MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 476/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 476         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Luni, 27 iunie 2016

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE CAMEREI DEPUTAŢILOR

 

61. - Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu - Posibilităţi de reformare a sistemului european comun de azil şi de îmbunătăţire a căilor legale de migraţie COM (2016) 197

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

439. - Hotărâre pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 44/2016 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice

 

440. - Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2016 pentru Compania Naţională pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridicat şi Recipientelor sub Presiune „CNCIR” - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri

 

446. - Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2016 al Companiei Naţionale de Transporturi Aeriene Române - TAROM - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

102. - Ordin al ministrului afacerilor interne pentru modificarea şi completarea Ordinului viceprim-ministrului, ministrul afacerilor interne, nr. 76/2015 privind regulile de eligibilitate aplicabile cheltuielilor în cadrul Fondului pentru securitate internă şi Fondului pentru azil, migraţie şi integrare

 

1.089. - Ordin al ministrului mediului, apelor şi pădurilor pentru aprobarea derogării în scop ştiinţific pentru unele specii de peşti

 

HOTĂRÂRI ALE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu - Posibilităţi de reformare a sistemului european comun de azil şi de îmbunătăţire a căilor legale de migraţie COM (2016) 197

 

În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Luând în considerare Opinia nr. 4 c-19/597, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 9 iunie 2016, Camera Deputaţilor:

1. Reţine că în anul 2015 au fost înregistrate 1,83 milioane de treceri neregulamentare ale frontierelor externe ale Uniunii Europene, de 6 ori mai mult decât în 2014 şi de 17 ori mai mult decât în 2013, şi că aproximativ 1,25 milioane de persoane au solicitat azil în statele membre ale Uniunii Europene în acelaşi an.

2. Reaminteşte că în Uniunea Europeană s-a generalizat convingerea că fluxul masiv al imigraţiei neregulamentare ameninţă însăşi existenţa Uniunii şi că sunt necesare acţiuni proporţionale pentru asigurarea unei politici europene de azil şi migraţie funcţionale; în acest context, consideră că deficienţele de funcţionare ale actualului sistem european de azil nu pot fi imputate Regulamentului Dublin.

3. Împărtăşeşte aprecierea Comisiei Europene că un sistem de azil funcţional trebuie să se sprijine pe principiile responsabilităţii şi solidarităţii, dar semnalează că aceste principii sunt interpretate în mod diferit de către instituţiile Uniunii şi de către statele membre; subliniază că a susţinut în toate opiniile sale prioritatea principiului solidarităţii, dar în întreaga sa dimensiune şi nu limitat la câteva aspecte utile unei anumite argumentaţii; de asemenea, reaminteşte că a susţinut în repetate ocazii că principiul responsabilităţii ar trebui, în primul rând, să se manifeste prin acţiuni destinate apărării dreptului ia viaţă şi securităţii, inclusiv printr-o mai bună protecţie a frontierelor externe ale Uniunii şi prin măsuri pentru salvarea vieţii imigranţilor care încearcă traversarea Mării Mediterane.

4. Reţine că doar 5 dintre cele 28 de state membre, respectiv Germania, Suedia, Austria, Franţa şi Italia, au primit 75% din totalul primelor cereri de azil, dar subliniază că această situaţie are drept primă cauză opţiunea făcută de solicitanţii de azil coroborată cu deficienţele apărute în aplicarea legislaţiei în vigoare de către statele din prima linie şi de către statele primitoare, facilitând astfel alegerea preferenţială a ţării de azil (asylum shopping).

5. De aceea, în legătură cu obiectivul general precizat în Comunicare şi în dezacord cu Comisia Europeană, consideră că atribuirea unei „responsabilităţi disproporţionate” doar câtorva state membre nu a fost generată de modul în care a fost conceput sistemul de azil, ci de implementarea sa necorespunzătoare, de situaţia excepţională - constând într-o rată de creştere galopantă a numărului imigranţilor -, precum şi de anumite lacune în gestionarea situaţiei de către unele state membre.

6. Salută faptul că aplicarea Acordului UE-Turcia a determinat reducerea cu 95% a intrărilor imigranţilor neregulamentari îh Grecia şi susţine continuarea implementării acestui acord; constată, în acelaşi timp, aşa cum a avertizat în opinia sa privind acordul, că ruta de traversare a Mării Mediterane s-a reactivat; îşi exprimă dezamăgirea pentru rezultatele încă nesatisfăcătoare ale operaţiunii NAVFOR MED Sophia; deplânge repetarea tragediilor din Marea Mediteranăşi încurajează adoptarea unor măsuri ferme pentru demantelarea reţelelor de crimă organizată care nu manifestă niciun fel de reţinere în a amplifica şi a acutiza fenomenul pierderii de vieţi pe mare.

7. Reaminteşte că România are o contribuţie substanţială la efortul comun în plan european de gestionare a migraţiei neregulamentare, participând inclusiv la operaţiunile de salvare de vieţi din Marea Mediterană şi numărându-se totodată printre statele membre care acordă un ajutor consistent Greciei pentru implementarea acordului Uniunii Europene cu Turcia.

8. Reaminteşte că sistemul Dublin nu este un mecanism de redistribuire a imigranţilor şi că orice eventuală propunere de redistribuire trebuie să ia în consideraţie specificul şi capacitatea statelor membre.

9. Consideră că principiile instituite de Regulamentul Dublin cu privire la stabilirea statului membru responsabil trebuie menţinute fără a interfera cu mecanismul de relocare intra-UE, care ar trebui abordat separat; reiterează opţiunea, susţinută şi în opiniile sale anterioare, că relocarea atât internă, cât şi externă trebuie să fie bazată pe voluntariat în ambele sensuri: atât cu privire la participarea statului, cât şi cu privire la acxjrdul persoanei beneficiare, aceasta fiind cea mai bună metodă pentru a evita deplasările secundare.

10. Reaminteşte că implementarea celor două decizii de relocare internă adoptate la nivel Uniunii Europene în anul 2015 a evidenţiat limitele clare ale unei soluţii de redistribuire a imigranţilor pe baze de cote obligatorii; în acest context doreşte să sublinieze atitudinea principială şi solidară a României care a avansat printre cele mai mari oferte de relocare din Italia şi Grecia, însă semnalează că procesul continuă să fie extrem de lent, din motive independente de voinţa statelor membre de a se implica în procesul de relocare.

11. Îşi exprimă insatisfacţia faţă de cele două variante propuse de Comisie, întrucât acestea conduc către un sistem de distribuţie între toate statele membre, în contextul ineficienţei demonstrate a sistemului permanent de alocare a solicitanţilor de azil propus în septembrie 2015, evidenţiată în cazul Austriei şi Suediei care, confruntate cu un aflux masiv de imigranţi, au solicitat şi au primit aprobarea Comisiei Europene de a li se suspenda obligaţiile.

12. Reaminteşte că a emis un aviz motivat faţă de propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a unui mecanism de transfer în situaţii de criză - pentru COM (2015) 450 şi că a prezentat numeroase argumente împotriva acestui mecanism, în opinia sa, pe aceeaşi temă, din 6 octombrie 2015.

13. Respinge aprecierea Comisiei Europene că ar fi necesar „un sistem mai echitabil, în măsură să le ofere resortisanţilor ţărilor terţe care au nevoie de protecţie sau care pot contribui la dezvoltarea economică a UE posibilităţi de a intra pe teritoriul acesteia în mod ordonat şi siguri*; semnalează că un astfel de sistem există deja, datele statistice atestând aceasta, şi că este contraproductiv pentru Uniune să îşi asume deficienţe inexistente într-o perioadă în care forţele politice antieuropene câştigă teren în state membre cu democraţii consolidate, tocmai cu discursuri privind deficienţele Uniunii şi cu discursuri antiimigraţie.

14. Contestă evaluarea Comisiei Europene că „dacă toate statele membre ar aplica mai eficient şi mai strict normele existente şi dacă s-ar lua măsuri suplimentare de prevenire a deplasărilor secundare, este foarte probabil ca sistemul actual să rămână în continuare nesustenabil în faţa presiunii continue a imigraţiei”; dimpotrivă, consideră că actualul sistem poate funcţiona într-un cadru juridic completat cu sporirea rolului Biroului European de Sprijin pentru Azil, cu sporirea responsabilităţii solicitanţilor de azil înşişi, precum şi cu suplimentarea componentelor administrative, logistice şi operaţionale puse la dispoziţia statelor membre din prima linie, prin efortul comun al tuturor celorlalte state membre şi al instituţiilor Uniunii.

15. Apreciază că Regulamentul Dublin III nu este inadecvat la situaţia actuală a migraţiei, precum încearcă să acrediteze Comisia Europeană; astfel, acest regulament conţine deja diferite clauze discreţionare care permit statelor membre să examineze o cerere de protecţie internaţională, chiar dacă această examinare nu este responsabilitatea lor, conţine două proceduri specifice pe baza cărora statele membre pot apela la un alt stat membru pentru a procesa o cerere de protecţie internaţională, conţine prevederi pentru aplicarea principiului unităţii familiei, prevederi care asigură dreptul la un interviu personal şi dreptul de a rămâne în statul membru, pe perioada apelului privind decizia de acordare a protecţiei internaţionale; de asemenea, noul sistem nu modifică obligaţia statului membru, care este primul punct de intrare, de a înregistra toţi migranţii şi de a-i returna pe cei care nu sunt eligibili pentru protecţie internaţională.

16. Admite totuşi că sistemul Dublin ar trebui reformat pentru a oferi un cadru simplificat, rapid şi eficient de procesare a cererilor de azil într-un singur stat responsabil; susţine, În acelaşi timp, asumarea unor obiective mai ambiţioase în materie de convergenţă în politica de azil.

17. Constată că mecanismele ilegale prin care fluxul masiv neregulamentar de migranţi a putut fi organizat nu au fost încă identificate şi gestionate la nivelul aşteptărilor cetăţenilor Uniunii Europene, deşi este esenţial atunci când se pune problema „lecţiilor învăţate”; reaminteşte că în opiniile sale pe tema migraţiei s-a insistat asupra necesităţii de identificare a cauzei reale a situaţiei create, pentru a se putea determina cu precizie soluţia necesară.

18. Salută intenţia Comisiei Europene de a consolida normele care reglementează obligaţia solicitanţilor de a coopera cu autorităţile şi de a le raporta acestora informaţiile pe care le deţin; reaminteşte că a susţinut în opiniile sale anterioare ca în timpul procesului de înregistrare imigranţii să coopereze deplin cu autorităţile europene sau ale statului gazdă, inclusiv prin dezvăluirea organizării reţelelor de recrutori, călăuze, traficanţi etc., şi a încurajat instituţiile europene şi autorităţile naţionale relevante să acţioneze în acest sens.

19. Împărtăşeşte îngrijorarea Comisiei Europene că „acordarea statutului de protecţie internaţională în statele membre a condus aproape întotdeauna, în practică, la stabilirea permanentă în UE, deşi scopul său iniţial şi primar era acela de a acorda protecţie numai atâta vreme cât persista riscul de persecuţie sau de vătămări grave”, dar observă că nu se propun măsuri concrete şi ferme susceptibile să rezolve această stare de fapt.

20. Salută intenţia Comisiei Europene de a clarifica diferenţa dintre statutul de refugiat şi statutul conferit de protecţia subsidiară, precum şi drepturile asociate acestora şi intenţia de a se verifica cu mai multă regularitate oportunitatea retragerii acestui statut.

21. Salută intenţia Comisiei Europene de a aplica sancţiuni eficace, disuasive şi proporţionale pentru deplasările secundare neregulamentare, dar semnalează că este important să fie stabilite criterii corecte şi viabile care să măsoare gradul de pericol social al unor asemenea fapte; consideră că în cazul solicitanţilor de protecţie internaţională, care în mod vădit caută să evite monitorizarea autorităţilor cu scopul de a se asocia unor reţele de crimă organizată sau terorism, ar trebui ca cererea de azil să fie analizată în procedură accelerată, cu posibilitatea menţinerii în detenţie a solicitantului pe toată durata procedurii; consideră că pedepsele pentru fapta de asociere cu organizaţii de crimă organizată sau terorism ar trebui suplimentate prin încadrarea lor ca circumstanţe agravante.

22. Salută abordarea Comisiei Europene de a plasa răspunderea şi asupra solicitanţilor de protecţie internaţională şi îşi exprimă speranţa că sistemul de sancţiuni precizat pentru situaţiile în care solicitantul nu a depus cererea în cel mai scurt timp posibil, deşi a avut posibilitatea să facă acest lucru, sau nu rămâne în statul membru responsabil va fi elaborat şi aplicat în mod riguros; crede totuşi că, deşi aparent severă, măsura reluării de la început a perioadei de 5 ani la finalul căreia beneficiarii de protecţie internaţională vor fi eligibili pentru statutul de rezident pe termen lung, de fiecare dată când persoana în cauză părăseşte fără autorizaţie teritoriul statului membru care i-a acordat protecţie, este în realitate indulgentă şi recomandă anularea acestui drept la cea de-a două încălcare a obligaţiilor respective.

23. Atrage atenţia asupra faptului că, în tot mai multe cazuri, părinţii pun viaţa copiilor lor în pericol prin expunerea acestora la călătorii periculoase pe rute ilegale de migraţie; pentru descurajarea acestei practici recomandă Comisiei Europene să aibă în vedere încheierea unor acorduri cu statele de origine ale imigranţilor care să permită aplicarea rapidă a procedurii de stabilire a statutului de refugiat, returnarea în regim de urgenţă a celor cărora nu li se acordă acest statut şi aplicarea cu celeritate a legislaţiei relevante, imediat după revenirea în statul de origine; în cazul minorilor neînsoţiţi, apreciază că ar trebui depuse eforturi suplimentare pentru descurajarea unor fapte care pun în pericol viaţa acestor copii şi contravin normelor care reglementează drepturile copilului.

24. Salută abordarea Comisiei Europene ca pentru solicitanţii în cazul cărora există un risc ridicat de sustragere să fie luate măsuri specifice, inclusiv utilizarea unor proceduri accelerate de examinare, iar persoanele care au fugit sau care intenţionează să fugă să fie repartizate obligatoriu în anumite locuri în statul membru sau să fie reţinute dacă se consideră necesar.

25. Având în vedere că pe durata judecării solicitanţii de azil nu pot fi returnaţi recomandă eliminarea caracterului suspensiv al căilor de atac împotriva deciziilor de returnare.

26. Salută intenţia Comisiei Europene de a lărgi domeniul de aplicare a sistemului Eurodac în scopul de a utiliza sistemul în lupta împotriva migraţiei neregulamentare; îşi exprimă speranţa că această acţiune va contribui, în primul rând, la accelerarea identificării migranţilor, la o mai bună evaluare a riscului de sustragere şi la eficacitatea şi rapiditatea procedurilor de returnare.

27. Salută abordarea Comisiei Europene potrivit căreia nu doar Uniunea Europeană, ci şi comunitatea internaţională ar trebui să îşi asume responsabilitatea în materie de protecţie şi reaminteşte că a susţinut aceasta în opiniile sale privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor: O agendă europeană privind migraţia - COM (2015) 240 şi Comunicarea comună către Parlamentul European şi Consiliu - Identificarea de soluţii la criza refugiaţilor din Europa: rolul acţiunii externe a UE-JOIN (2015)40, adoptate la data de 23 iunie 2015, respectiv 6 octombrie 2015.

28. Menţinând argumentele prezentate în opinia sa privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind Stadiul de realizare a acţiunilor prioritare din cadrul Agendei europene privind migraţia, COM (2016) 85, că politica Uniunii faţă de ţările terţe cu o rată scăzută de returnare, care manifestă reticenţe pentru încheierea acordurilor de readmisie cu Uniunea Europeană, ar trebui supuse acţiunii diplomatice a Uniunii, care să includă pachete de stimulente, inclusiv acordarea de preferinţe comerciale, dar ar trebui să pregătească şi mijloace de presiune adecvate, îşi manifestă surprinderea faţă de lipsa de fermitate reflectată de intenţia Comisiei Europene de a încerca o cooperare mai strânsă cu ţările partenere care au interese comune şi sunt dispuse să negocieze angajamente reciproce cu UE şi cu statele sale membre, în special în ceea ce priveşte cooperarea în materie de readmisie”.

29. Consideră că nicio politică europeană comună în materie de azil şi refugiaţi nu poate avea succes până când gestionarea frontierelor Uniunii Europene nu va atinge un nivel calitativ corespunzător şi până când numărul de imigranţi nu se va reduce cel puţin la cifrele anterioare anului 2013.

30. Observă că proporţia imigranţilor neregulamentari, originari din state ai căror resortisanţi nu primesc de regulă protecţie internaţională, este în creştere şi consideră că acest fapt ar trebui să sporească intensitatea acţiunilor de consolidare a sistemului de verificare a cererilor de azil şi de returnare; având în vedere numărul mare al populaţiei care trăieşte în state sau teritorii nesigure din cauza slabei administrări, avertizează asupra probabilităţii ca numărul celor care vor încerca să solicite azil să devină imposibil de gestionat; de aceea recomandă Comisiei Europene să se concentreze pe viteza de procesare a cererilor de azil de acest tip şi să creeze un mecanism simplu de verificare a motivelor indicate de solicitanţi şi de returnare.

31. În legătură cu transformarea actualului Birou european de sprijin pentru azil într-o veritabilă agenţie a Uniunii Europene pentru azil, susţine propunerea de a se dezvolta în continuare rolul şi mandatul Biroului, inclusiv prin acordarea dreptului de a interveni, chiar şi din proprie iniţiativă, pentru a sprijini statele membre care nu au luat măsurile corective necesare sau care se confruntă cu situaţii de urgenţă, după modelul Agenţiei europene pentru paza de frontieră şi de coastă; consideră totuşi că luarea deciziilor de azil ar trebui să rămână de resortul exclusiv al statelor membre; reaminteşte că şi în opinia sa privind Agenţia europeană pentru paza de frontieră şi de coastă a recomandat acceptarea partajării şi exercitării în comun a unor elemente ale suveranităţii, evident cu limitele impuse de art. 4 (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană, legate de respectarea de către Uniune a funcţiilor esenţiale ale statului şi, în special, a celor care au ca obiect asigurarea integrităţii sale teritoriale şi securităţii naţionale.

32. Agreează opinia Comisiei Europene că sunt necesare mai multe canale legale pentru a le permite persoanelor care au nevoie de protecţie internaţională să ajungă în Uniunea Europeană într-o manieră ordonată, structurată, sigură şi demnă şi consideră că este necesară revenirea, cât mai curând, la abordarea tradiţională a Uniunii Europene, de încurajare a imigraţiei legale şi de descurajare a imigraţiei neregulamentare.

33. Împărtăşeşte aprecierea Comisiei Europene că ar trebui să ne îmbunătăţim capacitatea de a atrage competenţele şi talentele de care vom avea nevoie în viitor şi de a valorifica avantajele migraţiei, asigurând integrarea şi participarea reală în societatea gazdă atât a refugiaţilor, cât şi a migranţilor legali, dar semnalează că există totuşi limite fizice, de resurse, precum şi limite politice în ce priveşte numărul de imigranţi care pot fi incluşi în programe de integrare în statele membre; în legătură cu favorizarea „competenţelor şi talentelor” invită Comisia Europeană să evalueze limitele în care se poate aborda acest concept.

34. În legătură cu obiectivul de atragere în Europa a lucrătorilor cu înaltă calificare, printr-un sistem mai eficient al cărţii albastre, atrage atenţia că s-au propus recent măsuri cu caracter protecţionist al pieţei muncii din Uniunea Europeană, prin crearea unor obstacole suplimentare prestării de servicii de către firme care detaşează lucrători în alte state membre; subliniază că acea propunere a Comisiei Europene a întâmpinat opoziţia parlamentelor naţionale din 11 state membre, fiind declanşată procedura cartonaşului galben pentru nerespectarea subsidiarităţii, cu 22 de voturi; solicită Comisiei Europene să nu favorizeze acordarea unor facilităţi deosebite lucrătorilor din state terţe pe piaţa muncii din Uniunea Europeană, superioare în raport cu facilităţile prevăzute în legislaţia europeană pentru lucrătorii care sunt cetăţeni ai Uniunii; solicită Comisiei Europene ca studiul privind eventualitatea unui mecanism la nivelul Uniunii Europene, care să vizeze îmbunătăţirea transparenţei şi facilitarea stabilirii legăturilor între potenţialii migranţi şi angajatori, să includă un capitol asupra necesarului de forţă de muncă pentru fiecare stat membru, pe domenii specifice, care nu poate fi acoperit cu lucrători care au cetăţenie europeană, precum şi precizări privind demersurile recente ale Comisiei Europene de a asigura necesarul de forţă de muncă prin mobilitatea lucrătorilor în cadrul pieţei interne; îşi exprimă încrederea că acest studiu se va baza pe metode ştiinţifice, care depăşesc nivelul empiric al consultării publice.

 

Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 22 iunie 2016, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

FLORIN IORDACHE

 

Bucureşti, 22 iunie 2016.

Nr. 61.

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 44/2016 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - Hotărârea Guvernului nr. 44/2016 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 99 din 9 februarie 2016, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 16, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 16. - (1) Numărul total de posturi pentru Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice este de 497, exclusiv demnitarii şi posturile aferente cabinetului ministrului.”

2. Anexa nr. 1 se modifică şi se înlocuieşte cu anexa la prezenta hotărâre.

3. La anexa nr. 4 litera A, după numărul curent 17 se introduce un nou număr curent, numărul curent 18, cu următorul cuprins:

„18, Unitatea pentru Finanţarea învăţământului Preuniversitar - Bugetul de stat.”

4. La anexa nr. 6, la nota de subsol, litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,b) Numărul maxim de posturi pentru unităţile din subordinea Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, finanţate din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat, este de 1.795.”

Art. II. - Încadrarea în numărul de posturi şi în noile structuri organizatorice, în termenele şi cu procedura aplicabilă fiecărei categorii de personal se realizează în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice,

Adrian Curaj

p. Ministrul finanţelor publice,

Daniela Pescaru,

secretar de stat

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Dragoş-Nicolae Pîslaru

 

Bucureşti, 22 iunie 2016.

Nr. 439.

 

ANEXĂ 1)

(Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 44/2016)

 

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

a Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice

 

Numărul total de posturi 497, exclusiv demnitarii şi posturile aferente cabinetului ministrului

 

 

 

 

 

Ministru

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Colegiul  Ministerului

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Cabinet ministru

 

 

 

 

Serviciul Audit Intern

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Direcţia Management Strategic şi Politici Publice

 

 

 

 

Corpul de control *)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Secretar general

 

Secretar general adjunct

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Secretar de stat

 

Secretar de stat

 

 

Secretar de stat

 

Secretar de stat

 

Secretar de stat

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A

 

 

 

 

B

 

 

 

C

 

D

 

E

 

F

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A1

 

A2

 

B1

 

B2

 

B3

 

C1

 

D1

 

E1

 

F1

 

G

 

H

 

I

 

J

 

K

 

L

 

M

 

N

 

O

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A. Direcţia Generală învăţământ Superior

D. Direcţia Generală Buget - Finanţe

J. Direcţia Patrimoniu, Investiţii şi Informatizare

A1 .Direcţia Management Universitar şi Resurse Umane

D1 Direcţia Buget

K. Direcţia Achiziţii şi Administrativ

A2.Direcţia Programe Universitare şi Corelare cu Piaţa Muncii

E. Direcţia Generală Relaţii Internaţionale şi Afaceri Europene

L. OIPOCU*)

B. Direcţia Generală învăţământ Preuniversitar

E1.Direcţia Afaceri Europene

M. Unitatea de Management a Proiectelor cu Finanţare Externă**)

B1.Direcţia de Monitorizare şi Inspecţie Şcolară

F. Direcţia Generală Juridic

N. Unitatea de Management a Proiectelor pentru Modernizarea Reţelei Şcolare şi Universitare**)

B2.Direcţia Incluziune Socială şi Parteneriate Educaţionale

F1. Direcţia Contencios

O. Unitatea de Implementare a Proiectelor Finanţate din Fonduri Structurale*)

B3.Direcţia Formare Continuă

G. Direcţia Relaţia cu Parlamentul şi Partenerii Sociali

 

C. Direcţia Generală Management şi Resurse Umane

H. Centrul Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor*)

*) funcţionează la nivel da direcţia

C1. Direcţia Management şi Reţea Şcolară

I. Direcţia Minorităţi

**) funcţionează la nivel de direcţia şi numărul de posturi nu cuprins în numărul maxim de posturi aprobat


1) Anexa este reprodusă în facsimil.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2016 pentru Compania Naţională pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridicat şi Recipientelor sub Presiune „CNCIR” - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri

 

Având în vedere prevederile art. 4 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară, aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014, cu modificările şi completările ulterioare, în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2016 pentru Compania Naţională pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridicat şi Recipientelor sub Presiune „CNCIR” - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, prevăzut În anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MIIMISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri,

Costin Grigore Borc

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Dragoş-Nicolae Pîslaru

p. Ministrul finanţelor publice,

Daniela Pescaru,

secretar de stat

 

Bucureşti, 22 iunie 2016.

Nr. 440.

 

ANEXĂ

MINISTERUL ECONOMIEI, COMERŢULUI şi RELAŢIILOR CU MEDIUL DE AFACERI

Compania Naţională pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridicat şi Recipientelor sub Presiune - S.A.

Sediul/Adresa: Str. Fluviului nr. 16

Cod unic de înregistrare: RO 21787860

 

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI

pe anul 2016

 

 

 

- mii lei -

 

INDICATORI

 

Nr. rd.

 

Propuneri an curent 2016

- mii lei -

0

1

2

3

4

I.

 

 

VENITURI TOTALE (Rd.1=Rd.2+Rd.5+Rd.6)

1

56.334

 

1

 

Venituri totale din exploatare, din care:

2

56.273

 

 

 

a)

subvenţii, cf. prevederilor legale în vigoare

3

 

 

 

 

b)

transferuri, cf. prevederilor legale în vigoare

4

 

 

2

 

Venituri financiare

5

61

 

3

 

Venituri extraordinare

6

 

II.

 

 

CHELTUIELI TOTALE (Rd.7=Rd.8+Rd.20+Rd.21)

7

37.016

 

1

 

Cheltuieli de exploatare, din care:

8

37.015

 

 

A.

cheltuieli cu bunuri şi servicii

9

8.518

 

 

B.

cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

10

663

 

 

C.

cheltuieli cu personalul, din care:

11

24.997

 

 

 

C0

Cheltuieli de natură salarială (Rd.13+Rd.14)

12

19.818

 

 

 

C1

ch. cu salariile

13

18.094

 

 

 

C2

bonusuri

14

1.724

 

 

 

C3

alte cheltuieli cu personalul, din care:

15

 

 

 

 

 

cheltuieli cu plaţi compensatorii aferente disponibilizărilor de personal

16

 

 

 

 

C4

Cheltuieli aferente contractului de mandat şi a altor organe de conducere şi control, comisii şi comitete

17

709

 

 

 

C5

cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială, fondurile speciale şi alte obligaţii legale

18

4.470

 

 

D.

alte cheltuieli de exploatare

19

2.837

 

2

 

Cheltuieli financiare

20

1

 

3

 

Cheltuieli extraordinare

21

 

III.

 

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

22

19.318

IV.

 

 

IMPOZIT PE PROFIT

23

3.093

V.

 

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

24

16.225

 

1

 

Rezerve legale

25

966

 

2

 

Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege

26

 

 

3

 

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi

27

55

 

4

 

 

Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele cofinanţate din împrumuturi externe, precum şi pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plaţii dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente acestor împrumuturi

28

 

 

 

5

 

Alte repartizări prevăzute de lege

29

 

 

6

 

Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la Rd. 25, 26, 27, 28, 29

30

15.204

 

7

 

Participarea salariaţilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în exerciţiul financiar de referinţă

31

320

 

8

 

Minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome ori dividende cuvenite acţionarilor, în cazul societăţilor/ companiilor naţionale şi societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat, din care:

32

7.762

 

 

a)

- dividende cuvenite bugetului de stat

33

7.762

 

 

b)

- dividende cuvenite bugetului local

33a

 

 

 

c)

- dividende cuvenite altor acţionari

34

 

 

9

 

Profitul nerepartizat pe destinaţiile prevăzute la Rd.31 - Rd.32 se repartizează la alte rezerve şi constituie sursă proprie de finanţare

35

7,442

VI.

 

 

VENITURI DIN FONDURI EUROPENE

36

 

VII.

 

 

CHELTUIELI ELIGIBILE DIN FONDURI EUROPENE, din care:

37

 

 

 

a)

cheltuieli materiale

38

 

 

 

b)

cheltuieli cu salariile

39

 

 

 

c)

cheltuieli privind prestările de servicii

40

 

 

 

d)

cheltuieli cu reclama şi publicitate

41

 

 

 

e)

alte cheltuieli

42

 

VIII.

 

 

SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care:

43

3.408

 

1

 

Alocaţii de la buget

44

 

 

 

 

alocaţii bugetare aferente plăţii angajamentelor din anii anteriori

45

 

IX.

 

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII

46

3.408

X.

 

 

DATE DE FUNDAMENTARE

47

 

 

1

 

Nr. de personal prognozat la finele anului

48

420

 

2

 

Nr. mediu de salariaţi total

49

409

 

3

 

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială *)

50

3.961

 

4

 

Câştigul mediu lunar pe salariat determinat pe baza cheltuielilor cu salariile (lei/persoană) (Rd.13/Rd.49)/12*1000

51

3.687

 

5

 

Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu (mii lei/persoană) (Rd.2/Rd.49)

52

138

 

6

 

Productivitatea muncit în unităţi fizice pe total personal mediu (cantitate produse finite/persoana)

53

 

 

7

 

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale (Rd.7/Rd.1)x1000

54

657

 

8

 

Plăţi restante

55

 

 

9

 

Creanţe restante

56

10.500

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2016 al Companiei Naţionale de Transporturi Aeriene Române - TAROM - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor

 

Având în vedere prevederile Legii bugetului de stat pe anul 2016 nr. 339/2015,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 4 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară, aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2016 al Companiei Naţionale de Transporturi Aeriene Române - TAROM - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor, prevăzut În anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor,

Dan Marian Costescu

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Dragoş-Nicoiae Pîslaru

p. Ministrul finanţelor publice,

Daniela Pescaru,

secretar de stat

 

Bucureşti, 22 iunie 2016.

Nr. 446.

 

ANEXĂ

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române - TAROM - S.A,

Sediul/Adresa: localitatea Otopeni, Calea Bucureştilor nr. 224 F

Cod unic de înregistrare: RO 477647

 

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI

pe anul 2016

 

 

INDICATORI

Nr.

rd

Propuneri an curent (2016)

0

1

2

3

4

I.

 

 

VENITURI TOTALE (Rd.1=Rd.2+Rd.5+Rd.6)

1

1.527.808,82

 

1

 

Venituri totale din exploatare, din care:

2

1.438.095,07

 

 

 

a)

subvenţii, cf. prevederilor legala în vigoare

3

 

 

 

 

b)

transferuri, cf, prevederilor legale în vigoare

4

 

 

2

 

Venituri financiare

5

89.713,75

 

3

 

Venituri extraordinare

6

 

II

 

 

CHELTUIELI TOTALE (Rd.7-Rd.8+Rd.20+Rd.21)

7

1.534.619,16

 

1

 

Cheltuieli de exploatare, din care:

8

1.447.686.69

 

 

A.

cheltuieli cu bunuri si servicii

9

1.018.139.95

 

 

B.

cheltuieli cu impozite, taxe şi varsaminte asimilate

10

774,41

 

 

C.

cheltuieli cu personalul, din care:

11

215.210,38

 

 

 

C0

Cheltuieli de natur salarială(Rd.13+Rd.14)

12

135.167,49

 

 

 

C1

chel. cu salariile

13

132.522,60

 

 

 

C2

bonusuri

14

2.644.89

 

 

 

C3

alte cheltuieli cu personalul, din care:

15

24.032.70

 

 

 

 

cheltuieli cu plaţi compensatorii aferente disponibilizărilor de personal (aferente pensionarilor)

16

11.763,87

 

 

 

C4

Cheltuieli aferente contractului de mandat şi a altor organe de conducere al control, comisii si comitete

17

4.691,71

 

 

 

C5

cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială, fondurile sociale şi alte obligatii legale

18

51.318.48

 

 

D.

alte cheltuieli de exploatare

19

213.561.95

 

2

 

Cheltuieli financiare

20

86.932,47

 

3

 

Cheltuieli extraordinare

21

 

III

 

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

22

6.810.34

IV

 

 

IMPOZIT PE PROFIT

23

 

V

 

 

PROFITUL CONTABIL RAMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

24

 

 

1

 

Rezerve legale

25

 

 

2

 

Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege

25

 

 

3

 

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi

27

 

 

4

 

Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele cofinanţate din împrumuturi externe, precum şi pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plaţii dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente acestor împrumuturi

28

 

 

5

 

Alte repartizări prevăzute de tege

29

 

 

6

 

Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la Rd. 25, 26, 27, 28, 29

30

 

 

7

 

Participarea salariaţilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de baza mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în exerciţiul financiar de referinţă

31

 

 

8

 

Minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome, ori dividende cuvenite acţionarilor, în cazul societăţilor/companiilor naţionale şi societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat, din care:

32

 

 

 

a)

- dividende cuvenite bugetului de stat

33

 

 

 

b)

- dividende cuvenite bugetului local

33a

 

 

 

c)

- dividende cuvenite altor acţionari

34

 

 

9

 

Profitul nerepartizat pe destinaţiile prevăzute la Rd.31 - Rd.32 se repartizează la alte rezerve şi constituie sursă proprie de finanţare

35

 

VI

 

 

VENITURI DIN FONDURI EUROPENE

36

 

VII

 

 

CHELTUIELI ELIGIBILE DIN FONDURI EUROPENE, din care

37

 

 

 

a)

cheltuieli materiale

38

 

 

 

b)

cheltuieli cu salariile

39

 

 

 

c)

cheltuieli privind prestările de servicii

40

 

 

 

d)

cheltuieli cu reclama şi publicitate

41

 

 

 

e)

alte cheltuieli

42

 

VIII

 

 

SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care:

43

138.255,93

 

1

 

Alocaţii de la buget

44

0,00

 

 

 

 

alocaţii bugetare aferente plăţii angajamentelor din anii anteriori

45

 

IX

 

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII

46

138.255,93

X

 

 

DATE DE FUNDAMENTARE

47

 

 

1

 

Nr. de personal prognozat la finele anului

48

2.083

 

2

 

Nr. mediu de salariaţi total

49

1.923

 

3

 

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe bază cheltuielilor de natură salariată)

50

5.742,43

 

4

 

Câştigul mediu lunar pe salariat determinat pe baza cheltuielilor cu salariile (lei/persoană) (Rd.13/Rd.49)/12*1000

51

5.649.66

 

5

 

Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu (mii lei/persoană) (Rd.2/Rd.49)

52

747,84

 

6

 

Productivitatea muncii în unităţi fizice pe total personal mediu (cantitate produse finite/persoană)

53

 

 

7

 

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale (Rd.7/Rd.1)x1000

54

1.004,46

 

8

 

Plăţi restante

55

 

 

9

 

Creanţe restante

56

3.250,00


*) Anexa este reprodusă în facsimil.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

 

ORDIN

pentru modificarea şi completarea Ordinului viceprim-ministrului, ministrul afacerilor interne, nr. 76/2015 privind regulile de eligibilitate aplicabile cheltuielilor în cadrul Fondului pentru securitate internă şi Fondului pentru azil, migraţie şi integrare

 

În temeiul art. 7 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul afacerilor interne emite următorul ordin:

Art. I. - Ordinul viceprim-ministrului, ministrul afacerilor interne, nr. 76/2015 privind regulile de eligibilitate aplicabile cheltuielilor În cadrul Fondului pentru securitate internă şi Fondului pentru azil, migraţie şi integrare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 517 din 10 iulie 2015, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 3 alineatul (1), litera i) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„i) să fie fundamentate prin documente justificative tehnice şi financiare corespunzătoare, care să fie păstrate cel puţin cinci ani calculaţi de la data de 1 ianuarie a anului următor de la aprobarea plăţii finale de către CE;”.

2. La articolul 3 alineatul (1), litera m) se modifică şi va avea următorul cuprins:

m) să fie realizate cu respectarea principiilor evitării dublei finanţări şi ajutorului de stat, egalităţii de şanse şi protecţiei mediului şi să respecte obligaţiile referitoare la informare şi publicitate şi regulile privind achiziţiile publice,”

3. La articolul 4, alineatul (8) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(6) Bugetul de venituri se compune din contribuţia Fondului şi cofinanţarea naţională, în următoarele proporţii:

- pentru proiectele finanţate din Fondul pentru azil, migraţie şi integrare se asigură contribuţia Fondului de 75% şi cofinanţarea naţională de 25% din valoarea totală a bugetului; contribuţia Fondului poate fi majorată până la 90% în condiţiile stabilite prin regulamentul specific aplicabil. Pentru proiectele finanţate din sumele forfetare acordate României pentru relocarea sau transferul intra-UE al persoanelor aflate în nevoie de protecţie internaţională, cheltuielile aferente, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, prin excepţie de la art. 8 alin. (1) lit. e) din prezentul ordin, se suportă integral din aceste sume forfetare, fără a se aplica procentaj de cofinanţare naţională de la bugetul de stat şi nici cofinanţare privată;

- pentru proiectele finanţate din Fondul pentru securitate internă se asigură contribuţia Fondului de 75% şi cofinanţarea naţională de 25% din valoarea totală a bugetului; contribuţia Fondului poate fi majorată până la 90% în condiţiile stabilite prin Regulamentul (UE) nr. 514/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 aprilie 2014 de stabilire a dispoziţiilor generale privind Fondul pentru azil, migraţie şi integrare, precum şi instrumentul de sprijin financiar pentru cooperarea poliţienească, prevenirea şi combaterea criminalităţii şi gestionarea crizelor, a Listei acţiunilor specifice menţionate în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 515/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 aprilie 2014 de instituire, în cadrul Fondului pentru securitate internă, a instrumentului de sprijin financiar pentru frontiere externe şi vize şi de abrogare a Deciziei nr. 574/2007/CE şi a Listei priorităţilor strategice ale Uniunii menţionate în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 513/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 aprilie 2014 de instituire, în cadrul Fondului pentru securitate internă, a instrumentului de sprijin financiar pentru cooperarea poliţienească, prevenirea şi combaterea criminalităţii şi gestionarea crizelor şi de abrogare a Deciziei 2007/125/JAI a Consiliului;

- pentru proiectele finanţate din asistenţa tehnică la iniţiativa statelor membre, contribuţia de la bugetul Uniunii pentru asistenţă tehnică este de 100% din totalul cheltuielilor eligibile, în acord cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 514/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 aprilie 2014 de stabilire a dispoziţiilor generale privind Fondul pentrj azil, migraţie şi integrare, precum şi instrumentul de sprijin financiar pentru cooperarea poliţienească, prevenirea şi combaterea criminalităţii şi gestionarea crizelor.”

4. La articolul 8 alineatul (1), după litera e) se introduce o nouă literă, litera e1), cu următorul cuprins:

,,e1) TVA pentru produsele, lucrările şi serviciile achiziţionate de instituţiile publice în cadrul proiectului;”.

5. În anexa nr. 1, punctul 1.2 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„1.2. Costurile de personal se detaliază în bugetul proiectului, indicând fiecare funcţie, normă de lucru şi valoarea unitară a muncii prestate şi/sau, după caz, cuantumul majorărilor salariale corespunzător numărului de clase de salarizare suplimentare la care are dreptul, în condiţiile legii, personalul din echipa de proiect.”

6. În anexa nr. 1, punctul 1.5 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„1.5. Costurile de personal suportate în legătură cu proiectul trebuie calculate şi raportate pe baza costurilor efective suportate de beneficiar/partener. Costurile de personal trebuie calculate ca şi combinaţie între unităţile de timp/număr de clase suplimentare aferente activităţilor desfăşurate în cadrul proiectului (de exemplu, numărul de ore, numărul de clase) şi valoarea unitară (de exemplu, salariile orare, salariul de bază lunar/solda de funcţie), la care se adaugă contribuţiile sociale obligatorii prevăzute de lege. Costurile de personal raportate de beneficiar trebuie să folosească aceeaşi metodă de calcul pe toată durata proiectului.”

7. În anexa nr. 1, punctul 2 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„2. Costuri de deplasare şi şedere

2.1. Costurile de deplasare şi şedere sunt eligibile ca fiind costuri directe, pe bază de documente justificative, pentru personalul beneficiarului/partenerului implicat în implementarea proiectului, grupul-ţintă, membrii echipei de proiect, precum şi alte persoane, în afară de beneficiar/partener, care participă la activităţile proiectului.

2.2. Costurile de deplasare sunt eligibile pe baza costurilor suportate efectiv, după cum urmează:

a) cu avionul, pe orice distanţă, clasa economică;

b) cu orice fel de tren, conform tarifului clasei a II-a, pe distanţe de până la 300 km, şi conform tarifului clasei I, pe distanţe mai mari de 300 km;

c) cu navele de călători, conform tarifului clasei I;

d) cu mijloace de transport auto şi transport în comun, conform tarifelor stabilite pentru aceste mijloace;

e) cu mijloace de transport auto ale unităţilor, dacă acestea au asemenea posibilităţi, cu încadrarea în consumurile lunare de combustibil, stabilite potrivit legii;

f) cu autoturismul proprietate personală.

2.3. În cazul în care pentru deplasare se foloseşte o maşină personala, rambursarea cheltuielilor de deplasare se face în conformitate cu prevederile legale naţionale aplicabile personalului autorităţilor şi instituţiilor publice. În cazul în care se foloseşte o maşină a instituţiei sau a beneficiarului/ partenerului, rambursarea cheltuielilor de transport se face în conformitate cu prevederile legale în vigoare, pe baza foii de parcurs.

2.4. Costurile de şedere, în cazul entităţilor private, nu pot depăşi plafoanele stabilite în acest sens la nivelul Uniunii Europene

2.5. Cheltuielile de transport, inclusiv cu taxiul, diurnă şi cazare sunt eligibile pentru personalul instituţiilor publice cu respectarea prevederilor legale naţionale aplicabile acestora.

2.6. Nu sunt eligibile cheltuielile realizate în legătură cu transportul şi şederea personalului subcontractat,

2.7. Personalul trimis în străinătate beneficiază de indemnizaţia de deplasare, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 518/1995 privind unele drepturi şi obligaţii ale personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, cu modificările şi completările ulterioare “

8. În anexa nr. 1, punctul 3 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„3. Costuri cu echipamente, mentenanţă şi alte bunuri mobile

3.1. Costurile legate de achiziţionarea de echipamente, mentenanţă şi de alte bunuri mobile sunt eligibile ca şi costuri directe doar dacă sunt prevăzute în bugetul proiectului, sunt utilizate în scopul proiectului şi, în cazul echipamentelor IT, au avizul direcţiei de specialitate din cadrul structurii beneficiare.

3.2. Costurile pentru echipamentul administrativ de uz curent (de exemplu, imprimantă, laptop, fax, copiator, telefon, cabluri etc.) sunt eligibile în categoria costurilor indirecte.

3.3. Închiriere

Cheltuielile de închiriere a echipamentelor IT sau a mijloacelor de transport sunt eligibile doar pentru perioade care nu depăşesc 14 zile calendaristice.

3.4. Cheltuielile legate de achiziţionarea de echipamente, sisteme, echipamente de operare, mentenanţă de orice tip, mijloace de transport sunt eligibile pe baza costului total al achiziţiei dacă:

a) sunt direct legate de realizarea proiectului;

b) sunt efectuate în conformitate cu normele naţionale privind achiziţiile publice;

c) echipamentul are caracteristicile tehnice necesare pentru proiect;

d) echipamentul va continua să fie utilizat în scopul declarat al proiectului şi după finalizarea proiectului, astfel încât cumulat să totalizeze o perioadă de utilizare minimă de:

- 3 ani pentru echipamentele din domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (IT&C);

- 5 ani pentru alte tipuri de echipamente, cum ar fi echipamentele de operare şi mijloacele de transport;

- 10 ani pentru elicoptere, nave şi aeronave.

Termenele de mai sus încep să curgă de la data introducerii în contabilitatea beneficiarului a bunurilor/lucrărilor în cauză.

Sfârşitul perioadei minime de utilizare a bunurilor/ echipamentelor/sistemelor nu poate fi înainte de finalizarea proiectului prin care au fost achiziţionate.

3.5. Amortizarea

Amortizarea se calculează în conformitate cu prevederile naţionale aplicabile.

Cheltuielile cu amortizarea pot fi considerate eligibile dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii;

a) valoarea cheltuielilor respective este dovedită corespunzător prin documente justificative cu valoare doveditoare echivalentă cu a facturilor pentru costurile eligibile, în cazul rambursării costurilor eligibile suportate şi plătite efectiv de beneficiar;

b) cheltuielile se referă exclusiv la perioada de implementare a proiectului respectiv;

c) bunurile nu au fost achiziţionate din bugetul UE.”

9. În anexa nr. 1, punctul 4.3.14 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„4.3.14. Pentru investiţia de bază sunt eligibile următoarele categorii de cheltuieli:

a) cheltuielile pentru construcţii şi instalaţii aferente execuţiei obiectivului investiţiei;

b) cheltuieli pentru montajul utilajelor tehnologice;

c) cheltuieli pentru utilaje şi echipamente tehnologice şi funcţionale cu montaj;

d) cheltuieli pentru utilaje fără montaj şi echipamente de transport;

e) cheltuieli pentru dotări de specialitate;

f) cheltuieli pentru active necorporale;

g) alte cheltuieli (organizarea de şantier, comisioane, cote, taxe, costul creditului);

h) cheltuieli diverse şi neprevăzute;

i) cheltuieli pentru probe tehnologice testare şi predare la beneficiar.”

10. În anexa nr. 1, punctul 4.4 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„4.4. Închirierea de imobile

Cheltuielile cu închirierea de bunuri imobile sunt eligibile în cazul în care există o legătură directă între închiriere şi obiectivele proiectului.”

11. În anexa nr. 1, punctul 4.5 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„4.5. Spaţiu de birou pentru beneficiar

Costurile pentru achiziţionarea, construcţia, renovarea sau închirierea de spaţiu de birou pentru activităţile de implementare a proiectului nu sunt eligibile în categoria costurilor directe. Aceste costuri sunt considerate ca fiind costuri indirecte, în plafonul stabilit pentru costurile indirecte, cu respectarea principiului proporţionalitâţii şi, totodată, să nu fi fost solicitate la decontare în cadrul altor proiecte finanţate UE.

12. În anexa nr. 1, punctul 5 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„5. Costuri privind consumabile, furniturile şi serviciile generale

5.1. Costurile consumabilelor, ale furniturilor şi ale serviciilor generale sunt eligibile în categoria cheltuielilor eligibile directe, cu condiţia ca acestea să poată fi identificate şi să fie necesare în mod direct pentru implementarea proiectului.

5.2. Prin excepţie, orice tip de cheltuieli administrative pentru consumabile, echipamente IT de uz curent, furnituri, protocol şi servicii generale (cum ar fi cele de telefonie, internet, poştă, curăţenie în birouri, utilităţi, asigurări, recrutare etc.) intră în categoria costurilor indirecte definite la pct. 8. Cheltuielile privind formarea specializată a personalului sunt considerate cheltuieli directe, dacă respectiva formare este prevăzută în proiect.

5.3. Costurile pentru servicii, cum ar fi întreţinerea, reparaţiile, mentenanţa de orice tip pentru echipamente şi/sau sisteme achiziţionate anterior obţinerii finanţării nerambursabile sau prin intermediul FSI sunt eligibile ca şi costuri directe cu condiţia ca acestea să poată fi identificate şi să fie necesare în mod direct pentru implementarea proiectului.”

13. În anexa nr. 1, punctul 6.5 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„6.5. Cheltuielile pentru servicii de consultanţă, asistenţă juridică, cheltuielile notariale şi cele pentru plata experţilor externi instituţiei beneficiare/partenere (juridici, tehnici, financiari, fiscali etc.) sunt eligibile drept costuri directe, conform legislaţiei naţionale aplicabile, cu condiţia ca acestea să aibă o legătură directă cu proiectul.”

14. În anexa nr. 1, punctul 8.2 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„8.2. Costurile indirecte pot acoperi în special, dar nu limitativ, următoarele costuri:

a) costurile de personal care nu sunt eligibile sub formă de costuri directe (cum ar fi personalul-suport, expert independent);

b) cheltuielile administrative şi de gestionare, precum costurile menţionate la pct. 5.2;

c) cheltuieli necesare managementului de proiect (echipamente IT de uz curent, furnituri, consumabile, hârtie etc.);

d) taxe şi comisioane bancare;

e) costurile bunurilor imobile şi costurile de întreţinere legate de operaţiunile administrative curente;

f) orice alte costuri legate de proiect, excluse din categoria «Costuri eligibile directe»,”

15. În anexa nr. 2, alineatul 2 al secţiunii „Costuri directe” se modifică şi va avea următorul cuprins:

„În categoria costurilor eligibile directe intră costurile menţionate la pct. 1-8 din prezenta anexă,”

16. În anexa nr. 2, punctul 3.6 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„3.6. Se exceptează de la prevederile pct. 3.5 achiziţiile de bunuri în cadrul proiectelor care au ca obiectiv dezvoltarea sau dotarea unei infrastructuri. În cazul acestor proiecte este eligibil costul integral al bunurilor, indiferent de momentul achiziţiei, având valoarea unitară de maximum 250.000 euro şi o durată minimă de folosinţă în acelaşi scop pentru care au fost achiziţionate în cadrul proiectului, chiar şi după finalizarea proiectului, după cum urmează:

- 3 ani pentru echipamentele din domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (IT&C);

- 5 ani pentru alte tipuri de echipamente, cum ar fi echipamentele de operare şi mijloacele de transport;

- 10 ani pentru elicoptere, nave şi aeronave.

Termenele de mai sus încep să curgă de la data introducerii în contabilitatea beneficiarului a bunurilor/serviciilor/lucrărilor în cauză.

Sfârşitul perioadei minime de utilizare a bunurilor/ echipamentelor/sistemeîor nu poate fi înainte de finalizarea proiectului prin care au fost achiziţionate.”

17. În anexa nr. 2, după punctul 5.4 se introduce un nou punct, punctul 5.5, cu următorul cuprins:

„5.5. Costurile pentru reparaţiile echipamentelor şi/sau sistemelor achiziţionate anterior obţinerii finanţării nerambursabile sunt eligibile ca şi costuri directe cu condiţia ca acestea să poată fi identificate şi să fie necesare în mod direct pentru punerea în aplicare a proiectului.”

18. În anexa nr. 2, punctul 10 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„10. Sume forfetare pentru relocare şi transfer intra-UE

10.1. Fondurile suplimentare alocate României pe bază de sume forfetare pentru relocarea sau transferul intra-UE al persoanelor aflate în nevoie de protecţie internaţională, în conformitate cu prevederile art. 17 şi 18 din Regulamentul (UE) nr. 516/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului se utilizează prin intermediul proiectelor de monopol şi proiectelor de grant

10.2. Pentru a fi finanţate din fondurile suplimentare menţionate la pct. 10.1, prin excepţie de la art. 3 alin. (1) lit. a), b), c) şi f) din prezentul ordin, proiectele trebuie să se încadreze în obligaţiile legale ce revin autorităţilor competente şi/sau în planurile de acţiune asumate la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, în domeniul azilului şi imigraţiei.

10.3. Finanţarea proiectelor menţionate la pct. 10.1 se aprobă 1h limita fondurilor suplimentare cuvenite României, pe baza numărului efectiv de persoane relocate/transferate, care îndeplinesc condiţiile art. 17 şi 18 din Regulamentul (UE) nr. 516/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului, precum şi cerinţele Comisiei Europene şi a căror eligibilitate rezultă din actele justificative depuse de către Inspectoratul General pentru Imigrări.”

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul afacerilor interne,

Petre Tobă

 

Bucureşti, 21 iunie 2016.

Nr. 102.

MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR

 

ORDIN

pentru aprobarea derogării în scop ştiinţific pentru unele specii de peşti

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 110.221 /AC din 16 mai 2016 al Direcţiei biodiversitate,

ţinând seama de Avizul Academiei Române nr. 3.920/CJ din 28 martie 2016,

luând în considerare prevederile art. 1 alin. (1) lit. b) şi c) din Procedura de stabilire a derogărilor de la măsurile de protecţie a speciilor de floră şi faună sălbatice, aprobată prin Ordinul ministrului mediului şi al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 203/14/2009,

în temeiul prevederilor art. 38 alin. (1) lit. d) şi alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 38/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul mediului, apelor şi pădurilor emite următorul ordin:

Art. 1. - Prin derogare de la prevederile art. 33 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, se aprobă capturarea şi eliberarea ulterioară a unui număr de exemplare din specii de peşti din cadrul siturilor Natura 2000 ROSCI0190 Penteleu şi ROSCI0229 Siriu, după cum urmează:

a) Barbus meridionalis (moioagă) - 15 exemplare;

b) Cottus gobio (zglăvoc) - 15 exemplare.

Art. 2. - În vederea capturării speciilor de faună sălbatică prevăzute la art. 1 se va utiliza agregat electronarcoză.

Art. 3. - (1) Derogarea se stabileşte de la data intrării în vigoarea prezentului ordin până la 31 iulie 2016.

(2) Capturarea exemplarelor din speciile prevăzute la art. 1 se realizează de către Societatea Comercială „Multidimension” - S.R.L., în cadrul Contractului nr. 102 din 28 decembrie 2015.

(3) Pentru activitatea prevăzută la alin. (2) se va solicita şi obţine autorizaţia de mediu pentru recoltare/capturare.

Art. 4. - (1) în termen de cel mult 7 zile de la data capturării beneficiarul are obligaţia să transmită agenţiei judeţene pentru protecţia mediului de pe raza administratlv-teritorială unde s-a desfăşurat acţiunea de capturare un raport asupra acţiunii derulate în baza derogării obţinute.

(2) Modelul raportului asupra acţiunii derulate în baza derogării obţinute este prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

(3) Agenţia judeţeană pentru protecţia mediului transmite Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, în maximum 30 de zile de la data aplicării derogării, un raport referitor la rezultatele acesteia în baza datelor prevăzute la alin. (1).

Art. 5. - Controlul aplicării derogării se exercită de către personalul împuternicit din cadrul subunităţilor teritoriale de specialitate ale autorităţii publice centrale care răspunde de protecţia mediului.

Art. 6. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,

Simona Olimpia Negru,

secretar de stat

 

Bucureşti, 10 iunie 2016.

Nr. 1.089.

 

ANEXA

 

RAPORT

asupra acţiunii derulate în baza derogării obţinute

- model -

 

Solicitant ................................

Specia pentru care s-a acordat derogarea .........................

Numărul exemplarelor .........................

Stadiul de dezvoltare ...........................

Starea exemplarelor înainte de prelevare .........................

Starea exemplarelor după prelevare .................................

Locul de prelevare .........................

Data prelevării ...............................

Mijloace, instalaţii şi metode avute în vedere .........................

Stocarea şi destinaţia specimenelor .........................................

MOTIVUL RECOLTĂRII/DEROGĂRII

În interesul protejării faunei şi florei sălbatice, precum şi al conservării habitatelor naturale         

Pentru prevenirea producerii unor daune importante, în special asupra culturilor agricole, animalelor domestice, pădurilor, pescăriilor, apelor şi altor bunuri

În interesul sănătăţii şi al securităţii publice sau pentru alte raţiuni de interes public major, inclusiv de natură socială ori economică, şi pentru consecinţe benefice de importanţă fundamentală pentru mediu

În scopuri de repopulare şi reintroducere a acestor specii, precum şi pentru operaţiuni de reproducere necesare în acest scop

Pentru a permite, în condiţii strict controlate, într-o manieră selectivă şi într-o măsură limitată, prinderea sau deţinerea unui număr limitat şi specificat de exemplare

(Ataşaţi documentele care să justifice recoltarea exemplarelor în conformitate cu motivul derogării.)

 

Data .................................................

Semnătura .......................................

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.