MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 475/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 475         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 24 iunie 2016

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE CAMEREI DEPUTAŢILOR

 

59. - Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a sistemului de intrare/ieşire (EES) pentru înregistrarea datelor de intrare şi de ieşire şi a datelor referitoare la refuzul intrării în ceea ce îi priveşte pe resortisanţii ţărilor terţe care trec frontierele externe ale statelor membre ale Uniunii Europene, de stabilire a condiţiilor de acces la EES în scopul asigurării respectării legii şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 767/2008 şi a Regulamentului (UE)nr. 1.077/2011 -COM (2016)194 şi la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu - Sisteme de informaţii mai puternice şi mai inteligente în materie de frontiere şi securitate - COM (2016)205

 

60. - Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European şi Consiliu - înapoi la Schengen - o foale de parcurs COM (2016)120

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

220. - Decizie privind eliberarea domnului Manuel Costescu din funcţia de secretar de stat la Departamentul pentru Investiţii Străine şi Parteneriat Public-Privat

 

221. - Decizie pentru numirea domnului Manuel Costescu în funcţia de secretar de stat la Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri

 

222. - Decizie privind eliberarea, la cerere, a domnului Victor Dan Eugen Strâmbu din funcţia de secretar de stat la Ministerul Sănătăţii

 

223. - Decizie privind eliberarea, la cerere, a domnului Mihai Ghyka din funcţia de secretar de stat la Ministerul Culturii

 

224. - Decizie privind numirea domnului Ionel Dancă în funcţia de consilier de stat în cadrul Cancelariei Primului-Ministru

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

24. - Ordin pentru modificarea Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 119/2013 privind aprobarea contribuţiei pentru cogenerarea de înaltă eficienţă şi a unor prevederi privind modul de facturare a acesteia

 

HOTĂRÂRI ALE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

privind adoptarea opiniei referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a sistemului de intrare/ieşire (EES) pentru înregistrarea datelor de intrare şi de ieşire şi a datelor referitoare la refuzul intrării în ceea ce îi priveşte pe resortisanţii ţărilor terţe care trec frontierele externe ale statelor membre ale Uniunii Europene, de stabilire a condiţiilor de acces la EES în scopul asigurării respectării legii şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 767/2008 şi a Regulamentului (UE) nr. 1.077/2011 - COM (2016)194 şi la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu - Sisteme de informaţii mai puternice şi mai inteligente în materie de frontiere şi securitate - COM (2016)205

 

În temeiul prevederilor art. 67 şi 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Luând în considerare Opinia nr. 4 c-19/618, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 14 iunie 2016, Camera Deputaţilor:

Cu privire la propunerea de Regulament de instituire a sistemului de intrare/ieşire (EES)

1. recunoaşte importanţa acordată de instituţiile Uniunii Europene pachetului „frontiere inteligente”, revizuit, în contextul în care acestea intenţionează aprobarea actelor legislative incluse în pachet până la sfârşitul anului în curs, urmând ca punerea în aplicare a sistemului de intrare/ieşire (Entry/Exit System- „EES*) să aibă loc în perioada 2017-2020;

2. aminteşte opinia exprimată de Camera Deputaţilor la 7 iunie 2013 cu privire la pachetul iniţial „frontiere inteligente”, prezentat în 2013, şi constată viabilitatea punctelor de vedere cuprinse în această opinie;

3. pentru considerente similare celor exprimate în opinia din 7 iunie 2013 admite că propunerea de regulament respectă principiul subsidiarităţii, având în vedere că instituirea unui sistem de intrare/ieşire (EES), menit să contribuie la gestionarea frontierelor externe ale Uniunii Europene şi, în consecinţă, la conservarea spaţiului Schengen, presupune dimensiuni şi efecte transnaţionale;

4. salută faptul că principiul solidarităţii şi al distribuirii echitabile a responsabilităţilor între statele membre, aflat la baza politicilor comune privind azilul, migraţia şi frontierele externe, a dobândit, în contextul crizei actuale a migranţilor, o importanţă deosebită, dar reaminteşte că solidaritatea nu poate fi limitată la un anumit domeniu sau acţiune, ci ar trebui aplicată la ansamblul politicii şi politicilor Uniunii Europene;

5. ia act şi susţine elementele de noutate ale propunerii revizuite privind sistemul EES în raport cu propunerea din 2013: instituirea unui sistem unic şi interoperabilitatea dintre sistemul EES şi sistemul de informaţii privind vizele („VIS*); colectarea a 4 amprente şi a imaginii faciale (comparativ cu 10 amprente în propunerea iniţială); reducerea la 26 de elemente de date în loc de 36 de astfel de elemente; extinderea perioadei de reţinere a datelor la 5 ani, faţă de 181 de zile, precum în propunerea iniţială; facilitarea trecerii frontierei, prin introducerea unor sisteme de „self-service” şi a unor porţi biometrice; accesul autorităţilor de asigurare a respectării legii (ale statelor membre şi Europol) de la începutul funcţionării sistemului; precizarea unei perioade de tranziţie de şase luni până la eliminarea ştampilării;

6. apreciază că studiul realizat în 2014 şi proiectul-pilot derulat în 2015. proiect la care a participat şi România [prin punctele de trecere a frontierei laşi (feroviar) şi Sculeni (rutier)], au contribuit decisiv atât la stabilirea unei arhitecturi a noului sistem mai integrat în peisajul sistemelor de informaţii europene, cât şi la stabilirea unor elemente de design mai utile şi mai aplicate scopului vizat;

7. arată că România se numără printre acele state membre care deţin un sistem naţional de intrări/ieşiri prin care se calculează şederea resortisanţilor ţărilor terţe pe teritoriul său, iar în perspectiva aderării la spaţiul Schengen, un asemenea sistem prezintă avantaje multiple în materie operaţională şi ar putea contribui la fluidizarea fluxurilor de pasageri;

8. apreciază în mod deosebit soluţia găsită pentru asigurarea accesului statelor membre care nu aplică integral acquis-ul Schengen la EES încă de la operaţionalizarea sistemului, chiar dacă limitările specifice conexiunii cu eliminarea controalelor la frontierele interne creează un statut aparte;

9. solicită clarificări privind aplicabilitatea regulamentului [considerentul (51), art. 2], modul de calculare a termenului de şedere a resortisanţilor ţărilor terţe [art. 10 alin. (4)] şi mecanismul de informare (art. 11) din perspectiva accesului României la sistem, în calitate de stat membru care nu aplică integral acquis-ul Schengen;

10. referitor la interoperabilitatea EES cu VIS, apreciază în mod deosebit atenţia acordată de Comisia Europeană propunerilor formulate în acest sens de statele membre în anul 2013 şi o consideră drept soluţie corectă şi consecventă cu obiectivele stabilite prin comunicarea Comisiei „Sisteme de informaţii mai puternice şi mai inteligente pentru frontiere şi securitate” - COM (2016)205.

Cu privire la comunicarea „Sisteme de informaţii mai puternice şi mai inteligente în materie de frontiere şi securitate”

11. ia notă de intenţia exprimată în comunicare de a urma varii opţiuni pentru maximizarea beneficiilor oferite de sistemele de informaţii dezvoltate la nivel european şi pentru promovarea unor acţiuni noi şi complementare, învederea remedierii anumitor lipsuri identificate în legătură cu respectivele sisteme de informaţii;

12. ia act, de asemenea, de obiectivul pe termen lung de îmbunătăţire a interoperabilităţii sistemelor de informaţii, acţiune menită să faciliteze punerea la dispoziţia poliţiştilor de frontieră, autorităţilor vamale, ofiţerilor de poliţie şi autorităţilor judiciare a informaţiilor necesare;

13. cu toate acestea, susţine realizarea unei evaluări cuprinzătoare a aspectelor de ordin procedural şi practic, în contextul unei abordări graduale şi al exploatării la maximum a instrumentelor existente, anterior dezvoltării de noi sisteme;

14. Îşi exprimă susţinerea în principiu pentru crearea unei interfeţe unice la nivel european de căutare în sistemele SIS (sistemul de informaţii Schengen), VIS, EURODAC (sistemul european pentru compararea datelor dactiloscopice ale solicitanţilor de azil), SLTD a Interpol (baza de date privind documentele de călătorie pierdute şi furate), viitorul EES şi ETIAS (sistem de informaţii şi autorizare a călătoriilor), însă arată că ar trebui depăşite mai întâi impedimentele de ordin juridic la nivel european, care în prezent limitează accesul la unele dintre aceste sisteme la un număr restrâns de autorităţi şi la domenii punctuale;

15. arată că respectiva interfaţă ar trebui valorificată sectorial pentru combaterea tuturor ameninţărilor la adresa securităţii interne a UE (migraţie ilegală, terorism, combaterea criminalităţii etc.);

16. salută propunerea de înfiinţare a unui grup de experţi la nivel înalt privind sistemele de informaţii şi interoperabilitatea acestora, care va reuni reprezentanţi ai statelor membre, ai agenţiilor UE în domeniu şi ai altor actori instituţionali;

17. susţine că noile abordări avansate în domeniul interoperabilităţii sistemelor de informaţii impun o analiză atentă din punct de vedere tehnic/operaţional, juridic şi financiar;

18. aminteşte apelurile sale constante, formulate în opiniile anterioare ale Camerei Deputaţilor, la stabilirea ca prioritate la nivelul Uniunii a combaterii fraudelor cu documente de identitate.

 

Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 22 iunie 2016, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

FLORIN IORDACHE

 

Bucureşti, 22 iunie 2016.

Nr. 59.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European şi Consiliu - înapoi la Schengen - o foale de parcurs COM (2016)120

 

În temeiul prevederilor art. 67 şi 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Luând în considerare Opinia nr. 4 c-19/622, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 8 iunie 2016, Camera Deputaţilor:

1. Salută această comunicare întrucât:

- documentul detaliază măsuri concrete necesare optimizării procesului de gestionare a frontierelor interne şi externe ale Uniunii Europene, în condiţiile în care fluxul fără precedent de migranţi, cu care s-a confruntat spaţiul european, a determinat unele state membre să reintroducă controlul la frontierele interne ale spaţiului Schengen;

- propunerea Comisiei Europene se înscrie în mandatul primit din partea Consiliului European din 18-19 februarie 2016 de a face demersurile necesare pentru a readuce la normalitate funcţionarea spaţiului Schengen şi de a sprijini statele membre care se confruntă cu dificultăţi majore în acest sens;

- provocările multiple cu care se confruntă sistemul reclamă intervenţii ferme din partea Comisiei Europene, mandatată să găsească soluţii viabile, pentru a salva sistemul Schengen de la colaps;

- promovează renunţarea la abordarea de tip „liberă trecere” şi reluarea transferurilor efectuate în temeiul Regulamentului Dublin către Grecia, fără de care nu s-ar putea face o selecţie corectă a persoanelor care intră în spaţiul european;

- mobilizează statele membre să facă eforturi pentru a urmări îndeaproape foaia de parcurs şi să urgenteze demersurile pentru punerea în aplicare, astfel ca ridicarea tuturor controalelor la frontierele interne în cadrul spaţiului Schengen să se facă în termen de şase luni de la introducerea lor, respectiv până la jumătatea lunii noiembrie 2016;

- încurajează solidaritatea şi sprijinul reciproc între statele membre şi propune acordarea unui sprijin imediat Greciei, stat care înregistrează mari deficienţe la frontierele externe.

2. Susţine propunerea Comisiei Europene pentru că:

- foaia de parcurs propusă de Comisia Europeană detaliază paşii necesari pentru a reveni la o gestionare eficientă a frontierelor externe şi interne ale Uniunii Europene, într-un timp cât mai scurt pentru a limita cât mai mult pierderile financiare, până la sfârşitul anului 2016;

- prezintă o radiografie a situaţiei sistemului Schengen şi identifică deficienţele înregistrate la frontierele externe - cum au rezultat din raportările Comisiei în regiunea frontierelor gestionate de Grecia şi Italia;

- propune efectuarea de controale la frontieră doar în secţiunile de frontieră internă, numai în cazurile în care acestea sunt necesare şi proporţionale ameninţării grave identificate la adresa ordinii publice şi a securităţii interne şi care să aibă doar un caracter temporar;

- face o evaluare pentru cazul în care ar trebui reintroduse controale la frontierele interne, pentru că procedurile care implică controale vor crea obstacole în calea liberei circulaţii a persoanelor; din perspectivă economică, costurile economice vor fi substanţiale (fiind estimate la o valoare între 5-8 miliarde euro anual, echivalentul a 0,05%-0,13 % din PIB); chiar dacă aceste costuri s-ar concentra numai în anumite regiuni ale Uniunii Europene tot ar crea un impact economic asupra Uniunii în întregul său;

- subliniază necesitatea ca statele membre să elimine abordarea de tip permisiv şi să îşi respecte responsabilităţile asumate prin legislaţia europeană privind acordarea drepturilor de azil pentru persoanele care-l solicită şi a-l refuza celor care nu îndeplinesc condiţiile de intrare impuse.

3. Consideră că:

- toţi membrii spaţiului Schengen trebuie să aplice pe deplin Codul frontierelor Schengen şi să refuze intrarea prin frontierele externe a resortisanţilor ţărilor terţe care nu îndeplinesc condiţiile de intrare sau care nu au depus o cerere de azil, în pofida faptului că au avut posibilitatea să facă acest lucru, ţinând seama, totodată, de specificul frontierelor maritime, inclusiv prin punerea în aplicare a agendei UE-Turcia;

- deşi practica urmată de statele membre a fost aceea de a decide în mod unilateral reintroducerea controalelor la frontierele interne, pentru a respecta termenele menţionate în foaia de parcurs şi pentru a restabili spaţiul Schengen până în luna decembrie 2016, ar trebui înlocuit acest tip de abordare cu una coordonată de reintroducerea controalelor temporare; susţine trecerea de la o abordare fragmentară la una coerentă;

- în prezent, la frontierele externe ale Greciei se exercită o permanentă presiune căreia Grecia îi face faţă cu mare dificultate; rezultă că, pentru revenirea la un spaţiu Schengen perfect operaţionalizat, un rol important îi revine Greciei, care alături de Comisia Europeană trebuie să prezinte periodic rapoarte de progres, evaluare şi planuri de acţiune, prevăzute şi în foaia de parcurs;

- din analiza furnizată de Comisia Europeană în luna aprilie 2016 rezultă că, pentru a asigura protejarea frontierelor externe ale Uniunii, Grecia, prin sprijinul acordat de Comisie, trebuie să facă toate eforturile necesare pentru a aplica întocmai acquis-ul Schengen, care constă în a detalia activităţile de înregistrare, returnare, supraveghere maritimă, analize de risc şi în a efectua modificări în regim de urgenţă pentru programele de accesare a fondurilor pentru securitatea internă (FSI);

- raportările şi evaluările Greciei au un rol determinant şi în demersurile pe care trebuie să le întreprindă Germania, care a reintrodus controlul la frontierele interne, la 13 septembrie 2015;

- deşi Comisia a elaborat o schemă detaliată a foii de parcurs, trebuie urmărită cu mare atenţie parcurgerea corectă a fiecărei etape, contorizând modul în care fiecare participant îşi îndeplineşte obligaţiile şi responsabilităţile.

4. Apreciază că:

- testul la care a fost supus spaţiul Schengen în ultimele luni a SCOS la lumină deficienţele acestui sistem, deficienţe care au condus la situaţia în care, din septembrie 2015 până în prezent, 8 ţări din spaţiul Schengen (Belgia, Danemarca, Germania, Ungaria, Austria, Slovenia, Suedia şi Norvegia) au reintrodus controale la frontierele lor interne pentru a preveni o ameninţare gravă la adresa securităţii interne şi a ordinii publice, ca urmare a deplasărilor secundare ale imigranţilor neregulamentari;

- deşi acest document nu aduce multe noutăţi şi nu aduce în prim-plan nişte soluţii inovatoare de rezolvare a crizei actuale, fiind doar un document de evaluare a stadiului, care promovează propuneri de remediere a situaţiei de fado şi un calendar precis, se menţionează, în premieră, la nivelul instituţiilor Uniunii Europene, care ar fi costurile necesare renunţării la sistemul Schengen în plan economic, turistic, al liberei circulaţii a forţei de muncă şi al costurilor administrative;

- pentru un control eficient al frontierelor externe ale Uniunii, care să asigure ordinea, siguranţa şi securitatea cetăţenilor săi, trebuie adoptată, în cel mai scurt timp, propunerea de Regulament privind constituirea unei Paze europene de frontieră şi de coastă şi trebuie avută în vedere susţinerea permanentă, de către toate statele membre, a operaţiunilor noii agenţii;

- trebuie asigurat, în acest context, accesul deplin al tuturor statelor membre care aplică acquis-ul Schengen la frontierele externe la toate instrumentele spaţiului Schengen (SIS, VIS etc.);

- trebuie acordat sprijin imediat, constant şi menţinut la cotele necesare Greciei, ţară care în prezent constituie una dintre porţile (frontierele externe) vulnerabile ale Uniunii Europene în calea presiunii migraţioniste.

5. Reaminteşte că România acţionează de fado, încă din noiembrie 2010, ca stat membru Schengen, îndeplinind pe deplin toate criteriile necesare pentru ridicarea controlului la toate frontierele interne, participând activ la toate acţiunile de securizare a frontierelor externe şi, în mod deosebit, asigurând paza şi securitatea unui segment extrem de important al frontierei externe a Uniunii (peste 2.070 km) şi, în acest fel, contribuind în mod substanţial, în fiecare moment, la asigurarea securităţii fiecărui cetăţean al Uniunii Europene.

6. Atrage atenţia Comisiei Europene asupra următoarelor aspecte:

- necesitatea identificării continue a unor măsuri pentru remedierea, în cel mai scurt timp, a lacunelor manifestate în gestionarea frontierelor elene;

- urmărirea modului în care Grecia îşi respectă obligaţia de a aplica planul de acţiune pentru punerea în aplicare a recomandărilor Consiliului, prilejuit de elaborarea raportului de evaluare Schengen şi a analizei necesităţilor, pentru a primi ajutorul de care are nevoie din partea altor state membre, al agenţiilor UE şi al Comisiei Europene, în timp util;

- respectarea foii de parcurs este condiţionată şi de punerea în aplicare a Planului de acţiune comun UE-Turcia, precum şi a sistemului relocare pe bază de voluntariat al cărui management este realizat împreună cu partea turcă, pentru reducerea presiunii exercitate asupra Greciei;

- urgentarea renunţării la abordarea de tip „liberă trecere”, îndeosebi în cazul Greciei, care permite trecerea tuturor imigranţilor fără a fi verificaţi şi reluarea şi respectarea transferurilor care să se efectueze în baza Regulamentului Dublin;

- Comisia Europeană trebuie să urmărească îndeaproape stadiul de punere în aplicare a foii de parcurs şi să prezinte în timp util propuneri de remediere a deficienţelor constatate, astfel ca în cel mai scurt timp toate statele membre implicate să revină la aplicarea pe deplin a Codului frontierelor Schengen.

7. Reţine faptul că pentru acţiunea de revenire la un spaţiu Schengen deplin operaţional au fost puse deja în aplicare o parte dintre măsurile prevăzute în comunicare:

- Grecia a respectat termenul şi a întocmit un pian de acţiune pentru remedierea deficienţelor grave înregistrate, destinat punerii în aplicare a recomandărilor formulate de Consiliu;

- trebuie aduse detalii şi precizări acestui plan de acţiune, trebuie elaborate măsuri complete care să vizeze o planificare financiară riguroasă, temporară şi să stabilească responsabilităţile prevăzute În plan, aşa cum a menţionat şi Comisia Europeană;

- din rapoartele Comisiei Europene privind stadiul returnărilor, respectiv al relocării migranţilor (conform deciziilor Consiliului European din 2015), se constată că un număr foarte mic de persoane au fost relocate din Grecia şi Italia, ceea ce conduce la concluzia că trebuie analizate cu atenţie procedurile şi găsite soluţii concrete de a le grăbi, la nivelul statelor membre.

 

Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 22 iunie 2016, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

FLORIN IORDACHE

 

Bucureşti, 22 iunie 2016.

Nr. 60.

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind eliberarea domnului Manuel Costescu din funcţia de secretar de stat la Departamentul pentru Investiţii Străine şi Parteneriat Public-Privat

 

În temeiul art. 15 lit. d) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Manuel Costescu se eliberează din funcţia de secretar de stat la Departamentul pentru Investiţii Străine şi Parteneriat Public-Privat.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Sorin Sergiu Chelmu

 

Bucureşti, 24 iunie 2016.

Nr. 220.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

pentru numirea domnului Manuel Costescu în funcţia de secretar de stat la Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri

 

În temeiul art. 15 lit. d) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Manuel Costescu se numeşte în funcţia de secretar de stat la Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Sorin Sergiu Chelmu

 

Bucureşti, 24 iunie 2016.

Nr. 221.

GUVERNUL ROMÂNIEI

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind eliberarea, la cerere, a domnului Victor Dan Eugen Strâmbu din funcţia de secretar de stat la Ministerul Sănătăţii

 

Având în vedere cererea domnului Victor Dan Eugen Strâmbu, înregistrată la Cabinetul primului-ministru cu nr. 5/4.087/22 iunie 2016,

în temeiul art. 15 lit. d) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Victor Dan Eugen Strâmbu se eliberează, la cerere, din funcţia de secretar de stat la Ministerul Sănătăţii.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Sorin Sergiu Chelmu

 

Bucureşti, 24 iunie 2016.

Nr. 222.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind eliberarea, la cerere, a domnului Mihai Ghyka din funcţia de secretar de stat la Ministerul Culturii

 

Având în vedere cererea domnului Mihai Ghyka, înregistrată la Cabinetul primului-ministru cu nr. 5/4.100/23 iunie 2016,

în temeiul art. 15 lit. d) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Mihai Ghyka se eliberează, la cerere, din funcţia de secretar de stat la Ministerul Culturii.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Sorin Sergiu Chelmu

 

Bucureşti, 24 iunie 2016.

Nr. 223.

GUVERNUL ROMÂNIEI

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind numirea domnului Ionel Dancă în funcţia de consilier de stat în cadrul Cancelariei Primului-Ministru

 

În temeiul art. 15 lit. c) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Ionel Dancă se numeşte în funcţia de consilier de stat în cadrul Cancelariei Primului-Ministru.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Sorin Sergiu Chelmu

 

Bucureşti, 24 iunie 2016.

Nr. 224.

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

ORDIN

pentru modificarea Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 119/2013 privind aprobarea contribuţiei pentru cogenerarea de înaltă eficienţă şi a unor prevederi privind modul de facturare a acesteia

 

Având în vedere prevederile art. 72 alin. (1) şi art. 76 alin. (2) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 12 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 1.215/2009 privind stabilirea criteriilor şi a condiţiilor necesare implementării schemei de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă pe baza cererii de energie termică utilă, cu modificările ulterioare, precum şi ale Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 117/2013 privind aprobarea Metodologiei de determinare şi monitorizare a contribuţiei pentru cogenerarea de înaltă eficienţă,

în temeiul dispoziţiilor art. 5 alin. (1) lit. b) şi alin. (5) şi ale art. 9 alin. (1) lit. x) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012,

preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei emite următorul ordin:

Art. I. - Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 119/2013 privind aprobarea contribuţiei pentru cogenerarea de înaltă eficienţă şi a unor prevederi privind modul de facturare a acesteia, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 30 decembrie 2013, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează: - Articolul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 1. - Se aprobă contribuţia pentru cogenerarea de înaltă eficienţă la valoarea de 0,01381 lei/kWh, exclusiv TVA.”

Art. II. - Operatorii economici din cadrul sectorului energiei electrice duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. III. - Direcţiile de specialitate din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei urmăresc respectarea prevederilor prezentului ordin.

Art. IV. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la data de 1 iulie 2016.

 

Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei,

Niculae Havrileţ

 

Bucureşti, 22 iunie 2016.

Nr. 24.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.