MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 485/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 485         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 29 iunie 2016

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 298 din 12 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi ale art. 3 din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative

 

Decizia nr. 303 din 12 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 306 alin. 2 din Codul de procedură civilă din 1865

 

Decizie nr. 305 din 12 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 922 din Codul de procedură civilă

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

452. - Hotărâre privind recunoaşterea Asociaţiei „Filantropia Ortodoxă Alba Iulia” ca fiind de utilitate publică

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

114. - Decizie a preşedintelui Agenţiei pentru Agenda Digitală a României privind stabilirea tarifelor de utilizare a Sistemului Electronic de Achiziţii Publice (SEAP)

 

468. - Decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor privind conţinutul setului de produse igienico-sanitare pus la dispoziţia persoanelor private de libertate cu ocazia primirii în locurile de deţinere din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

1.219. - Decizie privind menţinerea interzicerii temporare a exercitării activităţii de asigurare şi stabilirea unor măsuri în sarcina Societăţii de Asigurare-Reasigurare LIG Insurance - S.A.

 

1.230. - Decizie privind aprobarea cererii de retragere a autorizaţiei de funcţionare a Societăţii SDH BROKER DE ASIGURARE -S.R.L.

 

ACTE ALE ACADEMIEI DE STIINTE JURIDICE DIN ROMÂNIA

 

1. - Hotărâre pentru modificarea Statutului Academiei de Ştiinţe Juridice din România

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 298

din 12 mai 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi ale art. 3 din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Bianca Drăghici - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicotescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi ale art. 3 din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative, excepţie ridicată de Cornelia Matei în Dosarul nr. 247/33/2015 al Curţii de Apel Cluj - Secţia a Ii-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.027D/2015.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că, la dosar, partea Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a formulat un punct de vedere, prin care apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere că dispoziţiile de lege criticate reglementează pentru perioada ulterioară intrării lor în vigoare, în domeniul propriu de aplicare, aşa încât nu se poate aprecia că acestea produc efecte retroactive. De altfel, art. 16 din Constituţie vizează egalitatea în drepturi între cetăţeni, în ceea ce priveşte recunoaşterea unor drepturi şi libertăţi, nu şi identitatea de tratament juridic în privinţa aplicării unor măsuri.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

5. Prin încheierea din 7 mai 2015, pronunţată în Dosarul nr. 247/33/2015, Curtea de Apel Cluj - Secţia a H-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi art. 3 din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. Excepţia a fost ridicată de Cornelia Matei, într-o cauză având ca obiect plata unor despăgubiri, conform art. 10 din Legea nr. 290/2003.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine, în esenţă, că pentru cererile înregistrate la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, până la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 164/2014, trebuie să se aplice legea în vigoare la momentul înregistrării. Or, Legea nr. 164/2014 prevede că dispoziţiile sale se aplică în toate cazurile în care nu s-a făcut plata. Astfel, apreciază că se instituie o discriminare între persoanele care au depus cererile la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor în acelaşi moment sau chiar anterior, întrucât unii au primit plata despăgubirilor, iar alţii mai au de aşteptat 5 ani. De asemenea, invocă principiul securităţii juridice, al previzibilităţii şi egalităţii de arme, consacrat în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, susţinând faptul că hotărârea comisiei judeţene trebuie să producă efecte juridice. Totodată, apreciază că sunt utile soluţionării cauzei şi argumentele expuse în deciziile Curţii Constituţionale nr. 88 din 27 februarie 2014 şi nr. 269 din 7 mai 2014.

7. Curtea de Apel Cluj - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată este întemeiată. În acest sens, instanţa arată că se ajunge ca o cerere de acordare a despăgubirilor înregistrată în anul 2003 să fie efectiv plătită reclamantei doar în anul 2020. Astfel, dispoziţiile de lege criticate contravin atât normelor avute în vedere prin Legea nr. 290/2003, cât şi principiului stabilit în art. 15 alin. (2) din Constituţie, reclamantei aplicându-i-se un alt act normativ decât cel în vigoare la data înregistrării cererii la instituţia prefectului şi la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor. Pe de altă parte, eşalonarea plăţii sumelor de bani, cuvenite ca urmare a hotărârilor comisiilor judeţene, s-a făcut în mod discreţionar, deoarece unele persoane au primit sumele de bani stabilite prin hotărâri, iar altora li s-au eşalonat sumele pe un interval mare de timp, caz care contravine principiului egalităţii prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constituţie. În ceea ce priveşte principiul securităţii juridice, al previzibilităţii şi egalităţii de arme, consacrat în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, consideră că acesta nu este respectat, întrucât dispoziţiile legale în materie au fost permanent modificate din cauza disfuncţiilor administrative sau resurselor bugetare, iar persoana căreia i s-a recunoscut dreptul la aceste despăgubiri nu are certitudinea că suma acordată va fi plătită efectiv la un moment dat.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

9. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată. În acest sens, arată că dispoziţiile de lege criticate sunt norme de procedură, de imediată aplicare cu privire la toate cauzele pendinte, care se aplică numai pentru viitor şi nu retroactiv. De asemenea, susţine că din momentul intrării în vigoare a Legii nr. 164/2014 sunt aplicate aceleaşi reguli procedurale tuturor cererilor care se află într-un anumit stadiu de soluţionare, drept care nu se poate invoca încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituţie.

10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al părţii, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1 alin. (1) şi ale art. 3 din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 910 din 15 decembrie 2014. Dispoziţiile de lege criticate au următorul cuprins:

- Art. 1: „(1) Stabilirea şi plata despăgubirilor acordate persoanelor prevăzute la art. 1 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma

aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 1 septembrie 1940. republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi persoanelor prevăzute la art. 1 alin. (1) din Legea nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, cu modificările şi completările ulterioare, se realizează potrivit prevederilor prezentei legi.”;

- Art. 3: „(1) Dispoziţiile prezentei legi referitoare la stabilirea despăgubirilor se aplică cererilor formulate şi depuse, în termen legal, la comisiile judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti pentru aplicarea Legii nr. 9/1998, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Legii nr. 290/2003, cu modificările şi completările ulterioare, pentru care nu s-au emis hotărâri de respingere a cererii sau de acordare a despăgubirilor, până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(2) Dispoziţiile prezentei legi referitoare la plata despăgubirilor se aplică cererilor soluţionate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru care nu s-a efectuat plata, cererilor nesoluţionate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, precum şi cauzelor aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti, având ca obiect acordarea de despăgubiri în baza Legii nr. 9/1998, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a Legii nr. 290/2003, cu modificările şi completările ulterioare

13. Autoarea excepţiei apreciază că dispoziţiile de lege criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 15 alin. (2), care consacră principiul neretroactivităţii legii civile, şi ale art. 16 alin. (1), referitor la egalitatea în drepturi.

14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, din perspectiva unor critici asemănătoare, dispoziţiile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 164/2014 au mai constituit obiect al controlului de constituţionalitate, iar prin Decizia nr. 855 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 166 din 4 martie 2016, Decizia nr. 14 din 19 ianuarie 2016 şi Decizia nr. 15 din 19 ianuarie 2016, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 22 martie 2016, Curtea a respins ca neîntemeiate excepţiile de neconstituţionalitate.

15. Astfel, prin deciziile precitate, Curtea a statuat că, recunoscând dreptul la despăgubire născut sub imperiul vechii legi, dispoziţiile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 164/2014, care instituie reguli privind plata despăgubirilor, nu încalcă prevederile constituţionale ale art. 15 alin. (2), care consacră principiul neretroactivităţii legii civile. În acord cu jurisprudenţa sa constantă, Curtea a statuat că o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior, şi nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situaţii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să refuze supravieţuirea legii vechi şi să reglementeze modul de acţiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare (a se vedea, de exemplu, deciziile nr. 330 din 27 noiembrie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 28 ianuarie 2002, nr. 458 din 2 decembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 13 ianuarie 2004, sau nr. 294 din 6 iulie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 29 septembrie 2004).

16. Curtea a constatat că ipoteza avută în vedere de dispoziţiile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 164/2014 este aceea a unei obligaţii neexecutate, deci a unei situaţii juridice în curs. faţă de care noua reglementare nu poate fi decât imediat aplicabilă. Totodată, Curtea a observat că dispoziţiile de lege criticate dispun pentru viitor, urmând a fi aplicate de la data intrării în vigoarea Legii nr. 164/2014, respectiv 18 decembrie 2014.

17. Referitor la invocarea prevederilor art. 16 din Constituţie, Curtea a reţinut, în acord cu jurisprudenţa sa, că aplicarea unui regim juridic temporal diferit nu poate crea o stare de discriminare între diverse persoane, în funcţie de actul normativ incident fiecăreia. Faptul că, prin succesiunea unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situaţii apreciate subiectiv, prin prisma propriilor lor interese, ca defavorabile, nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituţionalitatea textelor respective (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 44 din 24 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996). Altfel spus, raportat la situaţia de faţă, inegalitatea de tratament juridic invocată prin raportare la acele persoane care au beneficiat de plata despăgubirilor anterior intrării în vigoare a Legii nr. 164/2014 nu reprezintă un viciu de neconstituţionalitate, fiind rezultatul unor regimuri juridice diferite, aplicate succesiv în timp, incidente în virtutea principiului tempus regii actum.

18. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

19. Distinct de cele menţionate, Curtea nu poate reţine nici critica de neconstituţionalitate a art. 1 alin. (1) din Legea nr. 164/2014. Astfel cum rezultă din Expunerea de motive la Legea nr. 164/2014, legiuitorul, având în vedere că reglementările anterioare s-au dovedit ineficiente şi nici nu au permis o reală verificare a existenţei drepturilor pentru oare se solicitau despăgubiri, a considerat necesar ca noul act normativ să stabilească o serie de măsuri care să acopere toate situaţiile regăsite în cererile nesoluţionate. Prin urmare, Legea nr. 164/2014 nu face altceva decât să refuze supravieţuirea anumitor dispoziţii din vechea reglementare (Legea nr. 9/1998 şi Legea nr. 290/2003), cu privire la modalitatea de despăgubire a persoanelor îndreptăţite, şi să reglementeze modul de acţiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare, iar intervenţia unui act normativ nou nu este de natură să creeze discriminări. Ca atare, dispoziţiile de lege criticate reprezintă opţiunea legiuitorului, prin care acesta nu refuză plata despăgubirilor stabilite conform Legii nr. 9/1998 şi Legii nr. 290/2003, ci doar stabileşte anumite măsuri pentru finalizarea procesului de despăgubire.

20, Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Cornelia Matei în Dosarul nr. 247/33/2015 al Curţii de Apel Cluj - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 1 alin. (1) şi ale art. 3 din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Cluj - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data 12 mai 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Bianca Drăghici

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 303

din 12 mai 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 306 alin. 2 din Codul de procedură civilă din 1865

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Andreea Costin - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 306 alin. 2 din Codul de procedură civilă din 1865, excepţie ridicată de Gelu-Gabriel Manole în Dosarul nr. 52.603/3/2011 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia a II-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.253D/2015.

2. La apelul nominal se prezintă pentru partea Societatea S.C.A.D.T. - S A. din Slatina consilier juridic Ionela Zamfirescu, cu delegaţie depusă la dosar, lipsind celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Societăţii S.C.A.DT. - S.A, din Slatina care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.

4. Reprezentantul Ministerului Public, faţă de practica constanta a Curţii Constituţionale în această materie, formulează concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin Decizia nr. 966 din 27 martie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 52.603/3/2011, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia a II-a civilă a sesizat Curtea Constituţională pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 306 alin. 2 din Codul de procedură civilă din 1865, excepţie ridicată de Gelu-Gabriel Manole într-o cauză având ca obiect soluţionarea unor recursuri formulate împotriva unei decizii civile prin care i-a fost admis apelul.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale deoarece nu prevăd aceleaşi obligaţii şi pentru instanţa de judecată ca pentru părţile dintr-un proces. Susţine că Obligaţia de motivare impusă de lege părţii care formulează o cerere de recurs este o garanţie a dreptului la apărare a celorlalte părţi din litigiu pentru ca acestea să aibă posibilitatea reală şi rezonabilă de a-şi formula apărări pertinente şi concrete. Simpla indicare a motivului de recurs nu constituie o motivare a cererii de recurs. Apreciază că aceste garanţii ale dreptului la apărare şi ale unui proces echitabil, asigurate prin dispoziţiile privitoare la recursul declarat de către una din părţile la litigiu, dispare în situaţia prevăzută de art. 306 alin. 2 din Codul de procedură civilă din 1865 care nu prevede aceleaşi obligaţii şi pentru instanţa de judecată. De asemenea, prin aplicarea dispoziţiei legale criticate se încalcă dreptul la o instanţă imparţială. Instanţa nu mai poate fi imparţială cu privire la motive invocate chiar de ea.

7. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia a II-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

9. Guvernul apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 831 din 26 mai 2009 sau Decizia nr. 1.467 din 10 noiembrie 2009.

10. Avocatul Poporului precizează că îşi menţine punctul de vedere potrivit căruia dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale şi care a fost reţinut în deciziile Curţii Constituţionale nr. 831 din 26 mai 2009 şi nr. 1.467 din 10 noiembrie 2009.

11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu

au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile reprezentatului părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

12. Curtea observă faptul că nu a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate prin dispozitivul hotărârii judecătoreşti, dar, având în vedere că în considerentele acesteia se menţionează obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, faptul că a fost pusă în discuţia părţilor, precum şi faptul că în urma deliberărilor, la reluarea şedinţei de judecată, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a apreciat întemeiată cererea formulată şi a admis-o cu consecinţa sesizării Curţii Constituţionale cu excepţia invocată, şi se ataşează scriptul acesteia, se apreciază că, în mod implicit, instanţa de judecată a sesizat Curtea Constituţională. Această interpretare se impune pentru a nu se ajunge la sancţionarea părţii care a ridicat excepţia de neconstituţionalitate prin refuzul Curţii de a controla norma legală criticată pentru motive care nu îi sunt imputabile (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 322 din 30 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 432 din 1 iulie 2015). Totuşi se impune observaţia că potrivit art. 425 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă dispozitivul hotărârii va cuprinde soluţia dată tuturor cererilor deduse judecăţii, fiind astfel partea cea mai importantă, esenţială, a unei hotărâri judecătoreşti, întrucât el este susceptibil a fi pus în executare şi împotriva lui se exercită căile de atac. Întrucât excepţia de neconstituţionalitate reprezintă un incident procedural prin intermediu] căruia autorul a solicitat instanţei judecătoreşti sesizarea Curţii Constituţionale în vederea efectuării controlului de constituţionalitate, instanţa, exercitându-şi competenţa prevăzută de lege, ar fi trebuit să constate admisibilitatea excepţiei, în cadrul considerentelor hotărârii, şi să dispună sesizarea Curţii, prin dispozitivul aceleiaşi hotărâri.

13. Curtea Constituţională apreciază că a fost sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 306 alin. 2 din Codul de procedură civilă din 1865 care au următorul cuprins: „Motivele de ordine publică pot fi invocate şi din oficiu de instanţa de recurs, care însă este obligată să le pună în dezbatere părţilor.”

15. Dispoziţiile legale criticate au fost abrogate prin art. 83 lit. a) din titlul V din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012. Având în vedere prevederile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012 potrivit cărora „Dispoziţiile Codului de procedură civilă se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acestuia în vigoare”, precum şi Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a analiza dispoziţiile legale criticate.

16. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare şi art. 124 alin. (2) privind caracterul unic, imparţial şi egal pentru toţi al justiţiei.

17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că autorul acesteia critică art. 306 alin. 2 din Codul de procedură civilă din 1865 susţinând că garanţiile dreptului la apărare şi ale dreptului la un proces echitabil asigurate prin dispoziţiile privitoare la recursul declarat de către una dintre părţile din litigiu dispar în situaţia prevăzută de acest text legal care nu prevede aceleaşi obligaţii şi pentru instanţa de judecată. De asemenea, prin aplicarea dispoziţiei legale criticate se încalcă dreptul la o instanţă imparţială, întrucât instanţa nu mai poate fi imparţială cu privire la motive invocate chiar de ea.

18. În acest sens, Curtea Constituţională a reţinut, prin Decizia nr. 526 din 27 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 711 din 18 august 2006, faptul că motivele de ordine publică ce pot duce la modificarea sau casarea unei hotărâri pot fi invocate şi din oficiu de instanţă, care însă este obligată să le pună în dezbatere părţilor, reglementat în alin. 2 teza a două a art. 306 din Codul de procedură civilă, nu reprezintă o încălcare a drepturilor şi libertăţilor constituţionale, ci, dimpotrivă, constituie un caz de exercitare a rolului activ al judecătorului şi o reafirmare a ocrotirii interesului public, dar reprezintă, în acelaşi timp, şi o garanţie procesuală recunoscută părţilor, care vor putea să îşi exprime punctul de vedere faţă de motivele de nulitate reţinute din oficiu.

19. Aşadar, Curtea apreciază că nu pot fi reţinute criticile potrivit cărora reglementarea posibilităţii invocării motivelor de nelegalitate de ordine publică a hotărârilor judecătoreşti în cadrul căii de atac a recursului ar contraveni dispoziţiilor constituţionale şi convenţionale invocate, întrucât dispoziţia legală criticată îl obligă pe judecător să pună în discuţia părţilor motivele de ordine publică invocate din oficiu, discuţie ce are loc în prezenţa acestora sau chiar în lipsa lor, în condiţiile în care toate părţile au fost legal citate, ceea ce reprezintă o expresie a dreptului la apărare şi a dreptului la un proces echitabil în componentele sale privind contradictorialitatea, oralitatea şi egalitatea armelor.

20. Aşa fiind, nu se poate reţine critica autorului excepţiei potrivit căreia partea interesată nu are posibilitatea formulării unor apărări pertinente pe motivul invocat de către instanţă din oficiu.

21. În jurisprudenţa sa, Curtea a statuat că, în privinţa condiţiilor de exercitare a căilor de atac, legiuitorul poate să reglementeze termenele de declarare a acestora, forma în care trebuie să fie făcută declaraţia, conţinutul său, instanţa la care se depune, competenţa şi modul de judecare, soluţiile ce pot fi adoptate şi altele de acelaşi gen, fără ca prin aceasta să se aducă atingere dreptului în substanţa sa sau principiilor şi textelor constituţionale de referinţă (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 893 din 16 iunie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 22 iulie 2009).

22. Curtea constată că dispoziţiile legale criticate sunt conforme cu principiul consacrat de art. 124 alin. (2) din Constituţie privind unicitatea, imparţialitatea şi egalitatea pentru toţi a justiţiei, atât timp cât legea asigură toate garanţiile procedurale pentru desfăşurarea unui proces echitabil, iar normele legale criticate nu cuprind nicio derogare de la dispoziţiile care instituie în sarcina magistratului obligaţia de imparţialitate.

23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Gelu-Gabriel Manole în Dosarul nr. 52.603/3/2011 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia a II-a civilă şi constată că dispoziţiile art. 306 alin. 2 din Codul de procedură civilă din 1865 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi generai obligatorie.

Decizia se comunică Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia a II-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 12 mai 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Andreea Costin

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 305

din 12 mai 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 922 din Codul de procedură civilă

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Andreea Costin - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 921 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Alexe Petru Gheorghe în Dosarul nr. 4,040/257/2014 (543/2015) al Judecătoriei Târnăveni şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.257D/2Q15.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, procedura de citare fiind legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care arată că noul Cod de procedură civilă, respectiv dispoziţiile legale criticate, păstrează soluţia legislativă anterioară, care a fost supusă controlului de constituţionalitate prin raportare la dispoziţiile art. 21 din Constituţie. În acest sens menţionează Decizia nr. 421 din 14 octombrie 2004 şi Decizia nr. 1.099 din 8 septembrie 2011. Faţă de aceste aspecte, formulează concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 24 iunie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 4.040/257/2014 (543/2015), Judecătoria Târnăveni a sesizat Curtea Constituţională pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 921 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată, oral, în faţa instanţei de judecată, de Alexe Petru Gheorghe într-o cauză având ca obiect soluţionarea, pe de o parte, a unei cereri de chemare în judecată prin care se solicită desfacerea căsătoriei încheiată între părţi, exercitarea autorităţii părinteşti asupra minorilor în mod exclusiv de către reclamantă, stabilirea locuinţei minorilor la domiciliul reclamantei, obligarea pârâtului la plata unei contribuţii de întreţinere şi revenirea reclamantei la numele purtat anterior căsătoriei, iar pe de altă parte soluţionarea unei cereri reconvenţionale formulate de autorul excepţiei care Cuprinde pretenţiile proprii ale acestuia în legătură cu cererea reclamantei.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, se susţine, în esenţă, că dispoziţia legală criticată încalcă accesul liber la justiţie, deoarece nu distinge între cererea principală şi eventualele cereri accesorii.

6. Judecătoria Târnăveni apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

8. Guvernul apreciază că dispoziţiile legale criticate nu sunt de natură să afecteze principiul constituţional al accesului liber la justiţie. De asemenea, invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la soluţia legislativă din Codul de procedură civilă din 1865 şi care a fost preluată de dispoziţia legală criticată în prezenta cauză, respectiv Decizia nr. 115 din 11 aprilie 2002.

9. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile art. 922 din Codul de procedură civilă sunt constituţionale.

10. Preşedinţii celor două Camera ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezulta din încheierea de sesizare, îl reprezintă dispoziţiile art. 921 din Codul de procedură civilă. Însă, Curtea observă că înainte de sesizarea sa Codul de procedură civilă a fost republicat în Monitorul Oficial al României, Partea f, nr. 247 din 10 aprilie 2015, iar texul legal criticat, în urma renumerotării, se regăseşte, cu păstrarea soluţiei legislative, la art. 922 din Codul de procedură civilă. Textul legal criticat are următorul conţinut: „Dacă la termenul de judecată, în primă instanţă, reclamantul lipseşte nejustificat şi se înfăţişează numai pârâtul, cererea va fi respinsă ca nesusţinută.”

13. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 21 privind accesul liber la justiţie.

14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că dispoziţia legată criticată face parte din titlul I al cărţii a VI-a Proceduri speciale a Codului de procedură civilă, care reglementează procedura divorţului, şi preia soluţia legislativă consacrată de art. 616 din Codul de procedură civilă din 1865.

15. În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat că procesul de divorţ în întregul său, şi nu doar acţiunea prin care aceste aspecte sunt deduse judecăţii, are caracter strict personal, deoarece obiectul său implică antamarea de către instanţă a unor aspecte ţinând de viaţa intimă şi familială a părţilor din litigiu. Acest caracter strict personal al procesului a impus adoptarea unei proceduri speciale, derogatorii de la normele dreptului comun, care nu face decât să dea expresie particularităţii esenţiale a procesul de divorţ şi implicit prevederilor constituţionale cuprinse în art. 26 referitor la viaţa intimă, familială şi privată (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.099 din 8 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 801 din 11 noiembrie 2011).

16. În continuare, Curtea reţine că textul de lege criticat reglementează o sancţiune procedurală specială - respingerea cererii de divorţ ca nesusţinută - ce are drept temei culpa procesuală dedusă din neînfăţişarea reclamantului la termenul de judecată, în primă instanţă. Sancţiunea operează însă numai atunci când, cumulativ, lipsa reclamantului este nejustificată şi doar pârâtul se înfăţişează la judecată şi se bazează pe prezumţia legală de renunţare la judecată.

17. Faţă de conţinutul textului de lege criticat, nu se poate reţine contrarietatea acestuia cu Legea fundamentală, întrucât, în aplicarea dispoziţiilor procedurale în materia divorţului, precum şi în aprecierea caracterului justificat sau nejustificat al absenţei reclamantului, instanţa de judecată se supune legii, în speţă dispoziţiilor Codului de procedură civilă, ceea ce nu contravine normelor constituţionale invocate (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.004 din 8 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 607 din 27 august 2010).

18. De altfel, Curtea reţine că trebuie avute în vedere şi dispoziţiile art. 921 din Codul de procedură civilă care prevăd prezenţa personală a părţilor, precum şi faptul că instanţa va încerca la fiecare înfăţişare împăcarea soţilor.

19. În continuare, Curtea apreciază că susţinerile autorului excepţiei, potrivit cărora textul de lege nu distinge între cererea principală şi eventualele cereri accesorii, nu pot fi acceptate, deoarece caracterul general al normei are semnificaţia unei aplicări generale conform principiului „ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus”. Cererea de chemare în judecată şi cererea reconvenţională cuprind pretenţii proprii ale părţilor dintr-un proces, de aceea legiuitorul este în drept să reglementeze în mod similar procedura de judecare a acestora.

20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Alexe Petru Gheorghe în Dosarul nr. 4.040/257/2014 (543/2015) al Judecătoriei Târnăveni şi constată că dispoziţiile art. 922 din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Târnăveni şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 12 mai 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Andreea Costin

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind recunoaşterea Asociaţiei „Filantropia Ortodoxă Alba Iulia” ca fiind de utilitate publică

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 39 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se recunoaşte Asociaţia „Filantropia Ortodoxă Alba Iulia”, persoană juridică română de drept privat, fără scop lucrativ, cu sediul în municipiul Alba Iulia, str. Mihai Viteazu nr. 16, judeţul Alba, ca fiind de utilitate publică.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Dragoş-Nicolae Pîslaru

p. Ministrul finanţelor publice,

Daniela Pescaru,

secretar de stat

 

Bucureşti, 22 iunie 2016.

Nr. 452.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL COMUNICAŢIILOR şi PENTRU SOCIETATEA INFORMAŢIONALĂ

AGENŢIA PENTRU AGENDA DIGITALĂ A ROMÂNIEI

 

DECIZIE

privind stabilirea tarifelor de utilizare a Sistemului Electronic de Achiziţii Publice (SEAP)

 

În baza prevederilor art. 8, art. 10 alin. (1) lit. a) şi b) şi alin. (2)-(5) din Hotărârea Guvernului nr. 1.132/2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei pentru Agenda Digitală a României, precum şi de modificare a Hotărârii Guvernului nr. 548/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului pentru Societatea Informaţională,

în temeiul Ordinului ministrului comunicaţiilor şi pentru societatea informaţională nr. 47/2014*) privind aprobarea structurii organizatorice a Agenţiei pentru Agenda Digitală a României, a Statului de funcţii şi a Regulamentului de organizare şi funcţionare, cu modificările ulterioare,

preşedintele Agenţiei pentru Agenda Digitală a României emite prezenta decizie.

Art. 1. - Cuantumul tarifului de participare datorat de un operator economic pentru participarea la o procedură de atribuire aplicată integral prin utilizarea mijloacelor electronice sau la o licitaţie electronică ca fază finală a unei proceduri de atribuire care nu s-a organizat integral prin mijloace electronice este de 40,00 lei.

Art. 2. - La cuantumul tarifului de participare se adaugă taxa pe valoarea adăugată, potrivit legii.

Art. 3. - Tariful de participare se achită în avans, operatorul economic neavând dreptul de a participa la procedurile de atribuire aplicate prin utilizarea mijloacelor electronice în cazul în care nu plăteşte acest tarif.

Art. 4. - Operatorul Sistemului Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) acordă lunar oricărui operator economic înregistrat În sistemul informatic posibilitatea de a participa, în mod gratuit, o singură procedură de atribuire aplicată integral prin utilizarea mijloacelor electronice şi/sau la licitaţiile electronice ca faze finale a unor proceduri de atribuire care nu s-au organizat integral prin mijloace electronice.

Art. 5. - Cuantumul tarifului de participare pentru publicarea în catalog a unui produs, serviciu sau lucrare pentru o perioadă de 2 ani este de 2,00 lei.

Art. 6. - La cuantumul tarifului de participare pentru publicarea în catalog se adaugă taxa pe valoarea adăugată, potrivit legii.

Art. 7. - Tariful de participare pentru publicarea în catalog a unui produs, serviciu sau lucrare pentru o perioadă de 2 ani se achită în avans, operatorul economic neavând dreptul de a publica în catalog în cazul în care nu plăteşte acest tarif.

Art. 8. - La înregistrarea în SEAP orice operator economic are dreptul de a publica în catalog produse, servicii sau lucrări, în mod gratuit, în limita unei poziţii de catalog pentru o perioadă de 1 an.

Art. 9. - Operatorul economic care nu utilizează gratuităţile menţionate la art. 4 şi 8 în perioadele de timp prevăzute pierde dreptul de a le utiliza ulterior expirării acestor perioade.

Art. 10. - Plata tarifelor prevăzute la art. 1 şi 5 se poate efectua:

a) în numerar la casieria sediului Agenţiei pentru Agenda Digitală a României (AADR) din Strada Italiană nr. 22, sectorul 2, Bucureşti;

b) în contul IBAN nr. R065TREZ70220F330800XXXX,în lei, deschis la Trezoreria Statului Sector 2 Bucureşti, beneficiar AADR, cod de înregistrare fiscală RO32722680.

Art. 11. - Operatorul SEAP va permite participarea operatorilor economici la procedurile de atribuire organizate prin mijloace electronice şi publicarea în catalog a produselor, serviciilor sau lucrărilor în termen de două zile, cu excepţia zilelor nelucrătoare, de la debitarea contului AADR cu sumele aferente plăţilor, dovada plăţii fiind însoţită de formularul „Cerere atribuire participări preplătite” - anexa nr. 1 şi/sau de formularul „Cerere atribuire poziţii de catalog preplătite” - anexa nr. 2.

Art. 12. - Prin prezenta decizie se aprobă modelul de Cerere atribuire participări preplătite la procedurile de atribuire organizate prin utilizarea mijloacelor electronice şi modelul de Cerere atribuire poziţii de catalog preplătite pentru publicarea de produse, servicii sau lucrări, prevăzute în anexele nr. 1 şi 2, care fac parte integrantă din prezenta decizie,

Art. 13. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Agenţiei pentru Agenda Digitală a României,

Delia Popescu

 

Bucureşti, 14 iunie 2016.

Nr. 114.


*) Ordinul ministrului comunicaţiilor şi pentru societatea informaţională nr. 47/2014 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

ANEXA Nr. 1

 

 

 

 

PO

SEAP

4

F1

 

 

CERERE ATRIBUIRE PARTICIPĂRI PREPLĂTITE

 

Către: Agenţia pentru Agenda Digitală a României

În atenţia: Biroul Facturare

Operatorul economic ....................................................................................... cu sediul social ......................................................../domiciliul în ........................................................, strada ........................................................ nr. ...., bl. ...., sc. ...., et. ...., ap. ...., sector ...., cod poştal ............................., .judeţul ........................................................, ţara ........................................................, cod de înregistrare fiscală (C.I.F.) ........................................................  (specificaţi dacă începe cu RO), nr. de înregistrare la ORC /Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor/Registrul societăţilor agricole ........................................................, cont bancar ........................................................ deschis la banca ........................................................, posesor al unui certificat digital valid, solicit prin prezenta activarea unui număr de ........................................................ participări la procedurile de atribuire organizate de către autorităţile contractante prin utilizarea mijloacelor electronice.

Plata a fost făcută cu O.P. nr. ........................................................ din data ........................................................, în sumă de ........................................................ .

Plata se va face la casieria AADR prin chitanţă prezentând acest formular completat.

Bifaţi căsuţa corespunzătoare modalităţii de plată. Dacă se alege varianta de plată prin virament se vor completa şi datele referitoare la plata respectivă.

 

DATA

Reprezentant legal

 

 

 

Nume, prenume

 

......................................................

 

Semnătură

 

......................................................

 

Ştampilă

 

......................................................

 

 

* SE COMPLETEAZĂ DE CĂTRE AADR

 

Biroul Facturare

 

S-a achitat cu ........................................................ nr. ........................................................

din data ........................................................ semnătura ........................................................

 

Factura nr. ........................................................

din data ........................................................

 

Notă: Formularul cererii este valabil doar în formatul pus la dispoziţie de către AADR şi se va încadra într-o singură pagină completând câmpurile puse la dispoziţie. Dacă plata se face la sediul AADR se foloseşte acelaşi formular. Toate câmpurile sunt obligatorii. Vă rugăm să nu aduceţi modificări textului.

 

Datele dumneavoastră personale sunt prelucrate de către AADR, potrivit notificării nr. 9794, în conformitate cu Legea nr. 677/2001, în scopul implementării şi operării sistemelor informatice şi de comunicaţii ce furnizează servicii destinate guvernării prin mijloace electronice. Vă puteţi exercita drepturile de acces, de intervenţie şi de opoziţie în condiţiile Legii nr. 677/2001, printr-o cerere scrisă, semnată şi datată, trimisă pe adresa ÂADR.

 

Ediţia 1 - Revizia 6

 

ANEXA Nr. 2

 

 

 

 

PO

SEAP

4

F2

 

 

CERERE ATRIBUIRE POZIŢII DE CATALOG PREPLĂTITE

 

Către: Agenţia pentru Agenda Digitală a României

În atenţia: Biroul Facturare

Operatorul economic ....................................................................................... cu sediul social ......................................................../domiciliul în ........................................................, strada ........................................................ nr. ...., bl. ...., sc. ...., et. ...., ap. ...., sector ...., cod poştal ............................., .judeţul ........................................................, ţara ........................................................, cod de înregistrare fiscală (C.I.F.) ........................................................  (specificaţi dacă începe cu RO), nr. de înregistrare la ORC /Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor/Registrul societăţilor agricole ........................................................, cont bancar ........................................................ deschis la banca ........................................................, posesor al unui certificat digital valid, solicit prin prezenta activarea dreptului de a publica în catalogul electronic din SEAP un număr de ........................................................ poziţii de catalog.

Plata a fost făcută cu O.P. nr. ........................................................ din data ........................................................ în sumă de ........................................................

Plata se va face la casieria AADR prin chitanţă prezentând acest formular completat.

 

Bifaţi căsuţa corespunzătoare modalităţii de plată. Dacă se alege varianta de plată prin virament se vor completa şi datele referitoare la plata respectivă.

 

DATA

Reprezentant legal

 

 

 

Nume, prenume

 

......................................................

 

Semnătură

 

......................................................

 

Ştampilă

 

......................................................

 

 

* SE COMPLETEAZĂ DE CĂTRE AADR

 

Biroul Facturare

 

S-a achitat cu ........................................................ nr. ........................................................

din data ........................................................ semnătura ........................................................

 

Factura nr. ........................................................

din data ........................................................

 

Notă: Formularul cererii este valabil doar în formatul pus la dispoziţie de către AADR şi se va încadra într-0 singură pagină completând câmpurile puse la dispoziţie. Dacă plata se face la sediul AADR se foloseşte acelaşi formular. Toate câmpurile sunt obligatorii. Vă rugăm să nu aduceţi modificări textului.

Datele dumneavoastră personale sunt prelucrate de către AADR, potrivit notificării nr. 9794, în conformitate cu Legea nr. 677/2001, în scopul implementării şi operării sistemelor informatice şi de comunicaţii ce furnizează servicii destinate guvernării prin mijloace electronice. Vă puteţi exercita drepturile de acces, de intervenţie şi de opoziţie în condiţiile Legii nr. 677/2001, printr-o cerere scrisă, semnată şi datată, trimisă pe adresa AADR.

MINISTERUL JUSTIŢIEI

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ A PENITENCIARELOR

 

DECIZIE

privind conţinutul setului de produse igienico-sanitare pus la dispoziţia persoanelor private de libertate cu ocazia primirii în locurile de deţinere din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor

 

În conformitate cu prevederile art. 101 alin. (2) din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 157/2016,

în temeiul art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 1.849/2004 privind organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, cu modificările ulterioare,

directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor emite prezenta decizie.

Art. 1. - Se aprobă conţinutul setului de produse igienico-sanitare pus la dispoziţia persoanelor private de libertate cu ocazia primirii în locurile de deţinere din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

Art. 2. - La primirea în penitenciar ori, după caz, într-un centru educativ sau de detenţie, persoanele condamnate, arestate preventiv şi persoanele faţă de care s-a dispus măsura educativă a internării într-un centru educativ sau într-un centru de detenţie primesc, prin grija administraţiei locului de deţinere, un set cu materiale de igienă personală.

Art. 3. - Persoanele private de libertate prevăzute la art. 2 primesc gratuit la primirea în locurile de deţinere, un set cu materiale de igienă personală, cu următorul conţinut:

a) persoane de sex masculin: 1 bucată hârtie igienică, 1 bucată piepten, un tub pastă de dinţi (minimum 50 mililitri), o periuţă de dinţi, un tub cremă de ras (minimum 50 mililitri), un săpun semitoaletă (maximum 100 grame), un aparat de ras de unică folosinţă;

b) persoane de sex feminin: 1 bucată hârtie igienică, 1 bucată piepten, un tub pastă de dinţi (minimum 50 mililitri), o periuţă de dinţi, un săpun semitoaletă (maximum 100 grame), un pachet absorbante intime (maximum 10 bucăţi/pachet).

Art. 4. - Persoanele private de libertate internate în penitenciarele-spital primesc suplimentar 1 bucată săpun (maximum 100 grame) şi 1 bucată hârtie igienică.

Art. 5. - Setul de produse igienico-sanitare se asigură o singură dată, la primirea în locul de deţinere a persoanelor condamnate, arestate preventiv, persoanelor internate în penitenciare-spital şi persoanelor faţă de care s-a dispus măsura educativă a internării într-un centru educativ sau într-un centru de detenţie.

Art. 6. - Directorii unităţilor subordonate şi conducătorii structurilor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor duc la îndeplinire prevederile prezentei decizii.

Art. 7. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficiat al României, Partea L

 

p. Directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor,

Dan Halchin

 

Bucureşti, 8 iunie 2016.

Nr. 468.

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

AUTORITATEA DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

DECIZIE

privind menţinerea interzicerii temporare a exercitării activităţii de asigurare şi stabilirea unor măsuri în sarcina Societăţii de Asigurare-Reasigurare LIG Insurance - S.A.

 

Autoritatea de Supraveghere Financiară, cu sediul în Bucureşti, Splaiul Independenţei nr. 15, sectorul 5, identificată cu CIF 31588130 şi contul bancar R083TREZ7005025XXX007370, deschis la Trezoreria Municipiului Bucureşti, reprezentată legal prin domnul Mişu Negriţoiu, în calitate de preşedinte, în conformitate cu prevederile art. 13 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 2 alin. (1) lit. b) şi art. 3 lit. d), art. 6 alin. (1) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere prevederile Deciziei Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 209 din 10 februarie 2015 privind sancţionarea cu amendă şi interzicerea temporară a activităţii de asigurare, precum şi stabilirea unor măsuri în sarcina Societăţii de Asigurare-Reasigurare LIG Insurance – S.A.,

în baza hotărârii Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară adoptate în şedinţa din data de 9 iunie 2016, conform dispoziţiilor art. 14 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare, în cadrul căreia au fost analizate rezultatele controlului inopinat efectuat la Societatea de Asigurare-Reasigurare LIG Insurance - S.A., s-a dispus menţinerea interzicerii temporare a exercitării activităţii de asigurare şi stabilirea unor măsuri în sarcina Societăţii de Asigurare-Reasigurare LIG Insurance - S.A,, cu sediul în str. Andrei Mursşanu nr. 14, Bucureşti, sectorul 1, J40/21751/19.08.1992, C U I. 2626923, RA-Q46 din 10 aprilie 2003, autorizată prin Decizia nr. 11 din 23 octombrie 2001, reprezentată de doamna Maria Petrescu - persoană semnificativă/director general, aprobată de Autoritatea de Supraveghere Financiară prin Decizia nr. 1.230 din 12 iunie 2015, a constatat următoarele;

1. Expunerea netă a Societăţii de Asigurare-Reasigurare LiG Insurance - S.A. a depăşit limitele de toleranţă la risc aşa cum au fost estimate pentru anul 2015, prin profilul de risc, aspect din care rezultă că deficienţa constatată la pct. 4 din Decizia Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 209 din 10 februarie 2015 nu a fost remediată, menţinându-se astfel încălcările prevederilor art. 20 şi 23 din Normele privind principiile de organizare a unui sistem de control intern şi management al riscurilor, precum şi organizarea şi desfăşurarea activităţii de audit intern la asigurători/reasigurători, aprobate prin Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 18/2009, cu modificările şi completările ulterioare, fapt ce constituie contravenţie potrivit prevederilor art. 39 alin, (2) lit. a) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea şi supravegherea intermediarilor în asigurări şi reasigurări, cu modificările şi completările ulterioare.

2. În condiţiile în care, din verificarea fişierelor tip MS Excel utilizate de societate pentru încheierea exerciţiului financiar 2015, nu au fost identificate proceduri de validare şi control incluse în codul aplicaţiei respective şi nici proceduri de verificare a modului de procesare a tranzacţiilor şi efectuării operaţiunilor, aspect din care rezultă că deficienţa constatată la pct. 11 din Decizia nr. 209 din 10 februarie 2015 nu a fost remediată, menţinându-se astfel încălcarea prevederilor art. 7 alin. (4) din Normele privind principiile de organizare a unui sistem de control intern şi management al riscurilor, precum şi organizarea şi desfăşurarea activităţii de audit intern la asigurători/reasigurători, aprobate prin Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 18/2009, cu modificările şi completările ulterioare, faptă ce constituie contravenţie conform prevederilor art. 39 alin, (2) lit. a) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare.

3. Prin faptul că Societatea de Asigurare-Reasigurare LIG Insurance - S.A. nu a constituit rezervele de daună avizate în conformitate cu prevederile legale în vigoare şi, respectiv, cu normele interne ale societăţii, aspect din care rezultă că deficienţa constatată la pct. 17 din Decizia Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 209 din 10 februarie 2015 nu a fost remediată, menţinându-se astfel încălcarea prevederilor art. 3 alin. (1 )-(51), art. 1 alin. (1) lit. b) şi alin. (5) din Normele privind metodologia de calcul şi evidenţă a rezervelor tehnice minimale pentru activitatea de asigurări generale, puse în aplicare prin Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 3.109/2003, coroborat cu dispoziţiile art. 21 alin. (1) lit. b) şi alin. (4) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea şi supravegherea intermediarilor în asigurări şi reasigurări, cu modificările şi completările ulterioare, fapte ce constituie contravenţie potrivit prevederilor art. 39 alin. (2) lit. a) şi h) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare.

4. Pentru activitatea de asigurări generale, activele admise (111.306.523 RON) să acopere obligaţiile asumate (161.320.768 RON) de Societatea de Asigurare-Reasigurare LIG Insurance - S.A. la data de 31 decembrie 2015 înregistrează un deficit de 50.014.245 RON între rezervele tehnice brute ajustate şi activele admise ajustate, aspect din care rezultă că deficienţa constatată la pct. 22 din Decizia nr. 209 din 10 februarie 2015 nu a fost remediată, menţinându-se astfel încălcarea prevederilor pct. 3 din anexa nr. 2 la Legea nr. 32/2000 privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare, fapt ce constituie contravenţie potrivit dispoziţiilor art. 39 alin. (2) lit. a) din lege.

Faţă de motivele de fapt şi de drept arătate, în scopul apărării drepturilor asiguraţilor şi al promovării stabilităţii activităţii de asigurare în România,

Autoritatea de Supraveghere Financiară decide:

Art. 1. - În conformitate cu prevederile art. 3 lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare, se menţine interzicerea temporară a exercitării activităţii de asigurare dispusă în conformitate cu art. 39 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea şi supravegherea intermediarilor în asigurări şi reasigurări, prin Decizia Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 209 din 10 februarie 2015, pe o perioadă de 3 luni de la data emiterii prezentei decizii pentru Societatea de Asigurare-Reasigurare LIG Insurance - S.A., cu sediul în str. Andrei Mureşanu nr. 14, Bucureşti, sectorul 1, J40/21751/19.08.1992, C.U.I. 2626923, RA-046/10.04.2003, autorizată prin Decizia nr. 11 din 23 octombrie 2001, reprezentată de doamna Maria Petrescu - persoană semnificativă/director general, aprobată de Autoritatea de Supraveghere Financiară prin Decizia nr. 1.230 din 12 iunie 2015.

Art. 2. - În conformitate cu prevederile art. 5 lit. k) din Legea nr. 32/2000 şi art. 3 lit. d) din Ordonanţa de urgenţă nr. 93/2012 se stabileşte în sarcina Societăţii de Asigurare-Reasigurare LIG Insurance - S.A. obligaţia ca prin reprezentanţii săi legali şi/sau persoanele care deţin funcţii-cheie ori alte funcţii critice, în termen de 30 de zile de la primirea prezentei decizii, să ducă la îndeplinire următoarele măsuri:

- să inventarieze contragaranţiile constituite în vederea garantării sumelor asigurate pentru poliţele necondiţionate încheiate pentru clasa 15 şi înregistrarea contravalorii acestora extracontabil;

- să inventarieze dosarele de daună, înregistrate în evidenţe la data de 30 aprilie 2016, în vederea evaluării daunelor reale şi a restabilirii obligaţiilor faţă de creditorii de asigurări şi evaluarea, cu ocazia inventarierii, a rezervei de daună avizată, precum şi recalcularea rezervei de daună neavizată, pe categorii de asigurări.

Art. 3. - (1) împotriva prezentei decizii, se poate formula plângere prealabilă adresată Autorităţii de Supraveghere Financiară, în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei, şi poate sesiza Curtea de Apel Bucureşti în termen de 6 luni, conform Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Plângerea adresată Curţii de Apel Bucureşti nu suspendă, pe timpul soluţionării acesteia, executarea măsurii sancţionatoare, în conformitate cu prevederile art. 40 alin. (2) din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 4. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, conform prevederilor art. 9 din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

 

Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară,

Mişu Negriţoiu

 

Bucureşti, 13 iunie 2016.

Nr. 1.219.

 

AUTORITATEA DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

DECIZIE

privind aprobarea cererii de retragere a autorizaţiei de funcţionare a Societăţii SDH BROKER DE ASIGURARE - S.R.L.

 

Autoritatea de Supraveghere Financiară, cu sediul în Splaiul Independenţei nr. 15, sectorul 5, Bucureşti, cod de înregistrare fiscală 31588130, în temeiul art. 13 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere prevederile art. 2 alin. (1) lit. b) şi art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

în cadrul şedinţei din data de 24 mai 2016, Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară a analizat rezultatele controlului inopinat efectuat la Societatea SDH BROKER DE ASIGURARE - S.R.L., cu sediul social în municipiul Târgovişte, str. Plt. Diţescu Stan nr. 1-3, et. 1, judeţul Dâmboviţa, înregistrată la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului cu nr. J15/405/2004, cod unic de

înregistrare 16416395 şi înscrisă în Registrul brokerilor de asigurare al Autorităţii de Supraveghere Financiară cu numărul RBK- 211/2004, reprezentată de către doamna Hannover Luiza, în calitate de administrator/director executiv al societăţii,

constatându-se următoarele:

1. Prin Hotărârea Adunării Generale a Asociaţilor Societăţii SDH BROKER DE ASIGURARE - S.R.L. nr. 3 din 16 decembrie 2015 s-a decis: „Renunţarea la activitatea de broker de asigurare şi/sau de reasigurare şi retragerea autorizaţiei de funcţionare, ca urmare a neîndeplinirii condiţiilor de autorizare prevăzute de Norma 9/2015.”

2. În anul 2015, Societatea SDH BROKER DE ASIGURARE - S.R.L. a realizat, în proporţie de 100%, venituri din activitatea de intermediere în asigurări, înregistrând un profit în sumă de 2.268 lei.

3. Societatea SDH BROKER DE ASIGURARE - S.R.L. a notificat societăţile de asigurare cu care a colaborat cu privire la decizia de încetare a activităţii de brokeraj şi intenţia de reziliere a contractelor de intermediere.

4. Societatea SDH BROKER DE ASIGURARE - S.R.L. a solicitat tuturor societăţilor de asigurare informaţii privind situaţia decontărilor (prime intermediate şi documente cu regim special).

5. Societatea SDH BROKER DE ASIGURARE - S.R.L. a procedat la notificarea asiguraţilor, prin adrese scrise, semnate de aceştia, adrese prin care asiguraţii au fost înştiinţaţi cu privire la decizia de renunţare la activitatea de broker de asigurare şi/sau de reasigurare şi retragerea autorizaţiei de funcţionare, ca urmare a neîndeplinirii condiţiilor de autorizare prevăzute de Norma Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 9/2015 privind autorizarea şi funcţionarea brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare.

6. Societatea SDH BROKER DE ASIGURARE - S.R.L. nu are reclamaţii/litigii cu asigurători şi/sau reasiguratori, clienţi, salariaţi/foşti salariaţi, asistenţi în brokeraj şi alte persoane fizice/juridice.

7. Societatea SDH BROKER DE ASIGURARE - S.R.L. nu înregistrează debite către Autoritatea de Supraveghere Financiară, în contul taxei de funcţionare.

Faţă de motivele de fapt arătate, în scopul apărării drepturilor asiguraţilor şi al promovării stabilităţii activităţii de asigurare în România,

Autoritatea de Supraveghere Financiară emite următoarea decizie:

Art. 1. - În conformitate cu prevederile art. 3 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 5 lit. f), art. 8 alin. (2) lit. a) şi art. 35 alin. (7) lit. e) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea şi supravegherea intermediarilor în asigurări şi reasigurări, cu modificările şi completările ulterioare, se aprobă, la cerere, retragerea autorizaţiei de funcţionare a Societăţii SDH BROKER DE ASIGURARE - S.R.L., cu sediul social în municipiul Târgovişte, str. Plt. Diţescu Stan nr. 1-3, et. 1, judeţul Dâmboviţa, înregistrată la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului cu nr. J15/405/2004, cod unic de înregistrare 16416395 şi înscrisă în Registrul brokerilor de asigurare al Autorităţii de Supraveghere Financiară cu numărul RBK - 211/2004, denumită în continuare Societatea, reprezentată de către doamna Hannover Luiza, în calitate de administrator/director executiv al societăţii şi radierea acesteia din secţiunea A şi trecerea în secţiunea B din Registrul asigurătorilor şi brokerilor de asigurare conform dispoziţiilor art. 3 şi art. 4 alin. (4) din Norma Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 29/2015 privind Registrul asigurătorilor-reasigurătorilor şi Registrul brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare.

Art. 2. - După data retragerii autorizaţiei, Societăţii i se interzic desfăşurarea activităţilor de negociere şi încheiere de noi contracte de asigurare pentru persoanele fizice sau juridice, acordarea de asistenţă pe durata derulării contractelor în cursori în legătură cu regularizarea daunelor, precum şi desfăşurarea oricăror operaţiuni specifice brokerilor de asigurare, astfel cum sunt definite în Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 3. - Societatea are obligaţia să aducă la cunoştinţa clienţilor săi retragerea autorizaţiei de funcţionare ca broker de asigurare, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data primirii prezentei decizii, în vederea efectuării plăţii ratelor scadente la contractele în curs de derulare direct la asigurător, rămânând direct răspunzătoare pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate prin contractele în vigoare.

Art. 4. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, conform prevederilor art. 9 din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

 

p. Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară,

Gheorghe Cornel Coca Constantinescu

 

Bucureşti, 14 iunie 2016.

Nr. 1.230.

 

ACTE ALE ACADEMIEI DE ŞTIINŢE JURIDICE DIN ROMÂNIA

 

ACADEMIA DE ŞTIINŢE JURIDICE DIN ROMÂNIA

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Statutului Academiei de Ştiinţe Juridice din România

 

Adunarea generală a Academiei de Ştiinţe Juridice din România adoptă prezenta hotărâre

Art. I. - Statutul Academiei de Ştiinţe Juridice din România, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 771 din 15 octombrie 2015, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 7, alineatele (1)-(3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 7. - (1) Până la constituirea secţiilor de specialitate ale AŞJR, propunerile de candidaţi pentru membri titulari şi membri corespondenţi se fac de prezidiul AŞJR.

(2) După constituirea secţiilor de specialitate, alegerea de noi membri ai AŞJR se face potrivit procedurilor de alegere stabilite prin Regulamentul de organizare şi funcţionare al AŞJR.

(3) Propunerile de candidaţi pentru membri de onoare se fac de prezidiul AŞJR.”

2. La articolul 10 alineatul (3), litera e) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,e) Secţia de drept internaţional;”.

3. La articolul 16 alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 16. - (1) în cadrul AŞJR funcţionează un consiliu de onoare condus de un preşedinte. Consiliul de onoare este o structură consultativă menită să vegheze la buna reputaţie a AŞJR.

(2) Consiliul de onoare este format din preşedintele acestuia şi 4 membri aleşi de adunarea generală a AŞJR.”

4. La articolul 17, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Secretarul general îndeplineşte atribuţiile stabilite prin prezentul statut şi prin regulamentul de organizare şi funcţionare al AŞJR, precum şi cele încredinţate de preşedinte. Acesta asigură la nivel central, prin aparatul de lucru, realizarea legăturilor funcţionale între secţiile de specialitate, între acestea şi filialele teritoriale, precum şi colaborarea cu terţii. În exercitarea atribuţiilor sale, secretarul general este sprijinit de un secretar executiv al AŞJR, numit, la propunerea acestuia, de către prezidiu.”

Art. II. - Statutul Academiei de Ştiinţe Juridice din România, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 771 din 15 octombrie 2015, cu modificările aduse prin prezenta hotărâre, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Prezenta hotărâre a fost aprobată în Adunarea generală a Academiei de Ştiinţe Juridice din România la data de 30 mai 2016.

 

Preşedintele Academiei de Ştiinţe Juridice din România,

Ioan Chelaru

 

Bucureşti, 30 mai 2016.

Nr. 1.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.