MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 420/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 420         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 3 iunie 2016

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 190 din 7 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 alin. (2) teza finală din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996

 

Decizia nr. 215 din 12 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

6. - Regulament pentru modificarea şi completarea Regulamentului Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 32/2006 privind serviciile de investiţii financiare, aprobat prin Ordinul Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 121/2006, şi pentru modificarea Regulamentului Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 5/2010 privind utilizarea sistemului de conturi globale, aplicarea mecanismelor cu şi fără prevalidarea instrumentelor financiare, efectuarea operaţiunilor de împrumut de valori mobiliare, a celor de constituire a garanţiilor asociate acestora şi a tranzacţiilor de vânzare în lipsă, aprobat prin Ordinul Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 10/2010

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 190

din 7 aprilie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 alin. (2) teza finală din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 alin. (2) teza finală din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, excepţie ridicată de Costinel Cristian Militam, Florin Cornel Bălănescu, Mihai Lungoci şi Sorin Lucian Dovan în Dosarul nr. 1.976/54/2014 al Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi care constituie obiectul Dosarului nr. 917D/2015 al Curţii Constituţionale.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că textul criticat prevede că procedura de înscriere în cartea funciară se stabileşte prin lege şi prin regulament aprobat prin ordin al directorului Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 6 mai 2015, pronunţată în Dosarul nr. 1.976/54/2014, Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 alin. (2) teza finală din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, excepţie ridicată de Costinel Cristian Militaru, Florin Cornel Bălănescu, Mihai Lungoci şi Sorin Lucian Dovan într-o cauză de contencios administrativ având ca obiect anularea parţială a Regulamentului de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară, aprobat prin Ordinul directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 700/2014.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că, potrivit principiului simetriei juridice, având în vedere că intabularea şi înscrierea provizorie în cartea funciară şi, în unele cazuri, şi rectificarea şi notarea au ca obiect dreptul de proprietate, procedura de înscriere a intabulării, a înscrierii provizorii, a rectificării ori a notării înscrierilor în cartea funciară trebuie instituită printr-o normă legală egală ca forţă cu cea prin care s-a reglementat întreaga procedură de înscriere în cartea funciară, respectiv prin lege organică. Or, potrivit textului de lege criticat, procedura de înscriere în cartea funciară este reglementată şi prin regulament aprobat prin ordin cu caracter normativ al directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară. Precizează că prin Decizia nr. 723 din 1 iunie 2010 Curtea Constituţională a constatat că este neconstituţional ca „procedura de rectificare să fie stabilită printr-o normă cu o putere juridică inferioară legii organice, respectiv prin regulament aprobat de directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară”, astfel că „ne aflăm în prezenţa unei încălcări a dispoziţiilor constituţionale ale art. 73 alin. (3) lit. m) care prevăd obligativitatea reglementării prin lege organică a regimului juridic general al proprietăţii, precum şi ale art. 1 alin. (4) privind separarea puterilor în stat”. Autorii excepţiei arată că, în acest context, dacă procedura de rectificare a înscrierilor nu poate fi reglementată printr-un asemenea regulament, cu atât mai mult întreaga procedură de înscriere, din care face parte şi procedura de rectificare, nu poate fi reglementată printr-un astfel de act.

6. Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, în considerarea celor reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 723 din 1 iunie 2010.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând că textul de lege supus controlului de constituţionalitate include în primul rând Legea nr. 7/1996 ca modalitate de reglementare a procedurii de înscriere în cartea funciară şi observând că, fiind vorba despre o procedură administrativă, detalierea acesteia s-a făcut prin Ordinul nr. 700/2014 emis de Agenţia de Cadastru şi Publicitate Imobiliară,

9. Avocatul Poporului apreciază că textul de lege criticat nu contravine dispoziţiilor constituţionale invocate, precizând că, aşa cum a observat şi Curtea Constituţională prin decizia la care fac referire autorii excepţiei, în cuprinsul Legii nr. 7/1996 legiuitorul a dedicat procedurii de înscriere în carte funciară un întreg capitol.

10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 24 alin. (2) teza finală din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 83 din 7 februarie 2013, potrivit cărora „Cazurile, condiţiile şi regimul juridic ai acestor înscrieri sunt stabilite de Codul civil, iar procedura de înscriere în cartea funciară, de prezenta lege şi de regulamentul aprobat prin ordin cu caracter normativ ai directorului general al Agenţiei Naţionale”. Ulterior ridicării excepţiei de neconstituţionalitate, Legea nr. 7/1996 a fost din nou republicată, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 720 din 24 septembrie 2015, textul criticat menţinându-şi conţinutul normativ şi regăsindu-se la acelaşi art. 24.

13. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse la art. 1 alin. (4) care instituie principiul separaţiei puterilor în stat, art. 44 alin. (1) referitor la garantarea dreptului de proprietate şi art. 73 alin. (3) lit. m) potrivit căruia regimul juridic general al proprietăţii şi al moştenirii se reglementează prin lege organică.

14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că prin Decizia nr. 723 din 1 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 22 iunie 2010, a admis excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 33 alin. (6) din Legea nr. 7/1996, potrivit cărora „Procedura de rectificare a înscrierilor în cartea funciară, a modificărilor şi cea de îndreptare a erorilor materiale se va stabili prin regulament aprobat de directorul general al Agenţiei Naţionale”. Prin decizia menţionată Curtea a constatat că stabilirea procedurii de rectificare printr-o normă cu o putere juridică inferioară legii organice, respectiv prin regulament aprobat de directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, constituie o încălcare a dispoziţiilor constituţionale ale art. 73 alin. (3) lit. m), care prevăd obligativitatea reglementării prin lege organică a regimului juridic general al proprietăţii, precum şi ale art. 1 alin. (4) privind separaţia puterilor în stat. De asemenea, Curtea a statuat că, în virtutea principiului simetriei juridice, având în vedere că rectificarea poate fi majoră - reprezentând un act constitutiv de drepturi sau putând avea chiar titlu executoriu -, procedura de rectificare a înscrierilor în cartea funciară trebuie instituită printr-o normă legală egală ca forţă juridică cu cea prin care s-a reglementat procedura de înscriere în cartea funciară, respectiv prin lege organică. Autorii excepţiei solicită admiterea acesteia prin analogie cu soluţia pronunţată prin decizia citată, arătând că, de vreme ce procedura de rectificare a înscrierilor nu poate fi reglementată prin regulament, cu atât mai puţin întreaga procedură de înscriere, din care face parte şi procedura de rectificare, nu poate fi reglementată printr-un astfel de act.

15. Analizând textul de lege criticat în cauza de faţă se observă că prezintă o particularitate faţă de norma cuprinsă în dispoziţiile de lege constatate de Curte ca fiind neconstituţionale prin decizia mai sus menţionată.

16. Astfel, potrivit art. 33 alin. (6) din Legea nr. 7/1996 - text declarat neconstituţional aşa cum s-a arătat mai sus -, procedura de rectificare a înscrierilor în cartea funciară, a modificărilor şi cea de îndreptare a erorilor materiale urma să fie stabilite exclusiv prin regulament aprobat de directorul general al Agenţiei Naţionale. Dispoziţiile art. 24 alin. (2) din Legea nr. 7/1996, care formează obiectul prezenţei excepţii, precizează că procedura de înscriere în cartea funciară este stabilită prin Legea nr. 7/1996, precum şi prin regulament aprobat prin ordin cu caracter normativ al directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.

17. Curtea observă că regulamentul, ca act administrativ cu caracter normativ al directorului general al Agenţiei Naţionale, nu reprezintă, în acest caz, unica modalitate normativă prin care poate fi reglementată procedura de înscriere în cartea funciară. Regulile potrivit cărora aceasta se realizează sunt cuprinse în Legea nr. 7/1996, lege organică, edictată în conformitate cu dispoziţiile art. 73 alin. (3) lit. m) din Constituţie. De altfel, chiar prin Decizia nr. 723 din 1 iunie 2010, invocată de autorii excepţiei în susţinerea criticilor de neconstituţionalitate, Curtea a remarcat că, în cuprinsul titlului II privind publicitatea imobiliară din Legea nr. 7/1996, legiuitorul a dedicat procedurii de înscriere în cartea funciară un întreg capitol, respectiv capitolul II. În consecinţă, aplicând un raţionament logic bazat pe principiul simetriei, instanţa de contencios constituţional a statuat că, printr-o modalitate similară, ar trebui să îşi găsească reglementarea şi procedura de rectificare a înscrierilor în cartea funciară.

18. Aşadar, nu pot fi reţinute criticile formulate de autorii prezentei excepţiei, întrucât Legea nr. 7/1996 cuprinde normele în conformitate cu care se realizează înscrierile în cartea funciară, reglementarea acestei proceduri fiind realizată printr-un act normativ având caracter de lege organică, în acord cu dispoziţiile art. 73 alin. (3) lit. m) din Constituţie. Faptul că în cuprinsul textului de lege supus controlului de constituţionalitate este menţionat şi regulamentul aprobat de directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nu este de natură să conducă la ideea nesocotirii prevederilor din Legea fundamentală invocate de autorii excepţiei. În regulamentul la care se face referire sunt detaliate norme tehnice, de organizare internă a activităţii administrative, fiind emise în executarea aplicării legii organice care constituie cadrul general de reglementare. Includerea unor astfel de prevederi în corpul Legii nr. 7/1996 ar genera o încărcare nejustificată a reglementării, conferind un accentuat caracter tehnic unei legi menite să organizeze activitatea de cadastru şi publicitate imobiliară. Or, astfel cum rezultă din exigenţele principiului legalităţii dedus din dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie, coroborat cu prevederile art. 8 alin. (4) şi art. 36 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, şi ţinând cont şi de cele statuate în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, o lege trebuie să se caracterizeze prin claritate, precizie, previzibilitate şi accesibilitate, calităţi care ar fi periclitate în situaţia includerii în corpul legii a unor norme pur tehnice.

19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Costinel Cristian Militam, Florin Cornel Bălănescu, Mihai Lungoci şi Sorin Lucian Dovan în Dosarul nr. 1.976/54/2014 al Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 24 alin. (2) teza finală din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 7 aprilie 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăţeanu

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 215

din 12 aprilie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului, excepţie ridicată de Nicolae Valentin în Dosarul nr. 8.311/105/2008** al Tribunalului Prahova - Secţia penală şt care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.220D/2015.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 3 iulie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 8.311/105/2008**, Tribunalul Prahova - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului, excepţie ridicată de Nicolae Valentin într-o cauză penală în care se fac cercetări pentru săvârşirea infracţiunilor da complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată şi complicitate la fals material în înscrisuri oficiale, precum şi a infracţiunii prevăzute de art. 29 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 656/2002.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că Legea nr. 656/2002, în ansamblul său, în forma iniţială, fără a se lua în considerare aspectele extrinseci ale actelor normative care au modificat-o şi completat-o, afectează dispoziţiile constituţionale referitoare la statul de drept, referitoare la principiul egalităţii în faţa legii şi la faptul că nimeni nu este mai presus de lege, la iniţiativa legislativă şi la rolul Consiliului Legislativ, deoarece, deşi Guvernul iniţiază proiecte de legi, iar deputaţii, senatorii şi cetăţenii propuneri legislative, potrivit art. 73 alin. (4) din Constituţia nerevizuită, propunerile legislative se pot prezenta numai în forma cerută pentru proiectele de legi astfel cum este prescrisă în dispoziţiile art. 6 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă, în varianta iniţială, potrivit căruia ,,Proiectele d9 acte normative se supun spre adoptare însoţite de o expunere de motive, o notă de fundamentare sau un referat de aprobare Aceste din urmă prevederi sunt reluate în art. 28 alin. (1) lit. a) şi art. 29 din Legea nr. 24/2000, sens în care motivarea trebuie să cuprindă cerinţele care reclamă intervenţia normativă, cu referire specială la insuficienţele reglementărilor în vigoare, la existenţa unor neconcordanţe legislative sau a unui vid legislativ, principiile de bază şi finalitatea reglementării propuse, cu evidenţierea elementelor noi, efectele avute în vedere, în funcţie de obiectul reglementării, implicaţiile pe care noua reglementare le are asupra legislaţiei în vigoare, implicaţiile asupra legislaţiei interne, în cazul ratificării sau aprobării unor tratate ori acorduri internaţionale, precum şi măsurile de adaptare necesare, fazele parcurse în pregătirea proiectului şi rezultatele obţinute, evidenţiindu-se studiile, cercetările, evaluările statistice, specialiştii consultaţi, preocupările de armonizare legislativă, iar pentru ordonanţele de urgenţă vor fi prezentate distinct împrejurările obiective şi stringente ce au determinat cazul excepţional care justifică această procedură de legiferare. Or, în expunerea de motive a legii nu se găseşte motivarea asupra niciuneia dintre soluţiile preconizate, ceea ce este contrar dispoziţiilor art. 73 din Constituţie. Prin urmare, nerespectarea acestor prevederi constituţionale prin raportate la cele din Legea nr. 24/2000 echivalează şi cu încălcarea dispoziţiilor art. 1 alin. (3) din Legea fundamentală, potrivit cărora România este stat de drept.

6. Aşa fiind, ca şi principiul supremaţiei Constituţiei, legalitatea este de esenţa cerinţelor statului de drept, adică a preeminenţei legii în reglementarea relaţiilor sociale, în sensul art. 16 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia „Nimeni nu este mai presus de lege”.

7. Totodată, sunt afectate şi dispoziţiile constituţionale ale art. 79 alin. (1) referitoare la rolul Consiliului Legislativ, deoarece avizul acestei din urmă instituţii a fost emis la data de 10 aprilie 2002 pentru proiectul de lege supus dezbaterii Senatului, iar ulterior proiectul adoptat de Camera Deputaţilor şi comisia de mediere a căpătat o formă deosebită de cea vizată iniţial de Consiliul Legislativ. În acest sens, prin Decizia nr. 710 din 6 mai 2009, paragraful III.3, Curtea Constituţională a statuat că „avizul dat de Consiliul Legislativ se referea la propunerea legislativă privind unele măsuri pentru organizarea administraţiei publice şi că proiectul de lege adoptat de Senat a căpătat o formă deosebită de cea avizată iniţial de Consiliu. În această situaţie, era de apreciat dacă nu ar fi fost cazul ca pentru amendamentele formulate în cadrul comisiei să se fi solicitat punctul de vedere al Consiliului Legislativ, având suportul constituţional în art. 79 alin. (1) din Legea fundamentală şi cel regulamentar în art. 99 alin. (7) din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

8. De asemenea, din perspectiva criticilor intrinseci, se susţine că prevederile art. 29 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 656/2002 încalcă dispoziţiile constituţionale referitoare la România ca stat de drept şi la obligativitatea respectării Constituţiei şi a legilor, la obligaţiile statului român şi la tratatele ratificate de Parlament care fac parte din dreptul intern, la tratatele internaţionale privind drepturile omului, la prezumţia de nevinovăţie şi la dreptul de a nu fi judecat sau pedepsit de două ori, deoarece legiuitorul reglementează infracţiunea de spălare a banilor pornind de la prezumţia că persoana acuzată a săvârşit o altă infracţiune, însă fără a se menţiona despre existenţa unei hotărâri definitive cu privire la săvârşirea acestei infracţiuni, lipsind verdictul de culpabilitate stabilit în mod legal. În practica judecătorească, de cele mai multe ori, se dispune condamnarea concomitentă a persoanei acuzate atât pentru infracţiunea premisă (principală), cât şi pentru infracţiunea de spălare a banilor, situaţie care este de natură a anula prevederile constituţionale ale art. 23 alin. (11) şi art. 6 paragraful 2 din Convenţie.

9. Totodată, în virtutea principiului non bis în idem, nimeni nu poate fi urmărit sau pedepsit încă o dată pentru aceeaşi faptă pentru care a fost deja urmărit sau condamnat. De aceea, participantul la infracţiunea premisă (principală) nu poate fi subiect activ al infracţiunii de spălare a banilor, dacă are calitatea de subiect activ al infracţiunii premisă, el devenind deţinător al bunurilor prin săvârşirea acestei infracţiuni. Aşa fiind, scopul sintagmei „cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni” este acela de a exclude din sfera subiecţilor activi persoanele care au săvârşit infracţiunea premisă.

10. În sfârşit sunt afectate şi prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5), deoarece dispoziţiile criticate sunt redactate deficitar, fiind lipsite de precizie şi claritate.

11. Tribunalul Prahova - Secţia penală, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, nu şi-a exprimat opinia cu privire la excepţia de neconstituţionalitate invocată.

12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

13. Guvernul apreciază că dispoziţiile criticate sunt constituţionale, sens în care face trimitere la jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, respectiv la Decizia nr. 856 din 24 iunie 2010.

14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat de către autor, îl constituie dispoziţiile Legii nr. 656/2002, în ansamblul său, în forma adoptată în anul 2002, fără a se lua în considerare actele normative ulterioare care au modificai-o şi completat-o, precum şi dispoziţiile art. 29 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 702 din 12 octombrie 2012, astfel cum au fost modificate prin art. 111 din Legea nr. 187/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012. Cu toate acestea, Curtea constată că, potrivit dispozitivului încheierii de sesizare, obiect al excepţiei îl constituie numai dispoziţiile art. 29 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 656/2002. Prin urmare, ţinând seama de exigenţele art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, Curtea constată că este sesizată în mod legal numai cu excepţia de neconstituţionalitate a acestor din urmă prevederi, care au următorul conţinut:

- Art. 29 alin. (1) lit. a) şi b): „(1) Constituie infracţiunea de spălare a banilor şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani:

a) schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscând că provin din săvârşirea de infracţiuni, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri ori în scopul de a ajuta persoana care a săvârşit infracţiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei;

b) ascunderea ori disimularea adevăratei naturi a provenienţei, a situării, a dispoziţiei, a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni. “

17. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5) referitor la România ca stat de drept şi la obligativitatea respectării Constituţiei şi a legilor, art. 11 alin. (1) şi (2) referitor la obligaţiile statului român şi la tratatele ratificate de Parlament care fac parte din dreptul intern, art. 16 alin. (2) potrivit căruia Nimeni nu este mai presus de lege, art. 20 referitor la Tratatele internaţionale privind drepturile omului şi art. 23 alin. (11) referitor la prezumţia de nevinovăţie, art. 73 referitor la Iniţiativa legislativă şi art. 79 alin. (1) referitor la rolul Consiliului Legislativ, ultimele două din Constituţia nerevizuită, precum şi dispoziţiile art. 6 paragraful 2 referitor la prezumţia de nevinovăţie din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi art. 4 din Protocolul nr. 7 adiţional la Convenţie.

18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, din perspectiva criticilor intrinseci, aceeaşi soluţie legislativă a mai fost supusă cenzurii sale prin raportare la critici similare. Astfel, cu prilejul pronunţării Deciziei nr. 299 din 23 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 295 din 6 mai 2010, şi Deciziei nr. 889 din 16 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 771 din 14 noiembrie 2007, Curtea a statuat că nu poate fi reţinută critica potrivit căreia art. 23 alin. (1) din Legea nr. 656/2002 ar aduce atingere prevederilor art. 4 paragraful 1 din Protocolul nr. 7 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, care consacră principiul non bis în idem, întrucât, pentru ca acest principiu de drept procesual penal să îşi găsească aplicare, persoana în cauză trebuie să fi suferit o condamnare, să fi fost achitată sau să se fi dispus încetarea urmăririi penale pentru fapta cu privire la care este din nou urmărită sau judecată. În situaţia concursului de infracţiuni, însă infractorului i se aplică o pedeapsă principală, fără ca prin aceasta să fie încălcate în vreun fel dispoziţiile art. 4 paragraful 1 din Protocolul nr. 7 la Convenţie.

19. Totodată, nu poate fi primită critica referitoare la încălcarea art. 23 alin. (11) referitor la prezumţia de nevinovăţie, precum şi dispoziţiile art. 6 paragraful 2 referitor la prezumţia de nevinovăţie din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, întrucât, potrivit jurisprudenţei sale, conceptul de „infracţiune” este folosit de legiuitor generic pentru a acoperi multitudinea de „infracţiuni bază” din care pot proveni bunurile (a se vedea în acest sens Decizia nr. 889 din 16 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 771 din 14 noiembrie 2007).

20. În ceea ce priveşte critica referitoare la aspectul lipsei de claritate şi previzibilitate, se constată că prin Decizia nr. 73 din

27 ianuarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 108 din 10 februarie 2011, Curtea Constituţională a statuat că dispoziţiile art. 29 stabilesc criterii obiective de apreciere a caracterului penal al operaţiunilor săvârşite în legătură cu bunul sau sumele rezultate dintr-o anumită infracţiune. De altfel, în jurisprudenţa sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că norma legală trebuie să fie suficient de accesibilă şi de previzibilă, astfel încât să permită cetăţeanului să dispună de informaţii suficiente asupra normelor juridice aplicabile într-un caz dat şi să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, consecinţele care pot apărea. Astfel, în Hotărârea din 25 august 1998, pronunţată în Cauza Hertel împotriva Elveţiei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut că previzibilitatea legii nu trebuie neapărat să fie însoţită de certitudini absolute. Certitudinea, chiar dacă este de dorit, este dublată uneori de o rigiditate excesivă, or, dreptul trebuie să ştie să se adapteze schimbărilor de situaţie. Există multe legi care se servesc, prin forţa lucrurilor, de formule mai mult sau mai puţin vagi, a căror interpretare depinde de practică, aşa cum se întâmplă şi în cazul judecătorului român. Şi în Hotărârea din 25 noiembrie 1996, pronunţată în Cauza Wingrove împotriva Regatului Unit, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că legea internă pertinentă care înglobează atât dreptul scris, cât şi pe cel nescris trebuie să fie formulată cu o precizie suficientă pentru a permite persoanelor interesate, care pot apela la nevoie la sfatul unui specialist, să prevadă într-0 măsură rezonabilă, în circumstanţele speţei, consecinţele care pot rezulta dintr-un act determinat. Aşa fiind, o lege care atribuie o putere de apreciere (cum este, în speţă, cazul autorităţilor chemate să aplice legea) nu contravine, în principiu, acestei exigenţe.

21. Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, Curtea constată că argumentele şi soluţia din deciziile mai sus menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIOE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Nicolae Valentin în Dosarul nr. 8.311/105/2008** al Tribunalului Prahova - Secţia penală şi constată că dispoziţiile art. 29 alin (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi generai obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Prahova - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial ai României, Partea f.

Pronunţată în şedinţa din data de 12 aprilie 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

AUTORITATEA DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

REGULAMENT

pentru modificarea şi completarea Regulamentului Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 32/2006 privind serviciile de investiţii financiare, aprobat prin Ordinul Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 121/2006, şi pentru modificarea Regulamentului Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 5/2010 privind utilizarea sistemului de conturi globale, aplicarea mecanismelor cu şi fără prevalidarea instrumentelor financiare, efectuarea operaţiunilor de împrumut de valori mobiliare, a celor de constituire a garanţiilor asociate acestora şi a tranzacţiilor de vânzare în lipsă, aprobat prin Ordinul Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 10/2010

 

În temeiul prevederilor art. 1 alin. (2), art. 2 alin. (1) lit. a) şi d), art. 3 alin. (1) lit. b), art. 6 alin. (1) şi (2), precum şi ale art. 14 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 26 alin. (1) şi ale art. 152 din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, cu modificările şi completările ulterioare,

în urma deliberărilor Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară din şedinţa din data de 11 mai 2016,

Autoritatea de Supraveghere Financiară emite următorul regulament:

Art. I. - Regulamentul Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 32/2006 privind serviciile de investiţii financiare, aprobat prin Ordinul Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 121/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 103 şi 103 bis din 12 februarie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 2 alineatul (2), litera m) se modifică şi va avea următorul cuprins:

»m) date de identificare:

(i) în cazul persoanelor fizice: datele prevăzute la art. 11 alin, (1) din Regulamentul Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 5/2008 privind instituirea măsurilor de prevenire şi combatere a spălării banilor şi a finanţării actelor de terorism prin intermediul pieţei de capital, aprobat prin Ordinul Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 83/2008, denumit în continuare „Regulamentul C.N.V.M. nr. 5/2008, cu modificările ulterioare;

(ii) în cazul persoanelor juridice: datele prevăzute la art. 12 alin. (1) din Regulamentul C.N.V.M. nr. 5/2008;”.

2. La articolul 2 alineatul (2), după litera m) se introduce o nouă literă, litera m1), cu următorul cuprins:

„mi) document de identitate în cazul clienţilor persoane fizice ai S.S.I.F., în sensul art. 11 alin. (2) din Regulamentul C.N.V.M. nr. 5/2008, înseamnă:

(i) actul de identitate, pentru cetăţenii români rezidenţi;

(ii) paşaport emis de autorităţile din România, în perioada de valabilitate care atestă statutul de cetăţean român domiciliat în străinătate,

(iii) document naţional de identitate sau paşaport, pentru cetăţenii din statele membre ale Uniunii Europene şi ale Spaţiului Economic European;

(iv) paşaport sau carte de identitate sau alt document similar, pentru cetăţenii din statele terţe;”.

3. La articolul 78, după alineatul (3) se Introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:

(4) în situaţia în care membrii consiliului de administraţie/conducătorii nu iau măsurile care se impun în

termen de maximum 10 zile de la data informării prevăzute la alin. (2), reprezentantul compartimentului de control intern are obligaţia de a notifica de îndată A.S.F. cu privire la abaterile de la reglementările în vigoare constatate.”

4. La articolul 81, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:

„(4) Pentru a fi autorizată de A.S.F. În calitate de persoană care asigură funcţia de administrare a riscului, persoana fizică trebuie să fi participat la stagiile de pregătire şi să fi promovat testul privind cunoaşterea legislaţiei în vigoare organizat de către organismele de formare profesională atestate de A.S.F.”

5. Articolul 90 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 90. - (1) S.S.I.F. este obligată să evidenţieze distinct, în contabilitate, sumele primite de la clienţi şi să utilizeze în banca de decontare un cont în nume propriu şi un cont în numele clienţilor. De asemenea, instrumentele financiare ale clienţilor vor fi evidenţiate în conturi separate de cele ale S.S.I.F.

(2) S.S.I.F. are obligaţia ca, la sfârşitul fiecărei zile de decontare, să transfere din contul/conturile în care se află fondurile băneşti aparţinând clienţilor în contul propriu sumele aferente comisioanelor ce i se cuvin.

(3) S.S.I.F. nu trebuie să acţioneze astfel încât să pericliteze, să poată fi considerat că periclitează sau să inducă o situaţie care poate să prejudicieze fondurile şi/sau instrumentele financiare ale clienţilor ori piaţa reglementată pe care tranzacţionează şi trebuie să se asigure că agenţii pentru servicii de investiţii financiare şi ceilalţi angajaţi ai săi nu se vor comporta în acest mod.

(4) S.S.I.F. trebuie să respecte, în toate situaţiile, următoarele obligaţii:

a) să asigure păstrarea în siguranţă a instrumentelor financiare pe care le ţine în custodie;

b) să nu facă uz de niciunul dintre instrumentele financiare pe care le ţine în custodie sau de drepturile ce decurg din acestea şi să nu transfere aceste instrumente financiare fără acordul expres al deţinătorilor;

c) să returneze clienţilor, la solicitarea acestora, instrumentele financiare şi fondurile băneşti încredinţate.

(5) S.S.I.F. autorizată să presteze serviciile de investiţii financiare prevăzute la pct. 2 lit. a) din anexa nr. 9 este responsabilă pentru plăţile şi decontările aferente instrumentelor financiare păstrate în custodie.”

6. La articolul 112 alineatul (1), după litera c) se introduce o nouă literă, litera c1), cu următorul cuprins:

„c1) o clauză contractuală cu privire la modalitatea de returnare de către S.S.I.F. a fondurilor băneşti deţinute în numele clientului, în cazul în care clientul nu poate fi contactat/notificat la adresa indicată prin contractul de intermediere/actele adiţionale ale contractului de intermediere într-un termen prestabilit de către părţi, cu posibilitatea, inclusiv, a încetării relaţiilor contractuale;”.

7. La articolul 112 alineatul (1), după litera e) se introduce o nouă literă, litera e1), cu următorul cuprins:

„e1) declaraţia clientului, prin care menţionează că înţelege obligaţia de a-şi actualiza datele de identificare şi de contact ori de câte ori este cazul şi că îşi asumă efectele neîndeplinirii acestei obligaţii;”.

8. La articolul 141, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins;

(2) în cazul în care S.S.I.F. primeşte simultan mai multe ordine la acelaşi nivel de preţ pentru acelaşi instrument financiar, care pot fi executate în condiţiile pieţei, S.S.I.F. trebuie să le introducă în sistemul de tranzacţionare în următoarea ordine:

a) ordinele primite de la clienţii de retail;

b) ordinele primite de la clienţii profesionali;

c) ordinele primite de la persoanele relevante;

d) ordinele care urmează să fie executate în nume propriu de către S.S.I.F.

(3) în cazul ordinelor transmise telefonic se va asigura înregistrarea pe suport electronic/optic sau pe un suport echivalent.1

9. După articolul 152 se introduce un nou articol, articolul 1521, cu următorul cuprins:

„Art. 1521. - (1) Intermediarii au obligaţia de a efectua zilnic, în sistemul informatic de evidenţă, reconcilierea deţinerilor de fonduri şi instrumente financiare înregistrate în contul fiecărui client şi în contul propriu, prin verificarea concordanţei dintre obligaţiile şi deţinerile de fonduri şi/sau instrumente financiare înregistrate în conturile respective.

(2) Intermediarii au obligaţia evidenţierii soldurilor conturilor clienţilor în sistemele informatice inclusiv pentru data decontării.”

10. La articolul 153 alineatul (1), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„b) «raportul privind evidenţa operaţiunilor de împrumut, a cumpărărilor în marjă şi a activelor constituite sub formă de marjă pentru operaţiuni care necesită garanţii În contul de marjă», pe fiecare client în parte, întocmit conform anexei nr. 7, în termen de maximum 10 zile de la încheierea lunii de raportare sau în maximum 24 de ore de la solicitarea A.S.F.;”.

11. Denumirea titlului V se modifică şi va avea următorul cuprins:

„TITLUL V

Tranzacţii în marjă. Acordarea de credite şi împrumutul de instrumente financiare

12. Articolele 190-194 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 190. - (1) Prevederile prezentului titlu se aplică tranzacţiilor în marjă efectuate de S.S.I.F. În cadrul unui loc tranzacţionare sau în afara acestuia efectuate de S.S.I.F. şi se completează, în situaţia tranzacţiilor cu instrumente financiare derivate admise la tranzacţionare/tranzacţionate pe o piaţă reglementată/sistem alternativ de tranzacţionare, cu prevederile reglementărilor şi procedurilor pieţei reglementate/sistemului alternativ de tranzacţionare, aprobate de A.S.F.

(2) în aplicarea prevederilor prezentului titlu, termenii de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) agentul în operaţiunile de împrumut - S.S.I.F. care efectuează operaţiunile în legătură cu împrumutul de instrumente financiare efectuat între un client al acelei S.S.I.F. şi un alt client sau altă S.S.I.F. Agentul în operaţiunile de împrumut acţionează în numele şi pe conturile clienţilor care au deţineri de instrumente financiare evidenţiate în conturile deschise la

5.5.1. F respectivă;

b) SSIF care acţionează în calitatea de principal în operaţiunea de împrumut - societate de servicii de investiţii financiare care acordă împrumutul unui client al acestuia prin folosirea patrimoniului propriu;

c) apel în marjă - cererea cu titlu de obligativitate pentru încadrarea în limitele impuse prin contract în cazul contului de marjă;

d) cerinţele de marjă - nivelul minim al sumei care trebuie

să fie garantată prin activele depuse ca marjă pentru poziţiile deschise sau pentru acoperirea obligaţiilor ce rezultă din tranzacţiile de vânzare în lipsă sau din operaţiunea de împrumut, înregistrate în contul de marjă deschis la o S.S.I.F.;

e) contul de marjă - contul în care se înregistrează toate operaţiunile aferente cumpărărilor în marjă şi/sau împrumuturile cu instrumente financiare, precum şi tranzacţiile cu instrumente financiare derivate. Contul de marjă funcţionează prin depunerea unei marje iniţiale, marcarea la piaţă atât a marjei, cât şi acoperirea obligaţiilor ce rezultă din tranzacţiile de vânzare în lipsă sau din operaţiunea de împrumut, precum şi urmărirea menţinerii unui nivel minim obligatoriu conform prezentului regulament;

f) cumpărare în marjă - cumpărarea de instrumente financiare pe baza unui credit acordat de S.S.I.F.;

g) marcarea la piaţă - actualizarea, cel puţin zilnic, a conturilor de marjă, cu diferenţele favorabile/nefavorabile rezultate din reevaluarea la nivelul preţului curent al pieţei a marjelor, acoperirea obligaţiilor ce rezultă din tranzacţiile de vânzare în lipsă sau din operaţiunea de împrumut şi a poziţiilor deschise;

h) marja - A. pentru tranzacţiile în marjă cu instrumente financiare derivate, în materie de marjă şi active acceptate ca garanţie se aplică prevederile Regulamentul (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 4 iulie 2012 privind instrumentele financiare derivate extra bursiere, contrapărţile centrale şi registrele centrale de tranzacţii, denumit în continuare Regulamentul (UE) nr. 648/2012, şi a normelor europene emise În aplicarea acestuia;

B. pentru tranzacţiile în marjă cu instrumente financiare, altele decât instrumentele financiare derivate, activul depus în contul de marjă folosit pentru acoperirea cerinţelor de marjă; marja poate fi constituită din următoarele categorii de active:

1. fonduri băneşti:

(i) denominate în moneda naţională a României;

(îi) denominate în valute străine, cu luarea în considerare a riscului valutar;

2. titluri de stat;

3. obligaţiuni garantate integral de stat;

4. acţiuni şi obligaţiuni tranzacţionate pe o piaţă reglementată care îndeplinesc criteriile de lichiditate impuse de respectiva

5.5.1. F., pe baza unor proceduri interne, avizate de către persoanele responsabile cu administrarea riscului;

5. titluri de participare ale O.P.C.V.M.-urilor tranzacţionabile (E.T.F.);

i) tranzacţii în marjă - tranzacţiile efectuate de S.S.I.F. fie cu instrumente financiare, în baza unui credit acordat în scopul unei cumpărări în marjă sau în baza unui împrumut de instrumente financiare acordat în scopul efectuării unor vânzări în lipsă, precum şi pentru celelalte scopuri prevăzute la art. 4 alin. (1) din Regulamentul CNVM nr. 5/2010 privind utilizarea sistemului de conturi globale, aplicarea mecanismelor cu şi fără prevalidarea instrumentelor financiare, efectuarea operaţiunilor de împrumut de valori mobiliare, a celor de constituire a garanţiilor asociate acestora şi a tranzacţiilor de vânzare în lipsă, cu modificările şi completările ulterioare, denumit în continuare Regulamentul CNVM nr. 5/2010, fie cu instrumente financiare derivate;

j) vânzarea în lipsă - pentru toate instrumentele financiare se aplică definiţia vânzării în lipsă conform prevederilor Regulamentul (UE) nr. 236/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 14 martie 2012 privind vânzarea în lipsă şi anumite aspecte ale swapurilor pe riscul de credit, denumit în continuare Regulamentul (UE) nr. 236/2012.

(3) în cazul acţiunilor admise la tranzacţionare într-un loc de tranzacţionare din România şi în cazul titlurilor de creanţă emise de statul român prevederile prezentului titlu se completează cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 236/2012 şi ale reglementărilor emise în aplicarea acestuia.

Art. 191. - (1) Pot face obiectul acordării de credite în vederea efectuării de cumpărări în marjă instrumentele financiare admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată/sistem alternativ de tranzacţionare şi instrumentele financiare care fac obiectul unei oferte publice în vederea admiterii la tranzacţionare pe o piaţă reglementată/sistem alternativ de tranzacţionare, pentru orice persoană fizică sau juridică în condiţiile prezentului titlu.

(2) împrumuturile acordate de S.S.I.F. clienţilor săi pot fi efectuate cu orice instrument financiar liber de sarcini admis la tranzacţionare pe o piaţă reglementată/sistem alternativ de tranzacţionare, pentru orice persoană fizică sau juridică, în condiţiile prezentului titlu.

Art. 192. - (1) Valoarea totală a creditelor pentru cumpărările în marjă şi valoarea totală a împrumuturilor vor respecta prevederile reglementărilor europene de directă aplicare şi ale reglementărilor naţionale emise în aplicarea Regulamentului (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerinţele prudenţiale pentru instituţiile de credit şi firmele de investiţii şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012, denumit în continuare Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

(2) în scopul calculării cerinţelor de capital, operaţiunile de tranzacţionare în marjă şi împrumut prevăzute de prezentul regulament se fac cu respectarea reglementărilor europene de directă aplicare şi ale reglementărilor naţionale emise în aplicarea Regulamentului (UE) nr. 575/2013

Art. 193. - (1) A.S.F. poate interzice unei S.S.I.F., prin decizie motivată, luând în considerare conduita S.S.I.F., nivelul indicatorilor calculaţi în scopul evaluării cerinţelor prudenţiale şi riscul indus de poziţia sa financiară şi tranzacţiile efectuate de aceasta, să efectueze tranzacţii şi/sau operaţiuni de tipul celor caro fac obiectul prezentului titlu, notificând şi depozitarul central cu privire la această decizie.

(2) Pentru acordarea de credite şi împrumuturi de instrumente financiare, S.S.I.F. trebuie să fie autorizată de A.S.F. să presteze serviciul conex prevăzut la art. 5 alin. (11) lit. b) din Legea nr. 297/2004.

(3) Pentru a acţiona în calitate de agent în operaţiunile de împrumut, S.S.I.F. trebuie să fie autorizată de A.S.F. să presteze

serviciul conex prevăzut la art. 5 alin. (11) lit. a) din Legea nr. 297/2004.

Art. 194. - (1) S.S.I.F. are obligaţia să deschidă, în evidenţele proprii, un cont de marjă pentru instrumentele financiare luate cu împrumut şi un cont de marjă pentru tranzacţiile cu instrumente financiare derivate efectuate pe cont propriu.

(2) S.S.I.F. are obligaţia să deschidă, în evidenţele proprii, conturi de marjă atât pentru cumpărările în marjă şi pentru împrumuturile de instrumente financiare, cât şi pentru tranzacţiile cu instrumente financiare derivate efectuate în numele fiecărei persoane fizice sau juridice pentru care va efectua tranzacţii în marjă.

(3) în situaţia în care creditele pentru cumpărările în marjă şi împrumuturile de instrumente financiare au loc în acelaşi timp, aceste operaţiuni vor fi evidenţiate în subconturi separate pentru fiecare din cele două tipuri de operaţiuni.”

13. Denumirea capitolului II al titlului V se modifică şi va avea următorul cuprins:

„CAPITOLUL II

Tranzacţii în marjă cu instrumente financiare

14. Articolele 195-200 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 195. - (1) La deschiderea unui cont de marjă este obligatorie semnarea unui contract-cadru pentru tranzacţii în marjă, care să conţină cel puţin următoarele prevederi:

a) părţile contractante;

b) obiectul contractului;

c) drepturile şi obligaţiile părţilor contractante;

d) responsabilităţile clientului pentru plata sumei împrumutate şi a dobânzilor aferente creditului obţinut de la S.S.I.F;

e) limitele impuse contului de marjă, referitoare cel puţin la: modalitatea de determinare a cerinţelor de marjă, modalitatea de constituire şi evaluare a marjei iniţiale şi nivelul minim al cerinţelor marjei ce trebuie menţinute în cont;

f) clauze referitoare la activele care pot fi constituite sub formă de marjă;

g) clauze privind situaţia în care marja scade sub nivelul minim ai cerinţelor de marjă, respectiv perioada în care clientul are obligaţia să răspundă apelului în marjă şi, dacă e cazul, transformarea în fonduri băneşti a instrumentelor financiare constituite ca marjă, în scopul executării obligaţiilor asumate prin operaţiunile efectuate în contul de marjă;

h) clauze privind exercitarea drepturilor cu privire la instrumentele financiare, respectiv la dobânda aferentă fondurilor băneşti, constituite sub formă de marjă sau dobândite în urma tranzacţiilor în marjă;

i) clauze referitoare la înlocuirea de active constituite sub formă de marjă din contul de marjă şi la retragerea/eliberarea activelor la restituirea creditului sau a împrumutului sau pe parcursul derulării contractului-cadru pentru tranzacţiile în marjă;

j) clauze privind tarifele şi comisioanele ce vor fi plătite de către client pentru tranzacţiile în marjă, precum şi stabilirea condiţiilor şi modalităţilor pentru plata acestora;

k) clauze privind modul de încetare a contractului, inclusiv situaţia în care sunt stabilite limitări, restricţii sau interdicţii asupra tranzacţiilor în marjă efectuate de anumite persoane fizice ori juridice sau cu anumite instrumentele financiare;

l) clauze privind posibilitatea rambursării în avans a creditului;

m) clauzele pentru aplicarea în mod corespunzător a prevederilor legislaţiei în vigoare referitoare la ipotecile mobiliare, respectiv la unele contracte de garanţie financiară;

n) clauza referitoare la ordinul de vânzare automată a instrumentelor financiare constituite sub formă de marjă sau dobândite prin tranzacţii în marjă;

o) principiile care vor fi aplicate în cazul neplăţii la termen.

(2) Pentru efectuarea tranzacţiilor în marjă (cumpărare în marjă şi împrumut de instrumente financiare) este obligatorie semnarea unui act adiţional la contractul-cadru pentru tranzacţii în marjă, care să conţină cel puţin următoarele prevederi:

a) pentru cumpărările în marjă, clauze referitoare la:

1. valoarea creditului, perioada creditului şi dobânda aferentă acestuia;

2. perioada de rambursare pentru creditul folosit de client;

3. clauze referitoare la transmiterea, valabilitatea şi modalitatea de executare a ordinelor pentru cumpărările în marjă;

b) pentru împrumuturile aferente vânzărilor în lipsă şi pentru împrumuturile acordate în celelalte scopuri prevăzute la art. 4 alin. (1) din Regulamentul CNVM nr. 5/2010, clauze referitoare la:

1. faptul că pentru vânzările în lipsă de acţiuni admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată/sistem alternativ de tranzacţionare din România se aplică prevederile Regulamentului (UE) nr. 236/2012 şi ale reglementărilor europene emise în aplicarea acestuia, iar vânzările în lipsă ale instrumentelor financiare, altele decât acţiunile, sunt permise cu respectarea prevederilor art. 12 alin. (1) lit. a) şi b) din Regulamentul (UE) nr. 236/2012;

2. transmiterea, valabilitatea şi modalitatea de executare a ordinelor pentru vânzările în lipsă;

3. tipul, numărul şi valoarea de piaţă a instrumentelor financiare împrumutate, la momentul împrumutului, cu precizarea emitentului şi a codului ISIN;

4. modalitatea de calcul al cerinţelor de marjă pentru garantarea împrumutului;

5. durata şi preţul împrumutului.

(3) Clauzele enumerate la alin. (2) pot fi incluse în contractul-cadru menţionat la alin. (1) în măsura în care clientul îşi exprimă acordul cu privire la valabilitatea lor în cazul oricărui contract de împrumut pe care acesta urmează să îl încheie ulterior semnării contractului-cadru.

Art. 196. - (1) înainte de transmiterea ordinului pentru fiecare tranzacţie în marjă care presupune asumarea unor obligaţii suplimentare faţă de cele înregistrate deja în contul de marjă, clientul este obligat să deţină sau să depună o marjă iniţială care să fie cel puţin la nivelul cerinţelor de marjă stabilite prin contract,

(2) Instrumentele financiare rezultate din decontarea tranzacţiei de cumpărare în marjă având la bază un credit acordat de S.S.I.F. sunt considerate active ale clientului şi, cu excepţia instrumentelor financiare tranzacţionate pe un sistem alternativ de tranzacţionare, sunt constituite sub formă de marjă pentru a garanta creditul obţinut de investitor,

(3) După decontarea tranzacţiei de cumpărare menţionată la alin. (2), instrumentele financiare constituite sub formă de marjă pot fi înlocuite cu alte instrumente financiare de aceeaşi valoare.

(4) Prin contract, S.S.I.F. poate solicita clienţilor cerinţe de marjă diferite în funcţie de riscul asociat obligaţiilor asumate, nivelurile de risc asociate instrumentelor financiare tranzacţionate ori de situaţia financiară a clientului şi poate modifica aceste cerinţe de marjă în funcţie de condiţiile pieţei sau în funcţie de schimbarea situaţiei faţă de momentul la care au fost acestea stabilite.

Art. 197. - (1) Activele constituite sub formă de marjă în contul de marjă vor fi evaluate de către S.S.I.F., pe baza unor proceduri interne, avizate de către persoanele responsabile cu administrarea riscurilor, luând în considerare cel puţin următoarele principii referitoare la preţul curent al pieţei:

a) în momentul tranzacţiei sau tranzacţiilor, preţul mediu de achiziţie;

b) la sfârşitul şedinţei de tranzacţionare, preţul de referinţă.

(2) Valoarea activelor constituite în contul de marjă pentru cumpărarea în marjă/împrumuturile de instrumente financiare rezultată în urma evaluării menţionate la alin. (1) poate fi ajustată cu următoarele elemente, după caz:

1. comisioane sau alte costuri aferente tranzacţiilor;

2. riscul valutar;

3. riscul de volatilitate a preţului;

4. riscul de lichiditate a pieţei.

(3) Pentru evaluarea activelor constituite sub formă de titluri de împrumut, preţurile menţionate la alin. (1) pot să fie determinate pe baza randamentelor acestor instrumente.

(4) Valoarea contului de marjă pentru creditele şi împrumuturile de instrumente financiare este calculată pe baza următoarelor elemente:

a) obligaţiile asumate prin cumpărarea în marjă/ împrumuturile de instrumente financiare:

(i) valoarea principalului;

(ii) valoarea costurilor cu principalul;

(iii) valoarea cerinţelor de marjă;

b) activele constituite în contul de marjă pentru cumpărarea în marjă/împrumuturile de instrumente financiare:

(i) valoarea instrumentelor financiare constituite sub formă de marjă, evaluate în conformitate cu prevederile alin. (1) şi (2);

(ii) valoarea fondurilor băneşti constituite sub formă de marjă.

Art. 198. - (1) Până la returnarea creditelor aferente cumpărărilor în marjă de instrumente financiare, în contul de marjă al clientului trebuie păstrată marja cel puţin la nivelul cerinţelor de marjă stabilite prin contract, pentru creditul acordat şi pentru dobânzile şi comisioanele aferente.

(2) Pentru încadrarea în limitele impuse contului de marjă, îh cazul în care valoarea marjei scade sub nivelul; minim al cerinţelor de marjă, iar clientul nu răspunde apelului în marjă conform solicitării S.S.I.F,, S.S.I.F. va acţiona în conformitate cu clauza referitoare la «ordinul de vânzare automată», prevăzută în contract.

(3) S.S.I.F. poate solicita clienţilor orice măsură suplimentară astfel încât să se asigure împotriva oricărei situaţii de neîndeplinire, din partea clienţilor, a obligaţiilor asumate prin contract.

Art. 199. - (1) S.S.I.F. are obligaţia să calculeze, cel puţin zilnic, valoarea activelor şi a obligaţiilor înregistrate în contul de marjă al fiecărui client, să procedeze la ajustarea acestuia şi să determine nivelul minim al cerinţelor de marjă, conform contractului.

(2) Dacă valoarea marjei se situează sub limita minimă impusă contului de marjă prin contract, S.S.I.F. va emite un apel în marjă şi va informa clientul asupra datei la care s-a constatat deficitul în marjă, precum şi valoarea acestui deficit, solicitând prin acesta ca deficitul să fie acoperit, în conformitate cu prevederile contractului.

(3) Dacă clientul nu răspunde apelului în marjă şi deficitul nu a fost acoperit sau eliminat în perioada stabilită în contract, dar nu mai mult de două zile lucrătoare, S.S.I.F. este autorizată să execute ordinul de vânzare automată şi să utilizeze fondurile băneşti rezultate pentru a reduce expunerile în funcţie de care se determină limitele impuse contului de marjă până la acoperirea sau eliminarea deficitului.

(4) Apelul în marjă nu poate fi acoperit cu active din alte conturi ale clientului deschise la S.S.I.F. În lipsa unei autorizări a clientului în acest sens.

Art. 200. - Veniturile din dobânzi, drepturile obţinute şi dividendele aferente activelor clientului constituite sub formă de marjă sau dobândite prin tranzacţii în marjă şi depuse pentru acoperirea nivelului minim al cerinţelor de marjă se vor cuveni clientului.”

15. Articolul 201 se abrogă.

16. Denumirea capitolului III al titlului V se modifică şi va avea următorul cuprins:

„CAPITOLUL III

Vânzarea în lipsă a instrumentelor financiare

17. Articolele 202-204 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 202. - (1) înainte de efectuarea unei vânzări în lipsă în baza unui împrumut acordat sau intermediat de către S.S.I.F., fiecare client trebuie să îşi deschidă un cont de marjă la respectiva S.S.I.F.

(2) Tranzacţiile de vânzare în lipsă cu acţiuni admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată/sistem alternativ de tranzacţionare din România se efectuează cu luarea în considerare a prevederilor Regulamentului (UE) nr. 236/2012 şi ale reglementărilor emise în aplicarea acestuia.

(3) Tranzacţiile de vânzare în lipsă cu instrumente financiare, altele decât cele menţionate la alin. (2), admise la tranzacţionare pe o piaţa reglementată/sistem alternativ de tranzacţionare din România se efectuează cu respectarea prevederilor art. 12 alin. (1) lit. a) şi b) din Regulamentul (UE) nr. 236/2012 şi ale reglementărilor emise în aplicarea acestuia.

Art. 203. - (1) Fondurile băneşti rezultate din decontarea tranzacţiei de vânzare în lipsă având la bază instrumente financiare împrumutate sunt considerate active ale clientului care sunt constituite sub formă de marjă pentru garantarea împrumutului obţinut de investitor,

(2) După decontarea tranzacţiei de vânzare menţionate la alin. (1), fondurile băneşti constituite sub formă de marjă pot fi înlocuite de instrumente financiare de aceeaşi valoare.

(3) Activele constituite sub formă de marjă nu pot fi împrumutate.

Art. 204. - (1) Orice persoană fizică sau juridică este obligată să raporteze A.S.F. sau să transmită spre publicare pe sita-ul A.S.F. poziţiile scurte nete semnificative pe acţiuni admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată/sistem alternativ de tranzacţionare din România, în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 236/2012 şi ale reglementărilor emise în aplicarea acestuia.

(2) în situaţia vânzărilor în lipsă efectuate în conformitate cu prevederile art. 12 alin, (1) lit. b) şi c) din Regulamentul (UE) nr. 236/2012 şi cu reglementările emise în aplicarea acestuia, clientul este obligat să notifice în scris sau prin mijloace de comunicare agreate între părţi şi care pot fi ulterior verificate că ordinul dat S.S.I.F. este «un ordin de vânzare în lipsă» şi să transmită S.S.I.F. dovada existenţei acordului de împrumut, conform art. 5 paragraful 2 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 827/2012 al Comisiei din 29 iunie 2012 de stabilire a standardelor tehnice de punere în aplicare cu privire la mijloacele de publicare a poziţiilor nete pe acţiuni, la formatul informaţiilor care trebuie furnizate Autorităţii europene pentru valori mobiliare şi pieţe în ceea ce priveşte poziţiile scurte nete, tipurile de acorduri, înţelegeri şi măsuri pentru a garanta în mod adecvat că acţiunile său instrumentele de datorie suverană sunt disponibile pentru decontare, precum şi la datele şi perioada pentru determinarea locului principal de tranzacţionare al unei acţiuni în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 236/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului privind vânzarea în lipsă şi anumite aspecte ale swapurilor pe riscul de credit, sau dovada existenţei înţelegerilor, confirmărilor şi instrucţiunilor, conform art. 6 paragraful (5) din acelaşi regulament, după caz.

(3) înainte de efectuarea vânzării în lipsă şi în baza informaţiilor şi a documentelor furnizate de client conform alin. (2), S.S.I.F. trebuie să verifice îndeplinirea condiţiilor referitoare la restricţiile aplicabile vânzărilor în lipsă fără acoperire, aşa cum sunt ele specificate în Regulamentul (UE) nr. 236/2012 şi în reglementările emise în aplicarea acestuia, să identifice dacă instrumentele financiare respective sunt disponibile pentru a fi împrumutate sau achiziţionate şi să se asigure că clientul are capacitatea să efectueze decontarea vânzării în lipsă la scadenţă.”

18. Articolul 205 se abrogă.

19. Denumirea capitolului IV al titlului V se modifici şi va avea următorul cuprins:

„CAPITOLUL IV

Împrumutul de instrumente financiare

20. Articolul 206 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 206. - (1) Acordarea cu împrumut de către S.S.I.F. a instrumentelor financiare se va realiza cu respectarea dispoziţiilor prezentului capitol.

(2) Pot face obiectul împrumutului acordat de S.S.I.F. următoarele instrumente financiare:

a) deţinute de S.S.I.F, în contul propriu;

b) luate cu împrumut de S.S.I.F. de la un alt intermediar;

c) aparţinând clienţilor S.S.I.F. şi care sunt luate cu împrumut de S.S.I.F. de la aceştia, în baza contractului încheiat între cele două părţi.

(3) S.S.I.F. poate acţiona în calitate de agent în operaţiunile de împrumut pentru instrumentele financiare luate cu împrumut de clienţii acelui S.S.I.F. de la:

a) alţi clienţi ai aceleiaşi S.S.I.F.;

b) alte S.S.I.F.

(4) în situaţiile în care acţionează în calitate de agent în operaţiunile de împrumut, S.S.I.F. efectuează următoarele:

a) intermediază împrumutul de instrumente financiare prin:

1. Încheierea contractului în numele şi pe contul clientului, în conformitate cu mandatul şi instrucţiunile clientului respectiv; sau

2. Încheierea contractelor cu fiecare parte implicată în operaţiunea de împrumut;

b) efectuează transferurile de instrumente financiare care fac obiectul împrumutului, în baza unor instrucţiuni de transfer transmise depozitarului central, în conformitate cu prevederile Regulamentului Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 13/2005 privind autorizarea şi funcţionarea depozitarului central, caselor de compensare şi contrapărţilor centrale, aprobat prin Ordinul Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 60/2005, cu modificările şi completările ulterioare, şi potrivit reglementărilor depozitarului central;

c) gestionează garanţiile aferente împrumutului;

d) transmite rapoarte fiecărui client pentru toate operaţiunile efectuate pe contul acestuia.”

21. După articolul 206 se introduce un nou articol, articolul 2061, cu următorul cuprins:

„Art. 2061. - (1) în cazul utilizării sistemului de conturi globale, pentru derularea operaţiunilor de împrumut de instrumente financiare între 2 clienţi ai aceluiaşi participant la sistemul depozitarului central, participantul respectiv are obligaţia şi răspunderea exclusivă de a notifica depozitarului centrai, prin transmiterea unei instrucţiuni adecvate, în formatul prevăzut în reglementările depozitarului central, cu privire la transferul instrumentelor financiare obiect al operaţiunii de împrumut efectuat în cadrul contului global de clienţi. Participantul va înregistra în sistemul său de back Office transferul instrumentelor financiare.

(2) La restituirea instrumentelor financiare obiect al operaţiunilor de împrumut de instrumente financiare între 2 clienţi ai aceluiaşi participant la sistemul depozitarului central, participantul respectiv are obligaţia de a notifica depozitarul central, prin transmiterea unei instrucţiuni adecvate, în formatul prevăzut în reglementările depozitarului central, cu privire la transferul instrumentelor financiare obiect al operaţiunii de împrumut efectuat în cadrul contului global de clienţi. Participantul va înregistra în sistemul său de back Office transferul instrumentelor financiare.

(3) Participanţii la sistemul depozitarului central au obligaţia să coreleze operaţiunile prevăzute la alin. (1) şi (2) pentru fiecare operaţiune de împrumut în parte.”

22. Articolele 207-209 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 207. - (1) împrumutul de instrumente financiare se acordă, în schimbul unui preţ al împrumutului, de către deţinătorul de instrumente financiare, denumit în continuare creditor, unei persoane fizice sau juridice, denumită în continuare debitor, în scopurile prevăzute Sa art. 4 din Regulamentul CNVM nr. 5/2010. Debitorul are obligaţia să restituie creditorului acelaşi instrument financiar la sfârşitul unei perioade de timp specificate în actul adiţional la contractul-cadru pentru tranzacţii în marjă.

(2) împrumutul de instrumente financiare se va acorda numai după încheierea contractului-cadru pentru tranzacţii în marjă şi, după caz, în situaţia în care contractul respectiv nu prevede clauze conform art. 195 alin. (3), a actului adiţional pentru efectuarea împrumutului de instrumente financiare conform art. 195, precum şi după deschiderea unui cont de marjă. Contractul nu va putea fi încorporat în cadrul altor contracte încheiate de S.S.I.F. cu deţinătorii instrumentelor financiare împrumutate sau cu clienţii care doresc să împrumute instrumente financiare de la S.S.I.F.

Art. 208. - (1) S.S.I.F. care nu acţionează în calitate de agent va înregistra în contul de marjă propriu toate operaţiunile de luare cu împrumut de instrumente financiare şi va constitui marjă pentru aceste operaţiuni. Valoarea cerinţelor de marjă pentru instrumentele financiare luate cu împrumut de S.S.I.F va fi stabilită de comun acord de către părţi în cadrul contractului încheiat, iar aceste cerinţe de marjă nu pot să fie mai mici decât cea mai redusă cerinţă de marjă stabilită pentru clienţii săi.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică, în mod corespunzător, şi în cazurile în care S.S.I.F. ia cu împrumut instrumente financiare de la o altă S.S.I.F.

(3) Pe parcursul perioadei de împrumut, dacă societatea emitentă distribuie dividende sau dobândă pentru instrumentele financiare date cu împrumut, la data încasării acestora, plata respectivă trebuie făcută de către debitor către creditor.

Art. 209. - Împrumuturile de instrumente financiare sunt înregistrate în conturile de marjă şi le sunt aplicabile, în mod corespunzător, prevederile prezentului titlu referitoare la cerinţele de marjă, marcarea la piaţă, constituirea şi menţinerea marjei, precum şi cele cu privire la apelul în marjă.”

23. La articolul 211, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 211. - (1) Prevederile art. 195 alin. (1) privind deschiderea unui cont de marjă se aplică şi conturilor pentru instrumente financiare derivate.”

24. La articolul 212, alineatele (1), (4) şi (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 212. - (1) S.S.I.F. are obligaţia să efectueze cel puţin zilnic marcarea la piaţă pentru contul de marjă al fiecărui client în conformitate cu regulile contrapărţii centrale.

(4) în cazul în care în contul de marjă au fost depuse active menţionate la art. 190 alin. (2) lit. h) lit. B pct. 2-5, pentru acoperirea apelurilor în marjă, concomitent cu închiderea poziţiilor deţinute de client, S.S.I.F. este autorizată să lichideze şi aceste active financiare (la preţul curent de piaţă) până la acoperirea debitelor clienţilor.

(5) în cazul în care valoarea contului de marjă scade sub nivelul stabilit prin contract, S.S.I.F. este autorizată să vândă activele financiare menţionate la alin. (4) până la acoperirea deficitului.”

25. Articolul 213 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 213. - (1) în cazul efectuării unor tranzacţii eronate în contul clientului, S.S.I.F. este obligată să execute în piaţă ordine, de sens contrar, cu aceeaşi cantitate de instrumente financiare derivate,

(2) Eventualele pierderi, precum şi comisioanele aferente tranzacţiilor efectuate în condiţiile alin. (1) vor fi suportate de către S.S.I.F.”

26. Anexele nr. 7A, 7B şi 7C se modifică şi vor avea următorul cuprins:

 

.ANEXA Nr. 7A

 

1.

Denumirea societăţii de servicii de investiţii financiare

2.

Nr. şi data autorizaţiei de funcţionare

 

1. Evidenţa operaţiunilor de împrumut ale S.S.I.F. care acţionează în calitate de principal

 

Simbol

Scadenţă

Instrumente financiare date cu împrumut către

Instrumente financiare luate cu împrumut de la

Clienţi

intermediari

Clienţi

intermediari

Cantitate

Valoare de piaţă

Cantitate

Valoare de piaţă

Cantitate

Valoare de piaţă

Cantitate

Valoare de piaţă

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

SMB

< 30 zile

 

 

 

 

 

 

 

 

 

30-60 zile

 

 

 

 

 

 

 

 

 

> 60 zile

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2. Evidenţa operaţiunilor de împrumut în care S.S.I.F. acţionează în calitate de agent

 

Simbol

Scadenţă

Instrumente financiare date cu împrumut de către

Instrumente financiare luate cu împrumut de către

Clienţi

Intermediari

Clienţi

Intermediari

Cantitate

Valoare de piaţă

Cantitate

Valoare de piaţă

Cantitate

Valoare de piaţă

Cantitate

Valoare de piaţă

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

SMB

< 30 zile

 

 

 

 

 

 

 

 

 

30-60 zile

 

 

 

 

 

 

 

 

 

> 60 zile

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1 - Se va completa simbolul instrumentului financiar ce face obiectul raportării.

2 - Se va completa scadenţa împrumutului acordat/luat: < 30 zile, 30-60 zile, peste 60 de zile.

3, 5 - Se va completa cantitatea de instrumente financiare date cu împrumut clienţilor, altor intermediari în funcţie de scadenţa înscrisă la pct. 2.

4, 6 - Se va completa valoarea curentă de piaţă (cantitate * preţ de referinţă la data pentru care se face raportarea) a instrumentelor financiare date cu împrumut clienţilor sau altor intermediarii în funcţie de scadenţa înscrisă la pct. 2.

7, 9 - Se va completa cantitatea de instrumente financiare luate cu împrumut de la clienţi, alţi intermediari, în funcţie de scadenţa înscrisă la pct. 2.

8, 10 - Se va completa valoarea curentă de piaţă (cantitate * preţ de referinţă la data pentru care se face raportarea) a instrumentelor financiare primite cu împrumut de clienţi, alţi intermediari, în funcţie de scadenţa înscrisă la pct. 2.

 

ANEXA Nr. 7B

 

Evidenţa cumpărărilor în marjă la data de ...........................

 

Client

Simbol

Scadenţă

instrumente financiare cumpărate în marjă

Cantitate

Preţ mediu de achiziţie

Valoare de piaţă

1

2

3

4

5

6

 

SMB

< 30 zile

 

 

 

 

 

30-60 zile

 

 

 

 

 

> 60 zile

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1 - Se va completa pentru fiecare client.

2 - Se va completa simbolul instrumentului financiar ce face obiectul raportării.

3 - Se va completa scadenţa cumpărării în marjă: < 30 zile, 30-60 zile, peste 60 de zile.

4 - Se va completa cantitatea totală de instrumente financiare ce au fost achiziţionate de investitori în baza creditelor acordate de S.S.I.F.

5 - Se va completa valoarea de achiziţie a instrumentelor financiare achiziţionate de investitori în baza creditelor acordate de S.S.I.F, (cantitate * preţ mediu de cumpărare).

6 - Se va completa cu valoarea curentă de piaţă a instrumentelor financiare ce au fost achiziţionate de investitori în baza creditelor acordate de S.S.I.F. (cantitate * preţ de referinţă la data pentru care se face raportarea).

 

ANEXA Nr. 7C

 

Evidenţa activelor constituite sub formă de marjă pentru operaţiuni care necesită garanţii în contul de marjă la data de ...........................

 

 

Garanţii pentru cumpărări în marjă

Garanţii pentru împrumuturi de instrumente financiare

Total valori active depuse în contul de marjă

Simbol

Cantitate

Valoare de piaţă

Cantitate

Valoare de piaţă

1

2

3

4

5

6 = 3 + 5

SMB

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1 - Se va completa simbolul activului depus sub formă de garanţie pentru operaţiunile care necesită garanţii în contul de marjă (fondurile băneşti au simbolurile conform convenţiilor internaţionale, iar instrumentele financiare au simbolurile conform pieţelor în care se tranzacţionează aceste instrumente).

2 şi 4 - Se va completa cantitatea totală pentru fiecare activ ce a fost constituit sub formă de marjă şi pentru fiecare operaţiune care necesită garanţii în contul de marjă.

3 şi 5 - Se va completa cu valoarea curentă de piaţă pentru fiecare activ ce a fost constituit sub formă de marjă, pentru fiecare operaţiune care necesită garanţii în contul de marjă (cantitate * preţ de referinţă la data pentru care se face raportarea).

6 - Se va completa cu valoarea totală a activelor ce au fost constituite sub formă de marjă pentru toate operaţiunile care necesită garanţii în contul de marjă (6 = 3 + 5).”

 

Art. II. - Regulamentul Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 5/2010 privind utilizarea sistemului de conturi globale, aplicarea mecanismelor cu şi fără prevalidarea instrumentelor financiare, efectuarea operaţiunilor de împrumut de valori mobiliare, a celor de constituire a garanţiilor asociate acestora şi a tranzacţiilor de vânzare în lipsă, aprobat prin Ordinul Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 10/2010, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 169 din 16 martie 2010, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 1. - Prevederile prezentului regulament stabilesc reguli

privind utilizarea de către depozitarul central, operatorul de piaţă şi, după caz, operatorul de sistem şi participanţii la sistemele administrate de către aceştia a sistemului de conturi globale şi a mecanismului cu şi fără prevalidarea instrumentelor financiare, precum şi reguli privind efectuarea între doi intermediari a operaţiunilor de împrumut de instrumente financiare, a celor de constituire a garanţiilor asociate acestora şi a tranzacţiilor de vânzare în lipsă.”

2. La articolul 2, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) În înţelesul prezentului regulament, garanţiile asociate operaţiunilor de împrumut de instrumente financiare încheiate între doi intermediari pot fi constituite exclusiv prin garanţii financiare, definite conform Ordonanţei Guvernului nr. 9/2004 privind unele contracte de garanţie financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 222/2004, cu modificările şi completările ulterioare.”

3. La articolul 3, partea introductivă şi literele a)-c) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 3. - Utilizarea sistemului de conturi globale şi a mecanismului cu şi fără prevalidarea instrumentelor financiare pentru tranzacţionarea şi evidenţierea deţinerilor de instrumente financiare în sistemul depozitarului central se va realiza cu îndeplinirea în mod cumulativ a următoarelor condiţii:

a) niciun transfer între contul house şi contul global de clienţi sau între subconturile individuale ale clienţilor din cadrul contului global, evidenţiate în sistemul propriu de back Office al intermediarului - participant la sistemul depozitarului central, nu poate avea loc în lipsa unei tranzacţii, cu excepţia operaţiunilor de împrumut de instrumente financiare, a operaţiunilor de constituire a garanţiilor financiare cu transfer de proprietate formate din valori mobiliare, a operaţiunilor de însuşire a garanţiilor fără transfer de proprietate constituite din valori mobiliare;

b) este interzisă încheierea de către intermediari, cu excepţia formatorilor de piaţă potrivit art. 24, a tranzacţiilor de vânzare în lipsă pe conturile globale, fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 12 din Regulamentul (UE) nr. 236/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 14 martie 2012 privind vânzarea în lipsă şi anumite aspecte ale swapurilor pe riscul de credit, denumit în continuare Regulamentul (UE) nr. 236/2012, respectiv a condiţiilor prevăzute în standardele tehnice emise în aplicarea acestuia;

c) intermediarii sunt responsabili în ceea ce priveşte monitorizarea permanentă, din punctul de vedere al respectării prevederilor legale incidente, a operaţiunilor de împrumut de instrumente financiare, precum şi a celor de constituire a garanţiilor asociate acestora, efectuate în cadrul conturilor globale, în numele clienţilor, şi înregistrate în sistemele proprii de back Office ale intermediarilor.”

4. La articolul 3, litera d) se abrogă.

5. Articolul 4 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 4. - (1) Operaţiunile de luare de împrumut de instrumente financiare se pot realiza exclusiv pentru următoarele scopuri:

a) în vederea efectuării de tranzacţii de vânzare în lipsă, inclusiv în cazul în care instrumentele financiare sunt împrumutate iniţial de intermediari pentru a fi date cu împrumut ulterior clienţilor proprii în vederea efectuării de tranzacţii de vânzare în lipsă;

b) în vederea efectuării de operaţiuni în contul de marjă;

c) în vederea finalizării decontării tranzacţiilor, în situaţia în care intermediarul care prestează servicii de custodie nu transmite depozitarului central ordinul de transfer corespunzător instrucţiunii aferente decontării unei tranzacţii de alocare;

d) în vederea finalizării decontării tranzacţiilor, în situaţia în care, la data decontării, se constată faptul că instrumentele financiare nu sunt disponibile la decontare;

e) în contextul activităţilor de formator de piaţă;

f) în vederea efectuării operaţiunilor de decontare a instrumentelor financiare derivate care implică livrare fizică;

g) în contextul exercitării rolului de participant autorizat al unui organism de plasament colectiv în valori mobiliare (O.P.C.V.M.)tranzacţionabil sau al administrării unui O.RC.V.M. tranzacţionabil;

h) în orice altă situaţie, în vederea finalizării decontării, caz în care depozitarul central va notifica de îndată A.S.F. şi va aplica sancţiunile corespunzătoare, în conformitate cu reglementările proprii.

(2) Se interzice luarea cu împrumut de instrumente financiare prin care se urmăreşte exclusiv obţinerea de dividende sau exercitarea de voturi în cadrul adunărilor generale ale acţionarilor,

(3) Răspunderea cu privire la respectarea scopului pentru care este realizat împrumutul de instrumente financiare aparţine intermediarilor implicaţi.”

6. Articolele 13-16 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 13. - (1) Operaţiunile de împrumut între doi intermediari se pot efectua cu orice instrument financiar înregistrat în sistemul unui depozitar central autorizat de A.S.F. sau în sistemul unui alt depozitar central cu care depozitarul central din România are stabilite legături electronice.

(2) Operaţiunile de împrumut menţionate la alin. (1) pot fi efectuate de către orice intermediar care poate presta serviciul de investiţii prevăzut la art. 5 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 297/2004.

(3) Operaţiunile de constituire de garanţii se pot efectua cu orice instrument financiar care este acceptat de beneficiarul garanţiei şi care este înregistrat în sistemul unui depozitar central autorizat de A.S.F. sau în sistemul unui alt depozitar central cu care depozitarul central din România are stabilite legături electronice.

(4) Valoarea totală a împrumuturilor efectuate între doi intermediari vor respecta prevederile reglementărilor europene şi ale reglementărilor naţionale emise în aplicarea Regulamentului (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerinţele prudenţiale pentru instituţiile de credit şi firmele de investiţii şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012.

(5) A.S.F. poate interzice unui intermediar, prin decizie motivată, luând în considerare poziţia sa financiară şi tranzacţiile efectuate de aceasta, să acorde împrumuturi de instrumente financiare altor intermediari, notificând şi depozitarul central cu privire la această decizie.

Art. 14. - (1) Monitorizarea de către depozitarul central a operaţiunilor de împrumut de instrumente financiare, precum şi a celor de constituire a garanţiilor asociate acestora, efectuate în conturile globale deschise de către intermediari în sistemul depozitarului central în numele clienţilor, se va realiza exclusiv la nivelul numărului total de instrumente financiare libere de sarcini şi, respectiv, afectate de garanţia financiară sau ipotecate, segregate pe ISIN.

(2) în vederea evidenţierii numărului total de instrumente financiare ce fac obiectul operaţiunilor de împrumut şi al sarcinilor înregistrate în conturile globale deschise de către intermediari în sistemul depozitarului central în numele clienţilor,

reglementările proprii ale depozitarului central trebuie să prevadă obligaţia participanţilor la sistemul depozitarului central de a instructa în mod corespunzător depozitarul central ori de câte ori în sistemele lor proprii de back Office este înregistrată o astfel de operaţiune.

Art. 15. - În situaţia în care sunt avute în vedere instrumente financiare înregistrate în sistemul unui depozitar central autorizat de A.S.F., monitorizarea de către depozitarul central a transferurilor aferente operaţiunilor de împrumut de instrumente financiare, precum şi a celor aferente operaţiunilor de constituire a garanţiilor asociate acestora, înregistrate în conturile deschise în nume propriu de către intermediari în sistemul depozitarului central, se va efectua prin reconcilierea zilnică cu sistemul depozitarului central a informaţiilor referitoare la deţinerile de instrumente financiare pe conturile proprii ale intermediarilor, astfel încât să se respecte, pentru fiecare cont, relaţia: TOTAL ACTIVE FINANCIARE PENTRU FIECARE ISIN = ACTIVE FINANCIARE AFECTATE DE SARCINI + ACTIVE FINANCIARE LIBERE DE SARCINI.

Art. 16. - (1) Toate operaţiunile de împrumut de instrumente financiare efectuate între intermediari vor avea la bază un contract-cadru şi acte adiţionale la acesta, întocmite în conformitate cu prevederile art. 207 din Regulamentul CNVM nr. 32/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) împrumuturile în baza actelor adiţionale se acordă de către părţi după cum urmează:

a) anterior introducerii ordinului de vânzare în sistemul de tranzacţionare, în cazul aplicării mecanismului cu prevalidare a instrumentelor financiare;

b) cel mai târziu la data decontării potrivit termenului de decontare, în cazul aplicării mecanismului fără prevalidarea instrumentelor financiare.

(3) Transferurile aferente operaţiunilor de împrumut de instrumente financiare, de restituire a acestuia, precum şi cele aferente constituirii, executării, însuşirii sau restituirii garanţiilor financiare asociate împrumutului de instrumente financiare între doi intermediari se vor efectua în baza unor instrucţiuni de transfer transmise depozitarului central, în conformitate cu prevederile Regulamentului C.N.V.M. nr. 13/2005 şi potrivit reglementărilor depozitarului central.

(4) Responsabilitatea asupra transferurilor aferente operaţiunilor de împrumut, precum şi a celor aferente constituirii, executării, însuşirii sau restituirii garanţiilor financiare este exclusivă şi integrală a participanţilor care au transmis instrucţiunile de transfer către depozitarul central.”

7. Articolele 17-19 şi 21 se abrogă.

8. Articolele 22-24 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 22. - (1) Depozitarul central are obligaţia de a transmite A.S.F raportări lunare, în termen de maximum 10 zile de la încheierea perioadei de raportare sau în termen de maximum 24 de ore de la solicitarea A.S.F., cu privire la transferurile aferente operaţiunilor de împrumut de instrumente financiare, cu precizarea următoarelor:

a) numărul transferurilor aferente operaţiunilor de împrumut;

b) volumul instrumentelor financiare care au făcut obiectul transferurilor aferente operaţiunilor de împrumut, centralizate în funcţie de codul ISIN;

c) intermediarii şi conturile implicate în aceste operaţiuni, cu precizarea calităţii lor de creditor sau debitor, după caz.

(2) Intermediarii au obligaţia de a transmite A.S.F. raportări lunare, în termen de maximum 10 zile de la încheierea perioadei de raportare sau în maximum 24 de ore de la solicitarea A.S.F., cu privire la operaţiunile de împrumut de instrumente financiare realizate de aceştia sau de clienţi ai lor, potrivit art. 153 alin. (1) lit. b) din Regulamentul C.N.V.M. nr. 32/2006, cu precizarea inclusiv a următoarelor:

a) numărul operaţiunilor de împrumut;

b) volumul instrumentelor financiare luate cu împrumut, respectiv date cu împrumut, centralizatei funcţie de codul ISIN;

c) valoarea, la data raportării, a instrumentelor financiare luate cu împrumut, respectiv date cu împrumut, centralizate în funcţie de codul ISIN;

d) volumul instrumentelor financiare luate, respectiv date cu împrumut, în funcţie de scopul operaţiunilor de împrumut;

e) identitatea clientului care a luat cu împrumut instrumente financiare, cu specificarea volumului pe fiecare simbol şi a valorii instrumentelor financiare respective.

Art. 23. - Intermediarii au obligaţia să se asigure că, la momentul preluării ordinului, clienţii lor au capacitatea să efectueze decontarea tranzacţiei de vânzare în lipsă la scadenţă.

Art. 24. - (1) încheierea de către intermediari, în nume propriu, pe conturile proprii, a tranzacţiilor de vânzare în lipsă a instrumentelor financiare fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 12 din Regulamentul (UE) nr. 236/2012 se permite numai pentru tranzacţiile efectuate în contextul activităţilor de formator de piaţă.

(2) Pentru a beneficia de derogarea de la alin. (1) o persoană trebuie să desfăşoare activitatea de formator de piaţă, aşa cum este ea definită în art. 2 alin. (1) lit. k) din Regulamentul (UE) nr. 236/2012 şi să fie derulată în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 236/2012 şi ale reglementărilor emise în aplicarea acestuia.

(3) Intermediarii care nu beneficiază de derogarea de la alin. (1) vor putea încheia, în nume propriu, tranzacţii de vânzare în lipsă pentru orice instrument financiar admis la tranzacţionare într-un loc de tranzacţionare din România, exclusiv în conformitate cu prevederile art. 12 din Regulamentul (UE) nr. 236/2012.”

9. Articolul 25 se abrogă.

10. Articolul 27 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 27. - (1) în vederea utilizării sistemului de conturi globale, precum şi pentru realizarea de operaţiuni de împrumut de instrumente financiare şi de tranzacţii de vânzare în lipsă, reglementările proprii ale depozitarilor centrali, ale operatorilor de piaţă şi, după caz, ale operatorilor de sistem trebuie să conţină prevederi exprese care să respecte cerinţele prevăzute la cap. II-V.

(2) Obligaţiile participanţilor prevăzute în cap. II-V trebuie să constituie cerinţe exprese de menţinere a acestora în sistemele administrate de către depozitarul central, operatorul de piaţă şi, după caz, operatorul de sistem, iar nerespectarea acestor obligaţii trebuie să conducă la aplicarea măsurilor corespunzătoare.”

Art. III. - (1) Prezentul regulament se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la 60 de zile de la data publicării acestuia.

(2) Până la data intrării în vigoare a prezentului regulament, operatorii de piaţă/sistem, depozitarii centrali şi intermediarii vor emite reglementări proprii pentru aplicarea prevederilor prezentului regulament.

(3) în situaţia în care un depozitar central sau un operator de piaţă constată existenţa unor fapte care încalcă prevederile reglementărilor proprii referitoare la tranzacţiile în marjă, la operaţiunile de împrumut şi la garanţiile aferente acestora, depozitarul central/operatorul de piaţă are obligaţia de a adopta măsurile corespunzătoare prevăzute în aceste reglementări.

(4) în situaţia în care un depozitar central sau un operator de piaţă constată existenţa unor fapte care încalcă prevederile Legii nr. 297/2004 privind piaţa de capital, cu modificările şi completările ulterioare, ale reglementărilor europene de directă aplicare, precum şi ale reglementărilor A.S.F. referitoare la tranzacţiile în marjă, la operaţiunile de împrumut şi la garanţiile aferente acestora, acesta are obligaţia de a sesiza de îndată A.S.F.

(5) în termen de maximum 12 luni de la data Intrării în vigoare a prezentului regulament, A.S.F., împreună cu depozitarii centrali şi operatorii de piaţă, efectuează o analiză şi elaborează un raport privind aplicarea prevederilor prezentului regulament în ceea ce priveşte mecanismul de efectuare a operaţiunilor de vânzare în lipsă şi a celor privind împrumutul, luând, dacă este cazul, măsuri corespunzătoare, inclusiv de natură legislativă.

(6) La data intrării în vigoare a prezentului regulament se abrogă:

a) pct. 1 al art. III din Regulamentul Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 11/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 747 din 7 octombrie 2015;

b) Dispunerea de măsuri a Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 4/06.03.2006;

c) Dispunerea de măsuri a Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 5/26.03.2009;

d) Dispunerea de măsuri a Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 13/12.07.2010;

e) Dispunerea de măsuri a Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 2/09.02.2011;

f) Dispunerea de măsuri a Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 20/31.10.2012;

g) Decizia Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 1.075/21.11.2012.*)

 

Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară,

Mişu Negriţoiu

 

Bucureşti, 13 mai 2016.

Nr. 6.


*) Actele prevăzute la art. III alin. (6) lit. b)-g) nu au fost publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.