MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 483/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 483         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 29 iunie 2016

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 199 din 7 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale

 

Decizia nr. 201 din 7 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1)-(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice

 

Decizia nr. 231 din 19 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

208. - Ordin al ministrului mediului, apelor şi pădurilor privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului sitului Natura 2000 ROSCI0199 Platoul Meledic şi ale ariei naturale protejate Platoul Meledic, cod 2.267

 

838. - Ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale privind modificarea şi completarea anexei la Ordinul viceprim-ministrului, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, nr. 1.763/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condiţiile de punere în aplicare a măsurii de restructurare/reconversie a plantaţiilor viticole, eligibilă pentru finanţare în cadrul Programului Naţional de Sprijin al României în sectorul vitivinicol 2014-2018

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 199

din 7 aprilie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Daniela Ramona Mariţiu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, excepţie ridicată de Dionis Nicorici în Dosarul nr. 3.239/97/2015 al Tribunalului Hunedoara - Secţia penală. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.575D/2015.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra notelor scrise depuse la dosar de către partea statul român, prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care arată că instanţa de contencios constituţional s-a mai pronunţat asupra dispoziţiei criticate, din perspectiva unor critici identice, excepţia de neconstituţionalitate fiind respinsă ca neîntemeiată. Apreciază că cele reţinute de Curtea Constituţională în deciziile nr. 871 din 10 decembrie 2015 şi nr. 817 din 24 noiembrie 2015 îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

4. Prin încheierea din 28 octombrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 3.239/97/2015, Tribunalul Hunedoara - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, excepţie ridicată de Dionis Nicorici cu ocazia soluţionării unei cauze penale.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că textul criticat incriminează ca infracţiune fapta unei persoane săvârşită în modalităţile reglementate la art. 9 alin. (1) lit. a)-g) din Legea nr. 241/2005 în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale. Totodată, legea care incriminează fapta ca infracţiune face trimitere în mod expres la Codul fiscal şi la Codul de procedură fiscală în ceea ce priveşte noţiunea de obligaţii fiscale. Cu toate acestea, Codul fiscal şi Codul de procedură fiscală nu indică expressis verbis în cuprinsul lor care sunt obligaţiile fiscale ce intră în sfera penalului, mai precis ce ar putea face obiectul incriminării de la art. 9 din Legea nr. 241/2005. Astfel, prevederile criticate sunt lipsite de previzibilitate, deoarece din modul de definire a infracţiunii nu poate fi determinată cu exactitate noţiunea de obligaţii fiscale, aşa încât persoana nu poate să îşi dea seama dacă acţiunea sau inacţiunea sa intră sub incidenţa normei penale.

6. În continuare arată că, potrivit art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituţie, legiuitorul este liber să aprecieze atât pericolul social în funcţie de care urmează să stabilească natura juridică a faptei incriminate, cât şi condiţiile răspunderii juridice pentru acea faptă. În ciuda acestei prevederi constituţionale, legiuitorul şi-a respectat numai din punct de vedere formal competenţa constituţională de a legifera, fără ca prin conţinutul normativ al textului incriminator să stabilească cu claritate şi precizie obiectul material al infracţiunii, ceea ce determină lipsa de previzibilitate şi accesibilitate a textului criticat.

7. Tribunalul Hunedoara - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată întrucât textul de lege criticat prevede în termeni clari, fără echivoc, fapta care constituie infracţiune - omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

9. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se arată că, în cauză, nu se pune problema neconstituţionalităţii dispoziţiilor legale criticate, ci este vorba de o problemă strict de aplicare a acestora, în raport cu situaţia de fapt ce urmează a fi reţinută de către instanţa de judecată. În final, se arată că instanţa de contencios constituţional s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor de lege criticate prin Decizia nr. 189 din 10 februarie 2011.

10. Avocatul Poporului arată că redactarea actuală a textului de lege criticat poate conduce la înţelegerea clară a conţinutului normei juridice de către destinatarul acesteia, dar şi a conduitei interzise. Identificarea cu exactitate a faptei incriminate şi a elementelor constitutive ale infracţiunii reglementate prin art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 nu este îngreunată de utilizarea excesivă a unor norme de trimitere şi de analiza a numeroase acte normative, care ar fi de natură să conducă la inaccesibilitate. Terminologia şi tehnica de redactare utilizate de legiuitor sunt de natură să asigure previzibilitatea normei, o înţelegere facilă a acesteia de către cetăţeni. Totodată, subliniază faptul că normele juridice nu există izolat, ci ele trebuie raportate la întreg ansamblul normativ din care fac parte, astfel că, din perspectiva dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 241/2005, prin bun sau sursă impozabilă sau taxabilă putem înţelege toate veniturile şi bunurile impozabile sau taxabile, iar prin ascunderea bunului se are în vedere ascunderea acestuia atât în sens fizic, cât şi juridic. În privinţa dispoziţiilor art. 23 alin. (12) din Constituţie menţionează că normele criticate dau întocmai expresie acestui text constituţional, dar şi celor ale art. 73 alin. (3) lit. h), care instituie competenţa legiuitorului de a reglementa infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora. Prin urmare, este de netăgăduit faptul că legiuitorul este liber să aprecieze atât pericolul social în funcţie de care urmează să stabilească natura juridică a faptei incriminate, cât şi condiţiile răspunderii juridice pentru acea faptă. În concluzie, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 27 iulie 2005. Dispoziţiile criticate au următorul conţinut: „(1) Constituie infracţiuni de evaziune fiscală şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 8 ani şi interzicerea unor drepturi următoarele fapte săvârşite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale:

[...]b) omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate.”

14. În opinia autorului excepţiei textele criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5), potrivit cărora, în România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie şi în art. 23 alin. (12), potrivit cărora o pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în condiţiile şi în temeiul legii. De asemenea sunt invocate prevederile art. 7 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, în prezenta cauză, autorul excepţiei a fost trimis în judecată prin rechizitoriul din data de 29 mai 2015, înregistrat pe rolul instanţei la data de 5 iunie 2015, înainte de intrarea în vigoare a Legii privind Codul fiscal nr. 227/2015 şi a Legii privind Codul de procedură fiscală nr. 207/2015, criticile formulate având în vedere vechile reglementări în domeniul fiscal, aplicabile la momentul săvârşirii faptelor. Curtea reţine că s-a mai pronunţat, prin Decizia nr. 871 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 154 din 29 februarie 2016, asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art. 9 din Legea nr. 241/2005 din perspectiva unor critici identice.

16. Curtea apreciază că cele reţinute în această decizie îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză. Astfel, instanţa de contencios constituţional a statuat, cu valoare de principiu, că dispoziţiile art. 23 alin. (12) din Constituţie impun garanţia reglementării prin lege a incriminării faptelor şi stabilirea sancţiunii corespunzătoare şi, în mod implicit, obligaţia în sarcina legiuitorului de a adopta legi care să respecte cerinţele de calitate, care se circumscriu principiului legalităţii prevăzut la art. 1 alin. (5) din Constituţie.

17. Având în vedere jurisprudenţa proprie şi cea a Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare la condiţiile pe care o lege trebuie să le îndeplinească pentru a fi conformă Constituţiei şi Convenţiei, Curtea a statuat că o lege îndeplineşte condiţiile calitative impuse atât de Constituţie, cât şi de Convenţie, numai dacă norma este enunţată cu suficientă precizie pentru a permite cetăţeanului să îşi adapteze conduita în funcţie de aceasta, astfel încât, apelând la nevoie la consiliere de specialitate în materie, el să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, faţă de circumstanţele speţei, consecinţele care ar putea rezulta dintr-o anumită faptă şi să îşi corecteze conduita. Totodată, Curtea, având în vedere principiul generalităţii legilor, a reţinut că poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală, astfel că o anumită supleţe poate chiar să se dovedească de dorit, însă aceasta nu trebuie să afecteze previzibilitatea legii.

18. Referitor la dispoziţiile de lege criticate, Curtea a observat că, potrivit acestora, constituie infracţiune de evaziune fiscală săvârşirea faptelor în modalităţile prevăzute la lit. a)-g) ale art. 9, sub aspectul laturii subiective presupunând intenţia directă calificată prin scop, şi anume sustragerea de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale. De asemenea, potrivit normei de trimitere cuprinse în art. 2 din Legea nr. 241/2005, în înţelesul legii, expresia „obligaţii fiscale” se referă la obligaţiile prevăzute de Codul fiscal şi de Codul de procedură fiscală. Astfel, Curtea a reţinut că, potrivit art. 1 alin. (1) din Codul fiscal, ,codul stabileşte cadrul legal pentru impozitele, taxele şi contribuţiile sociale obligatorii prevăzute la art. 2 din acelaşi act normativ”, precizându-se şi contribuabilii care au obligaţia să plătească aceste impozite, taxe şi contribuţii sociale, precum şi modul de calcul şi de plată al acestora. Astfel, Codul fiscal reglementează fiecare categorie de impozit, taxă şi contribuţie, indicând, de asemenea, persoana impozabilă, modul de determinare a impozitului, modul de declarare şi termenele legale.

19. În acest context, Curtea a reţinut că este necesar ca între actele normative care reglementează un anumit domeniu să existe atât o conexiune logică pentru a da posibilitatea destinatarilor acestora să determine conţinutul domeniului reglementat, cât şi o corespondenţă sub aspectul forţei lor juridice. În acest sens, normele de tehnică legislativă statuează că actul normativ trebuie să se integreze organic în sistemul legislaţiei, scop în care actul normativ trebuie corelat cu prevederile actelor normative de nivel superior sau de acelaşi nivel cu care se află în conexiune [art. 13 lit. a) din Legea nr. 24/2000]. Pentru sublinierea unor conexiuni legislative se utilizează norma de trimitere [art. 16 alin. (1) teza a două din Legea nr. 24/2000], care operează întotdeauna între acte normative cu aceeaşi forţă juridică. Referitor la tehnica trimiterilor legislative, Curtea, prin Decizia 82 din 20 septembrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 din 19 martie 1996, a reţinut că trimiterea de la un text de lege la altul, în cadrul unui anumit act normativ sau la un alt act normativ, este un procedeu frecvent utilizat în scopul realizării economiei de mijloace. Pentru a nu se repeta de fiecare dată, legiuitorul poate face trimitere la o altă prevedere legală în care sunt stabilite expres anumite prescripţii normative. Efectul dispoziţiei de trimitere constă în încorporarea ideală a prevederilor la care se face trimiterea în conţinutul normei care face trimitere. Se produce astfel o împlinire a conţinutului ideal al normei care face trimiterea cu prescripţiile celuilalt text.

20. Plecând de la aceste premise, Curtea a apreciat că sintagma „obligaţii fiscale” prevăzută de art. 9 din Legea nr. 241/2005 este clar definită de lege, indivizii putându-şi da seama din conţinutul dispoziţiilor legale incidente care sunt actele sau omisiunile care angajează răspunderea penală a acestora, prevederile criticate întrunind condiţiile de claritate, precizie, previzibilitate şi accesibilitate circumscrise principiului legalităţii prevăzut de dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie.

21. Curtea apreciază că atât considerentele, cât şi soluţia din decizia precitată îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză, neintervenind elemente noi de natură să determine o reconsiderare a jurisprudenţei.

22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii,

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Dionis Nicorici în Dosarul nr. 3.239/97/2015 al Tribunalului Hunedoara - Secţia penală şi constată că dispoziţiile art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Hunedoara - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 7 aprilie 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Daniela Ramona Mariţiu

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 201

din 7 aprilie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1)-(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, excepţie ridicată de Mioara Moroflei în Dosarul nr. 849/103/2015 al Tribunalului Neamţ - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.634D/2015.

2. La apelul nominal lipsesc autorul excepţiei şi părţile municipiul Piatra-Neamţ şi primarul municipiului Piatra-Neamţ, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 1.857D/2015, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1)-(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, excepţie ridicată de Daniela-Cristina Cioanca în Dosarul nr. 839/112/2015 al Tribunalului Bistriţa-Năsăud - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

4. La apelul nominal lipsesc autorul excepţiei şi partea Inspectoratul Teritorial de Muncă Bistriţa-Năsăud, faţă de care procedura este legal îndeplinită.

5. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 1.634D/2Q15 şi nr. 1.857D/2015, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.857D/2015 la Dosarul nr. 1.634D/2015, care este primul înregistrat.

6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, întrucât consideră că autorul excepţiei nu invocă veritabile probleme de neconstituţionalitate, ci aspecte de interpretare a legii.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

7. Prin încheierea din 15 septembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 849/103/2015, Tribunalul Neamţ - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice Hi anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. Excepţia a fost ridicată de Mioara Moroflei cu prilejul soluţionării unei acţiuni civile în care a solicitat anularea/modificarea Dispoziţiei nr. 4 din 5 ianuarie 2015, emisă de primarul municipiului Piatra-Neamţ, privind încadrarea sa temporară în funcţia publică de execuţie de consilier juridic, clasa I, grad profesional superior, gradaţia 5, clasa 59 de salarizare.

8. Prin încheierea din 27 noiembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 839/112/2015, Tribunalul Bistriţa-Năsăud - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1)--(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014. Excepţia a fost ridicată de Daniela-Cristina Cioanca cu prilejul soluţionării unei acţiuni în contencios administrativ şi fiscal prin care a contestat Decizia nr. 327 din 20 ianuarie 2015, emisă de Inspectoratul Teritorial de Muncă Bistriţa-Năsăud, în ceea ce priveşte încadrarea sa în clasa de salarizare.

9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate sunt contrare art. 4 alin. (2), art. 16,41 şi 53 din Constituţie. În acest sens arată că, potrivit art. 56 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, ocuparea funcţiilor publice se face prin promovare, transfer, redistribuire, recrutare şi alte modalităţi prevăzute expres de această lege, Art. 9 alin, (1) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice reglementează care sunt criteriile de stabilire a remuneraţiei, însă niciunul dintre aceste criterii nu se referă la modul de ocupare a unui post, în speţă, a funcţiei publice. Cu toate acestea, dispoziţiile art. 5 alin. (1)-(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 creează o discriminare între persoanele care ocupă o funcţie publică prin recrutare sau promovare, pe de o parte, a căror salarizare se stabileşte la nivelul corespunzător treptei 3 de salarizare utilizate în anul 2010, şi cele care ocupă aceeaşi funcţie prin transfer sau redistribuire, pe de altă parte, pentru care salarizarea se face la nivelul de salarizare în plată pentru funcţii similare din instituţia publică în care sunt încadrate. Prin urmare, persoane care ocupă aceeaşi funcţie publică sau funcţii publice echivalente ajung să primească salarii diferite.

10. Dispoziţiile de lege criticate sunt discriminatorii şi pentru că funcţionarul public încadrat în clasa de salarizare la nivelul treptei 3 nu mai poate avansa în treapta 1 de salarizare, întrucât reglementarea actuală nu mai prevede salarizarea pe trepte pentru funcţionarii publici. De altfel, pentru acest motiv, autorii excepţiei susţin că dispoziţiile art. 5 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 contravin dispoziţiilor art. 41 din Legea-cadru nr. 284/2010.

11. Tribunalul Neamţ - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi Tribunalul Bistriţa-Năsăud - Secţia a II-a Civilă, de contencios administrativ şi fiscal consideră că dispoziţiile de lege criticate nu sunt neconstituţionale. În acest sens arată că art. 5 alin. (1)-(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 nu face decât să determine care este nivelul de salarizare în plată pentru o funcţie similară, respectiv care este nivelul de salarizare cu care situaţia unor persoane nou-promovate, angajate sau încadrate este similară. Formularea acestui text de lege urmăreşte să acopere toate situaţiile ce pot interveni, întrucât noile nivele de salarizare aplicabile din anul 2011 până în prezent în cadrul aceleiaşi funcţii şi grad nu au o reglementare ce poate fi exprimată sintetic decât prin raportare la sistemul de salarizare anterior datei de 1 ianuarie 2011.

12. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

13. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, întrucât critica formulată de autorul acesteia s-a raportat, în realitate, la Legea-cadru nr. 284/2010.

14. Avocatul Poporului arată, de asemenea, că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, întrucât priveşte probleme de interpretare şi aplicare a legii, iar nu veritabile aspecte de neconstituţionalitate.

15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 5 alin. (1)-(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 18 decembrie 2014. Autorii excepţiei au în vedere dispoziţiile art. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 înainte de completarea acestui articol prin Legea nr. 71/2015 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 6 aprilie 2015. Astfel, dispoziţiile de lege care urmează a fi analizate au următoarea redactare:

- Art. 5: (1) în anul 2015, pentru personalul nou-încadrat pe funcţii, pentru personalul numit/încadrat în aceeaşi instituţie/ autoritate publică pe funcţii de acelaşi fel, precum şi pentru personalul promovat în funcţii sau în grade/trepte, salarizarea se face la nivelul de salarizare în plată pentru funcţiile similare din instituţia/autoritatea publică în care acesta este încadrat sau din instituţiile subordonate acestora, în cazul în care nu există o funcţie similară în plată.

(2) Pentru funcţionarii publici care se transferă, sunt redistribuiţi din corpul funcţionarilor publici sau sunt reintegraţi în funcţie, potrivit legii, în cursul anului 2015, salarizarea se face la nivelul de salarizare în plată pentru funcţiile similare din instituţia/autoritatea publică în care acesta este încadrat.

(3) în cazul funcţionarilor publici nou-încadraţi sau promovaţi, nivelul de salarizare în plată pentru funcţiile similare este cel corespunzător treptei 3 de salarizare utilizate în anul 2010.”

18. Autorii excepţiei consideră că dispoziţiile de lege criticate aduc atingere următoarelor texte din Constituţie: art. 4 alin. (2) referitor la egalitatea între cetăţeni, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 41 referitor la muncă şi protecţia socială a muncii şi art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi.

19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 5 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 reglementează salarizarea în anul 2015 pentru personalul nou-încadrat pe funcţii, pentru personalul numit/încadrat în aceeaşi instituţie/autoritate publică pe funcţii de acelaşi fel, precum şi pentru personalul promovat în funcţii sau în grade/trepte. În acest sens, norma stabileşte că nivelul salariului va fi la nivelul de salarizare în plată pentru funcţiile similare din instituţia/autoritatea publică în care acesta este încadrat sau din instituţiile subordonate acestora, în cazul în care nu există o funcţie similară în plată. Art. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 a fost completat, în sens clarificator, prin Legea nr. 71/2015 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 6 aprilie 2015, arătându-se prin alin. (11) că „Prin nivel de salarizare în plată pentru funcţiile similare se înţelege aceiaşi cuantum al salariului de bază cu cel al salariaţilor având aceeaşi funcţie, în care au fost incluse, după data de 31 decembrie 2009, sumele aferente salariului de încadrare, precum şi sumele aferente sporurilor de care au beneficiat înainte de această dată, dacă salariatul angajat, numit sau promovat îndeplineşte aceleaşi condiţii de studii - medii, superioare, postuniversitare, doctorale -, de vechime şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii, specifice locului de muncă la data angajării sau promovării.”

20. Dispoziţiile art. 5 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 reglementează, în mod distinct, situaţia funcţionarilor publici, stabilind că, pentru cei care se transferă, sunt redistribuiţi din corpul funcţionarilor publici sau sunt reintegraţi pe funcţie, potrivit legii, în cursul anului 2015, salarizarea se face la nivelul de salarizare în plată pentru funcţiile similare din instituţia/autoritatea publică în care sunt încadraţi, iar pentru cei care sunt nou-încadraţi ori promovaţi, nivelul de salarizare în plată este cel corespunzător treptei 3 de salarizare utilizate în anul 2010. Autorii excepţiei critică această diferenţă de tratament juridic, considerând că este nejustificat ca pentru persoane care ocupă acelaşi post, dar în modalităţi diferite, să se acorde un salariu diferit.

21. Faţă de aceste critici, Curtea reţine că dispoziţii de lege asemănătoare referitoare la salarizarea funcţionarilor publici au fost reglementate pentru anul 2012 prin dispoziţiile art. II art. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 10 septembrie 2010, aşa cum a fost aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 283/2010 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr. 887 din 14 decembrie 2011. Aceste dispoziţii au fost prelungite în anul 2013 prin art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 13 decembrie 2012, iar apoi s-au aplicat şi în anul 2014, prin efectul dispoziţiilor art. 5 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 703 din 15 noiembrie 2013.

22. Justificarea existenţei unor reglementări referitoare la treptele de salarizare a funcţionarilor publici după intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 2010, care a prevăzut un sistem de salarizare diferit pentru această categorie profesională, anume pe grade profesionale şi gradaţii, în funcţie de vechimea în muncă, trebuie căutată în istoricul legislativ referitor la salarizarea personalului plătit din fonduri publice începând cu anul 2010 [art. 13 alin. (2)]. Astfel, Curtea reţine că, prin Legea-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice nr. 330/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 9 noiembrie 2009, s-a instituit un nou sistem unitar de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar. Deşi art. 13 din această lege a prevăzut reîncadrarea personalului bugetar pe noi funcţii, grade, trepte şi grade - aplicabile şi în cazul funcţionarilor publici -, art. 7 alin. (2) din această lege a stabilit că realizarea trecerii la noul sistem de salarizare se va face etapizat, astfel încât, în perioada de implementare, nicio persoană să nu înregistreze o diminuare a salariului brut de care beneficia. În acest scop, prin art. 30 alin. (5) din aceeaşi lege s-a prevăzut că, „în anul 2010, personalul aflat în funcţie la 31 decembrie 2009 îşi va păstra salariul avut, fără a fi afectat de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009 în partea a III-a a Legii-cadru nr. 330/2009 s-a prevăzut necesitatea adoptării unui nou proiect de lege, care să continue procesul de reformare a sistemului public de salarizare şi ierarhizare. Prin urmare, reglementând un nou sistem de salarizare, legiuitorul a urmărit în acelaşi timp garantarea cuantumului salariilor, aşa cum era acesta înainte de intrarea în vigoare a legii, sens în care au fost prevăzute dispoziţii derogatorii, precum cele reglementate de art. 30 alin. (5) din Legea-cadru nr. 330/2009, astfel încât reîncadrarea pe noile funcţii, grade, trepte şi gradaţii nu a fost însoţită de calcularea salariilor prin utilizarea coeficienţilor de ierarhizare prevăzuţi în anexele la Legea-cadru nr. 330/2009.

23. Ca urmare a crizei economice traversate de România, prin art. 1 şi 2 din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, drepturile salariale ale personalului bugetar au fost diminuate cu 25%, începând cu data de 1 iulie 2010. Potrivit art. 16 alin. (1) din aceeaşi lege, această măsură urma să se aplice până la 31 decembrie 2010.

24. Începând cu 1 ianuarie 2011 a intrat în vigoare Legea-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice nr. 284/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 2010. Art. 13 din această lege a prevăzut, de asemenea, un sistem de salarizare structurat pe funcţii, grade, trepte şi gradaţii, dar, spre deosebire de Legea-cadru nr. 330/2009, în cazul funcţionarilor publici a exclus criteriul treptelor. Deşi, potrivit art. 4 alin. (3) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 878 din 28 decembrie 2010, reîncadrarea personalului bugetar potrivit Legii-cadru nr. 284/2010 s-a făcut începând cu data de 1 ianuarie 2011, art. 4 alin. (2) din Legea nr. 285/2010 a stabilit, în mod derogatoriu, că în anul 2011 nu se aplică valoarea de referinţă şi coeficienţii de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuţi în Legea-cadru nr. 284/2010, art. 1 din Legea nr. 285/2010 prevăzând însă majorarea cuantumului brut al drepturilor salariale cu 15%, raportat la cuantumul avut în luna octombrie 2010. Această dispoziţie relevă aceeaşi intenţie a legiuitorului, exprimată şi prin art. 7 alin. (2) din Legea-cadru nr. 330/2009, de a nu diminua cuantumul salariilor unor categorii de personal ca urmare a reîncadrării potrivit criteriilor stabilite de Legea-cadru nr. 284/2010.

25. De altfel, analizând pe calea controlului de constituţionalitate a priori dispoziţiile Legii-cadru nr. 284/2010, Curtea Constituţională a precizat prin Decizia nr. 1.658 din 28 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 18 ianuarie 2011, că „există o obligaţie pozitivă în sarcina legiuitorului ca, în momentul aplicării prezentei legi în privinţa determinării valorii salariului/soldei/ indemnizaţiei brute, indiferent de coeficientul de ierarhizare aplicabil diverselor categorii de personal plătit din fonduri publice, salariul/solda/indemnizaţia brută a acestora să fie la un nivel cel puţin aplicabil egal lunii iunie 2010”. Astfel, „pentru ca la momentul aplicării prezentei legi în privinţa determinării valorii salariului/soldei/indemnizaţiei brute acestea din urmă să nu cunoască o scădere sub nivelul din iunie 2010, legiuitorul trebuie să stabilească o valoare de referinţă adecvată, superioară celei prevăzute în momentul de faţă prin art. 10 alin. (4) din lege”.

26. Prin Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 14 decembrie 2011, s-a prevăzut introducerea în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 a art. II art. 1, care a prevăzut că, în anul 2012, cuantumul brut al drepturilor salariale se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordă personalului plătit din fondurile publice pentru luna decembrie 2011.

27. Ulterior, pentru a se reveni la cuantumul drepturilor salariale avute înainte de diminuarea acestora ca urmare a aplicării prevederilor Legii nr. 118/2010, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 340 din 18 mai 2012, s-a dispus majorarea drepturilor salariale în două etape, începând cu 1 iunie 2012, respectiv cu 1 decembrie 2012.

28. Dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 prevăd în art. 1 menţinerea, în anul 2013, a drepturilor salariale la nivelul acordat pentru luna decembrie 2012. Şi această reglementare, ca şi cele menţionate mai sus, urmăreşte acelaşi obiectiv de a evita scăderea drepturilor salariale ale unor categorii de personal bugetar, scădere ce ar rezulta ca urmare a aplicării valorii de referinţă şi coeficienţilor de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuţi în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010. De asemenea, pentru anul 2014, dispoziţiile art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 prevăd menţinerea drepturilor salariale la nivelul acordat pentru luna decembrie 2013, iar pentru anul 2015, art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 dispun menţinerea aceloraşi drepturi la nivelul acordat în luna decembrie 2014.

29. Sintetizând, Curtea reţine că, deşi după anul 2010 legiuitorul şi-a propus instituirea unui sistem de salarizare unic, care să aducă transparenţă şi previzibilitate în materia salarizării, în fapt, drepturile salariale s-au calculat pornind de la cuantumul stabilit potrivit legislaţiei anterioare, în fiecare an actele normative care au reglementat salarizarea personalului bugetar din fonduri publice făcând trimitere la cuantumul drepturilor salariale din anul precedent. Astfel, în prezent, stabilirea acestor drepturi este un proces dificil, care nu corespunde intenţiilor pe care legiuitorul le-a avut atunci când a conceput sistemul unic de salarizare şi care face greu de înţeles principiile avute în vedere în reglementarea drepturilor anumitor categorii socioprofesionale. O astfel de situaţie este şi cea reglementată de dispoziţiile art. 5 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, care constituie obiectul prezentei excepţii de neconstituţionalitate, dispoziţii care trimit la cuantumul drepturilor salariale corespunzător treptei 3 de salarizare utilizate în anul 2010, chiar dacă, potrivit dispoziţiilor Legii-cadru nr. 284/2010, salarizarea funcţionarilor publici nu se mai realizează în prezent pe trepte.

30. Referitor la critica de neconstituţionalitate ce vizează diferenţa de tratament juridic pe care legiuitorul o stabileşte între funcţionarii publici, din punctul de vedere al salarizării, în raport cu modul de ocupare a unei funcţii publice, Curtea reţine că art. 56 din Legea nr. 188/1999 prevede următoarele modalităţi de ocupare a funcţiei publice: promovare, transfer, redistribuire, recrutare şi alte modalităţi prevăzute expres de lege. Autorii excepţiei consideră că, de vreme ce o funcţie publică poate fi ocupată prin toate aceste modalităţi, existenţa unei diferenţe sub aspectul salarizării nu este justificată. Curtea apreciază însă că această susţinere nu ţine seama de faptul că fiecare funcţie publică, atât în reglementarea anterioară Legii-cadru nr. 284/2010, cât şi după intrarea în vigoare a acesteia, este supusă unor diferenţieri ce corespund sistemului de evoluţie gradată în carieră a funcţionarului public, diferenţieri ce ţin cont atât de performanţele înregistrate în timp de acesta, cât şi de vechimea sa în funcţie. Astfel, potrivit legislaţiei anterioare Legii-cadru nr. 284/2010, anume a Legii-cadru nr. 330/2009, în cadrul fiecărei funcţii de execuţie se distingeau 4 grade - asistent, principal şi superior şi debutant -, iar pentru fiecare grad, cu excepţia celui de debutant, existau 3 trepte de salarizare. De asemenea, în cadrul fiecărei trepte de salarizare, existau cinci gradaţii în funcţie de vechimea în muncă. Prin urmare, o persoană care avansa în cariera de funcţionar public urma să parcurgă toată această succesiune de grade, trepte şi gradaţii, pornind de la nivelul inferior către cel superior. Aşa fiind, persoanele nou-încadrate ori promovate într-o funcţie publică de execuţie nu puteau primi un salariu superior treptei 3 de salarizare, de vreme ce aceasta era prima treaptă de salarizare într-o funcţie cu un anumit grad, iar avansarea în treptele superioare se făcea numai după îndeplinirea unor criterii de performanţă profesională individuală şi vechime În treapta de salarizare [art. 7 alin. (2) şi (3) din anexa nr. III la Legea-cadru nr. 330/2009],

31. Pentru motivele arătate mai sus, ce ţin de istoricul legislativ, calculul drepturilor salariale se face, în prezent, pornind de la cuantumul stabilit potrivit legislaţiei anterioare anului 2010, iar pentru determinarea salariului funcţionarilor publici nou-încadraţi sau promovaţi pe funcţie se ia ca punct de reper cuantumul drepturilor salariale ce corespundea treptei trei de salarizare, aşa cum era acesta stabilit în anul 2010, chiar dacă, potrivit Legii-cadru nr. 284/2010, dispoziţiile referitoare la salarizarea pe trepte a funcţionarilor publici au fost abrogate.

32. Situaţia este diferită în cazul persoanelor care ocupă funcţia publică prin transfer ori redistribuire sau în cazul reintegrării în funcţie, întrucât accesul la funcţia publică nu se face în aceleaşi condiţii ca în cazul promovării ori recrutării, ceea ce justifică instituirea unui tratament juridic diferit.

33. În sfârşit, analizând critica autorilor excepţie referitoare la imposibilitatea creşterii veniturilor salariale, întrucât dispoziţiile art. 5 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 fac trimitere la treapta trei de salarizare, iar, potrivit legislaţiei actuale, salarizarea funcţionarilor publici nu se mai realizează pe sistemul treptelor salariale, Curtea reţine că dispoziţiile de lege mai sus amintite stabilesc doar cuantumul drepturilor salariale cuvenite funcţionarilor publici nou-încadraţi ori promovaţi. Creşterile salariale ulterioare datorate înaintării în vechimea în muncă ori trecerii într-un alt grad profesional se vor face însă potrivit legislaţiei în vigoare.

34. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii,

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Mioara Moroflei în Dosarul nr. 849/103/2015 al Tribunalului Neamţ - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi de Daniela-Cristina Cioanca în Dosarul nr. 839/112/2015 al Tribunalului Bistriţa-Năsăud - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 5 alin. (1)-(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Neamţ - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi Tribunalului Bistriţa-Năsăud - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 7 aprilie 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Icnea

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 231

din 19 aprilie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioniţă Cochinţu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ştefania Sofronea.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Vasile Donosă şi Florentina Cornelia Donosă în Dosarul nr. 3.717/99/2013 al Curţii de Apel laşi - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.231D/2015.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că autorii excepţiei de neconstituţionalitate au depus la dosarul cauzei precizări scrise prin care arată că „taxa de timbru instituită pentru daune morale în valoare de 100 lei la instanţa de fond ar fi trebuit să ajungă la 50 lei în apel, cu toate acestea, instanţa de apel a instituit o taxă de timbru de 17.552,5 lei, conform dispoziţiilor art. 3 lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013. O mărire de 350 de ori a taxei de timbru constituie o piedică pentru accesul la justiţie”.

4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că există precedent constituţional sens, în care menţionează jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie şi, având în vedere faptul că nu au intervenit elemente noi care să justifice schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin încheierea din 17 noiembrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 3.717/99/2013, Curtea de Apel laşi - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Vasile Donosă şi Florentina Cornelia Donosă cu ocazia soluţionării apelului formulat împotriva unei sentinţe pronunţate de Tribunalul laşi - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal într-o cauză având ca obiect pretenţii, respectiv repunerea părţilor în situaţia anterioară.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că prevederile art. 3 alin. (1) lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt contrare dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (3), întrucât aduc atingere valorii supreme de dreptate, care este una dintre valorile esenţiale ale statului de drept, legiuitorul îndepărtându-se de la principiul care guvernează acordarea despăgubirilor morale, şi anume cel al echităţii şi dreptăţii. Astfel, dispoziţiile criticate instituie o taxă judiciară de timbru disproporţionată pentru acţiunile având ca obiect daunele morale aduse drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, fiind respectată numai norma de demnitate umană (prin art. 7 din aceiaşi act normativ). Apreciază că este încălcat şi art. 1 alin. (5) din Constituţie prin prisma nerespectării normelor de tehnică legislativă, respectiv prin crearea de situaţii de incoerenţă şi instabilitate, fiind încălcate regulile de precizie şi claritate, având în vedere că aceeaşi cerere de daune morale, în diferite etape procesuale, a fost taxată diferit, spre exemplu la fond a fost taxată cu 100 lei, în timp ce la reexaminare a fost considerată o cerere materială.

7. Totodată, susţine că dispoziţiile criticate sunt contrare dispoziţiilor art. 21 alin. (1) şi (2) şi art. 26 din Constituţie, precum şi celor ale art. 6 şi 8 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, deoarece, pe de o parte, o taxă judiciară de timbru mare duce la imposibilitatea plăţii acesteia şi implicit la imposibilitatea accesului la justiţie, iar, pe de altă parte, afectează situaţia familială a reclamanţilor.

8. De altfel, în motivarea excepţiei arată că în speţa de faţă este vorba de o „cerere de daune materiale, pentru modificarea în mod ilegal şi fraudulos a unui contract bancar care a dus la executarea silită a proprietăţii reclamanţilor, proprietate care reprezintă şi domiciliul conjugal al acestora”.

9. Curtea de Apel laşi - Secţia civilă opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care, în ceea ce priveşte pretinsa încălcare a accesului liber la justiţie, menţionează jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la constituţionalitatea instituirii taxelor judiciare de timbru, precum şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. Referitor la invocarea în susţinerea excepţiei a dispoziţiilor art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie arată că nu există o legătură între acestea şi stabilirea taxelor judiciare de timbru, iar în ceea ce priveşte art. 26 din Constituţie menţionează că prin instituirea unor astfel de taxe nu se ajunge la încălcarea aspectelor reglementate de aceste prevederi constituţionale.

10. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

11. Guvernul, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

12. Avocatul Poporului consideră că prevederile criticate sunt constituţionale, sens în care menţionează jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, precum şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. În ceea ce priveşte invocarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 26 arată că acestea nu sunt incidente în cauză.

13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.

15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 3 alin. (1) lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, care au următorul cuprins: „(1) Acţiunile şi cererile evaluabile în bani, introduse la instanţele judecătoreşti, se taxează astfel: [...]

f) peste 250.000 lei - 6.105 lei + 1% pentru ce depăşeşte 250.000 lei.”

16. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5) cu privire la valorile supreme ale statului român şi la obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 21 alin. (1) şi (2) referitor la accesul liber la justiţie şi art. 26 cu privire la viaţa intimă, familială şi privată. De asemenea sunt invocate prevederile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil şi art. 8 privind dreptul la respectarea vieţii private şi de familie din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că dispoziţiile art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 au mai format obiectul controlului de constituţionalitate, sens în care este Decizia nr. 649 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 9 din 7 ianuarie 2015, prin care Curtea a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate, reţinând, în esenţă, că accesul liber la justiţie nu înseamnă că acesta trebuie să fie în toate cazurile gratuit. De altfel, Curtea, în jurisprudenţa sa, a arătat că art. 21 din Constituţie nu instituie nicio interdicţie cu privire la taxele în justiţie, fiind legal şi normal ca justiţiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfăşurată de autorităţile judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. Mai mult, în virtutea dispoziţiilor constituţionale ale art. 56 alin. (1), potrivit cărora „Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice”, plata taxelor şi a impozitelor reprezintă o obligaţie constituţională a cetăţenilor. De asemenea, Curtea a reţinut că echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor stabilite de instanţa de judecată prin hotărârea pe care o pronunţă în cauză, plata acestora revenind părţii care cade în pretenţii (a se vedea Decizia nr. 418 din 28 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 552 din 24 iulie 2015). În acelaşi sens este, de altfel, şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, prin care s-a statuat că o caracteristică a principiului liberului acces la justiţie este aceea că nu este un drept absolut, acest drept putând fi subiectul unor limitări, atât timp cât nu este atinsă însăşi substanţa sa (Hotărârea din 28 mai 1985, pronunţată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit, paragraful 57).

18. Totodată, Curtea observă că din motivele invocate de autorii excepţiei rezultă şi nemulţumirea acestora faţă de interpretarea şi aplicarea prevederilor legale criticate de către instanţele de judecată, în diferite etape procesuale, respectiv de calificarea dată de către instanţă cererii introduse, astfel „la fond a fost taxată cu 100 lei, în timp ce la reexaminare a fost considerată o cerere materială”. Or, aceste aspecte nu pot fi convertite în vicii de constituţionalitate menite să justifice contrarietatea reglementării criticate cu dispoziţiile din Legea fundamentală invocate în susţinerea excepţiei. Astfel, din examinarea dispoziţiilor art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 reiese că acestea prevăd faptul că acţiunile şi cererile evaluabile în bani introduse la instanţele judecătoreşti se taxează, iar taxa judiciară de timbru este Stabilită în funcţie de valoarea obiectului litigiului. Prevederile art. 3 alin. (1) lit. f), criticate punctual în prezenta cauză, prevăd că acţiunile şi cererile evaluabile în bani, introduse la instanţele judecătoreşti, care au o valoare de peste 250.000 lei se taxează cu suma de 6.105 lei + 1% pentru ce depăşeşte 250.000 lei.

19. Aşadar, aspectele referitoare la calificarea cererilor introduse la instanţele de judecată şi la determinarea sumelor ce trebuie achitate cu titlu de taxă judiciară de timbru nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curtea Constituţională, ci sunt de competenţa instanţei de judecată învestite cu soluţionarea litigiului, respectiv a celor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege, potrivit cu particularităţile fiecărei cauze. A răspunde criticilor autorilor excepţiei în această situaţie ar însemna o ingerinţă a Curţii Constituţionale în activitatea de judecată, ceea ce contravine prevederilor art. 126 alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege.

20. Distinct de acestea, referitor la dispoziţiile art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, prin Decizia nr. 388 din 26 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 604 din 13 august 2014, Curtea a constatat că soluţia legislativă actuală este justificată atât timp cât legiuitorul optează, în ipoteza despăgubirilor pentru daunele morale aduse onoarei, demnităţii sau reputaţiei unei persoane fizice, pentru sistemul unei taxe fixe, şi nu la valoare.

21. Faţă de cele prezentate, Curtea nu poate reţine pretinsa încălcare a dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5) şi art. 21 alin. (1) şi (2), precum şi a prevederilor art. 6 şi 8 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, excepţia de neconstituţionalitate urmând a fi respinsă ca neîntemeiată.

22. În ceea ce priveşte invocarea în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 din Constituţie şi ale art. 8 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Curtea constată că acestea nu au incidenţă în cauză

23. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi ai art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii,

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Vasile Donosă şi Florentina Cornelia Donosă în Dosarul nr. 3.717/99/2013 al Curţii de Apel laşi - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 3 alin. (1) lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie,

Decizia se comunică Curţii de Apel laşi - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 19 aprilie 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ioniţă Cochinţu

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR

 

ORDIN

privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului sitului Natura 2000 ROSCI0199 Platoul Melodic şi ale ariei naturale protejate Platoul Meledic, cod 2.267

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 108.333 din 28 ianuarie 2016 al Direcţiei biodiversitate,

ţinând cont de Decizia SEA nr. 19 din 3 noiembrie 2014, emisă de Agenţia pentru Protecţia Mediului Buzău, Avizul Ministerului Culturii nr. 5.274 din 11 septembrie 2015, Adresa Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

nr. 211.362 din 7 octombrie 2015, Adresa Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice nr. 77.286 din 11 septembrie 2015 şi Adresa Direcţiei generale păduri nr. 154.864/1.M. din 6 octombrie 2015,

în temeiul prevederilor art. 21 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 38/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor,

ministrul mediului, apelor şi pădurilor emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCIG199 Platoul Meledic şi al ariei naturale protejate Platoul Meledic, cod 2.267, prevăzut în anexa nr. 1.

Art. 2. - Se aprobă Regulamentul sitului Natura 2000 ROSCI0199 Platoul Meledic şi al ariei naturale protejate Platoul Meledic, cod 2.267, prevăzut în anexa nr. 2.

Art. 3. - Anexele nr. 1 şi 2*) fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,

Viorel Traian Lasou,

secretar de stat

 

Bucureşti, 8 februarie 2016.

Nr. 208.


*) Anexele nr. 1 şi 2 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 483 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

privind modificarea şi completarea anexei la Ordinul viceprim-ministrului, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, nr. 1.763/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condiţiile de punere în aplicare a măsurii de restructurare/reconversie a plantaţiilor viticole, eligibilă pentru finanţare în cadrul Programului Naţional de Sprijin al României în sectorul vitivinicol 2014-2018

 

Văzând Referatul de aprobare al Direcţiei generale politici agricole şi industrie alimentară nr. 110.723 din 26 mai 2016, având în vedere prevederile Regulamentului (UE) nr. 1.308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a pieţelor produselor agricole şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1.037/2001 şi (CE) nr. 1.234/2007 ale Consiliului, cu completările ulterioare, ale Regulamentului (CE) nr. 555/2008 al Comisiei din 27 iunie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 479/2008 al Consiliului privind organizarea comună a pieţei vitivinicole în ceea ce priveşte programele de sprijin, comerţul cu ţările terţe, potenţialul de producţie şi privind controalele în sectorul vitivinicol, cu modificările şi completările ulterioare, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49 din 23 octombrie 2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene nerambursabile aferente politicii agricole comune, politicii comune de pescuit şi politicii maritime integrate la nivelul Uniunii Europene, precum şi a fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru perioada de programare 2014-2020 şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul garantării, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 56/2016,

în baza prevederilor art. 7 din Hotărârea Guvernului nr. 578/2014 privind stabilirea modului de acordare a sprijinului financiar din partea Uniunii Europene pentru producătorii din sectorul vitivinicol în perioada 2014-2018, cu completările ulterioare, în temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.185/2014 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale emite prezentul ordin.

Art. I. - Anexa la Ordinul viceprim-ministrului, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, nr. 1.763/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condiţiile de punere în aplicare a măsurii de restructurare/reconversie a plantaţiilor viticole, eligibilă pentru finanţare în cadrul Programului Naţional de Sprijin al României în sectorul vitivinicol 2014-2018, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 830 din 13 noiembrie 2014, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Punctul 1.2.1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

.1.2.1. replantarea ca urmare a defrişării obligatorii a plantaţiilor viticole din motive sanitare sau fitosanitare constă în schimbarea soiurilor existente în cultură care au fost afectate de boli cu aceleaşi soiuri sau cu alte soiuri sau clone din aceste soiuri, în scopul adaptării producţiei la cererea pieţei;”.

2. Punctul 1.6 se modifică şi va avea următorul cuprins:

.1.6. ecocondiţionalitatea cuprinde Bunele condiţii agricole şi de mediu - GAEC şi Cerinţele legale în materie de gestionare - S.M.R. stabilite prin Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanţarea, gestionarea şi monitorizarea politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE)nr. 165/94, (CE) nr. 2.799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1.290/2005 şi (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului, respectiv Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014 al Comisiei din 17 iulie 2014 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte sistemul integrat de administrare şi control, măsurile de dezvoltare rurală şi ecocondiţionalitatea;u.

3. La punctul 2.2, litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„c) replantarea ca urmare a defrişării obligatorii a plantaţiilor viticole, acolo unde este cazul, în urma defrişării din motive sanitare sau fitosanitare, în conformitate cu anexa nr. 6;”.

4. La punctul 2.3, literele c) şi d) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

,,c) două campanii viticole pentru programul de reconversie a soiurilor prin reamplasarea parcelelor pe alt amplasament echivalent ca suprafaţă, care urmează campaniei în care se aprobă planul individual;

d) două campanii viticole pentru programul de replantare ca urmare a defrişării obligatorii a plantaţiilor viticole din motive sanitare sau fitosanitare, după obţinerea avizului de la Laboratorul Central de Carantină Fitosanitară, care atestă absenţa organismului dăunător la finalizarea tratamentului corespunzător;”.

5. Punctul 2.4 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„2.4. Sprijinul financiar pentru programele de restructurare/reconversie se acordă în sume forfetare pentru fiecare măsură eligibilă prevăzută în anexa nr. 1.”

6. După punctul 2.5 se introduce un nou punct, punctul 2.51, cu următorul cuprins:

„2.51. pentru toate activităţile efectuate în regie proprie, pentru care nu se pot prezenta documente emise de terţi, solicitanţii vor utiliza pentru întocmirea centralizatorului costurilor tarifele prezentate în devizele-cadru întocmite de IC-D.V.V. Valea Călugărească, conform anexei nr. 7 «Devize de lucrări».”

7. Punctul 2.7 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„2.7. Programele prevăzute la pct. 2.2 nu se aplică pentru:

a) parcelele viticole cu soiuri pentru struguri de vin care au ajuns la finalul ciclului lor natural de producţie;

b) parcelele viticole cu soiuri pentru struguri de masă;

c) parcelele viticole cu hibrizi direct producători interzişi;

d) parcelele viticole care au beneficiat de fonduri provenite din proiecte comunitare pentru înfiinţare, restructurare/ reconversie în ultimele 10 campanii viticole, cu excepţia măsurii prevăzute la pct. 2.3 lit. d);

e) parcelele viticole care nu sunt înscrise în Registrul plantaţiilor viticole, denumit în continuare R.P.V.”

8. La punctul 3.1, literele g) şi h) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„g) suprafaţa maximă a planului individual pentru persoanele fizice neînregistrate fiscal conform legislaţiei în vigoare este de 10 ha/plan individual/persoană;

h) suprafaţa maximă a planului individual pentru persoanele fizice înregistrate fiscal conform legislaţiei fiscale în vigoare, precum şi pentru persoanele juridice este de 150 ha/plan individual/persoană.”

9. La punctul 4.1, literele c) şi d) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„c) copie conformă cu originalul a situaţiei centralizatoare a caracteristicilor parcelelor supuse programelor de restructurare/reconversie, conform modelului prezentat la lit. E din anexa nr. 1 la Normele privind gestionarea sistemului autorizaţiilor de plantare a viţei-de-vie pentru struguri de vin, aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 364/2016, cu completările ulterioare, acolo unde este cazul;

d) copie conformă cu originalul a autorizaţiei de plantare/replantare provenită din conversie sau autorizaţie de plantare/replantare emisă pe numele solicitantului;”.

10. La punctul 4.1, după litera ş) se introduce o nouă literă, litera t), cu următorul cuprins:

„t) documente eliberate de unitatea fitosanitară pe raza căreia se afla plantaţia, din care să rezulte că suprafaţa supusă programului este infestată cu unui/mai multe organisme dăunătoare periculoase pentru starea fitosanitară a plantaţiilor viticole, în cazul defrişărilor obligatorii prevăzute la pct. 2.2 lit. c), conform anexei nr. 6 la prezentele norme.”

11. Punctul 5.1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„5.1. Modificarea planului individual aprobat, cu excepţia suprafeţei totale în hectare, se poate face din motive obiective, de cel mult două ori pe campanie viticolă, justificându-se, în scris, modificarea acestuia, cu condiţia încadrării în termenele prevăzute la pct. 2.3.”

12. Punctul 5.2 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„5.2. Modificarea graficului de execuţie în cadrul termenelor prevăzute la pct. 2,3, precum şi înlocuirea soiurilor cu altele din anexa nr. 2 la prezentele norme nu constituie modificare a planului individual aprobat şi, drept urmare, nu necesită aprobare de la comisia care aprobă planul, fiind obligatorie doar notificarea către A.P.I.A.; de această prevedere beneficiază toate planurile aflate în derulare.”

13. După punctul 6.9 se introduce un nou punct, punctul 6.10, cu următorul cuprins:

„6.10. În cazul defrişărilor obligatorii prevăzute la pct. 2.2 lit. c), în vederea plantării, solicitanţii trebuie să depună documente eliberate de unitatea fitosanitară pe raza căreia se află plantaţia, care să ateste că suprafaţa supusă programului respectiv este liberă de organismele dăunătoare periculoase pentru Starea fitosanitară a plantaţiilor viticole, conform anexei nr. 6 la prezentele norme.”

14. La punctul 7.2, după litera b1) se introduce o nouă literă, litera b2), cu următorul cuprins:

„b2) pentru planurile aflate în derulare şi pentru planurile depuse până la intrarea în vigoare a prezentului ordin, solicitanţii trebuie să depună la centrele judeţene A.P.I.A,, odată cu notificarea de începere a lucrării de plantare, următoarele documente, după caz:

- autorizaţie de plantare provenită din conversie (în cazul în care solicitantul a beneficiat de un certificat de drept de plantare acordat din rezerva naţională sau din rezerva judeţeană);

- autorizaţie de replantare provenită din conversie (în cazul în care solicitantul a beneficiat de un certificat de acordare a unui drept individual de replantare);

- autorizaţie de replantare provenită din conversie emisă pe numele solicitantului şi acordul proprietarului de drept de replantare (în cazul în care nu a existat identitate între proprietarul şi cultivatorul parcelelor viticole din care au provenit drepturile individuale de replantare);”.

15. Litera c) a punctului 7.2 şi punctele 7.10,7.12 şi 7.13 se abrogă.

16. Punctul 7.27 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„7.27. Plata sprijinului comunitar aferent fiecărei campanii viticole se face în lei, la cursul de schimb stabilit în ultima zi lucrătoare înaintea datei de 1 august care precedă exerciţiul financiar pentru care sunt stabilite alocaţiile financiare, publicat de Banca Centrală Europeană conform Regulamentului delegat (UE) nr. 907 din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte agenţiile de plăţi şi alte organisme, gestiunea financiară, verificarea şi închiderea conturilor, garanţiile şi utilizarea monedei euro.”

17. Punctul 8.4 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„8.4 La avizarea anexei nr. 1 la Normele privind gestionarea sistemului autorizaţiilor de plantare a viţei-de-vie pentru struguri de vin, aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 364/2016, cu completările ulterioare, de către inspectorul O.N.V.PV,, solicitantul va prezenta o copie a următoarelor documente, după caz:

- anexa nr. 2 la Normele privind gestionarea sistemului autorizaţiilor de plantare a viţei-de-vie pentru struguri de vin, aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 364/2016, cu completările ulterioare, respectiv declaraţia de defrişare a parcelelor viticole;

- procesul-verbal de măsurătoare cu G.P.S. emis de A.P.I.A. înainte de defrişare;

- anexa nr. 1 la Normele privind gestionarea sistemului autorizaţiilor de plantare a viţei-de-vie pentru struguri de vin, aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 364/2016, cu completările ulterioare, respectiv cererea de plantare/replantare a viţei-de-vie pentru strugurii de vin;

- procesul-verbal de recepţie cantitativă şi calitativă a măsurilor de restructurare/reconversie a parcelelor viticole;

- procesul-verbal de măsurătoare cu G.P.S. emis de A.P.I.A. după plantare.”

18. Anexa nr. 1 „Măsurile eligibile şi sumele forfetare aferente programelor de restructurare/reconversie” se modifică şi se înlocuieşte cu anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin.

19. La anexa nr. 2 „Lista soiurilor de struguri pentru vin eligibile pentru realizarea programelor de restructurare/ reconversie”, la Regiunea viticolă „Colinele Dobrogei”, la coloana „Soiuri albe” se adaugă un nou soi alb, respectiv „Traminer roz”, iar la coloana „Soiuri roşii” se adaugă două noi soiuri roşii, respectiv „Novac” şi „Negru de Drăgăşani”.

20 După anexa nr. 6 se introduce o nouă anexă, anexa nr. 7 „Devize de lucrări”, cuprinzând două anexe, anexa nr. 7A „Devize de lucrări - persoane fizice” şi anexa nr. 7B „Devize de lucrări - persoane Juridice”, prevăzută în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Achim Irimescu

 

Bucureşti, 24 iunie 2016.

Nr. 838.

 

ANEXA Nr. 1

(Anexa nr. 1 la normele metodologice)

 

ANEXA Nr. 1A

 

Programul

Titlul de drept de plantare

Măsuri eligibile

Material săditor

Sprijin financiar/ha - Suma forfetară maximă

>4000 plante/ha

3500-4000 plante/ha

3000-3500 plante/ha

Până la euro/ha

Până la euro/ha

Până la euro/ha

Reconversia soiurilor

Autorizaţia de plantare provenită din conversie

Proiectare, pregătire teren, plantare şi instalare tutori

- 1 -

Viţe altoite certificate

6900

6450

6000

Viţe altoite standard

6250

5850

5450

Instalare sistem de susţinere pentru conducere şi palisaj

– 2 -

X

5050

5050

5050

Autorizaţia de replantare provenită din conversie

Proiectare, pregătire teren, plantare şi instalare tutori

- 1 -

Viţe altoite certificate

6900

6450

6000

Viţe altoite standard

6250

5850

5450

Autorizaţie de replantare

Instalare sistem de susţinere pentru conducere şi palisaj

-2-

X

5050

5050

5050

Autorizaţia de replantare

Defrişare, proiectare, pregătire teren, plantare şi instalare tutori

- 1 -

Viţe altoite certificate

7380

6920

6460

Viţe altoite standard

6720

6340

5960

Instalare sistem de susţinere pentru conducere şi palisaj

-2-

X

5050

5050

5050

Reamplasarea parcelelor

Autorizaţia de replantare provenită din conversie/

Autorizaţia de replantare

Proiectare, pregătire teren, plantare şi instalare tutori

-1-

Viţe altoite certificate

6900

6450

6000

Viţe altoite standard

6250

5850

5450

Instalare sistem de susţinere pentru conducere şi palisaj

-2-

X

5050

5050

5050

Autorizaţia de replantare

Proiectare, defrişare, pregătire teren, plantare şi

instalare tutori

-1-

Viţe altoite certificate

7380

6920

6460

Viţe altoite standard

6720

6340

5960

Instalare sistem de susţinere pentru conducere şi palisaj

-2-

X

5050

5050

5050

Modernizare

X

Proiectare, instalare/înlocuire sistem de susţinere pentru conducere şi palisaj

 

X

5350

5350

5350

X

Modernizarea formei de conducere a viţei-de-vie prin trecerea de la cultura joasă la cultura semiînaltă şi înaltă

X

2465

2465

2465

X

Modernizarea sistemului de susţinere prin înlocuirea sârmelor prin instalarea a 3 rânduri de sârme, din care minimum două duble, la sistemul pentru conducere şi palisaj în vederea susţinerii butucilor şi conducerii lăstarilor

X

1890

1890

1890

 

ANEXA Nr. 1B

 

Programul

Titlul de drept de plantare

Măsuri eligibile

Material săditor

Sprijin financiar/ha - Suma forfetară maximă

> 4000 plante/ha

3500-4000 plante/ha

3000-3500 plante/ha

Până la euro/ha

Până la euro/ha

Până la euro/ha

Reconversia soiurilor

Autorizaţia de plantare provenită din conversie

Proiectare, pregătire teren, plantare şi instalare tutori

-1-

Viţe altoite certificate

7200

6730

6260

Viţe altoite standard

6530

6135

5740

Instalare sistem de susţinere pentru conducere şi palisaj

-2-

X

5410

5410

5410

Autorizaţia de replantare provenită din conversie/

Autorizaţie de replantare

Proiectare, pregătire teren, plantare şi instalare tutori

-1-

Viţe altoite certificate

7200

6730

6260

Viţe altoite standard

6530

6135

5740

Instalare sistem de susţinere pentru conducere şi palisaj

-2-

X

5410

5410

5410

Autorizaţie de replantare

Defrişare, proiectare, pregătire teren, plantare şi instalare tutori

-1-

Viţe altoite certificate

8170

7670

7170

Viţe altoite standard

7490

7060

6630

Instalare sistem de susţinere pentru conducere şi palisaj

-2-

X

5410

5410

5410

Reamplasarea parcelelor

Autorizaţia de replantare provenită din conversie/

Autorizaţie de replantare

Proiectare, pregătire teren, plantare şi instalare tutori

-1-

Viţe altoite certificate

7200

6730

6260

Viţe altoite standard

6530

6135

5740

Instalare sistem de susţinere pentru conducere şi palisaj

-2-

X

5410

5410

5410

Autorizaţie de replantare

Proiectare, defrişare, pregătire teren, plantare şi instalare tutori

-1-

Viţe altoite certificate

8170

7670

7170

Viţe altoite standard

7490

7060

6630

Instalare sistem de susţinere pentru conducere şi palisaj

-2-

X

5410

5410

5410

Modernizare

X

Proiectare, instalare/înlocuire sistem de susţinere pentru conducere şi palisaj

X

5700

5700

5700

X

Modernizarea formei de conducere a viţei-de-vie prin trecerea de la cultura joasă la cultura semiînaltă şi înaltă

X

2640

2640

2640

X

Modernizarea sistemului de susţinere prin înlocuirea sârmelor prin instalarea a 3 rânduri de sârme, din care minimum două duble, la sistemul pentru conducere şi palisaj în vederea susţinerii butucilor şi conducerii lăstarilor

X

2020

2020

2020

 

ANEXA Nr. 2

(Anexa nr. 7 la normele metodologice)

 

ANEXA Nr.7A

 

DEVIZE DE LUCRĂRI - PERSOANE FIZICE

ICDW Valea Călugărească

Laborator „Tehnologia culturii viţei-de-vie”

 

CENTRALIZATOR

cheltuielile efectuate pentru înfiinţarea unui hectar plantat cu viţă-de-vie

 

Nr.

Denumire deviz

Materiale

(lei)

Manopera

(lei)

Lucrări mecanice (lei)

Rotunjiri

(lei)

Valoare

(lei)

1

Defrişare plantaţie

30,00

3.382,59

438,66

0,76

3.852,00

2

Pregătire teren

3.200,00

447,07

3.099,89

0,05

6.747,00

3

Plantare manuală şi instalare tutori

45.477,92

12.028,90

163,38

0,81

57.671,00

 

TOTAL PREGĂTIRE TEREN, PLANTARE

 

 

 

 

68.270,00

4

Instalat sistem susţinere (spalieri beton)

32.536,54

5.690,35

388,01

0,10

38.615,00

 

TOTAL INSTALAT SISTEM SUSŢINERE

 

 

 

 

38.615,00

5

Întreţinere plantaţie anul I

1.531,67

8.242,14

720,41

0,78

10.495,00

6

Întreţinere plantaţie anul II

2.904,24

8.683,99

936,16

0,61

12.525,00

7

Întreţinere plantaţie anul III

2.315,62

6.822,54

845,09

0,75

9.984,00

TOTAL ÎNTREŢINERE AN I, II ŞI III

33.004,00

 

ICDW Valea Călugărească

Laborator „Tehnologia culturii viţei-de-vie

 

DEVIZ

defrişare plantaţie (1 ha)

 

Nr. crt.

Lucrarea

UM

Cantitatea

Lucrări manuale

Lucrări mecanice

Materiale

Total

(lei)

ZO

Valoare

(lei)

ZO

Retribuţie (lei)

Motorină

(lei)

Valoare

(lei)

Produsul

Valoare

(lei)

1

Descurcat coardele de pe sârmă

mii but.

3,333

9,52

714,29

 

 

 

 

 

 

714,29

2

Tăierea coardelor

mii but.

3,333

8,33

625,00

 

 

 

 

 

 

625,00

3

Scos coarde de viţa rezultate în urma tăierii la alee

ha

1,00

3,70

277,78

 

 

 

 

 

 

277,78

4

Strânsul sârmei de pe spalieri

mii ml

15,00

3,75

281,25

 

 

 

 

Mănuşi

30,00

311,25

5

Scos butuci şi adunat în grămezi

mii but.

3,33

5,53

416,67

 

 

 

 

 

 

416,67

6

Defrişat arbuşti de porumbar, păducel, măceş, mur

ha

0,15

2,83

212,26

 

 

 

 

 

 

212,26

7

Scos stâlpii de spalier

ha

1,00

6,67

500,00

 

 

 

 

 

 

500,00

8

Încărcat şi descărcat sârmă, buturugi etc.

to/ha

3,00

1,67

125,00

 

 

 

 

 

 

125,00

9

Încărcat şi descărcat stâlpi din beton în remorcă

to

30,71

3,07

230,34

 

 

 

 

 

 

230,34

10

Transport bulumaci, sârmă şi buturugi de viţă-de-vie

to

44,55

 

 

1,59

95,62

343,04

438,66

 

 

438,66

 

TOTAL

 

 

45,08

3382,59

1,59

95,62

343,04

438,66

 

30,00

3851,24

 

Rotunjiri

0,76

 

TOTAL

3382,59

 

95,62

343,04

438,66

 

30,00

3852,00

 

ICDW Valea Călugărească

Laborator „Tehnologia culturii viţei-de-vie”

 

DEVIZ

pregătire teren (1 ha)

 

Nr. crt.

Lucrarea

UM

Cantitatea

Lucrări manuale

Lucrări mecanice

Materiale

Total

(lei)

ZO

Valoare

(lei)

ZO

Retribuţie (lei)

Motorină

(lei)

Valoare

(lei)

Produsul

Valoare

(lei)

1

Scarificat

ha

2,00

 

 

6,83

54,34

1512,00

1566,34

 

 

1566,34

2

Deservit scarificator

ZO/ha

2,00

2,00

150,00

 

 

 

 

 

 

150,00

3

Strângerea resturilor vegetale după scarificare

ha

1,00

1.85

138,89

 

 

 

 

 

 

138,89

4

Încărcat în remorcă gunoi de grajd cu TIH*

to

40,00

 

 

0,23

16,81

33,60

50,41

Gunoi de grajd

2000,00

2050,41

5

Administrat gunoi de grajd în vie cu alimentare mecanică şi norma de 40 t/ha*

ha

1,00

 

 

1,00

71,61

140,00

211,61

 

 

211,61

6

Desfundat mecanic

ha

0,95

 

 

0,95

68,03

1030,75

1098,78

 

 

1098,78

7

Desfundat manual

mii mp

0,05

2,00

150

 

 

 

 

 

 

150,00

8

Nivelat de bază prin 2 treceri

ha

2,00

 

 

0,54

35,25

168,00

203,25

 

 

203,25

9

Încărcat, descărcat îngrăşăminte complexe

to

1,60

0,09

6,68

 

 

 

 

Îngrăşăminte

chimice

3200,00

3206,68

10

Alimentat maşina de împrăştiat îngrăşăminte chimice granulate

ha

1,00

0,06

1,50

 

 

 

 

 

 

1,50

11

Împrăştiat îngrăşăminte chimice granulate

ha

1,00

 

 

0,05

3,00

28,00

31,00

 

 

31,00

12

Arătură de încorporare a îngrăşămintelor chimice

ha

1,00

 

 

0,18

10,73

34,30

45,03

 

 

45,03

13

Discuit, grapat şi nivelat

ha

3,00

 

 

0,32

18,98

136,50

155,48

 

 

155,48

 

TOTAL

6,00

447,07

2,87

190,34

2909,55

3099,89

 

3200,00

6746,95

 

Rotunjiri

0,05

 

TOTAL

447,07

 

190,34

2909,55

3099,89

 

3200,00

6747,00

 

* Facultativ - valorile de la poziţiile 4 şi 5 nu sunt incluse în valoarea totală.

 

ICDW Valea Călugărească

Laborator „Tehnologia culturii viţei-de-vie

 

DEVIZ

plantare manuală şi instalare tutori în vederea formării tulpinii (1 ha)

 

Nr. crt.

Lucrarea

UM

Cantitatea

Lucrări manuale

Lucrări mecanice

Materiale

Total

(lei)

ZO

Valoare

(lei)

ZO

Retribuţie (lei)

Motorină

(lei)

Valoare

(lei)

Produsul

Valoare

(lei)

1

Parcelarea şi trasarea de drumuri*

ha

1,00

0,50

3,75

 

 

 

 

 

 

3,75

2

Pichetat teren pentru plantat

ha

1,00

6,67

500,00

 

 

 

 

Picheţi

6562,50

7062,50

3

încărcat, transportat şi descărcat tutori

to

0,417

0,17

12,50

 

 

 

 

Tutori

13125,00

13137,50

4

Făcut gropi pentru plantare manuală

mii buc,

4,167

16,67

1250

 

 

 

 

 

 

1250,00

5

Scos viţe de la stratificare

mii buc.

4,375

1,44

109,38

 

 

 

 

Viţe

25593,75

25703,13

6

Fasonat, verificat calitatea viţei

mii buc.

4,375

1,75

131,25

 

 

 

 

 

 

131,25

7

Mocirlirea viţelor înainte de plantare

mii buc.

4,167

0,15

11,57

 

 

 

 

 

 

11,57

8

Transport viţe pe rând

mii buc.

4,167

0,42

15,63

 

 

 

 

 

 

15,63

9

Plantat viţă-de-vie manual - lucrare completă

mii buc.

4,167

10,67

2404

 

 

 

 

 

 

2403,85

10

Transport apă

to

41,67

 

 

1,49

89,43

7,70

97,13

Apă

166,67

263,80

11

Udat viţe

ha

1,00

4,00

300,00

 

 

 

 

 

 

300,00

12

Încărcat şi descărcat tutori din lemn

to

4,375

1,75

131,25

 

 

 

 

 

 

131,25

13

Repartizat tutori

mii buc.

4,375

3,63

273,44

 

 

 

 

 

 

273,44

14

Bătut tutori

mii buc.

4,375

8,75

656,25

 

 

 

 

 

 

656,25

15

Arat mecanic după plantat

ha

1,00

 

 

0,20

13,04

53,20

66,24

 

 

66,24

16

Palisat lăstari

mii buc.

4,167

5,21

390,63

 

 

 

 

Aţă de legat

30,00

420,63

17

Sapă mare după plantat

ha

1,00

14,28

1071,43

 

 

 

 

 

 

1071,43

18

Pază plantaţie

zo

60

60

4500

 

 

 

 

 

 

4500,00

19

Muşuroit viţa-de-vie toamna

mii but.

4,167

3,58

271,74

 

 

 

 

 

 

271,74

 

TOTAL

136,05

12028,90

1,69

102,48

60,90

163,38

 

45477,92

57670,19

 

Rotunjiri

0,81

 

TOTAL plantare manuală

12028,90

 

102,48

60,90

163,38

 

45477,92

57671,00

 

* Facultativ.

 

ICDW Valea Călugărească

Laborator „Tehnologia culturii viţei-de-vie”

 

DEVIZ

instalare sistem susţinere, conducere şi palisaj (1 ha)

 

Nr. crt.

Lucrarea

UM

Cantitatea

Lucrări manuale

Lucrări mecanice

Materiale

Total

(lei)

ZO

Valoare

(lei)

ZO

Retribuţie (lei)

Motorină

(lei)

Valoare

(lei)

Produsul

Valoare

(lei)

1

Pichetat teren

ha

1,00

0,67

50,00

 

 

 

 

 

 

50,00

2

Încărcat şi descărcat spalieri din beton fruntaşi şi mijlocaşi

to

34,90

3,49

523,45

 

 

 

 

Stâlpi fruntaşi beton

3060,00

3583,45

3

Transport spalieri şi diverse

to

39

 

 

1,41

84,58

303,43

388,01

Stâlpi mijlocaşi beton

20408,50

20796,51

4

Repartizarea spalierilor la locul plantării

buc.

918

9,18

688,76

 

 

 

 

Ancore

2040,00

2728,76

5

Săpat gropi spalieri fruntaşi

buc.

100

4,00

300

 

 

 

 

Sârma 0 2,5 mm

967,31

1267,31

6

Săpat gropi pentru ancore

buc.

100

4,00

300

 

 

 

 

Sârma 0 2,2 mm

748,73

1048,73

7

Fixat spalieri fruntaşi în gropi

buc.

100

1,43

107,14

 

 

 

 

Sârma 0 1,8 mm

628,13

107,14

8

Săpat gropi spalieri mijlocaşi

buc.

800

13,34

1000,42

 

 

 

 

 

 

1000,42

9

Fixat spalieri mijlocaşi

buc.

800

8,80

1333,89

 

 

 

 

Bride culisante

4802,00

6135,89

10

Ancorat spalieri fruntaşi

buc.

100

2,00

150,00

 

 

 

 

Gripple

510,00

660,00

11

Încărcat şi descărcat sârma

to

0,34

0,03

5,15

 

 

 

 

 

 

5,15

12

Marcat pe stâlpi locul pentru fixarea bridelor

mii semne

2,40

1,13

85,75

 

 

 

 

 

 

85,75

13

Fixat blidele pe stâlpi

mii buc.

2,40

3,43

257,25

 

 

 

 

 

 

257,25

14

Instalat şi întins sârma

mii ml

25

8,38

628,13

 

 

 

 

 

 

628,13

15

Prinderea primei sârme de capătul tutorelui

mii buc.

4,167

3,46

260,42

 

 

 

 

 

 

260,42

16

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

17

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

18

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

19

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

TOTAL

63,34

5690,35

1,41

84,58

303,43

388,01

 

32536,54

38614,90

 

Rotunjiri

0,10

 

TOTAL

5690,35

 

84,58

303,43

 

388,01

32536,54

38615,00

 

Se va reface calculul în funcţie de materialele utilizate la spalieri (metalic, lemn) şi diametrul sârmei.

 

ICDW Valea Călugărească

Laborator „Tehnologia culturii viţei-de-vie

 

DEVIZ

întreţinere plantaţie în anul I (1 ha)

 

Nr. crt.

Lucrarea

UM

Cantitatea

Lucrări manuale

Lucrări mecanice

Materiale

Total

(lei)

ZO

Valoare

(lei)

ZO

Retribuţie (lei)

Motorină

(lei)

Valoare

(lei)

Produsul

Valoare

(lei)

1

Rupt scoarţa muşuroiului şi refacerea lui

mii but.

8,333

10,42

781,25

 

 

 

 

 

 

781,25

2

Desfăcut muşuroi

l

4,167

0,77

57,69

 

 

 

 

 

 

57,69

3

Copcit via

mii but.

8,333

16,67

1250,00

 

 

 

 

 

 

1250,00

4

Prăşit manual

ha

6

34,26

2045,45

 

 

 

 

 

 

2045,45

5

Udat viţe

ha

1,00

4,00

300,00

 

 

 

 

 

 

300,00

6

Transport apă şi diverse materiale

to

4,80

 

 

0,17

10,30

32,34

42,64

Apă

21,6

64,24

7

Pregătit soluţie pentru stropit

mii l

4,8

0,48

36,00

 

 

 

 

 

 

36,00

8

Stropit mecanic

ha

6,00

 

 

1,50

107,41

229,32

336,73

Substanţe

combatere

1480

1816,80

9

Prăşit mecanic

ha

6,00

 

 

1,05

63,26

210,00

273,26

 

 

273,26

10

Plivit şi legat lăstari de 4 ori

mii but.

16,667

16,67

1250,00

 

 

 

 

Material de legat

30

1280,00

11

Pază vie

20

30

30,00

2250,00

 

 

 

 

 

 

2250,00

12

Arat mecanic toamna

ha

1,00

 

 

0,21

13,88

53,90

67,78

 

 

67,78

13

Muşuroit viţa-de-vie toamna

mii but.

4,167

3,58

271,74

 

 

 

 

 

 

271,74

 

TOTAL

116,84

8242,14

2,94

194,85

525,56

720,41

 

1531,67

10494,22

 

Rotunjiri

0,78

 

TOTAL

8242,14

 

194,85

525,56

720,41

 

 

10495,00

 

ICDW Valea Călugărească

Laborator „Tehnologia culturii viţei-de-vie”

 

DEVIZ

întreţinere plantaţie în anul II (1 ha)

 

Nr. crt.

Lucrarea

UM

Cantitatea

Lucrări manuale

Lucrări mecanice

Materiale

Total

(lei)

ZO

Valoare

(lei)

ZO

Retribuţie (lei)

Motorină

(lei)

Valoare

(lei)

Produsul

Valoare

(lei)

1

Desfăcut muşuroi primăvara

mii but.

4,167

3,21

240,38

 

 

 

 

 

 

240,38

2

Tăiat şi copcit

mii but.

4,167

5,21

390,63

 

 

 

 

 

 

390,63

3

Tocat coarde

ha

1,00

 

 

0,15

10,03

28,00

38,03

 

 

38,03

4

încărcat, descărcat îngrăşăminte complexe

to

0,50

0,06

2,08

 

 

 

 

Îngrăşăminte complexe

750

752,08

5

Arătura de primăvară şi încorporat îngrăşăminte

ha

1,00

 

 

0,24

15,53

58,80

74,33

 

 

74,33

6

Sapă mare pe rând

ha

1,00

7,41

555,56

 

 

 

 

 

 

555,56

7

Săpat gropi pentru plantat viţe în goluri

mii gropi

0,125

0,83

62,50

 

 

 

 

 

 

62,50

8

Fasonat şi mocirlit viţe

mii viţe

0,125

0,05

3,75

 

 

 

 

Viţe

731

735,00

9

Plantat viţe în goluri

mii viţe

0,125

1,25

93,75

 

 

 

 

 

 

93,75

10

Udat viţe

ha

1,00

4,00

300,00

 

 

 

 

Apă

19,4

319,40

11

Prăşit manual

ha

5

28,57

2142,86

 

 

 

 

 

 

2142,86

12

Plivit şi legat lăstari

mii but.

25,00

31,25

2343,75

 

 

 

 

Aţă de legat

180

2523,75

13

Transport apă

to

4,85

 

 

0,17

10,41

37,35

47,75

 

 

47,75

14

Pregătit soluţie pentru stropit

mii I

3,60

0,36

27,00

 

 

 

 

Substanţe de combatere

1224

1250,59

15

Stropit mecanic

ha

6,00

 

 

1,50

107,41

327,60

435,01

 

 

435,01

16

Prăşit mecanic

ha

6,00

 

 

1,05

63,26

210,00

273,26

 

 

273,26

17

Arat via toamna

ha

1,00

 

 

0,21

13,88

53,90

67,78

 

 

67,78

18

Muşuroit via

mii but.

4,167

3,58

271,74

 

 

 

 

 

 

271,74

19

Pază vie

ZO

30

30

2250

 

 

 

 

 

 

2250,00

 

TOTAL

115,77

8683,99

3,33

220,52

715,65

936,16

 

2904,24

12524,39

 

Rotunjiri

0,61

 

TOTAL

8683,99

 

220,52

715,65

936,16

 

2904,24

12525,00

 

ICDW Valea Călugărească

Laborator „Tehnologia culturii viţei-de-vie

 

DEVIZ

întreţinere plantaţie în anul III (1 ha)

 

Nr. crt.

Lucrarea

UM

Cantitatea

Lucrări manuale

Lucrări mecanice

Materiale

Total

(lei)

ZO

Valoare

(lei)

ZO

Retribuţie (lei)

Motorină

(lei)

Valoare

(lei)

Produsul

Valoare

(lei)

1

Desfăcut muşuroaie primăvara

mii but.

4,167

3,21

240,38

 

 

 

 

 

 

240,38

2

Arat mecanic primăvara

ha

1,00

 

 

0,25

16,30

51,80

68,10

 

 

68,10

3

Semănat ierburi perene din 2 în 2 intervale*

ha

0,50

 

 

0,06

3,84

15,75

19,59

Ierburi perene

270

289,59

4

Tăiat şi copcit via

mii but.

4,167

5,21

390,63

 

 

 

 

 

 

390,63

5

Tocat coarde

ha

1,00

 

 

0,15

10,03

28,00

38,03

 

 

38,03

6

Palisat tulpini

mii but.

4,167

5,21

390,63

 

 

 

 

Material de legat

180

570,63

7

Sapă mare pe rând

ha

1,00

7,41

555,56

 

 

 

 

 

 

555,56

8

Plivit şi legat lăstari

mii but.

25,00

31,25

2343,75

 

 

 

 

 

 

2343,75

9

Transport apă şi diverse

to

6,65

 

 

0,24

14,27

51,21

65,48

Apă

33,8

99,28

10

Pregătit soluţie

mii I

3,60

0,36

27

 

 

 

 

 

 

27,00

11

Stropit mecanic

ha

6,00

 

 

1,50

107,41

327,60

435,01

Substanţe de

combatere

1371

1805,58

12

Prăşit manual

ha

5

28,57

2142,86

 

 

 

 

 

 

2142,86

13

Cosit mecanic*

ha

0,50

 

 

0,21

11,91

21

32,91

 

 

32,91

14

Săpat gropi pentru plantat viţe în goluri

mii gropi

0,13

0,83

62,50

 

 

 

 

Viţe

731

793,75

15

Fasonat şi mocirlit viţe

mii viţe

0,13

0,05

3,75

 

 

 

 

 

 

3,75

16

Plantat viţe în goluri

mii viţe

0,13

1,25

93,75

 

 

 

 

 

 

93,75

17

Udat viţe

ha

1,00

4,00

300,00

 

 

 

 

 

 

300,00

18

Prăşit mecanic

ha

6,00

 

 

1,05

63,26

105,00

168,26

 

 

168,26

19

Arat via toamna

ha

1,00

 

 

0,25

16,30

53,90

70,20

 

 

70,20

20

Muşuroit via toamna

mii but.

4,17

3,58

271,74

 

 

 

 

 

 

271,74

 

TOTAL

90,93

6822,54

3,44

227,59

617,51

845,09

 

2315,62

9983,25

 

Rotunjiri

0,75

 

TOTAL

6822,54

 

227,59

617,51

845,09

 

2315,62

9984,00

 

* Facultativ - valorile de la poziţiile 3 şi 13 nu sunt incluse în valoarea totală.

 

ANEXA Nr. 7B

 

DEVIZE DE LUCRĂRI - PERSOANE JURIDICE

ICDW Valea Călugărească Laborator „Tehnologia culturii viţei-de-vie”

 

CENTRALIZATOR

cheltuielile efectuate pentru înfiinţarea unui hectar plantat cu viţă-de-vie

 

Nr.

Denumire deviz

Materiale

Manopera

Lucrări mecanice

Cote contribuţii

Alte cheltuieli

Rotunjiri

Valoare

(lei)

(lei)

(lei)

salariate

(lei)

(lei)

(lei)

1

Defrişare plantaţie

30,00

3.382,59

438,66

764,50

3,00

0,26

4.619,00

2

Pregătire teren

3.200,00

447,07

3.099,89

101,04

320,00

0,00

7.168,00

3

Plantare mecanizată şi instalare tutori

38.757,16

7.681,30

4.491,71

1.736,05

3.875,72

0,06

56.542,00

 

TOTAL PREGĂTIRE TEREN. PLANTARE

 

 

 

 

 

 

68.329,00

4

Instalat sistem susţinere (spaţieri beton)

32.536,54

 

5.340,00

1.206,89

3.253,65

0,92

42.338,00

 

TOTAL INSTALAT SISTEM SUSŢINERE

 

 

 

 

 

 

42.338,00

5

întreţinere plantaţie anul 1

1.531,67

8.242.14

720,41

1.862,81

153,17

0,81

12.511,00

6

întreţinere plantaţie anul II

2.904,24

8.683,99

936,16

1.962,67

290,42

0,51

14.778,00

7

întreţinere plantaţie anul iii

2.315,62

6.822,54

845,09

1.541,96

231,56

0,23

11.757,00

TOTAL ÎNTREŢINERE AN I, II şi III

39.046,00

 

ICDW Valea Călugărească

Laborator „Tehnologia culturii viţei-de-vie

 

DEVIZ

defrişare plantaţie (1 ha)

 

Nr. crt.

Lucrarea

UM

Cantitatea

Lucrări manuale

Lucrări mecanice

Materiale

Total

(lei)

ZO

Valoare

(lei)

ZO

Retribuţie (lei)

Motorină

(lei)

Valoare

(lei)

Produsul

Valoare

(lei)

1

Descurcat coardele de pe sârmă

mii but.

3,333

9,52

714,29

 

 

 

 

 

 

714,29

2

Tăierea coardelor

mii but.

3,333

8,33

625,00

 

 

 

 

 

 

625,00

3

Scos coarde de viţa rezultate în urma tăierii la alee

ha

1,00

3,70

277,78

 

 

 

 

 

 

277,78

4

Strânsul sârmei de pe spalieri

mii ml

15,00

3,75

281,25

 

 

 

 

mănuşi

30,00

311,25

5

Scos butuci şi adunat în grămezi

mii but.

3,33

5,53

416,67

 

 

 

 

 

 

416,67

6

Defrişat arbuşti de porumbar, păducel, măceş, mur

ha

0,15

2,83

212,26

 

 

 

 

 

 

212,26

7

Scos stâlpii de spalier

ha

1,00

6,67

500,00

 

 

 

 

 

 

500,00

8

Încărcat şi descărcat sârmă, buturugi etc.

to/ha

3,00

1,67

125,00

 

 

 

 

 

 

125,00

9

Încărcat şi descărcat stâlpi din beton în remorcă

to

30,71

3,07

230,34

 

 

 

 

 

 

230,34

10

Transport bulamaci, sârmă şi buturugi de viţă-de-vie

to

44,55

 

 

1,59

95,62

343,04

438,66

 

 

438,66

 

TOTAL

45,08

3382,59

1,59

95,62

343,04

438,66

 

30,00

3851,24

 

CAS 15,8%

 

534,45

 

 

 

 

 

 

534,45

 

CASS 5,2%

 

175,89

 

 

 

 

 

 

175,89

 

Şomaj 0,5%

 

16,91

 

 

 

 

 

 

16,91

 

Contribuţii concedii şi indemnizaţii 0,85%

 

28,75

 

 

 

 

 

 

28,75

 

Fond de accidente şi boli profesionale 0,251%

 

8,49

 

 

 

 

 

 

8,49

 

Alte cheltuieli (cheltuieli cu aprovizionarea)

 

 

 

 

 

 

 

3,00

3,00

 

Rotunjiri

0,26

 

TOTAL

 

4147,09

 

95,62

343,04

438,66

 

33,00

4619,00

 

ICDW Valea Călugărească

Laborator „Tehnologia culturii viţei-de-vie”

 

DEVIZ

pregătire teren (1 ha)

 

Nr. crt.

Lucrarea

UM

Cantitatea

Lucrări manuale

Lucrări mecanice

Materiale

Total

(lei)

ZO

Valoare

(lei)

ZO

Retribuţie (lei)

Motorină

(lei)

Valoare

(lei)

Produsul

Valoare

(lei)

1

Scarificat

ha

2,00

 

 

0,83

54,34

1512,00

1566,34

 

 

1566,34

2

Deservit scarificator

ZO/ha

2,00

2,00

150,00

 

 

 

 

 

 

150,00

3

Strângerea resturilor vegetale după scarificare

ha

1,00

1,85

138,89

 

 

 

 

 

 

138,89

4

Încărcat în remorcă gunoi de grajd cu TI H *

to

40,00

 

 

0,23

16,81

33,60

50,41

gunoi de grajd

2.000,00

2050,41

5

Administrat gunoi de grajd în vie cu alimentare mecanică şi norma de 40 t/ha*

ha

1,00

 

 

1,00

71,61

140,00

211,61

 

 

211,61

6

Desfundat mecanic

ha

0,95