MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 482/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 482         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 28 iunie 2016

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE SENATULUI

 

89. - Hotărâre privind vacantarea unor mandate de senator

 

90. - Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Senatului nr. 50/2012 privind aprobarea componenţei numerice şi nominale a comisiilor permanente ale Senatului

 

110. - Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Senatului nr. 50/2012 privind aprobarea componenţei numerice şi nominale a comisiilor permanente ale Senatului

 

HOTĂRÂRI ALE CAMEREI DEPUTAŢILOR

 

57. - Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor: Lansarea unei consultări privind un pilon european al drepturilor sociale COM (2016) 127

 

58. - Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Propunerea de Decizie a Consiliului privind încheierea de către Uniunea Europeană a Convenţiei Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice COM (2016) 109 şi la Propunerea de Decizie a Consiliului privind semnarea, în numele Uniunii Europene, a Convenţiei Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice COM (2016) 111

 

63. - Hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat

 

64. - Hotărâre privind vacantarea unor locuri de deputat

 

65. - Hotărâre privind vacantarea unor locuri de deputat

 

DECRETE

 

633. - Decret privind conferirea Ordinului Naţional Serviciul Credincios

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

28. - Normă pentru aplicarea Ghidului ESMA privind măsurile alternative de performanţă

 

Rectificări la:

 - Lista Autorităţii Electorale Permanente nr. 6/2016 a partidelor politice, alianţelor politice

 

HOTĂRÂRI ALE SENATULUI

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

privind vacantarea unor mandate de senator

 

Având în vedere demisia din calitatea de senator a doamnei Firea Gabriela, aleasă în Circumscripţia electorală nr. 25 Ilfov, Colegiul uninominal nr. 1, demisia din calitatea de senator a domnului Mutu Gabriel, ales în Circumscripţia electorală nr. 42 Bucureşti, Colegiul uninominal nr. 12, demisia din calitatea de senator a domnului Flutur Gheorghe, ales în Circumscripţia electorală nr. 35 Suceava, Colegiul uninominal nr. 2, demisia din calitatea de senator a domnului Tişe Alin-Păunel, ales în Circumscripţia electorală nr. 13 Cluj, Colegiul uninominal nr. 1, precum şi demisia din calitatea de senator a domnului Pataki Csaba, ales în Circumscripţia electorală nr. 32 Satu Mare, Colegiul uninominal nr. 2,

în temeiul prevederilor art. 70 alin. (2) din Constituţia României, republicată, ale art. 7 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, precum şi ale art. 188 şi 190 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, republicat,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Senatul constată încetarea calităţii de senator a doamnei Firea Gabriela, începând cu data de 22 iunie 2016, şi declară vacant locul de senator în Circumscripţia electorală nr. 25 Ilfov, Colegiul uninominal nr. 1.

Art. 2. - Senatul constată încetarea calităţii de senator a domnului Mutu Gabriel, începând cu data de 22 iunie 2016, şi declară vacant locul de senator în Circumscripţia electorală nr. 42 Bucureşti, Colegiul uninominal nr. 12.

Art. 3. - Senatul constată încetarea calităţii de senator a domnului Flutur Gheorghe, începând cu data de 1 iulie 2016,

şi declară vacant locul de senator în Circumscripţia electorală nr. 35 Suceava, Colegiul uninominal nr. 2.

Art. 4. - Senatul constată încetarea calităţii de senator a domnului Tişe Alin-Păunel, începând cu data de 1 iulie 2016, şi declară vacant locul de senator în Circumscripţia electorală nr. 13 Cluj, Colegiul uninominal nr. 1.

Art. 5. - Senatul constată încetarea calităţii de senator a domnului Pataki Csaba, începând cu data de 1 iulie 2016, şi declară vacant locul de senator în Circumscripţia electorală nr. 32 Satu Mare, Colegiul uninominal nr. 2.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 27 iunie 2016, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

IOAN CHELARU

 

Bucureşti, 27 iunie 2016.

Nr. 89.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Hotărârii Senatului nr. 50/2012 privind aprobarea componenţei numerice şi nominale a comisiilor permanente ale Senatului

 

În temeiul prevederilor art. 64 alin. (4) şi art. 67 din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 46 şi 47 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, republicat,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Hotărârea Senatului nr. 50/2012 privind aprobarea componenţei numerice şi nominale a comisiilor permanente ale Senatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 870 din 20 decembrie 2012, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La anexa nr. I „Componenţa Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări”, domnul senator Tătaru Nelu - Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal - se include în componenţa comisiei în locul domnului senator Tişe Alin-Păunel - Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

2. La anexa nr. XI. „Componenţa Comisiei pentru cultură şi media”, domnul senator Ilieşiu Sorin - Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat - se include în componenţa comisiei.

3. La anexa nr. XV „Componenţa Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii”, domnul senator Bălu Marius - Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal - se include în componenţa comisiei în locul domnului senator Flutur Gheorghe - Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

4. La anexa nr. XVIII „Componenţa Comisiei permanente a românilor de pretutindeni”, domnul senator Ilieşiu Sorin - Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat - iese din componenţa comisiei.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 27 iunie 2016, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

IOAN CHELARU

 

Bucureşti, 27 iunie 2016.

Nr. 90.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Hotărârii Senatului nr. 50/2012 privind aprobarea componenţei numerice şi nominale a comisiilor permanente ale Senatului

 

În temeiul prevederilor art. 64 alin. (4) şi art. 67 din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 46 şi 47 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, republicat,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Hotărârea Senatului nr. 50/2012 privind aprobarea componenţei numerice şi nominale a comisiilor permanente ale Senatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 870 din 20 decembrie 2012, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

- La anexa nr. I „Componenţa Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări”, doamna senator Jipa Florina-Ruxandra - Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat - se include În componenţa comisiei în locul domnului senator Popa Constantin - senator independent.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 28 iunie 2016, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

IOAN CHELARU

 

Bucureşti, 28 iunie 2016.

Nr. 110.

 

HOTĂRÂRI ALE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor: Lansarea unei consultări privind un pilon european al drepturilor sociale COM (2016) 127

 

În temeiul prevederilor ari 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Luând în considerare Opinia nr. 4 c -19/598, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 8 iunie 2016, Camera Deputaţilor:

1. Salută această comunicare care anunţă lansarea consultării publice privind un pilon european al drepturilor sociale (PDES), adresată îndeosebi statelor din zona Euro deoarece:

- această iniţiativă se înscrie în eforturile Comisiei Europene de a realiza o Uniune Economică şi Monetară (UEM) mai profundă şi mai echitabilă, fiind anunţată de preşedintele Junker încă din 15 iulie 2014, cu prilejul lansării Orientărilor politice pentru viitoarea Comisie Europeană: „Un nou început pentru Europa: Agenda mea pentru locuri de muncă, creştere, echitate şi schimbări democratice”;

- oferă cetăţenilor europeni posibilitatea să se pronunţe asupra constituirii pilonului european al drepturilor sociale, din perspectiva stabilirii principiilor care stau la baza iniţiativei, a rolului, a sferei de aplicare şi a naturii acesteia şi, pe această cale, să transmită un feedback Comisiei Europene pe care aceasta să îl valorifice în propunerile sale ulterioare;

- pilonul european al drepturilor sociale urmează să stabilească un număr de principii fundamentale care să contribuie la buna funcţionare a unei pieţe a muncii echitabile şi a sistemelor de protecţie socială în zona Euro;

- în elaborarea unui pilon european al drepturilor sociale care ulterior să poată fi considerat un punct de reper pentru convergenţa reînnoită din cadrul zonei euro partenerii sociali vor avea un rol central;

- această consultare sprijină şi statele membre ale Uniunii Europene care nu sunt membre ale zonei Euro în decizia lor privind participarea la acest pilon pe baze voluntare.

2. Susţine propunerea Comisiei Europene privind lansarea acestei consultări publice pentru că:

- îşi propune să realizeze o evaluare a aquis-ului social al Uniunii Europene în ansamblu, prin analizarea acquis-ului la nivelul fiecărui stat membru participant, să identifice tendinţele actuale la nivelul noilor modele economie şi societale şi să furnizeze punctele de vedere şi feedback-uri asupra conceptelor şi principiilor preliminare care vor contribui la alcătuirea pilonului european al drepturilor sociale, lansate deja de Comisia Europeană în discuţie;

- contorizează şi sintetizează principalele tendinţe economice ale pieţei forţei de muncă şi societale care au stat la baza formulării pilonului şi care trec în revistă cele mai relevante acquis-uri juridice la nivelul Uniunii Europene în această privinţă, prezentate în cele două documente de lucru ale Comisiei care însoţesc comunicarea;

- îşi propune să stabilească dacă drepturile prevăzute în legislaţiile statelor membre participante şi la nivel european sunt practicate şi relevante, precum şi dacă sunt necesare identificarea şi utilizarea de noi modalităţi de aplicare;

- principiile propuse de acest instrument nu înlocuiesc drepturile existente, ci oferă o nouă modalitate de a evalua şi de a apropia performanţele politicilor sociale şi de ocupare a forţei de muncă la nivel naţional, în vederea optimizării acestora;

- va contribui la stabilirea unui echilibru al drepturilor şi obligaţiilor între angajaţi şi angajatori, precum şi între flexibilitate şi securitate;

- include în definiţia „aquis-ului social” normele sociale existente în ordinea juridică a Uniunii Europene, care fac referire la obiectivele şi competenţele din domeniul social, prevăzute în legislaţia primară comunitară (Tratatul privind Uniunea Europeană, Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, Carta drepturilor fundamentale ale UE);

- rezultatele acestei consultări vor contribui la finalizarea componentelor şi mecanismelor care se vor constitui în pilonul european al drepturilor sociale (PEDS), care va deveni cadrul de referinţă pentru evaluarea performanţelor economice şi sociale, precum şi a modului în care sunt conduse reformele naţionale de către statele membre şi, de asemenea, la identificarea paşilor de urmat în această direcţie;

- acest pilon va deveni un instrument necesar pentru a readuce şi a stabiliza permanent convergenţa în zona Euro;

- pilonul abordează şi domeniile în care Uniunea Europeană nu are competenţe şi nici nu are în vedere să adopte legi, dar care sunt importante pentru orientările şi schimbul de bune practici;

- creşterea numărului locurilor de muncă şi afirmarea capitalului uman al Europei se pot realiza printr-o politică socială concepută ca un factor productiv, care să reducă inegalitatea, care să conducă la progres şi să crească coeziunea socială, prin asigurarea mecanismelor de siguranţă adecvate, în concordanţă cu valorile europene.

3. Consideră că:

- societatea în ansamblul său şi sectorul ocupaţional în mod deosebit se confruntă cu provocări noi faţă de cele ale secolului trecut, de aceea trebuie reconsiderate obiectivele politicii sociale şi reevaluate rezultatele acestora, care trebuie să asigure o funcţionare corectă, echitabilă a pieţelor muncii şi a sistemelor de protecţie socială, pentru a stimula productivitatea, competitivitatea pe piaţa mondială, pentru a consolida coeziunea socială şi pentru a creşte nivelul de trai al cetăţenilor săi;

- acest proces de consultare reprezintă o oportunitate pentru toate statele membre de a-şi împărtăşi opiniile privind domeniul de aplicare a documentului şi de a contribui la îmbunătăţirea şi finalizarea acestuia;

- criza economică din ultimii ani a avut consecinţe sociale grave, care ar putea limita oportunităţile de creştere viitoare şi performanţa economică în întreaga Europă;

- în elaborarea pilonului european al drepturilor sociale trebuie avute în vedere atât modalităţile de depăşire a crizei şi perspectiva ulterioară acesteia, cât şi evoluţia către o Uniune Economică şi Monetară (UEM) mai aprofundată şi mai echitabilă;

- modificarea obiectivelor şi a modului în care se construieşte piaţa muncii reprezintă una dintre cele mai mari provocări ale secolului al XXI-lea, întrucât acestea trebuie să facă faţă globalizării, revoluţiei digitale şi noilor modele economice care produc un impact deosebit asupra modului în care lucrăm, în general;

- trebuie să se armonizeze politicile sociale pe care le dezvoltă statele membre ale Uniunii Europene cu obiectivele şi aspiraţiile secolului al XXI-lea, în vederea construirii unui model social european pentru viitor;

- principiile incluse în pilonul european al drepturilor sociale sunt bine definite şi cuprinzătoare, iar documentul recomandă că acestea trebuie avute în vedere;

- dezvoltarea economică ar trebui să conducă la ameliorarea progresului şi coeziunii sociale, iar politica socială trebuie concepută ca un factor productiv care reduce inegalitatea;

- având în vedere că echitatea socială este asociată creşterii economice pe termen lung, pentru a putea susţine creşterea, trebuie ţinute sub control dezechilibrele sociale şi de ocupare, deoarece acestea pot amplifica potenţialul crizelor financiare, pot duce la instabilitate politică şi, în consecinţă, la descurajarea investiţiilor în sănătate, educaţie, capital uman, dar şi în antreprenoriat;

- aspectele sociale şi de ocupare trebuie să beneficieze de o atenţie sporită, mai ales în statele din 2ona Euro din Uniunea Europeană, deoarece şocurile sociale şi de ocupare pot să se extindă prin efectele lor de la o ţară la alta, datorită interdependenţei lor economice puternice;

- ritmul actual şi amploarea schimbărilor din sectorul ocupaţional, la care se adaugă şi tendinţele demografice, contribuie la transformarea condiţiilor de ocupare a forţei de muncă;

- în ultima perioadă se manifestă semnele acordării unei atenţii mai mari aspectelor sociale şi de ocupare, lucru demonstrat de o creştere a incidenţei acestora în recomandările specifice de ţară, dacă avem în vedere evaluările privind Semestrul european, realizate în perioada 2011-2016.

4. Apreciază că:

- ritmul actual şi amploarea schimbărilor din sectorul ocupaţional, coroborate cu tendinţele demografice, contribuie la transformarea condiţiilor de ocupare a forţei de muncă;

- în statele membre Euro, succesul zonei Euro în viitor depinde în mare măsură de eficacitatea pieţelor naţionale ale muncii şi a sistemelor de protecţie socială, dar trebuie avută în vedere şi capacitatea economiei de a absorbi şi de a se adapta la şocuri, motiv pentru care se impun o flexibilitate şi un mecanism de control eficient; în acest mecanism pilonul european al drepturilor sociale (PEDS) va avea un rol important;

- atunci când recomandările specifice de ţară fac referire şi la problemele sociale, sunt mai degrabă din perspectiva eficienţei cost-beneficii şi a sustenabilităţii economice, nepunându-se accentul pe sărăcie, pensii sau reforme în sistemul de sănătate;

- Comunicarea Comisiei Europene cu privire la lansarea unei consultări privind un pilon european al drepturilor sociale este oportună şi pentru că promovează complementaritatea pieţei muncii cu sistemele de protecţie socială;

- atenţia sporită acordată de Comisia Europeană aspectelor sociale în coordonarea politicilor economice prin intermediul Semestrului european este semnalată de iniţiativa „Locuri de muncă pentru tineri”, recomandarea privind reintegrarea şomerilor de lungă durată pe piaţa forţei de muncă, „Actul european privind accesibilitatea” în scopul facilitării accesului persoanelor cu handicap la bunurile şi serviciile esenţiale în piaţa unică precum şi de Fondurile structurale şi de investiţii europene (FSI) şi fondul social european (FSE), care acordă anual sprijin la peste 15 milioane de persoane, în scopul îmbunătăţirii competenţelor în vederea integrării pe piaţa muncii, combaterii sărăciei şi excluziunii sociale sau creşterii eficienţei administraţiilor publice;

- în dezvoltarea acestui pilon ar trebui avut în vedere şi modul în care persoanele cu dizabilităţi ar putea accesa acest instrument: fizic, informaţional şi comunicaţional, astfel încât dezvoltarea PEDS să conducă şi la creşterea gradului de ocupare a acestor categorii de persoane, precum şi la respectarea egalităţii de şanse pentru toţi cetăţenii;

- este necesară crearea unui model social pentru o protecţie socială adecvată şi durabilă, care să asigure combaterea sărăciei şi excluziunii sociale, un model care să realizeze o abordare coordonată a tuturor politicilor, programelor şi intervenţiilor întreprinse în acest domeniu;

- pentru implementarea acestui pilon şi pentru operaţionalizarea acestuia se impune o strânsă cooperare între toate părţile implicate: cooperarea la nivelul Uniunii Europene, ca instrument pentru schimbul de opinii şi de bune practici, cooperarea între instituţiile de la nivel central pentru crearea unei legislaţii mai eficiente şi corelate, precum şi cooperarea tuturor factorilor sociali de la nivel local (autorităţi locale, ONG-uri, membrii comunităţii).

5. Atrage atenţia Comisiei Europene asupra următoarelor aspecte:

- aşa cum rezultă dintr-un studiu realizat de Institutul pentru Cercetare Socială din Italia (IRS), la cererea Comisiei pentru muncă (EMPL) a Parlamentului European, dacă nu se vor lua în considerare problemele sociale şi de ocupare în creşterea economică, există riscul ca dezechilibrele care ar putea apărea la nivelul societăţii şi al ocupării în urma măsurilor de austeritate să submineze creşterea pe termen lung;

- din experienţa ultimilor ani a rezultat că dezechilibrele persistente în unele state membre pot conduce la apariţia unor riscuri în stabilitatea zonei Euro în ansamblu şi, în consecinţă, se impune o mai mare atenţie creşterii numărului locurilor de muncă şi performanţelor sistemelor de protecţie socială, drept componente ale procesului larg de creştere a convergenţei către structuri economice mai flexibile în zona Euro;

- pentru a obţine o evaluare realistă la nivel european, trebuie analizate evoluţiile şi modificările care se produc în toate statele membre ale Uniunii Europene, nu numai la nivelul statelor aflate în zona Euro;

- trebuie evaluat impactul evoluţiei demografice, al noilor tehnologii şi al altor factori de mare importanţă pentru viaţa activă şi condiţiile sociale, care pot produce modificări în domeniul de aplicare şi conţinutul pilonului european al drepturilor sociale;

- spre exemplu, în cazul schimbărilor demografice, în România amploarea şi viteza de îmbătrânire a populaţiei depind de tendinţele viitoare înregistrate de speranţa de viaţă, fertilitate şi migraţie; în consecinţă, procesul de îmbătrânire rapidă va modifica raportul dintre populaţia aflată la vârsta de pensionare şi populaţia activă, care la rândul său va conduce la schimbări majore în structura pe grupe de vârstă şi la implicaţii negative pe piaţa forţei de muncă;

- pentru a se ajunge la o piaţă a forţei de muncă performantă, favorabilă incluziunii sociale, ar trebui reformulată şi completată noţiunea de „flexicuritate”, concept care necesită o sincronizare temporală şi procedurală în obţinerea flexibilităţii angajatorului şi securităţii locurilor de muncă ale angajaţilor.

6. Consideră că:

- la momentul lansării acestei consultări privind elaborarea unui pilon european al drepturilor sociale (PEDS), din perspectiva contextului economic şi social naţional, România a făcut progrese în ceea ce priveşte flexibilitatea şi securitatea în domeniul relaţiilor de muncă, încadrându-se astfel în practica statelor europene;

- În ceea ce priveşte nivelul de trai, în ciuda reluării creşterii economice rapide şi a reducerii dezechilibrelor macroeconomice, România înregistrează una dintre cele mai ridicate rate de sărăcie sau de excluziune socială din Uniunea Europeană (40,2% faţă de 24,4% pe ansamblul UE - 28 în 2014);

- în România lupta împotriva sărăciei şi excluziunii sociale reprezintă o prioritate naţională, astfel că strategiile la nivel naţional privind reducerea sărăciei şi promovarea incluziunii sociale reflectă atenţia deosebită acordată aspectelor sociale menită să diminueze considerabil efectele dezechilibrelor economice existente; în cadrul acestor strategii o mare importanţă este acordată creşterii gradului de ocupare a persoanelor aflate în sărăcie şi a grupurilor vulnerabile, creşterii suportului financiar acordat persoanelor cu venit minim, introducerea stimulentelor proactive şi îmbunătăţirea funcţionalităţii şi serviciilor sociale şi creşterii economiei sociale în general.

7. Susţine propunerea Comisiei Europene privind lansarea unei consultări publice referitoare la elaborarea unui pilon european al drepturilor sociale (PEDS), menită a evalua acquis-ul social actual al Uniunii Europene, reflectarea asupra noilor tendinţe ale modelelor de organizare a muncii şi societale şi primirea de opinii şi reacţii faţă de principiile identificate într-o structură preliminară a pilonului. Pilonul, în forma sa finală, va deveni un important instrument de lucru, un cadru de referinţă pentru verificarea ocupării forţei de muncă şi a performanţelor sociale ale statelor membre participante, precum şi pentru iniţierea de reforme la nivel naţional. În acelaşi timp, acesta va reprezenta şi un punct de reper pentru convergenţa reînnoită din cadrul zonei Euro.

 

Această hotărâm a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 22 iunie 2016, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

FLORIN IORDACHE

 

Bucureşti, 22 iunie 2016.

Nr. 57.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

privind adoptarea opiniei referitoare la Propunerea de Decizie a Consiliului privind încheierea de către Uniunea Europeană a Convenţiei Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice COM (2016) 109 şi la Propunerea de Decizie a Consiliului privind semnarea, în numele Uniunii Europene, a Convenţiei Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice COM (2016) 111

 

În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Luând în considerare Opinia nr. 4 c -19/530, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 17 mai 2016, Camera Deputaţilor:

1. Salută încheierea şi semnarea în numele Uniunii Europene a Convenţiei Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice, întrucât convenţia:

- recunoaşte fenomenul violenţei împotriva femeilor drept o încălcare a drepturilor omului şi o formă de discriminare;

- reprezintă cel mai cuprinzător tratat internaţional privind încălcarea gravă a drepturilor omului, care aduce în prim-plan îndeosebi prevenirea violenţei, protecţia victimelor şi trimiterea în judecată a infractorilor;

- readuce în prim-plan necesitatea adoptării unor măsuri adecvate mai ferme, care să reducă la minimum toleranţa faţă de toţi cei care recurg la acte de violenţă de orice fel împotriva femeilor, acte al căror număr în prezent este în plină creştere, în condiţiile multiplicării fluxului de migranţi din Europa;

- se constituie ca un instrument de protecţie a drepturilor omului, care se aplică în mod explicit pe timp de pace şi în situaţii de conflict armat şi care instituie obligaţii nu numai în ceea ce priveşte femeile, dar se încurajează aplicarea ei şi în cazul tuturor victimelor violenţei domestice, mai exact şi în cazul bărbaţilor şi băieţilor.

2. A susţinut ratificarea convenţiei de către autorităţile române şi s-a implicat în promovarea principiilor şi beneficiilor adoptării acestui document internaţional comprehensiv în statele din vecinătate, pentru că:

- reprezintă un tratat de cooperare juridică internaţională care creează cadrul juridic complet şi multidimensional pentru protejarea femeilor împotriva oricăror forme de violenţă şi care vizează prevenirea şi eliminarea violenţei împotriva femeilor şi fetelor şi a violenţei domestice;

- este primul tratat internaţional care conţine o definiţie completă a conceptului de gen, care nu se limitează numai la diferenţierile de ordin biologic, sunt luate în considerare şi rolurile sociale acordate femeilor şi bărbaţilor din societate, precum şi comportamentele şi atributele specifice pentru femei şi bărbaţi;

- pentru prima dată în definiţia dată conceptului „femei11 sunt incluse şi fetele sub 18 ani;

- astfel, se defineşte ca „violenţă de gen împotriva femeilor” orice formă de violenţă îndreptată împotriva unei femei, numai pentru că ea este femeie, sau care afectează femeile în mod disproporţionat în raport cu bărbaţii;

- în definiţia violenţei împotriva femeilor, considerată o încălcare a drepturilor omului şi o formă de discriminare împotriva femeilor, este explicit introdusă orice acţiune care conduce la vătămarea psihologică sau economică cauzată femeilor, inclusiv ameninţările cu întreprinderea unor asemenea acţiuni, coerciţia sau privarea arbitrară de libertate, indiferent dacă survine în public sau în viaţa privată;

- documentul aduce în discuţie importanţa violenţei economice şi efectele pe care aceasta le poate produce asupra comunităţii prin defavorizarea şi îngrădirea independenţei femeilor pe piaţa muncii, acţiuni care vor crea un impact negativ asupra sănătăţii şi bunăstării întregii comunităţi;

- părţile semnatare sunt obligate să condamne toate formele de discriminare prin asigurarea respectării principiului egalităţii între femei şi bărbaţi în ordinea lor juridică, precizându-se explicit că pot fi adoptate măsuri de discriminare pozitivă;

- este explicit definită „violenţa domestică”, iar în definiţie este menţionat expres că sunt luate în considerare toate acţiunile care survin în familie sau în unitatea domestică sau între foştii sau actualii soţi sau parteneri, indiferent dacă agresorul împarte sau a împărţit anterior acelaşi domiciliu cu victima;

- introduce o serie de infracţiuni care nu erau incriminate, precum sterilizarea forţată, mutilarea genitală a femeilor sau violenţa psihică, infracţiuni care trebuie să fie induse în legislaţiile naţionale ale tuturor statelor semnatare şi pentru care trebuie să fie adoptate măsurile ce se impun în acest sens;

- susţine şi recomandă înfiinţarea şi dezvoltarea serviciilor specializate pentru asigurarea asistenţei medicale şi consilierii psihologice şi juridice a victimelor şi, în mod deosebit, dezvoltarea reţelei de adăposturi destinate femeilor şi copiilor victime ale violenţei domestice;

- introduce obligaţia părţilor semnatare de a constitui un organism naţional coordonator care să aibă responsabilitatea punerii în aplicare şi funcţionării corecte a mecanismelor generate de politicile în domeniul prevenţiei, protecţiei şi acordării de asistenţă şi care trebuie să fie în permanent contact cu organismele create de toate părţile semnatare;

- recomandă multiplicarea proiectelor în care să fie implicate cât mai mult mediul privat şi media, care să vizeze elaborarea şi punerea în aplicare a politicilor de gen;

- sunt menţionate justificări inacceptabile pentru infracţiuni, inclusiv infracţiunile comise în numele aşa-numitei „onoare”, care nu pot fi luate în considerare dacă a fost comis un act de violenţă îndreptată împotriva femeilor sau oricărui membru al familiei (aşa-zisă justificare izvorâtă din cultură, obicei, religie sau tradiţie);

- În deciziile lor, părţile semnatare trebuie să aibă în vedere faptul că măsurile legislative sau alte măsuri conexe nu trebuie să fie subordonate condiţiei ca faptele să fie incriminate numai pe teritoriul unde au fost comise;

- această convenţie instituie un mecanism de monitorizare specific, care le permite părţilor semnatare să asigure punerea în aplicare în mod eficient a dispoziţiilor sale;

- prevede obligaţia părţilor semnatare de a institui politici integrate şi de a oferi un răspuns global la acest fenomen;

- identifică acele forme de violenţă care necesită o intervenţie în materie de drept penai şi le solicită părţilor să vizeze o serie de infracţiuni din dreptul lor penal.

3. Consideră că:

- asumarea şi semnarea acestui document în numele UE constituie un progres pentru consolidarea cadrului juridic în materie de protecţie şi promovare a drepturilor omului;

- semnarea în numele Uniunii Europene a acestui tratat de cooperare juridică internaţională reprezintă un semnal politic pozitiv, un angajament al UE de a respecta şi a promova, atât în statele membre, cât şi în afară, măsuri ferme care să prevină şi să combată fenomenul violenţei îndreptate împotriva femeilor;

- semnarea în numele UE a acestei convenţii permite armonizarea cadrului juridic şi a măsurilor de prevenţie, protecţie şi furnizarea de asistenţă pentru victimele violenţei îndreptate împotriva femeilor şi a membrilor familiei pentru toate părţile semnatare, ceea ce va da mai multă consistenţă sistemului european care, în acest fel, va deveni un exemplu pozitiv, demn de urmat şi de alte state, chiar dacă nu sunt membre ale UE;

- semnarea acestui document va contribui la accelerarea şi adâncirea politicilor de prevenţie, protecţie şi a măsurilor aferente pentru punerea în aplicare a acestor politici, precum şi la realizarea unei coerenţe a politicilor în acest domeniu;

- încheierea convenţiei este nu numai expresia angajamentului UE privind combaterea violenţei îndreptate împotriva femeilor şi asigurarea coerenţei demersurilor sale pe plan intern şi extern, dar şi a complementarităţii nivelului naţional cu cel european; toate acestea vor consolida credibilitatea şi responsabilitatea faţă de partenerii internaţionali şi vor conduce şi la consolidarea reprezentării şi rolului UE în cadrul forurilor internaţionale;

- UE trebuie să ratifice convenţia împreună cu statele membre, întrucât are competenţe în ceea ce priveşte o parte considerabilă din dispoziţiile convenţiei (cum ar fi combaterea discriminării şi egalitatea de gen, în temeiul art. 157 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), legislaţia secundară, în temeiul art. 82 şi 84 din TFUE - care vizează protejarea şi sprijinirea victimelor şi anchetarea, urmărirea penală, dreptul procedural şi măsurile de protecţie, în temeiul art. 81 şi 82 din TFUE pentru aspectele transfrontaliere în materie civilă şi penală privind cooperarea internaţională şi art. 16 din TFUE privind protecţia datelor, acte legislative ale Uniunii privind aspecte legate de cooperarea statelor membre cu privire la protecţia consulară a cetăţenilor UE etc. );

- întrucât o parte din competenţele convenţiei se află în responsabilitatea statelor membre şi o bună parte cad în responsabilitatea Uniunii Europene, se impune ca şi UE să fie parte semnatară alături de statele membre.

4. Apreciază că;

- prevederile în baza cărora părţile semnatare trebuie Să recunoască, să încurajeze şi să sprijine, la toate nivelurile, activitatea organizaţiilor neguvernamentale relevante şi a societăţii civile active în combaterea violenţei împotriva femeilor şi să stabilească o cooperare eficace cu aceste organizaţii sunt binevenite, în condiţiile în care reţelele de personal la nivel de autorităţi, destinate desfăşurării activităţilor de colectare a informaţiilor şi prestare a serviciilor de prevenţie, protecţie şi acordarea de asistenţă sunt mult subdimensionate şi necesită investiţii consistente pentru specializarea în acest domeniu;

- abordarea integratoare a prevederilor acestui tratat internaţional, cu implicaţii în toate domeniile de activitate şi la toate nivelurile, este în totalitate adecvată obiectivelor generoase şi problematicii complexe căreia trebuie să îi facă faţă prevederile convenţiei şi determină, totodată, reevaluarea şi revigorarea elaborării politicilor şi a măsurilor necesare punerii în aplicare a acestora la nivel european;

- definiţiile complexe, adoptate de această convenţie pentru conceptele legate de violenţă, au condus la readucerea în prim-plan a reconsiderării politicilor în domeniul egalităţii de gen atât pe orizontală, cât şi pe verticală, pentru a realiza un model armonizat şi coerent;

- părţile trebuie să coopereze în ceea ce priveşte punerea în aplicare a convenţiei, să facă uz de instrumentele de cooperare regionale şi internaţionale relevante şi să se asigure că plângerile referitoare la infracţiunile comise pe teritoriul unei alte pârti se pot depune în ţara de reşedinţă a victimei;

- este justificată introducerea perspectivei de gen în cazul instituirii procedurilor de azil, astfel încât violenţa de gen să fie recunoscută ca o formă a persecuţiei, precum şi în stabilirea statutului de refugiat;

- prevederea conform căreia parlamentele naţionale sunt invitate să participe la activitatea de monitorizare ar trebui să fie detaliată;

- este întemeiată libertatea părţilor semnatare de a încheia şi alte acorduri internaţionale cu privire la chestiuni care sunt deja reglementate de convenţie, în măsura în care le consideră necesare pentru a completa sau consolida dispoziţiile acesteia.

5. Atrage atenţia asupra următoarelor aspecte pe care Comisia Europeană ar trebui să le aibă în vedere:

- deşi nu se manifestă lacune sau inadvertenţe în cuprinsul celor două propuneri, există câteva elemente care reclamă clarificări în această etapă şi care ţin de structura competenţelor care revin în mod explicit numai UE şi cele care sunt partajate între UE şi statele membre;

- sunt necesare clarificări privind competenţele interconectate vizând punerea în aplicare şi monitorizarea mecanismelor prin intermediul organismului coordonator (art. 10), obligaţiile de raportare şi colectare a datelor de către grupul de experţi [art. 11 alin. (3)], art. 66 şi art. 70);

- se impune o analiză mai atentă a prevederilor convenţiei pentru a determina în mod corect care prevederi sunt exclusiv de competenţa UE şi care intră în sfera competenţelor partajate; această precizare este necesară în baza ari. 3 şi 4 ale Propunerii de Decizie a Consiliului [COM (2016) 109], care subliniază necesitatea realizării unui acord comun între statele membre UE şi Comisia Europeană privind chestiunile care ţin exclusiv de competenţa UE şi competenţele care nu se află în responsabilitatea UE, în sensul art. 4 alin. (1) şi (2) din decizie;

- în conformitate cu dispoziţiile articolului 78 alin. (1) şi (2) din convenţie, România îşi rezervă dreptul de a nu aplica sau de a aplica doar în cazuri sau condiţii specifice dispoziţiile formulate în: art. 30 alin. (2), art. 44 alin. (1) lit. e), alin. (3) şi alin. (4);

- întrucât Convenţia de la Istanbul are rolul unui instrument juridic de cooperare în domeniul drepturilor omului, considerăm că abordarea ar putea fi similară cu cea folosită în cazul aderării UE la Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, mai cu seamă că Protocolul (nr. 8) anexat tratatelor prevede la art. 2 teza a două că acordul privind aderarea Uniunii la CEDO „trebuie să garanteze că niciuna dintre dispoziţiile sale nu aduce atingere situaţiei speciale a statelor membre în ceea ce priveşte Convenţia europeană şi, în special, protocoalele acesteia, măsurile adoptate de statele membre prin derogare de la Convenţia europeană, în conformitate cu articolul 15 din convenţie, precum şi rezervele cu privire la Convenţia europeană formulate de statele membre, în conformitate cu art. 57 din convenţie”;

- având în vedere caracterul eterogen şi diversitatea manifestate la nivelul UE, considerăm că ar trebui să fie explicit exprimat, în articolul 1 al fiecăreia dintre aceste decizii, faptul că în cazul Convenţiei de la Istanbul aprobarea se realizează în numele UE, în calitatea sa de subiect de drept internaţional public distinct, „în ceea ce priveşte chestiunile care ţin de competenţa Uniunii”;

- statele membre rămân competente pentru incriminarea diferitelor delicte comise împotriva femeilor în legea penală naţională, aşa cum este stipulat în convenţie, pentru a alege modalitatea adecvată (măsuri legislative sau alte măsuri) în vederea punerii în aplicare a convenţiei;

- considerăm necesar a se identifica modalităţi adecvate de reglementare între Comisie şi statele membre pentru punerea în aplicare şi monitorizarea mecanismelor prevăzute de convenţie, pentru a urma raportarea obligaţiilor, conform cap. IX din convenţie, după cum urmează: să selecteze, să propună şi să participe la nominalizarea experţilor grupului de experţi pentru acţiunea împotriva violenţei domestice (GREVIO), în numele Uniunii; să asigure o bună cooperare privind aspectele de monitorizare, colectare a datelor, raportare, reglementări privind sistemul de votare şi funcţionare a organismului coordonator prevăzut în art. 10 din convenţie;

- codul de conduită prevăzut în art. 4 alin. (2) din COM (2016) 109 ar trebui agreat înainte de depunerea instrumentului de confirmare formală din partea Uniunii, în scopul asigurării transparenţei la nivelul tuturor aspectelor juridice şi practice.

6. Reliefează demersurile preliminare demarate în România, care decurg din punerea în aplicare a Convenţiei de la Istanbul:

- România a semnat şi ratificat Convenţia de la Istanbul, depunând instrumentele de ratificare la 23 mai 2016 şi urmând să intre în vigoare la 1 septembrie 2016. Până în acest moment, prin activităţile desfăşurate pentru promovarea obiectivelor şi bunelor practici la nivel regional, a contribuit şi va contribui în continuare la realizarea aspiraţiilor tuturor femeilor care pot beneficia de pe urma ratificării şi punerii în aplicare a acestui tratat;

- România a demarat deja punerea în aplicare a Convenţiei de la Istanbul. Astfel, cu titlu de exemplu, în vederea prevenirii şi limitării violenţei economice şi a efectelor negative pe care aceasta le poate produce asupra comunităţii, a fost adoptată Legea nr. 229 din 6 octombrie 2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi. În cadrul acesteia, au fost avute în vedere:

- crearea condiţiilor necesare eliminării diferenţelor de retribuire dintre femei şi bărbaţi, respectând principiul „la muncă egală, femeile şi bărbaţii trebuie să primească plată egală”;

- introducerea sintagmei „bugetare din perspectiva de gen”, în scopul evaluării impactului bugetului public asupra vieţii femeilor şi bărbaţilor, cu respectarea principiului egalităţii între femei şi bărbaţi;

- la nivelul Camerei Deputaţilor, în cadrul Comisiei pentru afaceri europene, a fost înfiinţat un grup de lucru alcătuit din parlamentari, reprezentanţi ai ministerelor, cu responsabilităţi în punerea în aplicare a convenţiei, reprezentanţi ai asociaţiilor neguvemamentale şi private, cu expertiză în domeniu, în scopul de a identifica şi prioritiza măsurile legislative necesare punerii în aplicare a convenţiei şi pentru monitorizarea aplicării acestor măsuri la nivel regional şi local.

7. Susţine cele două propuneri ale Comisiei Europene, întrucât prin încheierea şi semnarea Convenţiei de la Istanbul în numele Uniunii Europene, Comisia Europeană va transmite un mesaj politic puternic şi angajamentul său de a întreprinde toate demersurile pentru prevenirea şi combaterea oricăror forme de violenţă îndreptate împotriva femeilor şi de a sprijini statele membre ale Consiliului Europei în eforturile lor pentru semnarea şi ratificarea acestui tratat de cooperare judiciară.

8. Susţine aceste propuneri, întrucât punerea în aplicare deplină a acestei convenţii se poate realiza doar prin îndeplinirea competenţelor tuturor celor îndrituiţi: competenţele Uniunii Europene şi competenţele ce revin statelor membre.

 

Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 22 iunie 2016, cu respectarea prevederilor ari. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

FLORIN IORDACHE

 

Bucureşti, 22 iunie 2016.

Nr. 58.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

privind vacantarea unui loc de deputat

 

În temeiul dispoziţiilor art. 70 alin. (2) din Constituţia României, republicată, ale art. 7 alin. (2) lit. a) şi alin. (3) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, precum şi ale art. 235 şi 236 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, având în vedere că, potrivit prevederilor art. 7 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, îi încetează mandatul domnului Marian Enache începând cu data de 12 iulie 2016, ca urmare a demisiei sale,

preşedintele Camerei Deputaţilor a luat act de încetarea mandatului domnului deputat Marian Enache, deputat ales în Parlamentul României, în Circumscripţia electorală nr. 29 Neamţ, Colegiul uninominal nr. 8.

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Camera Deputaţilor declară vacant locul de deputat deţinut de domnul Marian Enache în Circumscripţia electorală nr. 29 Neamţ, Colegiul uninominal nr. 8.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 28 iunie 2016, cu respectarea art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

FLORIN IORDACHE

 

Bucureşti, 28 iunie 2016.

Nr. 63.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

privind vacantarea unor locuri de deputat

 

Având în vedere demisia din calitatea de deputat a domnului Moţ Constantin-Stelian-Emil, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 30 Olt, Colegiul uninominal nr. 1, a domnului Florea Daniel, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 12 Călăraşi, Colegiul uninominal nr. 1, a domnului Nistor Laurenţiu, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 22 Hunedoara, Colegiul uninominal nr. 1, a domnului Tudorache Daniel, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 42 Bucureşti, Colegiul uninominal nr. 4, a domnului Dragomir Viorel Marian, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 9 Brăila, Colegiul uninominal nr. 3, a domnului Marica Petru-Sorin, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 22 Hunedoara, Colegiul uninominal nr. 3, a domnului Delureanu Virgil, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 30 Olt, Colegiul uninominal nr. 4, a domnului Iliuţă Vasile, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 12 Călăraşi, Colegiul uninominal nr. 2, a doamnei Boghicevici Claudia, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 2 Arad, Colegiul uninominal nr. 2, a domnului Roman Gheorghe, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 34 Sibiu, Colegiul uninominal nr. 3, a domnului Resmeriţă Cornel-Cristian, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 22 Hunedoara, Colegiul uninominal nr. 4, şi a domnului Dima Toader, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 39 Vaslui, Colegiul uninominal nr. 6,

în temeiul dispoziţiilor art. 70 alin. (2) din Constituţia României, republicată, ale art. 7 alin. (1) lit. b) şi alin. (3) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, precum şi ale art. 235 şi 236 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, preşedintele Camerei Deputaţilor a luat act de încetarea acestor mandate de deputaţi.

Potrivit prevederilor art. 7 alin. (1) lit. b) şi alin. (3) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, precum şi ale art. 235 şi 236 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Camera Deputaţilor declară vacante locurile de deputat deţinute de următorii deputaţi, după cum urmează:

- domnul Moţ Constantin-Stelian-Emil, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 30 Olt, Colegiul uninominal nr. 1, începând cu data de 23 iunie 2016;

- domnul Florea Daniel, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 12 Călăraşi, Colegiul uninominal nr. 1, începând cu data de 27 iunie 2016;

- domnul Nistor Laurenţiu, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 22 Hunedoara, Colegiul uninominal nr. 1, începând cu data de 1 iulie 2016;

- domnul Tudorache Daniel, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 42 Bucureşti, Colegiul uninominal nr. 4, începând cu data de 4 iulie 2016;

- domnul Dragomir Viorel Marian, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 9 Brăila, Colegiul uninominal nr. 3, începând cu data de 23 iunie 2016;

- domnul Manca Petru-Sorin, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 22 Hunedoara, Colegiul uninominal nr. 3, începând cu data de 1 iulie 2016;

- domnul Delureanu Virgil, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 30 Olt, Colegiul uninominal nr. 4, începând cu data de 8 iulie 2016;

- domnul Iliuţă Vasile, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 12 Călăraşi, Colegiul uninominal nr. 2, începând cu data de 9 iulie 2016;

- doamna Boghicevici Claudia, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 2 Arad, Colegiul uninominal nr. 2, începând cu data de 1 iulie 2016;

- domnul Roman Gheorghe, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 34 Sibiu, Colegiul uninominal nr. 3, începând cu data de 1 iulie 2016;

- domnul Resmeriţă Cornel-Cristian, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 22 Hunedoara, Colegiul uninominal nr. 4, începând cu data de 1 iulie 2016;

- domnul Dima Toader, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 39 Vaslui, Colegiul uninominal nr. 6, începând cu data de 7 iulie 2016.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 28 iunie 2016, cu respectarea art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

FLORIN IORDACHE

 

Bucureşti, 28 iunie 2016.

Nr. 64.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

privind vacantarea unor locuri de deputat

 

Având în vedere demisia din calitatea de deputat a domnului Necula Cosmin, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 4 Bacău, Colegiul uninominal nr. 2, a domnului Muntean Mircia, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 22 Hunedoara, Colegiul uninominal nr. 6, a doamnei Dumitru Ioana Jenica, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 3 Argeş, Colegiul uninominal nr. 6, a domnului Donţu Mihai Aurel, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 8 Braşov, Colegiul uninominal nr. 3, a domnului Kereskányi Gábor, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 32 Satu Mare, Colegiul uninominal nr. 5,

în temeiul dispoziţiilor art. 70 alin. (2) din Constituţia României, republicată, ale art. 7 alin. (1) lit. b) şi alin. (3) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, precum şi ale art. 235 şi 236 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, preşedintele Camerei Deputaţilor a luat act de încetarea acestor mandate de deputaţi.

Potrivit prevederilor art. 7 alin. (1) lit. b) şi alin. (3) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, precum şi ale art. 235 şi 236 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Camera Deputaţilor declară vacante locurile de deputat deţinute de următorii deputaţi, după cum urmează:

- domnul Necula Cosmin, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 4 Bacău, Colegiul uninominal nr. 2, începând cu data de 22 iunie 2016;

- domnul Muntean Mircia, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 22 Hunedoara, Colegiul uninominal nr. 6, începând cu data de 28 iunie 2016;

- doamna Dumitru Ioana Jenica, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 3 Argeş, Colegiul uninominal nr. 6, începând cu data de 1 iulie 2016;

- domnul Donţu Mihai Aurel, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 8 Braşov, Colegiul uninominal nr. 3, începând CU data de 7 iulie 2016;

- domnul Kereskányi Gábor, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 32 Satu Mare, Colegiul uninominal nr. 5, începând cu data de 7 iulie 2016.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 28 iunie 2016, cu respectarea art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

Bucureşti, 28 iunie 2016.

Nr. 65.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

FLORIN IORDACHE

 

DECRETE

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind conferirea Ordinului Naţional Serviciul Credincios

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, ale art. 4 alin. (3), ale art. 6 lit. A din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, republicată, precum şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105/2000 privind reinstituirea Ordinului, Crucii şi Medaliei Naţionale Serviciul Credincios,

aprobată prin Legea nr. 543/2001, cu modificările ulterioare,

în semn de apreciere pentru Înalta ţinută morală şi profesională de care au dat dovadă de-a lungul vieţii, în semn de profund respect pentru cutremurătoarele suferinţe îndurate în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, precum şi pentru contribuţia avută la păstrarea memoriei Holocaustului,

 

Preşedintele României decretează:

 

Art. 1. - Se conferă Ordinul Naţional Serviciul Credincios în grad de Ofiţer domnului Marcel Fişei.

Art. 2. - Se conferă Ordinul Naţional Serviciul Credincios în grad de Cavaler.

1. domnului Iancu Ţucărman;

2. domnului Leonard Zăicescu.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

 

Bucureşti, 27 iunie 2016.

Nr. 633.

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

AUTORITATEA DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

NORMĂ

pentru aplicarea Ghidului ESMA privind măsurile alternative de performanţă

 

În temeiul prevederilor art. 1 alin. (2), art. 2 alin. (1) lit. a) şi d), art. 3 alin. (1) lit. b), art. 6 alin. (2), precum şi ale art. 14 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

în conformitate cu prevederile art. 16 alin. (3) şi art. 30 alin. (3) din Regulamentul (UE) nr. 1.095/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorităţii europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare şi pieţe), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE şi de abrogare a Deciziei 2009/77/CE a Comisiei, potrivit deliberărilor Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară din data de 16 iunie 2016,

Autoritatea de Supraveghere Financiară emite prezenta normă.

Art. 1. - Autoritatea de Supraveghere Financiară aplică Ghidul ESMA privind măsurile alternative de performanţă, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta normă.

Art. 2. - Emitenţii şi/sau persoanele responsabile pentru prospectau obligaţia respectării prevederilor ghidului menţionat la art. 1 în legătură cu măsurile alternative de performanţă făcute publice de către aceştia atunci când publică informaţii reglementate şi prospecte sau modificări ale acestora.

Art. 3. - În aplicarea prezentei norme, termenii de „măsuri alternative de performanţă”, „emitent”, „informaţii reglementate” şi „prospect” utilizaţi la art. 2 au înţelesul prevăzut în ghidul menţionat la art. 1.

Art. 4. - Nerespectarea prevederilor prezentei norme se sancţionează potrivit dispoziţiilor titlului X din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 5. - Prezenta normă se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la data de 3 iulie 2016.

 

Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară,

Mişu Negriţoiu

 

Bucureşti, 17 iunie 2016.

Nr. 28.

 

ANEXĂ

 

GHID

privind măsuri alternativa de performanţă

 

SECŢIUNEA I

Domeniu de aplicare

 

Cui i se aplică?

1. Prezentul ghid se adresează:

- emitenţilor care sunt persoane fizice sau entităţi juridice reglementate de dreptul public sau privat, altele decât statele, ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată şi care trebuie să publice informaţiile reglementate prevăzute prin Directiva privind transparenţa.

în cazul certificatelor de depozit admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată, emitent înseamnă emitentul valorilor mobiliare reprezentate, indiferent dacă respectivele valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată.

- persoanelor responsabile pentru prospect în temeiul art. 6 alin. (1) din Directiva privind prospectul.

2. Prezentul ghid se aplică tuturor autorităţilor competente (AC) conform Directivei privind transparenţa, Regulamentului privind abuzul de piaţă sau Directivei privind prospectul.

Ce se aplică?

3. Prezentul ghid se aplică în legătură cu măsurile alternative de performanţă (MAP) publicate de către emitenţi sau de către persoane responsabile pentru prospect atunci când publică informaţii reglementate şi prospecte (şi suplimente). Printre exemplele de informaţii reglementate se află rapoartele conducerii, care sunt publicate pe piaţă conform Directivei privind transparenţa, precum şi publicaţiile emise conform cerinţelor art. 17 din Regulamentul privind abuzul de piaţă, de exemplu publicaţiile ad-hoc care includ rezultate privind câştiguri financiare

4. Prin derogare de la pct. 3, prezentul ghid nu se aplică măsurilor alternative de performanţă (MAP):

- prezentate în situaţiile financiare, astfel cum sunt definite la secţiunea II din prezentul ghid;

- prezentate în temeiul legislaţiei aplicabile, alta decât cadrul de raportare financiară aplicabil1, care prevede cerinţe specifice de reglementare a stabilirii unor astfel de măsuri. Prin urmare, ghidul nu se aplică în cazul măsurilor incluse în prospecte, precum informaţii financiare indicative, tranzacţii cu părţile afiliate, predicţii de profit, estimări de profit, declaraţii de capital de lucru, capitalizare şi gradul de îndatorare pentru care se aplică cerinţele specifice ale sistemului prospectului. În mod similar, ghidul nu trebuie să fie aplicabil în cazul măsurilor prudenţiale care includ măsurile definite în Regulamentul nr. 575/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerinţele prudenţiale pentru instituţiile de credit şi societăţile de investiţii şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (CRR) şi Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 iunie 2013 cu privire la accesul la activitatea instituţiilor de credit şi supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit şi a firmelor de investiţii, de modificare a Directivei 2002/87/CE şi de abrogare a Directivelor 2006/48/CE şi 2006/49/CE (CRD)

Când se aplică?

5. Prezentul ghid se aplică în legătură cu măsurile alternative de performanţă (MAP) publicate de către emitenţi sau de către persoane responsabile pentru prospect atunci când publică informaţii reglementate sau prospecte la data de 3 iulie 2016 sau după această dată.

 

SECŢIUNEA a II-a

Referinţe şi definiţii

 

Referinţe legislative

Regulamentul ESMA

Regulamentul (UE) nr. 1.095/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorităţii europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare şi pieţe), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE şi de abrogare a Deciziei 2009/77/CE a Comisiei

Regulamentul privind abuzul de piaţă

Regulamentul (UE) nr. 596/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind abuzul de piaţă (regulamentul privind abuzul de piaţă) şi de abrogare a Directivei 2003/6/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi a Directivelor 2003/124/CE, 2003/125/CE şi 2004/72/CE ale Comisiei

Directiva privind transparenţa

Directiva 2004/109/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 decembrie 2004 privind armonizarea obligaţiilor de transparenţă în ceea ce priveşte informaţia referitoare la emitenţii ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată şi de modificare a Directivei 2001/34/CE2

Directiva de punere în aplicare a Directivei privind transparenţa Directiva privind prospectul

Directiva 2007/14/CE a Comisiei din 8 martie 2007 de stabilire a normelor de aplicare a anumitor dispoziţii ale Directivei 2004/109/CE privind armonizarea obligaţiilor de transparenţă în ceea ce priveşte informaţia referitoare la emitenţii ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată Directiva 2003/71/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind prospectul care trebuie publicat în cazul unei oferte publice de valori mobiliare sau pentru admiterea valorilor mobiliare la tranzacţionare şi de modificare a Directivei 2001/34/CE.

Abrevieri

 

MAP

măsură alternativă de performanţă

SEE

Spaţiul Economic European

ESMA

Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare şi Pieţe

GAAP

principii contabile general acceptate

IASB

Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate

IFRS

Standarde internaţionale de raportare financiară

AC

Autorităţi competente

 

1 Deşi prezentul ghid nu se aplică în cazul situaţiilor financiare, acesta se aplică în cazul altor secţiuni care formează rapoartele financiare anuale şi semestriale, în mod specific al rapoartelor conducerii sau al rapoartelor intermediare ale conducerii, după caz.

2 Astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2013/50/UE. În cazul în care este relevant, până la încheierea perioadei de transpunere a Directivei 2013/50/UE trimiterile la Directiva privind transparenţa se citesc ca trimiteri la dispoziţiile aflate în vigoare înainte de modificarea adusă de Directiva 2013/50/UE.

 

Definiţii

Daca nu se specifică altfel, termenii utilizaţi şi definiţi în Directiva privind transparenţa, Directiva privind prospectul şi Regulamentul privind abuzul de piaţă păstrează acelaşi sens şi în prezentul ghid. Unii dintre termenii definiţi sunt reamintiţi mai jos pentru facilitarea consultării. În plus, se aplică următoarele definiţii:

 

Cadrul de raportare financiară aplicabil

În sensul prezentului ghid se aplică oricare dintre următoarele:

 

(i) Standardele internaţionale de raportare financiară (IFRS), astfel cum au fost adoptate în UE conform Regulamentului (CE) nr. 1.606/2002 al Parlamentului European al Consiliului din 19 iulie 2002 privind aplicarea standardelor internaţionale de contabilitate; sau

(ii) cerinţele de contabilitate care decurg din transpunerea Directivelor europene de contabilitate (78/660/CEE şi 83/349/CEE sau 2013/34/CE) în sistemul juridic al statelor membre ale Uniunii Europene; sau

(iii) Principiile contabile general acceptate (GAAP) care prevăd cerinţe echivalente conform Regulamentului (CE) nr. 1.569/2007 al Comisiei din 21 decembrie 2007 de instituire a unui mecanism pentru determinarea echivalenţei standardelor de contabilitate aplicate de emitenţi de valori mobiliare din ţări terţe, în conformitate cu directivele 2003/71/CE şi 2004/109/CE ale Parlamentului European şi ale Consiliului în cazul emitenţilor care sunt scutiţi de cerinţa de a elabora IFRS, astfel cum s-a aprobat în UE.

Situaţii financiare

În sensul prezentului ghid, situaţiile financiare se referă la situaţii financiare anuale, semestriale şi informaţii financiare periodice suplimentare elaborate conform cadrului de raportare financiară aplicabil şi publicate de către emitenţi sau persoane responsabile pentru prospect conform Directivei privind transparenţa sau Directivei privind prospectul.

Prospect

În sensul prezentului ghid, prospectul se referă la un document elaborat conform Directivei 2003/71/CE.

Emitent

În sensul prezentului ghid, un emitent este o persoană fizică sau o entitate juridică reglementată de dreptul public sau privat, alta decât un stat, ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată.

În cazul certificatelor de depozit admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată, emitent înseamnă emitentul valorilor mobiliare reprezentate, indiferent dacă respectivele valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată.

Informaţie

reglementată

Toate informaţiile pe care emitentul sau orice altă persoană care a depus o cerere pentru admiterea de valori mobiliare la tranzacţionare pe o piaţă reglementată fără acordul emitentului trebuie să le publice în temeiul Directivei privind transparenţa, Regulamentului privind abuzul de piaţă sau al legilor, regulamentelor sau dispoziţiilor administrative ale unui stat membru adoptate în temeiul art. 3 alin. (1) din Directiva privind transparenţa (transpunerea Directivei privind transparenţa)3

Titluri de valoare

Valorile mobiliare, astfel cum sunt definite la art. 4 alin. (1) pct. 18 din Directiva 2004/39/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind pieţele instrumentelor financiare de modificare a Directivelor 85/611/CEE şi 93/6/CEE ale Consiliului şi a Directivei 2000/12/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi de abrogare a Directivei 93/22/CEE a Consiliului, cu excepţia instrumentelor pieţei monetare, astfel cum sunt definite la art. 4 alin. (1) pct. 19 din directiva respectivă, care au o scadenţă mai mică de 12 luni, pentru care poate fi aplicabilă legislaţia naţională

 

3 Începând cu 3 iulie 2016, trimiterile la Directiva 2003/6/CE se interpretează ca fiind trimiteri la Regulamentul (UE) nr. 596/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind abuzul de piaţă (regulamentul privind abuzul de piaţă) şi de abrogare a Directivei 2003/6/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi a Directivelor 2003/124/CE, 2003/125/CE şi 2004/72/CE ale Comisiei şi se citesc conform tabelului de corespondenţă prevăzut la anexa II din acest regulament.

 

SECŢIUNEA a III-a

Scop

 

6. Ghidul vizează promovarea utilităţii şi transparenţei MAP-urilor incluse în prospecte sau informaţii reglementate. Respectarea ghidului va îmbunătăţi comparabilitatea, fiabilitatea şi/sau gradul de înţelegere a MAP-urilor. Emitenţii sau persoanele responsabile pentru prospect care respectă prezentul ghid vor asigura o reprezentare fidelă a informaţiilor financiare publicate pe piaţă.

7. În opinia ESMA, emitenţii sau persoanele responsabile pentru prospect, care decid să furnizeze MAP-uri, trebuie să facă acest lucru în mod adecvat şi util pentru factorii decizionali ai utilizatorilor. În sfera competenţelor sale prevăzute în Regulamentul ESMA, ESMA poate emite orientări în temeiul art. 16 din Regulamentul ESMA în legătură cu acte menţionate la art. 1 alin. (2) din Regulamentul ESMA, care includ Directiva privind transparenţa, Directiva privind prospectul şi Regulamentul privind abuzul de piaţă.

8. Pe baza obiectivului Directivei privind transparenţa de a asigura un grad echivalent de protecţie a investitorilor la nivelul UE şi a principiului subiacent de a oferi o imagine reală şi corectă a activelor, pasivelor, poziţiei financiare şi contului de profit şi pierdere ale emitentului, care se urmăresc prin dispoziţiile sale, ESMA consideră că este necesară o abordare comună a MAP-urilor pentru a asigura practici de supraveghere coerente, eficiente şi eficace şi o aplicare uniformă şi coerentă a Directivei privind transparenţa (şi, prin extindere, a Regulamentului privind abuzul de piaţă).

9. În concordanţă cu scopul de a promova protecţia investitorilor reali şi a celor potenţiali, art. 5 din Directiva privind prospectul enunţă principiul conform căruia toate informaţiile incluse într-un prospect trebuie să fie prezentate sub o formă uşor de analizat şi de înţeles. În opinia ESMA, în cazul în care persoanele responsabile pentru prospect decid să includă MAP-uri într-un prospect, acest principiu al facilitării înţelegerii presupune ca aceste MAP-uri să fie definite şi prevăzute cu etichete semnificative şi comparate cu situaţiile financiare, iar relevanţa şi fiabilitatea acestora trebuie să fie explicate.

10. În baza consideraţiilor de mai sus, ESMA a decis să emită prezentul ghid. Ghidul prezintă o abordare comună a MAP-urilor şi se doreşte a fi benefic utilizatorilor şi a contribui la promovarea încrederii pieţei.

 

SECŢIUNEA a IV-a

Conformitate şi obligaţii do raportare

 

Statutul ghidului

11. Prezentul document conţine orientări emise în temeiul art. 16 din Regulamentul ESMA, care se adresează emitenţilor sau persoanelor responsabile pentru prospect şi autorităţilor competente. În conformitate cu art. 16 alin. (3) din Regulamentul ESMA, autorităţile competente şi emitenţii sau persoanele responsabile pentru prospect trebuie să depună toate eforturile necesare pentru a respecta ghidul.

12. Pentru a înlătura orice dubii, prezentul ghid nu elimină nicio obligaţie de respectare a cerinţelor prevăzute în regulamentele sau directivele respective. În mod corespunzător trebuie să se respecte cerinţele din Regulamentul privind abuzul de piaţă, care se referă la divulgarea promptă a informaţiilor pe piaţă sau către public, astfel cum se impune prin legile şi regulamentele aplicabile.

13. Autorităţile competente cu responsabilităţi de supraveghere a cerinţelor Directivei privind transparenţa şi ale Regulamentului privind abuzul de piaţă trebuie să integreze prezentul ghid în practicile lor de supraveghere şi să monitorizeze respectarea acestora de către emitenţi.

14. Autorităţile competente cu responsabilităţi legate de aprobarea prospectelor trebuie să integreze prezentul ghid în practicile lor de supraveghere pentru a asigura respectarea acestora de către persoanele responsabile pentru prospect.

Cerinţe de raportare

15. În termen de două luni de la data publicării de către ESMA, autorităţile competente cărora le este adresat prezentul ghid trebuie să notifice ESMA dacă respectă sau intenţionează să respecte ghidul, precizând motivele în cazul nerespectării, la adresa corporate.reporting@esma.europa.eu. În absenţa unui răspuns până la acest termen se va considera că autorităţile competente nu se conformează. Un model pentru notificări este disponibil pe site-ul ESMA.

 

SECŢIUNEA a V-a

Orientări privind măsurile alternative de performanţă

 

16. Prezentul ghid prezintă principiile cu caractere aldine, cu paragrafe ulterioare explicative, detaliate şi exemplificative. Pentru a respecta prezentul ghid, emitenţii sau persoanele responsabile pentru prospect trebuie să respecte ghidul integral.

Ce reprezintă o MAR?

17. În sensul prezentului ghid, o MAP este înţeleasă ca fiind o măsură financiară a performanţei financiare istorice sau viitoare, a poziţiei financiare sau a fluxurilor de numerar* alta decât măsura financiară definită sau menţionată în cadrul de raportare financiară aplicabil.

18. De regulă, MAP-urile provin sau sunt bazate pe situaţii financiare elaborate conform cadrului de raportare financiară aplicabil, de cele mai multe ori prin adăugarea sau scăderea sumelor din cifrele prezentate în situaţiile financiare. Printre exemplele de MAP-uri se află: câştigurile din exploatare, câştigurile în numerar, câştigurile înainte de aplicarea unică a taxelor, câştigurile înainte de aplicarea dobânzilor, a taxelor, a deprecierii şi amortizării (EBITDA), datoriile nete, creşterea autonomă sau termeni similari care semnifică ajustări ale elementelor-rând din declaraţiile complexe de venit, situaţiile privind poziţia financiară sau situaţiile fluxului de numerar.

19. Conform definiţiei de la pct. 17, prezentul ghid nu se aplică în cazurile următoare:

- măsurilor definite sau menţionate în cadrul de raportare financiară aplicabil, precum veniturile, contul de profit şi pierdere sau câştigurile pe acţiune;

- măsurilor fizice sau nefinanciare cum ar fi numărul de angajaţi, numărul de persoane înscrise, vânzări pe metru pătrat (atunci când cifrele vânzărilor sunt extrase direct din situaţiile financiare) sau măsurilor sociale şi de mediu precum emisiile de gaze cu efect de seră, clasificarea forţei de muncă în funcţie de tipul contractului sau locaţia geografică;

- informaţiilor privind acţionari principali, achiziţia sau cedarea de acţiuni proprii şi numărul total de drepturi de vot;

- informaţiilor explicative referitoare la conformitatea cu termenii unui acord sau cu o cerinţă legislativă, cum ar fi angajamentele de împrumut, sau la baza de calculare a remuneraţiei directorului sau a personalului conducerii executive.

Principiile publicării

20. Emitenţii sau persoanele responsabile pentru prospect trebuie să definească MAP-urile utilizate şi componentele acestora, precum şi baza de caicul adoptată, inclusiv detaliile cu privire la orice ipoteze sau presupuneri semnificative utilizate. Emitenţii sau persoanele responsabile pentru prospect trebuie să indice, de asemenea, dacă MAP sau oricare dintre componentele acesteia se referă la performanţa (preconizată) a perioadei de raportare trecute sau viitoare.

Prezentare

21. Emitenţii sau persoanele responsabile pentru prospect trebuie să publice definiţiile tuturor MAP-urilor utilizate în mod clar şt uşor de citit.

22. MAP-urile publicate trebuie să aibă alocate etichete semnificative care să reflecte conţinutul şi baza de calcul al acestora pentru a evita transmiterea de mesaje înşelătoare utilizatorilor.

23. Spre exemplu, emitenţii sau persoanele responsabile pentru prospect nu trebuie să folosească etichete excesiv de optimiste sau pozitive precum „profit garantat” sau „venituri protejate”.

24. Emitenţii sau persoanele responsabile pentru prospect nu trebuie să utilizeze etichete, titluri sau descrieri de măsuri definite în cadrul de raportare financiară aplicabil care sunt identice sau similare în mod confuz atunci când se referă la MAP-uri.

25. Emitenţii sau persoanele responsabile pentru prospect nu trebuie să eticheteze greşit elementele ca fiind nerecurente, nefrecvente sau neobişnuite. Spre exemplu, elementele care au afectat perioade trecute şi vor afecta perioade viitoare vor fi considerate rareori nerecurente, nefrecvente sau neobişnuite (cum ar fi costurile de restructurare sau pierderile din depreciere).

Concordanţe

26. Trebuie să se publice concordanţa dintre MAP şi elementul-rând cel mai direct concordant prezentat ca subtotal sau total în situaţiile financiare ale perioadei aferente, cu identificarea şi explicarea separată a elementelor concordante semnificative.

27. Emitenţii sau persoanele responsabile pentru prospect trebuie să prezinte, de asemenea, elementul-rând cel mai direct concordant prezentat ca subtotal sau total În situaţiile financiare relevante pentru MAP-ul respectiv.

28. În cazul în care situaţiile financiare cuprind elemente concordante, utilizatorii trebuie să aibă posibilitatea de a le identifica în situaţiile financiare respective. Atunci când din situaţiile financiare nu se poate extrage direct un element concordant, concordanţa trebuie să indice modul în care se calculează valoarea.

29. În cazul în care MAP se poate identifica direct din situaţiile financiare, nu este necesară stabilirea concordanţei. Spre exemplu, acest lucru este valabil atunci când o MAP reprezintă un total sau subtotal din situaţiile financiare.

30. În cazul în care situaţiile financiare ale perioadei aferente nu sunt încă publicate, trebuie să se stabilească concordanţa dintre MAP-uri şi elementul-rând cel mai direct concordant, subtotal sau total, care va fi inclus în acele situaţii financiare atunci când acestea sunt publicate (de exemplu, rezultate de câştiguri prezentate înaintea situaţiilor financiare).

31. În cazul în care situaţiile financiare ale perioadei aferente nu vor fi publicate, trebuie să se stabilească concordanţa dintre MAP-uri şi elementul-rând cel mai direct concordant, subtotal sau total, care va fi inclus în acele situaţii financiare dacă acestea sunt publicate. Elementul-rând cel mai direct concordant, subtotal sau total, utilizat pentru a stabili concordanţa cu MAP trebuie să fie calculat şi prezentat în mod consecvent cu elementul-rând, subtotalul sau totalul corespondent inclus în situaţiile financiare anuale ale emitentului, care au fost publicate cel mai recent.

32. În cazul în care nu se poate stabili concordanţa cu o MAP prezentată deoarece aceasta nu este derivată din situaţiile financiare, cum ar fi estimarea profitului, proiecţiile viitoare sau predicţiile de profit, emitentul trebuie să explice conformitatea MAP-ului respectiv cu politicile de contabilitate aplicate de către emitent în situaţiile financiare întocmite conform cadrului de raportare financiară aplicabil.

Explicarea utilizării MAP-urilor

33. Emitenţii sau persoanele responsabile pentru prospect trebuie să explice utilizarea MAP-urilor pentru a permite utilizatorilor să înţeleagă relevanţa şi fiabilitatea acestora.

34. Emitenţii sau persoanele responsabile pentru proiect trebuie sa explice de ce cred că o MAP oferă informaţii utile cu privire la poziţia financiară, fluxuri de numerar sau performanţa financiară, precum şi scopurile utilizării MAP respective.

Proeminenţa şi prezentarea MAP-urilor

35. MAP-urile nu trebuie să fie afişate mult mai proeminent, accentuat sau autoritar decât măsurile care decurg direct din situaţiile financiare.

36. Prezentarea MAP-urilor nu trebuie să distragă atenţia de la prezentarea măsurilor care decurg direct din situaţiile financiare.

Valori comparative

37. MAP-urile trebuie să fie însoţite de valori comparative pentru perioadele anterioare corespondente, în situaţiile în care MAP-urile se referă la previziuni sau estimări, valorile comparative trebuie să fie raportate la ultimele informaţii istorice disponibile.

38. Emitenţii sau persoanele responsabile pentru prospect trebuie să prezinte concordanţe pentru toate valorile comparative prezentate.

39. În cazul în care nu este posibil să se ofere valori comparative, emitenţii sau persoanele responsabile pentru prospect trebuie să publice imposibilitatea respectivă şi să explice de ce nu este posibil să se ofere acele valori comparative.

40. În cazul în care emitenţii sau persoanele responsabile pentru prospect reformulează valori comparative, aceştia trebuie să folosească numai informaţii disponibile la sfârşitul perioadei financiare pentru care s-a prezentat MAP şi nu trebuie să integreze efectele evenimentelor care apar după acea dată, adică nu trebuie să se recurgă la o înţelegere a situaţiei atunci când se prezintă valorile comparative reformulate.

Consecvenţa

41. Definiţia şi calcularea unei MAP trebuie să fie consecvente în timp. În situaţii excepţionale în care emitenţii sau persoanele responsabile pentru prospect decid să redefinească o MAP, emitentul trebuie:

(i) să explice schimbările;

(ii) să explice motivele pentru care aceste schimbări determină Informaţii fiabile şi mal relevante cu privire la performanţa financiară; şi

(iii) să ofere valori comparative reformulate.

42. Dacă un emitent nu mai publică o MAP, acesta trebuie să explice motivul pentru care consideră că această MAP nu mai oferă informaţii relevante.

43. Atunci când o anumită MAP este înlocuită cu alta care atinge mai bine aceleaşi obiective, emitenţii trebuie să explice de ce noua MAP oferă informaţii fiabile şi mai relevante comparativ cu MAP utilizată anterior.

44. MAP-urile induse în prospecte trebuie să fie utilizate în mod consecvent pentru perioadele financiare cuprinse în prospect. Prezentul ghid nu trebuie să se extindă la cazurile în care persoanele responsabile pentru prospect decid să înlocuiască o MAP sau să înceteze prezentarea unei MAP în diferite prospecte din punct de vedere temporal sau al naturii valorilor mobiliare emise (de exemplu, persoanele responsabile pentru prospect nu trebuie să explice de ce se folosesc diferite MAP-uri într-un prospect pentru emiterea titlurilor de capital şi un prospect pentru emiterea de titluri, altele decât cele de capital, ţinând cont de faptul că relevanţa măsurilor de performanţă poate fi diferită în funcţie de tipul valorilor mobiliare emise).

Conformitatea prin trimitere

45 Exceptând prospectele care sunt reglementate de un sistem separat de integrare prin trimitere4 şi exceptând acele state membre care nu permit conformitatea prin trimitere, principiile publicării menţionate în prezentul ghid pot fi înlocuite cu trimiterea directă la alte documente publicate anterior, care conţin aceste cazuri de publicare a MAP-urilor şi sunt accesibile utilizatorilor imediat şi cu uşurinţă. În acest caz, conformitatea cu ghidul va fi evaluată prin citirea colectivă a documentelor. Cu toate acestea, conformitatea prin trimitere nu trebuie să anuleze celelalte principii din prezentul ghid.

46. MAP-urile trebuie să fie însoţite de valori comparative pentru perioadele anterioare corespondente şi, astfel, conformitatea prin trimitere nu trebuie să fie înţeleasă ca O permisiune de eliminare a acestor valori comparative şi înlocuirea acestora cu trimiterile.

47. Trimiterile trebuie să orienteze utilizatorii spre informaţiile solicitate prin prezentul ghid, cum ar fi hyperlinkurile la documentele în care sunt disponibile informaţiile. Această trimitere trebuie să fie suficient de precise, precum identificarea paginii, secţiunii sau capitolului specific din documentele în care se pot citi aceste informaţii.

48. În sensul prezentului ghid, accesul imediat şi uşor la documente presupune faptul că investitorii nu trebuie să se înregistreze pe site-uri, să plătească taxe pentru acces la aceste informaţii sau să caute aceste documente printr-un mijloc de căutare sau o succesiune de linkuri.


4 Articolul 11 din Directiva 2003/71/CE.

 

RECTIFICĂRI

 

La Lista Autorităţii Electorale Permanente nr. 6/2016 a partidelor politice, alianţelor politice, organizaţiilor cetăţenilor români aparţinând minorităţilor naţionale şi a candidaţilor independenţi pentru care a fost depus raportul detaliat al veniturilor şi cheltuielilor electorale, conform art. 47 alin. (2) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale desfăşurată conform Hotărârii Guvernului nr. 51/2016 privind stabilirea datei alegerilor locale din anul 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 460 din 21 iunie 2016, se face următoarea rectificare:

- la nr. crt. 2, în loc de: „Partidul Mişcarea Social Liberală” se va citi: „Partidul Mişcarea Liberală”.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.