MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 470         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 23 iunie 2016

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE CAMEREI DEPUTAŢILOR

 

62. - Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 48/2012 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 203 din 7 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. n) şi art. 33 alin (3) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi

 

Decizia nr. 204 din 7 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ şi, în special, a dispoziţiilor anexelor nr. 2 şi 3b la Legea nr. 63/2011

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

215. - Decizie privind eliberarea, la cerere, a doamnei Irina Alexe din funcţia de secretar de stat la Secretariatul General al Guvernului

 

216. - Decizie privind numirea doamnei Irina Alexe în funcţia de secretar de stat la Cancelaria Primului-Ministru

 

217. - Decizie privind numirea domnului Petrescu-Marius Marin în funcţia de vicepreşedinte al Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului

 

218. - Decizie privind eliberarea domnului Daniel Ioniţă din funcţia de secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe

 

219. - Decizie pentru numirea domnului Dănuţ Sebastian Neculăescu în funcţia de secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII ELECTORALE PERMANENTE

 

10. - Lista partidelor politice, alianţelor politice, organizaţiilor cetăţenilor români aparţinând minorităţilor naţionale şi a candidaţilor independenţi pentru care a fost depus raportul detaliat al veniturilor şi cheltuielilor electorale, conform art. 47 alin. (2) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale desfăşurată conform Hotărârii Guvernului nr. 51/2016 privind stabilirea datei alegerilor locale din anul 2016

 

11. - Lista partidelor politice, alianţelor politice, organizaţiilor cetăţenilor români aparţinând minorităţilor naţionale şi a candidaţilor independenţi pentru care a fost depus raportul detaliat al veniturilor şi cheltuielilor electorale, conform art. 47 alin. (2) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale desfăşurată conform Hotărârii Guvernului nr. 51/2016 privind stabilirea datei alegerilor locale din anul 2016

 

HOTĂRÂRI ALE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 48/2012 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor

 

În temeiul prevederilor art. 46 alin. (6) şi (11) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Anexa la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 48/2012 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 872 din 20 decembrie 2012, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

- domnul deputat Florin-Costin Pâslaru, aparţinând Grupului parlamentar al PSD, este desemnat în calitate de membru al Comisiei pentru afaceri europene;

- domnul deputat neafiliat Valeriu-Ştefan Zgonea trece de la Comisia pentru afaceri europene la Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale în calitate de membru.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 22 iunie 2016, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

FLORIN IORDACHE

 

Bucureşti, 22 iunie 2016.

Nr. 62.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 203

din 7 aprilie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. n) şi art. 33 alin. (3) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel-Marius Morar - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. n) şi art. 33 alin. (3) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, excepţie ridicată de Vasile Cristian în Dosarul nr. 1.429/116/2015 al

Tribunalului Călăraşi - Secţia civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 4D/2016.

2. La apelul nominal se prezintă personal autorul excepţiei. Lipseşte partea Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier - I.S.C.T.R. din Bucureşti, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul autorului excepţiei, care solicită admiterea acesteia. În acest sens arată că, potrivit art. 33 din Legea nr. 94/1992 şi art. 140 din Constituţie, litigiile dintre instituţiile controlate de Curtea de Conturi şi aceasta din urmă trebuie să fie supuse controlului instanţelor de judecată. Actele administrative la care se referă litigiul, prin care se stabileau salarii ale inspectorilor din cadrul Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, nu puteau fi sancţionate sub aspectul legalităţii de către Curtea de Conturi, această instituţie neavând o atribuţie în acest sens.

4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată. Astfel, arată că dispoziţiile Legii nr. 94/1992 dau eficienţă prevederilor art. 140 din Constituţie, iar litigiile rezultate din activitatea Curţii de Conturi sunt supuse instanţelor de judecată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin încheierea din 15 decembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 1.429/116/2015, Tribunalul Călăraşi - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 Ut. n) şi art. 33 alin. (3) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. Excepţia a fost ridicată de Vasile Cristian cu prilejul soluţionării litigiului de muncă în care a solicitat, în contradictoriu cu Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, anularea Deciziei nr. 183 din 1 iulie 2015 şi a Actului adiţional nr. 6 din 13 iulie 2015 emise de I.S.C.T.R., precum şi plata de către această instituţie a drepturilor salariale cuvenite şi neacordate pentru perioada în care Decizia nr. 183 din 1 iulie 2015 şi-a produs efectele.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul excepţiei susţine, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate sunt contrare prevederilor art. 126 alin. (1). (2), (5) şi (6) şi art. 140 alin. (1) din Constituţie, întrucât permit Curţii de Conturi să procedeze la verificare legalităţii unor acte şi operaţiuni ale unor instituţii publice, cu consecinţa obligării acelor instituţii publice de a lua măsuri pentru stabilirea întinderii prejudiciului şi recuperarea acestuia, în lipsa unei hotărâri judecătoreşti care Să constate în mod definitiv pretinsele abateri de la legalitate, împrejurarea că litigiile rezultate din activitatea Curţii de Conturi se vor soluţiona de instanţele judecătoreşti conform art. 1 alin. (4) din Legea nr. 94/1992 nu este de natură să conducă la o altă concluzie, deoarece litigiile rezultă doar din cauza faptului că, prin art. 33 alin. (3) din Legea nr. 94/1992, îi este permis Curţii de Conturi să constate abateri de la legalitatea întrebuinţării resurselor financiare, iar instituţiile publice au obligaţia subsecventă de a îndrepta aceste abateri. Consecinţele sunt însă suportate de destinatarii actelor instituţiilor publice, aşa cum este cazul autorului excepţiei, al cărui salariu a fost micşorat, fără a cunoaşte cu certitudine dacă această măsură a fost constatată ca fiind legală printr-o hotărâre judecătorească.

7. Totodată, autorul excepţiei arată că prevederile Constituţiei nu prevăd decât atribuţia Curţii de Conturi de a controla modul deformare, administrare şi întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public, şi nu posibilitatea verificării legalităţii acestora.

8. De asemenea învederează că, potrivit art. 33 alin. (4) din Legea nr. 94/1992, conducătorul departamentului Curţii de Conturi sesizează organele de urmărire penală atunci când constată că există indicii privind comiterea unor fapte penale, fără a mai putea impune Curţii de Conturi obligaţia de a lua măsuri pentru stabilirea întinderii prejudiciului şi a diminuării acestuia. Astfel, consideră că, dacă în speţă s-ar fi constatat existenţa unor indicii privind comiterea unor fapte penale, instituţia în care lucrează nu ar mai fi dispus măsurile de acoperire a prejudiciului şi îndreptare a situaţiei constatate, care au condus la diminuarea drepturilor salariale ce i se cuvin.

9. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine şi că, prin dispoziţiile de lege criticate, Curtea de Conturi îndeplineşte o funcţie jurisdicţională. Or, consideră că abaterile de la legalitate trebuie cenzurate de o instanţă de judecată. Caracterul definitiv al constatărilor Curţii de Conturi pentru instituţiile publice se desprinde din dispoziţiile art. 33 alin. (3) teza întâi şi a două din Legea nr. 94/1992, care vorbesc, pe de-o parte, de „abateri de la legalitate şi regularitate, care au determinat producerea unor prejudicii⁹ - cu semnificaţia legăturii de cauzalitate dintre abaterile de la legalitate şi prejudiciul constatat de Curtea de Conturi - şi, pe de altă parte, despre „stabilirea întinderii prejudiciului” având semnificaţia certitudinii constatărilor Curţii de Conturi cu privire la existenţa unui prejudiciu, faţă de care există obligaţia corelativă a instituţiei publice de a lua măsuri pentru recuperarea acestuia.

10. Tribunalul Călăraşi - Secţia civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată, instanţa de contencios administrativ putând fi sesizată împotriva hotărârilor înscrise în încheierile emise de Comisia de soluţionare a contestaţiilor, de către entitatea verificată.

11. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

12. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată, deoarece Legea nr. 94/1992 dă eficienţă dispoziţiilor constituţionale ale art. 140 privind rolul şi funcţiile Curţii de Conturi, respectiv controlul asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public. Verificarea respectării prevederilor legale în vigoare aplicabile la data efectuării operaţiunii verificate reprezintă tocmai esenţa şi scopul controlului efectuat de această instituţie. Litigiile rezultate din activitatea Curţii de Conturi se soluţionează de instanţele judecătoreşti specializate.

13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, susţinerile părţii prezente, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 2 lit. n) şi art. 33 alin. (3) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 238 din 3 aprilie 2014, dispoziţii potrivit cărora:

- Art. 2 lit. n): „în înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: [...]

n) legalitate - caracteristica unei operaţiuni de a respecta toate prevederile legale care îi sunt aplicabile, în vigoare la data efectuării acesteia;”;

- Art. 33 alin. (3): „în situaţiile în care se constată existenţa unor abateri de la legalitate şi regularitate, care au determinat producerea unor prejudicii, se comunică conducerii entităţii publice auditate această stare de fapt. Stabilirea întinderii prejudiciului şi dispunerea măsurilor pentru recuperarea acestuia devin obligaţie a conducerii entităţii auditate

16. Autorul excepţiei consideră că dispoziţiile de lege criticate contravin următoarelor prevederi constituţionale: art. 126 alin. (1), (2), (5) şi (6) privind instanţele judecătoreşti şi art. 140 alin. (1) referitor la Curtea de Conturi.

17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în esenţă, critica formulată de autorul acesteia are în vedere competenţa Curţii de Conturi de a constata existenţa unor abateri de la legalitate, competenţă pe care o consideră ca având caracter jurisdicţional, ce contravine atât competenţelor constituţionale ale acestei instituţii, cât şi atribuţiilor constituţionale ale instanţelor de judecată.

18. Cât priveşte primul aspect al criticii formulate, referitor la nerespectarea competenţelor constituţionale ale Curţii de Conturi, Curtea Constituţională constată că, potrivit prevederilor art. 140 alin. (1) teza întâi din Constituţie, această instituţie „exercită controlul asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public.” Desigur, evaluarea acestor elemente trebuie să fie raportată la un reper, care stabileşte condiţiile şi criteriile de constituire a resurselor financiare publice, precum şi ale modului de administrare şi întrebuinţare a acestor resurse. Art. 137 alin. (1) din Legea fundamentală prevede în mod expres că acest reper este legea: „formarea, administrarea, întrebuinţarea şi controlul resurselor financiare ale statului, ale unităţilor administrativ-teritoriale şi ale instituţiilor publice sunt reglementate prin lege.”Pe cale de consecinţă, controlul privind aceste resurse financiare nu se poate raporta decât la dispoziţiile legale. Acesta este motivul pentru care legiuitorul, dând eficienţă prevederilor Legii fundamentale, a prevăzut în art. 2 lit. a) din Legea nr. 94/1992 că, prin activitatea de control exercitată de Curtea de Conturi, „se verifică şi se urmăreşte modul de respectare a legii privind constituirea, administrarea şi utilizarea fondurilor publice.” Aşa fiind, Curtea apreciază că dispoziţiile de lege criticate referitoare la constatarea de către Curtea de Conturi a unor abateri de la legalitate şi regularitate nu sunt neconstituţionale, ci, din contră, reprezintă o expresie a prevederilor art. 137 alin. (1) şi art. 140 alin. (1) din Legea fundamentală.

19. Cât priveşte critica referitoare la încălcarea prevederilor art. 126 alin. (1), (2), (5) şi (6) din Constituţie, Curtea observă că dispoziţiile art. 2 lit. n) şi art. 33 alin. (3) din Legea nr. 94/1992 nu împiedică exercitarea atribuţiilor jurisdicţionale ale instanţelor de judecată cu privire la actele Curţii de Conturi, iar susţinerea referitoare la caracterul definitiv al constatărilor acestei instituţii apare, de asemenea, ca fiind lipsită de temei.

20. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi ai art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin, (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Vasile Cristian în Dosarul nr. 1.429/116/2015 al Tribunalului Călăraşi - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 2 lit. n) şi art. 33 alin. (3) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie,

Decizia se comunică Tribunalului Călăraşi - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 7 aprilie 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 204

din 7 aprilie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ şi, în special, a dispoziţiilor anexelor nr. 2 şi 3b la Legea nr. 63/2011

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel-Marius Morar - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, excepţie ridicată de Sindicatul învăţământ Preuniversitar Argeşean „Muntenia”, în calitate de reprezentant al membrilor săi de sindicat, în Dosarul nr. 461/109/2015 al Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 52D/2016.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 53D/2016-56D/2016, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 63/2011, excepţie ridicată de Sindicatul învăţământ Preuniversitar Argeşean „Muntenia”, în calitate de reprezentant al membrilor săi de sindicat, în dosarele nr. 465/109/2015, nr. 5.583/109/2014, nr. 346/109/2015 şi nr. 422/109/2015 ale Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale.

4. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

5. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 52D/2016- 56D/2016, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 53D/2016- 56D/2016 la Dosarul nr. 52D/2016, care este primul înregistrat.

6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la dispoziţiile Legii nr. 63/2011.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

7. Prin încheierile din 16 decembrie 2015, pronunţate în dosarele nr. 461/109/2015, nr. 465/109/2015, nr. 5.583/109/2014, nr. 346/109/2015 şi nr. 422/109/2015, Tribunalul Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ. Excepţia a fost ridicată de Sindicatul învăţământ Preuniversitar Argeşean „Muntenia”, în calitate de reprezentant al membrilor săi de sindicat, în cadrul unor acţiuni având ca obiect calculul drepturilor salariale.

8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă că, prin punerea în aplicare a grilelor de salarizare prevăzute de anexele nr. 2 şi 3b la Legea nr. 63/2011, se încalcă un drept salarial obţinut prin Legea nr. 221/2008 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învăţământ, şi anume valoarea coeficientului de multiplicare 1,000, care este de 400,00 iei. Prin aceasta se aduce atingere prevederilor art. 1 alin. (3) şi (5) şi celor ale art. 11 alin. (1) şi (2) din Constituţie, precum şi art. 1 din Primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. În legătură cu această din urmă dispoziţie convenţională arată că beneficiarii dispoziţiilor Legii nr. 221/2008 pot pretinde cel puţin o „speranţă legitimă” cu privire la realizarea drepturilor salariale calculate cu valoarea de referinţă mai sus arătată.

9. De asemenea, autorii excepţiei susţin că dispoziţiile de lege criticate au creat situaţii discriminatorii, contrar prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie. Acest fapt a fost favorizat de faptul că, spre deosebire de reglementările anterioare în materie, anexele nr. 2 şi 3b la Legea nr. 63/2011 stabilesc salariile în cifre absolute. Totodată, unele dintre actele normative referitoare la salarizarea personalului didactic au fost declarate ca neconstituţionale. Toată această diversitate legislativă a condus la o aplicare neunitară a reglementărilor în materie.

10. Se mai arată că unele cadre didactice au obţinut prin hotărâri judecătoreşti calcularea salariului în raport cu valoarea coeficientului de multiplicare stabilită prin Legea nr. 221/2008, dar pentru cei cărora nu li s-au recunoscut în justiţie aceleaşi drepturi, angajatorii şi operatorii de credite nu au procedat la calculul salariilor raportat la acelaşi coeficient, deşi temeiul legal era acelaşi. Astfel, s-a adus atingere prevederilor Legii fundamentale consacrate în art. 15 alin. (1), art. 16,41,44 şi 78.

11. Tribunalul Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată, sens în care aminteşte jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

12. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

13. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată şi aminteşte că instanţa de contencios constituţional s-a mai pronunţat cu privire la constituţionalitatea Legii nr. 63/2011.

14. Avocatul Poporului arată, de asemenea, că dispoziţiile Legii nr. 63/2011 sunt constituţionale.

15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

17. Potrivit încheierilor de sesizare, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Legii nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 10 mai 2011. Din examinarea criticilor de neconstituţionalitate, Curtea constată Că susţinerile autorilor excepţiei se referă în special la dispoziţiile anexelor nr. 2 şi 3b la Legea nr. 63/2011, care stabilesc salariile de încadrare pentru personalul didactic din învăţământul preuniversitar, respectiv salariile de încadrare pentru personalul didactic auxiliar din învăţământul preuniversitar.

18. Deşi Legea nr. 63/2011 a avut o aplicabilitate limitată în timp, întrucât a reglementat salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, Curtea, raportându-se la cele reţinute prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora „sintagma «în vigoare» din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare”, urmează să se pronunţe asupra constituţionalităţii dispoziţiilor acestei legi, întrucât acestea continuă să producă efecte în cauzele în cadrul cărora a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate.

19. Autorii excepţiei consideră că dispoziţiile de lege criticate contravin următoarelor texte din Constituţie: art. 1 alin. (1) şi (3) referitoare la statul român, art. 11 alin. (1) şi (2) privind dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 15 alin. (1) referitor la universalitate, art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi a cetăţenilor, art. 41 alin. (4) privind egalitatea remunerării femeilor cu a bărbaţilor, art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată şi art. 78 privind intrarea în vigoare la legii. De asemenea consideră că sunt înfrânte dispoziţiile art. 1 din Primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la proprietate.

20. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorul acesteia este nemulţumit, în esenţă, de faptul că dispoziţiile de lege criticate stabilesc salariile cadrelor didactice într-un alt cuantum decât cel care ar rezulta din aplicarea dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învăţământ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 1 februarie 2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 730 din 28 octombrie 2008. Astfel, consideră că personalul din învăţământ are „cel puţin o speranţă legitimă” cu privire la obţinerea unor drepturi salariale calculate prin aplicarea coeficientului de multiplicare 1,000 în valoare de 400,00 lei. De asemenea, autorul excepţiei critică aplicarea neunitară a legii, arătând că doar unele cadre didactice au beneficiat de calculul drepturilor salariale în raport cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008, ca urmare a acţiunilor în justiţie formulate, în timp ce altora li s-au aplicat alte reglementări.

21. Cât priveşte prima critică formulată, Curtea observă că prevederile de lege criticate au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, din perspectiva unor critici asemănătoare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 202 din 31 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 338 din 18 mai 2015, Decizia nr. 212 din 31 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 13 mai 2015, Decizia nr. 415 din 28 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 601 din 10 august 2015, sau Decizia nr. 526 din 14 iulie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea l, nr. 625 din 18 august 2015, Curtea a respins excepţiile de neconstituţionalitate ca neîntemeiate, reţinând că este dreptul autorităţii legiuitoare de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanţă cu condiţiile economice şi sociale existente la un moment dat. În acest sens a amintit şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia statele se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea şi intensitatea politicilor lor în domeniul sumelor care urmează a fi plătite angajaţilor săi din bugetul de stat, şi anume Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunţată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23, Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunţată în Cauza Wieczorek împotriva Poloniei, paragraful 59, şi Hotărârea din 2 februarie 2010, pronunţată în Cauza Aizpurua Ortiz împotriva Spaniei, paragraful 57. De asemenea, Curtea Constituţională a constatat că drepturile câştigate nu sunt cu nimic afectate prin reglementarea dedusă controlului de constituţionalitate.

22. Referitor la succesiunea reglementărilor în materia salarizării personalului didactic şi didactic auxiliar, prin aceleaşi decizii Curtea a arătat că a existat, într-adevăr, o situaţie juridică specifică, determinată de succesiunea a numeroase acte normative cu acest obiect de reglementare şi de practica judiciară neunitară, care a condus la un sistem de salarizare neunitar, dar că, în acest context specific, Legea nr. 63/2011 dă expresie unei măsuri de politică bugetară, determinată de impactul financiar major asupra cheltuielilor de personal aprobate pentru anul 2011, având în vedere consecinţele modificărilor legislative şi ale soluţiilor pronunţate de instanţele judecătoreşti, urmărind să elimine inechitatea în stabilirea salariilor din sistemul naţional de învăţământ.

23. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţiile deciziilor amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

24. Cât priveşte cea de-a două critică formulată, referitoare la aplicare neunitară a legii, Curtea constată că aceasta priveşte aspecte de aplicare a legii, care excedează competenţa instanţei de contencios constituţional.

25. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi ai art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIOE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Sindicatul învăţământ Preuniversitar Argeşean „Muntenia”, în calitate de reprezentant ai membrilor săi de sindicat, în dosarele nr. 461/109/2015, nr. 465/109/2015, nr. 5.583/109/2014, nr. 346/109/2015 şi nr. 422/109/2015 ale Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile Legii nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ şi, în special, cele ale anexelor nr. 2 şi 3b la Legea nr. 63/2011 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată îh şedinţa din data de 7 aprilie 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind eliberarea, la cerere, a doamnei Irina Alexe din funcţia de secretar de stat la Secretariatul General al Guvernului

 

Având în vedere Adresa Ministerului Afacerilor Interne nr. 281.988 din 5 mai 2016, în temeiul art. 15 lit. c) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data de 30 iunie 2016, doamna Irina Alexe se eliberează, la cerere, din funcţia de secretar de stat la Secretariatul General al Guvernului.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Sorin Sergiu Chelmu

 

Bucureşti, 23 iunie 2016.

Nr. 215.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind numirea doamnei Irina Alexe în funcţia de secretar de stat la Cancelaria Primului-Ministru

 

Având în vedere Adresa Ministerului Afacerilor Interne nr. 281.988 din 5 mai 2016, în temeiul art. 15 lit. c) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data de 30 iunie 2016, doamna Irina Alexe se numeşte în funcţia de secretar de stat la Cancelaria Primului-Ministru.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Sorin Sergiu Chelmu

 

Bucureşti, 23 iunie 2016.

Nr. 216.

GUVERNUL ROMÂNIEI

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind numirea domnului Petrescu-Marius Marin în funcţia de vicepreşedinte al Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului

 

În temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 8 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2004 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare a Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Bancare prin comasarea prin absorbţie cu Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului, aprobată cu completări prin Legea nr. 360/2004, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Petrescu-Marius Marin se numeşte în funcţia de vicepreşedinte al Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Sorin Sergiu Chelmu

 

Bucureşti, 23 iunie 2016.

Nr. 217.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind eliberarea domnului Daniel Ioniţă din funcţia de secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe

 

În temeiul art. 15 lit. d) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Daniel Ioniţă se eliberează din funcţia de secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Sorin Sergiu Chelmu

 

Bucureşti, 23 iunie 2016.

Nr. 218.

GUVERNUL ROMÂNIEI

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

pentru numirea domnului Dănuţ Sebastian Neculăescu în funcţia de secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe

 

În temeiul art. 15 lit. d) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Dănuţ Sebastian Neculăescu se numeşte în funcţia de secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Sorin Sergiu Chelmu

 

Bucureşti, 23 iunie 2016.

Nr. 219.

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII ELECTORALE PERMANENTE

 

AUTORITATEA ELECTORALĂ PERMANENTĂ

 

LISTA

partidelor politice, alianţelor politice, organizaţiilor cetăţenilor români aparţinând minorităţilor naţionale şi a candidaţilor independenţi pentru care a fost depus raportul detaliat al veniturilor şi cheltuielilor electorale, conform art. 47 alin. (2) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale desfăşurată conform Hotărârii Guvernului nr. 51/2016 privind stabilirea datei alegerilor locale din anul 2016

 

Nr. crt.	Competitor electoral	Tip competitor
1	Partidul Agricultorilor din România	partid politic
2	Partidul Frontul Demnităţii şi Identităţii Naţionale	partid politic
3	Partidul Noua Dreaptă	partid politic
4	Partidul „Blocul Unităţii Naţionale”	partid politic
5	Partidul România Mare	partid politic
6	Partidul „Mişcarea pentru Medgidia”	partid politic
7	Partidul Social Democrat al Muncitorilor PSDM	partid politic
8	Partidul Forţa Moldova	partid politic
9	Alb Emil	candidat independent
10	Andreica Lucian	candidat independent
11	Bîrsan Florin	candidat independent
12	Blaschievici Sever	candidat independent
13	Boian Sabin	candidat independent
14	Donea Traian	candidat independent
15	Grosu Dumitru Iulian	candidat independent
16	Haneş Vasile	candidat independent
17	Man Alexandru	candidat independent
18	Marc Ioan-Cosmin	candidat independent
19	Szabo Mihail Iosif	candidat independent
20	Ştef Simion	candidat independent
21	Bănăţeanu Liviu-Ioan	candidat independent
22	Comănescu Vasile-Narcis	candidat independent
23	Costea Stelian	candidat independent
24	Coşa Anca-Mihaela	candidat independent
25	Dascălu Bogdan-Lucian	candidat independent
26	Dobre Cătălin-Marius	candidat independent
27	Dumitrescu Sergiu	candidat independent
28	Fereşteanu Vasile-Ciprian	candidat independent
29	(lina Emilian	candidat independent
30	Jidovu Mihai	candidat independent
31	Matei Victor	candidat independent
32	Miculeci Gheorghe	candidat independent
33	Negoi Mariana	candidat independent
34	Pahonţu Moise	candidat independent
35	Surdu Gheorghe	candidat independent
36	Ţinea Vasile	candidat independent
37	Tincescu Ion	candidat independent
38	Truţă Florin	candidat independent
39	Ţucă Ion	candidat independent
40	Tudorică Marin	candidat independent
41	Uţă Claudius-Iulian	candidat independent
42	Vochin Marian	candidat independent
43	Stoian Dimitrie	candidat independent
44	Barna Neculai	candidat independent
45	Bracău Marius-Constantin	candidat independent
46	Demşa Ionel	candidat independent
47	Gălăţanu Ionel	candidat independent
48	Melinte Emil	candidat independent
49	Merlan Adrian	candidat independent
50	Oltyan Karoly-Iozsef	candidat independent
51	Petria Alecu	candidat independent
52	Petrunjel Marius-Silvestru	candidat independent
53	Puşcaşu Grigore	candidat independent
54	Toncu Anton	candidat independent
55	Bora Marin Valeriu	candidat independent
56	Croitor Valeria	candidat independent
57	Echim Ioan	candidat independent
58	Paşcu Aurel	candidat independent
59	Vasilca Grigore-Vasile	candidat independent
60	Căpăţînă Marian	candidat independent
61	Ioniţă Steluţa	candidat independent
62	Bejinariu Gheorghe	candidat independent
63	Chelariu Marcel	candidat independent
64	Cozariuc Dumitru	candidat independent
65	Cristescu Marius	candidat independent
66	Enachi-Saviuc-Pavăl Daniel	candidat independent
67	Gherasim Stelian	candidat independent
68	Macovei Răzvan	candidat independent
69	Nazare Costel	candidat independent
70	Onişa Paul	candidat independent
71	Podaru Angela	candidat independent
72	Tîmicem-Ifrim Dan	candidat independent
73	Vrabie Stelian	candidat independent
74	Becleanu Cătalin-Victor	candidat independent
75	Budi Ion	candidat independent
76	Chesoi Tudorel	candidat independent
77	Coiciu Dumitru Radu	candidat independent
78	Cozma Dumitru	candidat independent
79	Ionescu Laurenţiu Bogdan	candidat independent
80	Şlincu Adriana	candidat independent
81	Tatu Andrei-Nicolae	candidat independent
82	Telehoi Adrian	candidat independent
83	Vlădoi Ion	candidat independent
84	Cristea Marius	candidat independent
85	Marinescu Constantin	candidat independent
86	Necuia Silviu Răzvan	candidat independent
87	Olteanu Iulian	candidat independent
88	Amza Marin	candidat independent
89	Avrămoiu Şerban	candidat independent
90	Beică Adrian	candidat independent
91	Biţă Laurenţiu-Florin	candidat independent
92	Boboc Iulică	candidat independent
93	Ciobanu Ştefan	candidat independent
94	Dicea Dorel-Cristinel	candidat independent
95	Drinceanu Ştefan	candidat independent
96	Goşa Nicolae	candidat independent
97	Ivănuş Marius	candidat independent
98	Matea Valentin	candidat independent
99	Popa Marian-Mihael	candidat independent
100	Popa Iliuţă	candidat independent
101	Staicu Luciana-Cristina	candidat independent
102	Vană Dănuţ	candidat independent
103	Văetişi Petru	candidat independent
104	Alexandru Măndel	candidat independent
105	Bălan Viorel	candidat independent
106	Coman Viorel	candidat independent
107	Gavrilă Elena	candidat independent
108	Nasie Ionica	candidat independent
109	Olaru Constantin	candidat independent
110	Pârvu Ştefan	candidat independent
111	Petrică Marian	candidat independent
112	Radu Mana	candidat independent
113	Rodeanu Bogdan Ionel	candidat independent
114	Bârgău Dragoş Sebastian	candidat independent
115	Ciorogari Horia Dorinel	candidat independent
116	Gălăţan Ioan	candidat independent
117	Georgescu Cristin-Nicolae	candidat independent
118	Leucian Moga Sorin Adrian	candidat independent
119	Marinescu Dan-Constantin	candidat independent
120	Matiaş Petru	candidat independent
121	Mîrza Râul Rareş	candidat independent
122	Pleter Sorin Adrian	candidat independent
123	Popescu Marcu	candidat independent
124	Popovici Virgil	candidat independent
125	Taşcă Nicolae	candidat independent
126	Tomotaş Paul Vasile	candidat independent
127	Vapit Aurel	candidat independent
128	András Attila	candidat independent
129	Demeter Zoltán	candidat independent
130	Furi Mázes	candidat independent
131	János Levente	candidat independent
132	Popa Petru-Cristian	candidat independent
133	Szabo Levente	candidat independent
134	Vaidoş Marcel-Nucu	candidat independent
135	Vákar Judit	candidat independent
136	Dascălu Gigei	candidat independent
137	Alexandru Antoneta-Doina	candidat independent
138	Antoane Cristian	candidat independent
139	Bălţătescu Sînziana	candidat independent
140	Cazone Valentin	candidat independent
141	Lupu Mihai	candidat independent
142	Postolache Andrei	candidat independent
143	Ţuţuianu Neculai	candidat independent
144	Bordea Liviu	candidat independent
145	Drăghici Constantin	candidat independent
146	Marinchescu Sebastian-Valter	candidat independent
147	Pătruţ Crişu	candidat independent
148	Vidan Ion-Petrică	candidat independent
149	Benta Dumitru	candidat independent
150	Constantin Vasile	candidat independent
151	Cosma Ilie	candidat independent
152	Doboş Ioan Petru	candidat independent
153	Florea Octavian	candidat independent
154	Gyángyási Ferencz	candidat independent
155	Lazăr Florian-Cornel	candidat independent
156	Lung Gheorghe	candidat independent
157	Marin Marinela	candidat independent
158	Mihuţ Ioan	candidat independent
159	Miron Marcel Daniel	candidat independent
160	Orbán Balázs	candidat independent
161	Pop Ioan Cornel	candidat independent
162	Răşcanu Muşat	candidat independent
163	Şteţco Gavrilă	candidat independent
164	Szabo Loránd Lászlo	candidat independent
165	Acatrinei Sergiu	candidat independent
166	Băiceanu Ioan	candidat independent
167	Bîia Petru	candidat independent
168	Budacă Neculai	candidat independent
169	Cobzaru Dan-Petru	candidat independent
170	Cojocaru Mihai	candidat independent
171	Deleanu Mariana	candidat independent
172	Dumea Petru	candidat independent
173	Ghidarcea Mihai	candidat independent
174	Isache Neculai	candidat independent
175	Ivănescu Florinel	candidat independent
176	Negelschi Camelia	candidat independent
177	Nica Nicoleta	candidat independent
178	Robu Adriana Maria	candidat independent
179	Todică Alexandrei	candidat independent
180	Ungureanu Constantin	candidat independent
181	Bucur Gheorghe	candidat independent
182	Croitoru Laurenţiu	candidat independent
183	Păuna Octavian	candidat independent
184	Toma Emil	candidat independent
185	Blaga Călin	candidat independent
186	Iancu Monica Valeria	candidat independent
187	Stanciu Gheorghe	candidat independent
188	Unguru Cecilia	candidat independent
189	Cepoi Constantin-Liviu	candidat independent
190	Cîrdei Vasile	candidat independent
191	Cojocar Ionel-Romică	candidat independent
192	Creangă Ioan	candidat independent
193	Ilişescu Ioan	candidat independent
194	Lungu Andrei	candidat independent
195	Lupancu Corneliu-Daniel	candidat independent
196	Lupu Valerică	candidat independent
197	Lupu-Popi Vasile-Dorin	candidat independent
198	Manolache Vasile-Nicolae	candidat independent
199	Mihai Aurel	candidat independent
200	Mihalache Gheorghe	candidat independent
201	Muntean Gheorghe	candidat independent
202	Petrescu Octavian	candidat independent
203	Rîznic Ioan	candidat independent
204	Sfeclă Geniloni	candidat independent
205	Todosi Vasile	candidat independent
206	Antoni Gheorghe	candidat independent
207	Udrea Lucreţiu Bogdan	candidat independent
208	Dumitraşcu Cătălin	candidat independent
209	Sitoiu Valerica	candidat independent
210	Mărcuşanu Emilian	candidat independent
211	Anghel Ciprian-Vinicius	candidat independent
212	Aniţei Ion	candidat independent
213	Bogdan Vasile	candidat independent
214	Boştiog Catrina	candidat independent
215	Bratosin Marian Cristi	candidat independent
216	Cherciu Ion	candidat independent
217	Danţiş Vasile	candidat independent
218	Duţă Daniela	candidat independent
219	Grădinaru Mirela	candidat independent
220	Herchea Nicolae	candidat independent
221	Iazăr Emil-Dan	candidat independent
222	Marica Costel Florin Bebe	candidat independent
223	Pavel Nicolae	candidat independent
224	Petroianu Constantin	candidat independent
225	Prescură Nicoleta	candidat independent
226	Sava Traian	candidat independent
227	Spini/ Mircea	candidat independent
228	Trofin Tudorel-Daniel	candidat independent
229	Velic Grigorică	candidat independent
230	Fieroiu Nicolae	candidat independent
231	Mudava Nechifor	candidat independent
232	Nicu Ion Mihai	candidat independent
233	Păunoiu Mirela Alina	candidat independent
234	Pătraşcu Ioana	candidat independent
235	Tiţescu Mihaela Maria	candidat independent
236	Toma Ion	candidat independent
237	Tudor Gheorghe	candidat independent

 

Bucureşti, 22 iunie 2016.

Nr. 10.

 

AUTORITATEA ELECTORALĂ PERMANENTĂ

 

LISTA

partidelor politice, alianţelor politice, organizaţiilor cetăţenilor români aparţinând minorităţilor naţionale şi a candidaţilor independenţi pentru care a fost depus raportul detaliat al veniturilor şi cheltuielilor electorale, conform art. 47 alin. (2) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale desfăşurată conform Hotărârii Guvernului nr. 51/2016 privind stabilirea datei alegerilor locale din anul 2016

 

Nr. crt.	Competitor electoral	Tip competitor
1	Partidul Comuniştilor	partid politic
2	Partidul Romilor Democraţi - Prd	partid politic
3	Uniunea Culturală a Rutenilor din România	partid politic
4	Partidul Pentru Argeş şi Muscel	partid politic
5	Szemak Alexandru	candidat independent
6	Baltă Ioana	candidat independent
7	Bărbuceanu Ion	candidat independent
8	Belu Costel	candidat independent
9	Chiriţă George	candidat independent
10	Cristea Ilie	candidat independent
11	Drăghici Octavian	candidat independent
12	Dumitrescu-Nodea Florea	candidat independent
13	Edinger Otmar	candidat independent
14	Floricică Constanţa	candidat independent
15	Glăvan Mihai	candidat independent
16	Ionică Ionuţ Adrian	candidat independent
17	Mareea Mircea	candidat independent
18	Păune Amoraş	candidat independent
19	Răduca Petre	candidat independent
20	Stan Florian	candidat independent
21	Ştefan Victor	candidat independent
22	Stoican Gheorghe	candidat independent
23	Tălpigă Stelică	candidat independent
24	Toma Bebe Florin	candidat independent
25	Voican Florin	candidat independent
26	Corşate Elena Cornelia	candidat independent
27	Zanfir Iorguş	candidat independent
28	Şerban Mitică	candidat independent
29	Bereş Pavel	candidat independent
30	Didu Florin	candidat independent
31	Tofan Ioan	candidat independent
32	Cotae Vasile	candidat independent
33	Crăciun Ion	candidat independent
34	Lefter Dionisie	candidat independent
35	Lungu Petrică	candidat independent
36	Panaghie Iordache	candidat independent
37	Popa Elena	candidat independent
38	Sârbu Bogdan-Ioan	candidat independent
39	Scurtu Ionel	candidat independent
40	Pătrăscioiu Maria	candidat independent
41	Filip Mihai	candidat independent
42	Ţârlea Cristian-Andrei	candidat independent

 

Bucureşti, 23 iunie 2016.

Nr. 11.