MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 439/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 439         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Luni, 13 iunie 2016

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 211 din 12 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

 

Decizia nr. 213 din 12 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (3) şi (6) şi ale art. 11 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa. ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

711/276. - Ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate pentru modificarea Ordinului ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1.605/875/2014 privind aprobarea modului de calcul, a listei denumirilor comerciale şi a preţurilor de decontare ale medicamentelor care se acordă bolnavilor în cadrul programelor naţionale de sănătate şi a metodologiei de calcul al acestora

 

823. - Ordin al ministrului finanţelor publice pentru modificarea Instrucţiunilor privind deschiderea şi funcţionarea conturilor pentru gestionarea asistenţei financiare nerambursabile şi a fondurilor de la bugetul de stat, în cadrul obiectivului convergenţă, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2.561/2011

 

REPUBLICĂRI

 

Legea nr. 5/2014 privind unele măsuri pentru facilitarea schimbului transfrontalier de informaţii referitoare la încălcările normelor de circulaţie care afectează siguranţa rutieră şi pentru facilitarea executării sancţiunilor aplicate acestor încălcări

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 211

din 12 aprilie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Bianca Drăghici - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Societatea „Sonimpex Topoloveni” - S.R.L., cu sediul în Bucureşti, în Dosarul nr. 32.123/3/2014/a1 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 975D/2015.

2. La apelul nominal răspunde avocat Alexandru Georgescu, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar, pentru autoarea excepţiei de neconstituţionalitate. Lipseşte cealaltă parte, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă Cuvântul reprezentantului autorului excepţiei, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, susţine, în esenţă, că dispoziţia normativă conţinută în art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 limitează în mod arbitrar dreptul persoanelor juridice de a solicita şi obţine plata daunelor morale pentru remedierea atingerilor ce au fost aduse drepturilor lor nepatrimoniale. Ca atare, apreciază că persoanele juridice sunt în aceeaşi situaţie cu persoanele fizice, au interese similare, însă dispoziţiile de lege supuse controlului de constituţionalitate instituie un tratament juridic diferit, sub forma unui privilegiu în favoarea persoanelor fizice, cu privire la stabilirea taxei judiciare de timbru în cauze având acelaşi obiect, respectiv repararea prejudiciului rezultat din încălcarea drepturilor nepatrimoniale. Depune concluzii scrise.

4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece dispoziţiile legale criticate nu contravin prevederilor constituţionale Invocate, menţionând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, respectiv Decizia nr. 717 din 9 decembrie 2014

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

5. Prin încheierea din cameră de consiliu din 5 mai 2015, pronunţată în Dosarul nr. 32.123/3/2014/a1, Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 din Ordonanţa de urgenţă â Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepţia a fost ridicată de reclamanta Societatea „Sonimpex Topoloveni” - S.R.L., cu sediul în Bucureşti, cu ocazia soluţionării unei cereri de reexaminare a taxei judiciare de timbru, formulată într-o cauză având ca obiect acţiune în concurenţă neloială.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia arată, în esenţă, că deşi există, la nivel de lege organică, egalitate în drepturi între persoanele fizice şi juridice, în ceea ce priveşte apărarea drepturilor nepatrimoniale şi repararea prejudiciului rezultat din încălcarea acestora, dispoziţiile art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 stabilesc un tratament juridic diferit cu privire la stabilirea taxei judiciare de timbru. De asemenea, autoarea apreciază că, în condiţiile în care persoanei juridice îi este permis să ceară daune morale, rezultă că legislaţia trebuie să prevadă, cu claritate şi în mod predictibil, care este tratamentul juridic în ceea ce priveşte accesul acesteia la justiţie. Or, în aplicarea dispoziţiilor legale criticate, pe de o parte, acţiunea pentru daune morale formulată de o persoană fizică va comporta o taxă fixă de 100 lei, iar, pe de altă parte, aceeaşi cerere va fi taxată cu o taxă variabilă, calculată conform art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, în cazul în care este introdusă pe roiul instanţelor de o persoană juridică. Ca atare, nu se poate reţine nicio raţiune obiectivă şi rezonabilă, în sensul soluţiei legislative analizate (diferenţierea persoană fizică - persoană juridică), ceea ce echivalează cu instituirea unui tratament juridic diferit sub forma unui privilegiu în favoarea persoanelor fizice. În consecinţă, apreciază că se conferă dreptului persoanelor fizice la repararea prejudiciului nepatrimonial o poziţie distinctă, diferenţiată şi mai avantajoasă faţă de cel al persoanelor juridice titulare ale aceloraşi drepturi, în continuare, autoarea excepţiei susţine că, în egală măsură, tratamentul diferenţiat, cu privire la modul de caicul al taxei judiciare de timbru, reprezintă o restrângere a dreptului persoanei juridice de acces la instanţă, întrucât în sarcina acesteia se va stabili o taxă de timbru mai mare. Or, o astfel de restrângere nu este permisă, în condiţiile în care nu este determinată de unul dintre motivele prevăzute limitativ de art. 53 alin. (1) din Constituţie.

7. În final, precizează că art. 148 din Constituţie stabileşte aplicarea cu prioritate a tratatelor internaţionale privind drepturile omului la care România este parte. Astfel, odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene a căpătat caracter juridic obligatoriu, iar la art. 20 prevede că toate persoanele sunt egale în faţa legii.

8. Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată. În acest sens, arată că norma legală criticată are în vedere onoarea, reputaţia şi demnitatea, care sunt atribute ale persoanei fizice, astfel că nu se poate vorbi că face diferenţă între persoanele fizice şi cele juridice pentru a se putea reţine încălcarea art. 16 şi art. 124 din Constituţie. Cu privire la art. 21 din Legea fundamentală, menţionează că plata taxelor şi a impozitelor reprezintă o obligaţie constituţională a cetăţenilor, iar echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor stabilite de instanţa de judecată prin hotărârea pe care o pronunţă în cauză, plata acestora revenind părţii care cade în pretenţii, totodată, arată că nu se poate reţine nici pretinsa încălcare a art. 53 din Constituţie, atâta vreme cât nu există nicio restrângere a vreunui drept pentru a se putea analiza situaţiile de excepţie prevăzute de acest articol.

9. Potrivit prevederilor ârt. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

10. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 este neîntemeiată. În acest sens, arată, în esenţă, că plata taxei judiciare de timbru nu reprezintă o ingerinţă în dreptul de acces liber la justiţie şi nu se poate susţine existenţa unei discriminări, normele legale criticate aplicându-se nediferenţiat tuturor persoanelor aflate în aceeaşi situaţie juridică, fără privilegii şi fără discriminări.

11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile reprezentantului autorului excepţiei de neconstituţionalitate şi concluzii scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările şi completările ulterioare, având următorul conţinut: „Acţiunile privind stabilirea şi acordarea de despăgubiri pentru daunele morale aduse onoarei, demnităţii sau reputaţiei unei persoane fizice se taxează cu 100 lei.”

14. Autoarea excepţiei de neconstituţionalitate susţine că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art.l6 alin. (1), care prevede că „Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări”, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 care consacră accesul liber la justiţie, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi art. 124 alin. (2) potrivit căruia justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi, precum şi art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, care consacră dreptul la un proces echitabil.

15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate. Curtea observă că instanţa învestită cu soluţionarea cauzei, respectiv Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă, faţă de obiectul cererii de chemare în judecată - acţiune în concurenţă neloială - a pus în vedere autoarei excepţiei să completeze taxa judiciară de timbru pentru primul petit (încetarea imediată a tuturor practicilor comerciale incorecte), conform art. 13 lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, iar pentru cel de-al doilea petit (plata despăgubirilor în vederea reparării integrale a prejudiciului moral şi de imagine), potrivit art. 3 alin. (1) lit. f) coroborat cu art. 13 lit. c) din acelaşi act normativ, sub sancţiunea anulării cererii ca insuficient timbrată.

16. Curtea reţine că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 prevede, la art. 3 alin. (1) lit. f) şi art. 13 lit. c), că „acţiunile şi cererile evaluabile în bani, introduse la instanţele judecătoreşti, se taxează astfel: [...] f) peste 250.000 lei - 6.105lei +1% pentru ce depăşeşte 250.000 lei, iar „acţiunile formulate în domeniul dreptului de proprietate intelectuală se taxează după cum urmează: [...] c) cererile neevaluabile în bani privitoare la drepturile conferite de marcă, desene şi modele industriale - 300 lei”.

17. Curtea observă că, potrivit art. 7 alin. (1) din Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 30 ianuarie 1991, cu modificările şi completările ulterioare, orice persoană care are un interes legitim se poate adresa direct instanţelor de judecată competente pentru încetarea şi interzicerea practicilor de concurenţă neloială, pentru acoperirea prejudiciilor patrimoniale şi morale suferite ca urmare a unei practici de concurenţă neloială, fără a fi necesară parcurgerea vreunei formalităţi în faţa Consiliului Concurenţei. Acţiunile izvorând dintr-o practică de concurenţă neloială sunt de competenţa tribunalului locului săvârşirii faptei sau în a cărui rază teritorială se găseşte sediul pârâtului; în lipsa unui sediu este competent tribunalul domiciliului pârâtului, potrivit alin. (2) al art. 7 din acelaşi act normativ.

18. Curtea reţine că dispoziţia legală supusă controlului de constituţionalitate reprezintă o normă cu caracter special, derogatorie de la norma generală cuprinsă în art. 3 din aceeaşi ordonanţă de urgenţă, care consacră regula stabilirii taxei judiciare de timbru, prin calcul procentual asupra cuantumului pretenţiilor din acţiunile şi cererile evaluabile în bani. Ca atare, Curtea constată că art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 nu supune taxei judiciare de timbru speciale de 100 lei orice pretenţii legate de daunele morale, ci doar pe acelea prin care se invocă atingeri aduse onoarei, demnităţii sau reputaţiei unei persoane fizice.

19. Prin urmare, având în vedere reglementările criticate raportate la obiectul cauzei - acţiune în concurenţă neloială - în cadrul căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că acestea nu au legătură cu soluţionarea cauzei în sensul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. În aceste condiţii, Curtea urmează a respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, care, nerespectând condiţiile prevăzute de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, este inadmisibilă.

20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. 1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Societatea „Sonimpex Topoloveni” - S.R.L., cu sediul în Bucureşti, în Dosarul nr. 32.123/3/2014/a1 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 12 aprilie 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Bianca Drăghici

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 213

din 12 aprilie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (3) şi (6) şi ale art. 11 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Bianca Drăghici - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (3) şi (6) şi ale art. 11 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. Excepţia a fost ridicată de Dumitru Groza, Ioan Groza şi Marioara Marina, în Dosarul nr. 5,601/299/2015 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.026D/2015.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că, la dosar, partea Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a formulat un punct de vedere, prin care apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, respectiv Decizia nr. 855 din 10 decembrie 2015 şi Decizia nr. 14 din 19 ianuarie 2016.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

5. Prin încheierea din 23 aprilie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 5.601/299/2015, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (3) şi (6) şi art. 11 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. Excepţia a fost ridicată de Dumitru Groza, Ioan Groza şi Marioara Marina, într-o cauză având ca obiect contestaţie la executare şi suspendarea executării.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că eşalonarea plăţii sumelor de bani acordate cu titlu de despăgubiri pe o perioadă de 5 ani şi modalitatea de plată stabilită, prin condiţionarea plăţii acestor sume de emiterea unor titluri de plată de către Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, reprezintă o încălcare a dreptului de proprietate şi a dreptului la un proces echitabil.

7. Cu privire la critica de neconstituţionalitate a art. 11 alin. (3) din Legea nr. 164/2014, apreciază că faza de executare silită este parte integrantă a procesului, în sensul art. 6 din Convenţie, iar suspendarea acestei proceduri încalcă dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil. De asemenea, susţin că suspendarea procedurii de executare silită pentru o perioadă de 5 ani depăşeşte un termen rezonabil şi creează o situaţie de incertitudine juridică.

8. În final, consideră că suspendarea executării silite, demarată înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 164/2014, reprezintă un tratament discriminatoriu faţă de alţi cetăţeni care au titluri executorii împotriva instituţiilor statului, pe care le pot pune în executare, pe calea executării silite.

9. Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată este întemeiată. În acest sens, instanţa arată că o nouă eşalonare sau suspendare a plăţilor, în condiţiile în care anumiţi creditori pot beneficia de titluri executorii emise chiar în urmă cu mai mult de 10 ani, conduce la ruperea justului echilibru care trebuie să existe între interesul individului de a-i fi achitată creanţa stabilită irevocabil şi interesul societăţii de a nu fi afectat într-o mare măsură bugetul de stat.

10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

11. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată. În acest sens, arată că dispoziţiile de lege criticate sunt norme de procedură, de imediată aplicare cu privire la toate cauzele pendinte, care se aplică numai pentru viitor, şi nu retroactiv. Cu privire la critica de neconstituţionalitate a art. 10 din Legea nr. 164/2014, prin raportare la art. 44 din Constituţie, invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale, potrivit căreia, prin mecanismul de actualizare, cu indicele preţurilor de consum, a sumelor ce trebuie plătite de către stat, se asigură executarea integrală a despăgubirii. Cât priveşte critica referitoare la eşalonarea plăţilor, apreciază că măsurile instituite urmăresc un scop legitim - asigurarea stabilităţii economice a ţării - şi păstrează un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi obiectivul avut în vedere, anume plata eşalonată a despăgubirilor în cauză. În plus, susţin că măsurile reglementate au caracter pozitiv. În sensul că Guvernul recunoaşte obligaţia de plată a autorităţii statale şi se obligă la plata despăgubirilor, modalitate de executare impusă de situaţia de excepţie pe care o reprezintă, pe de o parte, proporţia deosebit de semnificativă a creanţelor astfel acumulate împotriva statului şi, pe de altă parte, stabilitatea economică a statului român în contextul de criză economică naţională şi internaţională. De asemenea, consideră că dispoziţiile de lege supuse controlului nu reprezintă o încălcare a accesului liber la justiţie, deoarece legea prevede posibilitatea persoanei îndreptăţite de a se adresa instanţei judecătoreşti, atât în cazul în care este nemulţumită de soluţia dată, cât şi în cazul în care entitatea învestită de lege nu emite decizia în termenele prevăzute de lege, iar suspendarea executării silite reprezintă efectul legal inerent al plăţii eşalonate, stabilite de legiuitor. Totodată, apreciază că dispoziţiile legale criticate nu instituie un tratament discriminatoriu, normele fiind aplicabile tuturor destinatarilor săi.

12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al părţii, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 10 alin. (3) şi (6) şi ale art. 11 alin, (1) şi (3) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 910 din 15 decembrie 2014. Dispoziţiile de lege criticate au următorul cuprins:

- Art. 10: „(3) Plata sumelor de bani stabilite prin hotărâri judecătoreşti, rămase definitive şi irevocabile sau, în cazul proceselor începute după data de 15 februarie 2013, rămase definitive, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, se efectuează în tranşe anuale egale, eşalonat, pe o perioadă de 5 ani, începând cu data de 1 ianuarie 2015. [...]

(6) Pentru fiecare tranşă anuală, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor emite un titlu de plată. Titlul de plată, în original, se comunică, în cel mult 5 zile de la emitere, Ministerului Finanţelor Publice şi persoanelor îndreptăţite.”;

- Art. 11: „(1) Plata sumelor stabilite prin titlurile de plată se efectuează de către Ministerul Finanţelor Publice, în termen de cel mult 180 de zile de la data emiterii acestora. [...]

(3) Orice procedură de executare silită se suspendă de drept, până la împlinirea termenelor la care devin scadente obligaţiile de plată prevăzute în titlurile de plată emise conform art. 10 alin. (6).”

15. Autorii excepţiei apreciază că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 15 alin. (2), care consacră principiul neretroactivităţii legii civile, art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, art. 44 alin. (1) şi (2) privind dreptul de proprietate privată. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale privind dreptul la un proces echitabil şi art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie.

16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, din perspectiva unor critici asemănătoare, dispoziţiile art. 10 şi art. 11 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 164/2014 au mai constituit obiect al controlului de constituţionalitate, iar prin Decizia nr. 855 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 166 din 4 martie 2016, Decizia nr. 14 din 19 ianuarie 2016 şi Decizia nr. 15 din 19 ianuarie 2016, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 22 martie 2016, a respins ca neîntemeiate excepţiile de neconstituţionalitate.

17. Astfel, prin deciziile precitate, Curtea a statuat că, recunoscând dreptul la despăgubire născut sub imperiul vechii legi, dispoziţiile art. 3 alin. (2) şi art. 10 alin, (1) din Legea nr. 164/2014, care instituie reguli privind plata despăgubirilor, nu încalcă prevederile constituţionale ale art. 15 alin. (2), care consacră principiul neretroactivităţii legii civile, în acord cu jurisprudenţa sa constantă, Curtea a statuat că o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior şi nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situaţii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să refuze supravieţuirea legii vechi şi să reglementeze modul de acţiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare (a se vedea, spre exemplu, deciziile nr. 330 din 27 noiembrie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 28 ianuarie 2002, nr. 458 din 2 decembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 13 ianuarie 2004, sau nr. 294 din 6 iulie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 29 septembrie 2004).

18. Curtea a constatat că ipoteza avută în vedere de dispoziţiile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 164/2014 este aceea a unei obligaţii neexecutate, deci a unei situaţii juridice în curs, faţă de care noua reglementare nu poate fi decât imediat aplicabilă. Totodată, Curtea a observat că prevederile de lege criticate dispun pentru viitor, urmând a fi aplicate de la data intrării în vigoare a Legii nr. 164/2014, respectiv 18 decembrie 2014.

19. Referitor la invocarea prevederilor art. 16 din Constituţie, Curtea a reţinut, în acord cu jurisprudenţa sa, că aplicarea unui regim juridic temporal diferit nu poate crea o stare de discriminare între diverse persoane, în funcţie de actul normativ aplicabil fiecăreia. Faptul că, prin succesiunea unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situaţii apreciate subiectiv, prin prisma propriilor lor interese, ca defavorabile nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituţionalitatea textelor respective (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 44 din 24 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996). Altfel spus, raportat la situaţia de faţă, inegalitatea de tratament juridic invocată prin raportare la acele persoane care au beneficiat de plata despăgubirilor anterior intrării în vigoare a Legii nr. 164/2014 nu reprezintă un viciu de neconstituţionalitate, fiind rezultatul unor regimuri juridice diferite, aplicate succesiv în timp, incidente în virtutea principiului tempus regit actum.

20. În ceea ce priveşte critica eşalonării plăţii despăgubirilor pe o perioadă de 5 ani, în raport de art. 21 alin.(3) şi art. 44 din Constituţie, Curtea a reţinut că mecanismul eşalonării plăţii, ca modalitate de executare, poate fi considerat ca fiind În concordanţă cu considerentele consacrate de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, dacă sunt respectate anumite condiţii: tranşe de efectuare a plăţilor intermediare precis determinate, termen rezonabil de executare integrală, acoperirea eventualei devalorizări a sumei datorate (a se vedea, în acest sens, Decizia Curţii Constituţionale nr. 602 din 1 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 859 din 18 noiembrie 2015).

21. Curtea a constatat că prevederile art. 10 din Legea nr. 164/2014 îndeplinesc aceste condiţii, stabilind o perioadă de 5 ani pentru eşalonarea plăţii, precum şi obligaţia de actualizare a sumelor neplătite cu indicele de creştere a preţurilor de consum. Măsura instituită poate fi considerată, aşadar, de natură a menţine un just echilibru între interesele debitorului - stat şi cele ale creditorului - persoană îndreptăţită la despăgubiri, de vreme ce persoana îndreptăţită nu suportă o sarcină disproporţionată şi excesivă în privinţa dreptului său de a beneficia de despăgubirile acordate prin lege. În plus, astfel cum rezultă din Expunerea de motive la Legea nr. 164/2014, Curtea a observat că evaluările Guvernului privind impactul financiar asupra bugetului se referă la o perioadă de 5 ani de la intrarea în vigoare a acestui act normativ, astfel încât, şi din acest punct de vedere, este justificată instituirea unui termen de 5 ani pentru eşalonarea plăţii despăgubirilor acordate potrivit Legii nr. 290/2003 şi Legii nr. 9/1998.

22. Curtea a constatat că eşalonarea pe o perioadă de 5 ani a plăţii sumelor reprezentând despăgubiri, fiind o măsură de natură a păstra un just echilibru între interesele persoanelor îndreptăţite la despăgubire şi interesul general al colectivităţii, urmăreşte principiile stabilite în jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului, astfel încât nu se poate considera că prin această măsură statul afectează esenţa dreptului de proprietate privată al beneficiarilor de despăgubiri, în temeiul Legii nr. 9/1998 şi al Legii nr. 290/2003. Aceasta cu atât mai mult cu cât statul, prin caracterul său social, valoare constituţională instituită de art. 1 alin. (3) din Legea fundamentală, are obligaţia de a imprima acţiunilor sale cu caracter economic un conţinut just proporţionat, astfel încât să asigure tuturor cetăţenilor săi exercitarea efectivă a tuturor drepturilor şi libertăţilor lor fundamentale.

23. Cu privire la critica de neconstituţionalitate a art. 11 alin. (3) din Legea nr. 164/2014, potrivit căruia orice procedură de executare silită se suspendă de drept, până la împlinirea termenelor la care devin scadente obligaţiile de plată prevăzute în titlurile de plată emise conform art. 10 alin. (6), Curtea, prin Decizia nr. 14 din 19 ianuarie 2016, precitată, a reţinut că această măsură este necesară pentru a se putea realiza scopul avut în vedere de legiuitor, respectiv finalizarea procesului de despăgubire a tuturor cetăţenilor români, siliţi să îşi abandoneze bunurile în teritorii cedate de România prin tratate internaţionale, în contextul în care în prezent sunt declanşate proceduri individuale de executare silită, care, în mod inevitabil, au ca efect blocaje în funcţionarea instituţiilor publice cu atribuţii în materie, şi care duc la soluţionarea selectivă a dosarelor pentru un număr mic de beneficiari. Lipsa de intervenţie în acest sens ar avea ca rezultat imposibilitatea plăţii în ordine cronologică a despăgubirilor şi plata de cheltuieli accesorii drepturilor cuvenite, împovărătoare pentru statul român, în condiţiile în care acesta este preocupat de menţinerea echilibrului bugetar.

24. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Dumitru Groza, Ioan Groza şi de Marioara Marina în Dosarul nr. 5.601/299/2015 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti şi constată că dispoziţiile art. 10 alin. (3) şi (6) şi ale art. 11 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 12 aprilie 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Bianca Drăghici

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

CASA NAŢIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

Nr. 711 din 10 iunie 2016

Nr. 276 din 30 mai 2016

 

ORDIN

pentru modificarea Ordinului ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1.605/875/2014 privind aprobarea modului de calcul, a listei denumirilor comerciale şi a preţurilor de decontare ale medicamentelor care se acordă bolnavilor în cadrul programelor naţionale de sănătate şi a metodologiei de calcul al acestora

 

Văzând Referatul de aprobare nr. VW 541 din 10 iunie 2016 al Ministerului Sănătăţii şi nr. DG 1.072 din 30 mai 2016 al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,

având în vedere art. 58 alin. (4) şi (5), art. 221 alin. (1) lit. k) şi art. 291 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

ţinând cont de Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 17 alin. (5) din Statutul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972/2006, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii şi preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate emit următorul ordin:

Art. I. - Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1.605/875/2014 privind aprobarea modului de calcul, a listei denumirilor comerciale şi a preţurilor de decontare ale medicamentelor care se acordă bolnavilor în cadrul programelor naţionale de sănătate şi a metodologiei de calcul al acestora, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 951 şi 951 bis din 29 decembrie 2014, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La anexa nr. 1, articolul 3 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 3. - În cazul iniţierii sau menţinerii unui tratament cu medicamente imunosupresoare pentru bolnavii beneficiari ai programului naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană, respectiv bolnavii în status posttransplant, precum şi în cazul iniţierii sau menţinerii unui tratament cu medicamentele aferente DCI Asparaginazum pentru bolnavii beneficiari ai programului naţional de oncologie, în condiţiile legii, preţul cu ridicata la care se adaugă TVA, respectiv preţul cu amănuntul maximal cu TVA. calculat pe unitatea terapeutică, devine preţ de decontare.”

2. Anexa nr. 2 se înlocuieşte cu anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare începând cu luna iunie 2016.

 

Ministrul sănătăţii,

p. Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,

Vlad Vasile Voiculescu

Gheorghe-Radu Ţibichi


*) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

 

ORDIN

pentru modificarea Instrucţiunilor privind deschiderea şi funcţionarea conturilor pentru gestionarea asistenţei financiare nerambursabile şi a fondurilor de la bugetul de stat, în cadrul obiectivului convergenţă, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2.561/2011

 

În temeiul prevederilor art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere prevederile:

- Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă, aprobată cu modificări prin Legea nr. 362/2009, cu modificările şi completările ulterioare;

- cap. V din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 218/2012, cu modificările şi completările ulterioare;

- Ordonanţei Guvernului nr. 17/2015 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 316/2015,

ministrul finanţelor publice emite următorul ordin:

Art. I. - Instrucţiunile privind deschiderea şi funcţionarea conturilor pentru gestionarea asistenţei financiare nerambursabile şi a fondurilor de la bugetul de stat, în cadrul Obiectivului convergenţă, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2.561/2011, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 682 din 26 septembrie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. În tot cuprinsul instrucţiunilor, sintagma „contul 23.51.01.85 «Plăţi efectuate în anii precedenţi şi recuperate în anul curent», pentru restituiri din finanţarea bugetară a anilor precedenţi” se înlocuieşte cu sintagma „contul 20A363201 «Sume provenite din finanţarea bugetară a anilor precedenţi»“.

2. În tot cuprinsul instrucţiunilor, sintagma „23.51.01.56 «Autorităţi publice şi acţiuni externe - Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare»“ se înlocuieşte cu sintagma „23A51040056. .. «Autorităţi publice şi acţiuni externe - Cofinanţarea fondurilor primite de la Uniunea Europeană...»“, iar sintagma „23.51.01.56” se înlocuieşte cu sintagma „23A51040056...”.

3. La punctul 2 subpunctul 2.3, literele a) şi b) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„a) 23A51040056... «Autorităţi publice şi acţiuni externe - Cofinanţarea fondurilor primite de la Uniunea Europeană...», deschis la Trezoreria Operativă Centrală pe seama Ministerului Finanţelor Publice.

Cererile pentru deschiderea creditelor bugetare din bugetul Ministerului Finanţelor Publice - Acţiuni generale se fundamentează ţinându-se cont de plăţile şi estimările de plăţi ce urmează a fi efectuate în trimestrul pentru care se solicită deschiderea creditelor, la nivelul prevederilor bugetare aprobate şi repartizate pentru trimestrul respectiv. Transferul din conturile 23A51040056... «Autorităţi publice şi acţiuni externe - Cofinanţarea fondurilor primite de la Uniunea Europeană...» în conturile de disponibil corespunzătoare se face cu cel mult 3 zile lucrătoare înainte de efectuarea plăţilor.

b) 23 ... «Cheltuieli ale bugetului de stat ...», deschis la Activitatea de Trezorerie şi Contabilitate Publică a Municipiului Bucureşti pe seama fiecărui ordonator principal de credite în structura căruia funcţionează autorităţile de management. Din acest cont se transferă fondurile în conturile de disponibil gestionate de Autoritatea de management.

Cererile pentru deschiderea creditelor bugetare din bugetele ordonatorilor principali de credite în structura cărora funcţionează autorităţile de management se fundamentează ţinându-se cont de plăţile ce urmează a fi efectuate în luna pentru care se solicită deschiderea creditelor. Transferul din conturile 23 ... «Cheltuieli ale bugetului de stat...» în conturile de disponibil corespunzătoare se face cu cel mult 3 zile lucrătoare înainte de efectuarea plăţilor.”

4. La punctul 3.4 subpunctul 3.4.1, litera f) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,f) sume transferate de Direcţia generală trezorerie şi datorie publică, la solicitarea Autorităţii de Certificare şi Plată, din contul 65.01.01 «Decontări în contul trezoreriei centrale - operaţiuni proprii» deschis pe numele Ministerului Finanţelor Publice la Trezoreria Operativă Centrală;”.

5. La punctul 3.4 subpunctul 3.4.2, litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,c) sume transferate de Autoritatea de Certificare şi Plată în contul 65.01.01 «Decontări în contul trezoreriei centrale - operaţiuni proprii» deschis pe numele Ministerului Finanţelor Publice la Trezoreria Operativă Centrală;”.

6. La punctul 4.4, literele a) şi b) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„a) Deschiderea de credite din bugetul de stat, respectiv bugetul Ministerului Finanţelor Publice - Acţiuni generale, poziţiile globale distincte «Cofinanţarea asistenţei financiare nerambursabile postaderare de la Comunitatea Europeană» şi «Transferuri din bugetul de stat către ONG-uri, societăţi comerciale, instituţii publice finanţate parţial sau integral din venituri proprii şi alţi beneficiari de drept public sau privat necesare susţinerii derulării proiectelor finanţate din FEN postaderare, din sumele încasate în cadrul mecanismului top-up», în vederea alimentării de la bugetul de stat a conturilor de cofinanţare a programelor operaţionale din domeniul transporturilor 54.01.02.06 [operaţiune prevăzută la pct. 3.3.1 lit. a)], a contului 54.01.04.06, de cheltuieli neeligibile [operaţiune prevăzută la pct. 3.6.1 lit. a)] şi a contului 54.01.03.00 de prefinanţare a programelor operaţionale de la bugetul de stat şi de continuare a finanţării în cazul indisponibilităţii temporare a fondurilor de la Comunitatea Europeană [operaţiune prevăzută la pct. 3.4.1 lit. a)];

b) Deschiderea de credite din bugetul de stat titlul «Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare», articolul «Sume aferente diferenţei de dobândă la disponibilităţile aferente programelor operaţionale finanţate prin fonduri structurale, cod 56.41» în vederea alimentării contului 54.01.01.00 cu sume de la bugetul de stat în scopul reîntregirii disponibilităţilor din conturile deschise la Banca Naţională a României, gestionate de Autoritatea de Certificare şi Plată, afectate de sumele reprezentând dobânda netă negativă determinată ca diferenţă între dobânda pozitivă şi negativă, bonificată de Banca Naţională a României.”

7. La punctul 4.4, subpunctul 4.4.1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„4.4.1. Pentru efectuarea operaţiunilor pentru deschiderea de credite bugetare, prevăzute la punctul 4.4 literele a) şi b), se procedează în felul următor:

(1) în vederea finanţării necesarului de plată al autorităţilor de management, Autoritatea de Certificare şi Plată întocmeşte cererea pentru deschiderea de credite bugetare de la capitolul 51.01 «Autorităţi publice şi acţiuni externe», titlul 56 «Proiecte cu finanţare din fonduri externe ne rambursabile (FEN) postaderare», cu detaliere pe celelalte subdiviziuni corespunzătoare ale clasificaţiei bugetare, însoţită de dispoziţia bugetară privind repartizarea creditelor bugetare, nota de fundamentare şi nota justificativă, la nivelul prevederilor bugetare aprobate şi repartizate pentru trimestrul respectiv. Documentele menţionate se transmit controlului financiar preventiv propriu. După aplicarea vizei de control financiar preventiv propriu asupra cererii pentru deschiderea de credite bugetare., dispoziţiei bugetare privind repartizarea creditelor bugetare şi notei justificative, acestea se prezintă spre aprobare ordonatorului principal de credite.

(2) în vederea reîntregirii disponibilităţilor afectate de dobânda netă negativă bonificată de Banca Naţională a României şi a estimărilor Autorităţii de Certificare şi Plată de calcul al dobânzii BNR pentru perioada următoare (trimestru), Autoritatea de Certificare şi Plată întocmeşte cererea pentru deschiderea de credite bugetare de la capitolul 51.01 «Autorităţi publice şi acţiuni externe», titlul 56 «Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare», cu detaliere pe celelalte subdiviziuni corespunzătoare ale clasificaţiei bugetare, însoţită de dispoziţia bugetară privind repartizarea creditelor bugetare, nota de fundamentare şi nota justificativă, la nivelul prevederilor bugetare aprobate şi repartizate pentru trimestrul respectiv. Documentele menţionate se transmit controlului financiar preventiv propriu. După aplicarea vizei de control financiar preventiv propriu asupra cererii pentru deschiderea de credite bugetare, dispoziţiei bugetare privind repartizarea creditelor bugetare şi notei justificative, acestea se prezintă spre aprobare ordonatorului principal de credite.

(3) în baza cererii aprobate de ordonatorul principal de credite, Direcţia generală trezorerie şi contabilitate publică efectuează deschiderea creditelor bugetare conform metodologiei în vigoare.”

8. La punctul 4.4 subpunctul 4.4.2, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(1) a) în baza sumelor solicitate de autorităţile de management prin cereri de fonduri, Autoritatea de Certificare şi Plată întocmeşte Propunerea de angajare a unei cheltuieli, Angajamentul bugetar individual/global, Nota de lichidare şi ordonanţarea de plată. Propunerea de angajare a unei cheltuieli, Angajamentul individual/global şi ordonanţarea de plată, însoţite de Nota de lichidare semnată de ordonatorul principal de credite, se transmit controlului financiar preventiv propriu. După aplicarea vizei de control financiar preventiv propriu asupra Propunerii de angajare a unei cheltuieli, Angajamentului individual/global şi ordonanţării de plată, acestea se transmit ordonatorului principal de credite pentru semnare. În baza ordonanţării de plată, Direcţia generală trezorerie şi contabilitate publică emite ordinul de plată pentru transferul sumelor din contul 23A51040056... deschis la Trezoreria Operativă Centrală în conturile 54.01.03.00, 54.01.02.06, 54.01.04.06 ale Autorităţii de Certificare şi Plată, deschise la Trezoreria Operativă Centrală.

b) în baza sumelor solicitate la deschiderea creditelor bugetare, Autoritatea de Certificare şi Plată întocmeşte Propunerea de angajare a unei cheltuieli, Angajamentul bugetar individual/global, Nota de lichidare şi ordonanţarea de plată. Documentele menţionate se întocmesc la nivelul echivalentului în lei al sumelor reprezentând dobândă negativă, care se calculează prin aplicarea asupra sumei notificate de Banca Naţională a României a cursului de schimb al acesteia la data efectuării deschiderii de credite de către Direcţia generală trezorerie şi contabilitate publică, majorat cu 2%. Propunerea de angajare a unei cheltuieli, Angajamentul individual/global şi ordonanţarea de plată, însoţite de Nota de lichidare semnată de ordonatorul principal de credite, se transmit controlului financiar preventiv propriu. După aplicarea vizei de control financiar preventiv propriu asupra Propunerii de angajare a unei cheltuieli, Angajamentului individual/global şi Ordonanţării de plată, acestea se transmit ordonatorului principal de credite pentru semnare. În baza ordonanţării de plată, Direcţia generală trezorerie şi contabilitate publică emite ordinul de plată pentru transferul sumelor din contul 23A51040056... deschis la Trezoreria Operativă Centrală în contul 54.01.01.00 al Autorităţii de Certificare şi Plată, deschis la Trezoreria Operativă Centrală.”

9. La punctul 4.4 subpunctul 4,4.2, alineatul (4) se abrogă.

10. La punctul 4.4 subpunctul 4.4,3, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(1) La sfârşitul perioadei de programare bugetară sau pe parcursul acesteia, în funcţie de creditele bugetare disponibile la poziţiile globale distincte «Cofinanţarea asistenţei financiare nerambursabile postaderare de la Comunitatea Europeană», «Sume aferente diferenţei de dobândă la disponibilităţile aferente programelor operaţionale finanţate prin fonduri structurale, cod 56.41», respectiv «Transferuri din bugetul de stat către ONG-uri, societăţi comerciale, instituţii publice finanţate parţial sau integral din venituri proprii şi alţi beneficiari de drept public sau privat necesare susţinerii derulării proiectelor finanţate din FEN postaderare, din sumele încasate în cadrul mecanismului top-up», Autoritatea de Certificare şi Plată transferă parţial sau integral sumele aflate în conturile 54.01.03.00, 54.01.02.06, 54.01.04.06 şi 54.01.01.00, după cum urmează:

- în contul 23A51040056... «Autorităţi publice şi acţiuni externe - Cofinanţarea fondurilor primite de la Uniunea Europeană...» (deschis la Trezoreria Operativă Centrală), restituirile de fonduri din finanţarea bugetară a anului curent;

- în contul 20A363201 «Sume provenite din finanţarea bugetară a anilor precedenţi», restituirile de fonduri din finanţarea bugetară a anilor precedenţi.”

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul finanţelor publice,

Anca Dana Dragu

 

Bucureşti, 31 mai 2016.

Nr. 823.

 

REPUBLICĂRI

 

LEGEA Nr. 5/2014

privind unele măsuri pentru facilitarea schimbului transfrontalier de informaţii referitoare la încălcările normelor de circulaţie care afectează siguranţa rutieră şi pentru facilitarea executării sancţiunilor aplicate acestor încălcări*)



*) Republicată în temeiul art. IV din Legea nr. 55/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 5/2014 privind unele măsuri pentru facilitarea schimbului transfrontalier de informaţii referitoare la încălcările normelor de circulaţie care afectează siguranţa rutieră şi pentru facilitarea executării sancţiunilor aplicate acestor încălcări, publicată lin Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 282 din 14 aprilie 2016, dându-se textelor o nouă numerotare.

Legea nr. 5/2014 privind unele măsuri pentru facilitarea schimbului transfrontalier de informaţii referitoare la încălcările normelor de circulaţie care afectează siguranţa rutieră şi pentru facilitarea executării sancţiunilor aplicate acestor încălcări a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 15 ianuarie 2014.

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - (1) Prezenta lege are drept scop facilitarea schimbului transfrontalier de informaţii între autorităţile competente din România şi cele din celelalte state membre sau din statele participante, privind încălcările normelor de circulaţie care afectează siguranţa rutieră, atunci când încălcarea a fost săvârşită cu un vehicul înmatriculat într-un stat membru sau stat participant, altul decât statul în care a fost săvârşită fapta, precum şi facilitarea executării de către autorităţile române a sancţiunilor aplicate pentru încălcări săvârşite pe teritoriul României cu vehicule înmatriculate în alte state membre şi în statele participante,

(2) în vederea realizării scopului prevăzut la alin. (1), prezenta lege stabileşte:

a) autoritatea publică română prin intermediul căreia se va asigura schimbul transfrontalier de informaţii privind încălcările normelor de circulaţie care afectează siguranţa rutieră, în calitate de punct naţional de contact:

b) modalitatea de efectuare a schimbului de informaţii prin utilizarea căutării automatizate a datelor de înmatriculare a vehiculelor şi proprietarilor sau deţinătorilor acestora;

c) modalitatea de informare, de către autorităţile române competente, a proprietarului, deţinătorului vehiculului sau a persoanei identificate în alt mod, cu privire la încălcarea, pe teritoriul României, a normelor de circulaţie care afectează siguranţa rutieră, dacă această încălcare este săvârşită cu un vehicul înmatriculat într-un alt stat membru;

d) regimul juridic al încălcărilor normelor de circulaţie care afectează siguranţa rutieră ce au fost săvârşite pe teritoriul României.

(3) Prezenta lege se aplică în relaţia cu Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Irlanda, Regatul Danemarcei şi Confederaţia Elveţiană, începând cu data la care aceste state vor face obiectul aplicării Directivei (UE) 2015/413 a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 martie 2015 de facilitare a schimbului transfrontalier de informaţii privind încălcările normelor de circulaţie care afectează siguranţa rutieră.

(4) Prezenta lege nu aduce atingere dispoziţiilor Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi normelor de drept internaţional şi european relevante în domeniul cooperării judiciare în materie penală.

(5) Prezenta lege se aplică în relaţia cu un stat terţ în baza şi în condiţiile acordului încheiat de un stat terţ cu Uniunea Europeană în vederea participării la schimbul de date privind înmatricularea vehiculelor potrivit Directivei (UE) 2015/413 a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 martie 2015, de la momentul intrării în vigoare a acestui acord.

Art. 2. - (1) în sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) stat membru - stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European;

b) autorităţi române competente - autorităţi române cu atribuţii stabilite potrivit legii pentru constatarea şi sancţionarea încălcărilor normelor de circulaţie care afectează siguranţa rutieră prevăzute la art. 3 alin. (1), săvârşite pe teritoriul României;

c) căutare automatizată - procedură de acces direct printr-un serviciu de comunicaţii electronice care presupune consultarea, de către autoritatea competentă a unui stat membru sau stat participant, în timp real, a sistemului de evidenţă aparţinând altui/altor state membre sau state participante, sub formă de cerere transmisă, ori transmiterea, printr-un singur mesaj de comunicare, către punctele naţionale de contact ale acestor state a unui lot de date conţinând cereri sau răspunsuri multiple, care se va prelucra automatizat;

d) punct naţional de contact - autoritate competentă desemnată de către un stat membru sau stat participant pentru schimbul de date privind înmatricularea vehiculului;

e) stat participant - stat terţ cu care Uniunea Europeană a încheiat un acord în vederea participării la schimbul de date privind înmatricularea vehiculelor;

f) vehicul - orice autovehicul supus înmatriculării, conform legislaţiei naţionale a statului membru sau a statului participant;

g) statul în care s-a săvârşit încălcarea - statul membru sau statul participant în care s-a săvârşit încălcarea normelor de circulaţie care afectează siguranţa rutieră;

h) statul de înmatriculare - statul membru sau statul participant în care este înmatriculat vehiculul cu care s-a săvârşit încălcarea normelor de circulaţie care afectează siguranţa rutieră;

i) exces de viteză - depăşirea limitei maxim admise de viteză pentru categoria de vehicul pe un anumit sector de drum, astfel cum această faptă este stabilită şi sancţionată potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sau potrivit legislaţiei statului în care s-a săvârşit încălcarea, altul decât România;

j) nefolosirea centurii de siguranţă - încălcarea obligaţiei de a purta centura de siguranţă sau de a folosi dispozitive de siguranţă pentru copii, astfel cum această faptă este stabilită şi sancţionată potrivit Regulamentului de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006, cu modificările şi completările ulterioare ori, după caz, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sau potrivit legislaţiei statului în care s-a săvârşit încălcarea, altul decât România;

k) nerespectarea semnificaţiei culorii roşii a semaforului - nerespectarea obligaţiei de a opri vehiculul la culoarea roşie a semaforului sau la orice alt semnal de oprire echivalent, astfel cum această faptă este stabilită şi sancţionată potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sau potrivit legislaţiei statului în care s-a săvârşit încălcarea, altul decât România;

l) conducerea sub influenţa alcoolului - conducerea unui vehicul de către o persoană aflată sub influenţa băuturilor alcoolice, astfel cum această faptă este stabilită şi sancţionată potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ori, după caz, potrivit Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, sau potrivit legislaţiei statului în care s-a săvârşit încălcarea, altul decât România;

m) conducerea sub influenţa substanţelor psihoactive - conducerea unui vehicul de către o persoană aflată sub influenţa drogurilor sau a altor substanţe cu efecte similare, faptă stabilită şi sancţionată potrivit art. 336 alin. (2) din Legea nr. 286/2009, cu modificările şi completările ulterioare, sau, după caz, potrivit legislaţiei statului în care a fost constatată fapta, altul decât România, dacă fapta este prevăzută şi sancţionată şi de legile din Român ia,

n) nefolosirea căştii de protecţie - nerespectarea obligaţiei de a purta casca de protecţie în timpul circulaţiei pe drumurile publice de către conducătorii motocicletelor/mopedelor şi persoanele transportate pe acestea, astfel cum această faptă este stabilită şi sancţionată potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sau potrivit legislaţiei statului în care s-a săvârşit încălcarea, altul decât România;

o) utilizarea unei benzi interzise - nerespectarea interdicţiei sau restricţiei de a conduce un vehicul pe o bandă a sensului de deplasare, astfel cum această faptă este stabilită şi sancţionată potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sau potrivit legislaţiei statului în care s-a săvârşit încălcarea, altul decât România;

p) utilizarea ilegală a unui telefon mobil sau a altui dispozitiv de comunicare în timpul conducerii - nerespectarea interdicţiei de a utiliza telefonul mobil sau alt echipament de comunicare în timpul conducerii fără utilizarea dispozitivului de tip „mâini libere”, astfel cum această faptă este stabilită şi sancţionată potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sau nerespectarea interdicţiei de a utiliza telefonul mobil sau alt echipament de comunicare în timpul conducerii, astfel cum această faptă este stabilită şi sancţionată potrivit legislaţiei statului în care s-a săvârşit încălcarea, altul decât România;

q) deţinătorul vehiculului - persoana fizică sau juridică, alta decât proprietarul, pe numele căreia este efectuată operaţiunea de înmatriculare a vehiculului sau care este înscrisă în certificatul de înmatriculare ca utilizator al vehiculului în virtutea unui drept legal potrivit dispoziţiilor legale sau, după caz, a legislaţiei statului de înmatriculare, altul decât România.

(2) Prin dispozitiv de siguranţă pentru copii prevăzut la alin. (1) lit. j), în sensul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ori al Regulamentului de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se înţelege dispozitiv de fixare în scaun pentru copii.

(3) Prin semnal de oprire echivalent culorii roşii a semaforului, prevăzut la alin. (1) lit. k), în sensul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se înţelege lumina roşie a dispozitivelor instalate pentru semnalizarea benzilor cu circulaţie reversibilă.

(4) Prin echipament de comunicare, prevăzut la alin. (1) lit. p), în sensul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se înţelege orice echipament tehnic având şi funcţia de telefon mobil.

 

CAPITOLUL II

Schimb transfrontalier de informaţii privind încălcările normelor de circulaţie care afectează siguranţa rutieră

 

SECŢIUNEA 1

Domenii de aplicare

 

Art. 3. - (1) Prezenta lege se aplică următoarelor încălcări ale normelor de circulaţie care afectează siguranţa rutieră, denumite în continuare încălcări:

a) excesul de viteză;

b) nefolosirea centurii de siguranţă;

c) nerespectarea semnificaţiei culorii roşii a semaforului;

d) conducerea sub influenţa alcoolului;

e) conducerea sub influenţa substanţelor psihoactive;

f) nefolosirea căştii de protecţie;

g) utilizarea unei benzi interzise;

h) utilizarea ilegală a unui telefon mobil sau a altor dispozitive de comunicare în timpul conducerii,

(2) Schimbul transfrontalier de informaţii între statele membre, precum şi între statele membre şi statele participante, în cazul încălcărilor prevăzute la alin. (1), se realizează prin accesul punctelor naţionale de contact ale acestor state la următoarele date privind înmatricularea vehiculelor aflate în sistemele de evidenţă aparţinând altor state membre sau statelor participante:

a) date privind vehiculele;

b) date privind proprietarii sau deţinătorii vehiculelor.

(3) Potrivit prezentei legi, schimbul transfrontalier de informaţii privind încălcările normelor de circulaţie care afectează siguranţa rutieră presupune accesul şi obţinerea datelor, în condiţiile alin. (2), prin căutare automatizată realizată prin intermediul platformei informatice EUCARIS, a cărei componentă naţională este administrată potrivit legii de către Direcţia Regim Permise de Conducere şi înmatriculare a Vehiculelor din Ministerul Afacerilor Interne, denumită în continuare DRPCIV.

(4) Prevederile prezentei legi referitoare la accesul punctului naţional de contact român la datele privind înmatricularea vehiculelor din sistemele de evidenţă aparţinând altor state membre sau statelor participante se aplică în situaţia încălcărilor săvârşite pe teritoriul României cu vehicule înmatriculate într-un alt stat membru sau într-un stat participant, dacă:

a) au fost constatate de către autorităţile române competente cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic sau prin intermediul mijloacelor tehnice de constatare folosite în condiţiile legii;

b) autorităţile române competente nu deţin datele persoanelor responsabile de încălcări şi efectuează investigaţii în vederea identificării acestora.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Puncte naţionale de contact şi autorităţile române competente

 

Art. 4. - (1) Se desemnează DRPCIV ca punct naţional de contact pentru România, în scopul:

a) furnizării automate a datelor prevăzute la art. 3 alin. (2) către punctele naţionale de contact ale statelor membre şi ale statelor participante, în condiţiile prezentei legi;

b) asigurării accesului autorităţilor române competente pentru a efectua căutarea automatizată a datelor prevăzute la art. 3 alin. (2) în sistemele de evidenţă ale statelor membre sau ale statelor participante, în condiţiile prezentei legi.

(2) Căutarea automatizată prevăzută la alin. (1) lit. b) şi colectarea datelor privind înmatricularea vehiculelor de către autorităţile române competente se realizează prin intermediul DRPCIV, doar în vederea efectuării investigaţiilor privind încălcările săvârşite pe teritoriul României cu vehicule înmatriculate într-un alt stat membru sau într-un stat participant.

(3) Căutarea automatizată prevăzută la alin. (1) lit. b) se realizează în situaţia în care autorităţile române competente nu deţin datele persoanelor responsabile de încălcările săvârşite pe teritoriul României cu vehicule înmatriculate într-un alt stat membru sau într-un stat participant şi efectuează investigaţii în vederea identificării acestora.

(4) Căutarea automatizată prevăzută la alin. (1) lit. b) este condiţionată de utilizarea de către autorităţile române competente a unui număr de înmatriculare complet.

(5) Procedura de căutare şi de furnizare a datelor privind înmatricularea vehiculelor prevăzute la art. 3 alin. (2), precum şi elementele acestor date se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.*)

Art. 5. - (1) Punctele naţionale de contact ale statelor membre, altele decât România, sunt autorizate:

a) să acceseze automatizat Registrul naţional de evidenţă a permiselor de conducere şi a vehiculelor înmatriculate, denumit în continuare RNEPCVI, constituit la nivelul DRPCIV potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 83/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor simple şi serviciilor publice comunitare regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 362/2002, cu modificările şi completările ulterioare; şi

b) să efectueze căutări automatizate privind datele prevăzute la art. 3 alin. (2) existente în RNEPCVI.

(2) Punctele naţionale de contact ale statelor participante sunt autorizate să realizeze activităţile prevăzute la alin. (1) doar în condiţiile acordului încheiat de statul terţ cu Uniunea Europeană în vederea participării la schimbul de date privind înmatricularea vehiculelor potrivit Directivei (UE) 2015/413 a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 martie 2015.

(3) Autorizarea prevăzută la alin. (1) şi (2) constă în conferirea accesului automatizat la RNEPCVI în vederea efectuării, de către autorităţile competente din statul în care s-a săvârşit încălcarea cu un vehicul înmatriculat în România, a investigaţiilor referitoare la încălcări, astfel cum acestea sunt definite în legislaţia naţională a acestui stat.

(4) Obţinerea de către punctele naţionale de contact ale statelor în care s-a săvârşit încălcarea, altele decât România, a datelor prevăzute la art. 3 alin. (2), prin căutare automatizată, se realizează în mod gratuit şi este condiţionată de utilizarea unui număr de înmatriculare complet.

Art. 6. - (1) Autorităţile române competente, în temeiul prezentei legi, sunt abilitate:

a) să participe la schimbul transfrontalier de informaţii referitoare la încălcări, prin utilizarea căutării automatizate a datelor prevăzute la art. 3 alin. (2) în sistemele de evidenţă aparţinând altor state membre sau statelor participante;

b) să efectueze investigaţii pentru identificarea conducătorului vehiculului cu care a fost săvârşită încălcarea pe teritoriul României;

c) să transmită scrisoarea de informare prevăzută la art. 13.

(2) Autorităţile române competente se desemnează prin hotărâre a Guvernului.

Art. 7. - (1) în vederea efectuării investigaţiilor prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. b) privind încălcări săvârşite pe teritoriul României cu un vehicul înmatriculat într-un alt stat membru sau într-un stat participant, autorităţile române competente accesează datele privind înmatricularea vehiculului prevăzute la art. 3 alin. (2) din sistemele de evidenţă ale statului de înmatriculare. Accesarea se realizează în termen de maximum 30 de zile de la data săvârşirii încălcării.

(2) După obţinerea datelor privind proprietarii sau deţinătorii vehiculelor cu care au fost săvârşite încălcările şi după încadrarea juridică a faptelor, autorităţile române competente declanşează procedurile necesare pentru informarea acestora cu privire la iniţierea demersurilor legale privind constatarea faptelor, în condiţiile legii.

(3) Procedurile prevăzute la alin. (2) presupun transmiterea, în condiţiile prezentei legi, a scrisorii de informare prevăzute la art. 13 către proprietarii sau deţinătorii vehiculelor cu care au fost săvârşite încălcările.

(4) Dispoziţiile prevăzute la alin. (2) şi (3) se aplică în mod corespunzător în situaţia în care, prin răspunsul la scrisoarea de informare, proprietarii sau deţinătorii vehiculelor indică autorităţilor române competente o altă persoană care a săvârşit încălcarea.

(5) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), autorităţile române competente nu declanşează procedurile de informare prevăzute la alin. (3) atunci când încălcarea constituie contravenţie şi autoritatea se găseşte în una dintre următoarele situaţii:

a) în urma uneia sau mai multor informări anterioare adresate aceleiaşi persoane nu a fost primit răspuns;

b) datele furnizate de sistemul de evidenţă sunt incomplete şi nu au permis, la o solicitare anterioară, contactarea proprietarului/utilizatorului vehiculului.

(6) în cazul prevăzut la alin. (5), datele obţinute cu privire la proprietarii sau deţinătorii vehiculelor cu care au fost săvârşite încălcările se şterg de îndată ce s-a constatat îndeplinirea condiţiilor în cazul fiecăreia dintre situaţiile prevăzute la lit. a) sau b).

(7) în cazul în care încălcarea de pe teritoriul României constituie infracţiune, sunt aplicabile dispoziţiile Codului de procedură penală.


*) A se vedea Ordinul viceprim-ministrului, ministrul afacerilor interne, nr. 65/2014 pentru stabilirea Procedurii de căutare şi de furnizare a datelor privind înmatricularea vehiculelor, precum şi a elementelor acestor date, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 7 mai 2014, cu modificările ulterioare.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Protecţia datelor cu caracter personal

 

Art. 8. - Prelucrările de date cu caracter personal efectuate în temeiul prezentei legi de către autorităţile române competente şi DRPCIV se realizează cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 9. - În accepţiunea art. 3 lit. e) din Legea nr. 677/2001, cu modificările şi completările ulterioare, DRPCIV şi autorităţile române competente desemnate potrivit dispoziţiilor art. 6 alin. (2) sunt operatori de date cu caracter personal pentru prelucrările efectuate în temeiul prezentei legi, potrivit competenţelor proprii.

Art. 10. - (1) Datele colectate potrivit dispoziţiilor art. 4 alin. (2), obţinute în condiţiile prezentei legi, sunt prelucrate de către autorităţile române competente numai în scopul stabilirii persoanei responsabile de încălcările săvârşite pe teritoriul României.

(2) în vederea îndeplinirii atribuţiilor prevăzute de prezenta lege, autorităţile române competente sunt abilitate să îşi creeze sisteme de evidenţă a datelor cu caracter personal proprii potrivit scopului prevăzut la alin. (1), pentru:

a) efectuarea investigaţiilor privind încălcările săvârşite pe teritoriul României cu un vehicul înmatriculat într-un stat membru, altul decât România, sau într-un stat participant;

b) facilitarea executării de către autorităţile române a sancţiunilor aplicate pentru Încălcări săvârşite pe teritoriul României de către cetăţeni sau rezidenţi ai unui stat membru sau ai unui stat participant.

(3) Condiţiile privind organizarea şi funcţionarea sistemelor de evidenţă create potrivit dispoziţiilor alin. (2) şi măsurile pentru asigurarea securităţii datelor se stabilesc prin dispoziţie a conducătorului operatorului de date cu caracter personal.

(4) Datele cu caracter personal colectate şi stocate potrivit dispoziţiilor alin. (2) nu pot fi prelucrate în alt scop decât cel prevăzut de prezenta lege.

(5) Termenul de stocare pentru datele prelucrate potrivit dispoziţiilor prezentei legi este de 5 ani. Termenul începe să curgă de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care datele au fost colectate.

(6) La împlinirea termenului de stocare prevăzut la alin, (5). datele cu caracter personal sunt şterse în mod automat, prin proceduri ireversibile

Art. 11. - (1) în situaţia existenţei unor prelucrări de date cu caracter personal efectuate în RNEPCVI, potrivit dispoziţiilor art. 5 alin. (1) şi (2), persoana vizată poate obţine de la DRPCIV, pentru fiecare operaţiune de prelucrare, la cerere şi în mod gratuit pentru o solicitare pe an, în condiţiile art. 13 alin. (2) din Legea nr. 677/2001, cu modificările şi completările ulterioare, următoarele informaţii cu privire la datele accesate de punctele naţionale de contact ale statelor în care s-a săvârşit încălcarea, altele decât România:

a) categoriile de date cu caracter personal ce o privesc, stocate în RNEPCVI şi comunicate, în condiţiile prezentei legi, autorităţii competente din statul în care s-a săvârşit încălcarea, altul decât România;

b) data la care a fost efectuată căutarea automatizată cu privire la datele cu caracter personal ce o privesc;

c) denumirea autorităţii competente căreia i-au fost comunicate datele şi, dacă există, datele de identificare a acesteia.

(2) În situaţia cererilor formulate potrivit alin. (1), prin derogare de la prevederile Legii nr. 677/2001, cu modificările şi completările ulterioare, termenul pentru formularea unui răspuns este de 60 de zile de la data depunerii cererii. În acest termen, DRPCIV solicită informaţii punctului naţional de contact al statului care a accesat datele din RNEPCVI şi/sau autorităţii competente căreia i-au fost comunicate datele, după caz.

Art. 12. - În cazul cererilor privind exercitarea drepturilor prevăzute la art. 13-15 din Legea nr. 677/2001, cu modificările şi completările ulterioare, adresate autorităţilor române competente şi care vizează prelucrările de date cu caracter personal efectuate în condiţiile prezentei legi cu privire la încălcări săvârşite pe teritoriul României cu un vehicul înmatriculat într-un alt stat membru sau într-un stat participant, termenul pentru transmiterea răspunsului către persoana vizată este de până la 60 de zile de la data primirii cererii.

 

CAPITOLUL III

Scrisoarea de informare privind încălcarea normelor de circulaţie care afectează siguranţa rutieră

 

Art. 13. - (1) Autorităţile române competente transmit scrisoarea de informare privind încălcările săvârşite pe teritoriul României cu un vehicul înmatriculat într-un alt stat membru următorilor destinatari:

a) proprietarului sau deţinătorului vehiculului ale cărui date au fost obţinute în condiţiile prezentei legi;

b) persoanei identificate în alt mod, suspectate că a săvârşit încălcarea.

(2) Scrisoarea de informare se transmite destinatarilor prevăzuţi la alin. (1) în termen de maximum 30 de zile de la data obţinerii datelor de identificare a acestora. Forma şi conţinutul scrisorii de informare privind încălcarea normelor de circulaţie care afectează siguranţa rutieră se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.*)

(3) Scrisoarea de informare cuprinde cel puţin următoarele informaţii relevante:

a) încălcarea săvârşită, astfel cum aceasta este stabilită de legislaţia română, precum şi natura contravenţională sau penală a acesteia, după caz;

b) locul, data şi ora la care a fost săvârşită încălcarea şi descrierea detaliată a acesteia;

c) o menţiune expresă cu privire la actul normativ ce stabileşte şi sancţionează încălcarea, care să cuprindă categoria juridică, numărul, data publicării şi titlul acestuia, precum şi trimiteri la dispoziţiile legale care au fost încălcate şi sancţiunea aferentă;

d) o menţiune expresă cu privire la posibilitatea contestării, potrivit legii, a procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii, ce urmează a fi încheiat de agenţii constatatori din cadrul autorităţilor române competente, dacă fapta constituie contravenţie;

e) date privind dispozitivul utilizat pentru detectarea încălcării;

f) consecinţele juridice ale încălcării, conform legislaţiei române;

g) existenţa dreptului de acces la datele cu caracter personal, în condiţiile art. 12;

h) existenţa dreptului de intervenţie asupra datelor cu caracter personal;

i) termenul de stocare a datelor, prevăzut la art. 10 alin. (5);

j) menţiunile prevăzute la art. 13 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 677/2001, cu modificările şi completările ulterioare,

k) posibilitatea de achitare a jumătate din minimul amenzii contravenţionale prevăzute de lege pentru încălcare, datele de identificare a contului în care urmează să fie virată contravaloarea acesteia, precum şi posibilitatea de informare a autorităţilor române prin transmiterea dovezii de plată;

l) o menţiune expresă cu privire la posibilitatea de comunicare ulterioară a procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii prin telefax, poştă electronică sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea acestuia şi confirmarea de primire, dacă destinatarul indică autorităţii române competente datele corespunzătoare în acest scop;

m) termenul de răspuns, către autoritatea română competentă, la scrisoarea de informare;

n) posibilitatea de a solicita autorităţilor române competente, o singură dată, informaţii suplimentare referitoare la încălcare, în termen de maximum 15 zile de la primirea scrisorii de informare, precum şi menţiunea că aceasta nu prelungeşte termenul de răspuns către autoritatea română competentă.

(4) Scrisoarea de informare se întocmeşte în limba statului membru utilizată în documentul de înmatriculare a vehiculului cu care s-a săvârşit încălcarea, dacă acest document este disponibil sau, după caz, în una dintre limbile oficiale ale statului membru în care este înmatriculat vehiculul respectiv.

(5) Comunicarea scrisorii de informare se face prin poştă, cu scrisoare recomandată, cu conţinut declarat şi confirmare de primire, în plic închis, la adresa proprietarului, deţinătorului vehiculului sau a persoanei identificate în alt mod, suspectate că a săvârşit încălcarea, ale căror date au fost obţinute în condiţiile prezentei legi.

(6) în sensul prezentului capitol, prin persoană identificată în alt mod, suspectată că a săvârşit încălcarea, se înţelege, după caz:

a) persoana indicată că a condus vehiculul la momentul săvârşirii faptei pe teritoriul României, de către proprietarul sau deţinătorul vehiculului, prin răspunsul la scrisoarea de informare comunicat autorităţilor române competente;

b) persoana despre care autorităţile române competente deţin informaţii că a condus vehiculul la momentul săvârşirii faptei pe teritoriul României.

(7) Prevederile cuprinse în prezentul capitol se aplică, în condiţiile acordului prevăzut la art. 5 alin. (2), şi în cazul conducătorilor vehiculelor înmatriculate în statele participante.

(8) Termenul de răspuns la scrisoarea de informare nu poate fi stabilit de către autoritatea română competentă pentru o perioadă mai mică de 30 de zile.

Art. 14. - Prin derogare de la dispoziţiile art. 28 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de la dispoziţiile art. 109 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, destinatarul prevăzut la art. 13 alin. (1), căruia i s-a comunicat scrisoarea de informare, are posibilitatea:

a) de a achita jumătate din minimul amenzii prevăzute de lege pentru încălcare, astfel cum aceasta este stabilită şi sancţionată de legislaţia română, până la termenul de răspuns către autoritatea română competentă; şi

b) de a informa, în consecinţă, autorităţile române competente, prin răspunsul la scrisoarea de informare.

Art. 15. - (1) în situaţia în care destinatarul prevăzut la art. 13 alin. (1) căruia i s-a comunicat scrisoarea de informare solicită, în termenul prevăzut la art. 13 alin. (3) lit. n), informaţii suplimentare referitoare la încălcare autorităţilor române competente, acestea comunică elementele necesare în termen de maximum 15 zile de la primirea solicitării.

(2) în situaţia în care destinatarul prevăzut la art. 13 alin. (1) căruia i s-a comunicat scrisoarea de informare invocă, în răspuns, existenţa unei erori de identificare în privinţa sa referitor la încălcarea detectată, autorităţile române competente efectuează investigaţiile necesare şi comunică un răspuns în termen de maximum 10 zile de la primirea răspunsului.

(3) Răspunsul autorităţilor române competente la solicitările prevăzute la alin. (1) şi (2) se întocmeşte într-o limbă de circulaţie internaţională şi se comunică în condiţiile art. 13 alin. (5) sau ale art. 19 alin. (4), care se aplică în mod corespunzător.

Art. 16. - După primirea din partea proprietarului, a deţinătorului vehiculului sau a persoanei identificate în alt mod, suspectate că a săvârşit încălcarea, a răspunsului la scrisoarea de informare din care rezultă identitatea persoanei care a condus vehiculul la momentul săvârşirii încălcării, precum şi faptul că aceasta recunoaşte că a condus vehiculul la momentul săvârşirii încălcării, agenţii constatatori din cadrul autorităţilor române competente iau, după caz, următoarele măsuri:

a) constată contravenţia şi aplică sancţiunea contravenţională legală, prin întocmirea procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii, în situaţia în care încălcarea constituie contravenţie;

b) întocmesc actele de constatare, potrivit dispoziţiilor Codului de procedură penală, în situaţia în care încălcarea prevăzută la art. 3 alin. (1) constituie infracţiune.


*) A se vedea Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 75/2016 pentru stabilirea formei şi conţinutului scrisorii de informare privind încălcarea normelor de circulaţie care afectează siguranţa rutieră, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 320 din 26 aprilie 2016.

 

CAPITOLUL IV

Regimul juridic al încălcării normelor de circulaţie pe drumurile publice care constituie contravenţii, săvârşite pe teritoriul României cu un vehicul înmatriculat într-un stat membru sau într-un stat participant

 

Art. 17. - (1) Constatarea încălcării normelor de circulaţie pe drumurile publice săvârşite pe teritoriul României cu un vehicul înmatriculat într-un alt stat membru sau într-un stat participant, care, potrivit legii, constituie contravenţii, şi aplicarea sancţiunilor contravenţionale se fac în condiţiile prevăzute de prezentul capitol, în situaţia în care vehiculul a fost condus de un cetăţean al unui stat membru, altul decât România, de un cetăţean al unui stat participant sau de un cetăţean român ori străin cu domiciliul ori, după caz, reşedinţa sau rezidenţa în aceste state.

(2) Amenzile aplicate cetăţenilor statelor membre, altele decât România, cetăţenilor unui stat participant sau cetăţenilor români ori străinilor cu domiciliul ori, după caz, reşedinţa sau rezidenţa în aceste state, pentru încălcări săvârşite în condiţiile prevăzute la alin. (1) care, potrivit legii, constituie contravenţii, se fac venit la bugetul de stat şi se achită în numerar la orice unitate a Trezoreriei Statului sau prin virament în contul corespunzător de venituri ale bugetului de stat deschis la Activitatea de Trezorerie şi Contabilitate Publică a Municipiului Bucureşti, codificat cu codul de identificare fiscală al Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Bucureşti.

(3) La achitarea prin virament a amenzilor prevăzute la alin. (2) pot fi utilizate orice mijloace de plată, cum ar fi servicii poştale, instituţii fi nan ci ar-ba nea re sau instrumente de plată electronică, precum şi Sistemul naţional electronic de plată online a taxelor şi impozitelor utilizând cârdul bancar.

Art. 18. - (1) Procesul-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii în cazul contravenţiei săvârşite în condiţiile prevăzute la art. 17 alin. (1) va cuprinde, în mod obligatoriu, următoarele informaţii:

a) data şi locul unde este încheiat;

b) numele, prenumele, calitatea şi instituţia din care face parte agentul constatator;

c) date referitoare la identitatea persoanei care a condus vehiculul la momentul săvârşirii încălcării, respectiv numele şi prenumele, data şi, după caz, locul naşterii acesteia, adresa de reşedinţă sau rezidenţă ori, după caz, numărul permisului de conducere, data şi locul eliberării acestuia ori un număr de identificare a persoanei, furnizat de aceasta ori obţinut de agentul constatator potrivit dispoziţiilor art. 4 alin. (2);

d) descrierea faptei contravenţionale cu indicarea datei, orei şi locului în care a fost săvârşită, precum şi arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravităţii faptei;

e) date privind dispozitivul utilizat pentru detectarea încălcării;

f) indicarea actului normativ prin care se stabileşte şi se sancţionează contravenţia;

g) sancţiunea aplicată;

h) posibilitatea achitării, în termen de 48 de ore, a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ;

i) obligaţia de informare în consecinţă a autorităţilor române cu privire la achitarea amenzii, prin transmiterea dovezii de plată;

j) o menţiune expresă cu privire la posibilitatea contestării, potrivit legii, a procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii, încheiat de agenţii constatatori din cadrul autorităţilor române competente, respectiv termenul de exercitare a căii de atac şi organul la care se depune plângerea.

(2) în situaţia în care, prin răspunsul la scrisoarea de informare, destinatarul prevăzut la art. 13 alin. (1) comunică autorităţii române competente şi dovada de plată a jumătate din minimul amenzii contravenţionale prevăzute de lege pentru încălcarea cu privire la care a fost informat, în cuprinsul procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii, întocmit potrivit legii, agentul constatator face o menţiune corespunzătoare. În acest caz, dispoziţiile prevăzute la alin. (1) lit. h) şi i) nu se aplică.

Art. 19. - (1) Procesul-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii, întocmit potrivit legii, pentru contravenţiile săvârşite în condiţiile prevăzute la art. 17 alin. (1), precum şi înştiinţarea de plată se comunică contravenientului, în condiţiile prezentului capitol.

(2) Comunicarea procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii, precum şi a înştiinţării de plată se face prin poştă, cu confirmare de primire, în plic închis, la domiciliul, reşedinţa sau rezidenţa din străinătate a contravenientului cetăţean al unui stat membru, altul decât România, cetăţean al statului participant, cetăţean român sau străin.

(3) Comunicarea procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii, precum şi a înştiinţării de plată se face în termen de cel mult două luni de la data aplicării sancţiunii. Prin data aplicării sancţiunii se înţelege data încheierii procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii prin care se aplică sancţiunea contravenţională.

(4) Procesul-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii poate fi comunicat contravenientului şi prin telefax, poştă electronică sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea acestuia şi confirmarea de primire, dacă destinatarul, prin răspunsul la scrisoarea de informare, indică autorităţii române competente datele corespunzătoare în acest scop.

(5) în situaţia prevăzută la alin. (2), procesul-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii se considera comunicat în termen de două luni de la data expediţiei, dacă nu este returnată corespondenţa sau nu este confirmată primirea acesteia într-un termen mai scurt, fără a mai fi necesară comunicarea prin afişare la domiciliul, reşedinţa sau rezidenţa din străinătate a contravenientului sau prin alte mijloace de publicitate.

(6) Procedura de comunicare a procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii, precum şi a înştiinţării de plată se socoteşte îndeplinită:

a) la data înscrisă pe confirmarea de primire sau dovada ce atestă primirea acestora de către contravenient sau altă persoană;

b) la data consemnării de către personalul furnizorului de servicii poştale, după caz, a refuzului de semnare a confirmării de primire, a refuzului de primire a corespondenţei ori a imposibilităţii de a semna, din motive întemeiate, confirmarea de primire, indiferent dacă destinatarul a primit sau nu corespondenţa personal.

(7) în cazul comunicării procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii, precum şi a înştiinţării de plată potrivit dispoziţiilor alin. (4), procedura se socoteşte îndeplinită la data arătată pe copia imprimată a confirmării expedierii, certificată de personalul autorităţii sau instituţiei care a făcut transmisiunea.

Art. 20. - Executarea sancţiunilor contravenţionale aplicate pentru contravenţiile săvârşite în condiţiile prevăzute la art. 17 alin. (1) se prescrie dacă procesul-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii nu a fost comunicat contravenientului în termen de două luni de la data aplicării sancţiunii.

Art. 21. - (1) Executarea sancţiunilor de natură financiară aplicate cetăţenilor români sau persoanelor cu domiciliul, reşedinţa sau, după caz, rezidenţa normală pe teritoriul României, care au bunuri ori o sursă de venit în acest stat, de către autorităţile competente din alte state membre, ca urmare a săvârşirii, pe teritoriile acestora, a încălcărilor prevăzute la art. 3 alin. (1) cu vehicule înmatriculate în România, se face de autorităţile judiciare române de executare, în condiţiile dispoziţiilor prevăzute în titlul VII cap. II secţiunea a 4-a din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) în situaţia aplicării de către autorităţile române a unor sancţiuni de natură financiară ca urmare a unor încălcări săvârşite pe teritoriul României cu vehicule înmatriculate în alte state membre, care, potrivit legii, constituie infracţiuni, solicitarea executării acestora se realizează în condiţiile dispoziţiilor prevăzute în titlul Vil cap. II secţiunea a 4-a din Legea nr. 302/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

Art. 22. - Dispoziţiile prezentului capitol se completează în mod corespunzător cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia art. 6 alin. (2), art. 9, art. 391, precum şi cu dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

 

CAPITOLUL V

Dispoziţii finale

 

Art. 23. - (1) în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, România, prin intermediul Ministerului Afacerilor Interne, transmite Comisiei Europene următoarele informaţii:

a) dispoziţiile prezentei legi şi ale ordinelor ministrului afacerilor interne prevăzute la art. 4 alin. (5) şi la art. 13 alin. (2);

b) normele legale privind circulaţia pe drumurile publice referitoare la domeniul reglementat de prezenta lege, altele decât cele prevăzute la lit. a), aplicabile pe teritoriul României;

c) alte date necesare şi utile Comisiei Europene pentru elaborarea sintezei cu privire la normele în vigoare în statele membre referitoare la domeniul reglementat de Directiva (UE) 2015/413 a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 martie 2015, prevăzută la art. 8 alin. (1) din directivă.

(2) Informaţiile prevăzute la alin. (1) sunt furnizate de DRPCIV şi autorităţile române competente.

(3) Autorităţile române competente desfăşoară activităţi de furnizare a informaţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b) participanţilor la trafic, astfel cum aceştia sunt definiţi prin

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(4) în scopul realizării activităţilor prevăzute la alin. (3), autorităţile române competente colaborează cu persoane juridice, organizaţii, organisme responsabile de siguranţa rutieră, organizaţii neguvernamentale care îşi desfăşoară activitatea în domeniul siguranţei rutiere şi cluburile automobilistice interesate şi cooperează cu alte instituţii şi autorităţi ale administraţiei publice de la nivel central şi local, în condiţiile legii.

Art. 24. - (1) în vederea urmăririi şi controlului aplicării prevederilor cuprinse în prezenta lege, Ministerul Afacerilor Interne întocmeşte un raport complet, precum şi rapoarte periodice.

(2) Rapoartele prevăzute la alin. (1) conţin următoarele date:

a) numărul de cereri de căutare automatizată efectuate de autorităţile române competente în sistemele de evidenţă ale statelor de înmatriculare, în condiţiile prezentei legi, în urma încălcărilor săvârşite pe teritoriul României cu vehicule înmatriculate într-un alt stat membru sau într-un stat participant;

b) natura contravenţională sau penală, după caz, a încălcărilor pentru care au fost depuse cereri de căutare automatizată de către autorităţile române competente, astfel cum acestea sunt prevăzute la art. 3 alin. (1) şi stabilite de legislaţia naţională;

c) numărul cererilor de căutare automatizată depuse de către autorităţile române competente care au fost respinse de către autorităţile competente din statele membre sau din statele participante;

d) o descriere a situaţiei de la nivel naţional în legătură cu măsurile ulterioare luate de către autorităţile române competente cu privire la încălcări, pe baza proporţiei încălcărilor care au făcut obiectul unor scrisori de informare.

(3) Rapoartele prevăzute la alin. (1) se întocmesc de către Ministerul Afacerilor Interne, pe baza informaţiilor colectate şi furnizate de către:

a) DRPCIV şi autorităţile române competente;

b) Ministerul Justiţiei, în cazul încălcărilor care, potrivit legii, constituie infracţiuni.

(4) România, prin intermediul Ministerului Afacerilor Interne, transmite Comisiei Europene raportul complet, până la data de 6 mai 2016, iar ulterior, rapoarte periodice, la fiecare 2 ani.

(5) Rapoartele prevăzute la alin. (1) nu vor conţine date cu caracter personal sau informaţii clasificate.

(6) Rapoartele prevăzute la alin. (1) se întocmesc de către Ministerul Afacerilor Interne, astfel încât să fie respectat calendarul prevăzut la alin. (4).

*

Prezenta lege transpune în legislaţia naţională prevederile art. 1-3, art. 4 alin. (1) teza întâi, alin. (2), alin. (3) teza întâi şi a treia, alin. (4) şi (5) şi art. 5-8 din Directiva (UE) 2015/413 a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 martie 2015 de facilitare a schimbului transfrontalier de informaţii privind încălcările normelor de circulaţie care afectează siguranţa rutieră, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 68 din 13 martie 2015.

 

NOTA:

Reproducem mai jos prevederile art. III din Legea nr. 55/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 5/2014 privind unele măsuri pentru facilitarea schimbului transfrontalier de informaţii referitoare la încălcările de circulaţie care afectează siguranţa rutieră şi pentru facilitarea executării sancţiunilor aplicate acestor încălcări, care nu sunt încorporate în forma republicată a Legii nr. 5/2014 şi care se aplică în continuare, ca dispoziţii proprii ale actului modificator:

„Art. III. - În termen de 2 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, România, prin intermediul Ministerului Afacerilor Interne, transmite Comisiei Europene informaţii actualizate prevăzute la art. 23 alin. (1) din Legea nr. 5/2014 privind unele măsuri pentru facilitarea schimbului transfrontalier de informaţii referitoare la încălcările normelor de circulaţie care afectează siguranţa rutieră şi pentru facilitarea executării sancţiunilor aplicate acestor încălcări, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege.”

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.