MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 366/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 366         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 12 mai 2016

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE CAMEREI DEPUTAŢILOR

 

46. - Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind Planul de acţiune pentru consolidarea combaterii finanţării terorismului COM(2016)50

 

47. - Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind combaterea terorismului şi de înlocuire a Deciziei-cadru 2002/475/JAI a Consiliului privind combaterea terorismului COM(2015)625

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 146 din 17 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 249 alin. (5) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

327. - Hotărâre privind actualizarea valorii de inventar pentru bunuri imobile aflate în administrarea unor instituţii din subordinea Ministerului Culturii

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

802. - Ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale privind recunoaşterea Acordului interprofesional pentru sfecla de zahăr - recolta anului de comercializare 2016/2017

 

HOTĂRÂRI ALE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind Planul de acţiune pentru consolidarea combaterii finanţării terorismului

COM(2016)50

 

În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Luând în considerare Opinia nr. 4 c-19/400, adoptată de Comisia pentru afaceri europene, în şedinţa din 12 aprilie 2016, Camera Deputaţilor:

1. Recomandă Comisiei Europene să facă uz de capacitatea sa de acţiune diplomatică şi de cooperare cu statele terţe, astfel încât combaterea terorismului să prezinte o prezenţă mult mai marcantă în locurile de origine şi concentrare a acestuia.

2. Recomandă Comisiei Europene să manifeste o atitudine mai hotărâtă pentru a răspunde corespunzător prezenţei terorismului pe teritoriul Uniunii Europene, care, prin caracterul său continuu, obiectivele declarate şi amploarea fenomenului, se încadrează mai curând în definiţia războiului asimetric.

3. Susţine abordarea Comisiei Europene privind combaterea utilizării de către terorişti a instrumentelor preplătite, cum ar fi cârduri preplătite, pentru a finanţa în mod anonim logistica atacurilor teroriste, în acelaşi timp cu păstrarea rolului social şi financiar-preventiv al acestor instrumente.

4. Susţine îmbunătăţirea eficienţei măsurilor de îngheţare a activelor pe baza listelor ONU, în special în ceea ce priveşte organizaţiile desemnate, precum Al-Qaida şi Daesh/ISIS şi urgenţa aplicării acestora pentru a avea un impact maxim, abordare ce prezintă atât o eficienţă mare a acţiunii, cât şi un risc minim de a fi afectate drepturile fundamentale.

5. Susţine introducerea unor limite superioare pentru plăţile în numerar în toate statele membre în mod unitar şi armonizat.

6. Solicită Comisiei Europene să depună eforturi susţinute pentru a perfecţiona şi completa cele două regulamente care impun restricţii în ceea ce priveşte comerţul de bunuri culturale scoase ilegal din Irak şi Siria şi furnizează un temei juridic pentru controalele la import, astfel încât să fie lărgită aria de cuprindere a acestora, deoarece impactul comerţului ilicit cu bunuri culturale include şi o dimensiune socială majoră şi afectează soliditatea statelor de unde acestea sunt ilegal îndepărtate, cu repercusiuni pe termen lung în ce priveşte recuperarea lor.

7. Susţine Comisia Europeană în ce priveşte prezentarea unui plan de acţiune al Uniunii Europene pentru combaterea fluxurilor financiare ilicite legate de traficul cu specii sălbatice şi atrage atenţia asupra necesităţii de a se pregăti în mod corespunzător personalul vamal pentru recunoaşterea acestor specii, de a conştientiza publicul în ce priveşte impactul unor asemenea activităţi ilegale şi de a sprijini crearea de resurse de expertiză, atât Sa nivelul Uniunii, cât şi în statele membre

8. Susţine oportunitatea şi necesitatea amendării cadrului legal la nivelul Uniunii din perspectiva iniţiativelor propuse în Pianul de acţiune pentru consolidarea combaterii finanţării terorismului, precum şi legiferarea adoptării unei liste negre a Uniunii pentru a identifica ţările terţe cu un grad ridicat de risc, combaterea mişcărilor ilicite de numerar, îngheţarea activelor deţinute de terorişti, consolidarea recunoaşterii reciproce a ordinelor de îngheţare şi confiscarea activelor provenite din săvârşirea de infracţiuni.

9. Atrage atenţia asupra faptului că finanţarea terorismului poate fi legată de alte fenomene infracţionale recente, precum ar fi tehnici ale atacurilor cibernetice de tip „ransomware”, şi recomandă combaterea hotărâtă a acestora prioritar ca parte constituentă a terorismului.

10. Recomandă analiza şi eventual reglementarea folosirii tehnicii spaţiale, a produselor satelitare, a dronelor sau a altor mijloace de acest tip pentru a preveni utilizarea acestora în pregătirea sau desfăşurarea terorismului.

11. În deplin acord cu viziunea Comisiei Europene că actele de terorism constituie una dintre cele mai grave încălcări ale valorilor universale ale demnităţii umane, libertăţii, egalităţii şi solidarităţii, ale respectării drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, susţine şi recomandă crearea unor instrumente adecvate care să permită tuturor autorităţilor responsabile pentru prevenirea şi combaterea terorismului să protejeze cetăţenii şi să apere valorile europene.

Recomandă ca aceste instrumente să fie adaptate faţă de continua diversificare şi specializare a metodelor şi tehnicilor utilizate de terorişti şi să fie aliniate la natura problematicii şi la evoluţiile acesteia.

12. Reafirmă poziţia fermă a României de a combate terorismul ca fiind o ameninţare comună, serioasă şi gravă.

 

Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 10 mai 2016, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

FLORIN IORDACHE

 

Bucureşti, 10 mai 2016.

Nr. 46.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

privind adoptarea opiniei referitoare la propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind combaterea terorismului şi de înlocuire a Deciziei-cadru 2002/475/JAI a Consiliului privind combaterea terorismului COM(2015)625

 

În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Luând în considerare Opinia nr. 4 c-19/399, adoptată de Comisia pentru afaceri europene, în şedinţa din 12 aprilie 2016, Camera Deputaţilor:

1. Recomandă Comisiei Europene să manifeste o atitudine mai hotărâtă pentru a răspunde corespunzător prezenţei terorismului pe teritoriul Uniunii Europene, care, prin caracterul său continuu, obiectivele declarate şi amploarea fenomenului, apare că se încadrează mai curând în definiţia războiului asimetric.

2. Susţine necesitatea dispoziţiilor naţionale în materie de drept penal coerente, cuprinzătoare şi aliniate la nivelul UE, pentru a se putea împiedica şi urmări penal în mod eficace infracţiunile legate de luptătorii terorişti străini, dar subliniază că resursele umane angrenate în terorism nu aparţin doar ţărilor terţe.

3. Susţine adaptarea corespunzătoare a normelor în materie de drept şi subliniază că şi instigarea trebuie tratată cu maximă preocupare pentru a reflecta dimensiunea reală a pericolului social pe care îl reprezintă.

4. Susţine Rezoluţia Consiliul de Securitate nr. 2.178(2014), prin care se reafirmă obligaţia tuturor statelor de a respecta legislaţia internaţională privind drepturile omului în combaterea terorismului şi se precizează că nerespectarea drepturilor omului şi a altor obligaţii internaţionale contribuie la sporirea radicalizării şi prin care se promovează un sentiment de impunitate, rezoluţia fiind amintită şi în propunere, şi invită Comisia Europeană să acţioneze în acest spirit, inclusiv prin sprijinirea statelor membre în această direcţie.

5. Cheamă la o atitudine fermă în asigurarea respectării principiului proporţionalităţii, în ceea ce priveşte scopurile legitime urmărite şi caracterul lor necesar într-o societate democratică, şi subliniază că recrudescenţa comportamentelor xenofobe şi rasiste trebuie combătută activ şi perseverent pentru a nu genera un impact secundar persistent al terorismului.

6. Recomandă o atentă definire a infracţiunilor legate de primirea de instruire în scopuri teroriste, o verificare atentă a suficienţei elementului-scop în definiţie, pentru a exclude orice confuzie şi eroare: apreciază că primirea de instruire în scopuri teroriste nu trebuie limitată la cea oferita de altă persoană şi că acţiunea de documentare/autoinstruire ar trebui de asemenea inclusă în această categorie.

7. Atrage atenţia asupra faptului că finanţarea terorismului poate fi legată de alte fenomene infracţionale recente, cum ar fi tehnici ale atacurilor cibernetice de tip „ransomware”, şi recomandă combaterea hotărâtă a acestora prioritar, ca parte constituentă a terorismului.

8. Subliniază că folosirea tehnicii spaţiale, a produselor satelitare, a dronelor sau a altor mijloace de acest tip în pregătirea sau desfăşurarea terorismului poate ridica probleme de extrateritorialitate şi recomandă preventiv analiza acestora.

9. Consideră necesară incriminarea instruirii în scopuri teroriste indiferent de forma sa de organizare, inclusiv prin autoinstruire.

10. Consideră necesară menţinerea sintagmei „deplasare în străinătate în scopuri teroriste”, întrucât include şi deplasările în spaţiul intracomunitar; luând act de compromisul realizat în Consiliu, prin care s-a renunţat la incriminarea deplasărilor în scop terorist în interiorul Uniunii, îşi exprimă speranţa că autorităţile de aplicare a legii din statele membre vor putea să compenseze, prin măsuri adecvate, posibilele probleme care pot apărea.

11. Semnalează şi susţine necesitatea de identificare a celor mai bune căi pentru contracararea tacticilor evazive de fragmentare a călătoriilor, prin tranzitarea altor state decât cele de rezidenţă sau domiciliu, pentru a reduce dificultatea stabilirii destinaţiei finale, a scopului real al deplasării, respectiv participarea la activităţi de pregătire sau la acţiunile combatante, alături de grupări jihadiste.

12. Semnalează faptul că problema „luptătorilor străini”, care sunt de fapt „teroriştii crescuţi acasă” şi care se întorc de pe frontul Daesh/ISIS, nu este încă tratată în mod unitar în statele din care provin; consideră că Uniunea Europeană ar putea propune un ghid de bune practici, cu caracter de recomandare, care să trateze în mod echilibrat atât protecţia cetăţenilor, cât şi reintegrarea în societate; consideră că reintegrarea în societate a „teroriştilor crescuţi acasă” nu ar trebui să excludă o etapă de verificare/culegere de informaţii despre rolul, activitatea şi profilul persoanei în organizaţiile teroriste în care a acţionat; consideră că această verificare ar trebui realizată în regim de detenţie sau probaţiune.

13. Atrage atenţia că grupările teroriste au demonstrat Că deţin abilităţi avansate privind utilizare internetului şi noilor tehnologii de comunicare pentru a disemina propaganda, respectiv a atrage noi adepţi, platformele sociale facilitând recrutarea şi/sau autoradicalizarea acestora.

14. Salutând faptul că, la nivelul Uniunii Europene, se pune un accent deosebit pe dimensiunea reducerii utilizării internetului în scop terorist, pentru a preveni transformarea internatului într-o armă a grupărilor teroriste, subliniază că astfel de posibilităţi oferite de internet şi platformele sociale impun adoptarea în continuare de măsuri consecvente pentru prevenirea şi combaterea utilizării internetului în scop terorist.

În acest sens recomandă introducerea unor prevederi care să vizeze măsuri împotriva infracţiunilor teroriste comise prin intermediul internetului, inclusiv incriminarea explicită a acţiunilor teroriste realizate prin intermediul internetului.

15. Recomandă stabilirea în mod unitar la nivelul Uniunii drept circumstanţe agravante a situaţiilor în care, la săvârşirea infracţiunilor din categoria terorismului, inclusiv în cazul complicităţii sau instigării, participă, spre exemplu, persoane în serviciul public, candidaţi în cadrul campaniilor electorale sau sunt atraşi minori.

16. În deplin acord cu viziunea Comisiei Europene, că actele de terorism constituie una dintre cele mai grave încălcări ale valorilor universale ale demnităţii umane, libertăţii, egalităţii şi solidarităţii, ale respectării drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, susţine şi recomandă crearea unor instrumente adecvate care să permită tuturor autorităţilor responsabile pentru prevenirea şi combaterea terorismului să protejeze cetăţenii şi să apere valorile europene.

Recomandă ca aceste instrumente să fie adaptate faţă de continua diversificare şi specializare a metodelor şi tehnicilor utilizate de terorişti şi să fie aliniate la natura problematicii şi la evoluţiile acesteia.

17. Reafirmă poziţia fermă a României de a combate terorismul ca fiind o ameninţare comună, serioasă şi gravă.

 

Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 10 mai 2016, cu respectarea prevederilor ari. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

FLORIN IORDACHE

 

Bucureşti, 10 mai 2016.

Nr. 47.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 146

din 17 martie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 249 alin. (5) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioniţă Cochinţu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ştefania Sofronea.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 249 alin (5) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepţie ridicată de S.C. Lulache Group - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 65/310/2015 al Judecătoriei Sinaia şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.043D/2015.

2. La apelul nominal se prezintă, pentru autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, avocat Flavia Teodosiu, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar, iar pentru partea Oraşul Azuga, prin primar, răspunde avocat Iuliana Steriu, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul, mai întâi, apărătorului ales al autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, care depune concluzii scrise şi solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate astfel cum este formulată în notele scrise. Totodată, menţionează că, deşi prevederile art. 249 alin. (5) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal au fost abrogate, aceste dispoziţii legale pot face obiectul controlului de constituţionalitate deoarece continuă să producă efecte în cauza de faţă, astfel fiind aplicabilă Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011. Referitor la neconstituţionalitatea prevederilor criticate arată că a invocat excepţia de neconstituţionalitate atât a prevederile art. 249 alin. (5) din Legea nr. 571/2003 în integralitate, cât şi în mod special cu privire la o sintagmă, fiind încălcat în mod flagrant art. 1 alin. (5) şi art. 56 din Constituţie. Astfel arată că, atât timp cât un text de lege nu dispune în mod clar, just şi fără urmă de echivoc modalitatea în care un organ de control poate stabili un anumit aspect care să aibă o influenţă „dramatică asupra unui subiect de drept”, acel text de lege contravine dispoziţiilor constituţionale cu privire la previzibilitate. În continuare prezintă conţinutul prevederilor art. 249 alin. (5) din Legea nr. 571/2003, cu referire specială la sintagma „iar elementele structurale de bază ale acesteia sunt pereţii şi acoperişul, indiferent de materialele din care sunt construite”, context în care arată că orice material poate fi asimilat de către organele de control sau de cele care dispun impunerea unei clădiri „unui acoperiş”, astfel că prevederile criticate dau libertatea unor persoane care nefiind de specialitate în construcţii să stabilească ce înseamnă „acoperitoare”. Astfel, din planşele depuse la dosarul cauzei se poate observa că, în ceea ce priveşte clădirea în discuţie, aceasta nu are acoperiş, context în care face referire la legea specială în construcţii şi la condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru intabularea unui imobil.

Consideră că prevederile legale sunt neconstituţionale şi ar trebui să fie clare şi previzibile pentru a se putea avea reprezentarea conduitei ce trebuie avută cu privire la un bun.

4. Totodată, face precizarea că, în ceea ce priveşte punctul de vedere al Guvernului exprimat în cauză, nu este vorba de interpretarea textelor de lege de către instanţele de judecată, întrucât s-a contestat legalitatea unui titlului executoriu şi a unei somaţii, aşadar fiind o procedură specială în care nu s-a pus în discuţie fondul cauzei.

5. În continuare, apărătorul ales al celeilalte părţi arată că achiesează la punctul de vedere exprimat de autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece şi unitatea administrativ-teritorială - Primăria Azuga - a considerat că acea clădire în discuţie nu poate fi supusă impozitării, deoarece nu are toate elementele unei clădiri, respectiv pereţii şi acoperişul, apreciind că textul criticat este lacunar şi iasă posibilitatea organelor de control la interpretări la organele fiscale şi de control, Astfel, determinarea pe care a făcut-o în speţa de faţă Curtea de Conturi, cu privire la impozitarea clădirii în discuţie, nu are la bază niciun document care să ateste stadiul fizic al lucrării, niciun raport de specialitate întocmit de un expert în construcţii sau proces-verbal de recepţie parţială sau la terminarea lucrărilor. În final, apreciază că trebuie lămurit ce înseamnă clădire impozabilă şi condiţiile în care poate fi supusă impozitării şi solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate,

6. Reprezentantul Ministerului Public arată că, în raport cu criticile formulate, şi planşeul susţinut de pereţi poate fi asimilat noţiunii de construcţie în sensul legii, astfel încât impozitarea acesteia pare ca fiind justă, nefiind încălcat niciun text constituţional. Pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată,

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

7. Prin încheierea din 3 iunie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 65/310/2015, Judecătoria Sinaia a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 249 alin. <5) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepţie ridicată de S.C. Lulache Group - S.R.L. din Bucureşti într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la executare.

8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile criticate sunt contrare art. 1 alin. (5) şi art. 56 din Constituţie, fiind lipsite de previzibilitate, care este determinată de modul neclar, imprecis şi injust în care sunt redactate. Astfel, art. 249 alin. (5) din Legea nr. 571/2003 stabileşte în mod abstract care sunt elementele structurale de bază ale unei clădiri, rezumându-se la a le enumera - pereţii şi acoperişul -, precizând că nu are importanţă din ce materiale sunt construite, aşadar neavând importanţă dacă materialele din care sunt construite pot satisface sau nu cerinţa de habitaţie sau depozitare. Astfel, interpretând de o manieră personală textul legii şi, implicit, adăugarea prin normele metodologice a sintagmei „planşeul este asimilat acoperişului”, organul fiscal a apreciat că simpla „protecţie” a clădirii împotriva intemperiilor este asimilată acoperişului şi a impus achitarea unui impozit pentru clădirea în cauză, deşi nu sunt întrunite cumulativ cele două elemente structurale, respectiv pereţii şi acoperişul, fiind permisă impozitarea unei clădiri, indiferent de materialul din care este confecţionat acoperişul, chiar dacă acesta nu există în realitate. Totodată, arată că Hotărârea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal prezintă o definiţie a acoperişului, care, însă, este una sumară şi incompletă, fără a fi însoţită de aplicaţiile tehnice ale unei construcţii. În acest context, cu privire la principiul previzibilităţii legii, menţionează jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.

9. De asemenea, prezintă aspecte particulare ale cauzei aflate pe rolul instanţei de judecată şi menţionează că existenţa unui acoperiş reprezintă o condiţie necesară pentru impozitare, care nu este îndeplinită în prezenta speţă, întrucât se asimilează în mod eronat acoperitoarea de protecţie edificată pe lateralul construcţiei cu termenul de „acoperiş”, tocmai ca urmare a neclarităţii art. 249 alin. (5) din Codul fiscal, care nu stabileşte cu exactitate înţelesul cuvântului „acoperiş” aşa cum este acesta definit de Elementele de legiferare tehnică a activităţilor în construcţii. Astfel, în speţa de faţă, termenul de „acoperiş” se asimilează în mod fals cu termenul de „acoperitoare”, cu atât mai mult cu cât, În cazul construcţiei în discuţie, prin documentaţia tehnică de autorizare construcţii şi prin autorizaţia de construire este prevăzută şi mansardă, care încă nu a fost construită, respectiv imobilul nu a fost finalizat. Or, Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, aplicabilă în materie, dispune imperativ că toate construcţiile care nu au efectuată recepţia la terminarea lucrărilor sau au fost efectuate cu nerespectarea autorizaţiei nu se consideră construcţii finalizate şi nu pot fi intabulate în cartea funciară. Faţă de acestea, consideră că nu se poate admite utilizarea doar a dispoziţiei Codului fiscal pentru a realiza, independent de dispoziţiile speciale, impozitarea unei construcţii care nici măcar din perspectiva Codului fiscal nu intră în parametrii legali de impunere.

10. Judecătoria Sinaia arată că prin prevederile criticate este permisă impozitarea unei clădiri chiar dacă cele două elemente esenţiale - acoperiş şi pereţi - nu există în adevăratul sens al cuvântului şi, astfel, sunt încălcate dispoziţiile art. 56 din Constituţie, deoarece stabilirea sarcinilor fiscale nu este justă.

11. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şt Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

12. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă. În acest sens arată că, în motivarea excepţiei, se are în vedere modul de interpretare şi aplicare a prevederilor criticate, or, în ceea ce priveşte acest aspect, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, acesta este atributul instanţelor de judecată şi nu intră în sfera contenciosului constituţional.

13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Guvernului, susţinerile părţii prezente, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.

15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 249 alin.(5) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul cuprins: (5) în înţelesul prezentului titlu, clădire este orice construcţie situată deasupra solului şi/sau sub nivelul acestuia, indiferent de denumirea ori de folosinţa sa, şi care are una sau mai multe încăperi ce pot servi la adăpostirea de oameni, animale, obiecte, produse, materiale, instalaţii, echipamente şi altele asemenea, iar elementele structurale de bază ale acesteia sunt pereţii şi acoperişul, indiferent de materialele din care sunt construite. Încăperea reprezintă spaţiul din interiorul unei clădiri”. Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, a fost abrogată prin art. 502 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 227/2015, însă, având în vedere Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a exercita controlul de constituţionalitate asupra prevederilor criticate.

16. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5) potrivit căruia, „în România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie” şi art. 56 referitor la contribuţii financiare.

17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că aceasta este inadmisibilă pentru motivele ce se vor arăta în continuare.

18. Prevederile art. 249 sunt cuprinse în titlul IX: Impozite şi taxe locale, capitolul II - Impozitul şi taxa pe clădiri - şi statuează cu privire la reguli generale aplicabile impozitului şi taxei pe clădiri. Astfel, potrivit prevederilor art. 249 alin. (5) Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, criticate în cauza de faţă, „în înţelesul prezentului titlu, clădire este orice construcţie situată deasupra solului şi/sau sub nivelul acestuia, indiferent de denumirea ori de folosinţa sa, şi care are una sau mai multe încăperi ce pot servila adăpostirea de oameni, animale, obiecte, produse, materiale, Instalaţii, echipamente şi altele asemenea, iar elementele structurale de bază ale acesteia sunt pereţii şi acoperişul, indiferent de materialele din care sunt construite, încăperea reprezintă spaţiul din interiorul unei clădiri”.

19. Din economia acestor dispoziţii legale, rezultă că este clădire orice construcţie situată deasupra solului şi/sau sub nivelul acestuia, indiferent de denumirea ori de folosinţa sa, şi care îndeplineşte, cumulativ, următoarele condiţii: are una sau mai multe încăperi ce pot servi la adăpostirea de oameni, animale, obiecte, produse, materiale, instalaţii, echipamente şi altele asemenea, iar elementele structurale de bază ale acesteia sunt pereţii şi acoperişul, indiferent de materialele din care sunt construite (încăperea reprezintă spaţiul din interiorul unei clădiri).

20. Este de netăgăduit că acoperişul unei clădiri poate fi confecţionat dintr-o multitudine de materiale, astfel încât nu este necesar ca legea să prevadă în mod exhaustiv toate aceste materiale (spre exemplu stuf, şindrilă etc.), însă condiţia impusă de textul de lege este aceea ca respectiva clădire, să aibă un „acoperiş” prezumat, să satisfacă cerinţele de adăpostire. De altfel şi normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal asimilează planşeul unui acoperiş, însă precizează că întruneşte condiţiile de a fi acoperiş „în cazul în care deasupra acestuia nu sunt alte încăperi/incinte” (normele metodologice au fost aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 112 din 6 februarie 2004).

21. Totodată, din examinarea dosarului cauzei reiese că problemele pe care le prezintă autoarea prezentei excepţii de neconstituţionalitate sunt chestiuni care ţin de interpretarea şi aplicarea concretă a dispoziţiilor legale cu privire la impozitarea atât a clădirilor în general, cât şi a clădirilor ale căror lucrări de construcţie nu au fost finalizate la termenul prevăzut în autorizaţia de construcţie şi pentru care nu s-a solicitat prelungirea valabilităţii autorizaţiei în condiţiile legii. În aceste condiţii, instanţa de judecată este cea care este chemată să se pronunţe faţă de materialul probator administrat în cauză, dacă şi în ce măsură acoperitoarea de protecţie despre care vorbeşte autoarea excepţiei de neconstituţionalitate satisface în realitate condiţiile impuse de lege şi poate fi asimilată acoperişului faţă de sintagma folosită de legiuitor „indiferent de materialele din care sunt construite

22. Prin urmare, numai instanţa de judecată poate stabili în concret, administrând orice mijloc de probă, inclusiv expertiză tehnică, dacă respectiva clădire supusă impozitării întruneşte cerinţele cumulative prevăzute de textul legii şi al normelor metodologice.

23. Faţă de cele prezentate, Curtea reţine că aprecierea asupra modului de interpretare şi aplicare a legii la speţa dedusă judecăţii de către autorităţile publice incidente în cauză aparţine instanţelor de drept comun, în cadrul controlului judiciar realizat de acestea, iar nu Curţii Constituţionale. Asemenea critici nu intră în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată”, iar nu cu privire la modul de aplicare a legii, astfel încât excepţia va fi respinsă ca inadmisibilă.

24. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi ai art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 249 alin. (5) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepţie ridicată de S.C. Lulache Group - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 65/310/2015 al Judecătoriei Sinaia. Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Sinaia şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 17 martie 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ioniţă Cochinţu

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind actualizarea valorii de inventar pentru bunuri imobile aflate în administrarea unor instituţii din subordinea Ministerului Culturii

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 20 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare, şi având în vedere prevederile art. 21 şi 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă modificarea valorii de inventar a imobilului înscris în inventarul bunurilor din domeniul public al Statului, aflat în administrarea Direcţiei pentru Cultură a Municipiului Bucureşti, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 1, ca urmare a reevaluării.

Art. 2. - Se aprobă modificarea valorii de inventar a imobilului înscris în inventarul bunurilor din domeniul public al statului, aflat în administrarea Direcţiei Judeţene pentru Cultură Bihor, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 2, ca urmare a reevaluării.

Art. 3. - Se aprobă modificarea valorii de inventar a imobilului înscris în inventarul bunurilor din domeniul public al statului, aflat în administrarea Direcţiei Judeţene pentru Cultură Călăraşi, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 3, ca urmare a reevaluării.

Art. 4. - Se aprobă modificarea valorii de inventar a imobilelor înscrise în inventarul bunurilor din domeniul public al statului, aflate în administrarea Teatrului Maghiar de Stat, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 4, ca urmare a reevaluării.

Art. 5. - Ministerul Culturii va actualiza în mod corespunzător datele din evidenţa cantitativ-valorică şi, împreună cu Ministerul Finanţelor Publice, va opera modificarea corespunzătoare a anexei nr. 6 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.020 şi 1.020 bis din 21 decembrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 6. - Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Ministrul culturii,

Vlad Tudor Alexandrescu

Ministrul finanţelor publice,

Anca Dana Dragu

 

Bucureşti, 27 aprilie 2016.

Nr. 327.

 

ANEXA Nr. 1

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a imobilului aflat în administrarea Direcţiei pentru Cultură a Municipiului Bucureşti, pentru care se actualizează valoarea de inventar

 

Nr. MFP

Cod de clasificare

Denumirea

bunului

Descrierea tehnică

Adresa

Anul

dobândirii

Valoarea de inventar (lei)

Valoarea de inventar nouă (lei)

Baza legală

Administrator

Tip bun

150146

8.29.11

Imobil

Sc = 270,87 mp, teren aferent 572 mp

Ţara: România

Municipiul Bucureşti

str. Sfântul Ştefan nr. 3

2004

547.473

413.865,89

Hotărârea Guvernului nr. 2.276/2004

Direcţia pentru Cultură a Municipiului Bucureşti

Imobil

 

ANEXA Nr. 2

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a imobilului aflat în administrarea Direcţiei Judeţene pentru Cultură Bihor, pentru care se actualizează valoarea de inventar

 

Nr. MFP

Cod de clasificare

Denumirea

bunului

Descrierea tehnică

Adresa

Anul

dobândirii

Valoarea de Inventar (lei)

Valoarea de inventar nouă (lei)

Baza legală

Administrator

Tip bun

153752

8.29.11

Sediul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Bihor

Apartament compus din 2 camere, bale, antreu şi hol,

Sc = 115 mp, teren aferent 179 mp comun, curte

Ţara: România

Judeţul Bihor

Municipiul Oradea

Str. Moscovei nr. 25

2007

603.000

570.000

Hotărârea Guvernului nr. 991/2008

Direcţia Judeţeană pentru Cultură Bihor

Imobil

 

ANEXA Nr. 3

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a imobilului aflat în administrarea Direcţiei Judeţene pentru Cultură Călăraşi, pentru care se actualizează valoarea de inventar

 

Nr. MFP

Cod de clasificare

Denumirea

bunului

Descrierea tehnică

Adresa

Anul

dobândirii

Valoarea de inventar

(lei)

Valoarea de inventar nouă

(lei)

Baza legală

Administrator

Tip bun

27187

8,29.11

Sediul Direcţiei judeţene pentru Cultură Călăraşi

Corp principal şi anexă;

Sc = 490 mp; suprafaţa terenului aferent 849 mp

Ţara: România

Judeţul Călăraşi

Municipiul Călăraşi

Str. 13 Decembrie nr. 9

1982

44

9.831.700

Decizia nr. 144/1982 Hotărârea Guvernului nr. 1.505/2009 Hotărârea Guvernului nr. 1.190/2010

Direcţia Judeţeană pentru Cultură Călăraşi

Imobil

 

ANEXA Nr. 4

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a imobilului aflat în administrarea Teatrului Maghiar de Stat, pentru care se actualizează valoarea de inventar

 

Nr. MFP

Cod de clasificare

Denumirea

bunului

Descrierea tehnică

Adresa

Anul

dobândirii

Valoarea de inventar (lei)

Valoarea de inventar nouă (lei)

Baza legală

Administrator

Tip bun

36143

8.24.05

Clădirea Teatrului Maghiar de Stat Cluj-Napoca

Monument arhitectură: sală de spectacole 857 locuri, scenă, săli de corepetiţii, fosă orchestră, cabine artişti; clădirea atelierelor; magazia de decoruri III; sala de repetiţii; gard barieră mal râu Someş

Municipiul Cluj-Napoca,

str. Emil Isac nr. 26,

judeţul Cluj

1902

12.593.966

23.677.854,97

CF 1.699/1945 Hotărârea Guvernului nr. 742/2003

Teatrul Maghiar de Stat

Imobil

36144

8.30._

Garsonieră

O cameră şi dependinţe (locuinţă de serviciu)

Municipiul Cluj-Napoca,

str. Prof. Tudor Ciortea nr. 7, ap. 49

1998

31.134

53.967,808

Achiziţia

Teatrul Maghiar de Stat

Imobil

36145

8.30._

Garsonieră

O cameră şi dependinţe (locuinţă de serviciu)

Municipiul Cluj-Napoca,

Str. Zorilor nr. 39, bl. RC2, ap. 1

1998

31.735

55.009,388

Achiziţie

Teatrul Maghiar de Stat

Imobil

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

privind recunoaşterea Acordului interprofesional pentru sfecla de zahăr - recolta anului de comercializare 2016/2017

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 110.105 din 18 aprilie 2016 al Direcţiei generale politici agricole şi industrie alimentară,

în temeiul prevederilor:

- art. 2 pct. 11 lit. (b), art. 6 şi ale anexei II din Regulamentul (CE) nr. 318/2006 al Consiliului din 20 februarie 2006 privind organizarea comună a pieţelor în sectorul zahărului;

- art. 125 alin. (1) şi (2) şi ale anexei II, partea II, secţiunea A pct. 6 lit. (a) din Regulamentul (UE) nr. 1.308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a pieţelor produselor agricole şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1.037/2001 şi (CE) nr. 1.234/2007 ale Consiliului;

- art. 10 alin. (5) şi (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.185/2014 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se recunoaşte de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Acordul interprofesional pentru sfecla de zahăr-recolta anului de comercializare 2016/2017, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Contractele de producere, cumpărare, livrare şi plată a sfeclei de zahăr destinate industrializării din recolta anului de comercializare 2016/2017, încheiate între producătorii de sfeclă de zahăr şi societăţile producătoare de zahăr din sfeclă de zahăr, vor respecta condiţiile stabilite în Acordul interprofesional pentru sfecla de zahăr.

Art. 3. - Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Direcţia generală politici agricole şi industrie alimentară, direcţiile pentru agricultură judeţene şi a municipiului Bucureşti şi Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, urmăreşte şi controlează modul de aplicare a prevederilor prezentului ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Achim Irimescu

 

Bucureşti, 9 mai 2016.

Nr. 802.

 

ANEXĂ

 

ACORD INTERPROFESIONAL

pentru sfecla de zahăr - recolta anului de comercializare 2016/2017

 

CAPITOLUL I

 

Membrii semnatari ai prezentului acord interprofesional, şi anume:

- Federaţia Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România, denumită în continuare FCSZR;

- Asociaţia Producătorilor de Zahăr din Sfeclă de Zahăr din România;

- Asociaţia Patronatul Zahărului din România,

au încheiat prezentul acord interprofesional, denumit în continuare AIP, privind contractarea, producerea, transportul, recepţia şi plata sfeclei de zahăr din recolta anului de comercializare 2016/2017, destinată industrializării.

AIP a luat în considerare toate regulamentele şi prevederile europene recente în domeniu şi, îndeosebi, Regulamentul (CE) nr. 318/2006 al Consiliului din 20 februarie 2006 privind organizarea comună a pieţelor în sectorul zahărului, Regulamentul (CE) nr. 967/2006 al Comisiei din 29 iunie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 318/2006 al Consiliului privind producţia peste cotă în

sectorul zahărului, Regulamentul (CE) nr. 952/2006 al Comisiei din 29 iunie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 318/2006 al Consiliului în ceea ce priveşte gestionarea pieţei interne a zahărului şi regimul cotelor, Regulamentul (UE) nr. 1.308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a pieţelor produselor agricole şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1.037/2001 şi (CE) nr. 1.234/2007 ale Consiliului, Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului, Regulamentul (UE) nr. 1.370/2013 al Consiliului din 16 decembrie 2013 privind măsuri pentru stabilirea anumitor ajutoare şi restituţii în legătură cu organizarea comună a pieţelor produselor agricole, Regulamentul delegat (UE) nr. 907/2014 al Comisiei din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte agenţiile de plăţi şi alte organisme, gestiunea financiară, verificarea şi închiderea conturilor, garanţiile şi utilizarea monedei euro.

 

CAPITOLUL II

 

ARTICOLUL 1

Obiectivele şi durata AIP

 

1.1. AIP îşi propune să reglementeze de o manieră unitară, la nivel naţional, relaţiile dintre parteneri (cultivatori de sfeclă de zahăr, respectiv societăţi comerciale producătoare de zahăr).

1.2. AIP îşi propune să asigure contractul de bază privind producerea, cumpărarea, livrarea şi plata sfeclei de zahăr, precum şi clauzele generale ale acestuia, respectând interesele generale ale partenerilor din filiera zahărului.

1.3. AIP îşi propune să asigure cadrul general de funcţionare şi dezvoltare a industriei zahărului din România şi integrarea acestuia în structurile europene.

1.4. AIP îşi propune să asigure durabilitatea sectorului agroindustrial al filierei zahărului, contribuind la creşterea producţiei naţionale de zahăr la un nivel care să pună în valoare potenţialul culturii de sfeclă de zahăr din România şi să satisfacă necesarul naţional de consum.

1.5. AIP este valabil pentru campania de sfeclă de zahăr din anul de comercializare 2016/2017, clauzele generale putând fi modificate prin negocieri între membrii semnatari.

1.6. Respectarea clauzelor AIP este obligatorie pentru toţi membrii afiliaţi structurilor profesionale semnatare.

1.7. AIP este aprobat anual de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, denumit în continuare MADR, şi este pus în aplicare prin ordin ai ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.

1.8. Definiţii:

- zahăr căruia i se aplică o cotă sau zahăr în cotă - cantitatea de zahăr produsă pentru un anumit an de comercializare în limita cotei întreprinderii în cauză;

- sfeclă de zahăr căreia i se aplică o cotă - cantităţile de sfeclă de zahăr procesate pentru a obţine zahăr căruia i se aplică o cotă;

- zahăr excedentar sau zahăr în afara cotei - cantitatea de zahăr produsă într-un an de comercializare care depăşeşte cantităţile zahărului în cotă. Regimul zahărului în afara cotei poate fi reglementat de Uniunea Europeană anual, în funcţie de cerinţele pieţei interne.

Cantităţile de zahăr produse în afara cotei într-un an de comercializare pot fi transferate (carry forward) în anul de comercializare următor, decizia aparţinând exclusiv societăţilor comerciale producătoare de zahăr. Cantităţile de zahăr astfel transferate vor fi considerate ca fiind primele cantităţi de zahăr din cotă procesate din cadrul cotei anului următor;

- sfeclă de zahăr în afara cotei - toate cantităţile de sfeclă de zahăr procesate pentru a obţine zahăr în afara cotei;

- zahăr industrial - cantitatea de zahăr, peste cantităţile de zahăr din sfeclă de zahăr în cotă, care este destinată utilizării în anumite industrii, precum cea producătoare de bioetanol, de rom, pentru anumite produse farmaceutice, drojdie, rinse appelstroop şi altele, conform anexei la Regulamentul (CE) nr. 967/2006 şi art. 140 alin. (2) din Regulamentul (UE) nr. 1.308/2013;

- surplus de zahăr - cantitatea de zahăr atribuită unui anumit an de comercializare, suplimentar zahărului în cotă şi zahărului industrial;

- an de comercializare - perioada începând cu data de 1 octombrie şi sfârşind cu data de 30 septembrie ale anului calendaristic următor.

Anul de comercializare începe la data de 1 octombrie 2016 şi se termină la data de 30 septembrie 2017;

- societate comercială producătoare de zahăr - o organizaţie economică independentă şi constituită legal care operează, pe răspunderea sa, una său mai multe fabrici de zahăr. Societăţile comerciale producătoare de zahăr trebuie să fie agreate de către statul membru pe baza capabilităţii profesionale dovedite de a produce zahăr şi a conformării acestora cu cerinţele privind furnizarea de informaţii specifice şi acceptarea verificării acestora.

 

ARTICOLUL 2

Clauze generale

 

2.1. Părţile au căzut de acord ca pentru recolta anului de comercializare 2016/2017 să colaboreze în vederea obţinerii unei cantităţi de zahăr alb din sfeclă de zahăr care să acopere cota naţională (104.688,8 tone de zahăr alb) şi eventualele cantităţi de zahăr din afara cotei, ca urmare a angajamentelor implicite şi explicite legate de producerea cotei de producţie de zahăr din sfeclă de zahăr asumate de societăţile comerciale producătoare de zahăr şi de MADR.

2.2. În funcţie de cotele de producţie alocate, societăţile comerciale producătoare de zahăr vor determina cantitatea minimă dezirabilă de sfeclă de zahăr şi suprafaţa necesară a fi contractată, pe care le vor comunica asociaţiilor de cultivatori de sfeclă de zahăr din zona de aprovizionare, până la începerea campaniei de contractare a sfeclei de zahăr.

2.3. Între cultivator şi societatea comercială producătoare de zahăr va fi întocmit un contract de producere, cumpărare, livrare şi plată a rădăcinilor de sfeclă de zahăr, denumit în continuare CPCLP, al cărui model este cuprins în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul AIP, recunoscut de către MADR prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale ca instrument legal pentru aplicarea schemelor de sprijin pentru agricultori pentru recolta anului de comercializare 2016/2017.

2.4. CPCLP se vor încheia până la data de 31 mai 2016. Atât societăţile comerciale producătoare de zahăr, cât şi asociaţiile producătorilor de sfeclă de zahăr vor colabora pentru informarea fermierilor asupra modului de completare a documentaţiei privind subvenţiile şi ajutoarele de stat pentru cultura sfeclei de zahăr.

2.5. CPCLP este semnat de cultivator şi societatea comercială producătoare de zahăr şi este obligatoriu în toate atributele sale pentru aceştia.

2.6. CPCLP este documentul în care se stabilesc clauze contractuale speciale privind relaţia dintre un cultivator definit şi societatea comercială producătoare de zahăr cu care acesta a încheiat angajamentul şi este vizat de Asociaţia Cultivatorilor de Sfeclă.

2.7. Clauzele CPCLP nu pot anula clauzele generale ale AIP, care îl însoţesc de drept pe toată perioada valabilităţii lui.

2.8. Partenerii CPCLP pot denunţa în caz de litigiu doar clauzele derivate din acesta, nu şi clauzele AIP. Cultivatorii de sfeclă de zahăr beneficiază de plăţi reprezentând ajutorul naţional tranzitoriu şi sprijinul cuplat, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

2.9. Cultivatorii de sfeclă de zahăr beneficiază de plăţile prevăzute la pct. 2.8, dacă CPCLP se vizează de reprezentantul direcţiei pentru agricultură judeţene (DAJ) pe a cărei rază teritorială se află terenul cultivat cu sfeclă de zahăr, numai dacă, în urma verificărilor efectuate în lunile iulie sau august, se constată respectarea condiţiilor agrotehnice, suprafaţa existentă în contract şi asigurarea unei densităţi medii conforme reglementărilor legale; lipsa vizei pe contract determină neeligibilitatea la ajutorul naţional tranzitoriu pentru cultivatorii de sfeclă.

2.10. Sprijinul cuplat se acordă cultivatorilor de sfeclă de zahăr dacă fac dovada comercializării unei producţii minime de 26.400 kg/ha, utilizării seminţei certificate şi a vizei aplicate pe CPCLP, potrivit pct. 2.9.

2.11. Verificarea culturilor în conformitate cu pct. 2.9 se face de către o comisie formată din reprezentanţi ai asociaţiilor cultivatorilor de sfeclă de zahăr, fabricii de zahăr şi DAJ şi se consemnează în procesul-verbal de verificare a culturii, care se păstrează la DAJ; eventualele contestaţii la verificarea şi avizarea/neavizarea CPCLP se soluţionează de către consilierii cu atribuţii de inspecţie de stat din cadrul MADR.

2.12. Cultivatorii de sfeclă vor înregistra CPCLP la direcţia pentru agricultură judeţeană, iar o copie a contractului vizat de reprezentantul DAJ, în urma verificării culturii, se va depune la centrul judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, denumită în continuare APIA, până la data de 1 octombrie 2016.

2.13. În vederea actualizării bazei de date privind înregistrarea şi avizarea CPCLP pentru anul comercial 2016/2017, direcţiile pentru agricultură judeţene vor transmite MADR - Direcţia generală politici agricole şi strategii lista CPCLP avizate în conformitate cu pct. 2.9, precum şi a celor care nu îndeplinesc condiţiile de la articolul menţionat.

 

ARTICOLUL 3

Modul de aplicare a AIP

 

3.1. AIP reprezintă voinţa partenerilor asociaţi în structuri profesionale reprezentative, clauzele acestuia fiind obligatorii din momentul semnării lut.

3.2. AIP poate fi modificat anual prin negocieri între partenerii semnatari, în perioada desemnată la art. 1 pct. 1.5, în cazul în care intervin modificări în legislaţie sau în piaţă.

3.3. Partenerii vor supraveghea aplicarea AIP în toate cazurile în care unul sau mai mulţi membri ai structurii profesionale reprezentative sunt implicaţi într-o activitate contractuală derivată din acesta şi pasibilă de atingerea de o manieră păgubitoare a uneia dintre părţi.

3.4. CPCLP poate cuprinde clauze complementare specifice, care au caracter limitat între partenerii semnatari, care nu anulează stipulaţiile AIP, nici în litera şi nici în spiritul lor, şi care nu modifică convenţia de bază privind respectarea intereselor generale ale partenerilor.

3.5. Clauzele speciale ale CPCLP sunt negociate între cei 2 parteneri şi pot fi modificate de către aceştia prin acte adiţionale, pentru clauzele care nu afectează parametrii de producţie; clauzele speciale ale CPCLP nu pot fi extinse asupra AIP aferent campaniei din care acesta a fost derivat.

 

ARTICOLUL 4

Forţa majoră

 

În caz de forţă majoră, AIP încetează parţial sau total să producă efecte. Forţa majoră poate fi invocată de către oricare dintre părţi, justificată prin documente constatatoare emise de autorităţile competente, şi se răsfrânge şi asupra CPCLP.

 

ARTICOLUL 5

Concilierea şi arbitrajul

 

Litigiile referitoare la aplicarea AIP şi a CPCLP se supun reglementărilor în vigoare referitoare la conciliere şi arbitraj. Părţile convin ca litigiile să fie soluţionate pe cale amiabilă şi să se adreseze instanţei numai după epuizarea procedurilor de conciliere.

 

ARTICOLUL 6

Cotizaţiile profesionale şi interprofesionale

 

6.1. Părţile semnatare ale AIP au convenit asupra necesităţii ca societăţile comerciale producătoare de zahăr să opereze în numele cultivatorilor de sfeclă de zahăr la prelevarea cotizaţiei profesionale în cuantum de 0,8 lei/tona de sfeclă de zahăr predată neto de plată. Această prevedere va fi inclusă în mod obligatoriu în CPCLP al fiecărei societăţi comerciale producătoare de zahăr. Suma încasată va fi virată astfel: 39% către FCSZR, şi 61 % către asociaţiile cultivatorilor din zona fiecărei societăţi comerciale producătoare de zahăr. Sumele încasate vor fi incluse în bugetul de venituri şi cheltuieli al fiecărei organizaţii.

6.2. Plata cotizaţiilor se face până la sfârşitul campaniei de recoltare, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2016. În cazurile în care recoltarea sfeclei de zahăr sau predarea la societatea comercială producătoare de zahăr se prelungeşte după această dată, termenul-limită se poate prelungi, dar nu mai târziu de 15 februarie 2017.

6.3. Calcularea cotizaţiilor se face la tona neto de plată livrată de către cultivator societăţii comerciale producătoare de zahăr şi recepţionată prin aplicarea baremului de echivalenţă, atât pentru sfecla de zahăr din cotă, cât şi pentru cantitatea din afara cotei.

 

ARTICOLUL 7

Producerea/Cultivarea sfeclei de zahăr

 

7.1. CPCLP vor specifica atât suprafaţa cultivată, cât şi producţia netă de sfeclă de zahăr scontată a se obţine, separat din cotă şi din afara cotei de producţie. Contractanţii de sfeclă de zahăr, asociaţi sau neasociaţi în structuri profesionale sau interprofesionale, şi societăţile comerciale producătoare de zahăr pot să asigure (contra cost):

- sămânţa de sfeclă de zahăr necesară înfiinţării culturii, pentru suprafaţa contractată, direct sau prin societăţi comerciale specializate;

- serviciile de îndrumare tehnologică a cultivatorilor, indiferent de suprafaţa/cantitatea contractată.

7.2. Sămânţa de sfeclă de zahăr asigurată de către societatea comercială producătoare de zahăr va fi pusă la dispoziţia cultivatorului şi va fi tratată standard cu insecticide şi fungicide.

7.3. Cultivatorii se obligă să respecte tehnologia recomandată de societatea comercială producătoare de zahăr şi să permită accesul reprezentanţilor acesteia pentru a executa monitorizarea evoluţiei culturii, obligându-se să execute lucrările tehnologice solicitate de aceştia la termenele stabilite.

7.4 Periodic, de la începerea contractării şi până la terminarea recoltării şi prelucrării sfeclei de zahăr, societăţile comerciale producătoare de zahăr se obligă să transmită MADR, APIA şi FCSZR datele statistice specifice. Ca un minim de informaţii necesar, fiecare societate comercială producătoare de zahăr are obligaţia transmiterii de date privind suprafaţa cultivată, cantităţile de zahăr din sfeclă de zahăr din cotă şi din afara cotei pentru care s-au încheiat contracte de livrare, conţinutul de zahăr stipulat şi estimat, precum şi randamentul preconizat. La sfârşitul campaniei, datele din bilanţ vor cuprinde şi numărul de contracte, cantitatea de sfeclă în cotă şi în afara cotei, preţul mediu de achiziţie la nivel naţional. Părţile se obligă să furnizeze autorităţilor competente şi alte informaţii pe care acestea le consideră necesare.

 

ARTICOLUL 8

Recoltarea sfadei de zahăr

 

8.1. Recoltarea sfeclei de zahăr se face din iniţiativa societăţii comerciale producătoare de zahăr, care va notifica cultivatorii.

8.2. Cultivatorii se obligă să respecte datele de începere a recoltării şi de punere la dispoziţie a sfeclei de zahăr, dacă acestea le-au fost aduse la cunoştinţă, conform graficelor convenite. Societăţile comerciale producătoare de zahăr pot acorda o bonificaţie pentru sfecla de zahăr din cota recoltată timpuriu sau târziu. În funcţie de zona şi de specificul culturii, definiţiile recoltării timpurii şi recoltării târzii se vor stabili bilateral prin CPCLP.

8.3. Societatea comercială producătoare de zahăr poate stabili data-limită a terminării recoltatului şi a recepţiei.

8.4. Depăşirea cu două zile a datei-limită de recepţie poate atrage refuzul societăţii comerciale producătoare de zahăr de a recepţiona sfecla de zahăr, cantităţile aferente decăzând din clauzele AIP şi CPCLP, sub rezerva înţelegerilor particulare ale părţilor semnatare ale CPCLP de extindere a perioadei respective.

 

ARTICOLUL 9

Transportul sfeclei de zahăr

 

9.1. Transportul sfeclei de zahăr de pe câmp la punctele de colectare şi încărcare/bazele de recepţie se efectuează şi se suportă de cultivator, cu mijloacele proprii sau închiriere. Transportul sfeclei de zahăr de la punctele de colectare/bazele de recepţie la societatea comercială producătoare de zahăr se efectuează şi se suportă de către societatea în cauză, sub rezerva unor convenţii speciale care respectă normele sau uzanţele locale în vigoare înainte de anul de comercializare precedent.

9.2. CPCLP trebuie să precizeze punctele de colectare/bazele de recepţie; în cazul în care au fost deja stabilite în anii de livrare anteriori, acestea rămân valabile.

 

ARTICOLUL 10

Recepţia sfeclei de zahăr

 

10.1. Partenerii au convenit ca recepţia sfeclei de zahăr din recolta anului de comercializare 2016/2017 să fie efectuată cantitativ şi calitativ, cu respectarea prevederilor regulamentelor europene în vigoare,

10.2. CPCLP va preciza modul în care se face recepţia sfeclei de zahăr atât calitativ, cât şi cantitativ, prin metoda polarimetrică şi eşantionare. Pentru recolta anului de comercializare 2016/2017 sfecla de zahăr de calitate standard trebuie sa fie;

- de calitate bună, sănătoasă şi prezentată în condiţii acceptabile de comercializare;

- cu un conţinut de zahăr de 16% la punctul de recepţie.

 

ARTICOLUL 11

Preţul sfeclei de zahăr

 

I. Sfecla de zahăr din cotă

II. 1. În conformitate cu art. 9 din Regulamentul (UE) nr. 1.370/2013, preţui minim pentru sfecla căreia i se aplică o cotă, menţionat la art. 135 din Regulamentul (UE) nr. 1.308/2013, este de 26,29 EUR/tonă, până la 30 septembrie 2017.

11.2. Preţul minim menţionat la art. 11.1 se aplică sfeclei de zahăr de calitatea standard definite în anexa III partea B din Regulamentul (UE) nr. 1.308/2013.

11.3. Întreprinderile producătoare de zahăr care achiziţionează sfeclă căreia i se aplică o cotă, adecvată pentru a fi procesată în zahăr şi destinată fabricării de zahăr căreia i se aplică o cotă, au obligaţia de a achita cel puţin preţul minim, ajustat prin aplicarea de majorări sau de reduceri care corespund diferenţelor de calitate faţă de calitatea standard.

11.4. La preţul minim garantat se adaugă bonificaţiile stabilite prin CPCLP. Preţul se calculează şi se plăteşte în lei, conform art. 33 din Regulamentul delegat (UE) nr. 907/2014.

11.5. Preţul sfeclei de zahăr se poate majora/diminua, în funcţie de conţinutul în zahăr, astfel:

a) pentru fiecare 0,1% conţinut de zaharoză preţul se majorează cu minimum:

(i) 0,9% pentru conţinut de zaharoză peste 16%, dar nu mai mult de 18%;

(ii) 0,7% pentru conţinut de zaharoză peste 18%, dar nu mai mult de 19%;

(iii) 0,5% pentru conţinut de zaharoză peste 19%, dar nu mai mult de 20%;

b) pentru fiecare 0,1% conţinut de zaharoză preţul se diminuează cu maximum:

(i) 0,9% pentru conţinut de zaharoză sub 16%, dar nu mai puţin de 15,5%;

(ii) 1% pentru conţinut de zaharoză sub 15,5%, dar nu mai puţin de 14,5%.

11.6. Preţul pentru sfecla de zahăr cu un conţinut de zaharoză peste 20% nu trebuie să fie mai mic decât preţul minim ajustat conform pct. 11,5 fit a) subpct, (iii).

11.7. În completarea datelor de mai sus, pentru sfecla de zahăr cu un conţinut de zaharoză peste 20% şi pentru cea cu conţinut sub 14,5%, CPCLP poate stipula alte procente de creştere/diminuare.

11.8. Preţurile minime sus-menţionate se aplică cantităţilor neto de sfeclă de zahăr predate şi recepţionate de societăţile comerciale producătoare de zahăr, în conformitate cu stipulaţiile CPCLP privind conţinutul de corpuri străine şi de pământ aderent. Se stabileşte ca sfecla de zahăr acceptabilă pentru prelucrare să aibă un conţinut minim de zaharoză de 13,5%.

În cazul sfeclei de zahăr cu un conţinut de zaharoză sub pragul minim acceptabil menţionat mai sus, societăţile procesatoare de zahăr au dreptul de a refuza preluarea.

2. Sfecla de zahăr din afara cotei

11.9. În conformitate cu art. 9 alin (4). din Regulamentul (UE) nr. 1.370/2013, privind măsuri pentru stabilirea anumitor ajutoare şi restituţii în legătură cu organizarea comună a pieţelor produselor agricole, pentru cantităţile de sfeclă de zahăr care corespund cantităţilor de zahăr industrial sau de zahăr excedentar supuse taxei pe excedent, întreprinderea/societatea comercială producătoare de zahăr în cauză ajustează preţul de achiziţie astfel încât să fie cel puţin egal cu preţul minim al sfeclei căreia i se aplică o cotă.

Societatea comercială producătoare de zahăr are dreptul de a decide dacă şi în ce condiţii acceptă o cantitate de sfeclă de zahăr în afara cotei de producţie, cu respectarea tuturor regulamentelor europene în vigoare, Dacă societatea comercială producătoare de zahăr nu a încheiat CPCLP (până la data-limită menţionată la art. 2 pct. 2.4 pentru întreaga cantitate de sfeclă de zahăr necesară producerii cotei de producţie alocate şi la preţul minim, aceasta este obligată să plătească preţul minim stipulat mai sus pentru întreaga cantitate de sfeclă de zahăr pe care o procesează în anul de comercializare 2016/2017.

11.10. Echivalenţa preţului minim pe tona de sfeclă de zahăr în funcţie de conţinutul de zaharoză determinat la punctul de colectare este prezentată în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul AIP.

3. Retragerea zahărului

11.11. În conformitate cu art. 130 alin. (5), primul paragraf, din Regulamentul (UE) nr. 1.308/2013, în cazul în care zahărul retras este considerat prima producţie de zahăr din anul de comercializare următor, se plăteşte cultivatorilor de sfeclă preţul minim al sfeclei corespunzător anului de comercializare respectiv.

11.12. Prin excepţie, cerinţele cu privire la preţul minim al sfeclei nu se aplică în situaţia în care zahărul retras devine zahăr industrial sau este exportat în conformitate cu art. 130 al doilea paragraf al alin. (3) din Regulamentul (UE) nr. 1.308/2013.

11.13. În cazul în care zahărul retras este vândut pe piaţa Uniunii înainte de sfârşitul perioadei de retragere în conformitate cu art. 130 alin. (4) din Regulamentul (UE) nr. 1.308/2013, cultivatorilor de sfeclă li se plăteşte preţul minim corespunzător anului de comercializare în curs.

 

ARTICOLUL 12

Plata materiei prime

 

12.1. Părţile au convenit ca plata materiei prime recepţionate să se facă astfel:

- 40% până la data de 20 decembrie 2016;

- 30% până la data de 31 ianuarie 2017;

- integral până la data de 10 martie 2017.

12.2. Sub rezerva convenţiilor particulare ce răspund regulilor sau obiceiurilor locale valabile înaintea campaniei agricole a anului de comercializare 2016/2017, CPCLP pot deroga de la prevederile pct. 12.1.

12.3. Modalitatea de plată convenită de părţi se negociază între părţi şi se va stipula în CPCLP Pentru evidenţierea cât mai clară a operaţiunilor de plată şi verificarea lor de către APIA. plăţile se fac obligatoriu prin transferuri bancare.

 

ARTICOLUL 13

Alte drepturi ale cultivatorilor

 

13.1. În privinţa borhotului rezultat în urma procesării sfeclei de zahăr, CPCLP poate prevedea că:

a) borhotul umed corespunzător prelucrării întregii cantităţi de sfeclă de zahăr livrate către societatea comercială producătoare de zahăr să fie livrat gratuit furnizorilor de sfeclă de zahăr în condiţia de livrare ex-fabrică;

b) numai o parte a borhotului, presat, uscat sau uscat şi amestecat cu melasă, să fie livrată gratuit de societatea comercială producătoare de zahăr furnizorilor de sfeclă de zahăr în condiţia de livrare ex-fabrică;

c) borhotul presat sau uscat să fie livrat gratuit furnizorilor de sfeclă de zahăr în condiţia de livrare ex-fabrică. dar cu plata costurilor de presare sau uscare;

d) societatea comercială producătoare de zahăr să plătească furnizorului de sfeclă de zahăr compensaţii, care să ţină cont de posibilităţile de vânzare a borhotului.

13.2. În cazul în care mai multe prevederi se pot aplica cantităţilor de sfeclă de zahăr livrabile, CPCLP trebuie să menţioneze toate punctele care se pot aplica.

 

ARTICOLUL 14

Alocarea cotei de cultivare a sfeclei de zahăr în cotă

 

14.1. Societăţile comerciale producătoare de zahăr vor încheia contracte de livrare de sfeclă de zahăr în cotă, luând în considerare eficienţa agricolă în ceea ce priveşte costurile de transport şi randamentul culturii sfeclei de zahăr. Având în vedere creşterea competitivităţii în acest sector şi necesitatea

de a atinge performanţele agriculturii europene, societăţile comerciale producătoare de zahăr din sfeclă de zahăr, în consultare cu asociaţiile cultivatorilor de sfeclă de zahăr, au posibilitatea de a-şi modifica politica de achiziţie a sfeclei de zahăr după fiecare an de comercializare şi de a reconsidera contractele de livrare a sfeclei de zahăr pentru furnizorii care nu sunt competitivi.

14.2. Cotele de producţie de zahăr şi, implicit, cele de cultivare a sfeclei de zahăr pot suferi modificări de la un an la altul şi, în consecinţă, societăţile comerciale producătoare de zahăr pot să modifice cantităţile de sfeclă de zahăr, în funcţie de modificările de cotă impuse de regulamentele şi legile în vigoare. _

14.3. În cazul în care societăţile comerciale producătoare de zahăr din sfeclă de zahăr vor apela la procesarea cotei în afara unităţii producătoare respective, în conformitate cu art. 6 din Regulamentul (CE) nr. 952/2006, părţile semnatare ale AIP se obligă ca prima opţiune pentru procesare să fie o unitate/unităţile de producţie din România, prin negocieri directe şi numai în cazul refuzului acesteia/acestora, procesarea să se facă în alte ţări ale Uniunii Europene.

Acceptul sau refuzul unui contract de procesare se face în maximum 10 zile lucrătoare de la cererea scrisă; lipsa unui răspuns în termenul stabilit va fi considerată refuz, iar MADR va asigura punerea în practică a acestui punct, prin condiţionarea acordului de procesare.

14.4. În conformitate cu art. 111-161 din secţiunea 5 a Tratatului dintre Regatul Belgiei, Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Irlanda, Republica Italiană, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungară, Republica Malta, Regatul Ţărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polonă, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovacă, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) şi Republica Bulgaria şi România privind aderarea Republicii Bulgaria şi a României la Uniunea Europeană, semnat de România la Luxemburg la 25 aprilie 2005, ratificat prin Legea nr. 157/2005, societăţile comerciale şi cultivatorii de sfeclă de zahăr se obligă să respecte zonele de producere a sfeclei de zahăr conform cotelor istorice.

 

ARTICOLUL 15

Taxe şi alte obligaţii financiare

 

15.1. Ambele părţi se obligă să plătească la timp şi în cuantumul cerut taxele sau alte obligaţii financiare care provin din aplicarea politicilor agricole ale Uniunii Europene şi care vor fi stipulate de regulamentele şi de legislaţia română, cum ar fi taxa de producţie.

15.2. Societăţile comerciale producătoare de zahăr din sfeclă de zahăr pot solicita producătorilor de sfeclă de zahăr să îşi asume până la 50% din taxa pe producţie. CPCLP trebuie să prevadă modul de colectare şi repartizare a acestor obligaţii financiare în conformitate cu prevederile legale şi/sau cu înţelegerea dintre părţi.

Încheiat astăzi, 29 martie 2016, în 4 exemplare.

 

Preşedintele Federaţiei Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România,

dr. ing. Ioan Gherman

Preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Zahăr din Sfeclă de Zahăr din România,

ing. Ioan Armenean

Preşedintele Asociaţiei Patronatul Zahărului din România,

ing. Emilian Dobrescu

 

 

ANEXA Nr. 1

la acordul interprofesional

 

CONTRACT

de producere, cumpărare, livrare şi plată a rădăcinilor de sfeclă de zahăr

 

Prezentul contract este încheiat în baza art. 1 pct. 1.2 din Acordul interprofesional pentru sfecla de zahăr-recolta anului de comercializare 2016/2017, recunoscut prin Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 802/2016 (AIP), între:

Beneficiar Societatea Comercială - S.A., cu sediul în ........................................, str. ........................................ nr. ......, reprezentată prin ........................................ (numele, prenumele şi funcţia) şi ........................................ (numele, prenumele şi funcţia), având contul ........................................, deschis la ........................................, înregistrată în registrul comerţului cu nr. ........................................

şi

Furnizor: ........................................ /Proprietar: ........................................, cu sediul/domiciliul în ........................................, str. ........................................ nr. ....., telefon/fax ........................................, reprezentat prin........................................ (numele, prenumele şi funcţia)  şi ........................................ (numele, prenumele şi funcţia), având contul ........................................, deschis la ........................................, înregistrat în registrul comerţului la poziţia nr. ........................................,

a intervenit următorul contract, cu valoare de contract bilateral, privind producerea, cumpărarea, livrarea şi plata sfeclei de zahăr.

Preţul se calculează şi se plăteşte în lei; cursul de schimb este cursul mediu al ultimei luni stabilit de Banca Centrală Europeană anterior faptului generator, îh conformitate cu art. 33 din Regulamentul delegat (UE) nr. 907/2014 al Comisiei din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte agenţiile de plăţi şi alte organisme, gestiunea financiară, verificarea şi închiderea conturilor, garanţiile şi utilizarea monedei euro.

1. Sfecla de zahăr în cotă

Furnizorul se obligă să cultive o suprafaţă de ...... ha cu sfeclă de zahăr, în scopul realizării unei producţii nete de plată de ... tone, care va fi predată beneficiarului, conform graficului de livrare care va fi comunicat de beneficiar.

Beneficiarul se obligă să cumpere de la furnizor o cantitate de ...... tone rădăcini de sfeclă de zahăr, la un preţ minim de 26,29 euro/tona de sfeclă de zahăr, în condiţiile calităţii standard (de calitate bună, sănătoasă şi prezentată în condiţiile acceptabile de comercializare, cu un conţinut de zahăr de 16% la punctul de recepţie), conform art. 135 din Regulamentul (UE) nr. 1.308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a pieţelor produselor agricole şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1.037/2001 şi (CE) nr. 1.234/2007 ale Consiliului, respectiv alin. (1) al art. 9 din Regulamentul (UE) nr. 1.370/2013 al Consiliului din 16 decembrie 2013 privind măsuri pentru stabilirea anumitor ajutoare şi restituţii în legătură cu organizarea comună a pieţelor produselor agricole.

La preţul minim garantat se adaugă eventualele bonificaţii negociate între părţi.

Preţul menţionat mai sus se poate modifica în funcţie de conţinutul de zaharoză la punctul de livrare, conform tabelului de echivalenţă, anexat la prezentul contract.

Conţinutul de zahăr minim acceptabil pentru sfecla de zahăr destinată procesării este de 13,5%.

Beneficiarul are dreptul să refuze orice cantitate de sfeclă de zahăr livrată având sub conţinutul minim de zahăr menţionat mai sus. Ambele părţi se obligă să plătească la timp şi în cuantumul cerut taxele sau alte obligaţii financiare care provin din aplicarea politicilor agricole ale Uniunii Europene şi care vor fi stipulate de regulamentele şi de legislaţia naţională, cum ar fi taxa de producţie.

2. Sfecla de zahăr în afara cotei (dacă este cazul)

Beneficiarul se angajează să cumpere o cantitate de ....... sfeclă de zahăr în afara cotei de producţie, la preţul de ....... euro/tonă, în condiţiile de livrare , pusă la dispoziţie de furnizor. Punctele de colectare pentru sfecla de zahăr a anului de comercializare 2016/2017 sunt: ........................................

Livrările de sfeclă de zahăr se desfăşoară, de regulă, în perioada ........................................

3. Recepţia cantitativă şi controlul calităţii sfeclei de zahăr

Recepţia cantitativă şi controlul calităţii sfeclei de zahăr se fac la sediul societăţii de către reprezentanţii serviciului agricol ai acesteia ........................................

conform anexei II pct. VII paragraful 1 din Regulamentul (CE) nr. 318/2006 al Consiliului din 20 februarie 2006 privind organizarea comună a pieţelor în sectorul zahărului, respectiv anexa nr. XI pct. VI din Regulamentul (UE) nr. 1.308/2013, în prezenţa reprezentantului Asociaţiei cultivatorilor, sau al fermierului.

Datele se vor consemna/înregistra în bazele de date şi registrele de magazie ale societăţii respective.

4. Alte drepturi ale cultivatorilor:

Beneficiarul va livra, iar furnizorul de sfeclă de zahăr va primi o cantitate de borhot (tăiţei) în condiţiile prevăzute la art. 13 pct. 13.1 din AIP.

5. Plata taxelor şi obligaţiilor financiare

Furnizorul de sfeclă de zahăr mandatează beneficiarul ca la plata sfeclei de zahăr să îi reţină cotizaţia de membru al Federaţiei Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România (FCSZR), în valoare de 0,8 lei/tona de sfeclă predată neto de plată, şi să verse aceste sume în contul şi pe cheltuiala FCSZR (în conformitate cu art. 6 pct. 6.1 din AIP).

Noi, semnatarii prezentului contract, declarăm că avem cunoştinţă de stipulaţiile AIP şi de prevederile Regulamentului (UE) nr. 1.308/2013, respectiv anexa nr. XI, şi ne angajăm să le respectăm în litera şi spiritul lor.

Încheiat astăzi, ......................... 2016, în 4 exemplare, toate cu valoare de original.

 

Beneficiar, ........................................

(numele, prenumele şi semnătura)

Furnizor, ........................................

(numele, prenumele şi semnătura)

 

ANEXA Nr. 2

la acordul interprofesional

 

TABEL DE ECHIVALENŢĂ

a preţului minim pe tona de sfeclă de zahăr, în funcţie de conţinutul de zaharoză determinat la punctul de colectare

 

Nr. crt.

Conţinutul de zaharoză (%) la punctul de colectare

Preţul minim (euro/tonă de sfeclă)

1.

13,5

Contract de producere, cumpărare, livrare şi plată a rădăcinilor de sfeclă de zahăr (CPCLP)

2.

13,6

CPCLP

3.

13,7

CPCLP

4.

13,8

CPCLP

5.

13,9

CPCLP

6.

14,0

CPCLP

7.

14,1

CPCLP

8.

14,2

CPCLP

9.

14,3

CPCLP

10.

14,4

CPCLP

11.

14,5

22,48

12.

14,6

22,74

13.

14,7

23,00

14.

14,8

23,27

15.

14,9

23,53

16.

15,0

23,79

17.

15,1

24,06

18.

15,2

24,32

19.

15,3

24,58

20.

15,4

24,84

21.

15,5

25,11

22.

15,6

25,34

23.

15,7

25,58

24.

15,8

25,82

25.

15,9

26,05

26.

16,0

26,29

27.

16,1

26,53

28.

16,2

26,76

29.

16,3

27,00

30.

16,4

27,24

31.

16,5

27,47

32.

16,6

27,71

33.

16,7

27,95

34.

16,8

28,18

35.

16,9

28,42

36.

17,0

28,66

37.

17,1

28,89

38.

17,2

29,13

39.

17,3

29,37

40.

17,4

29,60

41.

17,5

29,84

42.

17,6

30,08

43.

17,7

30,31

44.

17,8

30,55

45.

17,9

30,79

46.

18,0

31,02

47.

18,1

31,21

48.

18,2

31,39

49.

18,3

31,57

50.

18,4

31,76

51.

18,5

31,94

52.

18,6

32,13

53.

18,7

32,31

54.

18,8

32,49

55.

18,9

32,68

56.

19,0

32,86

57.

19,1

32,99

58.

19,2

33,13

59.

19,3

33,26

60.

19,4

33,39

61.

19,5

33,52

62.

19,6

33,65

63.

19,7

33,78

64.

19,8

33,91

65.

19,9

34,05

66.

20

34,18

67.

>20

CPCLP

 

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.