres posibilitatea înlăturării ori reducerii penalităţii, pe calea contestaţiei la executare, chiar după ce instanţă de executare s-a pronunţat definitiv cu privire la suma datorată cu titlu de penalitate. Din interpretarea sistematică a celor două texte legale aplicabile în cauză rezultă că, în condiţiile art. 905 alin. (5) din Codul de procedură civilă, statul român are posibilitatea să invoce buna-credinţă şi să ceară înlăturarea sau diminuarea unor penalităţi stabilite definitiv de instanţa de executare în favoarea reclamanţilor, dar conducătorul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, în condiţiile art. 24 şi 25 din Legea nr. 554/2004, nu are dreptul la un tratament egal cu privire la amenzile stabilite în sarcina sa şi care se foc venit la bugetul de stat. Astfel, dacă dovedeşte lipsa culpei, statul poate obţine diminuarea sau chiar înlăturarea sumei pe care trebuie să o plătească unui reclamant, dar conducătorul unei instituţii nici măcar nu poate solicita, pentru aceleaşi considerente, reducerea cuantumului amenzii pe care o datorează statului. Aceasta demonstrează, în opinia autorului excepţiei, discriminarea evidentă pe care legiuitorul o face între o persoană fizică, în calitate de conducător al unei instituţii, şi instituţia publică, ca reprezentant al statului român, aplicând astfel un tratament diferit şi nejustificat privind drepturile şi interesele fundamentale, faţă de persoane aflate în situaţii similare.

14. Autorul excepţiei mai susţine că dispoziţiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, care reglementează un termen de 30 de zile pentru executarea hotărârii definitive, nu pot fi respectate în materia retrocedărilor, unde legiuitorul a stabilit alte termene ce trebuie respectate în procedura de soluţionare a unui dosar de despăgubire. Astfel, procedura de soluţionare a dosarelor de despăgubire, reglementată prin Legea nr. 165/2013, presupune exercitarea controlului de legalitate asupra actului emis de entitatea învestită de lege cu soluţionarea notificărilor, prin verificarea existenţei şi întinderii dreptului de proprietate asupra imobilului revendicat, evaluarea imobilelor conform grilei notariale şi emiterea deciziei de compensare în puncte, în privinţa hotărârilor judecătoreşti prin care instituţia a fost obligată la soluţionarea unui dosar administrativ, tot legiuitorul, prin art. 41, a stabilit că punerea în executare a acestora se realizează prin parcurgerea procedurii prevăzute în art. 21 din aceeaşi lege. În concret, obligată fiind prin hotărâre judecătorească, Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor trebuie sa verifice existenţa şi întinderea dreptului la despăgubire, iar de cele mai multe ori este necesară completarea dosarului cu documentele doveditoare. Faţă de termenele prevăzute de lege în acest sens, rezultă că procedura de soluţionare a unui dosar de despăgubire se poate întinde pe o perioadă de cel puţin 180 de zile, timp în care Comisia nu ar avea posibilitatea să soluţioneze cererea, fără a-l vătăma în mod direct pe titularul acesteia. Este „imposibilă soluţionarea unui dosar de despăgubire în termenul de 30 de zile, astfel cum prevede art. 24 din Legea contenciosului administrativ, iar respectarea acestui termen ar avea ca efect încălcarea dreptului persoanelor la restituire, fiind în mod evident un abuz din partea conducerii instituţiei”.

15. Curtea de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată, precizând, în acord cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale, că accesul la justiţie nu presupune şi accesul la toate mijloacele procedurale prin care se înfăptuieşte justiţia, iar instituirea regulilor de desfăşurare a procesului în fote instanţelor judecătoreşti, deci şi reglementarea căilor de atac, sunt de competenţa exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedură. Cu privire la invocarea principiului egalităţii în faţa legii şi a autorităţilor publice, reţine că acesta se referă la cetăţeni şi nu este înfrânt când legea impune o gamă diversă de sancţiuni pentru autorităţile publice, care nu îşi îndeplinesc corespunzător obligaţiile (în concret, conducătorul autorităţii publice răspunzând din perspectiva neîndeplinirii atribuţiilor proprii în entitatea pe care o conduce, iar aceasta din urmă pentru neîndeplinirea îndatoririlor faţă de creditor). Instanţa judecătorească mai reţine că, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale (de exemplu, Decizia nr. 920 din 23 iunie 2009), termenul de executare a unei hotărâri judecătoreşti reprezintă o garanţie a protejării cetăţenilor în faţa eventualelor abuzuri ale autorităţilor publice, procedura contenciosului administrativ, care are un caracter special, ce derogă de la regulile procedurii civile, dând expresie prevederilor art. 52 din Constituţie.

16. Tribunalul Tulcea - Secţia civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază criticile de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiate în raport cu prevederile art. 16, art. 21, art. 44 şi art. 53 alin. (2) din Constituţie, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale. (Deciziile nr. 1.479 din 8 noiembrie 2011, nr. 206 din 8 aprilie 2014 şi nr. 920 din 23 iunie 2009). Astfel, instanţa judecătorească consideră că nu există vreo discriminare sau tratament diferenţiat cu ocazia punerii în executare a sancţiunilor pecuniare stabilite prin art. 24 din Legea nr. 554/2044, în sarcina conducătorului autorităţii publice, între acesta şi instituţia publică, fiecare aflându-se în situaţii juridice diferite. De asemenea, înlăturarea dreptului la exercitarea căii de atac împotriva încheierii prin care se soluţionează cererea de aplicare a amenzii nu reprezintă o încălcare a dispoziţiilor art. 21 din Constituţie, referitor la principiul liberului acces la justiţie, care instituie posibilitatea oricărei persoane de a se adresa unei instanţe imparţiale şi de a-i fi examinată cauza în mod echitabil şi într-un termen rezonabil. Imposibilitatea concretă de sesizare a unei instanţe de către persoana interesată poate constitui o încălcare a dreptului acesteia de acces la justiţie, prin urmare înlăturarea unei căi de atac nu se încadrează în această situaţie, în ceea ce priveşte invocarea art. 44 din Constituţie, instanţa apreciază că textul art. 24 alin. (1) din lege, prin termenul prevăzut pentru executarea hotărârilor judecătoreşti nu poate afecta sau conduce la o încălcare a dreptului de proprietate privată. Totodată, instanţa reţine că dosarul de acordare a despăgubirilor din prezenta cauză a fost soluţionat anterior intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, în baza Legii nr. 10/2000, cererea de faţă având ca obiect doar emiterea Titlului de despăgubire şi de plată, astfel încât nu se poate pune în discuţie neconstituţionalitatea art. 24 din Legea nr. 554/2004 în raport cu întreaga procedură a Legii nr. 165/2013.

17. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

18. Guvernul, în Dosarul nr. 1.192D/2015, a comunicat Curţii Constituţionale două puncte de vedere, primul înregistrat la Curtea Constituţională sub nr. 4.621 din 11 august 2015 şi cel de-al doilea înregistrat la Curtea Constituţională sub nr. 2.111 din 17 martie 2016. În punctul său de vedere nr. 4.621 din 11 august 2015, Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 şi art. 25 din Legea nr. 554/2004 este întemeiată, în raport cu dispoziţiile art. 16, art. 21 şi art. 53 din Constituţie, în punctul său de vedere nr. 2.111 din 17 martie 2016, Guvernul face referire la Decizia nr. 898 din 17 decembrie 2015, prin care Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că soluţia legislativă potrivit căreia încheierea prevăzută de art. 24 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 este „definitivă” este neconstituţională şi consideră criticile de neconstituţionalitate formulate în raport cu art. 16 din Constituţie ca fiind neîntemeiate. De asemenea, în ceea ce priveşte criticile referitoare la existenţa unei neconcordanţe între dispoziţiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 şi cele ale art. 41 şi art. 21 din Legea nr. 165/2013, incidente în materia procedurilor de soluţionare a dosarelor de despăgubire, Guvernul consideră că acestea sunt inadmisibile, în acord cu jurisprudenţa constantă a Curţii Constituţionale. Invocă, în acest sens, Decizia nr. 1.566 din 19 noiembrie 2009 şi Decizia nr. 722 din 9 decembrie 2014.

19. În Dosarul nr. 1.212D/2015, Guvernul a comunicat punctul său de vedere potrivit căruia excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, spre exemplu, deciziile nr. 549 din 15 mai 2008, nr. 1.079 din 14 iulie 2011, nr. 1.479 din 8 noiembrie 2011, nr. 914 din 23 iunie 2009 şi nr. 920 din 23 iunie 2009.

20. Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 24 şi 25 din Legea nr. 554/2004 sunt constituţionale. În acest sens, arată că prevederile legale criticate nu aduc atingere principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice şi nici accesului liber la justiţie, deoarece părţile pot beneficia de toate drepturile şi garanţiile procesuale care caracterizează procesul echitabil. Persoanele interesate au posibilitatea de a contesta, pe calea contenciosului administrativ, legalitatea actelor administrative. În plus, stabilirea unor proceduri speciale sau a particularităţilor procedurale pentru exercitarea drepturilor procesuale ale părţilor este de competenţa exclusivă a legiuitorului. Referitor la critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor legale criticate din Legea nr. 554/2004, faţă de art. 44 din Constitute, menţionează ca penalităţile prevăzute în art. 24 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 nu au doar scopul reparării prejudiciului suferit prin întârziere, ci sunt concepute ca un veritabil mijloc de constrângere pentru obţinerea executării hotărârii. Potrivit art. 24 alin. (1) şi (2) din lege, problematica amenzii se circumscrie exclusiv ipotezelor legale care vizează obligarea autorităţii publice la o anume prestaţie, adică să încheie, să înlocuiască sau să modifice actul administrativ, să elibereze un certificat, o adeverinţă sau orice alt înscris (...). Drept urmare, situaţiile evocate în art. 24 alin. (1) din lege sunt asimilabile cu ipotezele avute în vedere de procedura civilă în materia executării obligaţiilor de a face sau de a nu face, obligaţii cuprinse în titluri executorii care nu pot fi îndeplinite de altă persoană decât debitorul (art. 903-909 din Codul de procedură civilă). Aşadar, legea contenciosului administrativ nu face altceva decât să preia aceste reglementări de principiu, pe care le statuează într-o formă adecvată ipotezelor în cauză. În aceste condiţii nu poate fi primită nici critica referitoare la înfrângerea art. 53 alin. (2) din Legea fundamentală, întrucât nu s-a constatat încălcarea vreunei prevederi constituţionale care consacră drepturi sau libertăţi fundamentale

21. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiilor de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosare, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

22. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

23. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 24: Obligaţia executării şi art. 25: Instanţa de executare din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, având următorul cuprins:

- Art. 24: „(1) Dacă în urma admiterii acţiunii autoritatea publică este obligată să încheie, să înlocuiască sau să modifice actul administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze anumite operaţiuni administrative, executarea hotărârii definitive se face de bunăvoie în termenul prevăzut în cuprinsul acesteia, iar în lipsa unui astfel de termen, în termen de cel mult 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii.

(2) în cazul în care debitorul nu execută de bunăvoie obligaţia sa, aceasta se duca la îndeplinire prin executare silită, parcurgându-se procedura prevăzută de prezenta lege.

(3) La cererea creditorului, în termenul de prescripţie a dreptului de a obţine executarea silită, care curge de la expirarea termenelor prevăzute la alin. (1) şi care nu au fost respectate, instanţa de executare, prin încheiere definitivă dată cu citarea părţilor, aplică conducătorului autorităţii publice sau, după caz, persoanei obligate o amendă de 20% din salariul minim brut pe economia pe zi da întârziere, care se face venit la bugetul de stat, iar reclamantului îi acordă penalităţi, în condiţiile art. 905 din Codul de procedură civilă.

(4) Dacă în termen de 3 luni de la data comunicării încheierii de aplicare a amenzii şi de acordare a penalităţilor debitorul nu execută obligaţia prevăzută în titlul executoriu, instanţa de executare, la cererea creditorului, va fixa suma definitivă ce se va datora statului şi suma ce i se va datora lui cu titlu de penalităţi, prin hotărâre dată cu citarea părţilor. Totodată, prin aceeaşi hotărâre, instanţa va stabili, în condiţiile art. 891 din Codul de procedură civilă, despăgubirile pe care debitorul le datorează creditorului pentru neexecutarea în natură a obligaţiei.

(5) în lipsa cererii creditorului, după împlinirea termenului prevăzut la alin. (4), compartimentul executări civile al instanţei de executare va solicita autorităţii publice relaţii referitoare la executarea obligaţiei cuprinse în titlul executoriu şi, în căzui în care obligaţia nu a fost integral executată, instanţa de executare va fixa suma definitivă ce se va datora statului prin hotărâre dată cu citarea părţilor.”

- Art. 25: „(1) Instanţa de executare, care în materia contenciosului administrativ este, potrivit art. 2 alin. (1) lit. ţ), instanţa care a soluţionat fondul litigiului de contencios administrativ, aplică, respectiv acordă sancţiunea şi penalităţile prevăzute la art. 24 alin. (3), fără a fi nevoie de învestirea cu formulă executorie şi de încuviinţarea executării silite de către executorul judecătoresc.

(2) Cererile prevăzute la art. 24 alin. (3) şi (4) se judecă în camera de consiliu, de urgenţă şi sunt scutite de taxa judiciară de timbru.

(3) Hotărârea pronunţată în condiţiile art. 24 alin. (4) este supusă numai apelului în termen de 5 zile de la comunicare. Dacă hotărârea a fost pronunţată de curtea de apel ea va fi supusă recursului, în acelaşi termen.

(4) Prevederile alin. (1)-(3) se aplică, în mod corespunzător, şi pentru punerea în executare a hotărârilor de contencios administrativ date pentru soluţionarea litigiilor ce au avut ca obiect contracte administrative.

24. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (5) referitor la principiul securităţii raporturilor juridice, art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 21 - Accesul liber la justiţie, art. 44 - Dreptul de proprietate privată, art. 53 alin. (2) privind condiţiile restrângerii exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. Se invocă, totodată, prevederile art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, privind dreptul la un recurs efectiv.

25. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. 24 şi art. 25 din Legea nr. 554/2004 au mai format obiect al controlului de constituţionalitate, iar prin Decizia nr. 898 din 17 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 26 februarie 2016, instanţa de contencios constituţional a constatat că soluţia legislativă, potrivit căreia încheierea prevăzută de art. 24 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 este „definitivă”, este neconstituţională.

Cu acel prilej, Curtea a statuat că, prin consacrarea caracterului definitiv al încheierii de amendare a conducătorului autorităţii publice pentru neexecutarea hotărârilor judecătoreşti şi eliminarea în acest mod a controlului judiciar al soluţiilor pronunţate în această materie, se aduce atingere accesului liber la justiţie în substanţa sa, încălcându-se astfel prevederile art. 21 din Constituţie.

26. În aceste condiţii, Curtea constată că, în prezentele cauze, sunt incidente prevederile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale”. Având în vedere că data sesizării Curţii, prin actele de sesizare, este anterioară Deciziei nr. 898 din 17 decembrie 2015, mai sus citată, excepţia de neconstituţionalitate a normei cuprinse în art. 24 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, care consacră caracterul „definitiv” al încheierii, urmează a fi respinsă ca devenită inadmisibilă.

27. În acelaşi timp, prin decizia menţionată, Curtea Constituţională a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a celorlalte prevederi ale art. 24 din Legea nr. 554/2004, precum şi a prevederilor art. 25 din acelaşi act normativ, reţinând, în esenţă, că procedura contenciosului administrativ dă expresie dispoziţiilor art. 52 din Legea fundamentală, fiind derogatorie de la regulile procedural civile şi având un caracter special. În acest context, legiuitorul a stabilit Că executarea hotărârilor judecătoreşti definitive şi irevocabile prin care s-au instituit obligaţii în sarcina autorităţilor publice trebuie să fie realizată într-un anumit termen, fie cel precizat în cuprinsul hotărârii, fie, în lipsa acestuia, în cel mult 30 de zile de la data rămânerii definitive a acesteia.

28. Curtea a mai constatat că textele de lege ce formează obiect al excepţiei nu aduc atingere nici principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, nici dreptului la apărare, garantat la nivel constituţional. În acest sens, Curtea a reţinut că autorităţile publice pot fi întotdeauna reprezentate, în procesele în care sunt parte, fie de către un consilier juridic, care are obligaţia de serviciu de a depune toate diligenţele posibile pentru apărarea intereselor instituţiei, fie de un avocat angajat în baza unui contract de asistenţă juridică şi reprezentare, fie chiar de un salariat al acestora, anume desemnat în baza unei procuri speciale de reprezentare în justiţie. Aşadar, prin intermediul unui astfel de reprezentant, autoritatea publică are posibilitatea de a-şi exercita toate prerogativele dreptului la apărare. Cât priveşte conducătorul autorităţii, nimic nu îl împiedică pe acesta să facă demersurile necesare pentru a afla soluţia pronunţată de instanţă în recurs, astfel încât autoritatea publică să poată duce la îndeplinire dispozitivul hotărârii, în respectul principiilor statului de drept, cărora li se subsumează şi conformarea la imperativele cuprinse în hotărârile judecătoreşti. Ca urmare, Curtea nu a reţinut nici susţinerea potrivit căreia conducătorului autorităţii publice i se nesocoteşte dreptul la apărare, întrucât nu a avut calitate procesuală în litigiul dedus judecăţii, interesele acestuia putând fi apărate cu succes de acelaşi reprezentant, consilier juridic sau avocat.

29. De altfel, amenzile cominatorii stabilite la art. 24 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 reprezintă o sancţiune procedurală pecuniară aplicată de instanţă în scopul asigurării executării hotărârii. Legiuitorul a considerat necesar să instituie un astfel de mijloc de constrângere pentru a conferi eficacitate înseşi instituţiei contenciosului administrativ, a cărei finalitate ar fi iluzorie în absenţa unei sancţiuni pentru neexecutarea voluntară a hotărârilor judecătoreşti pronunţate în această materie (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 920 din 23 iunie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 575 din 18 august 2009, Decizia nr. 1.083 din 14 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 608 din 29 august 2011, sau Decizia nr. 1.479 din 8 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 25 ianuarie 2012).

30. Această soluţie legislativă dă expresie garanţiilor dreptului la un proces echitabil astfel cum au fost dezvoltate în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în care s-a statuat, în mod constant, că „administraţia constituie un element al statului de drept, interesul său fiind identic cu cel al unei bune administrări a justiţiei. Pe cale de consecinţă, dacă administraţia refuză sau omite să execute o hotărâre judecătorească ori întârzie în executarea acesteia, garanţiile art. 6 de care a beneficiat justiţiabilul în faţa instanţelor judecătoreşti îşi pierd orice raţiune de a fi” (a se vedea Hotărârea din 19 martie 1997, pronunţată în Cauza Hornsby împotriva Greciei, paragraful 41, şi Hotărârea din 24 martie 2005, pronunţată în Cauza Şandor împotriva României, paragraful 24).

31. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, în ceea ce priveşte soluţia legislativă potrivit căreia încheierea prevăzută de art. 24 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 este „definitivă”, şi cu majoritate de voturi, în ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a celorlalte dispoziţii ale art. 24 din Legea nr. 554/2004, precum şi a dispoziţiilor art. 25 din acelaşi act normativ,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate în ceea ce priveşte soluţia legislativă potrivit căreia încheierea prevăzută de art. 24 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 este „definitivă”, excepţie ridicată de George Băeşu în Dosarul nr. 377/46/2015 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi în Dosarul nr. 773/88/2015 al Tribunalului Tulcea - Secţia civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a celorlalte prevederi ale art. 24 din Legea nr. 554/2004, precum şi a art. 25 din acelaşi act normativ, excepţie ridicată de acelaşi autor, în aceleaşi dosare, ale aceloraşi instanţe judecătoreşti.

Definitivă şi generai obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi Tribunalului Tulcea - Secţia civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 5 mai 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Simina Popescu

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

 

ORDIN

privind prospectele de emisiune a certificatelor de trezorerie cu discont şi a obligaţiunilor de stat de tip benchmark aferente lunii august 2016

 

În temeiul:

- art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare;

- Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările şi completările ulterioare, al Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.470/2007, cu modificările şi completările ulterioare,

- Regulamentului privind operaţiunile cu titluri de stat emise în formă dematerializată, aprobat prin Ordinul ministrului economiei şi finanţelor nr. 2.509/2008, cu modificările şi completările ulterioare, al Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 11/2012 privind piaţa primară a titlurilor de stat administrată de Banca Naţională a României, al Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 12/2005 privind piaţa secundară a titlurilor de stat administrată de Banca Naţională a României, cu modificările ulterioare, şi al Convenţiei nr. 184.575/13/2005, încheiate între Ministerul Finanţelor Publice şi Banca Naţională a României,

ministrul finanţelor publice emite următorul ordin:

Art. 1. - În vederea finanţării deficitului bugetului de stat şi refinanţării datoriei publice în luna august 2016 se aprobă prospectele de emisiune a certificatelor de trezorerie cu discont şi a obligaţiunilor de stat de tip benchmark, în valoare nominală totală de 4.000 milioane lei, la care se poate adăuga suma de 435 milioane lei din alocările sesiunilor suplimentare de oferte necompetitive organizate exclusiv pentru instrumentele de tip benchmark, prevăzute în anexele nr. 1 şi 2, care fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Direcţia generală de trezorerie şi datorie publică va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul finanţelor publice,

Enache Jiru,

secretar de stat

 

Bucureşti, 28 iulie 2016.

Nr. 1.169.

 

ANEXA Nr. 1

 

PROSPECT DE EMISIUNE

a certificatelor de trezorerie cu discont lansate în luna august 2016

 

Art. 1. - În vederea finanţării deficitului bugetului de stat şi Finanţelor Publice anunţă lansarea unor emisiuni de certificate refinanţării datoriei publice în luna august 2016, Ministerul de trezorerie cu discont, astfel:

 

Cod ISIN

Data licitaţiei

Data emisiunii

Data scadenţei

Nr. de zile

Valoarea emisiunii

- lei -

RO1617CTN0B7

08.08.2016

10.08.2016

08.02.2017

182

300.000.000

RO1617CTN0C5

25.08.2016

29.08.2016

28.08.2017

364

800.000.000

 

Art. 2. - Valoarea nominală individuală a unui certificat de trezorerie cu discont este de 5.000 lei.

Art. 3. - Metoda de vânzare este licitaţia şi va avea loc la data menţionată în tabelul de mai sus, iar adjudecarea se va face după metoda cu preţ multiplu.

Art. 4. - Certificatele de trezorerie cu discont pot fi cumpărate de către dealerii primari, care vor depune oferte atât în cont propriu, cât şi în contul clienţilor persoane fizice şi juridice.

Art. 5. - (1) Ofertele de cumpărare sunt competitive şi necompetitive.

(2) în cadrul ofertei de cumpărare competitive se vor indica elementele cuprinse în anexa nr. 5.1 la Normele Băncii Naţionale a României nr. 2/2012 în aplicarea Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 11/2012 privind piaţa primară a titlurilor de stat administrată de Banca Naţională a României, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Numărul de tranşe valorice, la rate diferite ale randamentului, nu este restricţionat.

(4) Ofertele de cumpărare necompetitive pot fi depuse de persoane fizice şi juridice, cu excepţia instituţiilor de credit, astfel cum sunt acestea definite în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului

nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare, în calitate de clienţi ai dealerilor primari.

(5) în cadrul ofertei de cumpărare necompetitive se vor indica elementele cuprinse în anexa nr. 4.1 la Normele Băncii Naţionale a României nr. 2/2012 în aplicarea Regulamentului nr. 11/2012 privind piaţa primară a titlurilor de stat administrată de Banca Naţională a României, cu modificările şi completările ulterioare. Se admit oferte de cumpărare necompetitive într-o pondere de 25% din totalul valorii aferente fiecărei emisiuni anunţate. Oferta necompetitivă depusă de dealerul primar în contul unui singur client nu va putea depăşi valoarea calculată prin aplicarea ponderii anterior menţionate. Executarea acestora se va efectua la nivelul mediu ponderat al randamentului la care s-au adjudecat ofertele competitive.

(6) Fiecare tranşă a ofertei de cumpărare competitive sau necompetitive va fi de minimum 5.000 lei.

Art. 6. - Preţul şi randamentul se vor determina utilizând următoarele formule:

 

P = 1 (d x r / 360 )

Y = r/P,

 

în care:

P = preţul titlului cu discont, exprimat cu patru zecimale;

d = număr de zile până la scadenţă;

r = rata discontului, exprimată cu două zecimale;

Y = randamentul, exprimat cu două zecimale.

Art. 7. - (1) Ofertele de cumpărare se transmit la Banca Naţională a României, ce acţionează în calitate de administrator al pieţei primare şi secundare a titlurilor de stat şi al sistemului de înregistrare/depozitare, în ziua licitaţiei, în intervalul orar 10,00-12,00.

(2) Şedinţa de licitaţie începe după încheierea orarului de transmitere a ofertelor de cumpărare specificat la alin. (1).

Art. 8. - În funcţie de necesităţile de finanţare şi/sau de nivelul randamentului rezultat în urma licitaţiei, Ministerul Finanţelor Publice îşi rezervă dreptul ca suma împrumutată aferentă unei serii să fie majorată, micşorată sau anulată.

Art. 9. - Rezultatul licitaţiei se va stabili în aceeaşi zi la sediul Băncii Naţionale a României de către Comisia de licitaţie constituită în acest scop şi va fi dat publicităţii.

Art. 10. - Evenimentele de plată aferente certificatelor de trezorerie cu discont se gestionează în conformitate cu Regulile Sistemului de înregistrare şi decontare a operaţiunilor cu titluri de stat - SaFIR.

Art. 11. - Dacă data la care trebuie efectuată una dintre plăţile aferente titlurilor de stat este o zi de sărbătoare sau o zi nelucrătoare, plata se va face în următoarea zi lucrătoare, fără obligarea la dobânzi moratorii. Titlurile de stat care se regăsesc în această situaţie rămân în proprietatea deţinătorului înregistrat şi nu pot fi tranzacţionate.

Art. 12. - Regimul fiscal al titlurilor de stat prevăzute la art. 1 este reglementat de legislaţia în vigoare.

 

ANEXA Nr. 2

 

PROSPECT DE EMISIUNE

a obligaţiunilor de stat de tip benchmark lansate în luna august 2016

 

Art. 1. - În vederea finanţării deficitului bugetului de stat şi refinanţării datoriei publice în luna august 2016, Ministerul Finanţelor Publice anunţă lansarea unei noi emisiuni de obligaţiuni de stat de tip benchmark cu scadenţă la 7 ani şi redeschiderea emisiunilor de obligaţiuni de stat de tip benchmark cu scadenţă la 3, 4, 5, 7 şi 15 ani şi organizarea de sesiuni suplimentare de oferte necompetitive (SSON), astfel:

 

Cod ISIN*)

Data licitaţiei

Data SSON

Data emisiunii

Data scadenţei

Maturitate

Nr. de ani

Maturitate reziduală

Nr. de ani

Rata cuponului

%

Dobânda acumulată - lei/titlu -

Valoarea nominală a licitaţiei de referinţă

- lei -

Valoarea nominală SSON

- lei -

RO1227DBN011

01.08.2016

02.08.2016

03.08.2016

26.07.2027

15

10,98

5,80

12,71

500.000.000

75.000.000

RO1519DBN037

04.08.2016

05.08.2016

08.08.2016

29.04.2019

3

2,72

2,50

34,59

500.000.000

75.000.000

RO1522DBN056

11.08.2016

12.08.2016

16.08.2016

19.12.2022

7

6,35

3,50

115,23

400.000.000

60.000.000

RO1521DBN041

18.08.2016

19.08.2016

22.08.2016

22.03.2021

5

4,58

3,25

68,12

500.000.000

75.000.000

R01620DBN017

22.08.2016

23.08.2016

24.08.2016

26.02.2020

4

3,51

2,25

55,33

500.000.000

75.000.000

RO1624DBN027

25.08.2016

26.08.2016

29.08.2016

29.04.2024

7

7,67

3,25

54,32

500.000.000

75.000.000

 

*) în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului economiei şi finanţelor nr. 2.231/2008 privind titlurile de stat ce urmează a fi tranzacţionate şi pe piaţa reglementată administrată de Societatea Comercială „Bursa de Valori Bucureşti” - S.A., aceste serii se tranzacţionează simultan pe piaţa secundară administrată de Banca Naţională a României şi pe piaţa reglementată administrată de Societatea Comercială „Bursa de Valori Bucureşti” - S.A.

 

Art. 2. - Valorile nominale totale ale emisiunilor de obligaţiuni de stat de tip benchmark pot fi majorate prin redeschideri ulterioare ale acestora.

Art. 3. - Valoarea nominală individuală a unei obligaţiuni de stat de tip benchmark emise înainte de data de 1 octombrie 2013 este de 10.000 lei, ulterior acestei date valoarea nominală individuală a noilor obligaţiuni de stat de tip benchmark este de 5.000 lei.

Art. 4. - (1) Pentru obligaţiunile de stat de tip benchmark redeschise, specificate la art. 1, dobânda (cuponul) se plăteşte la datele specificate în prospectele de emisiune aferente, după cum urmează:

 

ISIN

Ordinul privind prospectul de emisiune aferent emisiunii iniţiale

Luna lansării

RO1227DBN011

107/30.01.2012

februarie 2012

RO1519DBN037

1.004/28.08.2015

septembrie 2015

RO1522DBN056

1.415/29.10.2015

noiembrie 2015

RO1521DBN041

1.204/01.10.2015

octombrie 2015

R01620DBN017

295/29.02.2016

martie 2016

 

(2) Pentru obligaţiunile de stat de tip benchmark, cod ISIN RO1624DBN027, specificate la art. 1, dobânda (cuponul) se plăteşte anual începând cu data de 29 aprilie 2017 şi terminând cu 29 aprilie 2024 inclusiv.

(3) Dobânda se determină conform formulei:

D = VN* r/frecvenţa anuală a cuponului (1),

în care:

D = dobânda (cuponul);

VN = valoarea nominală;

r= rata cuponului.

(4) Pentru licitaţiile de referinţă, metoda de vânzare este licitaţia şi va avea loc la datele menţionate în tabelul de la art. 1, iar adjudecarea se va efectua după metoda cu preţ multiplu. Cotaţia de preţ va fi exprimată sub formă procentuală, cu patru zecimale.

(5) Pentru SSON, metoda de vânzare este subscripţia şi va avea loc la datele menţionate în tabelul de la art. 1, preţul de vânzare fiind preţul mediu de adjudecare stabilit în licitaţia de referinţă.

Art. 5. - (1) La licitaţia de referinţă, obligaţiunile de stat de tip benchmark pot fi cumpărate de către dealerii primari, care vor transmite oferte atât în cont propriu, cât şi în contul clienţilor, persoane fizice şi juridice.

(2) în cadrul SSON, obligaţiunile de stat de tip benchmark pot fi cumpărate exclusiv de dealerii primari, care vor transmite oferte în nume şi cont propriu.

Art. 6. - La licitaţia de referinţă;

1. Ofertele de cumpărare sunt competitive şi necompetitive.

2. În cadrul ofertei de cumpărare competitive se vor indica elementele cuprinse în anexa nr. 5.3 la Normele Băncii Naţionale a României nr. 2/2012 în aplicarea Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 11/2012 privind piaţa primară a titlurilor de stat administrată de Banca Naţională a României, cu modificările şi completările ulterioare.

3. Numărul cotaţiilor de preţ nu este restricţionat.

4. Ofertele de cumpărare necompetitive pot fi depuse de persoane fizice şi juridice, cu excepţia instituţiilor de credit, aşa cum sunt acestea definite în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare, în calitate de clienţi ai dealerilor primari.

5. În cadrul ofertei de cumpărare necompetitive se vor indica elementele cuprinse în anexa nr. 4.2 la Normele Băncii Naţionale a României nr. 2/2012 în aplicarea Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 11/2012 privind piaţa primară a titlurilor de stat administrată de Banca Naţională a României, cu modificările şi completările ulterioare. Se admit oferte de cumpărare necompetitive într-o pondere de 25% din totalul valorii nominale totale a licitaţiei de referinţă aferente fiecărei emisiuni anunţate. Oferta necompetitivă depusă de dealerul primar în contul unui singur client nu va putea depăşi valoarea calculată prin aplicarea ponderii anterior menţionate. Executarea acestora se va efectua la nivelul mediu ponderat al preţului la care s-au adjudecat ofertele competitive.

6. Fiecare tranşă a ofertei de cumpărare competitive sau necompetitive va avea o valoare minimă egală cu valoarea nominală unitară aferentă fiecărui instrument emis.

Art. 7. - Pentru SSON:

1. Ofertele de cumpărare sunt necompetitive.

2. Ofertele de cumpărare necompetitive pot fi depuse exclusiv de dealerii primari, conform prevederilor din secţiunea a 2-a „Sesiunea de oferte necompetitive adresată dealerilor primari” a cap. III „Plasarea titlurilor de stat pe piaţa primară” din Regulamentul Băncii Naţionale a României nr. 11/2012 privind piaţa primară a titlurilor de stat administrată de Banca Naţională a României.

3. În cadrul ofertei de cumpărare necompetitive se vor indica elementele cuprinse în anexa nr. 4.3 la Normele Băncii Naţionale a României nr. 2/2012 în aplicarea Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 11/2012 privind piaţa primară a titlurilor de stat administrată de Banca Naţională a României, cu modificările şi completările ulterioare.

4. Valoarea minimă a ofertei necompetitive transmise în cadrul SSON va fi egală cu valoarea nominală unitară aferentă fiecărui instrument emis, plafonul maxim fiind, după caz, cel prevăzut în art. 24 din Regulamentul Băncii Naţionale a României nr. 11/2012 privind piaţa primară a titlurilor de stat administrată de Banca Naţională a României.

Art. 8. - (1) Ofertele de cumpărare se transmit la Banca Naţională a României, ce acţionează în calitate de administrator al pieţei primare şi secundare a titlurilor de stat şi al sistemului de înregistrare/depozitare, în ziua licitaţiei de referinţă în intervalul orar 10,00-12,00, respectiv în ziua SSON în intervalul orar 10,00-11,00.

(2) Şedinţa de licitaţie începe după încheierea orarului de transmitere a ofertelor de cumpărare specificat la alin, (1).

Art. 9. - În funcţie de necesităţile de finanţare şi/sau de nivelul randamentului rezultat în urma licitaţiei, Ministerul Finanţelor Publice îşi rezervă dreptul ca suma împrumutată aferentă unei serii să fie majorată, micşorată sau anulată.

Art. 10. - Rezultatele licitaţiei de referinţă/SSON se vor stabili în ziua desfăşurării, la sediul Băncii Naţionale a României, de către Comisia de licitaţie constituită în acest scop şi vor fi date publicităţii.

Art. 11. - Evenimentele de plată aferente obligaţiunilor de stat de tip benchmark se gestionează în conformitate cu Regulile Sistemului de depozitare şi decontare a instrumentelor financiare - SaFIR.

Art. 12. - Dacă data la care trebuie efectuată una dintre plăţile aferente titlurilor de stat este o zi de sărbătoare sau o zi nelucrătoare, plata se va face în următoarea zi lucrătoare, fără obligarea la dobânzi moratorii. Titlurile de stat care se regăsesc în această situaţie rămân în proprietatea deţinătorului înregistrat şi nu pot fi tranzacţionate.

Art. 13. - Regimul fiscal al titlurilor de stat prevăzute la art. 1 este reglementat de legislaţia în vigoare.

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

 

ORDIN

pentru completarea art. 9 din Metodologia de organizare şi desfăşurare a probelor specifice din cadrul examenului de bacalaureat, susţinute de absolvenţii secţiilor bilingve româno-spaniole, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.756/2012

 

În temeiul prevederilor art. 10 alin. (1) şi art. 94 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, ale Acordului dintre Ministerul Educaţiei şi Cercetării din România şi Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei din Regatul Spaniei cu privire la înfiinţarea şi funcţionarea secţiilor bilingve româno-spaniole în liceele din România şi la organizarea examenului de bacalaureat în aceste licee, semnat la Bucureşti la 26 martie 2007, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 997/2007, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 44/2016 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice emite prezentul ordin.

Art. I. - La articolul 9 din Metodologia de organizare şi desfăşurare a probelor specifice din cadrul examenului de bacalaureat, susţinute de absolvenţii secţiilor bilingve româno-spaniole, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.756/2012, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 764 din 13 noiembrie 2012, după alineatul (3) se introduc două noi alineate, alineatele (4) şi (5), cu următorul cuprins:

„(4) Durata probei de cultură spaniolă este de 90 de minute,

(5) Comisia Naţională de Bacalaureat poate decide, în urma consultării Ataşatului pentru învăţământ al Ambasadei Spaniei la Bucureşti, organizarea de centre regionale de evaluare a lucrărilor scrise de la proba scrisă de cultură spaniolă.”

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. III. - Direcţia generală învăţământ preuniversitar, Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare, inspectoratele şcolare şi conducerile unităţilor de învăţământ implicate duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

 

Ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice,

Mircea Dumitru

 

Bucureşti, 20 iulie 2016.

Nr. 4.576.

 

ACTE ALE CASEI NAŢIONALE DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

 

CASA NAŢIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

 

ORDIN

pentru aprobarea documentelor justificative privind raportarea activităţii realizate de către furnizorii de servicii medicale şi medicamente - formulare unice pe ţară, fără regim special

 

Având în vedere Referatul de aprobare al Direcţiei generale relaţii contractuale a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. DRC 314 din 21 iulie 2016,

în temeiul prevederilor:

- art. 179 din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017, cu modificările şi completările ulterioare;

- Ordinului ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 763/377/2016 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare în anul 2016 a Hotărârii Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate pentru anii 2016-2017, cu modificările ulterioare;

- art. 291 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 17 alin. (5) din Statutul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972/2006, cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) Se aprobă documentele justificative - formulare unice pe ţară, fără regim special, care includ desfăşurătoarele necesare raportării activităţii medicilor din asistenţa medicală primară, în vederea decontării de către casele de asigurări de sănătate a activităţii realizate potrivit contractului de furnizare de servicii medicale conform anexelor nr. 1-a-1-j.

(2) Se aprobă documentele justificative - formulare unice pe ţară, fără regim special, care includ şi desfăşurătoarele necesare raportării activităţii medicilor din asistenţa medicală ambulatorie de specialitate în vederea decontării de către casele de asigurări de sănătate a activităţii realizate potrivit contractului de furnizare de servicii medicale, conform anexelor nr. 2-a-2-n.

(3) Se aprobă documentele justificative - formulare unice pe ţară, fără regim special, care includ şi desfăşurătoarele necesare raportării activităţii unităţilor sanitare cu paturi, în vederea decontării de către casele de asigurări de sănătate a activităţii realizate potrivit contractului de furnizare de servicii medicale, conform anexelor nr. 3-a-3-k.

(4) Se aprobă documentele justificative - formulare unice pe ţară, fără regim special, care includ şi desfăşurătoarele necesare raportării activităţii furnizorilor de consultaţii de urgenţă la domiciliu şi activităţi de transport sanitar neasistat, în vederea decontării lunare şi trimestriale de către casele de asigurări de sănătate a activităţii realizate potrivit contractului de furnizare de servicii medicale, conform anexelor nr. 4-a-4-c.

(5) Se aprobă documentele justificative - formulare unice pe ţară, fără regim special, care includ şi desfăşurătoarele necesare raportării activităţii furnizorilor de servicii de îngrijiri medicale la domiciliu şi îngrijiri paliative la domiciliu, în vederea decontării de către casele de asigurări de sănătate a activităţii realizate potrivit contractului de furnizare de servicii medicale, conform anexelor nr. 5-a şi 5-b.

(6) Se aprobă documentele justificative - formulare unice pe ţară, fără regim special, care includ şi desfăşurătoarele necesare raportării activităţii furnizorilor din asistenţa medicală de recuperare medicală şi recuperare, medicină fizică şi balneologie în sanatorii şi preventorii, în vederea decontării de către casele de asigurări de sănătate a activităţii realizate potrivit contractului de furnizare de servicii medicale, conform anexelor nr. 6-a şi 6-b.

(7) Se aprobă documentele justificative - formulare unice pe ţară, fără regim special, care includ şi desfăşurătoarele necesare raportării listei persoanelor cu afecţiuni cronice pentru care se organizează evidenţă distinctă la nivelul medicului de familie, conform anexei nr. 7.

(8) Se aprobă documentele justificative - formulare unice pe ţară, fără regim special, care includ şi borderourile centralizatoare necesare raportării furnizorilor de medicamente, în vederea decontării de către casele de asigurări de sănătate a medicamentelor cu şi fără contribuţie personală eliberate potrivit contractului de furnizare de medicamente cu şi fără contribuţie personală în tratamentul ambulatoriu, conform anexelor nr. 8-a-8-c.

(9) Formularele menţionate la alineatele (1)-(3) se utilizează împreună cu formularele tipizate de „Factură” fără TVA, întocmite conform prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

(10) Furnizorii care au semnătură electronică extinsă transmit factura şi formularele prevăzute la alin. (1)-(8) numai în format electronic, fără a fi necesară semnătura olografă a reprezentantului legal al furnizorului.

Art. 2. - (1) Anexele nr. 1-a-1-j, 2-a-2-n, 3-a-3-k, 4-a- 4-c, 5-a, 5-b, 6-a, 6-b, 7 şi 8-a-8-c*) fac parte integrantă din prezentul ordin.

(2) Formularele cuprinse în prezentul ordin constituie modele-tip.

Art. 3. - Furnizorii de servicii medicale vor raporta serviciile medicale efectuate conform contractelor de furnizare de servicii medicale, în vederea decontării acestora de către casele de asigurări de sănătate judeţene, a municipiului Bucureşti şi de către Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti, potrivit documentelor justificative aprobate prin prezentul ordin.

Art. 4. - (1) Desfăşurătoarele cuprinse în prezentul ordin se vor completa separat pentru:

a) asiguraţi;

b) cazurile ce reprezintă accidente de muncă şi boli profesionale;

c) cazurile prezentate ca urmare a situaţiilor în care le-au fost aduse prejudicii sau daune sănătăţii de către alte persoane;

d) persoanele din statele membre ale Uniunii Europene/Spaţiului Economic European/Confederaţia Elveţiană, titulare ale cârdului european de asigurări sociale de sănătate sau beneficiari ai formularelor/documentelor europene emise în baza Regulamentului (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială, care beneficiază de servicii medicale pe teritoriul României de la furnizori aflaţi în relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate; în cadrul acestor evidenţe se vor înregistra distinct cazurile prezentate ca urmare a situaţiilor în care le-au fost aduse prejudicii sau daune sănătăţii de către alte persoane şi pentru care sunt aplicabile prevederile art. 191 alin. (2) din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017, cu modificările şi completările ulterioare;

e) pacienţii din statele cu care România a încheiat acorduri, înţelegeri, convenţii sau protocoale internaţionale cu prevederi în domeniul sănătăţii, care beneficiază de servicii medicale pe teritoriul României de la furnizori aflaţi în relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate; în cadrul acestor evidenţe se vor înregistra distinct cazurile prezentate ca urmare a situaţiilor în care le-au fost aduse prejudicii sau daune sănătăţii de către alte persoane şi pentru care sunt aplicabile prevederile art. 191 alin. (2) din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 161/2016, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) La formularele menţionate la alin. (1) se vor ataşa, după caz:

a) lista cuprinzând distinct, pentru fiecare cod numeric personal (CNP), cod unic de identificare, specificarea serviciilor medicale efectuate în cazul persoanelor cărora li s-a acordat asistenţă medicală pentru accidente de muncă şi boli profesionale;

b) lista cuprinzând distinct, pentru fiecare cod numeric personal (CNP), cod unic de identificare, specificarea serviciilor medicale acordate cazurilor prezentate ca urmare a situaţiilor în care le-au fost aduse prejudicii sau daune sănătăţii de către alte persoane;

c) lista cuprinzând distinct, pentru fiecare număr de identificare personal/ cod unic de identificare a persoanei beneficiare, serviciile medicale acordate, cu specificarea următoarelor informaţii: ţara - membră a Uniunii Europene/Spaţiului Economic European/Elveţia, numele şi prenumele, data naşterii, numărul de identificare a instituţiei care a emis cârdul european de asigurări sociale de sănătate, numărul de identificare a cârdului european de asigurări sociale de sănătate, în cazul persoanelor titulare ale cârdului european de asigurări de sănătate; se vor ataşa copii ale cârdurilor europene de asigurări sociale de sănătate;

d) lista cuprinzând distinct, pentru fiecare număr de identificare personal/cod unic de identificare, a persoanei beneficiare de formulare/documente europene, serviciile medicale acordate, cu specificarea următoarelor informaţii: tipul de formular/document european, ţara, numele şi prenumele, data naşterii, numele instituţiei care a emis formularul/documentul, numărul de identificare a instituţiei respective. Tipurile de formulare europene sunt: E 106, E 109, E 112, E 120, E 121; pot fi menţionate şi documente europene S - corespondente acestor formulare; se vor ataşa copii ale formularelor/documentelor care au deschis dreptul la servicii medicale, cu excepţia formularelor/documentelor europene (E 106, E 109, E 120, E 121 )/S1;

e) lista cuprinzând distinct, pentru fiecare număr de identificare personal/cod unic de identificare a persoanei beneficiare, serviciile medicale acordate, cu specificarea următoarelor informaţii: ţara, numele şi prenumele, data naşterii în cazul cetăţenilor statelor cu care România a încheiat acorduri, înţelegeri, convenţii sau protocoale internaţionale cu prevederi în domeniul sănătăţii. Se vor ataşa copii ale documentelor care au deschis dreptul la servicii medicale.

Art. 5. - La data intrării în vigoare a prevederilor prezentului ordin se abrogă Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 244/2015 pentru aprobarea documentelor justificative privind raportarea activităţii realizate de către furnizorii de servicii medicale - formulare unice pe ţară, fără regim special, publicat în Monitorul Oficial al României. Partea I, nr. 300 şi 300 bis din 30 aprilie 2015, cu modificările ulterioare.

Art. 6. - Casele de asigurări de sănătate judeţene, a municipiului Bucureşti şi Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 7. - (1) Prevederile prezentului ordin se aplică pentru raportarea serviciilor medicale, respectiv a medicamentelor cu şi fără contribuţie personală în tratamentul ambulatoriu, începând cu raportarea activităţii lunii iulie 2016.

(2) Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,

Gheorghe-Radu Ţibichi

 

Bucureşti, 21 iulie 2016.

Nr. 452.


*) Anexele nr. 1-a-1-j, 2-a-2-n, 3-a-3-k, 4-a-4-c, 5-a, 5-b, 6-a, 6-b, 7 şi 8-a-8-c se publică În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome .Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

 

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.