MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 444/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 444         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 14 iunie 2016

 

SUMAR

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

208. - Decizie privind aplicarea mobilităţii domnului Gabriel Florin Puşcău din funcţia publică de secretar general în cadrul Ministerului Sănătăţii în funcţia publică de inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului

 

209. - Decizie privind exercitarea, cu caracter temporar, de către domnul Miron Moldovan a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general adjunct al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

549/518. - Ordin al viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, şi al viceprim-ministrului, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri, privind aprobarea Metodologiei pentru analiza potenţialului turistic al teritoriului

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

1.178. - Decizie privind sancţionarea Societăţii SUCCESOR BROKER DE ASIGURARE - S.R.L. cu retragerea autorizaţiei de funcţionare ca broker de asigurare

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII ELECTORALE PERMANENTE

 

2. - Lista partidelor politice, alianţelor politice, organizaţiilor cetăţenilor români aparţinând minorităţilor naţionale şi a candidaţilor independenţi pentru care a fost depus raportul detaliat al veniturilor şi cheltuielilor electorale, conform art. 47 alin. (2) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale desfăşurate conform Hotărârii Guvernului nr. 51/2016 privind stabilirea datei alegerilor locale din anul 2016

 

3. - Lista partidelor politice, alianţelor politice, organizaţiilor cetăţenilor români aparţinând minorităţilor naţionale şi a candidaţilor independenţi pentru care a fost depus raportul detaliat al veniturilor şi cheltuielilor electorale, conform art. 47 alin. (2) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale desfăşurate conform Hotărârii Guvernului nr. 51/2016 privind stabilirea datei alegerilor locale din anul 2016

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind aplicarea mobilităţii domnului Gabriel Florin Puşcău din funcţia publică de secretar general în cadrul Ministerului Sănătăţii în funcţia publică de inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului

 

Având în vedere prevederile art. 27 alin. (1) lit. a), ale art. 30 lit. a) şi ale art. 33 alin. (1) lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 341/2007 privind intrarea în categoria înalţilor funcţionari publici, managementul carierei şi mobilitatea înalţilor funcţionari publici, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 19 din Legea fir. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art.19 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnului Gabriel Florin Puşcău i se aplică mobilitatea din funcţia publică de secretar general în cadrul Ministerului Sănătăţii în funcţia publică de inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Sorin Sergiu Chelmu

 

Bucureşti, 14 iunie 2016.

Nr. 208.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind exercitarea, cu caracter temporar, de către domnul Miron Moldovan a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general adjunct al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

 

Având în vedere propunerea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, formulată prin Adresa nr. 204.837 din 6 iunie 2016, înregistrată la Cabinetul prim-ministrului cu nr. 5/3.750 din 6 iunie 2016, precum şi Avizul favorabil nr. 30.867/2016 al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici privind exercitarea cu caracter temporar de către domnul Miron Moldovan a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general adjunct al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 19 alin. (1) lit. b), precum şi al art. 92 alin. (11) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Miron Moldovan exercită, cu caracter temporar, funcţia publică vacantă din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general adjunct ai Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Sorin Sergiu Chelmu

 

Bucureşti, 14 iunie 2016.

Nr. 209.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE Şl ADMINISTRAŢIEI PUBLICE

MINISTERUL ECONOMIEI, COMERŢULUI Şl RELAŢIILOR CU MEDIUL DE AFACERI

Nr. 549 din 25 aprilie 2016

Nr. 518 din 1 iunie 2016

 

ORDIN

privind aprobarea Metodologiei pentru analiza potenţialului turistic al teritoriului

 

În conformitate cu prevederile art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 142/2008 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional Secţiunea a VII l-a - zone cu resurse turistice, aprobată cu modificări prin Legea nr. 190/2009,

în temeiul art. 12 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 1/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 9 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 957/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, cu modificările ulterioare,

viceprim-ministrul, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, şi viceprim-ministrul, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri, emit prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Metodologia pentru analiza potenţialului turistic al teritoriului, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Viceprim-ministru, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri,

Vasile Dîncu

Costin Grigore Borc

 

 

ANEXĂ

 

METODOLOGIE

pentru analiza potenţialului turistic al teritoriului

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - Scopul prezentei metodologii pentru analiza potenţialului turistic al teritoriului, denumită în continuare metodologie, îl constituie stabilirea modului de analiză în vederea evaluării/reevaluării potenţialului turistic al teritoriului pentru reactualizarea periodică a anexelor la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 142/2008 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional Secţiunea a VIII-a - zone cu resurse turistice, aprobată cu modificări prin Legea nr. 190/2009, în conformitate cu prevederile art. 10 din actul normativ.

Art. 2. - Semnificaţia sintagmelor utilizate în prezenta metodologie este cea prevăzută în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 142/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 190/2009.

Art. 3. - (1) în înţelesul prezentei metodologii, potenţialul turistic al teritoriului este rezultatul existenţei resurselor turistice la nivelul teritoriului, resurse definite ca fiind componente ale mediului natural şi antropic, care prin calităţile şi specificul lor recunoscute şi înscrise pot genera dezvoltarea uneia sau mai multor forme de turism, în măsura în care nu sunt supuse unui regim de protecţie integrală.

(2) Unitate administrativ-teritorială cu resurse naturale şi antropice foarte mari reprezintă unitatea administrativ-teritorială care a obţinut peste 25,00 de puncte din maximul de 50 de puncte atribuite resurselor turistice, conform metodei de calcul prevăzute în anexele la prezenta metodologie.

(3) Unitate administrativ-teritorială cu resurse naturale şi antropice mari reprezintă unitatea administrativ-teritorială care a obţinut între 14,00 şi 24,99 de puncte din maximul de 50 de puncte atribuite resurselor turistice, conform metodei de calcul prevăzute în anexele A şi B la prezenta metodologie.

 

CAPITOLUL II

Comisia interinstituţională pentru evaluarea potenţialului turistic al teritoriului

 

Art. 4. - (1) în vederea actualizării anexelor la Planul de amenajare a teritoriului naţional Secţiunea a VIII-a - zone cu resurse turistice, în raport cu dinamica resurselor antropice, infrastructurii turistice şi infrastructurii tehnice, potenţialul turistic al teritoriului se analizează şi se evaluează/reevaluează periodic de către Comisia interinstituţională pentru analiza potenţialului turistic al teritoriului, denumită în continuare Comisia.

(2) Evaluarea/Reevaluarea potenţialului turistic al teritoriului în vederea includerii/excluderii în anexele cuprinzând unităţile administrativ-teritoriale se face conform procedurii stabilite prin prezenta metodologie.

Art. 5. - (1) Comisia este un organism cu caracter interinstituţional, interdisciplinar, fără personalitate juridică.

(2) Structura Comisiei este următoarea:

a) preşedinte, reprezentat de un secretar de stat din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, coordonator al domeniului amenajării teritoriului;

b) vicepreşedinte, reprezentat de preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Turism;

c) membrii titulari, care participă la toate şedinţele Comisiei:

(i) 2 reprezentanţi ai Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice - Direcţia generală dezvoltare regională şi infrastructură;

(ii) 2 reprezentanţi ai Autorităţii Naţionale pentru Turism - Direcţia infrastructură turistică;

(iii) un reprezentant al Ministerului Culturii;

(iv) un reprezentant al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Turism;

(v) un reprezentant, specialist în domeniul amenajării teritoriului, al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii. Urbanism şi Dezvoltare Durabil㠄URBAN-INCERC”;

(vi) câte un reprezentant al structurilor asociative legal constituite ale autorităţilor administraţiei publice locale, respectiv al Asociaţiei Comunelor din România, al Asociaţiei Oraşelor din România, al Asociaţiei Municipiilor din România, al Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România;

d) membrii asociaţi, care participă la şedinţe în cazul în care este necesară analizarea şi evaluarea/reevaluarea punctajului pentru domeniile de competenţă specifice instituţiei pe care o reprezintă:

(i) un reprezentant al Institutului Naţional al Patrimoniului;

(ii) un reprezentant al Institutului de Geografie al Academiei Române;

(iii) un reprezentant al Institutului Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală;

(iv) un reprezentant al Centrului Naţional pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale;

(v) un reprezentant al Institutului Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie;

(vi) un reprezentant al Institutului Naţional de Statistică;

e) secretarul Comisiei, un reprezentant al Direcţiei generale dezvoltare regională şi infrastructură din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

(3) Constituirea nominală a Comisiei se face prin ordin al viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, în baza desemnării de către conducătorii instituţiilor şi autorităţilor sus-menţionate, transmise către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

(4) în funcţie de necesităţi, la şedinţele Comisiei pot fi invitaţi să participe, fără drept de vot, şi alţi specialişti din instituţiile şi organizaţiile interesate, cu competenţe în domeniu. De asemenea, la şedinţe poate fi invitat spre a-şi susţine punctul de vedere reprezentantul legal al unităţii administrativ-teritoriale care a solicitat evaluarea potenţialului turistic.

Art. 6. - Preşedintele Comisiei are următoarele atribuţii:

a) organizează întrunirile, prin intermediul secretarului acesteia. În acest sens, stabileşte data convocării Comisiei, convoacă membrii permanenţi, precum şi după caz, membrii asociaţi, convoacă eventualii invitaţi, precizează rolul acestora, precum şi momentul intervenţiilor lor pe parcursul reuniunii;

b) asigură conducerea şedinţelor de analiză a potenţialului turistic al teritoriului;

c) semnează procesul-verbal privind evaluările realizate în cadrul întâlnirii şi semnează documentele oficiale ale Comisiei.

Art. 7. - Vicepreşedintele Comisiei are următoarele atribuţii:

a) asigură conducerea şedinţelor de analiză a potenţialului turistic al teritoriului, în cazul în care preşedintele Comisiei lipseşte;

b) semnează procesul-verbal privind evaluările realizate în cadrul întâlnirii pe care a condus-o şi semnează documentele oficiale.

Art. 8. - (1) Membrii Comisiei au următoarele atribuţii:

a) participă la întâlnirile de analiză a potenţialului turistic al teritoriului, pentru care au fost convocaţi;

b) analizează potenţialul turistic al teritoriului, formulează verbal sau în scris observaţii şi recomandări şi solicită, când este necesar, informaţii suplimentare în vederea acordării punctajului, conform anexei A;

c) în cazul în care nu participă la întâlnirea pentru analizarea potenţialului turistic al teritoriului transmite în scris sau în formă electronică punctul de vedere.

(2) Membrii Comisiei au următoarele obligaţii:

a) să respecte confidenţialitatea informaţiilor şi a datelor stabilite ca având acest regim;

b) să nu aibă interese de afaceri sau financiare în legătură cu documentaţiile supuse analizei.

Art. 9 . - Secretarul Comisiei are următoarele atribuţii:

a) propune preşedintelui Comisiei calendarul desfăşurării întâlnirilor de lucru şi analiză a potenţialului turistic al teritoriului;

b) transmite membrilor Comisiei invitaţia de participare prin poşta electronică, cu minimum 7 zile calendaristice înaintea datei întâlnirii de lucru şi analiză a potenţialului turistic al teritoriului;

c) participă la întâlnirea de analiză, întocmeşte procesul-verbal al şedinţei şi transmite ulterior câte o copie a acestuia fiecărui membru;

d) anexează, dacă este cazul, la procesul-verbal al şedinţei toate punctele de vedere transmise în scris de membrii Comisiei;

e) comunică deciziile Comisiei factorilor interesaţi;

f) secretarul nu are drept de vot;

g) va asigura întocmirea procesului-verbal al şedinţei, va consemna numărul de voturi cu care s-au luat deciziile, precum şi sinteza argumentaţiei deciziei, iar, dacă este cazul, va transmite către beneficiar recomandările, observaţiile şi solicitările suplimentare în cazul dosarelor restituite spre completare sau respinse;

h) recomandările, observaţiile şi solicitările suplimentare constituie atribut al Comisiei, iar secretarul comunică decizia Comisiei;

i) semnează împreună cu preşedintele Comisiei procesele-verbale ale şedinţelor, numerotate şi înregistrate în ordinea cronologică a şedinţelor;

j) asigură arhivarea documentelor primite, a copiilor convocărilor de întrunire, a rapoartelor, a actelor administrative de răspuns, a altor documente relevante.

Art. 10. - Comisia îşi desfăşoară activitatea în cadrul şedinţelor de analiză, care se convoacă trimestrial sau ori de câte ori este necesar, în vederea reevaluării periodice a potenţialului turistic al teritoriului şi în vederea soluţionării solicitărilor de analiză depuse de către autorităţile administraţiei publice locale.

Art. 11. - (1) Pentru reevaluarea periodică a potenţialului turistic al teritoriului pentru unităţile administrativ-teritoriale declarate ca fiind „zone cu resurse turistice cu concentrare mare şi foarte mare” se va întocmi de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice împreună cu Autoritatea Naţională pentru Turism un raport, în funcţie de criteriile de evaluare prezentate în anexa A la prezenta metodologie, pe baza datelor actualizate obţinute de la autorităţile administraţiei publice locale şi de la instituţiile de specialitate.

(2) Pentru evaluarea potenţialului la solicitarea autorităţilor administraţiei publice locale, Comisia analizează dosarul de analiză prevăzut de prezenta metodologie şi va întocmi un raport care conţine concluziile analizei.

Art. 12. - (1) Şedinţele de analiză se desfăşoară în prezenţa a cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor Comisiei, inclusiv a membrilor asociaţi invitaţi.

(2) La calculul numărului membrilor prezenţi prevăzuţi la alin. (1) se includ şi membrii care, absentând motivat, depun la secretarul Comisiei punctele de vedere scrise cu privire la analiza potenţialului turistic al teritoriului.

(3) Comisia analizează potenţialul turistic în conformitate cu metoda de calcul prevăzută în prezenta metodologie şi acordă sau recalculează, după caz, pentru fiecare unitate administrativ-teritorială pentru care se realizează evaluarea/reevaluarea potenţialului turistic un punctaj, după caz, consemnat în procesul-verbal al şedinţei.

(4) în baza analizei şi calculării punctajelor obţinute, Comisia emite:

a) decizia de aprobare a includerii unei unităţi administrativ-teritoriale în lista zonelor cu resurse turistice cu concentrare mare sau foarte mare, în Planul de amenajare a teritoriului naţional Secţiunea a VIII-a - Zone cu potenţial turistic, în cazul în care sunt obţinute cel puţin 14 puncte;

b) decizia de respingere a includerii unei unităţi administrativ-teritoriale în lista zonelor cu resurse turistice cu concentrare mare sau foarte mare, în Planul de amenajare a teritoriului naţional Secţiunea a VIII-a - Zone cu potenţial turistic, în cazul în care sunt obţinute mai puţin de 14 puncte;

c) decizia excluderii unităţii administrativ-teritoriale din cadrul listei zonelor cu resurse turistice cu concentrare mare sau foarte mare din cadrul Planului de amenajare a teritoriului naţional Secţiunea a VIII-a - Zone cu resurse turistice, în situaţia reevaluării periodice a potenţialului turistic al teritoriului, în cazul în care nu mai este asigurat punctajul minim, respectiv 14 puncte.

(5) Decizia se comunică autorităţilor administraţiei publice locale din cadrul unităţilor administrativ-teritoriale pentru care s-a realizat evaluarea/reevaluarea potenţialului turistic al teritoriului, în termen de 30 de zile calendaristice de la data şedinţei Comisiei.

(6) Decizia poate fi contestată în termen de 15 zile calendaristice de la data comunicării acesteia.

Art. 13. - (1) Contestaţiile se soluţionează de către Comisia de contestaţii, a cărei componenţă nominală se aprobă prin ordin al viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, în baza desemnării de către conducătorii instituţiilor şi autorităţilor sus-menţionate, transmise către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, distinct de membrii Comisiei.

(2) Comisia de contestaţii se întruneşte în mod legal în prezenţa a cel puţin jumătate plus unu din membrii cu drept de vot.

(3) Actul administrativ emis ca urmare a soluţionării contestaţiei formulate poate fi contestat conform Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 14. - (1) Membrii Comisiei de contestaţii au următoarele atribuţii:

a) analizează şi soluţionează contestaţiile;

b) întocmesc raportul de evaluare aspectelor contestate;

c) emit decizia privind soluţionarea favorabilă sau nefavorabilă, după caz, care va fi comunicată contestatarilor în termen de 30 de zile de la data înregistrării acesteia la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

(2) Membrii Comisiei de contestaţii au următoarele obligaţii:

a) să respecte confidenţialitatea informaţiilor şi a datelor stabilite ca având acest regim;

b) să nu aibă interese de afaceri sau financiare în legătură cu documentaţiile supuse analizei.

 

CAPITOLUL III

Analizarea potenţialului turistic al teritoriului la solicitarea autorităţilor administraţiei publice locale

 

Art. 15. - (1) Pentru realizarea analizei, reprezentantul legal al unităţii administrativ-teritoriale pe teritoriul căreia există resurse naturale şi antropice care pot genera dezvoltarea uneia sau mai multor forme de turism întocmeşte, prin structurile de specialitate din cadrul primăriei, dosarul de analiză a potenţialului turistic al teritoriului, urmărind criteriile de evaluare prezentate în anexa A, care face parte integrantă din prezenta metodologie.

(2) Dosarul de analiză a potenţialului turistic al teritoriului se depune la registratura Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în vederea analizării sale de către Comisie.

Art. 16. - (1) Dosarul de analiză a potenţialului turistic al teritoriului conţine următoarele documente;

a) solicitare de analiză a potenţialului turistic de către Comisie, care cuprinde inclusiv argumentarea solicitării, semnată de către reprezentantul legal al unităţii administrativ-teritoriale;

b) fişa de evaluare a potenţialului turistic al teritoriului, completată, conform anexei B, care face parte integrantă din prezenta metodologie;

c) copia hotărârii consiliului local de aprobare a efectuării demersurilor de înscriere a unităţii administrativ-teritoriale în Planul de amenajare a teritoriului naţional Secţiunea a VIII-a - zone cu resurse turistice;

d) documentaţia justificativă relevantă (extrase din studii, rapoarte, lucrări ştiinţifice) pentru argumentarea creşterii punctajului în raport cu cei acordat prin Planul de amenajare a teritoriului naţional Secţiunea a VIII-a - zone cu resurse turistice, în vigoare.

(2) Dosarul prezentat va fi ştampilat pe fiecare pagină şi însuşit de către reprezentantul legal al unităţii administrativ-teritoriale.

(3) Datele şi informaţiile prezentate în dosarul de analiză a potenţialului turistic ai teritoriului trebuie să fie reale şi actuale, având specificată data înregistrării acestora şi sursa respectivă.

Art. 17. - (1) Comisia poate solicita autorităţilor administraţiei publice locale documente suplimentare care să ateste punctajul acordat în momentul autoevaluării pentru stabilirea potenţialului turistic al teritoriului.

(2) Autorităţile administraţiei publice locale trebuie să prezinte toate documentele justificative cerute de Comisie, în cadrul şedinţelor Comisiei sau în termenul stabilit de aceasta, în vederea fundamentării deciziei.

 

CAPITOLUL IV

Dispoziţii finale

 

Art. 18. - Ca urmare a deciziei Comisiei de aprobare a includerii/excluderii, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, prin structura responsabilă cu domeniul amenajării teritoriului, iniţiază proiectul de hotărâre a Guvernului de reactualizare a anexelor la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 142/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 190/2009.

 

ANEXA A

la metodologie

 

Evaluarea/Reevaluarea unităţilor administrativ-teritoriale (UAT) din punctul de vedere al concentrării resurselor turistice şi diagnosticarea disfuncţionalităţilor privind infrastructura tehnică şi turistică

 

Evaluarea/Reevaluarea unităţilor administrativ-teritoriale din punctul de vedere al potenţialului turistic al teritoriului se va realiza pe două paliere, respectiv evaluarea concentrării resurselor turistice naturale şi antropice şi diagnosticarea disfuncţionalităţilor privind infrastructura tehnică şi turistică.

Resursele turistice naturale şi antropice supuse evaluării se vor clasifica astfel:

A. Resurse turistice naturale

A1. Cadrul natural

A2. Factori terapeutici naturali

A3. Arii naturale protejate

B. Resurse turistice antropice

B1. Monumente istorice

B2. Muzee şi colecţii publice

B3. Artă şi tradiţie populară

B4. Instituţii de spectacole şi concerte

B5. Manifestări culturale anuale/repetabile Diagnosticarea infrastructurii turistice şi tehnice se va realiza ţinând cont de următoarele componente:

C. Infrastructură specific turistică

C1. Structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare

C2. Instalaţii de tratament

C3. Săli de conferinţă, centre expoziţionale etc.

C4. Pârtii de schi şi instalaţii de transport pe cablu C5. Alte instalaţii de agrement

D. Infrastructură tehnică

D1. Accesibilitatea la infrastructura majoră de transport D2. Infrastructură edilitară D3. Infrastructură de telecomunicaţii Evaluarea unităţilor administrativ-teritoriale (UAT) se va realiza prin acordarea de puncte pentru fiecare din componentele de potenţial turistic, punctajul maxim ce va putea fi obţinut de o unitate administrativ-teritorială fiind de 100 de puncte.

 

A. Evaluarea resurselor turistice naturale

Pentru evaluarea unităţilor administrativ-teritoriale din punctul de vedere ai resurselor turistice naturale se vor acorda maximum 25 de puncte repartizate astfel:

 

Categorie

Punctaj maxim

A1. Cadrul natural

10

A2. Factori terapeutici naturali

10

A3. Arii naturale protejate

5

TOTAL

25

 

A1. Cadrul natural.

Pentru componenta de cadru natural, fiecărei unităţi administrativ-teritoriale de bază i se vor acorda între 1 şi 10 puncte (1 fiind minim şi 10 maxim, acordat celor cu un cadru natural excepţional).

Componentele şi criteriile de evaluare a cadrului natural sunt următoarele:

- Poziţia pe trepte de relief:

 

Subcategorie

Punctaj maxim

Câmpie

1

Dealuri şi podişuri

2

Subcarpaţi

3

Munţi

4

Litoral şi Delta Dunării

4

Total maxim

4

 

- Geomorfologie:

 

Subcategorie

Punctaj maxim

Prezenţa unor chei, abrupturi, relief carstic, vecinătatea unor unităţi impunătoare

1

Total maxim

1

 

- Vegetaţie:

 

Subcategorie

Punctaj maxim

Pădure peste 30% din suprafaţa UAT

1

Pădure sub 30% din suprafaţa UAT

0,5

Total maxim

1

 

- Faună:

 

Subcategorie

Punctaj maxim

Interes cinegetic mare

1

Interes cinegetic mediu

0,5

Total maxim

1

 

- Hidrografie:

 

Subcategorie

Punctaj maxim

Prezenţa unor lacuri, heleşteie, amenajări piscicole, izvoare minerale, cascade

1

Total maxim

1

 

- Peisaj:

 

Subcategorie

Punctaj maxim

Interes mare

2

Interes mediu

1

Total maxim

2

 

A2. Factorii terapeutici naturali.

Pentru evaluarea factorilor terapeutici naturali prezenţi în arealul unei unităţi administrativ-teritoriale de bază, acesteia s se vor acorda între 1 şi 10 puncte.

Unităţile administrativ-teritoriale vor fi evaluate din punctul de vedere al factorilor terapeutici naturali, folosind patru criterii de ierarhizare Pentru fiecare dintre factorii terapeutici, eventual valorificaţi într-o unitate administrativ-teritorială, se va acorda un punctaj egal, nediscriminatoriu, astfel:

1. Categorii de unităţi administrativ-teritoriale cu factori terapeutici naturali:

- staţiuni balneare de interes general intrate în circuit internaţional - în această categorie intră staţiunile cu maximum de factori naturali terapeutici tradiţional valorificaţi;

- staţiuni balneare de interes general - în această categorie intră staţiunile cu numeroşi factori naturali terapeutici valorificaţi;

- staţiuni balneare de interes local - sunt staţiunile cu minimum de factori naturali terapeutici;

- localităţi cu potenţial de factori naturali terapeutici - sunt localităţi cu anumiţi factori naturali terapeutici, de obicei ape minerale.

Staţiunile balneare au fost grupate conform punctajului foarte apropiat obţinut în 3 categorii ce determină de fapt şi importanţa staţiunii:

- categoria I: unităţi administrativ-teritoriale de interes general intrate în circuit internaţional -10 puncte;

- categoria a II-a: unităţi administrativ-teritoriale de interes general - 6 puncte;

- categoria a III-a: unităţi administrativ-teritoriale de interes local - 3 puncte;

- categoria a IV-a: unităţi administrativ-teritoriale cu factori naturali terapeutici - sub 3 puncte.

2. Durata posibilităţilor de efectuare a tratamentului şi a cazării în timpul anului, distingându-se astfel staţiuni permanente şi sezoniere. Criteriul privind durata este clar şi ţine de multitudinea factorilor terapeutici valorificaţi şi de posibilităţile de tratament existente. În cadrul acestui criteriu sunt cuprinşi, practic, toţi factorii naturali terapeutici.

3. Factorii terapeutici naturali existenţi:

a) bioclimat:

a1) relaxant, sedativ, indiferent, de deal; a2) tonic - stimulent, de munte; a3) excitant, de litoral; a4) excitant, de câmpie.

Se va acorda punctaj maxim staţiunilor sau localităţilor din zonele depresionare sau de deal, cu un bioclimat relaxant, nestresant, recomandabil tuturor categoriilor de pacienţi. Va fi delimitat bioclimatul excitant de câmpie de cel de litoral, care prezintă stres diferit, în special disconfortul prin încălzire în timpul verii, cel de litoral fiind avantajat de existenţa brizei marine care modifică toţi parametrii climatici, respectiv temperatura, umezeala, dinamica aerului;

b) ape minerale:

b1) oligominerale, carbogazoase, clorurate, sodice; b2) sulfatate, sulfuroase, feruginoase, iodurate recomandate pentru anumite afecţiuni.

Fiecare compoziţie chimică va fi punctată egal fără ierarhizare. În cazul apelor minerale se vor avea în vedere compoziţia minerală şi recomandările terapeutice, pe diferite tipuri de afecţiuni;

c) lac terapeutic sărat;

d) nămol terapeutic:

d1) sapropelic;

d2) de turbă;

d3) mineral;

e) alţi factori terapeutici naturali:

e1) mofetă (solfatar);

e2) salină;

e3) sare extrasă;

e4) apa mării.

Pentru fiecare dintre factorii terapeutici naturali de la literele c), d), e), eventual valorificaţi într-o UAT, se va acorda un punctaj egal, nediscriminatoriu.

4. Indicaţii terapeutice pentru diferite tipuri de afecţiuni, în funcţie de tipul de factori terapeutici naturali existenţi. Nu poate fi făcută o delimitare după indicaţia medicală sau tratamentul efectuat. În acest context se va acorda punctaj pentru afecţiunile majore tratate în funcţie de tipul de factori existenţi în UAT.

În cazul categoriilor de localităţi cu factori terapeutici naturali nu se va face distincţie în punctaj între staţiunile balneoclimatice şi cele climatice, deosebirea reieşind de la sine, din enumerarea factorilor (staţiunile climatice neavând de obicei ape minerale, nămol etc.)

Conform criteriilor menţionate se va calcula un punctaj pentru fiecare staţiune. Punctajul maxim revine astfel staţiunilor permanente, de interes general, din zona de deal, cu maximum de factori terapeutici naturali şi indicaţii terapeutice.

A3. Arii naturale protejata

Pentru evaluarea ariilor naturale protejate prezente în arealul unei unităţi administrativ-teritoriale de bază, acesteia i se vor acorda între 1 şi 5 puncte, 5 puncte reprezentând punctajul maxim, acordat UAT-urilor care cuprind parcuri naţionale, rezervaţii ale biosferei, parcuri naturale sau rezervaţii cu valoare deosebită, iar 1 punctajul minim.

Evaluarea se va face pe baza următoarelor criterii dintre care menţionăm:

 

Subcategorie

Punctaj maxim

Gradul de reprezentativitate al ariei naturale protejate

1

Suprafaţa totală protejată (ca pondere din suprafaţa UAT)

2

Gradul de conservare şi starea actuală a rezervaţiei

1

Valoarea peisagistică a ariei naturale protejate

1

Posibilitatea practicării unei forme de turism

1

Total maxim

5

 

Pornind de la punctajul acordat fiecărei rezervaţii, în final se va acorda un punctaj general fiecărei unităţi administrativ-teritoriale care include o arie naturală protejată. Atunci când o unitate administrativ-teritorială include două sau mai multe arii naturale protejate, punctajul final acordat acesteia este cel mai mare punctaj acordat uneia dintre rezervaţii.

B. Evaluarea resurselor turistice antropice

Evaluarea unităţilor administrativ-teritoriale din punctul de vedere al resurselor antropice prezente în respectivul areal se va realiza prin acordarea de la 1 la 25 de puncte, conform menţiunilor de mai jos:

 

Categorie

Punctaj maxim

B1. Monumentele istorice

8

B2. Muzee şi colecţii publice

9

B3. Artă şi tradiţie populară

8 sau 4 puncte (vezi mai jos)

B4. Instituţiile de spectacole şi concerte

8 sau 4 puncte (vezi mai jos)

B5. Manifestări culturale repetabile

0 sau 4 puncte (vezi mai jos)

TOTAL

25

 

În evaluarea resurselor antropice se vor lua în considerare cinci componente, şi anume:

B1. Monumentele istorice de interes naţional, respectiv

categoria A, cu următoarele categorii (conform Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată): monument, ansambluri, situri de tipul celor de:

B1 1. arheologie;

B1.2. arhitectură;

B1.3. monumente de for public,

B1.4. monumente memoriale-funerare.

B2. Muzee şi colecţii publice:

B2.1. muzee;

B2.2. colecţii publice.

B3. Artă şi tradiţie populară

B3.1. manifestări tradiţionale: serbări, festivaluri, târguri, şezători, obiceiuri şi ritualuri tradiţionale, sărbători etc.;

B3.2. meşteşuguri populare tradiţionale: obiecte pe suport textil (ţesături, covoare, costume populare, cusături), pictură pe

sticlă şi pe lemn, gravură, ateliere de prelucrare a lemnului, metalelor, a pietrei, pielăriei.

B4. Instituţiile de spectacole şi concerte: filarmonici, orchestre, formaţiuni instrumentale, corale ori vocal-instrumentale etc.

B5. Manifestări culturale repetabile

Categoria „Manifestări culturale repetabile” include evenimente sau instituţii de la B2, B3 sau B4. De aceea este marcată cu 0 puncte. De exemplu, instituţiilor de teatru, care, prin natura lor, organizeaz㠄manifestări culturale repetabile”, li se va acorda punctajul 8 la instituţia de teatru şi 0 la „activităţi repetabile”. Unde nu este cazul (manifestări repetabile care să nu intre în vreuna dintre categoriile B2, B3 sau B4), la B5 se va acorda un punctaj de la 0 la 8. De exemplu, dacă există un festival de teatru anual, se vor acorda 4 puncte pentru existenţa instituţiei de spectacol şi 4 pentru festival.

Aceste combinaţii au ca scop obţinerea unui punctaj maxim de 8 puncte pentru cele trei categorii cumulate, respectiv B3, B4, B5. De aceea, în anumite situaţii a rezultat un punctaj de maximum 4 puncte pentru categoria B3 sau B4. În realitate, fiecare grupă are câte 8 puncte, dar ponderate, astfel încât punctajul maxim posibil pe fiecare UAT să nu depăşească 25 de puncte.

În aceeaşi manieră se va acorda punctajul pentru fiecare subcategorie B3.1 şi B3.2, astfel încât însumate acestea să obţină maximum 8 puncte.

Unităţilor administrativ-teritoriale ce deţin monumente UNESCO li se va acorda punctajul maxim, respectiv 25 de puncte.

C. Diagnosticarea disfuncţionalităţilor privind infrastructura specific turistică

Evaluarea unităţilor administrativ-teritoriale din punctul de vedere al infrastructurii specific turistice se va realiza prin acordarea de la 1 la 20 puncte, distribuit pe categorii astfel:

 

Categorie

Punctaj maxim

C1. Structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare

7

C2. Instalaţii de tratament

5

C3. Săli de conferinţă, centre expoziţionale

6

C4. Pârtii de schi, instalaţii de transport pe cablu

1

C5. Alte instalaţii de agrement

1

TOTAL

20

 

C1. Structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare

În cadrul grilei de evaluare a infrastructurii specific turistice, structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare li se vor atribui maximum 7 puncte. Vor fi luate în considerare doar unităţile de cazare clasificate, conform legii.

În funcţie de distribuţia numărului de locuri pe tipuri de structuri de primire turistică, fiecare UAT va primi următoarele punctaje:

 

Subcategorie

Punctaj maxim

Hoteluri

5

Pensiuni turistice şi agroturistice

1

Alte tipuri de structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare, cu excepţia hotelurilor şi a pensiunilor turistice şi agroturistice

1

Total maxim

7

 

Acordarea punctajelor la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale se va realiza pornind de la capacitatea de cazare în funcţiune (calculată ca produs între numărul de camere şi numărul de zile de funcţionare). Astfel se va acorda punctaj maxim acelor UAT-uri care dispun de cea mai mare capacitate de cazare în funcţiune la nivelul hotelurilor, pensiunilor turistice şi agroturistice şi, respectiv, a altor structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare. Distribuirea punctajelor la nivelul celorlalte UAT se va realiza în mod proporţional.

Aceste punctaje vor fi corectate, în plus sau în minus, în funcţie de distribuţia camerelor pe categorii de clasificare. În situaţia în care există o diversitate a distribuţiei locurilor de categorii de clasificare, punctajele au fost rotunjite în plus cu maximum 0,05 puncte.

C2. Instalaţii de tratament

În cadrul grilei de evaluare a infrastructurii specific turistice, instalaţiilor de tratament li se vor atribui maximum 5 puncte. Vor fi luate în considerare doar instalaţiile de tratament avizate de către Ministerul Sănătăţii,

Criteriile care vor sta la baza procesului de evaluare a instalaţiilor de tratament sunt următoarele:

 numărul instalaţiilor de tratament:

 procedurile pe care le realizează instalaţiile de tratament;

 tipurile de aparate utilizate;

 prezenţa facilităţilor pentru wellness;

 localitatea cu cele mai multe instalaţii de tratament.

Prezenţa facilităţilor pentru wellness va constitui un avantaj pentru UAT evaluată, primind un punctaj suplimentar de până la 0,25 puncte, fără însă ca respectiva UAT să depăşească cele 5 puncte, maxim posibile.

C3. Săli de conferinţă, centre expoziţionale

Pentru infrastructura turistică reprezentată de săli de conferinţă şi centre expoziţionale se vor acorda maximum 6 puncte, plecând de la premiza că turismul de afaceri este un important sector aducător de venituri comparativ cu alte forme de turism.

Criteriile care stau la baza procesului de evaluare a sălilor de conferinţe şi a centrelor expoziţionale sunt următoarele:

- numărul spaţiilor individuale pentru reuniuni (săli);

- capacitatea totală a acestor spaţii exprimată în număr de locuri;

- oraşul cu cea mai mare capacitate pentru organizarea de reuniuni.

Pentru capacitatea spaţiilor destinate organizării de conferinţe, reuniuni etc., UAT vor primi următoarele punctaje

 

Peste 10.000 de locuri

4,00 puncte

2.500-2.999 de locuri

2,00 puncte

650-799 de locuri

0,75 puncte

5.000-9.999 de locuri

3,00 puncte

2.000-2.499 de locuri

1,75 puncte

500-649 de locuri

0,50 puncte

4.000-4.999 de locuri

2,75 puncte

1.500-1.999 de locuri

1,50 puncte

250-499 de locuri

0,30 puncte

3.500-3.999 de locuri

2,50 puncte

1.000-1.499 de locuri

1,25 puncte

100-249 de locuri

0,20 puncte

3.000-3.499 de locuri

2,25 puncte

800-999 de locuri

1,00 punct

50-99 de locuri

0,15 puncte

 

 

 

 

sub 50 de locuri

0,10 puncte

 

Pentru suprafaţa spaţiilor destinate expoziţiilor, târgurilor etc. UAT vor primi următoarele punctaje

 

Peste 50.000 mp

2 puncte

5.000-14.999 mp

1 punct

1.000-2.499 mp

0,50 puncte

15.000-49.999 mp

1,50 puncte

2.500-4.999 mp

0,75 puncte

sub 1.000 mp

0,25 puncte

 

C4. Pârtii de schi, instalaţii de transport pe cablu

Pentru evaluarea amenajărilor domeniului schiabil vor fi luate în calcul doar pârtiile de schi omologate conform legii şi instalaţiile de transport pe cablu avizate de către Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat - ISC IR România. Punctajul maxim acordat acestei componente de infrastructură este de 1 punct, pârtiile de schi, respectiv 0,5 puncte pentru instalaţiile de transport pe cablu.

Criteriile care stau la baza procesului de evaluare a pârtiilor de schi şi a instalaţiilor de transport pe cablu sunt următoarele:

 numărul pârtiilor de schi, respectiv al instalaţiilor de transport pe cablu;

 diversitatea instalaţiilor de transport;

 lungimea şi capacitatea optimă de primire/transport;

 localitatea cu cele mai multe instalaţii de transport pe cablu.

C5. Alte instalaţii de agrement

La capitolul alte instalaţii de agrement au fost incluse acele instalaţii de agrement ce motivează deplasarea turiştilor, respectiv: terenuri de golf, plaje „Blue Flag”, instalaţii de agrement nautic, parcuri de distracţii, herghelii. Punctajul maxim oferit unei UAT din punctul de vedere al instalaţiilor de agrement ce se regăsesc pe raza unităţii respective este de 1 punct.

Criteriile care stau la baza procesului de evaluare a instalaţiilor de agrement sunt următoarele:

 numărul instalaţiilor de agrement;

 diversitatea instalaţiilor de agrement.

 

D. Infrastructura tehnică

Evaluarea unităţilor administrativ-teritoriale din punctul de vedere al infrastructurii tehnice turistice se va realiza prin acordarea de la 1 la 30 puncte, distribuit pe categorii astfel:

 

Categorie

Punctaj maxim

D1. Accesul direct la infrastructura majoră de transport

16

D2. Furnizarea de servicii publice de gospodărire comunală - Infrastructura edilitară

9

D3. Furnizarea serviciilor de comunicaţii electronice - infrastructura de telecomunicaţii

5

TOTAL

30

 

D1. Accesul la infrastructura majoră de transport

Pentru evaluarea accesibilităţii la infrastructura majoră de transport se va avea în vedere prezenţa pe teritoriul acestora a unor căi/noduri majore de transport de călători, condiţie esenţială pentru ca un teritoriu să poată fi inclus în activitatea turistică.

Cei patru indicatori care vor fi luaţi în considerare pentru evaluarea accesului direct al unităţilor administrativ-teritoriale la reţeaua majoră de transport vor fi ponderaţi în funcţie de importanţa acestora într-o reţea internaţională de transport, precum şi de intermodalitate în transportul de călători, astfel:

 

Indicatori

Punctaj maxim

Prezenţa indicatorului

Puncte acordate pentru calculul punctajului

Port

1

Da

1

 

 

Nu

0

Aeroport naţional/internaţional

5

Da

1

 

 

Nu

0

Acces la drum european (E)

5

Da

1

 

 

Nu

0

Acces la drum naţional/cale ferată (DN/CF)

5

Acces la DN/E şi CF

1

 

 

Acces la DN sau CF

0,5

 

 

Fără acces la reţeaua majoră

0

Total maxim

16

 

 

 

Punctajul obţinut de fiecare UAT se calculează prin înmulţirea punctelor de evaluare (între 0 şi 1) ale fiecărui indicator cu punctajul maxim de ponderare pe fiecare indicator astfel:

 pentru accesul la drum naţional sau european şi cale ferată s-au acordat 5 puncte din totalul de 16, dar acestea nu sunt acordate decât dacă UAT are acces la ambele modalităţi de transport;

 dacă unitatea administrativ-teritorială de bază are acces doar la drum naţional sau cale ferată atunci acesta va primi doar jumătate din punctaj (adică 0,5 x 5 = 2,5).

D2. Infrastructura edilitara

Pentru infrastructura edilitară se vor acorda maximum 9 puncte din totalul de 30 maximum posibile. Dintre acestea, alimentarea cu apă în sistem centralizat şi canalizarea apelor uzate vor fi notate cu maximum 5 puncte, iar alimentarea cu gaze naturale (în sistem centralizat) cu maximum 4 puncte, cunoscut fiind faptul că lipsa acesteia poate fi mai uşor compensată.

Conform datelor disponibile reţeaua de alimentare cu energie electrică acoperă toate unităţile administrativ-teritoriale şi de aceea acest indicator nu va fi luat în considerare, deşi la nivel de UAT aceasta poate fi uneori deficitară, situaţie ce nu poate fi evaluată din cauza lipsei datelor.

 

Indicatori

Punctaj maxim

Prezenţa indicatorului

Punctaj acordat

Alimentare cu apă, canalizarea

5

Apă şi canalizare

1

apelor uzate şi pluviale

 

Apă

0,5

 

Fără sistem de alimentare cu apă

0

Alimentarea cu gaze naturale

4

Da

1

 

Nu

0

 

Metodologia de calcul de la primul criteriu se păstrează, astfel că, pentru sistemul de alimentare cu apă şi canalizare, se va face diferit pentru prezenţa ambelor sisteme şi pentru prezenţa doar a celui de apă.

D3. Infrastructura de telecomunicaţii

Furnizarea serviciilor de comunicaţii electronice va fi notată cu 5 puncte din totalul de 30 maximum posibile. Acestea vor fi acordate numai pentru unităţile administrativ-teritoriale în care poate fi accesată reţeaua GSM. Pentru unităţile administrativ-teritoriale care dispun doar de reţea la un punct fix s-au acordat doar 2,5 puncte. Notarea se va face conform situaţiei existente în teritoriu, la nivelul anului de depunere a studiului de fundamentare.

 

Indicatori

Punctaj maxim

Prezenţa indicatorului

Punctaj acordat

Acoperirea GSM/

5

Acoperirea GSM cu/sau fără telefonie la punct fix

1

Telefonie la punct fix

 

Telefonie la punct fix

0,5

 

 

Fără servicii de telecomunicaţii

0

 

ANEXA B

la metodologie

 

Fişă de evaluare/reevaluare a potenţialului turistic al teritoriului

 

 

Categorie

Subcategorie/Componenta

Punctaj maxim

Autoevaluare autoritate publică locală

Punctaj acordat de comisie

Resurse turistice naturale

Maximum 25 de puncte

Cadrul natural

Maximum 10 puncte

Poziţia pe trepte de relief

(maximum 4 puncte)

Câmpie

1

 

 

Dealuri şi podişuri

2

 

 

Subcarpaţi

3

 

 

Munţi

4

 

 

Litoral şi Delta Dunării

4

 

 

Geomorfologie

(maximum 1 punct)

Prezenţa unor chei, abrupturi, relief carstic, vecinătatea unor unităţi impunătoare

1

 

 

Vegetaţie

(maximum 1 punct)

Pădure peste 30% din suprafaţa u.a.t.

1

 

 

Pădure între 10% şi 30% din suprafaţa u.a.t.

0,5

 

 

Fauna

(maximum 1 punct)

Interes cinegetic mare

1

 

 

Interes cinegetic mediu

0,5

 

 

Hidrografie

(maximum 1 punct)

Prezenţa unor lacuri, amenajări piscicole, izvoare minerale, cascade

1

 

 

Peisaj

(maximum 2 puncte)

Interes mare

2

 

 

Interes mediu

1

 

 

Factori naturali terapeutici

Maximum 10 puncte

UAT-uri cu factori terapeutici naturali:

 

 

 

- de interes general intrate în circuit internaţional (maximum 10 puncte)

10

 

 

- de interes general (maximum 6 puncte)

6

 

 

- de interes local (maximum 3 puncte)

3

 

 

Durata posibilităţilor de efectuare a tratamentului şi a cazării în timpul anului (maximum 2 puncte)

 

 

 

- permanent

2

 

 

- sezonier

0,5

 

 

Factori terapeutici naturali existenţi:

 

 

 

- bioclimat

1

 

 

- ape minerale

4

 

 

- lac terapeutic sărat

2

 

 

- nămol terapeutic

2

 

 

- alţi factori terapeutici naturali

3

 

 

Indicaţii terapeutice

5

 

 

Arii naturale protejate

Maximum 5 puncte

Gradul de reprezentativitate al ariei naturale protejate

1

 

 

Suprafaţa totală protejată (ca pondere din suprafaţa UAT)

1

 

 

Gradul de conservare şi starea actuală a rezervaţiei

1

 

 

Valoarea peisagistică a ariei naturale protejate

1

 

 

Posibilitatea practicării unei forme de turism

1

 

 

Resurse turistice antropice

Maximum 25 de puncte

Monumente istorice de interes naţional

Maximum 8 puncte

Arheologie

2

 

 

Arhitectură

2

 

 

Monumente de for public

2

 

 

Monumente memoriale - funerare

2

 

 

Muzee şi colecţii publice

Maximum 9 puncte

Muzee

7

 

 

Colecţii publice

2

 

 

Artă şi tradiţie populară

8 sau 4 puncte

Serbări, festivaluri, târguri, şezători, obiceiuri şi ritualuri tradiţionale, sărbători etc.

 

 

 

Meşteşuguri populare tradiţionale

 

 

 

Instituţii de spectacole şi concerte

8 sau 4 puncte

Filarmonici, orchestre, formaţiuni instrumentale, corale sau vocal-instrumentale

 

 

 

Manifestări culturale repetabile

0 sau 4 puncte

 

 

 

 

Unităţi administrativ-teritoriale de bază ce deţin monumente UNESCO

25 de puncte

 

25

 

 

Infrastructura specific turistică Maximum 20 de puncte

Unităţi de cazare

Maximum 7puncte

Hoteluri

5

 

 

Pensiuni turistice şi pensiuni agroturistice

1

 

 

Alte tipuri de unităţi de cazare cu excepţia hotelurilor şi a pensiunilor turistice şi a pensiunilor agroturistice

1

 

 

Instalaţii de tratament

Maximum 5puncte

Instalaţii de tratament avizate de către Ministerul Sănătăţii

5

 

 

Wellness şi SPA

0,25

 

 

Săli de conferinţă, centre expoziţionale

Maximum 6 puncte

Numărul spaţiilor individuale pentru reuniuni (săli)

2

 

 

Capacitatea totală a spaţiilor individuale pentru reuniuni

4

 

 

Pârtii de schi, instalaţii de transport pe cablu

Maximum 1 punct

Pârtii de schi

1

 

 

Instalaţii de transport pe cablu

0,5

 

 

Alte instalaţii de agrement

Maximum 1 punct

Terenuri de golf, plaje „Blue Flag”, instalaţii de agrement nautic, parcuri de distracţii, herghelii

1

 

 

Infrastructura tehnică

Maximum 30 de puncte

Accesul direct la infrastructura majoră de transport Maximum 16 puncte

Port

1

 

 

Aeroport naţional/internaţional

5

 

 

Acces la drum european

5

 

 

Acces la drum naţional/cale ferată (DN/CF)

5

 

 

Furnizarea de servicii publice de gospodărire comunală - Infrastructura edilitară

Maximum 9 puncte

Alimentare cu apă, canalizarea apelor uzate şi pluvial

5

 

 

Alimentarea cu gaze naturale

4

 

 

Furnizarea serviciilor de comunicaţii electronice - Infrastructura de telecomunicaţii

Maximum 5 puncte

Acoperirea GSM/telefonie la punct fix

5

 

 

TOTAL

 

 

 

 

 

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

AUTORITATEA DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

DECIZIE

privind sancţionarea Societăţii SUCCESOR BROKER DE ASIGURARE - S.R.L. cu retragerea autorizaţiei de funcţionare ca broker de asigurare

 

Autoritatea de Supraveghere Financiară, cu sediul în Splaiul Independenţei nr. 15, sectorul 5, Bucureşti, cod de înregistrare fiscală 31588130, în temeiul art. 13 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere prevederilor art. 2 alin. (1) lit. b) şi art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

în urma analizării de către Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară, în şedinţa din data de 24 mai 2016, a Referatului de constatare întocmit de Direcţia reglementare-autorizare cu nr. SA-DRA 2.901 din 18 mai 2016, ca urmare a controlului permanent efectuat la Societatea SUCCESOR BROKER DE ASIGURARE - S.R.L., cu sediul social în Oradea, str. Generai Gheorghe Magheru nr. 17, ap. 45, judeţul Bihor, înregistrată la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului cu nr. J05/917/06.12.2001, cod unic de înregistrare 14333617, înscrisă în Registrul brokerilor de asigurare şi/sau reasigurare al Autorităţii de Supraveghere Financiară cu nr. 257 din 29 decembrie 2004, reprezentată legal de doamna Kovacs Ildiko în calitate de conducător executiv,

a constatat următoarele:

Societatea SUCCESOR BROKER DE ASIGURARE - S.R.L. nu a solicitat aprobarea majorării capitalului social la nivelul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. b) din Norma Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 9/2015 privind autorizarea şi funcţionarea brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare, până la data de 31 decembrie 2015.

Astfel, au fost încălcate prevederile art. 2 alin. (1) lit. b) şi ale art. 20 alin. (1) din Norma Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 9/2015 privind autorizarea şi funcţionarea brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare, ceea ce constituie contravenţie conform art. 39 alin. (2) lit. a) şi e) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea şi supravegherea intermediarilor în asigurări şi reasigurări, cu modificările şi completările ulterioare.

Faţă de motivele de fapt şi de drept arătate, în scopul apărării drepturilor asiguraţilor şi al promovării stabilităţii activităţii de asigurare în România,

Autoritatea de Supraveghere Financiară emite următoarea decizie:

Art. 1. - În conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) lit. b), art. 3 alin. (1) lit. d), art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 8 alin. (2) lit. a) şi ale art. 39 alin. (3) lit. e) din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 20 alin. (2) din Norma Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 9/2015 privind autorizarea şi funcţionarea brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare, se sancţionează Societatea SUCCESOR BROKER DE ASIGURARE - S.R.L. (denumită în continuare Societatea), cu sediul social în Oradea, str. General Gheorghe Magheru nr. 17, ap. 45, judeţul Bihor, înregistrată la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului cu nr. J05/917/06.12.2001, cod unic de înregistrare 14333617, RBK-257/29.12.2004, reprezentată legal de doamna Kovacs Ildiko, în calitate de conducător executiv, cu retragerea autorizaţiei de funcţionare ca broker de asigurare.

Art. 2. - (1) Societăţii i se interzic desfăşurarea activităţii de negociere şi încheiere de noi contracte de asigurare pentru persoanele fizice sau juridice, acordarea de asistenţă pe durata derulării contractelor în curs ori în legătură cu regularizarea daunelor, precum şi desfăşurarea oricăror operaţiuni specifice brokerilor de asigurare, astfel cum sunt definite în Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Societatea are obligaţia să aducă la cunoştinţa clienţilor săi retragerea autorizaţiei de funcţionare ca broker de asigurare, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data primirii prezentei decizii, în vederea efectuării plăţii ratelor scadente la contractele în curs de derulare direct la asigurător, rămânând direct răspunzătoare pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate prin contractele în vigoare.

(3) Societatea are obligaţia ca, în termen de 30 de zile de la data primirii prezentei decizii, să înregistreze la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului eliminarea din obiectul de activitate a codurilor specifice activităţii de broker de asigurare, precum şi eliminarea din denumire a sintagmei „broker de asigurare”.

Art. 3. - Împotriva prezentei decizii, Societatea poate formula plângere prealabilă adresată Autorităţii de Supraveghere Financiară, în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei, şi poate sesiza Curtea de Apel Bucureşti în termen de 6 luni, conform Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 4. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, conform prevederilor art. 9 din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

 

p. Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară,

Gheorghe Cornel Coca Constantinescu

 

Bucureşti, 6 iunie 2016.

Nr. 1.178.

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII ELECTORALE PERMANENTE

 

AUTORITATEA ELECTORALĂ PERMANENTĂ

 

LISTA

partidelor politice, alianţelor politice, organizaţiilor cetăţenilor români aparţinând minorităţilor naţionale şi a candidaţilor independenţi pentru care a fost depus raportul detaliat al veniturilor şi cheltuielilor electorale, conform art. 47 alin. (2) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale desfăşurate conform Hotărârii Guvernului nr. 51/2016 privind stabilirea datei alegerilor locale din anul 2016

 

Nr. crt.

Competitor electoral

Tip competitor

1

Kopenetz Lorand Martori

candidat independent

2

Blaj Marcel

candidat

independent

3

Dărămuş Lucian Ovidiu

candidat

independent

4

Puiu Gabriel

candidat

independent

5

Sabou Dorin

candidat

independent

6

Văcărescu Aurel

candidat

independent

7

Arsulescu Ion-Sebastian

candidat

independent

8

Minescu Octav Stelian

candidat

independent

9

Tănăsescu Ion Dorel

candidat

independent

10

Fechet Iosif

candidat

independent

11

Verman Gelu

candidat

independent

12

Zamă Roberson

candidat

independent

13

Andronache Florin

candidat

independent

14

Buşe Constantin

candidat

independent

15

Ifca Ilie Nicolae

candidat

independent

16

Marişescu Ovidiu-Petru

candidat

independent

17

Miţariu Petru

candidat

independent

18

Pană Stelică

candidat

independent

19

Condrate Gabriela

candidat

independent

20

Rusu Ioan

candidat

independent

21

Suciu Andrei-Nicolae

candidat

independent

22

Nicolae Constantin

candidat

independent

23

Gondos Judit

candidat

independent

24

Badea Ionuţ-Irinel

candidat

independent

25

Brînzaru Romulus-Constantin

candidat

independent

26

Clocoiu Bunilă Ion

candidat

independent

27

Cioroba Gabriel Daniel

candidat

independent

28

Cuţa Cristian

candidat

independent

29

Dobre Constantin

candidat

independent

30

Drăghici Emil

candidat

independent

31

Manea Nicolae

candidat

independent

32

Ciocioc Antonie

candidat independent

33

Fugarn Constantin

candidat independent

34

Munteanu Viorel

candidat independent

35

Antal István

candidat independent

36

Danguly Ervin

candidat independent

37

Keresztes Pap Gáza

candidat independent

38

Tikosi László

candidat independent

39

Albescu Adrian

candidat independent

40

Sasu Viorel

candidat independent

41

Moraru George-Cristian

candidat independent

42

Diţă Ioan Marcel

candidat independent

43

Călăuz Ioan

candidat independent

44

Cendes Lajos

candidat independent

45

Godja Matei

candidat independent

46

Horzsa Felician Emil

candidat independent

47

Paşca Dorin Vasile

candidat Independent

48

Tibil Valer

candidat independent

49

Vlad Vasile-Ilie

candidat independent

50

Florea Dorin

candidat independent

51

Ursache Daniela

candidat independent

52

Bujor Mihai

candidat independent

53

Bekesi Attila

candidat independent

54

Marozsan Cristian

candidat independent

55

Moiş Gheorghe

candidat independent

56

Bucurel Constantin

candidat independent

57

Grecii Marius

candidat independent

58

Muntean Ioan

candidat independent

59

Artan Valentin Dănuţ

candidat independent

60

Anghel Mihai-Cornel

candidat independent

61

Creţu Beanin

candidat independent

62

Ciobanu Sterică

candidat independent

63

Tîrdea Nicuşor

candidat independent

64

Aldea Mihai

candidat independent

65

Iiban Vasile

candidat independent

66

Popescu Samson

candidat independent

67

Răducan Viorel

candidat independent

68

Sucaciu Gheorghe

candidat independent

69

Calapod Gheorghiţă

candidat independent

70

Bejenaru Monica-Loredana

candidat independent

 

Bucureşti, 14 iunie 2016.

Nr. 2.

 

AUTORITATEA ELECTORALĂ PERMANENTĂ

 

LISTA

partidelor politice, alianţelor politice, organizaţiilor cetăţenilor români aparţinând minorităţilor naţionale şi a candidaţilor independenţi pentru care a fost depus raportul detaliat al veniturilor şi cheltuielilor electorale, conform art. 47 alin. (2) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale desfăşurate conform Hotărârii Guvernului nr. 51/2016 privind stabilirea datei alegerilor locale din anul 2016

 

Nr. crt.

Competitor electoral

Tip competitor

1

Partidul Social Democrat

partid politic/alianţele electorale PSD-UNPR/alianţele electorale PSD-ALDE

 

Bucureşti, 14 iunie 2016.

Nr. 3.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.