MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 429/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 428         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 8 iunie 2016

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 193 din 7 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 22 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 şi ale Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

3.838. - Ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului Naţional al Elevilor

 

ACTE ALE AGENŢIEI NAŢIONALE DE INTEGRITATE

 

7.962. - Ordin privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Agenţiei Naţionale de Integritate

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 193

din 7 aprilie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 22 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 şi ale Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 22 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 şi ale Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Ileana Constantinescu în Dosarul nr. 11.383/99/2013 al Tribunalului Iaşi - Secţia I civilă şi care constituie obiectul Dosarului nr. 1.002D/2015 al Curţii Constituţionale.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent învederează Curţii că autoarea excepţiei a depus la dosar note scrise prin care solicită admiterea excepţiei.

4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, precizând că, astfel cum rezultă din jurisprudenţa Curţii Constituţionale, precum şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului, legiuitorul are libertatea deplină de a stabili anumite termene procedurale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin încheierea din 28 ianuarie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 11.383/99/2013, Tribunalul Iaşi - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 22 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 şi ale Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Ileana Constantinescu într-o cauză civilă având ca obiect soluţionarea unei cereri întemeiate pe Legea nr. 10/2001, în contradictoriu cu Municipiul laşi prin primar, Primarul Municipiului laşi şi Primăria Municipiului Iaşi.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia arată că, astfel cum rezultă din «studiul extern realizat la cererea comisiei de petiţii privind proprietăţile confiscate sub regimul comunist, comisie sub egida Preşedintelui Parlamentului European”, situaţia retrocedărilor în România face notă discordantă cu cea din restul ţărilor Uniunii Europene.

7. Tribunalul Iaşi - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Precizează că, în mod constant, în jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi în cea a Curţii Europene a Drepturilor Omului, s-a decis că statul are libertatea deplină de a institui anumite termene de decădere, fără a se considera că astfel se aduce atingere dreptului substanţial sau drepturilor garantate constituţional.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate,

9. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 22 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 este neîntemeiată.

10 Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 22 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, precum şi cele ale Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013. Prevederile art. 22 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 au următorul conţinut: „Nerespectarea termenului de 6 luni prevăzut pentru trimiterea notificării atrage pierderea dreptului de a solicita în justiţie măsuri reparatorii în natură sau prin echivalent” Termenul de 6 luni prevăzut pentru trimiterea notificării a fost prelungit de două ori cu câte 3 luni, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2001 pentru prelungirea unor termene prevăzute de Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 460 din 13 august 2001, şi prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 145/2001 pentru prelungirea unor termene prevăzute de Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 720 din 12 noiembrie 2001, şi a expirat la un an după intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001, respectiv la data de 14 februarie 2002.

13. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 11 - Dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 21 - Accesul liber la justiţie şi art. 44 - Dreptul de proprietate privată. De asemenea, sunt invocate dispoziţiile art. 6 - Dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi cele ale art. 17 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, potrivit cărora orice persoană are dreptul la proprietate, atât singură, cât şi în asociaţie cu alţii şi nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de proprietatea sa.

14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că este inadmisibilă, urmând să fie respinsă ca atare, ţinând cont de prevederile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Sesizările trebuie făcute în formă scrisă şi motivate” şi de cele ale art. 29 alin. (4) din aceeaşi lege, care prevăd că „Sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor, opinia instanţei asupra excepţiei, şi va fi însoţită de dovezile depuse de părţi. [...]”Astfel, Curtea Observă că, în motivarea excepţiei ridicată în faţa Tribunalului Iaşi, autoarea acesteia s-a limitat la a ataşa un document în limba franceză primit de la preşedintele Comisiei pentru petiţii de pe lângă Parlamentul European, constând într-un fragment dintr-un studiu cu privire la bunurile imobile confiscate sub regimul comunist. În aceste condiţii, Curtea apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este nemotivată, neputându-se identifica critici concrete care să permită verificarea conformităţii prevederilor de lege supuse controlului de constituţionalitate cu dispoziţiile din Constituţie şi din celelalte acte internaţionale pretins încălcate.

15. Curtea reţine, totodată, că, la data de 6 aprilie 2016, autoarea excepţiei a transmis la dosarul Curţii Constituţionale note scrise prin care aduce argumente în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 22 alin. (5) din Legea nr. 10/2001, care sancţionează nerespectarea termenului de 6 luni prevăzut de lege pentru trimiterea notificării cu pierderea dreptului de a solicita în justiţie măsuri reparatorii în natură sau prin echivalent. Faţă de această împrejurare, Curtea observă că, astfel cum a reţinut în jurisprudenţa sa, spre exemplu Decizia nr. 1.069 din 14 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 638 din 7 septembrie 2011, în cazul în care excepţia de neconstituţionalitate este ridicată de părţile din proces, acestea trebuie să-şi motiveze, în scris sau oral, excepţia de neconstituţionalitate ridicată, care trebuie pusă în discuţia părţilor, iar instanţa de judecată trebuie să-şi formuleze opinia cu privire la temeinicia excepţiei, toate aceste aspecte urmând să fie menţionate în încheierea de sesizare a Curţii Constituţionale, Aşadar, litigiul constituţional se desfăşoară numai în limitele determinate prin încheierea de sesizare, fără ca acestea să poată fi modificate de vreuna dintre părţi (Decizia nr. 234 din 17 iunie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 4 august 1997, Decizia nr. 24 din 27 ianuarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 27 februarie 2004), cadrul procesual fiind, aşadar, fixat de judecătorul a quo. Prin urmare, invocarea în faţa Curţii şi a altor motive de neconstituţionalitate decât cele arătate prin ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate în faţa instanţei de judecată nu poate fi reţinută.

16. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 22 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 şi ale Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Ileana Constantinescu în Dosarul nr. 11.383/99/2013 al Tribunalului Iaşi - Secţia I civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Iaşi - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 7 aprilie 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăţeanu

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

 

ORDIN

pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului Naţional al Elevilor

 

În temeiul prevederilor Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 44/2016 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice,

ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Naţional al Elevilor, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 4.247/2010 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului naţional al elevilor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 469 din 8 iulie 2010, precum şi orice alte dispoziţii contrare.

Art. 3. - Direcţiile de specialitate din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, inspectoratele şcolare judeţene/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti şi unităţile de învăţământ preuniversitar duc la îndeplinire prezentul ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice,

Adrian Curaj

 

Bucureşti, 23 mai 2016.

Nr. 3.838.

 

ANEXĂ

 

REGULAMENT

de organizare şi funcţionare a Consiliului Naţional al Elevilor

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - Prezentul regulament stabileşte modul de organizare şi funcţionare a Consiliului Naţional al Elevilor din România (CNE).

Art. 2. - Consiliul Naţional al Elevilor este structura naţională de reprezentare a elevilor din învăţământul preuniversitar de stat şi privat din România.

Art. 3. - Consiliul Naţional al Elevilor este partener al Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, cu rol consultativ în procesul decizional.

Art. 4. - În sensul prezentului act normativ:

a) majoritatea simplă se defineşte ca numărul de voturi egal cu minimum jumătate plus unu din voturile tuturor membrilor prezenţi, excluzând abţinerile;

b) majoritatea absolută se defineşte ca numărul de voturi egal cu minimum jumătate plus unu din voturile tuturor membrilor;

c) majoritatea calificată se defineşte ca numărul de voturi egal cu minimum două treimi din voturile tuturor membrilor.

Art. 5. - Consiliul Naţional al Elevilor şi toate substructurile sale menţin o poziţie neutră faţă de orice cult religios, asociaţie religioasă, partid politic sau formaţiune politică.

Art. 6. - Consiliul Naţional al Elevilor are următoarele obiective:

a) reprezentarea elevilor ca beneficiari principali ai sistemului de învăţământ preuniversitar din România;

b) participarea activă a elevilor în procesul decizional în legătură cu problemele care îi vizează;

c) supravegherea respectării drepturilor elevilor;

d) încurajarea schimburilor de experienţă şi a exemplelor de bune practici;

e) sprijinirea dezvoltării tuturor substructurilor sale.

Art. 7. - Pentru îndeplinirea obiectivelor sale, CNE are în vedere următoarele direcţii de acţiune:

a) apără interesele tuturor elevilor din România;

b) reprezintă elevii în faţa instituţiilor şi organismelor abilitate;

c) acţionează ca organism care sprijină toate substructurile sale;

d) utilizează orice modalităţi legale şi legitime pentru a-şi atinge obiectivele;

e) elaborează şi propune politici publice, alături de instituţiile abilitate, în ceea ce priveşte problemelor elevilor şi ale învăţământul preuniversitar.

 

CAPITOLUL II

Organizare şi funcţionare

 

II.1. Componenţa Consiliului Naţional al Elevilor şi durata mandatului

Art. 8. - Consiliul Naţional al Elevilor este format din consiliile judeţene ale elevilor şi Consiliul Municipal al Elevilor Bucureştii.

Art. 9. - Consiliul Naţional al Elevilor îşi desfăşoară activitatea prin următoarele organisme:

a) Adunarea generală;

b) Biroul executiv;

c) Comisia Naţională de Etică.

Art. 10. - (1) Durata mandatului membrilor Consiliului Naţional al Elevilor, ai consiliilor judeţene ale elevilor şi ai consiliilor şcolare ale elevilor este de 2 ani.

(2) După un an, persoana care ocupă o funcţie în Consiliul Naţional al Elevilor, consiliile judeţene ale elevilor (CJE) şi consiliile şcolare ale elevilor îşi prezintă raportul de activitate, situaţie în care Adunarea generală poate respinge raportul de activitate pe primul an de mandat cu majoritate absolută, decizie ce duce la demiterea din funcţie.

II.2.1. Adunarea generală ordinară a Consiliului Naţional al Elevilor

Art. 11. - (1) Adunarea generală a Consiliului Naţional al Elevilor este cel mai înalt organism decizional al CNE. Adunarea generală se întruneşte în şedinţă ordinară de două ori pe an în cadrul Conferinţei Consiliului Naţional al Elevilor.

(2) Adunarea generală are autoritate supremă asupra tuturor deciziilor din cadrul CNE care nu au fost reglementate prin lege sau alte acte normative.

(3) Adunarea generală este formată din preşedinţii consiliilor judeţene ale elevilor, preşedintele şi cei 3 prim-vicepreşedinţi ai Consiliului Municipal al Elevilor Bucureşti (CMEB).

(4) Preşedinţii fiecărui consiliu judeţean al elevilor, respectiv preşedintele şi 3 prim-vicepreşedinţi delegaţi ai Consiliului Municipal al Elevilor Bucureşti pot fi însoţiţi la dezbaterile Adunării generale şi de către o delegaţie din cadrul consiliului pe care îl reprezintă.

(5) în cazul în care un membru al Adunării generale nu poate participa, acesta poate delega în scris un alt membru al Biroului executiv al consiliului judeţean al elevilor.

(6) Adunarea generală este întrunită regulamentar dacă în plen sunt prezenţi jumătate plus unu dintre membrii Adunării generale.

(7) în cazul în care cvorumul nu este îndeplinit, Adunarea generală se va reconvoca conform prevederilor actualului regulament.

(8) La Adunarea generală participă de asemenea, fără drept de vot, membrii Comisiei Naţionale de Etică şi membrii Biroului executiv al Consiliului Naţional al Elevilor, dar cu drept de participare la dezbateri,

(9) La Adunarea generală mai pot participa de asemenea, fără drept de vot, şi:

a) echipa de organizare a Conferinţei;

b) alumni Consiliului Naţional al Elevilor:

c) profesorii consilieri ai consiliilor judeţene ale elevilor;

d) reprezentanţii Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice;

e) parteneri ai Consiliului Naţional al Elevilor.

(10) Persoanele nominalizate la alin. (9) pot participa la dezbateri cu votul a două treimi din membrii Adunării generale

(11) Adunarea generală poate decide cu majoritate calificată să permită accesul şi altor persoane sau organizaţii partenere la lucrările plenare.

(12) Adunarea generală funcţionează după propriul regulament de ordine interioară, votat cu majoritate simplă de către membrii Adunării generale.

Art. 12. - Conferinţele Consiliului Naţional al Elevilor beneficiază de sprijinul logistic, financiar, material şi legal al Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice.

Art. 13. - (1) Cheltuielile ocazionate de participarea membrilor Adunării generale a Consiliului Naţional al Elevilor la adunările generale şi întâlniri de lucru constând în transport, cazare şi masă vor fi suportate de către Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice prin inspectoratele şcolare judeţene/Inspectoratul Şcolar Municipal Bucureşti.

(2) Cheltuielile legate de deplasarea membrilor Adunării generale a Consiliului Naţional al Elevilor vor fi decontate în baza ordinului de deplasare.

Art. 14. - Adunarea generală a CNE are şi următoarele atribuţii şi responsabilităţi:

a) adoptă şi modifică acte şi regulamente interne cu majoritate simplă;

b) adoptă agenda de lucru a plenului Adunării generale cu majoritate simplă;

c) dispune prezentarea şi dezbaterea Raportului Comisiei Naţionale de Etică;

d) dezbate şi avizează cu majoritate calificată propunerile de sancţiuni disciplinare recomandate de Comisia Naţională de Etică sau de Biroul executiv al Consiliului Naţional al Elevilor, aplicate de Biroul executiv;

e) organizează alegeri pentru funcţiile vacante din Biroul executiv;

f) stabileşte, dezbate şi adoptă cu votul majorităţii absolute Strategia de dezvoltare a Consiliului Naţional al Elevilor;

g) avizează proiectul de Plan de acţiune al Biroului executiv pentru mandatul în curs, cu votul majorităţii simple;

h) dezbate şi votează propunerile Comisiei de etică de suspendare a aplicării unor acte emise de către Biroul executiv, cu votul a trei pătrimi din membrii Adunării generale;

i) dezbate şi aprobă cu majoritate simplă raportul de activitate al Biroului executiv şi al membrilor acestuia;

j) dezbate şi aprobă parteneriate internaţionale cu votul majorităţii simple;

k) dezbate şi votează raportul comisiei de vizită sau studiu la un consiliu judeţean al elevilor/Consiliul Municipal al Elevilor Bucureşti cu votul majorităţii simple. Comisia este formată din 3 membri: un vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Elevilor, preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor sau un membru al Biroului executiv delegat şi un membru delegat de către Comisia Naţională de Etică;

l) propune Adunării generale a consiliului judeţean al elevilor revocarea din funcţie a membrilor Adunării generale a Consiliului Naţional al Elevilor, la propunerea Biroului executiv, prin votul majorităţii simple, ca urmare a lipsei de activitate sau a lezării imaginii şi activităţii CNE.

Art. 15. - (1) Adunarea generală ordinară poate fi convocată de Biroul executiv cu votul majorităţii absolute. Aceasta va cuprinde convocarea pentru data iniţială şi o a două dată la interval de două săptămâni de la prima convocare, în cazul în care pragul de cvorum nu va fi atins.

(2) Convocarea va fi făcută în scris şi trimisă consiliilor judeţene ale elevilor/Consiliului Municipal al Elevilor Bucureşti cu cel puţin 30 de zile înainte de deschiderea Conferinţei Consiliului Naţional al Elevilor.

Art. 16. - (1) Amendamentele la documentele interne şi rezoluţiile din partea consiliilor judeţene ale elevilor vor fi transmise către Secretariatul pe Departamentul de organizare internă în scris cu cei puţin 5 zile înainte de deschiderea lucrărilor Adunării generale.

(2) Secretariatul pe Departamentul de organizare internă va transmite către toate consiliile judeţene ale elevilor/Consiliul Municipal al Elevilor Bucureşti amendamentele şi rezoluţiile primite cu cel puţin 3 zile înainte de deschiderea lucrărilor Adunării generale.

(3) Secretarul pe Departamentul de organizare internă are obligaţia de a se asigura că conţinutul amendamentelor şi rezoluţiilor primite şi transmise nu sunt şi nu vor fi în niciun fel viciate.

II.2.2. Adunarea generală extraordinară a Consiliului Naţional al Elevilor

Art. 17. - Adunările generale extraordinare ale Consiliului Naţional al Elevilor se desfăşoară conform prevederilor art. 11-16 din prezentul regulament de organizare şi funcţionare.

Art. 18. - Adunările generale extraordinare se desfăşoară atunci când este nevoie şi pot fi convocate la iniţiativa Biroului executiv al Consiliului Naţional al Elevilor, a unei treimi dintre consiliile judeţene ale elevilor sau a Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, după consultarea Biroului executiv, cu minimum 15 zile înainte.

II.2.3. Actele emise de către Adunarea generală a CNE

Art. 19. - Adunarea generală a Consiliului Naţional al Elevilor emite următoarele tipuri de acte:

a) hotărâri ale Adunării generale. Hotărârile sunt acte interne ale CNE şi se emit cu votul majorităţii simple a membrilor Adunării generale. Hotărârile au caracter regulamentar intern şi sunt obligatorii pentru toţi membrii Adunării generale, Biroul executiv şi consiliile judeţene ale elevilor. Adunarea generală nu poate adopta hotărâri care ating autonomia consiliilor judeţene ale elevilor, decât în cazul în care acestea încalcă regulamentul de organizare şi funcţionare sau legislaţia în vigoare, printr-un act constatator emis de către Comisia de etică sau Biroul executiv al Consiliului Naţional al Elevilor. Altfel de hotărâri ce ating autonomia locală sunt nule de drept;

b) decizii ale Adunării generale. Deciziile Adunării generale sunt acte cu caracter organizatoric, ce ajută la interpretarea actelor interne, de asemenea numiri în funcţie/demiteri din funcţie, delegări de atribuţii şi dispoziţii date de către Adunarea generală pentru Biroul executiv;

c) rapoarte ale Adunării generale. Rapoartele sunt acte organizatorice interne prezentate şi adoptate de Adunarea generală ce au legătură cu activitatea Consiliului Naţional al Elevilor şi a structurilor sale;

d) recomandări ale Adunării generale. Recomandările Adunării generale sunt acte cu caracter organizatoric adresate consiliilor judeţene ale elevilor, consiliilor şcolare ale elevilor, Biroului executiv sau altor structuri ale Consiliului Naţional al Elevilor.

Art. 20, - Actele emise de către Adunarea generală se adoptă cu majoritatea simplă, dacă nu se prevede altfel.

11.2.4. Sistemul de vot în Adunarea generală a Consiliului Naţional al Elevilor

Art. 21. - (1) Adunarea generală a Consiliului Naţional al Elevilor foloseşte un sistem de vot majoritar, atât pentru alegerea în funcţiile de conducere a organismelor Consiliului Naţional al Elevilor, cât şi în cadrul activităţii curente a Consiliului Naţional al Elevilor.

(2) Fiecare membru al Adunării generale are dreptul la un singur vot exercitat conform mandatului acordat de către consiliul judeţean al elevilor pentru fiecare subiect în parte, excepţie făcând Consiliul Municipal al Elevilor Bucureşti, care deţine 4 voturi.

II.3.1. Biroul executiv al Consiliului Naţional al Elevilor

Art. 22. - Biroul executiv al Consiliului Naţional al Elevilor este organul executiv al Consiliului Naţional al Elevilor, cel mai înalt organism de luare a deciziilor în cadrul Consiliului Naţional al Elevilor, între adunările generale.

Art. 23. - Biroul executiv al Consiliului Naţional al Elevilor este format din 11 persoane care îndeplinesc următoarele funcţii:

a) un preşedinte;

b) 8 vicepreşedinţi;

c) 2 secretari executivi.

Art. 24. - Comisia Naţională de Concurs şi Validare se constituie prin decizia Biroului executiv şi este formată din membrii Biroului executiv în funcţie, care nu candidează la o nouă funcţie, şi un membru al Comisiei de etică.

Art. 25. - Biroul executiv se va întruni în şedinţă de cel puţin 2 ori pe semestru sau ori de câte ori este nevoie, la solicitarea a cel puţin unei treimi din membrii Biroului executiv sau a preşedintelui.

Art. 26. - (1) Biroul executiv se convoacă cu cel puţin 7 zile înainte de întâlnire.

(2) Biroul executiv se poate întâlni şi în şedinţe informale, online.

(3) Şedinţa Biroului executiv este constituită regulamentar prin prezenţa a jumătate plus unu din numărul membrilor.

Art. 27. - (1) Cheltuielile ocazionate de participarea membrilor Biroului executiv al Consiliului Naţional al Elevilor la adunările generale, conferinţe, seminare, întâlniri de lucru constând în transport, cazare şi masă vor fi suportate de către Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice prin inspectoratele şcolare judeţene/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti.

(2) Decontul legat de deplasarea membrilor Biroului executiv al Consiliului Naţional al Elevilor se va face în baza ordinului de deplasare.

II.3.2. Atribuţiile şi responsabilităţile Biroului executiv

Art. 28. - Biroul executiv asigură comunicarea între consiliile judeţene ale elevilor/Consiliul Municipal al Elevilor Bucureşti şi Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, identificând, receptând şi propunând acestuia din urmă spre dezbatere şi soluţionare aspecte ale vieţii şcolare ale elevilor din întreaga ţară.

Art. 29. - (1) Biroul executiv este autorizat să constituie comisii de lucru prin decizie scrisă.

(2) Membrii Biroului executiv pot reprezenta Consiliul Naţional al Elevilor la dezbateri, activităţi, evenimente şi întâlniri cu potenţiali parteneri, în baza unui mandat emis de către Biroul executiv sau de către Adunarea generală, cu avizul preşedintelui Consiliului Naţional al Elevilor, în cazul în care preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor nu poate participa.

(3) Consiliul Naţional al Elevilor poate fi reprezentat de asemenea de orice alt membru al Adunării generale a Consiliului Naţional al Elevilor care primeşte un mandat de reprezentare din partea Biroului executiv, cu avizul preşedintelui Consiliului Naţional al Elevilor, în cazul în care preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor sau un membru al Biroului executiv nu poate participa.

(4) Biroul executiv comunică şi sprijină permanent consiliile judeţene ale elevilor/Consiliul Municipal al Elevilor Bucureşti.

(5) Biroul executiv exprimă opinii, puncte de vedere şi reacţii ale Consiliului Naţional al Elevilor prin votul majorităţii simple.

(6) Aprobă comunicatele de presă elaborate de Biroul de presă în numele Consiliului Naţional al Elevilor sau de către alţi membri ai Biroului executiv.

Art. 30. - Alte atribuţii ale Biroului executiv al Consiliului Naţional al Elevilor sunt:

a) este autorizat să încheie acorduri şi parteneriate cu terţe organizaţii şi instituţii, cu condiţia îndeplinirii şi apărării intereselor şi obiectivelor Consiliului Naţional al Elevilor;

b) desemnează reprezentanţi în comisiile de lucru ale Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice şi ale altor instituţii care se consultă sau conlucrează cu reprezentanţii elevilor;

c) elaborează şi propune spre aprobare Adunării generale strategia de dezvoltare a Consiliului Naţional al Elevilor, strategia de acţiune, precum şi strategia de mediere a unor conflicte, când este cazul;

d) aprobă, promovează şi implementează politica de acţiune şi imagine a Consiliului Naţional al Elevilor;

e) elaborează proiecte naţionale şi internaţionale proprii sau în colaborare cu diverse instituţii;

f) organizează şi aprobă seminare, întâlniri, conferinţe, dezbateri, schimburi de experienţă, competiţii, tabere şi concursuri între elevi, care se desfăşoară sub egida Consiliului Naţional al Elevilor;

g) formulează propuneri pentru îmbunătăţirea vieţii şcolare, a proiectelor şcolare şi extraşcolare;

h) formulează propuneri pentru îmbunătăţirea politicilor educaţionale, sociale şi culturale către partenerii decizionali la nivel central şi local;

i) efectuează sondaje de opinie cu privire la diverse aspecte ale vieţii şcolare;

j) comunică permanent cu consiliile judeţene ale elevilor/Consiliul Municipal al Elevilor Bucureşti şi le oferă consiliere şi asistenţă;

k) elaborează Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Naţional al Elevilor şi îl înaintează Adunării generale, dacă este cazul;

l) elaborează documente şi seturi de proceduri privind organizarea internă şi funcţionarea Consiliului Naţional al Elevilor;

m) prezintă anual un raport privind starea sistemului de învăţământ românesc, din perspectiva elevilor;

n) redactează şi aprobă Metodologia de alegeri din cadrul consiliului elevilor din anul şcolar următor. În cazul în care Metodologia nu este contestată în termen de 10 zile de cel puţin o pătrime din membrii Adunării generale sau de către Comisia de etică, Metodologia se consideră general obligatorie. În caz contrar, Biroul executiv are obligaţia de a armoniza Metodologia cu contestaţiile Adunării generale;

o) avizează cu majoritate calificată proiectele de conferinţe şi acţiuni interjudeţene şi interregionale aflate sub egida Consiliului Naţional al Elevilor. Lezarea imaginii Consiliului Naţional al Elevilor în cadrul evenimentelor precizate se sancţionează conform prezentului regulament.

Art. 31. - Relaţia dintre consiliile judeţene ale elevilor/Consiliul Municipal al Elevilor Bucureşti şi Consiliul Naţional al Elevilor, prin Biroul executiv, este una de subordonare, cu caracter de mentorat. În cazul în care aceste organisme încalcă atribuţiile specifice prezentului regulament, Consiliul Naţional al Elevilor poate interveni şi aplica regulamentul mergând până la destituirea conducerilor acestor organisme şi organizarea de noi alegeri, în baza unor argumente solide şi justificate,

II.3.3. Actele emise de Biroul executiv

Art. 32. - Biroul executiv emite următoarele tipuri de acte:

a) decizii ale Biroului executiv. Deciziile sunt acte cu caracter organizatoric care ajută la îndeplinirea atribuţiilor Biroului executiv. Deciziile au caracter obligatoriu şi le pot modifica pe cele anterioare emise de Biroul executiv;

b) buletine informative ale Biroului executiv. Acestea sunt destinate informării terţilor cu privire la acţiuni sau evenimente interne din cadrul Consiliului Naţional al Elevilor, pot exprima opinii ale Biroului executiv;

c) sesizări ale Biroului executiv. Sesizările Biroului executiv sunt acte prin care acesta constată anumite nereguli în activitatea consiliilor judeţene ale elevilor sau a factorilor de decizie ce afectează elevii din România;

d) rapoarte ale Biroului executiv. Rapoartele sunt acte organizatorice interne prezentate şi adoptate de Biroul executiv ce au legătură cu activitatea Biroului executiv şi a structurilor sale;

e) recomandări ale Biroului executiv. Recomandările Biroului executiv sunt acte cu caracter organizatoric adresate consiliilor judeţene ale elevilor, consiliilor şcolare ale elevilor sau altor structuri ale Consiliului Naţional al Elevilor,

Art. 33. - (1) Actele emise de Biroul executiv se adoptă cu majoritate simplă, dacă nu se prevede altfel.

(2) Actele emise de Biroul executiv intră în vigoare de la publicarea lor pe site-ul Consiliului Naţional al Elevilor sau pe alte platforme de comunicare internă.

(3) Ca o derogare de la alin. (2), în cazuri excepţionale, Biroul executiv îşi rezervă dreptul de a nu publica anumite acte ce ţin de organizarea internă şi administrarea structurii sub auspiciul intereselor Consiliului Naţional al Elevilor, fără a leza principiul transparenţei sau caracterul lor aplicabil.

(4) Adunarea generală are autoritatea de a anula sau/şi schimba orice act emis de Biroul executiv prin votul a trei pătrimi din Adunarea generală a Consiliului Naţional al Elevilor.

Art. 34. - Toate actele emise de Biroul executiv se semnează de către preşedinte şi se contrasemnează de către secretarul Departamentului de organizare internă.

II.3.4. Mandatul membrilor Biroului executiv

Art. 35. - Membrii Biroului executiv sunt aleşi pentru un mandat de 2 ani de la data alegerilor.

Art. 36. - Mandatul membrilor Biroului executiv încetează în următoarele cazuri:

a) demisie, care trebuie anunţată Biroului executiv cu cel puţin 10 de zile înainte;

b) imposibilitatea exercitării mandatului şi a atribuţiilor pentru o perioadă mai lungă de 3 luni;

c) după încetarea calităţii de elev, la decizia Consiliului Naţional al Elevilor;

d) conform deciziei Consiliului Naţional al Elevilor în baza activităţii desfăşurate prin votul majorităţii calificate a Adunării generale, în cazul preşedintelui;

e) conform deciziei Consiliului Naţional al Elevilor în baza activităţii desfăşurate prin votul majorităţii absolute a Adunării generale, în cazul secretarilor executivi şi al vicepreşedinţilor.

Art. 37. - În cazul în care mandatul unui vicepreşedinte din cadrul Biroului executiv al Consiliului Naţional al Elevilor încetează înainte de termen, Biroul executiv desemnează un vicepreşedinte interimar din rândul membrilor Adunării generale a Consiliului Naţional al Elevilor, cu majoritate absolută.

Art. 38. - În cazul în care mandatul unui secretar executiv din cadrul Biroului executiv al Consiliului Naţional al Elevilor încetează înainte de termen, Biroul executiv desemnează un secretar executiv interimar din rândul membrilor Adunării generale a Consiliului Naţional ai Elevilor, cu majoritate absolută, timp de maximum 45 de zile, perioadă în care va fi convocată Adunarea generală extraordinară a Consiliului Naţional al Elevilor, conform prevederilor actualului regulament.

Art. 39. - (1) în cazul în care mandatul preşedintelui Consiliului Naţional al Elevilor încetează înainte de termen, funcţia de preşedinte interimar este preluată de secretarul Departamentului de organizare internă al Consiliului Naţional al Elevilor timp de maximum 45 de zile, timp în care va fi convocată Adunare generală extraordinară, conform prevederilor actualului regulament.

(2) Pe perioada interimatului, în calitate de preşedinte al Consiliului Naţional al Elevilor, secretarul Departamentului de organizare internă al Consiliului Naţional al Elevilor va deservişi atribuţiile de secretar executiv.

II.3.5 Comisii de lucru ale Biroului Executiv

Art. 40. - (1) Biroul executiv al Consiliului Naţional al Elevilor formează comisii de lucru cu caracter provizoriu sau permanent.

(2) Comisiile au atribuţii de elaborare a unor documente, de a efectua vizite de lucru sau de a reprezenta organizaţia la diferite evenimente.

(3) Componenţa comisiilor de lucru trebuie să reflecte toate ideile şi opiniile existente în cadrul Consiliului Naţional al Elevilor.

(4) Comisiile de lucru nu au puterea de a lua decizii cu caracter obligatoriu.

(5) Comisiile de lucru pot emite amendamente şi propuneri Biroului executiv sau Adunării generale ale Consiliului Naţional al Elevilor.

(6) Comisiile de lucru vor sprijini Biroul executiv al Consiliului Naţional al Elevilor, la solicitarea acestuia, în dezvoltarea unor politici sau proceduri.

(7) Sub responsabilitatea Biroului executiv al Consiliului Naţional al Elevilor, comisiile de lucru sunt autorizate să realizeze anumite obiective stabilite de către Biroul executiv, legate de elaborarea, implementarea şi monitorizarea de politici sau proiecte.

(8) Comisiile de lucru vor raporta regulat activitatea lor Adunării generale şi Biroului executiv ale Consiliului Naţional al Elevilor, pe întreg parcursul desfăşurării activităţii lor.

Art. 41. - (1) în cadrul Consiliului Naţional al Elevilor funcţionează următoarele comisii cu caracter permanent:

a) Comisia pentru învăţământ gimnazial;

b) Comisia pentru învăţământ profesional şi tehnic;

c) Comisia pentru învăţământ confesional şi vocaţional;

d) Comisia pentru integrarea grupurilor vulnerabile şi a celor etnice;

e) Comisia pentru învăţământ special;

f) Comisia pentru voluntariat şi educaţie nonformală.

(2) Preşedinţii comisiilor sunt vicepreşedinţii Consiliului Naţional al Elevilor, numiţi prin consens în cadrul Biroului executiv al Consiliului Naţional al Elevilor şi validaţi prin votul Adunării generale.

(3) Membrii comisiilor sunt directorii departamentelor judeţene omoloage.

(4) Comisiile au obligaţia de a se întâlni semestrial şi de a menţine comunicarea permanentă între membrii săi.

(5) Şedinţele comisiilor se vor desfăşura semestrial, la convocarea preşedintelui comisiei cu cel mult 15 zile înainte sau on-line.

(6) Comisiile au următoarele obligaţii:

a) de a informa în permanenţă Biroul executiv cu privire la probleme specifice comisiei;

b) de a analiza şi dezbate probleme specifice, înaintând Biroului executiv şi Adunării generale rezoluţii cu privire la starea actuală şi soluţii privind îmbunătăţirea problemelor identificate.

II.4. Preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor

Art. 42. - (1) Preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor este ales pe o perioadă de 2 ani dintre preşedinţii de consilii judeţene ale elevilor, prin votul majoritar al membrilor Consiliului Naţional al Elevilor prezenţi la Adunarea generală,

(2) Fiecare judeţ, cu excepţia municipiului Bucureşti, are un singur drept de vot, exercitat de preşedintele consiliului judeţean al elevilor, respectiv de delegatul consiliului judeţean al elevilor în cazul absenţei preşedintelui consiliului judeţean al elevilor. Pentru exercitarea dreptului de vot, delegatul trebuie să predea secretarului Departamentului de organizare internă decizia de delegare elaborată de preşedintele consiliului judeţean al elevilor.

(3) Municipiul Bucureşti are dreptul la 4 voturi, exprimate de Către preşedinte şi de către cei 3 prim-vicepreşedinţi.

(4) Este declarat ales candidatul care a întrunit în primul tur de scrutin majoritatea absolută a voturilor valabil exprimate ale Adunării generale a Consiliului Naţional al Elevilor.

(5) în cazul în care niciunul dintre candidaţi nu a întrunit majoritate absolută, se organizează al doilea tur de scrutin, între primii 2 candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur. În final, este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi din partea Adunării generale a Consiliului Naţional al Elevilor.

Art. 43. - Preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor are următoarele atribuţii:

a) conduce întâlnirile Biroului executiv al Consiliului Naţional al Elevilor;

b) prezidează plenul Adunării generale a Consiliului Naţional al Elevilor;

c) reprezintă Consiliul Naţional al Elevilor la diverse evenimente şi manifestări naţionale sau internaţionale;

d) avizează comunicatele de presă;

e) propune spre adoptare hotărârile CNE;

f) avizează politica de acţiune aprobată de către Biroul executiv al CNE;

g) reprezintă Biroul executiv al CNE atunci când se solicită intervenţia sau prezenţa acestuia;

h) pregăteşte alături de secretarul Departamentului de organizare internă agenda şedinţelor;

i) asigură desfăşurarea discuţiilor într-un spirit de corectitudine şi respectarea disciplinei şi libertăţii de exprimare a tuturor reprezentanţilor Consiliului Naţional ăl Elevilor şi ai consiliilor judeţene ale elevilor/Consiliului Municipal al Elevilor Bucureşti;

j) propune un locţiitor dintre membrii Biroului executiv al Consiliului Naţional al Elevilor, în cazul în care nu poate fi prezent la o activitate care implică Consiliul Naţional al Elevilor;

k) exprimă opinii, puncte de vedere şi reacţii ale Consiliului Naţional al Elevilor;

l) intermediază legătura dintre Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice şi Consiliul Naţional al Elevilor;

m) în cadrul Biroului executiv al Consiliului Naţional al Elevilor, preşedintele trebuie să aibă în vedere doar interesul general şi specific al Consiliului Naţional al Elevilor şi interesul superior al elevilor. Este interzisă orice acţiune sau inacţiune prin care preşedintele favorizează un consiliu judeţean al elevilor/Consiliul Municipal al Elevilor Bucureşti.

Art. 44. - (1) Preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor este garantul respectării prezentului regulament de către toţi membrii Consiliului Naţional al Elevilor.

(2) Preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor îşi poate păstra funcţiile din structurile inferioare cu acordul majorităţii simple a Adunării generale a respectivei structuri.

(3) în cazul în care preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor deţine şi funcţia de preşedinte al unui consiliu judeţean al elevilor, acesta deleagă dreptul de vot în Adunarea generală a Consiliului Naţional al Elevilor altui membru al Biroului executiv al consiliului judeţean al elevilor.

Art. 45. - Schimbarea din funcţie a preşedintelui Consiliului Naţional al Elevilor se poate face la propunerea majorităţii absolute a membrilor Biroului executiv al Consiliului Naţional al Elevilor sau la propunerea unei treimi din membrii Adunării generale prin decizie adoptată cu votul majorităţii calificate a Adunării generale a Consiliului Naţional al Elevilor.

II.5 Vicepreşedinţii

Art. 46. - (1) Vicepreşedinţii Consiliului Naţional al Elevilor sunt membri ai Biroului executiv al Consiliului Naţional al Elevilor.

(2) Vicepreşedinţii Consiliului Naţional al Elevilor sunt aleşi pe o perioadă de 2 ani, prin vot democratic, de către membrii Adunării generale a Consiliului Naţional al Elevilor, cu majoritate simplă.

(3) în cadrul Biroului executiv ai Consiliului Naţional al Elevilor, vicepreşedinţii trebuie să aibă în vedere doar interesul general şi specific al Consiliului Naţional al Elevilor şi interesul superior al elevilor. Este interzisă orice acţiune sau inacţiune prin care un vicepreşedinte favorizează un consiliu judeţean al elevilor/Consiliul Municipal al Elevilor Bucureşti.

(4) Vicepreşedinţii Consiliului Naţional al Elevilor îşi pot păstra funcţiile din structurile inferioare cu acordul majorităţii simple a Adunării generale a respectivei structuri.

(5) în cazul în care un vicepreşedintele al Consiliului Naţional al Elevilor deţine şi funcţia de preşedinte al unui consiliu judeţean al elevilor, acesta deleagă dreptul de vot în Adunarea generală a Consiliului Naţional al Elevilor altui membru al Biroului executiv al consiliului judeţean al elevilor.

Art. 47. - Vicepreşedinţii Consiliului Naţional al Elevilor au următoarele atribuţii:

a) se asigură de aplicarea corectă a hotărârilor Adunării generale a Consiliului Naţional al Elevilor;

b) oferă consiliere şi suport consiliilor judeţene ale elevilor la solicitarea acestora;

c) moderează discuţiile dintre consiliile judeţene ale elevilor, la solicitarea acestora;

d) moderează şi facilitează întâlnirile pe probleme specifice elevilor;

e) asigură buna desfăşurare a activităţii din cadrul consiliilor judeţene ale elevilor de care sunt răspunzători;

f) aduc la cunoştinţă Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice încălcări ale Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar;

g) reprezintă Consiliul Naţional al Elevilor la diverse activităţi, ceremonii, proiecte şi acţiuni la care Consiliul Naţional al Elevilor este invitat şi preşedintele nu poate participa;

h) vicepreşedinţii pot îndeplini şi alte atribuţii stabilite de Adunarea generală, Biroul executiv al Consiliului Naţional al Elevilor sau preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor.

Art. 48. - (1) Fiecare vicepreşedinte este preşedintele uneia dintre comisiile precizate la art. 41, la care se adaugă vicepreşedinte pentru organizare internă şi un responsabil de relaţii internaţionale.

(2) Pentru conducerea comisiilor, vicepreşedinţii sunt numiţi prin decizie de către preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor şi validaţi prin votul Adunării generale.

Art. 49. - Pentru conducerea comisiilor prevăzute la art. 41, vicepreşedinţii au următoarele atribuţii:

a) menţin permanent legătura şi colaborează cu departamentele judeţene omoloage;

b) prezidează comisiile de lucru;

c) coordonează şi implementează proiecte educaţionale, dezbateri., seminare, întâlniri, conferinţe, simpozioane, schimburi de tineri, competiţii, tabere sau concursuri între elevi;

d) menţin în permanenţă informaţi membrii Biroului executiv şi ai Adunării generale cu privire la problemele specifice;

e) analizează şi dezbat în comisii probleme specifice, înaintând Biroului executiv şi Adunării generale rezoluţii cu privire la starea actuală şi soluţii privind îmbunătăţirea problemelor identificate.

Art. 50. - Atribuţiile vicepreşedintelui pentru organizare internă sunt următoarele:

a) colaborează şi oferă sprijin secretarilor din cadrul consiliilor judeţene ale elevilor/Consiliului Municipal al Elevilor Bucureşti;

b) asigură o bună coordonare a activităţii tehnice interne a Consiliului Naţional al Elevilor, precum şi diseminarea corectă, eficientă şi imediată a informaţiilor şi documentelor cu caracter intern;

c) pregăteşte la solicitarea Adunării generale şi a Biroului executiv ale Consiliului Naţional al Elevilor orice tip de materiale, rapoarte şi analize necesare Adunării generale;

d) îl asistă pe secretarul Departamentului de organizare internă în orice altă activitate ce ţine de organizarea internă a Consiliului Naţional al Elevilor;

e) promovează şi asigură coordonarea tuturor activităţilor legate de o mai bună administrare din cadrul Consiliului Naţional al Elevilor.

Art. 51. - Atribuţiile responsabilului de relaţii internaţionale sunt următoarele:

a) intermediază relaţia cu alte instituţii publice şi private internaţionale, organizaţii guvernamentale şi nonguvernamentale internaţionale;

b) facilitează încheierea de parteneriate între Consiliul Naţional al Elevilor şi alte instituţii publice şi private internaţionale, organizaţii guvernamentale şi nonguvernamentale internaţionale.

Art. 52. - Schimbarea din funcţie a vicepreşedinţilor Consiliului Naţional al Elevilor se poate face la propunerea majorităţii simple a membrilor Adunării generale a Consiliului Naţional al Elevilor sau la recomandarea Comisiei Naţionale de Etică, prin hotărârea adoptată cu votul majorităţii absolute a Adunării generale a Consiliului Naţional al Elevilor.

II.6. Secretariatul Consiliului Naţional al Elevilor

Art. 53. - Secretariatul Consiliului Naţional al Elevilor cuprinde două departamente, Departamentul de organizare internă şi Departamentul educaţie şi comunicare (relaţii externe). Fiecare este coordonat de către un secretar executiv.

Art. 54. - Secretarii departamentelor de organizare internă şi educaţie şi comunicare (relaţii externe) ale Consiliului Naţional al Elevilor sunt aleşi pe o perioadă de 2 ani cu majoritatea simplă a voturilor obţinute în urma susţinerii candidaturii în faţa membrilor Adunării generale a Consiliului Naţional al Elevilor.

Art. 55. - Secretarii de departamente au următoare atribuţii:

(1) secretarul Departamentului de organizare internă:

a) elaborează strategia de dezvoltare pe departamentul pe care îl conduce;

b) asigură buna desfăşurare a lucrărilor Biroului executiv, Adunării generale şi a altor evenimente organizate de către Consiliul Naţional al Elevilor;

c) gestionează ansamblul relaţiilor şi circulaţia documentelor la nivelul organismelor Consiliului Naţional al Elevilor, între

Consiliul Naţional al Elevilor şi Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, precum şi cu alte autorităţi şi instituţii publice, monitorizează elaborarea şi transmiterea principalelor rapoarte periodice prevăzute de reglementările în vigoare;

d) pregăteşte agenda şedinţelor Biroului executiv al Consiliului Naţional al Elevilor şi Adunării generale a Consiliului Naţional al Elevilor împreună cu preşedintele CNE, totodată o face cunoscută membrilor Consiliului Naţional al Elevilor cu o săptămână înainte desfăşurării şedinţelor;

e) pregăteşte materialele necesare întâlnirilor şi logistica aferentă;

f) redactează procesele-verbale ale întâlnirilor şi menţine activă comunicarea dintre membrii Consiliului Naţional al Elevilor, Biroul executiv, Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, consiliile regionale ale elevilor şi consiliile judeţene ale elevilor;

g) înregistrează şi urmăreşte fluxul unor documente ca procesele-verbale, propunerile de proiecte şi alte documente ale Consiliului Naţional al Elevilor;

h) menţine în permanenţă legătura cu preşedinţii şi secretarii consiliilor judeţene ale elevilor/Consiliului Municipal al Elevilor;

i) acordă asistenţă consiliilor judeţene ale elevilor/Consiliului Municipal al Elevilor Bucureşti;

j) pregăteşte, la solicitarea Biroului executiv al Consiliului Naţional al Elevilor, documente, rapoarte şi analize necesare desfăşurării şedinţelor;

k) alături de vicepreşedinţii Consiliului Naţional al Elevilor pe organizare internă asigură îndeplinirea tuturor atribuţiilor menţionate în prezentul regulament;

l) în absenţa preşedintelui, secretarul Departamentului de organizare internă preia atribuţiile acestuia, în baza unui mandat de delegare;

m) în cazul în care preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor îşi încetează activitatea înainte de termen, secretarul Departamentului de organizare internă devine preşedinte interimar al Consiliului Naţional ai Elevilor, pe perioada de 45 de zile, timp în care este convocată Adunarea generală extraordinară a Consiliului Naţional al Elevilor pentru reorganizarea alegerilor;

n) în cadrul Biroului executiv al Consiliului Naţional al Elevilor, secretarul Departamentului de organizare internă trebuie să aibă în vedere doar interesul general şi specific al Consiliului Naţional al Elevilor şi interesul superior al elevilor. Este interzisă orice acţiune sau inacţiune prin care secretarul favorizează un consiliu judeţean al elevilor/Consiliul Municipal al Elevilor Bucureşti.

(2) Secretarul Departamentului educaţie şi comunicare (relaţii externe):

a) elaborează strategia de dezvoltare pe departamentul pe care îl conduce;

b) elaborează activităţi şi proiecte de promovare a Consiliului Naţional al Elevilor;

c) actualizează periodic informaţia de pe site-ul oficial şi de pe celelalte reţele de promovare ale Consiliului Naţional al Elevilor;

d) menţine o legătură strânsă cu directorii Departamentului de relaţii externe de la nivelul consiliilor judeţene ale elevilor/Consiliul Municipal al Elevilor Bucureşti;

e) coordonează activitatea Biroului de presă al Consiliului Naţional al Elevilor;

f) reprezintă Consiliul Naţional al Elevilor în relaţia cu reprezentanţii mass-mediei şi menţine o strânsă legătură cu aceştia;

g) avizează comunicate de presă elaborate de către Biroul de presă şi le propune spre aprobare Biroului executiv şi avizarea preşedintelui CNE;

h) transmite comunicatele şi informările de presă ale Consiliului Naţional al Elevilor;

i) organizează conferinţele de presă ale Biroului executiv al Consiliului Naţional al Elevilor;

j) alături de vicepreşedinţii Consiliului Naţional al Elevilor pe relaţii externe asigură îndeplinirea tuturor atribuţiilor menţionate în prezentul regulament;

k) elaborează parteneriate, pe care le înaintează Biroului executiv al Consiliului Naţional al Elevilor spre aprobare şi menţine o legătură strânsă cu partenerii;

l) în cadrul Biroului executiv al Consiliului Naţional al Elevilor, secretarul Departamentului de organizare internă trebuie să aibă în vedere doar interesul general şi specific al Consiliului Naţional al Elevilor şi interesul superior al elevilor. Este interzisă orice acţiune sau inacţiune prin care secretarul favorizează un consiliu judeţean al elevilor/Consiliul Municipal al Elevilor Bucureşti.

Art. 56. - În cazul în care secretarul nu poate fi prezent la o întâlnire a Biroului executiv sau a Adunării generale a Consiliului Naţional al Elevilor, atribuţiile sale sunt preluate de către un vicepreşedinte cu atribuţii în domeniu.

Art. 57. - Secretarul poate fi schimbat ca urmare a neîndeplinirii atribuţiilor Sa propunerea majorităţii absolute a membrilor Biroului executiv al Consiliului Naţional al Elevilor sau a unei treimi din membrii Adunării generale a Consiliului Naţional al Elevilor cu votul a jumătate plus unu din membrii Adunării generale.

II.7. Comisia Naţională de Etică a Consiliului Naţional al Elevilor

Art. 58. - (1) Comisia Naţională de Etică este formată din 3 membri aleşi anual de către Adunarea generală a Consiliului Naţional al Elevilor. Niciunul dintre membrii Comisiei Naţionale de Etică nu poate fi membru al Biroului executiv al Consiliului Naţional al Elevilor.

(2) Din partea fiecărui consiliu judeţean al elevilor/Consiliului Municipal al Elevilor Bucureşti poate participa la alegerile pentru desemnarea membrilor Comisiei Naţionale de Etică un singur candidat ales cu votul majorităţii simple a Adunării generale a consiliilor judeţene ale elevilor/Consiliului Municipal al Elevilor Bucureşti din care face parte.

(3) Membrii aleşi ai Comisiei Naţionale de Etică îşi pierd calitatea de membrii ai Adunării generale a Consiliului Naţional al Elevilor, în cazul în care aceştia sunt membri ai Adunării generale a CNE.

(4) Membrii Comisiei Naţionale de Etică sunt aleşi de către Adunarea generală a Consiliului Naţional al Elevilor cu votul a jumătate plus unu dintre membri. Fiecare membru alege 3 candidaţi.

(5) Selecţia candidaţilor se realizează în conformitate cu metodologia de alegeri din mandatul respectiv.

(6) Calitatea de membru al Comisiei Naţionale de Etică încetează în condiţiile în care acesta lezează imaginea Consiliului Naţional al Elevilor sau acţiunile întreprinse de către acesta sau încalcă regulamentul, în urma analizei unui raport asupra acţiunilor întreprinse la propunerea a jumătate plus unu din membrii Adunării generale a Consiliului Naţional al Elevilor, a Biroului executiv sau a preşedintelui CNE, cu votul a 2/3 din membri Adunării generale CNE.

Art. 59. - (1) Comisia Naţională de Etică acţionează ca un organism de monitorizare a conduitei membrilor Consiliului Naţional al Elevilor, oferă consiliere pentru toate organismele Consiliului Naţional al Elevilor, precum şi consiliilor judeţene ale elevilor/Consiliului Municipal al Elevilor Bucureşti.

(2) Comisia monitorizează punerea în aplicare a prezentului regulament, a hotărârilor, a deciziilor şi a celorlalte tipuri de acte emise de Adunarea generală a Consiliului Naţional al Elevilor şi de Biroul executiv al Consiliului Naţional al Elevilor.

Art. 60 - (1) Comisia se întruneşte în conferinţe online cel puţin o dată pe lună sau ori de câte ori este nevoie.

(2) întrunirile Comisiei Naţionale de Etică sunt prezidate prin rotaţie de către fiecare membru, alfabetic.

Art. 61. - (1) Comisia Naţională de Etică adoptă avize consultative prin consens. Dacă după două tururi de vot membrii Comisiei nu pot ajunge la un consens, decizia se poate adopta în al treilea tur de vot cu o majoritate simplă din voturile membrilor.

(2) Comisia este regulamentar întrunită dacă toţi membrii sunt prezenţi.

(3) Adunarea generală şi Biroul executiv al Consiliului Naţional al Elevilor vor primi permanent informări cu privire la discuţiile din cadrul Comisiei.

(4) Avizele consultative ale Comisiei Naţionale de Etică se transmit Biroului executiv în termen de maximum 48 de ore de la adoptare.

Art. 62. - (1) Comisia are acces la documentele considerate relevante de către Biroul executiv, emise de Consiliul Naţional al Elevilor.

(2) Comisia Naţională de Etică va prezenta un raport anual către Adunarea generală a Consiliului Naţional al Elevilor.

(3) Comisia Naţională de Etică poate solicita şi beneficia de asistenţă juridică din exterior.

II.8 Candidatura la nivel naţional

Art. 63, - (1) Alegerile pentru toate funcţiile din cadrul Biroului executiv al Consiliului Naţional al Elevilor se organizează într-o sesiune electorală. Sesiunea electorală este organizată în a două zi a Adunării generale ordinare a Consiliului Naţional al Elevilor pentru funcţiile vacante din cadrul structurii.

(2) Ca o derogare de la alin. (1), se organizează alegeri pentru funcţiile vacante în timpul mandatului în afara sesiunii electorale ordinare. La aceste alegeri nu pot candida elevii cu funcţie în Biroul executiv al Consiliului Naţional al Elevilor.

Art. 64. - Candidaturile pentru funcţiile din cadrul Consiliului Naţional al Elevilor se depun la Comisia Naţională de Validare după criteriile şi în intervale de timp stabilite anual de către Metodologia de organizare a alegerilor din Consiliul Naţional al Elevilor.

Art. 65. - Candidaţii pentru funcţiile din cadrul Consiliului Naţional al Elevilor trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

a) candidatul trebuie să deţină funcţia de preşedinte al consiliului judeţean al elevilor/CMEB.

b) să fi avut calitatea de membru în Consiliul Naţional al Elevilor de cel puţin un an;

c) să nu se afle în an terminal de liceu;

d) să nu fie afiliat unei entităţi cu caracter politic sau unui partid politic;

e) să aibă calitatea de elev.

Art. 66. - Dosarul de candidatură trebuie să conţină formularul de candidatură pentru Consiliul Naţional al Elevilor, a cărui componenţă se regăseşte în Metodologia de organizare a alegerilor.

 

CAPITOLUL III

Relaţia dintre Consiliul Naţional al Elevilor şi consiliile judeţene ale elevilor/Consiliul Municipal al Elevilor Bucureşti

 

III.1.1. Relaţia dintre CNE şi CJE/CMEB

Art. 67. - (1) Consiliul Naţional al Elevilor este format din 41 de consilii judeţene ale elevilor şi din Consiliul Municipal al Elevilor Bucureşti.

(2) Consiliile judeţene ale elevilor, respectiv Consiliul Municipal al Elevilor Bucureşti menţin o relaţie de subordonare cu Consiliul Naţional al Elevilor.

III. 1.2. Competenţe

Art. 68. - Delimitarea competenţelor Consiliului Naţional al Elevilor de cele ale consiliilor judeţene ale elevilor/Consiliului Municipal al Elevilor Bucureşti este guvernată de principiul atribuirii. Exercitarea acestor competenţe este reglementată de principiile subsidiarităţii şi proporţionalităţii.

Art. 69. - Conform principiul subsidiarităţii, Consiliul Naţional al Elevilor intervine numai în măsura în care obiectivele acţiunii preconizate nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către consiliile judeţene ale elevilor/Consiliul Municipal al Elevilor Bucureşti nici la nivel judeţean, nici la nivel local sau şcolar, iar efectele acţiunii preconizate pot fi realizate mai bine la nivelul Consiliului Naţional al Elevilor.

 

CAPITOLUL IV

Consiliile judeţene ale elevilor şi consiliile şcolare ale elevilor

 

IV. 1. Regulamentul Intern al Consiliului Naţional al Elevilor

Art. 70. - Regulamentul consiliilor judeţene ale elevilor, al Consiliului Municipal al Elevilor Bucureşti, respectiv al consiliilor şcolare ale elevilor, precum şi alte aspecte ale organizării Consiliului Naţional al Elevilor se aprobă prin Regulamentul intern al Consiliului Naţional al Elevilor.

Art. 71. - Regulamentul intern se modifică la propunerea Biroului executiv sau a unei treimi din numărul membrilor Adunării generale, cu votul a două treimi din numărul membrilor Adunării generale,

Art. 72. - Regulamentul intern este general obligatoriu pentru toate consiliile judeţene ale elevilor, Consiliul Municipal al Elevilor Bucureşti, respectiv consiliile şcolare ale elevilor, din momentul adoptării.

IV.2. Consiliul judeţean al elevilor

Art. 73. - (1) Consiliul judeţean al elevilor, respectiv Consiliul Municipal al Elevilor Bucureşti, este structura reprezentativă a elevilor la nivel judeţean, respectiv municipal, parte a Consiliului Naţional al Elevilor, care exercită atribuţiile consiliului elevilor la nivel judeţean, respectiv municipal şi coordonează activitatea consiliilor şcolare ale elevilor subordonate.

(2) Consiliile judeţene ale elevilor şi Consiliul Municipal al Elevilor Bucureşti sunt formate din consiliile şcolare ale elevilor din respectiva unitate administrativ-teritorială din învăţământul preuniversitar liceal. Consiliile şcolare ale elevilor din învăţământul gimnazial au statut de observator.

Art. 74. - Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, consiliul judeţean al elevilor/Consiliul Municipal al Elevilor Bucureşti poate colabora cu inspectorul pentru educaţie permanentă de la nivelul inspectoratelor şcolare judeţene/Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti, cu palatele şi cluburile copiilor, cu direcţiile judeţene pentru sport şi tineret, cu structurile asociative ale părinţilor, dar şi cu alte instituţii şi organisme de specialitate de la nivel local, regional şi naţional.

Art. 75. - (1) Cheltuielile de transport ocazionate de participarea membrilor consiliilor judeţene ale elevilor/Consiliului Municipal al Elevilor Bucureşti la conferinţe, seminare, întâlniri de lucru sunt decontate de inspectoratul şcolar judeţean/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti.

(2) Cheltuielile de transport ocazionate de participarea membrilor consiliilor judeţene ale elevilor/Consiliului Municipal al Elevilor Bucureşti la adunările generale sunt decontate de unitatea de învăţământ de provenienţă a elevilor.

(3) Decontul legat de deplasarea membrilor consiliilor judeţene ale elevilor/Consiliului Municipal al Elevilor Bucureşti, şi consiliile şcolare ale elevilor se face în baza ordinului de deplasare.

IV.3. Consiliul şcolar al elevilor

Art. 76. - (1) Consiliul şcolar al elevilor este structura reprezentativă a elevilor la nivel şcolar, substructură a consiliului judeţean al elevilor/Consiliului Municipal al Elevilor Bucureşti, respectiv Consiliului Naţional al Elevilor. Consiliul şcolar al elevilor este format din reprezentanţii claselor, aleşi pin vot democratic la începutul anului şcolar.

(2) Activitatea consiliului şcolar al elevilor se desfăşoară la nivel şcolar, respectând principiul reprezentativităţii elevilor din cadrul structurilor sale.

 

CAPITOLUL V

Dispoziţii tranzitorii şi finale

 

Art. 77. - (1) Prezentul regulament este adoptat de către Adunarea generală a Consiliului Naţional al Elevilor, în cadrul celei de-a XVI-a sesiuni a Adunării generale organizate la Buzău în iulie 2015, cu modificările ulterioare realizate de către Biroul executiv, cu avizul Adunării generale.

(2) Comisia Naţională de Etică se constituie prin decizie a primei Adunări generale ordinare a Consiliului Naţional al Elevilor. Prevederile referitoare la Comisia Naţională de Etică se aplică din momentul constituirii acesteia.

(3) La data intrării în vigoare a prezentului regulament, consiliile regionale ale elevilor îşi încetează existenţa.

(4) Până la organizarea Adunării generale ordinare a Consiliului Naţional al Elevilor imediat următoare intrării în vigoare a prezentului regulament, Biroul executiv al Consiliului Naţional al Elevilor ales în temeiul Ordinului ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 4.247/2010 îşi păstrează mandatul.

Art. 78. - (1) Prevederile prezentului regulament şi cele ale regulamentului intern sunt obligatorii pentru toate consiliile judeţene ale elevilor/Consiliul Municipal ai Elevilor Bucureşti şi pentru toate organismele interne ale CNE.

(2) Procedura de revizuire a Regulamentului de organizare şi funcţionare poate fi iniţiată de majoritatea absolută a membrilor Adunării generale sau a majorităţii calificate a membrilor Biroului executiv.

(3) Proiectul de revizuire este înaintat Adunării generale CNE de către Biroul executiv al Consiliului Naţional al Elevilor, cu votul majorităţii calificate.

(4) Regulamentul de organizare şi funcţionare se modifică cu votul majorităţii calificate a Adunării generale a Consiliului Naţional al Elevilor.

 

ACTE ALE AGENŢIEI NAŢIONALE DE INTEGRITATE

AGENŢIA NAŢIONALĂ DE INTEGRITATE

 

ORDIN

privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Agenţiei Naţionale de Integritate

 

Având în vedere prevederile art. 16 alin. (4) şi art. 28 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 28 alin. (1) lit. i) şi alin. (2) din Legea nr. 144/2007, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul de organizare şi funcţionare al Agenţiei Naţionale de Integritate, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Integritate nr. 86/2013 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Agenţiei Naţionale de Integritate, publicat In Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158 din 25 martie 2013, cu modificările ulterioare, se abrogă.

Art. 3. - Structurile de specialitate din cadrul Agenţiei Naţionale de Integritate vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se aduce la cunoştinţa salariaţilor prin grija Serviciului resurse umane şi a conducătorilor compartimentelor din cadrul Agenţiei Naţionale de Integritate.

 

Preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate,

Bogdan Stan

 

Bucureşti, 4 mai 2016.

Nr. 7.962.

 

ANEXĂ

 

REGULAMENT

de organizare şi funcţionare al Agenţiei Naţionale de Integritate

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - Prezentul regulament de organizare şi funcţionare este întocmit În temeiul art. 16 alin. (4) din Legea nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, republicată, cu modificările şi completările ulterioare

Art. 2. - (1) Dispoziţiile Regulamentului de organizare şi funcţionare al Agenţiei Naţionale de Integritate, denumit în continuare regulament, se aplică personalului Agenţiei Naţionale de Integritate, denumită în continuare Agenţie.

(2) Prezentul regulament poate fi completat prin ordin al preşedintelui Agenţiei cu norme interne, precum şi cu norme specifice în domeniul conduitei funcţionarilor publici şi a persoanelor angajate cu contract individual de muncă din cadrul Agenţiei.

 

CAPITOLUL II

Scopul şi obiectivele Agenţiei

 

Art. 3. - Agenţia este organizată şi funcţionează în conformitate cu prevederile Legii nr. 144/2007, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, cu modificările ulterioare.

Art. 4. - Agenţia este autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, ce funcţionează la nivel naţional, ca structură unică, cu sediul în municipiul Bucureşti.

Art. 5. - (1) Scopul Agenţiei este asigurarea integrităţii în exercitarea demnităţilor şi funcţiilor publice şi prevenirea corupţiei instituţionale, prin exercitarea de responsabilităţi în evaluarea declaraţiilor de avere, a datelor şi informaţiilor privind averea, precum şi a modificărilor patrimoniale intervenite, a incompatibilităţilor şi a conflictelor de interese potenţiale în care se pot afla persoanele prevăzute la art. 1 din Legea nr. 176/2010, cu modificările ulterioare, pe perioada îndeplinirii funcţiilor şi demnităţilor publice.

(2) în îndeplinirea acestui scop, Agenţia poate dezvolta relaţii de colaborare prin încheierea de protocoale cu entităţi din ţară sau din străinătate.

(3) Activitatea de evaluare efectuată de către inspectorii de integritate din cadrul Agenţiei se desfăşoară cu privire la situaţia averii existente pe durata exercitării demnităţilor şi funcţiilor publice, a conflictelor de interese şi a incompatibilităţilor persoanelor care fac obiectul Legii nr. 176/2010, cu modificările ulterioare, conform prevederilor acesteia, care se completează cu dispoziţiile actelor normative în vigoare.

(4) în îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, Agenţia emite, gestionează sau intră în posesia de informaţii clasificate secrete de stat şi/sau secrete de serviciu.

Art. 6. - Orientările strategice în activitatea Agenţiei sunt următoarele:

a) consolidarea capacităţii de evaluare a declaraţiilor de avere, a datelor şi informaţiilor privind averea, precum şi a modificărilor patrimoniale intervenite, a incompatibilităţi lor şi a conflictelor de interese potenţiale în care se pot afla persoanele prevăzute de lege pe perioada îndeplinirii funcţiilor şi demnităţilor publice;

b) consolidarea capacităţii administrative;

c) implementarea şi consolidarea sistemelor informatice necesare îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, precum şi a celor decizionale;

d) consolidarea componentelor de prevenţie şi de conştientizare în activitatea de combatere a corupţiei prin crearea mecanismelor de acţiune proactive adecvate;

e) îmbunătăţirea cadrului legal, crearea şi implementarea mecanismelor de aplicare efectivă a legii;

f) monitorizarea permanentă a soluţiilor date de către entităţile jurisdicţionale, judiciare şi disciplinare relevante în privinţa cauzelor înaintate de Agenţie;

g)  pregătirea profesională continuă a inspectorilor de integritate şi a personalului din cadrul departamentelor administrative;

h) dezvoltarea relaţiilor de colaborare prin încheierea de protocoale cu entităţi din ţară sau din străinătate;

i) îndeplinirea obiectivelor strategice prevăzute prin angajamentele asumate de România la nivel european prin acte normative şi alte documente programatice,

Art. 7. - În realizarea scopului pentru care a fost înfiinţată, Agenţia organizează în mod unitar şi instituţionalizat activitatea de evaluare a situaţiei averii existente pe durata exercitării demnităţilor şi funcţiilor publice, a conflictelor de interese şi a incompatibilităţilor persoanelor care fac obiectul Legii nr. 176/2010, cu modificările ulterioare, conform prevederilor acesteia.

Art. 8. - Activitatea de evaluare a situaţiei averii existente pe durata exercitării funcţiilor ori demnităţilor publice, după caz, a conflictelor de interese şi a incompatibilităţilor, care se efectuează de către Agenţie, este supusă controlului judecătoresc

Art. 9. - Principiile după care se desfăşoară activitatea de evaluare sunt legalitatea, confidenţialitatea, imparţialitatea, independenţa operaţională, celeritatea, buna administrare, dreptul la apărare, precum şi prezumţia dobândirii licite a averii.

Art. 10. - Potrivit principiului independenţei operaţionale, preşedintele, vicepreşedintele, secretarul general şi inspectorii de integritate nu vor solicita şi nu vor primi dispoziţii referitoare la evaluările privind averea persoanelor, conflictele de interese şi incompatibilităţile de la nicio autoritate publică, instituţie sau persoană

Art. 11. - (1) Agenţia îndeplineşte activitatea de evaluare a declaraţiilor de avere, a datelor şi informaţiilor privind averea, precum şi a modificărilor patrimoniale intervenite, a incompatibilităţilor şi a conflictelor de interese potenţiale în care se pot afla persoanele prevăzute de lege pe perioada îndeplinirii funcţiilor şi demnităţilor publice, din oficiu sau la sesizarea oricărei persoane fizice ori juridice, cu respectarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 233/2002,

(2) Agenţia asigură afişarea declaraţiilor de avere şi a declaraţiilor de interese pe pagina de internet a Agenţiei, în termen de cel mult 30 de zile de la primire, prin anonimizarea adresei imobilelor declarate, cu excepţia localităţii unde sunt situate, a adresei instituţiei care administrează activele financiare, a codului numeric personal, precum şi a semnăturii.

Declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese se menţin pe pagina de internet a Agenţiei pe toată durata exercitării funcţiei sau mandatului şi 3 ani după încetarea acestuia şi se arhivează potrivit legii.

 

CAPITOLUL III

Organizarea şi structura Agenţiei

 

Art. 12. - Personalul Agenţiei este format din preşedintele Agenţiei, vicepreşedintele Agenţiei, inspectori de integritate, funcţionari publici şi personal contractual. Preşedintele Agenţiei este demnitar cu rang de secretar de stat, vicepreşedintele Agenţiei este demnitar cu rang de subsecretar de stat, iar funcţia de inspector de integritate este funcţie publică cu statut special.

Art. 13. - Agenţia este condusă de un preşedinte şi de un vicepreşedinte, numiţi de către Senat, pe bâză de concurs organizat de Consiliul Naţional de Integritate.

Art. 14. - Agenţia are un secretar general care face parte din categoria înalţilor funcţionari publici şi este numit în condiţiile legii.

Art. 15. - În cadrul Agenţiei sunt organizate şi funcţionează următoarele structuri, la nivel de direcţii generale, direcţii, servicii, birouri şi compartimente:

1. direcţii generale;

a) Inspecţia de integritate1, cu următoarele structuri funcţionale:

- Inspecţia de integritate2;

- Serviciul analiză şi prevenţie;

- Serviciul inspecţie de integritate 1;

- Serviciul inspecţie de integritate 2;

- Serviciul inspecţie de integritate 3;

- Serviciul inspecţie de integritate 4;

- Serviciul inspecţie de integritate 5;

b) Direcţia generală juridică, relaţii publice şi comunicare, cu următoarele structuri funcţionale:

- Serviciul avizare şi legislaţie;

- Serviciul contencios;

- Direcţia comunicare, relaţii publice şi strategie;

c) Direcţia generală economică, cu următoarele structuri funcţionale:

- Serviciul financiar şi contabilitate;

- Compartimentul contabilitate;

- Biroul achiziţii publice, investiţii şi gestionarea patrimoniului;

- Serviciul administrativ;

2. servicii;

a) Serviciul de tehnologia informaţiei, cu următoarele structuri funcţionale:

- Compartimentul I.T.;

- Compartimentul informaţii clasificate;

b) Serviciul resurse umane, cu următoarele structuri funcţionale:

- Biroul resurse umane;

- Compartimentul protecţia muncii;

3. compartimente:

a) Compartimentul audit public intern;

b) Registratura generală şi arhivă.

Art. 16. - În cadrul numărului maxim de posturi aprobat, îh structura Agenţiei se organizează şi funcţionează cabinetul preşedintelui, cu statut de compartiment distinct, cu activitate permanentă.

Art. 17. - Structura organizatorică a Agenţiei este prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul regulament.

 

1 Funcţionează la nivel de direcţie generală.

2 Funcţionează la nivel de direcţie.

 

CAPITOLUL IV

Conducerea Agenţiei

 

SECŢIUNEA 1

Preşedintele

 

Art. 18. - Preşedintele Agenţiei este demnitar cu rang de secretar de stat, numit în funcţie de către Senat, pe bază de concurs organizat de Consiliul Naţional de Integritate, denumit în continuare Consiliul. Mandatul acestuia este de 4 ani şi nu poate fi reînnoit.

Art. 19. - Funcţia de preşedinte al Agenţiei este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor ori activităţilor exclusiv didactice din învăţământul superior.

Art. 20. - Preşedintele Agenţiei nu îndeplineşte atribuţii operative referitoare la evaluările privind averea persoanelor, conflictele de interese şi incompatibilităţile.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Vicepreşedintele

 

Art. 21. - Vicepreşedintele Agenţiei este demnitar cu rang de subsecretar de stat, numit în funcţie de către Senat, pe bază de concurs organizat de Consiliu. Mandatul acestuia este de 4 ani şi nu poate fi reînnoit.

Art. 22. - Funcţia de vicepreşedinte al Agenţiei este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor ori activităţilor exclusiv didactice din învăţământul superior.

Art. 23. - Vicepreşedintele Agenţiei nu îndeplineşte atribuţii operative referitoare la evaluările privind averea persoanelor, conflictele de interese şi incompatibilităţile.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Secretarul general

 

Art. 24. - Secretarul general al Agenţiei este înalt funcţionar public, numit în condiţiile legii. Acesta asigură realizarea legăturilor funcţionale între structurile Agenţiei.

Art. 25. - Secretarul general este subordonat preşedintelui şi vicepreşedintelui Agenţiei, coordonează activităţile stabilite potrivit structurii organizatorice a Agenţiei, îndeplinind şi alte atribuţii care îi sunt delegate de preşedintele Agenţiei, acţionând pentru ducerea la îndeplinire a ordinelor şi măsurilor stabilite de acesta.

Art. 26. - Secretarul general nu îndeplineşte atribuţii operative referitoare la evaluările privind averea persoanelor, conflictele de interese şi incompatibilităţile.

 

SECŢIUNEA a 4-a

Atribuţiile conducerii Agenţiei pe niveluri ierarhice

 

§1. Atribuţiile preşedintelui Agenţiei

Art. 27. - (1) Principalele atribuţii ale preşedintelui Agenţiei sunt următoarele:

a) organizează, coordonează, conduce şi controlează, în limitele legii, activitatea curentă a Agenţiei;

b) aprobă statul de funcţii şi de personal;

c) numeşte, prin ordin, personalul Agenţiei, în condiţiile legii;

d) exercită acţiunea disciplinară împotriva personalului din subordine;

e) asigură publicarea raportului anual de activitate a Agenţiei şi a auditului extern independent pe pagina de internet a Agenţiei;

f) prezintă Consiliului, trimestrial sau la cererea acestuia, ori de câte ori este necesar, informările referitoare la activitatea Agenţiei;

g) reprezintă Agenţia în raporturile cu orice altă instituţie publică sau privată ori persoană fizică;

h) asigură întocmirea strategiei privind procedurile de evaluare a averii, a conflictelor de interese şi a incompatibilităţi lor de către Agenţie, ţinând seama şi de recomandările Consiliului; strategia se întocmeşte anual şi se prezintă pentru aprobare Consiliului;

i) emite ordine şi instrucţiuni;

j) îndeplineşte orice alte atribuţii care pot decurge din eventuale modificări legislative survenite ulterior, prevăzute de lege.

(2) Preşedintele Agenţiei poate delega, prin ordin, în condiţiile legii, atribuţii şi sarcini vicepreşedintelui, secretarului general, precum şi altor persoane din conducerea structurilor Agenţiei, împuternicite în acest scop.

(3) Preşedintele Agenţiei aprobă prin ordin regulamentul de organizare şi funcţionare şi structura organizatorică ale Agenţiei, cu respectarea condiţiilor legale.

(4) Preşedintele Agenţiei are calitatea de ordonator principal de credite. În cazul în care funcţia de preşedinte al Agenţiei este vacantă, precum şi în orice alte cazuri în care preşedintele se află în imposibilitatea de a-şi exercita funcţia, calitatea de ordonator principal de credite este exercitată de vicepreşedintele Agenţiei sau de secretarul general al Agenţiei.

(5) Pentru finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale Agenţiei, preşedintele sau, după caz, vicepreşedintele Agenţiei întocmeşte proiectul de buget, în vederea aprobării prin lege.

(6) Preşedintele Agenţiei procedează la comunicarea raportului de audit, în termen de maximum 5 zile de la primirea acestuia, Consiliului.

(7) Preşedintele Agenţiei, în cazul sesizării din oficiu, întocmeşte raport de sesizare.

(8) Dacă preşedintele şi/sau vicepreşedintele Agenţiei sunt/este suspendaţi/suspendat din funcţie, Consiliul deleagă atribuţiile de conducere unui inspector de integritate. Interimatul încetează la data revenirii în funcţie a titularilor sau la data numirii altor persoane.

§2. Atribuţiile vicepreşedintelui Agenţiei

Art. 28. - (1) Vicepreşedintele Agenţiei exercită atribuţiile prevăzute de lege ori încredinţate de preşedintele Agenţiei. În căzui în care preşedintele Agenţiei se află în imposibilitatea de a-şi exercita funcţia sau funcţia este vacantă, vicepreşedintele exercită următoarele atribuţii:

a) organizează, coordonează, conduce şi controlează, în limitele legii, activitatea curentă a Agenţiei;

b) aprobă statul de funcţii şi de personal;

c) numeşte, prin ordin, personalul Agenţiei, în condiţiile legii;

d) exercită acţiunea disciplinară împotriva personalului din subordine;

e) asigură publicarea raportului anual de activitate a Agenţiei şi a auditului extern independent pe pagina de internet a Agenţiei;

f) prezintă Consiliului, trimestrial sau la cererea acestuia, ori de câte ori este necesar, informările referitoare la activitatea Agenţiei;

g) reprezintă Agenţia în raporturile cu orice altă instituţie publică sau privată ori persoană fizică;

h) asigură întocmirea strategiei privind procedurile de evaluare a averii, a conflictelor de interese şi a incompatibilităţi lor de către Agenţie, ţinând seama şi de recomandările Consiliului; strategia se întocmeşte anual şi se prezintă pentru aprobare Consiliului;

i) emite ordine şi instrucţiuni;

j) îndeplineşte orice alte atribuţii care pot decurge din eventuale modificări legislative survenite ulterior, prevăzute de lege.

(2) în cazul în care funcţia de preşedinte al Agenţiei este vacantă, precum şi în orice alte cazuri în care preşedintele se află în imposibilitate de a-şi exercita funcţia, calitatea de ordonator principal de credite este exercitată de vicepreşedintele Agenţiei sau de secretarul general al Agenţiei.

(3) Proiectul de buget se întocmeşte de preşedintele sau, după caz, de vicepreşedintele Agenţiei, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice, şi se înaintează Guvernului, pentru a fi inclus distinct în proiectul bugetului de stat supus aprobării prin lege.

(4) Dacă preşedintele şi vicepreşedintele Agenţiei sunt suspendaţi din funcţie, Consiliul deleagă atribuţiile de conducere unui inspector de integritate. Interimatul încetează la data revenirii în funcţie a titularilor sau la data numirii altor persoane.

§3. Atribuţiile secretarului general

Art. 29. - (1) Principalele atribuţii şi responsabilităţi ale secretarului general sunt următoarele:

a) coordonează buna funcţionare a compartimentelor şi activităţilor cu caracter funcţional din cadrul Agenţiei şi asigură legătura operativă dintre preşedinte, vicepreşedinte şi conducătorii tuturor direcţiilor (generale) şi celelalte

compartimente din Agenţie, în limita competenţelor delegate de preşedintele Agenţiei;

b) urmăreşte şi asigură ducerea la îndeplinire a atribuţiilor ce revin Agenţiei;

c) coordonează activitatea de elaborare a politicilor de personal din cadrul direcţiilor (generale) şi celorlalte compartimente şi principiile directoare pentru managementul de personal din cadrul compartimentelor;

d) reprezintă Agenţia, pe baza împuternicirii date de preşedinte, în faţa autorităţilor şi instituţiilor publice, persoanelor juridice de drept privat şi a persoanelor fizice;

e) colaborează cu secretarii generali din celelalte autorităţi ale administraţiei publice centrale în probleme de interes comun;

f) avizează graficul concediilor de odihnă pentru personalul din cadrul Agenţiei;

g) avizează orele suplimentare efectuate, la propunerea structurilor din Agenţie;

h) coordonează activitatea de perfecţionare a personalului din cadrul Agenţiei;

i) asigură realizarea de către direcţiile (generale) pe care le coordonează a sarcinilor primite din partea preşedintelui şi a vicepreşedintelui;

j) avizează anunţurile pentru concursurile organizate în cadrul aparatului propriu al Agenţiei, în vederea publicării lor în presă;

k) evaluează performanţele profesionale individuale ale funcţionarilor publici care ocupă funcţii de conducere de nivel imediat inferior funcţiei de secretar general;

l) îndeplineşte şi alte însărcinări prevăzute de lege, de regulamentul de organizare şi funcţionare ori încredinţate de preşedinte şi vicepreşedinte.

(2) Secretarul general are următoarele atribuţii comune:

a) îndrumă şi urmăreşte activitatea direcţiilor/serviciilor/ compartimentelor coordonate, în limita competenţelor delegate;

b) stabileşte obiectivele în baza cărora se evaluează performanţele profesionale individuale ale directorilor/şefilor de serviciu ai structurilor coordonate;

c) urmăreşte realizarea sarcinilor direcţiilor din subordine şi ia măsuri operative pentru îndeplinirea lor;

d) propune măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii direcţiilor/serviciilor/compartimentelor pe care le coordonează;

e) avizează toate proiectele de ordin în domeniul carierei funcţionarului public;

f) asigură resursele şi logistica pentru realizarea sarcinilor primite din partea preşedintelui şi a vicepreşedintelui de către direcţiile/serviciile/compartimentele pe care le coordonează;

g) avizează diverse tipuri de corespondenţă între direcţiile din subordine sau între acestea şi alte instituţii sau autorităţi publice.

(3) în situaţia în care, din orice motive, atribuţiile curente ale funcţiilor de preşedinte şi vicepreşedinte ai Agenţiei nu pot fi exercitate, cu excepţia situaţiei în care preşedintele şi vicepreşedintele Agenţiei sunt suspendaţi din funcţie, secretarul general va exercita aceste atribuţii.

(4) în situaţia în caro funcţia de preşedinte al Agenţiei este vacantă, precum şi în orice alte cazuri în care preşedintele se află în imposibilitate de a-şi exercita funcţia, calitatea de ordonator principal de credite este exercitată de vicepreşedintele Agenţiei sau de secretarul general al Agenţiei.

§4. Atribuţii comune ale directorilor generali, directorilor, şefilor de servicii şi şefilor de birou

Art. 30. - (1) Directorii generali/Directorii au, în principal, următoarele atribuţii, competenţe şi responsabilităţi, în funcţie de specificul direcţiei generale/direcţiei pe care o conduc şi în funcţie de limitele de competenţă stabilite în fişa postului:

a) conduc, organizează, coordonează, controlează şi răspund de activitatea direcţiei generale/direcţiei;

b) participă la elaborarea sau realizarea unor lucrări de complexitate sau de importanţă deosebită;

c) participă la elaborarea regulamentului de organizare şi funcţionare şi a regulamentului intern;

d) stabilesc atribuţiile şi obiectivele individuale pentru directorul, şefii de serviciu sau şefii de birou din subordinea directă;

e) evaluează performanţele profesionale ale directorului, ale şefilor de serviciu sau şefilor de birou din subordine şi contrasemnează evaluarea performanţelor profesionale individuale ale personalului din subordinea acestora;

f) răspund de încărcarea echilibrată a salariaţilor din subordine, elaborează şi revizuiesc fişele posturilor pentru directorul, şefii de serviciu sau şefii de birou din subordinea directă şi avizează fişele posturilor pentru personalul din subordinea acestora;

g) repartizează compartimentelor din subordine lucrările atribuite spre rezolvare direcţiei generale/direcţiei pe care o conduc;

h) stabilesc măsurile necesare pentru cunoaşterea şi aplicarea legilor şi dispoziţiilor conducătorilor ierarhici, care vizează domeniile de activitate ale direcţiei generale/direcţiei pe care o conduc;

i) stabilesc măsuri de aplicare a regulamentului de organizare şi funcţionare şi a regulamentului intern;

j) urmăresc şi iau măsuri pentru corecta aplicare a legislaţiei în vigoare în domeniile de activitate ale direcţiei generale/direcţiei;

k) verifică, vizează şi/sau propun spre avizare/avizează lucrările elaborate în cadrul direcţiei generale/direcţiei pe care o conduc;

l) urmăresc respectarea normelor de conduită şi disciplină de către personalul din direcţia generală/direcţia pe care o conduc;

m) dispun, în condiţiile legii, efectuarea orelor suplimentare, peste durata normală a timpului de lucru sau în zilele de sărbători legale ori declarate nelucrătoare, de către personalul din direcţia generală/direcţia pe care o conduc şi avizează propunerile privind plata sau recuperarea acestora;

n) avizează şi urmăresc realizarea graficului concediului de odihnă al personalului din direcţia generală/direcţia pe care o conduc, corespunzător normelor legale în vigoare şi programelor de activitate ale acestora;

o) propun spre avizare pontajul lunar pentru personalul din cadrul direcţiei generale/direcţiei;

p) prezintă propuneri privind relaţiile cu instituţii şi organizaţii din alte ţări;

q) analizează şi sprijină propunerile şi iniţiativele motivate ale personalului din direcţia generală/direcţia pe care o conduc, în vederea îmbunătăţirii activităţii direcţiei generale/direcţiei;

r) răspund în faţa preşedintelui, a vicepreşedintelui sau, după caz, a secretarului general pentru activitatea desfăşurată;

s) directorii sunt înlocuitorii de drept ai directorilor generali;

t) stabilesc persoanele cărora li se distribuie atribuţiile de serviciu ale personalului lipsă, în funcţie de competenţa şi pregătirea acestora, precum şi perioada de delegare a acestor sarcini;

u) exercită alte atribuţii primite de la superiorii ierarhici, în condiţiile legii.

(2) Şefii de servicii/Şefii de birou au următoarele atribuţii, competenţe şi responsabilităţi, în funcţie de specificul serviciului/biroului pe care îl conduc şi în funcţie de limitele de competenţă stabilite în fişa postului:

a) organizează, îndrumă, controlează şi răspund de activitatea structurii pe care o conduc;

b) participă la elaborarea ori la realizarea unor lucrări de complexitate sau de importanţă deosebită, dispuse de superiorii ierarhici;

c) participă la elaborarea regulamentului de organizare şi funcţionare şi a regulamentului intern;

d) prezintă conducerii Agenţiei sau direcţiei generale/direcţiei în a cărei structură sunt încadraţi lucrările şi corespondenţa elaborate în cadrul compartimentului;

e) informează superiorul imediat ierarhic asupra principalelor probleme pe care le au de rezolvat sau care s-au rezolvat în absenţa acestora;

f) stabilesc atribuţiile şi obiectivele individuale pentru personalul din subordine;

g) evaluează anual performanţele profesionale individuale ale personalului din cadrul serviciului/biroului;

h) elaborează şi revizuiesc fişele posturilor pentru personalul din subordine, în condiţiile legii;

i) repartizează lucrări, ţinând seama de încărcarea personalului, pregătirea şi competenţa acestuia şi în concordanţă cu importanţa postului, pentru personalul din subordine;

j) stabilesc măsurile necesare pentru cunoaşterea şi aplicarea legilor şi a dispoziţiilor conducătorilor ierarhici, pentru structurile de care răspund;

k) urmăresc şi iau măsuri pentru corecta aplicare a legislaţiei în vigoare în domeniul de activitate al compartimentului;

l) întocmesc planurile de acţiune în vederea realizării obiectivelor stabilite pentru serviciile/birourile pe care le conduc şi le prezintă spre avizare/aprobare superiorilor ierarhici;

m) verifică, vizează şi/sau propun spre avizare lucrările din compartimentele pe care le conduc;

n) urmăresc respectarea normelor de conduită şi disciplină de către personalul din subordine;

o) stabilesc, în condiţiile legii, efectuarea de către personalul din subordine a orelor suplimentare peste durata normală a timpului de lucru sau în zilele de sărbători legale ori declarate nelucrătoare şi propun plata sau recuperarea acestora;

p) vizează şi urmăresc realizarea graficului concediului de odihnă al personalului din subordine, corespunzător normelor legale în vigoare şi programelor de activitate ale structurilor conduse;

q) realizează pontajul lunar pentru personalul din subordine, pe care îl semnează de vizat şi îl prezintă superiorului ierarhic;

r) analizează şi sprijină propunerile şi iniţiativele motivate ale personalului din subordine, în vederea îmbunătăţirii activităţii compartimentului;

s) stabilesc persoanele cărora să li se distribuie atribuţiile de serviciu ale personalului lipsă, în funcţie de competenţa şi pregătirea acestora, precum şi perioada de delegare a acestor sarcini;

t) exercită alte atribuţii primite de la superiorii ierarhici, în condiţiile legii.

(3) Directorii generali, directorii, şefii de servicii şi şefii de birouri pot delega o parte dintre atribuţiile lor către funcţionarii din subordine, în condiţiile legii.

 

CAPITOLUL V

Atribuţiile compartimentelor funcţionale din structura organizatorică a Agenţiei

 

SECŢIUNEA 1

Cabinetul preşedintelui

 

Art. 31. - Cabinetul preşedintelui se organizează şi funcţionează potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 32/1998 privind organizarea cabinetului demnitarului în administraţia publică centrală, aprobată cu modificări prin Legea nr. 760/2001, cu modificările şi completările ulterioare, şi are următoarele atribuţii:

a) asigură suportul necesar, planificarea, organizarea şi derularea în bune condiţii a activităţii preşedintelui Agenţiei;

b) asigură colaborarea dintre unităţile funcţionale ale instituţiei şi managementul acesteia;

c) colectează şi prelucrează date în vederea informării eficiente a managementului Agenţiei cu privire la aspecte din sfera de competenţă a instituţiei;

d) prezintă conducerii Agenţiei informări cu privire la situaţia proiectelor de legi aflate în dezbatere privind activitatea instituţiei;

e) organizează pregătirea şi prezentarea corespondenţei adresate conducerii;

f) urmăreşte soluţionarea şi prezentarea documentelor la termen de către structurile Agenţiei;

g) elaborează documentele specifice cabinetului;

h) ţine evidenţa şi transmite conducerii solicitările de audienţe, întâlniri de lucru şi asigură programarea acestora;

i) coordonează activitatea privind expedierea corespondenţei, în colaborare cu Registratura generală şi arhivă;

j) asigură evidenţa, folosirea şi păstrarea ştampilelor conducerii, conform prevederilor legale;

k) păstrează şi ţine evidenţa ordinelor emise de către preşedintele Agenţiei;

l) asigură legăturile telefonice cu conducerea Agenţiei;

m) gestionează agenda de lucru a conducerii;

n) coordonează activitatea specifică privind elaborarea răspunsurilor la întrebările şi interpelările adresate de membrii Consiliului Naţional de Integritate conducerii Agenţiei;

o) realizează, în colaborare cu Direcţia comunicare, relaţii publice şi strategie, activităţi de protocol, comunicare internă, externă şi internaţională la nivelul Agenţiei;

p) organizează şi desfăşoară, conform regulilor de protocol, primirile la sediul Agenţiei Naţionale de Integritate ale delegaţiilor parlamentare, guvernamentale, ale celor conduse de miniştrii de externe şi alte personalităţi ale vieţii sociale şi politice din străinătate, ale ambasadorilor străini, în colaborare cu Direcţia comunicare, relaţii publice şi strategie;

q) exercită orice alte atribuţii dispuse de către conducerea Agenţiei.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Compartimentul audit public intern

 

Art. 32. - Organizarea şi funcţionarea Compartimentului audit public intern (denumit în continuare C.A.P.I.) sunt guvernate de următoarele normative: Legea nr. 144/2007, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, republicată, cu modificările ulterioare; Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2013 pentru aprobarea Normelor generale privind exercitarea activităţii de audit public intern; Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 252/2004 pentru aprobarea Codului de conduită etică a auditorului intern; Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 33. - Auditul intern este asigurat în cadrul Agenţiei de către C.A.P.I., care funcţionează în subordinea directă a preşedintelui.

Art. 34. - Din punctul de vedere al strategiei, al conformităţii legale şi al scopului, activitatea C.A.P.I. este monitorizată prin evaluări regulate de către Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, denumită În continuare U.C.A.A.P.I., unitate căreia îi este subordonată din punct de vedere metodologic.

Art. 35. - Coordonarea activităţii de specialitate a C.A.P.I. este asigurata de către un coordonator numit prin ordin de către preşedintele Agenţiei, pe baza avizului U.C.A.A.P.I. obţinut de către coordonator.

Art. 36. - C.A.P.I. desfăşoară la nivelul Agenţiei activitatea funcţional independentă şi obiectivă menită să dea asigurări şi consiliere conducerii pentru buna administrare a veniturilor şi cheltuielilor publice, perfecţionând activităţile Agenţiei, pe care o ajută să îşi îndeplinească obiectivele printr-o abordare sistematică şi metodică; auditul intern evaluează şi îmbunătăţeşte eficienţa şi eficacitatea sistemului de conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului şi a proceselor de administrare. În acelaşi timp, C.A.P.I., prin misiunile de consiliere desfăşurate la nivelul Agenţiei, are menirea de a aduce plusvaloare şi de a îmbunătăţi activitatea Agenţiei, gestiunea riscului şi controlul intern, fără ca auditorul intern să îşi asume responsabilităţi manageriale. Alături de activităţile de asigurare, activităţile de consiliere se efectuează potrivit planului anual de audit, dar şi la cererea expresă a preşedintelui Agenţiei, prin eventuale misiuni ad-hoc.

Art. 37. - Auditul intern se exercită asupra tuturor activităţilor desfăşurate în cadrul Agenţiei, cu următoarele precizări:

1. În ceea ce priveşte activitatea specifică a Agenţiei, desfăşurată de către inspectorii de integritate (funcţionari publici cu statut special), aceasta este protejată de confidenţialitate, prin specificaţiile Legii nr. 144/2007, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. În vederea susţinerii eficienţei activităţii specifice Agenţiei, controlul de fond al acesteia va fi asigurat în mod direct şi nemijlocit de către conducerea Agenţiei. Astfel, misiunile de audit planificate a se desfăşura la nivelul Inspecţiei de integritate vor viza:

a) evaluarea sistemelor de control intern;

b) evaluarea managementului riscurilor;

c) evaluarea procesului de guvernantă.

2. Cadrul legal naţional de referinţă pentru domeniul informaţiilor clasificate a determinat hotărârea ca singura formă de control asupra proceselor realizate de Compartimentul informaţii clasificate din cadrul Agenţiei să fie exercitată de către autoritatea desemnată de securitate, în speţă Serviciul Român de Informaţii.

Art. 38. - Auditorii din cadrul CAP.I. au următoarele atribuţii specifice:

a) elaborează şi actualizează Normele metodologice specifice de organizare şi funcţionare a activităţii de audit intern desfăşurate la nivelul Agenţiei, pe care le transmit spre avizare către U.C.A.A.P.I.;

b) elaborează, până la data de 30 noiembrie a anului precedent activităţii, proiectul planului anual de audit public intern, pe baza evaluării riscului asociat diferitelor structuri, procese, activităţi, programe/proiecte sau operaţiuni; criteriile-semnal şi sugestiile preşedintelui Agenţiei, deficienţele constatate anterior în rapoartele de audit; deficienţele constatate în procesele-verbale încheiate în urma inspecţiilor; deficienţele consemnate în rapoartele Curţii de Conturi; aprecierile unor specialişti, experţi etc. cu privire la structura şi dinamica unor riscuri interne; evaluarea impactului unor modificări petrecute în mediul în care evoluează sistemul auditat; alte informaţii şi indicii referitoare la disfuncţionalităţi sau abateri; misiunile recomandate de U.C.A.A.P.I.; periodicitatea în auditare, cel puţin o dată la 3 ani; tipurile de audit; recomandările Curţii de Conturi; resursele de audit disponibile. Proiectul planului anual de audit este înaintat spre aprobare preşedintelui Agenţiei şi este însoţit de un referat de justificare;

c) elaborează planul multianual de audit intern, care reprezintă o strategie de acţiune pe 3 ani, bazată pe o analiză de risc;

d) elaborează raportul anual al activităţii de audit intern, pe care îl transmit preşedintelui Agenţiei spre aprobare şi până la data de 15 februarie îl transmit către U.C.A.A.P.I. şi Curtea de Conturi;

e) efectuează activităţi de audit intern cu privire la eficienţa sistemelor de control intern, la formarea şi utilizarea fondurilor publice, precum şi la administrarea patrimoniului public;

f) efectuează, la cererea preşedintelui Agenţiei, misiuni ad-hoc, respectiv misiuni de audit intern cu caracter excepţional, necuprinse în planul anual de audit intern;

g) auditează, cel puţin o dată la 3 ani şi fără a se limita la acestea, următoarele:

(i) activităţile financiare sau cu implicaţii financiare desfăşurate de entitatea publică din momentul constituirii angajamentelor până la utilizarea fondurilor de către beneficiarii finali, inclusiv a fondurilor provenite din finanţare externă;

(ii) plăţile asumate prin angajamente bugetare şi legale, inclusiv din fondurile comunitare;

(iii) administrarea patrimoniului, precum şi vânzarea, gajarea, concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul privat al statului;

(iv) concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul public al statului;

(v) constituirea veniturilor publice, respectiv modul de autorizare şi de stabilire a titlurilor de creanţă şi facilităţilor acordate la încasarea acestora;

(vi) alocarea creditelor bugetare;

(vii) sistemul contabil şi fiabilitatea acestuia;

(viii) sistemul de luare a deciziilor;

(ix) sistemele de conducere şi control, precum şi riscurile asociate unor astfel de sisteme;

(x) sistemele informatice;

h) desfăşoară misiuni de consiliere a căror formă este propusă de către coordonatorul CAP.I. şi aprobată de către preşedintele Agenţiei, numai în condiţiile în care acestea nu generează conflicte de interese şi nu sunt incompatibile cu îndatoririle auditorilor interni;

i) cu ocazia misiunilor de audit sau consiliere efectuate se au în vedere şi prevederile art. 37 pct. 1;

j) în cazul identificării unor iregularităţi sau posibile prejudicii, raportează imediat preşedintelui Agenţiei;

k) elaborează şi actualizează, ori de câte ori este cazul, Manualul procedurilor operaţionale specifice activităţii de audit intern, cu scopul standardizării activităţii;

l) raportează periodic asupra constatărilor, concluziilor şi recomandărilor rezultate din activităţile lor de audit;

m) se preocupă permanent de perfecţionarea cunoştinţelor profesionale;

n) urmăresc stadiul implementării recomandărilor formulate în urma misiunilor efectuate şi informează U.C.A.A.P.I. despre recomandările neînsuşite de către structurile auditate, precum şi despre consecinţele neimplementării acestora, ataşând documentaţia relevantă;

o) prin supervizarea misiunilor sau verificarea încrucişată realizează evaluarea internă a activităţii de audit, care va garanta calitatea rapoartelor de audit;

p) efectuează toate demersurile necesare obţinerii certificatului de atestare naţională a auditorilor interni.

Art. 39. - Coordonatorul C.A.P.I. are următoarele atribuţii specifice:

a) asigură gestionarea optimă a resurselor umane de care dispune compartimentul, în sensul repartizării auditorilor în misiuni de audit în funcţie de pregătirea, competenţa şi experienţa acestora, dar şi ţinând cont de faptul că atunci când misiunile de asigurare sunt realizate în urma unei misiuni de consiliere, efectuarea misiunilor de asigurare şi, respectiv, a misiunilor de consiliere va fi realizată pe cât posibil de auditori şi supervizori diferiţi;

b) verifică sub confirmarea semnăturii toate documentele rezultate din activitatea specifică;

c) asigură aplicarea prevederilor legale şi a reglementărilor interne la nivelul compartimentului;

d) asigură elaborarea şi predarea lucrărilor de specialitate în termenele legale sau solicitate prin apostila de repartizare;

e) asigură împreună cu conducerea Agenţiei condiţiile necesare pregătirii profesionale a auditorilor interni, perioada legală destinată în acest scop fiind de minimum 15 zile pe an pentru fiecare auditor;

f) elaborează Programul de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii activităţii de audit public intern;

g) asigură respectarea Programului de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii activităţii de audit public intern, precum şi a Codului de conduită etică a auditorului intern;

h) elaborează Planul anual de activitate a C.A.P.I. pentru anul următor;

i) asigură comunicarea cu U.C.A.A.P.I.;

j) informează fără întârziere conducerea Agenţiei asupra oricărei situaţii care ar putea să afecteze independenţa sau obiectivitatea auditorilor interni;

k) întocmeşte şi actualizează fişa fiecărui post din subordine;

l) asigură elaborarea şi actualizarea permanentă a procedurilor operaţionale scrise şi formalizate, specifice activităţii desfăşurate.

Art. 40. - În scopul evitării prejudicierii independenţei şi obiectivităţii auditorilor interni, atunci când misiunile de asigurare sunt realizate în urma unei misiuni de consiliere, efectuarea misiunilor de asigurare şi, respectiv, a misiunilor de consiliere va fi realizată de auditori şi supervizori diferiţi.

Art. 41. - Auditorii din cadrul C.A.P.I. sunt numiţi/destituiţi în/din funcţie de către preşedintele Agenţiei, cu avizul prealabil al coordonatorului Compartimentului audit public intern.

Art. 42. - Coordonatorul structurii de audit este numit/destituit în/din funcţie de către preşedintele Agenţiei, cu avizul prealabil al U.C.A.A.RI.

Art. 43. - Personalul de conducere şi de execuţie din structurile auditate are obligaţia să ofere documentele şi informaţiile solicitate, în termenele stabilite, precum şi tot sprijinul necesar desfăşurării în bune condiţii a auditului public intern.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Serviciul de tehnologia Informaţiei

 

Art. 44. - Serviciul de tehnologia informaţiei (denumit în continuare S.T.I.) se află în subordinea directă a preşedintelui Agenţiei şi acoperă ariile de competenţă pentru tehnologia informaţiei şi gestionarea informaţiilor clasificate în sensul Legii nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 45. - Regulamentul se aplică tuturor activităţilor desfăşurate la nivelul S.T.I. de către personalul său, fără excepţie.

Art. 46. - Regulamentul se completează cu actele normative reglementând organizarea şi funcţionarea Agenţiei, precum şi cu celelalte acte normative în vigoare, cu incidenţă asupra activităţii de tehnologia informaţiei, a informaţiilor clasificate şi a personalului său.

Art. 47. - S.T.I. este compus din două compartimente: Compartimentul de tehnologia informaţiei (I.T.) şi Compartimentul informaţii clasificate.

Art. 48. - Managementul S.T.I. este asigurat de către un şef serviciu.

Art. 49. - S.T.I. este un departament-suport pentru îndeplinirea de către fiecare angajat a atribuţiilor care îi revin prin utilizarea de tehnică de calcul şi comunicaţie (T.C.C.), precum şi prin gestionarea de informaţii clasificate,

Art. 50. - Atribuţiile S.T.I. sunt:

a) să asigure serviciile orientate către utilizatorul de tehnologia informaţiei şi comunicaţiei (I.T.&C.) al Agenţiei, prin activităţile de suport şi administrare, în acord cu standardele de management şi bune practici naţionale şi internaţionale ale serviciilor de tehnologia informaţiei (I.T.), cu respectarea sistemului de management al securităţii informaţiei implementat în cadrul Agenţiei;

b) să asigure interfaţa proceselor de tehnologia informaţiei şi comunicaţiei (I.T.&C.) cu cele operaţionale ale Agenţiei;

c) să asigure implementarea, administrarea şi securitatea infrastructurii de tehnologia informaţiei şi comunicaţiei (IT.&C.) a Agenţiei, în directă corespondenţă cu legislaţia în vigoare din domeniul tehnologiei informaţiei şi informaţiilor clasificate;

d) să asigure managementul proiectelor din domeniul de tehnologia informaţiei şi comunicaţiei (I.T.&C.);

e) să asigure designul şi arhitectura soluţiilor de tehnologia informaţiei şi comunicaţiei (I.T.&C.) prin analize tehnice de specialitate;

f) să asigure circuitul documentelor specifice S.T.I. prin sistemul informatic de tip document management (DM) şi ticketing şi monitorizare, conform procedurilor/instrucţiunilor interne de lucru;

g) să asigure gestionarea informaţiilor clasificate la nivelul Agenţiei, în conformitate cu legislaţia în domeniu;

h) să conlucreze cu toate departamentele pentru implementarea obiectivelor de tehnologia informaţiei şi comunicaţiei (I.T.&C.) şi gestionarea informaţiilor clasificate;

i) să dea avizul de specialitate tehnic, de tehnologia informaţiei şi comunicaţiei (I.T.&C.), pe documentele cu specificul ariei sale de competenţă (I.T.);

j) să elaboreze/actualizeze Manualul de identitate vizuală al Agenţiei;

k) să asigure actualizarea conţinutului site-ului www.integritate.eu, în baza solicitărilor departamentelor Agenţiei.

Art. 51. - S.T.I. asigură realizarea următoarelor activităţi specifice ariei sale de competenţă:

a) managementul serviciului, prin luncţionarul public şef de serviciu;

b) suportul tehnic de tip suport (helpdesk) de tehnologia informaţiei (I.T.), pentru utilizatorii de tehnică de calcul şi comunicaţii (utilizatori I.T.&C.) ai Agenţiei, prin funcţionarii publici din cadrul C.I.T. cu atribuţiile de inginer de suport tehnic;

c) administrarea şi implementarea infrastructurii de tehnologia informaţiei şi comunicaţiei (I.T.&C.) din cadrul Agenţiei, prin funcţionarii publici din cadrul C.I.T. cu atribuţiile de inginer de sistem;

d) implementarea prevederilor legale din domeniul informaţiilor clasificate în ceea ce priveşte gestionarea acestora în cadrul Agenţiei, prin funcţionarii publici din cadrul C.I.C. responsabili cu gestionarea informaţiilor clasificate;

e) gestionarea documentelor elaborate/primite la nivelul S.T.I., precum şi a celor aferente proiectelor cu specific tehnologiei informaţiei (I.T.), cu excepţia celor care conţin informaţii clasificate, de către funcţionarii publici din cadrul S.T.I. cu atribuţiile de secretariat.

Art. 52. - Compartimentul I.T. (C.I.T.) este un compartiment special pentru asigurarea implementării şi administrării infrastructurii de tehnologia informaţiei şi comunicaţiei (I.T.&C.) a Agenţiei şi corelarea acesteia cu necesităţile angajaţilor In îndeplinirea atribuţiilor de serviciu şi cu măsurile de securitate impuse, chiar şi In gestionarea informaţiilor clasificate.

Art. 53. - C.I.T. asigură următoarele tipuri de servicii şi activităţi:

a) Servicii de tip suport (helpdesk):

- Asistenţă de tehnologia informaţiei şi comunicaţiei (I.T.&C.) pentru utilizatorii de tehnică de calcul si comunicaţie (T.C.C.), în ceea ce priveşte:

(i) networking-ul (reţea structurată);

(ii) echipamente periferice;

(iii) staţii de lucru/laptop-uri;

(iv) e-mail;

(v) site;

(vi) aplicaţii (MS Office, S A P., FileNet etc.);

(vii) managementul cartelelor de acces fizic etc.;

- Rezolvare cereri de servicii:

(i) resetare parolă;

(ii) ştergere spaţiu sau mărire quota mail;

(iii) diagnosticare şi depanare probleme întâmpinate de utilizatori etc.;

- Curăţare la nivel fizic şi logic a infrastructurii hardware şi software client sau server;

- Actualizare conţinut site www.integritate.eu;

- Instruire utilizatori de tehnologia informaţiei si comunicaţiei (I.T.&C.) în implementarea regulilor şi normelor de utilizare a echipamentelor de tehnică de calcul şi comunicaţie (T.C.C.) şi aplicaţiilor informatice etc.

a)      Servicii de administrare:

- monitorizare şi mentenanţă;

certificare logon Active Directory (AD);

-  instalare/configurare hardware şi software;

- backup;

- virtualizare;

- V.P.N.-uri;

- management conturi şi roluri de acces I.T.&C.;

- designul şi arhitectura soluţiilor I.T. prin analize tehnice de specialitate;

- creare/actualizare arhitectură de reţea fizică şi logică

- alocare privilegii I.T.&C.;

- implementare politici de securitate etc.

Art. 54. - Lista detaliată de servicii şi activităţi se regăseşte integral în documentul intern Catalog de servicii I.T.&C., elaborat de către C.I.T.

Art. 55. - Catalogul de servicii I.T. este actualizat ori de câte ori cerinţele standardelor internaţionale la care sunt aliniate se îmbunătăţesc, menţinând permanent pasul cu noile tehnologii şi sisteme informatice implementate.

Art. 56. - Serviciile asigurate de C.I.T. acoperă următoarele componente principale de tehnologia informaţiei si comunicaţiei (I.T.&C.):

a) echipamente de tehnică de calcul şi comunicaţie (T.C.C.) destinate utilizatorilor I.T.&C.: staţii de lucru/laptopuri şi/sau echipamente periferice;

b) componente de reţea (network): firewall-uri, switch-uri, V.L.A.N.-uri, software aferent;

c) componente ale infrastructurii informatice (I.T.&C.) critice: server-e, storage-uri, librării de benzi de backup, datacenter-e (climă/alimentare electrică etc.), sistem de securitate fizică (efracţie, control acces, incendiu, T.V.C.I.) şi software aferent;

d) componente ale sistemelor şi aplicaţiilor informatice (platforme software şi baze de date);

e) componenta de site www.integritate.eu

Art. 57. - Compartimentul informaţii clasificate (C.i.C,) este organizat în conformitate cu prevederile art. 41 alin. (1) din Legea nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 58. - C.I.C. este un compartiment special pentru implementarea prevederilor legale din domeniul informaţiilor clasificate în ceea ce priveşte gestionarea acestora şi asigură, în conformitate cu actele normative în vigoare, îndeplinirea următoarelor activităţi:

a) evidenţa informaţiilor clasificate din cadrul Agenţiei;

b) întocmirea informaţiilor clasificate din cadrul Agenţiei;

c) păstrarea/arhivarea informaţiilor clasificate din cadrul Agenţiei;

d) procesarea informaţiilor clasificate din cadrul Agenţiei;

e) multiplicarea informaţiilor clasificate din cadrul Agenţiei;

f) manipularea, transportul şi transmiterea informaţiilor clasificate din cadrul Agenţiei;

g) distrugerea informaţiilor clasificate din cadrul Agenţiei.

Art. 59. - C.I.C. asigură colaborarea Agenţiei cu structurile statului din domeniul informaţiilor clasificate.

 

SECŢIUNEA a 4-a

Registratura generală şi arhivă

 

Art. 60. - (1) Organizarea şi funcţionarea Registraturii generale şi arhivă sunt prevăzute în prezentul regulament.

(2) Regulamentul se aplică tuturor activităţilor desfăşurate la nivelul Registraturii generale şi arhivă de către personalul său, fără excepţie.

(3) Regulamentul se completează cu actele normative reglementând organizarea şi funcţionarea Agenţiei, precum şi cu celelalte acte normative în vigoare cu incidenţă asupra activităţii Registraturii generale şi arhivă şi a personalului său.

Art. 61. - Registratura generală şi arhivă funcţionează la nivel de compartiment şi se subordonează secretarului general al Agenţiei.

Art. 62. - Activitatea Registraturii generale şi arhivă este structurată pe următoarele componente: registratura generală, registratura Inspecţiei de integritate şi arhiva.

Art. 63. - (1) Registratura generală are următoarele atribuţii:

a) primeşte şi verifică corespondenţa adresată Agenţiei şi o prezintă preşedintelui pentru a dispune, prin rezoluţie, direcţia/serviciul, compartimentul şi/sau persoana care va soluţiona şi redacta răspunsul;

b) verifică dacă documentele au fost corect adresate Agenţiei şi semnează în condica de expediţie, în cazul în care corespondenţa se face prin scrisoare recomandată sau prin curierat;

c) ia măsuri pentru expedierea de îndată a lucrărilor pe bază de borderou, după semnarea de către preşedintele Agenţiei sau vicepreşedintele Agenţiei;

d) tehnoredactează lucrările repartizate prin dispoziţia preşedintelui Agenţiei sau a vicepreşedintelui Agenţiei;

e) asigură evidenţa, folosirea şi păstrarea în condiţii corespunzătoare a ştampilelor;

f) păstrează secretul profesional şi respectă confidenţialitatea lucrărilor efectuate;

g) îndeplineşte orice alte atribuţii dispuse de preşedintele Agenţiei sau de vicepreşedintele Agenţiei.

(2) Registratura Inspecţiei de integritate are următoarele atribuţii:

a) primeşte corespondenţa adresată Inspecţiei de integritate, o verifică şi o prezintă directorului general al Direcţiei generale Inspecţia de integritate;

b) înregistrează în aplicaţia SIMIDAI corespondenţa adresată inspectorilor de integritate şi o distribuie acestora;

c) după ce lucrările au primit rezoluţie dată de directorul general al Inspecţiei de integritate, înregistrează lucrările pentru a fi repartizate aleatoriu de aplicaţia SIMIDAI;

d) distribuie lucrările inspectorilor de integritate în urma repartizării aleatorii a lucrărilor;

e) primeşte lucrările pentru redistribuire aleatorie în cazurile prevăzute la art. 9 din Legea nr. 176/2010, cu modificările ulterioare;

f) înregistrează şi scanează corespondenţa pregătită pentru expediere, luând măsuri de efectuare a acestor operaţiuni în cel mai scurt timp;

g) înregistrează adresele/procesele-verbale de predare-primire a declaraţiilor de avere şi de interese depuse de entităţi, cărora li se asociază o etichetă (NCD) pentru a fi transmise furnizorului de servicii;

h) asigură evidenţa, folosirea şi păstrarea ştampilelor compartimentului, conform prevederilor legale;

i) păstrează secretul profesional şi confidenţialitatea lucrărilor;

j) exercită orice alte atribuţii dispuse de preşedintele Agenţiei, vicepreşedintele Agenţiei, secretarul general, directorul general, director, şefii de serviciu ori, după caz, de inspectorul de integritate care instrumentează lucrarea.

(3) Arhiva are următoarele atribuţii;

a) preia dosarele de la creatorii de documente;

b) selecţionează periodic arhiva generală;

c) ţine evidenţa documentelor din arhivă cu ajutorul registrului de evidenţă, potrivit legii, în care sunt consemnate dosarele şi documentele intrate în arhivă, precum şi mişcarea acestora în decursul timpului;

d) pune la dispoziţia salariaţilor documentele din arhiva generală;

e) eliberează copii de pe documentele de arhivă, la solicitarea scrisă a persoanelor fizice şi juridice;

f) predă la Arhivele Naţionale dosarele cu termen de păstrare „permanent.

 

SECŢIUNEA a 5-a

Inspecţia de integritate

 

Art. 64. - Organizarea şi funcţionarea Inspecţiei de integritate (care funcţionează la nivel de direcţie generală) sunt prevăzute în prezentul regulament.

Art. 65. - Regulamentul se aplică tuturor activităţilor desfăşurate la nivelul Inspecţiei de integritate de către personalul său, fără excepţie.

Art. 66. - Regulamentul se completează cu actele normative reglementând organizarea şi funcţionarea Agenţiei, precum şi cu celelalte acte normative în vigoare cu incidenţă asupra activităţii Inspecţiei de integritate şi a personalului său.

Art. 67. - Inspecţia de integritate funcţionează la nivel de direcţie generală, având în subordine Direcţia Inspecţia de integritate. În subordinea Direcţiei Inspecţia de integritate funcţionează Serviciul analiză şi prevenţie şi 5 servicii ale Inspecţiei de integritate.

Art. 68. - Activitatea de evaluare cu privire la situaţia averii existente pe durata exercitării demnităţilor şi funcţiilor publice, a conflictelor de interese şi a incompatibilităţilor persoanelor care fac obiectul Legii nr. 176/2010, cu modificările ulterioare, conform prevederilor acesteia, care se completează cu dispoziţiile actelor normative în vigoare, se efectuează de către inspectorii de integritate din cadrul Agenţiei.

Art. 69. - (1) în vederea desfăşurării activităţii în condiţii de profesionalism, cu respectarea principiilor legalităţii, confidenţialităţii, imparţialităţii, independenţei operaţionale, celerităţii, dreptului la apărare, bunei administrări şi prezumţiei dobândirii licite a averii, repartizarea şi redistribuirea lucrărilor se fac în mod aleatoriu de către conducerea inspectorilor de integritate, prin sistem electronic.

(2) Redistribuirea lucrărilor repartizate inspectorilor se poate face numai în următoarele cazuri:

a) imposibilitate de exercitare a atribuţiilor timp de cel puţin 20 de zile;

b) solicitare motivată a inspectorului de integritate căruia i-a fost repartizată lucrarea;

c) suspendare din activitate, în condiţiile legii;

d) incompatibilitate;

e) conflict de interese;

f) existenţa unor diferenţe semnificative, în sensul prevederilor art. 18 din Legea nr. 176/2010, cu modificările ulterioare, între modificările intervenite în averea inspectorului de integritate pe durata exercitării funcţiei publice şi veniturile obţinute în această perioadă;

g) lăsarea în nelucrare, din motive imputabile inspectorului de integritate, pe o durată mai mare de 30 de zile lucrătoare.

Art. 70. - Inspecţia de integritate desfăşoară următoarele activităţi;

a) primeşte, colectează, centralizează şi procesează date şi informaţii cu privire la situaţia averii existente pe durata exercitării demnităţilor şi funcţiilor publice, a incompatibilităţilor şi a conflictelor de interese privind persoanele care ocupă funcţii sau demnităţi publice;

b) evaluează declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese;

c) efectuează controlul depunerii la termen a declaraţiilor de avere şi a declaraţiilor de interese de către persoanele prevăzute de Legea nr. 176/2010, cu modificările ulterioare;

d) evaluează, în condiţiile prezentului capitol, diferenţele semnificative, în sensul prevederilor art. 18 din Legea nr. 176/2010, cu modificările ulterioare, dintre modificările intervenite în avere pe durata exercitării demnităţilor şi funcţiilor publice şi veniturile realizate în aceeaşi perioadă;

e) evaluează conflicte de interese sau incompatibilităţi ale persoanelor care ocupă demnităţi ori funcţii publice;

f) întocmeşte rapoarte de evaluare în cazul în care în urma evaluării identifică elemente de încălcare a legislaţiei privind regimul declarării averii, al conflictelor de interese, respectiv al incompatibilităţilor, precum şi, după caz, a legislaţiei disciplinare fiscale, contravenţionale sau penale;

g) întocmeşte rapoarte de evaluare în cazul în care în urma evaluării nu identifică elemente de încălcare a legislaţiei privind regimul declarării averii, al conflictelor de interese, respectiv al incompatibilităţilor;

h) aplică sancţiunile şi ia măsurile prevăzute de lege în competenţa acesteia.

Art. 71. - (1) Activitatea de evaluare a declaraţiei de avere, a datelor şi a informaţiilor privind averea existentă, precum şi a modificărilor patrimoniale intervenite existente în perioada exercitării funcţiilor ori demnităţilor publice, precum şi cea de evaluare a conflictelor de interese şi a incompatibilităţi lor se efectuează atât pe durata exercitării funcţiilor ori demnităţilor publice, cât şi în decursul a 3 ani după încetarea acestora.

(2) Activitatea ce se efectuează pe durata prevăzută la alin. (1) constă în evaluarea declaraţiei de avere, a datelor şi a informaţiilor privind averea existentă, precum şi a modificărilor patrimoniale intervenite, a conflictelor de interese sau a incompatibilităţilor, exclusiv pentru perioada exercitării funcţiilor ori demnităţilor publice.

Art. 72. - (1) Inspecţia de integritate îndeplineşte activitatea de evaluare din oficiu sau la sesizarea oricărei persoane fizice ori juridice, cu respectarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 27/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 233/2002.

(2) Sesizarea din oficiu se face în una dintre următoarele modalităţi:

a) pe baza unui raport de sesizare întocmit de preşedintele Agenţiei;

b) pe baza unei note întocmite de către inspectorul de integritate, aprobată de conducerea inspectorilor de integritate; în cazul în care aceasta respinge propunerea de sesizare din oficiu, refuzul motivat se transmite preşedintelui Agenţiei, pentru a dispune fie începerea verificărilor, fie menţinerea propunerii.

 

SECŢIUNEA a 6-a

Direcţia generală juridică, relaţii publice şi comunicare

 

Art. 73. - (1) Organizarea şi funcţionarea Direcţiei generale juridice, relaţii publice şi comunicare sunt prevăzute în prezentul regulament.

(2) Prevederile prezentului regulament se aplică tuturor activităţilor desfăşurate la nivelul Direcţiei generale juridice, relaţii publice şi comunicare de către personalul său, fără excepţie.

(3) Direcţia generală juridică, relaţii publice şi comunicare răspunde în mod nemijlocit de îndeplinirea şi executarea la timp şi în bune condiţii a tuturor lucrărilor cu caracter sau conţinut juridic privind activitatea Agenţiei.

Art. 74. - Direcţia generală juridică, relaţii publice şi comunicare este subordonată preşedintelui Agenţiei.

Art. 75. - Direcţia generală juridică, relaţii publice şi comunicare este o structură de specialitate din cadrul Agenţiei, care cuprinde:

- Serviciul avizare şi legislaţie;

- Serviciul contencios;

- Direcţia comunicare, relaţii publice şi strategie.

Art. 76. - Managementul Direcţiei generale juridice, relaţii publice şi comunicare este asigurat de un director general, un director pentru Direcţia comunicare, relaţii publice şi strategie, un şef serviciu pentru Serviciul avizare şi legislaţie şi un şef serviciu pentru Serviciul contencios.

Art. 77. - Atribuţiile directorului general al Direcţiei generale juridice, relaţii publice şi comunicare sunt următoarele:

a) organizează, coordonează, îndrumă, controlează şi răspunde de activitatea direcţiei generale pe care o conduce;

b) repartizează sarcinile, monitorizează îndeplinirea acestora în cadrul direcţiei generale, în acord cu atribuţiile fiecărei unităţi din subordine, şi ia măsurile oportune pentru soluţionarea inadvertenţelor sau întârzierilor;

c) gestionează resursele umane şi materiale la nivelul direcţiei generale;

d) răspunde de informarea personalului din subordine referitor la aspectele de interes;

e) asigură dezvoltarea profesională a personalului din subordine;

f) dispune măsuri pentru personalul din subordine, cu aprobarea conducerii Agenţiei, referitoare la: scoaterea la concurs a posturilor vacante din subordine; promovarea în carieră a personalului din subordine, conform reglementărilor legale în vigoare; stimularea, premierea şi acordarea altor drepturi salariale pentru angajaţii din subordine; sesizarea comisiei de disciplină;

g) asigură aplicarea strictă a normelor cu privire la întocmirea, manipularea, circulaţia şi păstrarea documentelor cu regim special şi a informaţiilor clasificate, în domeniul de activitate al direcţiei generale;

h) propune spre aprobare toate documentele elaborate în cadrul direcţiei generale;

i) întocmeşte fişa fiecărui post din subordine;

j) asigură o bună colaborare cu celelalte structuri din cadrul Agenţiei, precum şi cu alte structuri, instituţii sau autorităţi publice cu care intră în contact în realizarea atribuţiilor ce îi revin conform prezentului regulament şi actelor normative în vigoare cu incidenţă asupra activităţii pe care o desfăşoară;

k) întocmeşte necesarul de consumabile şi dotări tehnice la nivelul direcţiei generale;

l) elaborează şi propune spre avizare bugetul direcţiei generale;

m) coordonează întocmirea şi actualizarea procedurilor operaţionale corespunzătoare activităţilor desfăşurate în cadrul direcţiei generale;

n) îndeplineşte alte sarcini trasate de către conducerea Agenţiei, care vizează domeniul de activitate al direcţiei generale.

Art. 78. - Şefii de serviciu din cadrul Direcţiei generale juridice, relaţii publice şi comunicare au următoarele atribuţii:

a) organizează, coordonează, îndrumă, controlează şi răspund de activitatea serviciului pe care îl conduc;

b) repartizează sarcinile, monitorizează îndeplinirea acestora în cadrul serviciului, în acord cu atribuţiile acestuia, şi iau măsurile oportune pentru soluţionarea inadvertenţelor sau întârzierilor;

c) gestionează resursele umane şi materiale la nivelul serviciului,

d) răspund de informarea personalului din subordine referitor la aspectele de interes;

e) asigură dezvoltarea profesională a personalului din subordine;

f) dispun măsuri pentru personalul din subordine, cu avizul directorului general al Direcţiei generale juridice, relaţii publice şi comunicare şi cu aprobarea conducerii Agenţiei, referitoare la: scoaterea la concurs a posturilor vacante din subordine; promovarea în carieră a personalului din subordine, conform reglementărilor legale în vigoare; stimularea, premierea şi acordarea altor drepturi salariale pentru angajaţii din subordine; sesizarea comisiei de disciplină;

g) asigură aplicarea strictă a normelor cu privire la întocmirea, manipularea, circulaţia şi păstrarea documentelor cu regim special şi a informaţiilor clasificate, în domeniul de activitate al serviciului;

h) propun spre aprobare toate documentele elaborate în cadrul serviciului;

i) întocmesc fişa fiecărui post din subordine;

j) asigură o bună colaborare cu celelalte structuri din cadrul Agenţiei, precum şi cu persoanele fizice sau juridice cu care intră în contact, în scopul realizării atribuţiilor ce le revin conform prezentului regulament şi actelor normative în vigoare cu incidenţă asupra activităţii pe care o desfăşoară;

k) întocmesc necesarul de consumabile şi dotări tehnice la nivelul serviciului;

l) elaborează şi propun spre avizare bugetul serviciului;

m) coordonează întocmirea procedurilor operaţionale corespunzătoare activităţilor desfăşurate în cadrul serviciului;

n) îndeplinesc alte sarcini atribuite de către conducerea Agenţiei, care vizează domeniul de activitate al serviciului.

Art. 79. - (1) Serviciul avizare şi legislaţie este structura de specialitate care analizează şi, după caz, avizează din perspectiva legalităţii actele cu caracter juridic încheiate de Agenţie.

(2) Serviciul avizare şi legislaţie este organizat şi funcţionează în subordinea directă a şefului de serviciu şi în coordonarea directorului general al Direcţiei generale juridice, relaţii publice şi comunicare.

(3) Obiectivul Serviciului avizare şi legislaţie este de a asigura legalitatea actelor de autoritate emise de conducerea Agenţiei şi a actelor administrative elaborate în cadrul unităţilor din structura organizatorică a Agenţiei.

(4) Serviciul avizare şi legislaţie are următoarele atribuţii:

a) urmăreşte publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a actelor normative cu relevanţă pentru domeniul de activitate ai Agenţiei;

b) formulează puncte de vedere cu privire la proiectele de acte normative aferente domeniului de competenţă aflate În procesul de legiferare;

c) participă, după caz, în condiţiile legii, la definitivarea unor proiecte de acte normative incidente domeniului de activitate al Agenţiei;

d) asigură la cerere, în domeniul de competenţă al serviciului, consultanţă juridică de specialitate tuturor structurilor din cadrul Agenţiei:

e) formulează puncte de vedere cu privire la proiectele de protocoale, memorandumuri, a cord uri-cadru de colaborare, bisau multilaterale, ce urmează a fi semnate atât la nivel naţional, cât şi la nivel internaţional;

f) întocmeşte, din dispoziţia conducerii Agenţiei sau la solicitarea altor compartimente, note şi/sau puncte de vedere referitoare la aplicarea normelor legale ce au legătură cu specificul Agenţiei în domeniul de competenţă al serviciului;

g) urmăreşte ca actele normative cu relevanţă comunitară să fie implementate în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene;

h) analizează şi, după caz, avizează sub aspectul legalităţii ordinele, punctele de vedere şi/sau instrucţiunile pe care urmează să le emită conducerea Agenţiei;

i) analizează şi propune spre avizare din punctul de vedere al legalităţii dispoziţiile privind problemele de personal (organizare, reorganizare, încadrări în muncă, încetarea contractelor de muncă, aplicarea de sancţiuni disciplinare etc.);

j) analizează dacă sunt îndeplinite condiţiile legale de procedură privind iniţierea şi promovarea proiectelor de acte administrative (existenţa notelor, referatelor, expunerii de motive, a extrasului din legislaţia invocată, documentaţia aferentă - puncte de vedere scrise ale compartimentelor cu activitate din domeniul de reglementare al proiectelor de acte administrative etc.);

k) exprimă puncte de vedere cu privire la legalitatea documentelor pe care unităţile Agenţiei le propun spre avizare/aprobare conducerii Agenţiei;

l) analizează şi formulează răspunsuri în termenul legal la solicitările, sesizările şi memoriile formulate în baza prevederilor Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în baza Ordonanţei Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 233/2002, adresate Agenţiei de către persoane fizice sau juridice în domeniul de competenţă, în legătură cu activitatea Agenţiei;

m) pune la dispoziţia Direcţiei comunicare, relaţii publice şi strategie răspunsurile, punctele de vedere cu privire la solicitările, sesizările şi memoriile formulate în baza prevederilor Legii nr. 544/2001, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în baza Ordonanţei Guvernului nr. 27/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 233/2002, adresate Agenţiei de către persoane fizice sau juridice în domeniul de competenţă, în legătură cu activitatea Agenţiei;

n) pune la dispoziţia Direcţiei comunicare, relaţii publice şi strategie copii ale documentelor solicitate de petiţionari în vederea comunicării acestora;

o) analizează anual activitatea proprie şi propune conducerii măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii pe linie de competenţă;

p) asigură constituirea fondului arhivistic neoperativ al serviciului din documentele rezultate din activitatea de profil;

q) îndeplineşte orice alte sarcini dispuse de conducerea Agenţiei în domeniul de competenţă, în legătură cu activitatea Agenţiei.

Art. 80. - (1) Serviciul contencios este structura de specialitate care asigură reprezentarea Agenţiei, apără drepturile şi interesele legitime ale acesteia în raporturile cu autorităţile publice, respectiv cu alte persoane fizice sau juridice.

(2) Serviciul contencios este organizat şi funcţionează în subordinea directă a şefului de serviciu şi în coordonarea directorului general al Direcţiei generale juridice, relaţii publice şi comunicare.

(3) Obiectivul Serviciului contencios este de a asigura apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale Agenţiei, în conformitate cu Constituţia şi cu legile ţării.

(4) Serviciul contencios are următoarele atribuţii:

a) reprezintă Agenţia în faţa instanţelor judecătoreşti şi a altor organe jurisdicţionale, pe baza delegaţiei date de conducerea Agenţiei, apără drepturile şi interesele acesteia în faţa instanţelor judecătoreşti şi a altor organe de jurisdicţie, precum şi în raporturile cu persoane fizice ori juridice şi/sau formulează propuneri de delegare a dreptului de reprezentare;

b) formulează şi promovează, în termenele procedurale, acţiunile civile, comerciale, de contencios administrativ, în litigii de muncă, asigurări sociale şi de altă natură, după caz, apărările, căile de atac ordinare şi extraordinare, precum şi orice alte acte de procedură, în litigiile în care Agenţia este parte;

c) transmite spre executare Direcţiei generale economice hotărârile judecătoreşti definitive şi/sau irevocabile privind obligaţiile stabilite în sarcina Agenţiei, în dosarele având ca obiect acţiuni promovate de personalul Agenţiei, şi asigură executarea hotărârilor judecătoreşti irevocabile câştigate de Agenţie;

d) formulează propuneri, ori de câte ori consideră necesar, cu privire la executarea pe cale amiabilă a obligaţiilor stabilite prin hotărârile judecătoreşti;

e) păstrează evidenţa dosarelor aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti şi actualizează săptămânal stadiul acestora;

f) transmite săptămânal Direcţiei comunicare, relaţii publice şi strategie stadiul dosarelor aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti şi al altor organe de jurisdicţie, în vederea actualizării paginii de internet a Agenţiei;

g) elaborează şi prezintă conducerii Agenţiei, ori de câte ori apreciază că este necesar, propuneri de soluţionare pe cale amiabilă a litigiilor aflate pe rol;

h) elaborează şi prezintă conducerii Agenţiei, ori de câte ori apreciază că este necesar, propuneri privind oportunitatea promovării căilor de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti nefavorabile Agenţiei;

i) elaborează statistici şi analize privind interpretările şi modul de aplicare a legii de către instanţele judecătoreşti în domeniul de competenţă al Agenţiei;

j) participă în comisiile constituite la nivelul Agenţiei în vederea desfăşurării examenelor pentru ocuparea posturilor din cadrul instituţiei, conform prevederilor legale;

k) asigură secretariatul Comisiei de soluţionare a reclamaţiilor formulate în temeiul reglementărilor privind liberul acces la informaţiile de interes public;

l) asigură la cerere, în domeniul de competenţă al compartimentului, consultanţă juridică de specialitate structurilor Agenţiei;

m) pune la dispoziţia Direcţiei comunicare, relaţii publice şi strategie răspunsurile, punctele de vedere cu privire la solicitările, sesizările şi memoriile formulate în baza prevederilor Legii nr. 544/2001, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în baza Ordonanţei Guvernului nr. 27/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 233/2002, adresate Agenţiei de către persoane fizice sau juridice în domeniul de competenţă, în legătură cu activitatea Agenţiei;

n) pune la dispoziţia Direcţiei comunicare, relaţii publice şi strategie copii ale documentelor solicitate de petiţionari în vederea comunicării acestora;

o) analizează anual activitatea proprie şi propune conducerii Agenţiei măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii pe linie de competenţă;

p) asigură constituirea fondului arhivistic neoperativ al compartimentului din documentele rezultate din activitatea de profil;

q) îndeplineşte orice alte sarcini dispuse de conducerea Agenţiei în domeniul de competenţă, în legătură cu activitatea Agenţiei.

Art. 81. - Direcţia comunicare, relaţii publice şi strategie este organizată şi funcţionează În subordinea directă a directorului general al Direcţiei generale juridice, relaţii publice şi comunicare şi în coordonarea preşedintelui Agenţiei.

Art. 82. - Direcţia comunicare, relaţii publice şi strategie este structura de specialitate care asigură interfaţa de comunicare între Agenţie şi opinia publică, analizează, elaborează şi propune spre avizare strategii generale sau sectoriale şi politici de comunicare, asigură îndeplinirea atribuţiilor ce rezultă din cooperarea naţională şi internaţională în care Agenţia este implicată.

Art. 83. - Obiectivul Direcţiei comunicare, relaţii publice şi strategie este de a realiza activităţile de comunicare internă, externă şi internaţională, precum şi de a identifica şi a pune în practică abordările strategice ale Agenţiei în materie de cooperare naţională şi internaţională, relaţii publice, comunicare.

Art. 84. - Atribuţiile directorului Direcţiei comunicare, relaţii publice şi strategie sunt următoarele:

a) organizează, coordonează, îndrumă, controlează şi răspunde de activitatea direcţiei pe care o conduce;

b) reprezintă direcţia în cadrul Agenţiei şi în cadrul altor organisme de specialitate interne/internaţionale;

c) asigură o bună colaborare cu celelalte structuri din cadrul aparatului propriu al Agenţiei, precum şi cu alte structuri, instituţii sau autorităţi publice cu care intră în contact în realizarea atribuţiilor ce îi revin conform regulamentului şi actelor normative în vigoare cu incidenţă asupra activităţii pe care o desfăşoară;

d) repartizează sarcinile, monitorizează îndeplinirea acestora în cadrul direcţiei, în acord cu atribuţiile fiecărui post din subordine, şi ia măsurile oportune pentru soluţionarea inadvertenţelor sau întârzierilor;

e) gestionează resursele umane şi materiale la nivelul direcţiei;

f) răspunde de informarea personalului din subordine referitoare la aspectele de interes de la nivelul Agenţiei;

g) dispune măsuri pentru personalul din subordine, cu aprobarea conducerii Agenţiei, referitoare la: scoaterea la concurs a posturilor vacante din subordine; promovarea în carieră a personalului din subordine, conform reglementărilor legale în vigoare; stimularea, premierea şi acordarea altor drepturi salariale pentru angajaţii din subordine; sesizarea comisiei de disciplină;

h) formulează şi prezintă conducerii propuneri de îmbunătăţire a calităţii activităţii desfăşurate;

i) asigură aplicarea strictă a normelor cu privire la întocmirea, manipularea, circulaţia şi păstrarea documentelor cu regim special şi a informaţiilor clasificate, în domeniul de activitate al direcţiei;

j) propune, implementează şi monitorizează strategia de comunicare internă şi externă;

k) propune şi implementează strategii de promovare a instituţiei;

l) monitorizează efectele campaniilor de promovare;

m) avizează publicarea în orice mijloc de comunicare a oricărui material (anunţuri, materiale de prezentare etc.);

n) monitorizează activităţile de protocol;

o) monitorizează relaţiile cu publicul;

p) monitorizează/coordonează relaţiile cu parteneri externi (instituţii şi autorităţi publice, ONG-uri etc.);

q) participă la toate acţiunile Agenţiei care au relevanţă informaţională;

r) îndeplineşte alte sarcini trasate de către conducerea Agenţiei, ce vizează domeniul de activitate al direcţiei.

Art. 85. - (1) Direcţia comunicare, relaţii publice şi strategie are următoarele atribuţii pe palierul relaţiilor internaţionale:

a) informează conducerea Agenţiei asupra aspectelor conexe domeniului de activitate aflate pe agenda internaţională;

b) menţine legătura cu instituţiile şi entităţile internaţionale în domeniul de activitate;

c) elaborează agenda externă şi obiectivele în relaţiile internaţionale şi le propune conducerii Agenţiei;

d) organizează şi asigură participarea şi/sau participă la reuniuni, comitete şi grupuri de lucru interinstituţionale interne şi internaţionale pe probleme specifice activităţii Agenţiei:

e) coordonează, monitorizează şi sprijină îndeplinirea obligaţiilor care decurg din acordurile bilaterale, precum şi din strategiile şi programele naţionale la care Agenţia este parte;

f) elaborează periodic, în colaborare cu celelalte compartimente ale Agenţiei, documente de progres în domeniul de competenţă;

g) efectuează demersurile şi lucrările pregătitoare pentru încheierea, monitorizarea şi respectarea prevederilor protocoalelor bilaterale şi multilaterale în domeniul de competenţă şi participă la acestea;

h) monitorizează îndeplinirea angajamentelor asumate de către Agenţie la nivel internaţional şi urmăreşte respectarea obligaţiilor asumate prin tratatele internaţionale la care România este parte, în domeniul de activitate ai Agenţiei;

i) colaborează cu misiunile diplomatice sau oficiile consulare străine acreditate în România şi cu cele ale României din străinătate în domeniul de activitate al Agenţiei;

j) propune şi/sau asigură, după caz, participarea la seminare, simpozioane, conferinţe, vizite de studiu, vizite pentru schimb de experienţă, cursuri de perfecţionare, în ţară şi în străinătate, în domeniile de interes pentru Agenţie;

k) produce, editează şi difuzează pliante, ghiduri şi materiale informative pentru uz internaţional.

(2) Direcţia comunicare, relaţii publice şi strategie are următoarele atribuţii pe palierul de comunicare publică:

a) elaborează strategia de comunicare a Agenţiei;

b) examinează conţinutul şi repartizează solicitările primite în baza Legii nr. 544/2001, cu modificările şi completările ulterioare, către compartimentele competente, pentru analizare şi formularea unor răspunsuri;

c) coordonează, centralizează şi avizează răspunsuri la solicitările primite în baza Legii nr. 544/2001, cu modificările şi completările ulterioare, în scopul rezolvării cererilor şi sesizărilor primite;

d) furnizează şi transmite răspunsurile la solicitările primite în baza Legii nr. 544/2001, cu modificările şi completările ulterioare, telefonic, prin e-mail sau fax;

e) acordă fără discriminare, în termen de cel mult două zile de la înregistrare, acreditare ziariştilor la Agenţie;

f) pune la dispoziţia cetăţenilor, în vederea consultării, documente ce conţin informaţii de interes public, prin punctul de informare-documentare (avizier);

g) elaborează şi actualizează permanent baza de date referitoare la reprezentanţii mass-mediei;

h) informează în timp util şi asigură accesul ziariştilor la activităţile şi acţiunile de interes public organizate de Agenţie;

i) răspunde, la nivelul Agenţiei, de pregătirea şi organizarea audienţelor acordate persoanelor fizice sau juridice;

j) stabileşte, cu acordul conducerii Agenţiei, modalitatea practică de desfăşurare a audienţelor;

k) organizează şi coordonează programul audienţelor cu publicul ale conducătorilor instituţiei, conform programului aprobat;

l) participă, prin reprezentant, alături de conducătorii direcţiilor de specialitate, la programul de audienţe, ocazie cu care ia notă de conţinutul solicitărilor petenţilor;

m) centralizează într-o bază de date informaţiile legate de conţinutul petiţiilor, memoriilor, scrisorilor, adresate Agenţiei de către persoanele fizice sau juridice, precum şi modul de rezolvare a acestora de către direcţiile de specialitate din cadrul Agenţiei;

n) comunică răspunsurile către cetăţeni în termenele stabilite de prevederile legale în vigoare;

o) organizează conferinţele de presă ale Agenţiei;

p) elaborează discursurile oficiale pentru evenimente speciale;

q) evaluează imaginea publică a Agenţiei şi elaborează recomandări în consecinţă;

r) redactează şi emite drepturile la replică în cazul în care un anumit eveniment prejudiciază imaginea instituţiei;

s) asigură întocmirea corespondenţei cu caracter protocolar adresată de preşedintele Agenţiei cu diverse ocazii şi redactează răspunsurile la corespondenţa de acest tip primită de conducerea Agenţiei;

t) colaborează, atunci când este cazul, cu direcţiile de specialitate în vederea soluţionării problemelor ce privesc relaţia Agenţiei cu persoanele fizice sau juridice, în scopul luării măsurilor ce se impun;

u) colaborează cu serviciile şi direcţiile similare din celelalte instituţii naţionale, comunitare, internaţionale;

v) participă la toate acţiunile Agenţiei care au relevanţă informaţională, în funcţie de situaţie;

w) după caz, produce, editează şi asigură difuzarea de pliante, ghiduri şi materiale documentare, în colaborare cu structurile instituţiei;

x) elaborează sau, după caz, avizează machetele materialelor de informare în domeniul de competenţă, necesare activităţilor şi programelor organizate de către Agenţie sau în parteneriat;

y) sesizează cu operativitate conducerea Agenţiei în legătură cu evenimentele deosebite;

z) este singura structură abilitată să elaboreze şi să transmită comunicate de presă, colaborând în acest sens cu toate compartimentele Agenţiei;

aa) aprobă toate materialele care urmează a fi publicate sau postate pe pagina de internet a instituţiei (www.integritate.eu) sub orice formă şi prin orice mijloc de comunicare;

bb) elaborează şi implementează programele de formare/specializare profesională a personalului Agenţiei, cu finanţare/cofinanţare externă;

cc) organizează şi/sau coordonează pregătirea şi specializarea profesională a personalului Agenţiei prin programe/proiecte internaţionale;

dd) relaţionează cu reprezentanţii mass-mediei;

ee) stabileşte şi monitorizează relaţiile de cooperare/colaborare cu instituţiile publice, organizaţiile nonguvernamentale, societatea civilă;

ff) organizează culegerea, analiza, stocarea (sau difuzarea) informaţiilor ce apar în mass-media internă şi internaţională privind problemele şi activităţile Agenţiei.

(3) Direcţia comunicare, relaţii publice şi strategie are următoarele atribuţii pe palierul de protocol:

a) aplică şi respectă normele specifice de protocol şi ceremonial, pe baza reglementărilor naţionale şi a practicii internaţionale, la acţiunile organizate de Agenţie;

b) asigură organizarea acţiunilor protocolare (primiri, recepţii, mese oficiale şi de lucru, cadouri) la nivelul conducerii Agenţiei;

c) acordă asistenţă de specialitate în organizarea unor acţiuni de protocol la nivelul direcţiilor şi serviciilor de specialitate;

d) asigură acţiunea de procurare şi de transmitere a felicitărilor adresate de conducerea Agenţiei cu diferite prilejuri (Anul Nou, Sfintele Sărbători de Paşti şi de Crăciun, zile naţionale etc.);

e) asigură confecţionarea tipăriturilor necesare desfăşurării activităţii de protocol: pliante, broşuri, ecusoane, invitaţii, programe de vizită;

f) asigură formalităţile necesare pentru confecţionarea, obţinerea şi, după caz, prelungirea paşapoartelor diplomatice şi de serviciu şi pentru obţinerea vizelor necesare personalului Agenţiei care călătoreşte în misiuni oficiale în afara ţării;

g) elaborează planurile de amenajare corespunzătoare a saloanelor în care urmează să aibă loc activităţi oficiale ale conducerii Agenţiei;

h) colaborează cu celelalte structuri ale Agenţiei pentru organizarea vizitelor oficiale directe în România sau la invitaţia conducerii Agenţiei;

i) întocmeşte, în colaborare cu celelalte structuri ale Agenţiei, documentaţia aferentă deplasărilor în ţară şi în străinătate ale delegaţiilor oficiale ale Agenţiei;

j) ţine legătura cu misiunile diplomatice sau oficiile consulare române acreditate în străinătate, cu misiunile diplomatice străine acreditate în România şi, după caz, cu organizatorii evenimentelor interne şi internaţionale;

k) asigură întocmirea corespondenţei cu caracter protocolar adresate sau primite de conducerea Agenţiei;

l) efectuează demersurile necesare aferente deplasărilor interne şi internaţionale ale delegaţiilor oficiale ale Agenţiei (corespondenţă protocolară, asigurarea cazării, transportului etc.);

m) propune/avizează deplasările sau participările reprezentanţilor Agenţiei la reuniunile, comitetele şi grupurile de lucru interinstituţionale interne şi internaţionale pe probleme specifice activităţii Agenţiei, precum şi la cursuri de formare şi specializare profesională;

n) participă la întruniri/misiuni pregătitoare în vederea planificării, organizării şi desfăşurării acţiunilor din ţară şi din străinătate la care participă conducerea Agenţiei;

o) colaborează cu celelalte structuri ale Agenţiei pentru organizarea conferinţelor, seminarelor sau altor evenimente internaţionale;

p) colaborează cu structurile de protocol ale instituţiilor centrale şi, după caz, cu misiunile diplomatice, în vederea aplicării unitare a normelor de protocol şi ceremonial;

q) elaborează şi execută programul detaliat al vizitelor oficiale ale conducerii Agenţiei;

r) organizează în ţară sau în străinătate ceremoniile de semnare a acordurilor, convenţiilor, protocoalelor de colaborare sau colaborează la organizarea acestora;

s) menţine legătura cu Cabinetul preşedintelui Agenţiei pentru rezolvarea unor probleme curente specifice de protocol, inclusiv traducerea documentelor sau asigurarea serviciilor de translare;

t) propune transmiterea unor mesaje sau felicitări cu prilejul unor evenimente externe ori interne;

u) organizează protocolul sosirii şi plecării invitaţilor la/de la aeroport, gară, port; rezolvă problemele de protocol în colaborare cu instituţiile abilitate pentru buna desfăşurare a vizitelor invitaţilor oficiali ai conducerii Agenţiei;

v) organizează ceremoniile de depunere a jurământului în faţa conducerii Agenţiei de către funcţionarii publici şi inspectorii de integritate.

Art. 86. - Direcţia comunicare, relaţii publice şi strategie are următoarele atribuţii:

a) asigură asistenţa de specialitate în activitatea privind aplicarea pe programe cu finanţare externă sub incidenţa proiectelor implementate;

b) realizează activităţi de cercetare în vederea elaborării strategiilor aferente domeniului de activitate (comunicare etc.);

c) identifică şi analizează oportunităţile de stabilire a colaborării interne şi internaţionale, precum şi de afiliere la organizaţii internaţionale;

d) monitorizează stadiul implementării strategiilor şi a planurilor de acţiune stabilite la nivelul Agenţiei;

e) monitorizează stadiul implementării proiectelor cu finanţare externă în care Agenţia este implicată;

f) elaborează şi propune spre avizare strategia de comunicare a Agenţiei şi strategia de monitorizare a surselor de informare publică;

g) identifică şi propune măsurile necesare pentru îndeplinirea obligaţiilor ce decurg din strategia de comunicare a Agenţiei;

h) efectuează statistici şi rapoarte prin centralizarea datelor din sistemul informatic integrat;

i) centralizează datele şi informaţiile colectate de la nivelul structurilor Agenţiei, în vederea elaborării rapoartelor de activitate.

Art. 87. - (1) Direcţia generală juridică, relaţii publice şi comunicare asigură, prin personalul desemnat prin ordin al preşedintelui Agenţiei, secretariatul Consiliului.

(2) Secretariatul Consiliului are următoarele atribuţii:

a) asigură buna desfăşurare a activităţilor Consiliului;

b) redactează procesul-verbal de şedinţă, recomandările, hotărârile şi alte acte emise de către Consiliu;

c) înregistrează, expediază şi arhivează corespondenţa oficială a Consiliului.

(3) Secretariatul Consiliului are obligaţia de a pune la dispoziţie următoarele servicii:

a) sală de şedinţe;

b) instalaţii de sonorizare şi înregistrare audio;

c) corespondenţă şi curierat;

d) registratură;

e) organizarea conferinţelor de presă şi a altor evenimente publice, în limita competenţelor Consiliului;

f) alte facilităţi strict necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege.

(4) La nivelul secretariatului Consiliului sunt constituite următoarele evidenţe:

a) registrul de hotărâri ale Consiliului;

b) registrul de recomandări ale Consiliului;

c) registrul de sesizări privind personalul Agenţiei;

d) registrul proceselor-verbale;

e) arhiva înregistrărilor magnetice şi electronice;

f) registrul de corespondenţă al Consiliului;

g) alte arhive de informaţii şi date, conform legii.

 

SECŢIUNEA a 7-a

Direcţia generală economică

 

Art. 88. - (1) Organizarea şi funcţionarea Direcţiei generale economice (denumită în continuare D.G.E.) sunt prevăzute în prezentul regulament. Activitatea D.G.E. este coordonată de secretarul general al Agenţiei.

(2) Regulamentul se aplică tuturor activităţilor desfăşurate la nivelul D.G.E. de personalul său, fără excepţie.

(3) în structura D.G.E. sunt incluse Serviciul financiar şi contabilitate, în cadrul căruia funcţionează Compartimentul contabilitate, precum şi Biroul achiziţii publice, investiţii şi gestionarea patrimoniului şi Serviciul administrativ.

(4) Regulamentul se completează cu acte normative ce reglementează organizarea şi funcţionarea Agenţiei, precum şi cu celelalte acte normative în vigoare cu incidenţă asupra activităţii D.G.E. şi a personalului său.

Art. 89. - Conducerea D.G.E este asigurată de un director general, doi şefi serviciu şi un şef birou.

Art. 90. - D.G.E. asigură îndeplinirea atribuţiilor specifice Agenţiei ce revin din actele normative în vigoare, dispoziţiile conducerii Agenţiei în domeniul elaborării şi execuţiei bugetului de cheltuieli, al controlului financiar preventiv propriu, al contabilităţii, calculului şi plăţii drepturilor salariale cuvenite personalului Agenţiei şi membrilor Consiliului, achiziţiilor publice şi investiţiilor, gestiunii patrimoniului, administrării sediului administrativ şi a parcului auto, concretizate astfel:

a) exercită controlul financiar preventiv asupra proiectelor de operaţiuni iniţiate la nivelul Agenţiei, în vederea asigurării bunei gestiuni financiare în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului public;

b) fundamentează şi elaborează proiectul de buget de cheltuieli al Agenţiei, pe baza propunerilor de cheltuieli transmise de către structurile Agenţiei;

c) întocmeşte propunerile de repartizare pe trimestre a cheltuielilor bugetare aprobate pentru Agenţie prin legea bugetului de stat, precum şi solicitările de modificare a repartizării pe trimestre şi le transmite Ministerului Finanţelor Publice;

d) fundamentează şi elaborează proiectul de rectificare a bugetului de cheltuieli al Agenţiei şi îl transmite Ministerului Finanţelor Publice;

e) face propuneri de virări de credite, în conformitate cu prevederile Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, pe baza analizei execuţiei bugetare şi a identificării necesarului de fonduri până la sfârşitul exerciţiului bugetar;

f) efectuează deschideri şi repartizări de credite, în vederea finanţării cheltuielilor curente şi de capital;

g) avizează proiectele de acte juridice prin care se creează o obligaţie de plată pe seama Agenţiei;

h) asigură întocmirea statelor de plată a salariilor şi a altor drepturi de personal şi declararea, în condiţiile legii, a impozitului pe veniturile din salarii şi a contribuţiilor de asigurări sociale aferente salariilor;

i) întocmeşte statele de plată a indemnizaţiilor de şedinţă de care beneficiază membrii Consiliului, în conformitate cu dispoziţiile art. 29 alin. (5) din Legea nr. 144/2007, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

j) efectuează plata cheltuielilor aprobate de ordonatorul principal de credite, în limita bugetului aprobat, din conturile de cheltuieli şi de disponibilităţi deschise pe seama Agenţiei la Trezoreria Statului şi instituţii de credit;

k) întocmeşte proiectele de ordine privind stabilirea competenţelor pentru angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor, în conformitate cu prevederile Legii nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, ale Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 1.792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor instituţiilor publice, precum şi organizarea, evidenţa şi raportarea angajamentelor bugetare şi legale, cu modificările şi completările ulterioare, în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern şi controlul financiar preventiv, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

l) organizează şi conduce contabilitatea pe bază de angajamente, potrivit Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 1.792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor instituţiilor publice, precum şi organizarea, evidenţa şi raportarea angajamentelor bugetare, cu modificările şi completările ulterioare;

m) asigură respectarea normelor emise de Ministerul Finanţelor Publice cu privire la întocmirea şi utilizarea documentelor justificative şi contabile pentru toate operaţiunile patrimoniale şi înregistrarea lor în contabilitate;

n) asigură ţinerea corectă şi la zi a evidenţei financiar-contabile, în conformitate cu prevederile legale în materie;

o) verifică documentele justificative şi întocmeşte notele contabile pentru toate operaţiunile economico-financiare;

p) ţine evidenţa contabilă a imobilizărilor corporale şi necorporale, imobilizărilor în curs şi imobilizărilor financiare;

q) elaborează sau, după caz, coordonează activitatea de elaborare a documentaţiei tehnico-economice şi întocmeşte notele de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor asimilate investiţiilor, pe care le supune aprobării, în condiţiile legii, pentru obiectivele de investiţii şi celelalte cheltuieli asimilate investiţiilor, care se cuprind în programele de investiţii anuale, anexe la bugetul de cheltuieli al Agenţiei;

r) elaborează şi, după caz, actualizează programul anual al achiziţiilor publice, pe baza necesităţilor transmise de celelalte compartimente din cadrul Agenţiei;

s) întocmeşte documentaţia de atribuire a contractului de achiziţie publică, respectiv coordonează şi supervizează elaborarea documentaţiei de atribuire, în situaţiile în care această activitate este efectuată de firme specializate, conform legii;

t) îndeplineşte obligaţiile referitoare la publicitate, astfel cum acestea sunt prevăzute de legislaţia în domeniul achiziţiilor publice;

u) aplică şi finalizează procedurile de atribuire;

v) constituie şi păstrează dosarul achiziţiei publice;

w) asigură elaborarea, perfectarea şi urmărirea derulării contractelor de achiziţii publice, în colaborare cu compartimentele de specialitate iniţiatoare;

x) întocmeşte şi transmite rapoartele/notificările referitoare la achiziţiile publice efectuate, în condiţiile legii;

y) întocmeşte rapoarte lunare de monitorizare a investiţiilor, pe care le transmite Ministerului Finanţelor Publice;

z) ţine evidenţa programelor, inclusiv a indicatorilor aferenţi acestora;

aa) asigură gestiunea şi evidenţa patrimoniului, conform prevederilor legale.

Art. 91. - Serviciul financiar şi contabilitate are următoarele atribuţii:

a) fundamentează şi elaborează proiectul de buget de cheltuieli al Agenţiei/proiectul de rectificare a bugetului, pe baza propunerilor primite de la compartimentele de specialitate, şi îl transmite la Ministerul Finanţelor Publice, în termenele prevăzute de lege;

b) face propuneri de repartizare pe trimestre a creditelor bugetare aprobate prin legile bugetare anuale/legile de rectificare şi le transmite la Ministerul Finanţelor Publice, în vederea aprobării;

c) efectuează deschideri lunare de credite bugetare pentru finanţarea cheltuielilor curente şi a cheltuielilor de capital, în limita fondurilor aprobate prin buget, întocmind documentaţia necesară, în conformitate cu normele în vigoare emise de Ministerul Finanţelor Publice;

d) în scopul eficientizării execuţiei bugetare efectuează virări de credite în conformitate cu prevederile art. 47 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, modificând corespunzător şi fila de buget;

e) întocmeşte documentele necesare deschiderii finanţării investiţiilor aprobate prin bugetul Agenţiei;

f) întocmeşte şi transmite Ministerului Finanţelor Publice, la termenele prevăzute de reglementările în vigoare, situaţiile privind repartizarea pe luni a cheltuielilor de personal şi monitorizarea cheltuielilor de personal, precum şi situaţiile privind monitorizarea derulării programului de investiţii publice;

g) ţine evidenţa creditelor bugetare aprobate, a angajamentelor bugetare şi legale, precum şi a creditelor de angajament şi efectuează raportarea acestora, conform legii;

h) efectuează plata cheltuielilor angajate, lichidate şi ordonanţate în condiţiile legii;

i) asigură plata drepturilor salariale şi a altor drepturi de personal, precum şi plata şi declararea, în condiţiile legii, a impozitului pe veniturile din salarii şi a contribuţiilor sociale aferente salariilor;

j) întocmeşte dările de seamă statistice privind salarizarea personalului şi le transmite la Direcţia Regională de Statistică a Municipiului Bucureşti, la termenele solicitate;

k) ţine evidenţa programelor, inclusiv a indicatorilor aferenţi acestora;

l) ţine evidenţa derulării, din punct de vedere financiar, a contractelor de achiziţii publice, precum şi a altor angajamente juridice, care afectează patrimoniul Agenţiei, şi face propuneri pentru recuperarea unor eventuale prejudicii;

m) verifică deconturile de deplasări în ţară şi în străinătate;

n) efectuează operaţiuni de casierie în lei şi în valută, cu respectarea Regulamentului operaţiunilor de casă;

o) elaborează proceduri operaţionale pentru activităţile specifice serviciului.

Art. 92. - Compartimentul contabilitate are următoarele atribuţii specifice:

a) (ine contabilitatea cheltuielilor, care asigură înregistrarea plăţilor de casă şi a cheltuielilor efective, pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare, potrivit bugetului aprobat;

b) ţine evidenţa contabilă a mijloacelor fixe şi a amortizării;

c) ţine evidenţa contabilă a garanţiilor gestionare, constituite în condiţiile legii;

d) ţine evidenţa contabilă a altor valori materiale din patrimoniul Agenţiei;

e) ţine evidenţa conturilor în valută şi în lei deschise la instituţii de credit;

f) ţine evidenţa cantitativ-valorică a stocurilor de materiale şi a imobilizărilor, prin utilizarea programului informatic de gestiune comercială;

g) ţine evidenţa contabilă a angajamentelor, potrivit Legii nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 1.792/2002, cu modificările şi completările ulterioare;

h) întocmeşte situaţiile financiare ale Agenţiei, trimestriale şi anuale, şi asigură depunerea acestora la Ministerul Finanţelor Publice, la termenele prevăzute de lege;

i) întocmeşte formularele financiar-contabile, cu respectarea dispoziţiilor legale;

j) organizează inventarierea anuală a patrimoniului Agenţiei şi asigură valorificarea rezultatelor inventarierii şi cuprinderea acestora în situaţiile financiare anuale;

k) analizează şi avizează propunerile de scoatere din funcţiune a mijloacelor fixe, clasarea sau declasarea celorlalte dotări ori materiale;

l) exercită controlul financiar preventiv propriu, în condiţiile legii.

Art. 93. - (1) Biroul achiziţii publice, investiţii şi gestionarea patrimoniului se organizează şi funcţionează potrivit prezentului regulament.

(2) Regulamentul se aplică tuturor activităţilor desfăşurate la nivelul Biroului achiziţii publice, investiţii şi gestionarea patrimoniului de către personalul său, fără excepţie.

(3) Regulamentul se completează cu actele normative reglementând organizarea şi funcţionarea Agenţiei, precum şi CU celelalte acte normative în vigoare cu incidenţă asupra activităţii Biroului achiziţii publice, investiţii şi gestionarea patrimoniului şi a personalului său.

Art. 94. - Biroul achiziţii publice, investiţii şi gestionarea patrimoniului este compartimentul de specialitate al Agenţiei care îndeplineşte atribuţii privind programarea, executarea şi monitorizarea investiţiilor publice, programarea, efectuarea şi raportarea achiziţiilor publice, gestionarea patrimoniului.

Art. 95. - Atribuţiile Biroului achiziţii publice, investiţii şi gestionarea patrimoniului sunt următoarele:

a) întocmeşte notele de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor asimilate investiţiilor, pe baza propunerilor privind necesarul de fonduri pentru cheltuieli de investiţii, transmise de compartimentele de specialitate;

b) întocmeşte formularele de fundamentare referitoare la investiţiile publice, în vederea elaborării proiectului programului de investiţii publice, anexă la bugetul Agenţiei;

c) asigură executarea obiectivelor de investiţii publice aprobate prin programul investiţiilor publice, anexă la bugetul Agenţiei, şi face propuneri de modificare/actualizare a programului de achiziţii publice, în funcţie de necesităţi, pe care le transmite la Ministerul Finanţelor Publice în vederea aprobării, respectiv includerii lor în legile de rectificare a bugetului;

d) întocmeşte dările de seamă statistice privind investiţiile nete pe surse de finanţare şi elemente de structură şi le transmite la Direcţia Regională de Statistică a Municipiului Bucureşti, la termenele solicitate;

e) elaborează şi, după caz, actualizează programul anual al achiziţiilor publice, ca instrument managerial pe baza căruia se planifică procesul de achiziţie, pe baza necesităţilor transmise de celelalte compartimente din cadrul Agenţiei;

f) realizează prospectarea pieţei, în vederea selectării celor mai avantajoase oferte;

g) elaborează sau, după caz, coordonează activitatea de elaborare a documentaţiei de atribuire sau, în cazul organizării unui concurs de soluţii, a documentaţiei de concurs, cu sprijinul compartimentelor de specialitate din cadrul Agenţiei;

h) îndeplineşte obligaţiile referitoare la publicitate, astfel cum acestea sunt prevăzute de legislaţia în domeniul achiziţiilor publice;

i) aplică şi finalizează procedurile de atribuire;

j) întocmeşte proiectul de ordin privind constituirea comisiei de evaluare a ofertelor şi asigură avizarea şi aprobarea acestuia;

k) constituie şi păstrează dosarul achiziţiilor publice;

l) participă în comisiile de evaluare a ofertelor pentru atribuirea contractelor de achiziţii publice, constituite prin ordin al preşedintelui Agenţiei;

m) întocmeşte proiectul contractului de achiziţie publică şi asigură semnarea acestuia de către persoanele cu competenţe de avizare şi aprobare din cadrul Agenţiei şi de către operatorii economici implicaţi;

n) ţine evidenţa contractelor de achiziţie publică/acorduri-cadru atribuite prin procedură şi prin cumpărare directă şi întocmeşte raportările/notificările privitoare la achiziţiile publice, conform legii;

o) elaborează proceduri operaţionale pentru activităţile specifice biroului;

p) asigură elaborarea documentului constatator şi transmiterea acestuia către operatorii economici şi Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice;

q) asigură primirea şi recepţia bunurilor de natura materialelor şi a obiectelor de inventar care intră în gestiunea Agenţiei, în prezenţa comisiei de recepţie constituite în condiţiile legii;

r) asigură eliberarea, darea în consum/folosinţă a bunurilor din magazia instituţiei, pe baza solicitărilor primite de la compartimentele de specialitate;

s) asigură întocmirea, în conformitate cu legislaţia în vigoare, a documentelor specifice referitoare la primirea, păstrarea, eliberarea, darea în consum/folosinţă a bunurilor din magazia instituţiei (note de recepţie şi constatare diferenţe, fişe de magazie, bonuri de consum, bonuri de mişcare etc.);

t) asigură identificarea şi codificarea cu etichete cod bare a bunurilor de natura obiectelor de inventar şi a mijloacelor fixe din patrimoniul Agenţiei;

u) asigură depozitarea şi păstrarea în condiţii corespunzătoare a bunurilor din magazie.

Art. 96. - Serviciul administrativ este compartimentul de specialitate al Agenţiei care îndeplineşte atribuţii privind administrarea sediului administrativ şi a parcului auto, concretizate astfel:

a) urmăreşte derularea contractelor de utilităţi, respectiv alimentarea cu energie electrică, apă rece, căldură etc.;

b) urmăreşte derularea contractelor de prestări de servicii cu caracter administrativ, de întreţinere, revizii şi reparaţii;

c) întocmeşte referate de necesitate pentru bunurile, lucrările şi serviciile necesare activităţii administrative;

d) participă la efectuarea inventarierii bunurilor din patrimoniul Agenţiei şi face propuneri pentru declasarea şi casarea bunurilor uzate fizic sau moral;

e) furnizează datele necesare pentru elaborarea programului anual al achiziţiilor publice, pe baza necesităţilor identificate la nivelul propriu;

f) ţine evidenţa parcului auto al Agenţiei, asigură întreţinerea, exploatarea şi repararea acestuia, precum şi aplicarea prevederilor legale în vigoare care reglementează activitatea de transporturi auto;

g) normează consumul de carburanţi pentru fiecare autoturism din parcul auto, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

h) urmăreşte încadrarea în normele de consum prevăzute de lege şi răspunde de transmiterea la termen a situaţiilor lunare privind consumurile de carburanţi la Serviciul financiar şi contabilitate, în vederea înregistrării în contabilitate;

i) face propuneri de disponibilizare, casare şi valorificare a autoturismelor din parcul auto al Agenţiei;

j) întocmeşte, verifică şi avizează foile de parcurs şi foile de activitate zilnică;

k) asigură încheierea poliţelor de asigurare, obligatorii şi CASCO, pentru toate autoturismele din parcul auto, precum şi respectarea clauzelor din contractele de asigurări;

l) asigură efectuarea procedurilor de înmatriculare/radiere, disponibilizare, casare a autoturismelor;

m) asigură menţinerea stării de curăţenie a sediului administrativ, prin respectarea normelor igienico-sanitare;

n) asigură elaborarea şi actualizarea planului de intervenţie în vederea prevenirii şi stingerii incendiilor pentru toate zonele de lucru din cadrul sediului Agenţiei;

o) controlează şi urmăreşte modul în care se aplică şi se respectă, de către toţi angajaţii Agenţiei, reglementările Legii nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, cu modificările şi completările ulterioare, prevederile Ordinului ministrului administraţiei şi internelor nr. 712/2005 pentru aprobarea Dispoziţiilor generate privind instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 18 lit. d) din Dispoziţiile generale de apărare împotriva incendiilor la spaţii şi construcţii pentru birouri, aprobate prin Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 262/2010 şi ale Ordinului ministrului administraţiei şi internelor nr. 163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de apărare împotriva incendiilor, şi ale Legii nr. 481/2004 privind protecţia civilă, republicată, cu modificările ulterioare;

p) asigură şi coordonează instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă, participă la elaborarea documentelor şi aplicarea concepţiei de apărare împotriva incendiilor;

q) colaborează cu reprezentanţii autorităţilor publice centrale şi locale cu atribuţii pentru apărarea împotriva incendiilor, situaţiilor de urgenţă, apărare civilă;

r) asigură elaborarea documentaţiilor necesare pentru obţinerea avizelor, acordurilor şi autorizaţiilor de: construire/extindere, toaletare şi defrişare arbori, ISU etc.;

s) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de către conducerea Agenţiei şi de către directorul general D.G.E.

 

SECŢIUNEA a 8-a

Serviciul resurse umane

 

Art. 97. - (1) Organizarea şi funcţionarea Serviciului resurse umane (denumit în continuare S.R.U.) sunt prevăzute în prezentul regulament. Activitatea S.R.U. este coordonată de secretarul general al Agenţiei.

(2) Regulamentul se aplică tuturor activităţilor desfăşurate la nivelul S.R.U. de către personalul său, fără excepţie.

(3) Regulamentul se completează cu actele normative reglementând organizarea şi funcţionarea Agenţiei, precum şi cu celelalte acte normative în vigoare cu incidenţă asupra activităţii S.R.U. şi a personalului său.

Art. 98. - (1) S.R.U. are următoarea structură organizatorică: Biroul resurse umane şi Compartimentul protecţia muncii.

(2) Conducerea S.R.U. este asigurată de un şef de serviciu şi un şef de birou.

Art. 99. - (1) S.R.U. asigură îndeplinirea atribuţiilor specifice Agenţiei în domeniul resurselor umane, formării, pregătirii profesionale, organizării şi gestiunii de personal pentru personalul Agenţiei, precum şi al securităţii şi sănătăţii în muncă.

(2) S.R.U. are următoarele atribuţii:

a) aplică strategia Agenţiei referitoare la gestionarea resurselor umane, la pregătirea profesională şi la dezvoltarea carierei personalului său;

b) asigură aplicarea legislaţiei în domeniul resurselor umane privind recrutarea, angajarea, evaluarea, avansarea, promovarea, mobilitatea, sancţionarea, încetarea raporturilor de muncă/serviciu ale personalului din cadrul Agenţiei;

c) împreună cu D.E. fundamentează cheltuielile de personal, în vederea elaborării proiectului bugetului de stat şi al bugetului rectificat;

d) întocmeşte, verifică şi propune spre aprobare conducerii Agenţiei statele de funcţii/personal, în conformitate cu structura organizatorică aprobată, în limita prevederilor bugetare, actualizează statele de funcţii/personal în conformitate cu dispoziţiile legale;

e) asigură elaborarea lucrărilor de evidenţă şi mişcare a personalului din cadrul Agenţiei;

f) asigură întocmirea şi transmiterea situaţiilor statistice din domeniul de competenţă, potrivit actelor normative în vigoare;

g) colaborează în domeniul gestionării funcţiilor publice şi funcţionarilor publici cu Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici;

h) asigură elaborarea planului de ocupare a funcţiilor publice şi transmiterea acestuia Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici;

i) monitorizează aplicarea prevederilor Legii nr. 7/2004 privind Codul de conduită a funcţionarilor publici, republicată, şi implementarea procedurilor disciplinare în cadrul Agenţiei şi transmite rapoarte trimestriale Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici;

j) implementează prevederile referitoare la declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese ale personalului Agenţiei care are obligaţia depunerii acestora, potrivit legii;

k) asigură aplicarea prevederilor legale referitoare la dosarele profesionale ale funcţionarilor publici şi la dosarele personale ale personalului contractual din cadrul Agenţiei;

l) asigură, în colaborare cu structurile din cadrul Agenţiei, întocmirea şi modificarea, după caz, a regulamentului de organizare şi funcţionare şi a regulamentului intern şi le înaintează spre aprobare conducerii Agenţiei;

m) monitorizează întocmirea şi actualizarea de către conducătorii de compartimente a fişelor de post, acordă asistenţă de specialitate în legătură cu activitatea de întocmire a fişelor de post şi asigură gestionarea lor conform prevederilor legale;

n) gestionează procesul de realizare a evaluării şi întocmirea rapoartelor/fişelor de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici şi ale personalului contractual;

o) asigură elaborarea planului anual de perfecţionare profesională a personalului Agenţiei şi stabileşte măsuri privind perfecţionarea profesională a funcţionarilor publici şi a personalului contractual din cadrul instituţiei;

р) coordonează, organizează şi controlează activităţile desfăşurate în cadrul Compartimentului protecţia muncii, asigurând respectarea legislaţiei în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă în cadrul Agenţiei.

Art. 100. - (1) Biroul resurse umane este structura de specialitate a Agenţiei care îndeplineşte atribuţii, sarcini şi responsabilităţi în domeniul resurselor umane, formării, pregătirii profesionale, organizării şi gestiunii personalului Agenţiei, astfel cum sunt prevăzute în prezentul regulament.

(2) Biroul resurse umane are următoarele atribuţii:

a) fundamentează cheltuielile de personal în vederea elaborării proiectului bugetului de stat şi al bugetului rectificat;

b) elaborează, în condiţiile legii, proiectul statului de funcţii;

с) răspunde de întocmirea şi actualizarea lunară a statului de personal;

d) analizează, elaborează şi fundamentează lucrări privind repartizarea, în condiţiile legii, a numărului de posturi aprobate - funcţii publice generale, funcţii publice cu statut special şi funcţii contractuale, pe compartimente, structuri organizatorice, clase, categorii şi grade profesionale;

e) solicită avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici pentru stabilirea funcţiilor publice;

f) transmite Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, în condiţiile legii, modificările intervenite în situaţia funcţionarilor publici, în vederea actualizării informaţiilor existente în baza de date;

g) întocmeşte, completează şi păstrează dosarele profesionale ale funcţionarilor publici şi dosarele personale ale angajaţilor cu contract de muncă;

h) elaborează, gestionează şi actualizează baza proprie privind evidenţa funcţionarilor publici şi a personalului contractual din cadrul Agenţiei, în vederea calculării vechimii în Specialitate şi a vechimii în muncă la încadrare, urmăreşte tranşele de vechime în muncă pentru avansarea în gradaţia superioară, calculează vechimea în grad, în vederea gestionării şi dezvoltării carierei funcţionarilor publici şi personalului contractual, precum şi evoluţia tuturor modificărilor intervenite;

i) întocmeşte contractele individuale de muncă/actele adiţionale pentru personalul contractual al Agenţiei;

j) transmite on-line, prin intermediul portalului inspecţiei Muncii, Registrul general de evidenţă a salariaţilor (REVISAL);

k) aplică reglementările legale şi întocmeşte lucrările necesare privind acordarea drepturilor salariale şi a altor drepturi de personal de care beneficiază personalul Agenţiei;

l) întocmeşte, în condiţiile legii, lucrările necesare pentru acordarea drepturilor salariale şi a altor drepturi de personal (spor de vechime, spor pentru complexitatea muncii, alte sporuri) pentru personalul Agenţiei, pe care le supune spre aprobare sau spre informare conducerii S.R.U.;

m) asigură organizarea şi derularea procedurilor legale privind recrutarea prin concurs sau prin alte modalităţi prevăzute de lege (transfer, redistribuire), în vederea ocupării funcţiilor publice sau a posturilor contractuale din cadrul Agenţiei;

n) elaborează, după caz, documentaţia necesară pentru numirea în funcţii publice sau angajarea pe funcţii contractuale, stabilirea drepturilor salariale, modificarea, suspendarea, încetarea raportului de serviciu ori a contractului individual de muncă, promovarea în funcţii, numirea îndrumătorilor, sancţionarea sau orice alte acte administrative din domeniul gestiunii resurselor umane;

o) solicită avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici pentru exercitarea cu caracter temporar a funcţiilor publice de conducere vacante din cadrul Agenţiei, conform prevederilor legale;

p) asigură aplicarea dispoziţiilor legale referitoare la sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale de stat, întocmind documentaţia necesară pensionării pentru angajaţii Agenţiei;

q) transmite Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici planul anual de perfecţionare profesională a funcţionarilor publici;

r) monitorizează aplicarea măsurilor privind formarea profesională a funcţionarilor publici din cadrul Agenţiei;

s) asigură, împreună cu celelalte structuri din cadrul Agenţiei, condiţiile necesare pentru participarea angajaţilor la acţiuni de instruire şi perfecţionare profesională, în limitele stabilite de către conducerea Agenţiei;

t) monitorizează întocmirea şi actualizarea de către conducătorii de compartimente a fişelor de post, acordă asistenţă de specialitate în legătură cu activitatea de întocmire a fişelor de post şi asigură gestionarea lor, conform prevederilor legale;

u) gestionează procesul de realizare a evaluării şi întocmirea rapoartelor/fişelor de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici şi ale personalului contractual;

v) monitorizează aplicarea prevederilor Legii nr. 7/2004, republicată, şi implementarea procedurilor disciplinare în cadrul Agenţiei şi transmite rapoarte trimestriale Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici;

w) asigură implementarea prevederilor legale privind declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese ale personalului Agenţiei;

x) asigură planificarea şi efectuarea concediilor de odihnă pe anul în curs, în mod eşalonat, pe baza propunerilor compartimentelor de specialitate;

y) centralizează situaţia concediilor de odihnă, situaţia orelor suplimentare, a concediilor fără plată aprobate, a concediilor de boală şi altor aspecte care privesc timpul de muncă şi de odihnă;

z) verifică, centralizează şi transmite D E pontajele primite de la structurile Agenţiei;

aa) întocmeşte regulamentul de organizare şi funcţionare al Agenţiei, în colaborare cu compartimentele de specialitate, şi asigură transmiterea acestuia în vederea aprobării şi publicării, conform legii;

bb) întocmeşte regulamentul intern al Agenţiei, în colaborare cu compartimentele de specialitate, şi îl înaintează spre aprobare conducerii Agenţiei;

cc) asigură constituirea şi funcţionarea comisiei de disciplină şi a comisiei paritare, în condiţiile legii;

dd) susţine activitatea comisiei de disciplină şi a comisiei paritare în soluţionarea cazurilor şi pune la dispoziţia preşedinţilor celor două comisii toate documentele solicitate;

ee) eliberează, în condiţiile legii, documente pentru salariaţii Agenţiei, eliberează şi vizează legitimaţii de serviciu pentru angajaţii Agenţiei şi urmăreşte recuperarea acestora la încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu;

ff) elaborează şi redactează răspunsuri privind cererile, reclamaţiile, sesizările şi contestaţiile adresate Agenţiei în domeniul resurselor umane, potrivit prevederilor legale în vigoare;

gg) asigură păstrarea documentelor din domeniul de activitate, în vederea predării spre arhivare, conform nomenclatorului arhivistic aprobat şi actelor normative în vigoare;

hh) îndeplineşte şi alte activităţi specifice aflate în legătură directă cu atribuţiile de serviciu, rezultate din acte normative sau încredinţate de conducerea Agenţiei;

ii) păstrează confidenţialitatea asupra datelor şi informaţiilor deţinute.

Art. 101. - Compartimentul protecţia muncii asigură din punct de vedere logistic desfăşurarea în condiţii de normalitate a activităţii Agenţiei prin servicii interne în domeniul de competenţă (securitatea şi sănătatea în muncă).

Art. 102. - Compartimentul protecţia muncii ars următoarele atribuţii:

a) urmăreşte modul în care se aplică reglementările legislative în vigoare privind protecţia muncii de către toţi angajaţii;

b) acordă consultanţă compartimentelor din cadrul instituţiei cu privire la reglementările legislative în vigoare şi normele privitoare la protecţia muncii;

c) asigură instruirea şi informarea personalului în probleme de protecţie a muncii prin cele 3 forme de instructaj (introductiv general, la locul de muncă şi periodic);

d) ţine şi completează fişele de instructaj individual;

e) identifică factorii de risc de accidente şi îmbolnăviri profesionale, stabileşte nivelul de risc pentru fiecare loc de muncă din instituţie;

f) cercetează, înregistrează, declară şi ţine evidenţa accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale;

g) elaborează instrucţiuni de securitate a muncii proprii instituţiei;

h) elaborează lista cu dotarea cu echipamente de protecţie şi de lucru a salariaţilor;

i) elaborează şi actualizează Planul de prevenire şi protecţie;

j) elaborează instrucţiuni proprii pentru completarea şi/sau aplicarea reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă, ţinând seama de particularităţile activităţilor şi ale structurii, precum şi ale locurilor de muncă/posturilor de lucru;

k) propune atribuţiile şi răspunderile în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă ce le revin angajaţilor, corespunzător funcţiilor exercitate, care se consemnează în fişa postului, cu aprobarea preşedintelui;

l) verifică cunoaşterea şi aplicarea de către toţi angajaţii a măsurilor prevăzute în Planul de prevenire şi protecţie, precum şi a atribuţiilor şi responsabilităţilor ce le revin în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, stabilite prin fişa postului;

m) întocmeşte un necesar de documentaţii cu caracter tehnic de informare şi instruire a lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă;

n) elaborează tematici pentru toate fazele de instruire, stabileşte periodicitatea adecvată pentru fiecare loc de muncă, asigură informarea şi instruirea lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi verifică cunoaşterea şi aplicarea de către lucrători a informaţiilor primite;

o) elaborează programul de instruire-testare la nivelul fiecărei structuri;

p) stabileşte zonele care necesită semnalizare de securitate şi sănătate în muncă, tipul de semnalizare necesar şi amplasarea acestuia conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 971/2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau sănătate la locul de muncă, cu modificările şi completările ulterioare;

q) elaborează o evidenţă a posturilor de lucru care necesită examene medicale suplimentare;

r) elaborează o evidenţă a posturilor de lucru care, la recomandarea medicului de medicina muncii, necesită testarea aptitudinilor şi/sau control psihologic periodic;

s) informează în scris conducerea Agenţiei asupra deficienţelor constatate în timpul controalelor efectuate la locul de muncă, pentru care propune măsuri de prevenire şi protecţie;

t) identifică echipamentele individuale de protecţie necesare pentru posturile de lucru din instituţie şi întocmeşte necesarul de dotare a lucrătorilor cu echipament individual de protecţie, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.048/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă;

u) participă la cercetarea accidentelor de muncă conform competenţelor;

v) întocmeşte evidenţa evenimentelor;

w) elaborează rapoartele privind accidentele de muncă suferite de angajaţii Agenţiei;

x) urmăreşte realizarea măsurilor dispuse de către inspectorii de muncă cu prilejul vizitelor de control şi al cercetării evenimentelor;

y) întocmeşte un necesar de mijloace materiale pentru desfăşurarea acestor activităţi;

z) îndeplineşte şi alte activităţi specifice asigurării securităţii şi sănătăţii în muncă a lucrătorilor, rezultate din acte normative sau încredinţate de conducerea Agenţiei.

 

CAPITOLUL VI

Dispoziţii finale

 

Art. 103. - Toate structurile şi întregul personal din cadrul Agenţiei au obligaţia:

a) să asigure realizarea la timp şi de calitate a tuturor sarcinilor stabilite de conducerea Agenţiei;

b) să manifeste fermitate în aplicarea legilor şi solicitudine faţă de organele centrale sau locale cu care colaborează ori care cer sprijin în rezolvarea unor probleme din domeniile de activitate ale Agenţiei;

c) să manifeste solicitudine faţă de toţi cetăţenii care se adresează Agenţiei prin audienţe, cereri, sesizări sau reclamaţii, în vederea rezolvării acestora potrivit dispoziţiilor legale în vigoare;

d) să nu divulge datele sau informaţiile la care au avut acces decât în condiţiile legii. Această obligaţie se menţine timp de 5 ani după încetarea activităţii, sub sancţiunea legii penale.

Art. 104. - Atribuţiile stabilite prin prezentul regulament se detaliază pentru fiecare post din structura organizatorică prin fişa postului.

Art. 105. - Prevederile prezentului regulament se completează cu orice alte dispoziţii legale care privesc organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Agenţiei.

Art. 106. - Conducătorii compartimentelor din cadrul Agenţiei sunt obligaţi să asigure cunoaşterea şi însuşirea de către întregul personal din subordine a prezentului regulament.

Art. 107. - Nerespectarea prevederilor prezentului regulament antrenează răspunderea disciplinară prevăzută de Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sau, după caz, de Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

 

ANEXĂ

la regulament

 

Număr de posturi = 200, inclusiv demnitarii

 

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A AGENŢIEI NAŢIONALE DE INTEGRITATE

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

PREŞEDINTE

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CABINET PREŞEDINTE

 

 

 

 

 

Compartimentul audit public intern

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Compartimentul I.T.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Serviciul de tehnologia informaţiei

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Compartimentul informaţii clasificate

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

VICEPRESEDINTE

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

SECRETAR GENERAL

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Registratura generală şi arhivă

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

INSPECTIA DE INTEGRITATE*)

 

 

 

 

 

DITECŢIA GENERALĂ JURIDICĂ, RELAŢII PUBLICE ŞI COMUNICARE

 

DITECŢIA GENERALĂ ECONOMICĂ

 

SERVICIUL RESURSE UMANE

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

INSPECTIA DE INTEGRITATE**)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Serviciul inspecţie de integritate 1

 

Serviciul inspecţie de integritate 2

 

Serviciul inspecţie de integritate 3

 

Serviciul inspecţie de integritate 3

 

Serviciul inspecţie de integritate 5

 

Serviciul analiză şi prevenţie

 

Serviciul avizare şi legislaţie

 

Serviciul contencios

 

Direcţia comunicare, relaţii publice şi strategice

 

Serviciul financiar si contabilitate

 

Biroul achiziţii publice, investiţii şi gestionarea patrimoniului

 

Serviciul administrativ

 

Biroul resurse umane

 

Compartimentul protecţia muncii

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Compartimentul contabilitate

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

*) Funcţionează la nivel de direcţie generală.

**) Funcţionează la nivel de direcţie.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.