MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 369/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 369         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 13 mai 2016

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

92. - Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 6/2016 pentru modificarea art. 28 alin. (41) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii şi libertatea de a furniza servicii în România

 

498. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 6/2016 pentru modificarea art. 28 alin. (41) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii şi libertatea de a furniza servicii în România

 

93. - Lege pentru modificarea art. 33 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice

 

499. - Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea art. 33 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice

 

94. - Lege pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere

 

500. - Decret privind promulgarea Legii pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere

 

95. - Lege privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate şi pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice

 

501. - Decret pentru promulgarea Legii privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate şi pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 114 din 3 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (1) lit. g) şi art. 91 alin. (1), (3), (4), (5) şi (6) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, precum şi ale art. 25 alin. (2), (3) şi (4) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

346. - Hotărâre privind limitarea conţinutului de sulf din combustibilii lichizi

 

ACTE ALE BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI

 

11. - Circulară privind lansarea în circuitul numismatic a setului de monetărie cu tema 80 de ani de la inaugurarea Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Guşti

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 6/2016 pentru modificarea art. 28 alin. (41) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii şi libertatea de a furniza servicii în România

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa Guvernului nr. 6 din 27 ianuarie 2016 pentru modificarea art. 28 alin. (41) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii şi libertatea de

a furniza servicii în România, adoptata în temeiul art. 1 pct. VI.1 din Legea nr. 346/2015 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 28 ianuarie 2016.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PREŞEDINTELE SENATULUI

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 11 mai 2016.

Nr. 92.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 6/2016 pentru modificarea art. 28 alin. (41) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii şi libertatea de a furniza servicii în România

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 6/2016 pentru modificarea art. 28 alin. (41) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii şi libertatea de a furniza servicii în România şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 11 mai 2016.

Nr. 498.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru modificarea art. 33 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Alineatul (2) al art. 33 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

„(2) Semnalizarea lucrărilor care se execută pe drumurile publice este obligatorie. Aceasta este însoţită pe timpul nopţii de lămpi cu lumină galbenă intermitentă sau în cascadă şi se efectuează de către executantul lucrărilor, cu avizul poliţiei rutiere, astfel încât să asigure deplasarea în siguranţă a tuturor participanţilor la trafic, conform reglementărilor în vigoare.”

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PREŞEDINTELE SENATULUI

VALERIU-STEFAN ZGONEA

CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 11 mai 2016.

Nr. 93.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru modificarea art. 33 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru modificarea art. 33 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 11 mai 2016.

Nr. 499.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articol unic. - Ordonanţa Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 2 septembrie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, se completează după cum urmează:

1. La articolul 11, după litera o) se introduce o nouă literă, litera p), cu următorul cuprins:

„p) transportul şcolar, efectuat cu autobuze având inscripţia «transport şcolar», conform prevederilor art. 181.”

2. După articolul 18 se introduce un nou articol, articolul 181 cu următorul cuprins:

„Art. 181. - Prevederile privind accesul la transportul rutier de persoane în cont propriu se aplică şi transportului cu autobuzele proprii ale unităţilor administrativ-teritoriale sau ale unităţilor de învăţământ, având inscripţia «transport şcolar», utilizate exclusiv pentru transportul elevilor şi cadrelor didactice, care efectuează acest transport din mediul rural către unităţile de învăţământ din comună sau către unităţile de învăţământ din mediul urban.”

3. După articolul 81 se introduce un nou articol, articolul 811, cu următorul cuprins:

„Art. 811. - prin excepţie de la prevederile art. 81, unităţile administrativ-teritoriale, precum şi unităţile de învăţământ care asigură transportul şcolar din mediul rural către unităţile de învăţământ din comună sau către unităţile de învăţământ din mediul urban, cu autobuzele proprii având inscripţia «transport şcolar», sunt scutite de plata tarifelor pentru eliberarea documentelor prevăzute de prezenta ordonanţă.”

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PREŞEDINTELE SENATULUI

VALERIU-STEFAN ZGONEA

CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 11 mai 2016.

Nr. 94.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 11 mai 2016.

Nr. 500.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate şi pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. 1. - (1) în vederea asigurării unei administrări unitare şi eficiente a ariilor naturale protejate reglementate prin dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, se înfiinţează Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate, instituţie publică cu personalitate juridică, finanţată de la bugetul de stat şi din venituri proprii, aflată în subordinea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, apelor şi pădurilor

(2) Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate asigură cadrul necesar pentru managementul ariilor naturale protejate prin:

a) instituţii publice aflate în subordine cu rol de administrare a ariilor naturale protejate;

b) structuri de administrare special constituite aflate în relaţie contractuală, în coordonarea agenţiei;

c) custodii aflate în relaţie contractuală, în coordonarea agenţiei.

(3) Instituţiile publice prevăzute la alin. (2) lit. a) cu rol de administrare a ariilor naturale protejate se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate, cu acordul autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, apelor şi pădurilor.

(4) De la data intrării în vigoare a prezentei legi, Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate se substituie în toate drepturile şi obligaţiile ce decurg din contractele, convenţiile, înţelegerile, protocoalele privitoare la administrarea ariilor natural protejate încheiate de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, apelor şi pădurilor.

(5) Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate va asigura administrarea ariilor naturale protejate neatribuite la data intrării în vigoare a prezentei legi, până la constituirea instituţiilor publice din subordine, ori atribuirea acestora prin contracte de administrare sau custodie.

Art. 2. - Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate are următoarele atribuţii principale:

a) propune spre elaborare strategii şi programe în domeniul ariilor naturale protejate, al speciilor de floră şi faună protejate;

b) verifică şi avizează măsurile de conservare, planurile de management şi regulamentele ariilor naturale protejate, pe care le înaintează, conform prevederilor legale, la autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, apelor şi pădurilor, în vederea aprobării;

c) coordonează şi verifică implementarea de către structurile de administrare a planurilor de management şi activităţilor aferente ariilor naturale protejate, asigurând monitorizarea specifică a capitalului natural, printr-un sistem unitar, informatizat de gestionare şi actualizare a bazei de date electronice;

d) stabileşte şi pune în practică criterii de performanţă pentru evaluarea administratorilor şi custozilor ariilor naturale protejate;

e) asigură suportul tehnic necesar pentru fundamentarea actelor normative, a strategiilor şi politicilor privind ariile naturale protejate, precum şi armonizarea cu acquis-ul comunitar, convenţiile, acordurile şi tratatele la care România este parte.

Art. 3. - (1) Conducerea Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate este asigurată de uri preşedinte, cu rang de secretar de stat, şi doi vicepreşedinţi, cu rang de subsecretar de stat, numiţi prin ordin al prim-ministrului.

(2) Structura organizatorică, atribuţiile şi competenţele Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, apelor şi pădurilor, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Art. 4. - Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate este organizată astfel: aparat central şi structurile teritoriale aflate în subordinea sa.

Art. 5. - În cadrul Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate se înfiinţează şi funcţionează Colegiul Ştiinţific Naţional pentru Ariile Naturale Protejate, cu rol de autoritate ştiinţifică.

Art. 6. - Numărul de posturi alocate Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate este de minimum 90 pentru structura centrală şi de minimum 400, dar nu mai mult de 30 de posturi pentru fiecare instituţie publică aflată în subordine, cu rol de administrare a ariilor naturale protejate.

Art. 7. - Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, apelor şi pădurilor va asigura integrarea strategiei de administrare a Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării” cu politicile Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate.

Art. 8. - Calitatea de administrator sau custode poate fi dobândită doar de persoane juridice.

Art. 9. - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 442 din 29 iunie 2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 17 alineatul (1), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,a) Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate, pentru ariile naturale protejate, declarate prin lege, prin hotărâre a Guvernului sau prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, apelor şi pădurilor;”.

2. La articolul 18 alineatul (1), literele a)-c) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„a) structuri de administrare special constituite, cu personalitate juridică, aflate în subordinea Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate;

b) structuri de administrare special constituite, cu personalitate juridică, aflate în subordinea unor regii autonome, companii şi societăţi naţionale, autorităţi ale administraţiei publice locale, servicii descentralizate ale administraţiei publice centrale, instituţii ştiinţifice de cercetare şi de învăţământ din sectorul public şi privat, muzee, organizaţii neguvemamentale, constituite potrivit legii, şi aflate în relaţie contractuală cu Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate;

b1) structuri de administrare special constituite în cadrul instituţiilor de învăţământ superior, al institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare, al staţiunilor didactice experimentale, precum şi al altor structuri de cercetare ştiinţifică din sectorul public şi privat şi al muzeelor, create în termen de maximum 6 luni de la atribuirea în administrare uneia dintre entităţile menţionate anterior, şi aflate în relaţie contractuală cu Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate;

c) structuri de administrare constituite în baza unor parteneriate publice sau public-private, în care Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate este partener prin instituţii publice aflate în subordine; structurile de administrare se află în relaţie contractuală cu Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate;”.

3. La articolul 18 alineatul (1), literele d) şi e) se abrogă.

4. La articolul 20, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 20. - (1) Custozii sunt persoane juridice care au calificarea, instruirea şi mijloacele necesare pentru a stabili şi aplica măsurile de protecţie şi conservare a bunurilor încredinţate, conform contractului de custodie.”

5. La articolul 20, alineatele (2) şi (3) se abrogă.

6. La articolul 56, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 56. - (1) De la data înfiinţării Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate, în subordinea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului apelor şi pădurilor, atribuţiile legate de administrare vor fi preluate de către aceasta.”

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PREŞEDINTELE SENATULUI

VALERIU-STEFAN ZGONEA

CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 11 mai 2016.

Mr. 95.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate şi pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate şi pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 11 mai 2016.

Nr. 501.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 114

din 3 martie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (1) lit. g) şi art. 91 alin. (1), (3), (4), (5) şi (6) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, precum şi ale art.25 alin. (2), (3) şi (4) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona*Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Bianca Drăghici - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (1) Ist. g) şi art. 91 alin. (1), (3), (4), (5) şi (6) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, precum şi ale art. 25 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, excepţie ridicată de Ion Dulduruc în Dosarul nr. 2.565/2/2013 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 916D/2015.

2. La apelul nominal răspunde, pentru partea Agenţia Naţională de Integritate, consilier juridic Vladimir Alexandru Ciobanu, cu delegaţie depusă la dosar, lipsind autorul excepţiei. Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că, la dosar, autorul excepţiei a depus o cerere prin care solicită judecarea cauzei în lipsă.

4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Agenţiei Naţionale de Integritate, care solicită respingerea ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece funcţiile publice se exercită în condicile legii, iar dispoziţiile de lege criticate nu contravin Legii fundamentale. Invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.

5. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 93 din 3 martie 2015 şi nr. 347 din 7 mai 2015.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

6. Prin încheierea din 23 aprilie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 2.565/2/2013, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (1) lit. g) şi art. 91 alin. (1), (3), (4), (5) şi (6) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, precum şi ale art. 25 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. Excepţia a fost ridicată de Ion Dulduruc, în calea de atac a recursului declarat împotriva unei sentinţe civile prin care a fost respinsă acţiunea privind anularea unui raport de evaluare, întocmit de Agenţia Naţională de Integritate.

7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că se impune interpretarea art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010, iar dispoziţiile cuprinse în art. 25 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 176/2010 sunt contrazise atât de prevederile alin. (4) al aceluiaşi articol, cât şi de normele legale cuprinse în art. 91 din Legea nr. 161/2003. De asemenea consideră că dispoziţiile de lege criticate adaugă la textul art. 121 din Constituţie.

8. Autorul excepţiei apreciază că Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009 face referire la distincţia dintre funcţiile prevăzute în Constituţie şi cele prevăzute în legi. De asemenea arată că, „prin considerentele Deciziei nr. 460 din 13 noiembrie 2013, se evidenţiază incompleta reglementare şi se relevă confuziile care apar, în condiţiile în care alineatele art. 25 din Legea nr. 176/2010 se contrazic între ele, din punct de vedere al unicităţii sancţiunii, dar şi cu cele cuprinse în art. 91 din Legea nr. 161/2003, cu consecinţe asupra judecării cauzei, a recursului declarat şi a legalităţii şi previzibilităţii normelor juridice”. Totodată, consideră că „insuficienta reglementare a noţiunii de incompatibilitate şi de stabilire a regimului sancţionator diferenţiat, în raport de faptă şi de interferenţa cu atribuţiile de primar ales, cu prejudiciul material creat de aplicarea nediferenţiată, lipsa de proporţionalitate între răspundere, în raport de natura penală sau administrativă a faptei imputabile persoanei evaluate, de pericolul social efectiv, sunt generate de o legislaţie incompletă şi contradictorie”.

9. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal îşi exprimă opinia în sensul că dispoziţiile de lege criticate nu sunt contrare scopului legii şi normelor constituţionale, ci instituie o garanţie a exercitării funcţiei publice, în condiţii de imparţialitate şi transparenţă decizională, obiectiv ce urmăreşte protejarea interesului public, constând în apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.

10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. g) şi art. 91 alin. (1), (3), (4), (5) şi (6) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, precum şi ale art. 25 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din 2 septembrie 2010. Însă, din notele autorului excepţiei, depuse în motivarea criticii de neconstituţionalitate, rezultă ca, în realitate, obiect al excepţiei îl constituie şi aţin. (4) al art. 25 din Legea nr. 176/2010. Prin urmare, Curtea va reţine spre analiză excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (1) lit. g) şi art. 91 alin. (1), (3), (4), (5) şi (6) din Legea nr. 161/2003, precum şi ale art. 25 alin. (2), (3) şi (4) din Legea nr. 176/2010, având următorul cuprins:

- Art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003: „(1) Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu: [...]

g) calitatea de comerciant persoană fizică;”;

- Art. 91 alin. (1), (3), (4), (5) şi (6) din Legea nr. 161/2003: „(1) Starea de incompatibilitate intervine numai după validarea mandatului, iar în cazul prevăzut la art. 88 alin. (2), după validarea celui de-al doilea mandat, respectiv după numirea sau angajarea alesului local, ulterior validării mandatului, într-o funcţie incompatibilă cu cea de ales local. [...]

(3) Alesul local poate renunţa la funcţia deţinută înainte de a fi numit sau ales în funcţia care atrage starea de incompatibilitate sau în cel mult 15 zile de la numirea sau alegerea în această funcţie. Alesul local care devine incompatibil prin aplicarea prevederilor prezentei secţiuni este obligat să demisioneze din una dintre funcţiile incompatibile în cel mult 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

(4) în situaţia în care alesul local aflat în stare de incompatibilitate nu renunţă la una dintre cele două funcţii incompatibile în termenul prevăzut la alin. (3), prefectul va emite un ordin prin care constată încetarea de drept a mandatului de ales local la data împlinirii termenului de 15 zile sau, după caz. 60 de zile, la propunerea secretarului unităţii administrativ-teritoriale. Orice persoană poate sesiza secretarul unităţii administrativ-teritoriale.

(5) Ordinul emis de prefect potrivit alin. (4) poate fi atacat la instanţa de contencios administrativ competentă.

(6) în cazul primarilor, prefectul va propune Guvernului stabilirea datei pentru alegerea unui nou primar, iar în cazul consilierilor locali şi consilierilor judeţeni, se va proceda la validarea mandatului unui supleant, potrivit prevederilor Legii nr. 70/1991 privind alegerile locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.”;

- Art. 25 alin. (2), (3) şi (4) din Legea nr. 176/2010: „(2) Persoana eliberată sau destituită din funcţie potrivit prevederilor alin. (1) sau faţă de care s-a constatat existenţa conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu excepţia celor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcţia ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcţie eligibilă, nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului. În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcţie sau o demnitate publică la data constatării stării de incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdicţia de 3 ani operează potrivit legii, de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti de confirmare a existenţei unui conflict de interese sau a unei stări de incompatibilitate.

(3) Fapta persoanei cu privire la care s-a constatat starea de incompatibilitate sau de conflict de interese constituie temei pentru eliberarea din funcţie ori, după caz, constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit reglementării aplicabile demnităţii, funcţiei sau activităţii respective.

(4) Prin derogare de la dispoziţiile legilor speciale care reglementează răspunderea disciplinară, sancţiunile disciplinare care pot fi aplicate ca urmare a săvârşirii unor abateri dintre cele cuprinse în prezenta lege nu pot consta în mustrare sau avertisment”

14. Autorul excepţiei consideră că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (3) privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru ocuparea, în condiţiile legii, a funcţiilor şi demnităţilor publice, civile sau militare, art. 37 alin. (2) referitor la dreptul de a fi ales şi art. 121 privind autorităţile comunale şi orăşeneşti. De asemenea sunt invocate Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 23 noiembrie 2009, şi Decizia nr. 460 din 13 noiembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 9 decembrie 2013.

15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, în jurisprudenţa sa, spre exemplu, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, a conturat o anumită structură inerentă şi intrinsecă oricărei excepţii de neconstituţionalitate. Aceasta cuprinde trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituţionalităţii, textul de referinţă pretins încălcat şi motivarea, de către autorul excepţiei, a relaţiei de contrarietate existente între cele două texte. Curtea a statuat că, în condiţiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate, determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Astfel, motivarea în sine a excepţiei, ca element al acesteia, nu este neapărat un criteriu material sau cantitativ, ci, dimpotrivă, ea rezultă din dinamica primelor elemente. Ca atare, Curtea a constatat că în situaţia în care textul de referinţă invocat este suficient de precis şi clar, astfel încât instanţa constituţională Să poată reţine în mod rezonabil existenţa unei minime critici de neconstituţionalitate, ea este obligată să analizeze pe fond excepţia de neconstituţionalitate şi să considere, deci, că autorul acesteia a respectat şi a cuprins în excepţia ridicată cele trei elemente menţionate.

16. Prin raportare la cele reţinute în jurisprudenţa sa, Curtea observă că, deşi în cauza de faţă autorul excepţiei indică doar textele legale criticate şi cele de referinţă, fără a motiva relaţia de contrarietate existentă între cele două, va analiza pe fond excepţia ridicată, având în vedere faptul că, în mod rezonabil, se poate determina critica de neconstituţionalitate vizată de autorul excepţiei.

17. Referitor la critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (1) lit. g) şi art. 91 alin. (1), (3), (4), (5) şi (6) din Legea nr. 161/2003, Curtea reţine că aceste norme au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate şi, prin Decizia nr. 93 din 3 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 351 din 21 mai 2015, Decizia nr. 167 din 17 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 12 iunie 2015, şi Decizia nr. 683 din 20 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 103 din 10 februarie 2016, a constatat conformitatea lor cu prevederile Legii fundamentale. Astfel, referitor la invocarea art. 121 din Constituţie, prin Decizia nr. 93 din 3 martie 2015 (paragraful 33), Curtea a reţinut că instituirea prin lege a unor incompatibilităţi pentru funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte sau vicepreşedinte al consiliului judeţean, nu încalcă dispoziţiile constituţionale privind autorităţile comunale şi orăşeneşti, care, prin art. 121 alin. (2), stabilesc că primarii şi consiliile locale funcţionează în condiţiile legii. În acelaşi timp, potrivit art. 16 alin. (3) din Constituţie, demnităţile şi funcţiile publice se exercită în condiţiile legii, astfel încât activitatea primarilor şi viceprimarilor, precum şi a preşedinţilor şi vicepreşedinţilor consiliilor judeţene, a consilierilor locali şi a consilierilor judeţeni trebuie să se circumscrie regulilor pe care legiuitorul le-a edictat în vederea creării cadrului de funcţionare a acestora. Totodată, Curtea nu a reţinut încălcarea dreptului de a fi ales, întrucât persoanele care ocupă aceste funcţii publice au fost alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile stabilite de legea pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale. Ca atare, Curtea nu a putut reţine susţinerea autorului excepţiei, în sensul că, prin stabilirea unor incompatibilităţi în cazul aleşilor locali, dispoziţiile art. 87 şi art. 91 din Legea nr. 161/2003 adaugă la art. 121 din Constituţie.

18. Referitor la dispoziţiile art. 25 alin. (2), (3) şi (4) din Legea nr. 176/2010, prin Decizia nr. 550 din 16 iulie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 623 din 17 august 2015, Decizia nr. 347 din 7 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 542 din 21 iulie 2015, şi Decizia nr. 167 din 17 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 12 iunie 2015, Curtea a respins excepţiile de neconstituţionalitate.

19. Curtea, în mod constant, în jurisprudenţa sa, a statuat că prevederile art. 25 din Legea nr. 176/2010 se integrează scopului legii, anume asigurarea integrităţii şi transparenţei în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice şi prevenirea corupţiei instituţionale, şi nu contravin normelor constituţionale privind dreptul de a fi ales şi restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi (a se vedea, în acest sens, spre exemplu, Decizia nr. 481 din 21 noiembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 86 din 4 februarie 2014, Decizia nr. 483 din 21 noiembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 31 ianuarie 2014, şi Decizia nr. 638 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 19 ianuarie 2015).

20. Autorul excepţiei apreciază că, potrivit Deciziei nr. 460 din 13 noiembrie 2013, se impune interpretarea art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010. Faţă de aceste susţineri, Curtea constată că, prin Decizia nr. 418 din 3 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 30 iulie 2014, soluţionând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010, raportat la prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5) şi art. 16, a statuat că aceste dispoziţii sunt constituţionale în măsura în care sintagma „aceeaşi funcţie” se referă la toate funcţiile eligibile prevăzute de art. 1 din aceeaşi lege. Ca atare, cele statuate de Curte în jurisprudenţa sa îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

21. De asemenea, prin Decizia nr. 167 din 17 martie 2015 (paragraful 27), Curtea a statuat că înţelegerea conţinutului normelor juridice criticate, prin corelare cu alte dispoziţii legale, vizează interpretarea şi aplicarea legilor în cauza dedusă judecăţii. Curtea a precizat că stabilirea în concret a stării de incompatibilitate, în cazul funcţiilor publice la care textele de lege criticate fac referire, revine instanţei judecătoreşti, care, cu prilejul soluţionării contestaţiei împotriva raportului de evaluare întocmit de Agenţia Naţională de Integritate, analizează particularităţile fiecărei speţe, în lumina dispoziţiilor legale cu incidenţă în materie, astfel încât soluţia dispusă să corespundă scopului de asigurare a imparţialităţii, de protejare a interesului public şi evitare a conflictului de interese.

22. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în decizia menţionată îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ion Dulduruc în Dosarul nr. 2.565/2/2013 al haltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. g) şi art. 91 alin.(1), (3), (4), (5) şi (6) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, precum şi ale art. 25 alin. (2), (3) şi (4) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 3 martie 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Bianca Drăghici

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind limitarea conţinutului de sulf din combustibilii lichizi

 

Având în vedere prevederile Legii nr. 269/2006 pentru aderarea României la Protocolul din 1997 privind amendarea Convenţiei internaţionale din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, aşa cum a fost modificată prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta, adoptat prin Actul final al Conferinţei părţilor la MARPOL 73/78, la Londra la 26 septembrie 1997,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. II din Ordonanţa Guvernului nr. 8/2012 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 20/2010 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea unitară a legislaţiei Uniunii Europene care armonizează condiţiile de comercializare a produselor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 55/2015,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Prezenta hotărâre reglementează condiţiile de utilizare a anumitor combustibili lichizi, inclusiv combustibilii marini, în scopul reducerii emisiilor de dioxid de sulf, rezultate din arderea acestora, în vederea diminuării efectelor negative ale acestor emisii asupra sănătăţii populaţiei şi mediului.

Art. 2. - Reducerea emisiilor de dioxid de sulf, rezultate din arderea anumitor combustibili lichizi derivaţi din petrol, se realizează prin impunerea unor valori-limită pentru conţinutul de sulf din combustibilii respectivi, ca o condiţie pentru utilizarea acestora pe teritoriul României, inclusiv în marea teritorială şi în zona economică exclusivă sau în zonele de control al poluării.

Art. 3. - (1) Prevederile prezentei hotărâri nu se aplică:

a) combustibililor care se folosesc pentru cercetare şi testare;

b) combustibililor destinaţi prelucrării înainte de arderea finală;

c) combustibililor destinaţi prelucrării în rafinării;

d) combustibililor utilizaţi de navele militare şi de alte nave folosite în servicii militare;

e) combustibililor necesari asigurării siguranţei unei nave sau pentru salvarea de vieţi omeneşti pe mare;

f) combustibililor utilizaţi de o navă în urma unei avarii survenite la navă sau la echipamentul său, cu condiţia de a se lua, cât mai urgent posibil, măsurile necesare pentru repararea navei şi/sau a echipamentului, în vederea prevenirii ori minimizării excesului de emisii. Aceste prevederi nu se aplică dacă proprietarul sau comandantul a acţionat cu intenţia de a provoca daune ori din neglijenţă;

g) fără a aduce atingere prevederilor art. 9, combustibililor utilizaţi la bordul navelor care folosesc metode aprobate de reducere a emisiilor potrivit art. 12 şi art. 13 alin. (1) şi (2).

(2) Pentru situaţia prevăzută la alin. (1) lit. d), entităţile care administrează aceste nave adoptă măsuri corespunzătoare care să nu influenţeze în mod negativ operaţiunile sau capacitatea operaţională a acestor nave, în măsura în care acest lucru este rezonabil şi posibil, întrucât aceste nave acţionează în conformitate cu prevederile prezentei hotărâri.

Art. 4. - În sensul prezentei hotărâri, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) motorină - orice combustibil lichid derivat din petrol, cu excepţia combustibilului marin, identificat conform poziţiilor tarifare de la 27101943 până la 27101948 şi de la 27102011 până la 27102019 din anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1.754 al Comisiei din 6 octombrie 2015 de modificare a anexei I la Regulamentul (CEE) nr. 2.658/87 al Consiliului privind Nomenclatura tarifară şi statistică şi Tariful vamal comun, sau orice combustibil lichid derivat din petrol, exclusiv combustibilul marin, din care mai puţin de 65% în volum, inclusiv pierderile, se distilează la 250°C şi cel puţin 85% în volum, inclusiv pierderile, se distilează la 350°C, determinate prin metoda ASTM D 86; motorina definită în Hotărârea Guvernului nr. 928/2012 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a benzinei şi motorinei şi de introducere a unui mecanism de monitorizare şi reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, cu modificările şi completările ulterioare, este exclusă din prezenta definiţie. Motorina utilizată pentru motoarele nerutiere, precum şi pentru tractoare este, de asemenea, exclusă din prezenta definiţie;

b) combustibil marin - orice combustibil lichid derivat din petrol, inclusiv acei combustibili definiţi în standardul ISO 8217 destinaţi a fi utilizaţi la bordul navelor, precum şi orice combustibil lichid derivat din petrol destinat a fi utilizat la bordul navelor pentru navigaţia interioară prevăzute la art. 2 pct. 23 din Hotărârea Guvernului nr. 332/2007 privind stabilirea procedurilor pentru aprobarea de tip a motoarelor destinate a fi montate pe maşini mobile nerutiere şi a motoarelor secundare destinate vehiculelor pentru transportul rutier de persoane sau de marfă şi stabilirea măsurilor de limitare a emisiilor de gaze şi de particule poluante provenite de la acestea, în scopul protecţiei atmosferei, cu modificările şi completările ulterioare, sau la bordul ambarcaţiunilor de agrement, astfel cum sunt definite în Hotărârea Guvernului nr. 2.195/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă şi/sau punere în funcţiune a ambarcaţiunilor de agrement, atunci când navele respective se află pe mare;

c) combustibil diesel marin - orice combustibil marin astfel cum este definit de sortimentul DMB din tabelul i din standardul ISO 8217, cu excepţia referinţei la conţinutul de sulf;

d) motorină marină - orice combustibil marin astfel cum este definit de sortimentele DMX, DMA şi DMZ în tabelul I din standardul ISO 8217, cu excepţia referinţei la conţinutul de sulf;

e) păcură - orice combustibil lichid derivat din petrol, cu excepţia combustibilului marin, identificat conform poziţiilor tarifare de la 27101962 la 27101968, 27102031, 27102035 şi 27102039 din anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1.754, sau orice combustibil lichid derivat din petrol, cu excepţia combustibililor definiţi la lit. a) şi b), care prin comportarea la distilare prin metoda ISO 3045, echivalentă cu metoda ASTM D 86, se încadrează în categoria uleiurilor grele, mai puţin de 65% în volum distilă până la 250°C, inclusiv pierderile, şi care sunt destinate utilizării drept combustibil;

f) MARPOL 73/78 - Convenţia internaţională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, modificată prin Protocolul încheiat la Londra la data de 17 februarie 1978, la care România a aderat prin Legea nr. 6/1993, cu modificările ulterioare;

g) anexa VI la MARPOL 73/78 - anexa intitulată „Reguli privind prevenirea poluării atmosferei de către nave”, inclusă în MARPOL 73/78 prin Protocolul din 1997, la care România a aderat prin Legea nr. 269/2006, cu modificările ulterioare;

h) zone de control al emisiei de SOx - zonele maritime definite de Organizaţia Maritimă Internaţională - IMO în conformitate cu anexa VI la MARPOL 73/78;

i) nave de pasageri - navele care transportă mai mult de 12 pasageri, pasager considerându-se orice persoană de pe navă, cu excepţia comandantului şi membrilor echipajului, persoanelor angajate sau incluse în activităţile de bord şi copiilor cu vârstă de sub un an;

j) servicii regulate - seriile de voiaje efectuate de navele de pasageri pentru deservirea traficului între aceleaşi sau mai multe porturi ori serii de voiaj dinspre şi spre port, fără escale intermediare, conform unui orar publicat, ori efectuate cu o asemenea regularitate sau frecvenţă încât constituie un orar recunoscut;

k) nave militare - navele care aparţin forţelor armate ale unui stat, poartă însemnele exterioare care disting aceste nave în funcţie de naţionalitate, se află sub comanda unui ofiţer împuternicit de către guvernul statului respectiv şi al cărui nume apare în lista de serviciu corespunzătoare sau în echivalentul acesteia şi are un echipaj la bord care se află în serviciul regulat al forţelor armate;

l) nave acostate la dană - navele care sunt legate sau ancorate în siguranţă într-un port românesc sau într-un port din alt stat membru al Uniunii Europene pe perioada încărcării, descărcării ori când efectuează o escală, inclusiv timpul petrecut atunci Când nu sunt angajate în operaţiuni de manipulare a mărfurilor;

m) introducere pe piaţă - vânzarea sau punerea la dispoziţie, pe teritoriul României ori pe teritoriul oricărui stat membru al Uniunii Europene, unei terţe persoane contra cost sau gratuit, a combustibililor marini pentru combustie la bordul navelor. Este exceptată furnizarea sau punerea la dispoziţie a combustibililor marini pentru export, aflaţi în tancurile de marfă ale navei;

n) metodă de reducere a emisiilor - orice echipament, material, dispozitiv sau aparat de montat pe o navă sau o altă procedură, combustibil alternativ sau metodă de conformare, folosită/folosit ca alternativă la îndeplinirea de către combustibilul marin cu conţinut redus de sulf a cerinţelor din prezenta hotărâre, care este verificabilă, cuantificabilă şi implementabilă;

o) metoda ASTM D 86 - metoda prevăzută de către Societatea Americană pentru Testare şi Materiale în ediţia din 1976 privind definiţiile şi specificaţiile standard pentru produsele derivate din petrol şi pentru lubrifianţi, preluată prin Standardul român SR EN ISO 3405:2003;

p) instalaţie de ardere - orice echipament tehnic în care combustibilii sunt oxidaţi în scopul utilizării energiei termice generate.

Art. 5. - (1) Se admite utilizarea numai a tipurilor de păcură al căror conţinut de sulf nu depăşeşte 1,00% în masă.

(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică în situaţia în care autorităţile competente pentru protecţia mediului deţin date corespunzătoare privind monitorizarea emisiilor provenite de la utilizarea păcurii în următoarele tipuri de instalaţii:

a) instalaţiile de ardere care intră sub incidenţa prevederilor cap. III din Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale, care respectă valorile-limită ale emisiilor de dioxid de sulf pentru astfel de instalaţii, prevăzute în anexa nr. 5 din lege, sau instalaţiile cărora, conform prevederilor Legii nr. 278/2013, nu le sunt aplicabile valorile-limită ale emisiilor de dioxid de sulf prevăzute în anexa nr. 5, dar pentru care media lunară a emisiilor de dioxid de sulf nu depăşeşte 1.700 mg/Nm3 la un conţinut de oxigen din gazele arse de 3% din volum în stare uscată;

b) instalaţiile de ardere care nu intră sub incidenţa prevederilor de la lit. a), în cazul în care media lunară a emisiilor de dioxid de sulf rezultate din instalaţiile respective nu depăşeşte 1.700 mg/Nm3 la un conţinut de oxigen din gazele arse de 3% din volum în stare uscată;

c) instalaţiile de ardere din rafinării, în cazul în care media lunară a emisiilor de dioxid de sulf, luată ca medie a tuturor instalaţiilor de ardere din rafinărie, indiferent de tipul de combustibil sau de combinaţia de combustibili utilizată, cu excepţia instalaţiilor prevăzute la lit. a), a turbinelor cu gaz şi a motoarelor cu gaz, nu depăşeşte 1.700 mg/Nm3 la un conţinut de oxigen din gazele arse de 3% din volum în stare uscată.

(3) Exploatarea instalaţiilor de ardere care utilizează păcură cu un conţinut de sulf mai mare decât valoarea prevăzută la alin. (1) este permisă numai în condiţiile deţinerii autorizaţiei/autorizaţiei integrate de mediu, emisă de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului, care stabileşte valorile-limită de emisie şi condiţii de monitorizare corespunzătoare a emisiilor.

Art. 6. - Se admite utilizarea, de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, numai a motorinelor în care conţinutul de sulf nu depăşeşte 0,10% în masă.

Art. 7. - (1) La bordul navelor care arborează pavilion român şi care navighează sau operează în apele teritoriale, zonele economice exclusive şi zonele de control al poluării aparţinând statelor membre şi care sunt incluse în zone de control al emisiilor de SOx este interzisă utilizarea combustibililor marini al căror conţinut de sulf depăşeşte 0,10% în masă.

(2) La bordul navelor care arborează pavilion român şi care navighează sau operează în apele teritoriale, zonele economice exclusive şi zonele de control al poluării aparţinând statelor membre şi care nu sunt incluse în zone de control al emisiilor de SOx este interzisă utilizarea combustibililor marini ai căror conţinut de sulf depăşeşte în masă:

a) 3,50%, de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri;

b) 0,50%, de la data de 1 ianuarie 2020.

(3) La bordul navelor care navighează sau operează în apele maritime interioare, marea teritorială şi zona economică exclusivă a României este interzisă utilizarea combustibililor marini al căror conţinut de sulf depăşeşte în masă:

a) 3,50%, de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri;

b) 0,50%, de la data de 1 ianuarie 2020.

(4) Fără a aduce atingere prevederilor alin. (1) şi (6), art. 10 şi art. 11, prevederile alin. (2) şi (3) se aplică tuturor navelor, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, inclusiv acelor nave al căror voiaj a început într-un port din afara Uniunii Europene.

(5) Datele de aplicare a prevederilor alin. (1) sunt următoarele:

a) de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, pentru zona Mării Baltice prevăzută în Regula 14(3) a) din anexa VI la MARPOL 73/78;

b) de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri sau 12 luni de la intrarea în vigoare a desemnării IMO, pentru zona Mării Nordului;

c) 12 luni de la intrarea în vigoare a desemnării, pentru oricare alte zone maritime, inclusiv porturile pe care IMO le desemnează ulterior ca zone pentru controlul emisiilor de SOx, în conformitate cu Regula 14(3) b) din anexa VI la MARPOL 73/78.

(6) La bordul navelor de pasageri, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, care operează în serviciu regulat între un port românesc şi orice port al Uniunii Europene şi care navighează în apele maritime interioare, marea teritorială şi zona economică exclusivă a României este interzisă, până la data de 1 ianuarie 2020, utilizarea combustibililor marini al căror conţinut de sulf depăşeşte 1.50% în masă.

(7) Orice navă, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, care intră într-un port românesc este obligată să aibă jurnalul de bord corect completat, inclusiv cu privire la operaţiunile de schimbare a combustibilului.

(8) Administratorii porturilor sau terminalelor se asigură de disponibilitatea combustibililor marini care sunt în conformitate cu prevederile prezentei hotărâri şi informează Autoritatea Navală Română asupra disponibilităţii acestora. Autoritatea Navală Română, prin Ministerul Transporturilor, informează Comisia Europeană asupra disponibilităţii unor astfel de combustibili marini în porturile şi terminalele amplasate pe teritoriul României.

(9) Dacă identifică o navă care nu respectă standardele pentru combustibili marini în conformitate cu prezenta hotărâre, Autoritatea Navală Română este îndreptăţită să solicite reprezentanţilor navei:

a) să prezinte un istoric al acţiunilor întreprinse în încercarea de a asigura conformarea; şi

b) să furnizeze dovada faptului că a încercat să cumpere combustibil marin care este conform prezentei hotărâri în concordanţă cu planul său de voiaj şi, dacă nu a fost făcut disponibil conform planului, au fost realizate încercări de a localiza surse alternative pentru asemenea combustibili marini şi că, în ciuda eforturilor maxime realizate pentru a obţine combustibil marin care este conform prezentei hotărâri, nu a fost disponibil pentru achiziţie niciun asemenea combustibil.

(10) Autoritatea Navală Română nu trebuie să ceară unei nave să se abată de la voiajul planificat sau să întârzie în mod nejustificat voiajul pentru a se conforma prevederilor prezentei hotărâri.

(11) în cazul în care nava furnizează informaţiile prevăzute la alin. (9), Autoritatea Navală Română trebuie să ia în considerare toate circumstanţele relevante şi dovezile prezentate pentru a stabili măsurile care trebuie luate, inclusiv aceea de a nu lua nicio măsură împotriva respectivei nave.

(12) Navele notifică autoritatea din statul al cărui pavilion îl arborează şi autoritatea competentă din portul de destinaţie atunci când nu pot achiziţiona combustibil marin conform prezentei hotărâri.

(13) Autoritatea Navală Română, prin Ministerul Transporturilor, informează Comisia Europeană ori de câte ori o navă a prezentat dovezi privind indisponibilitatea combustibilului marin conform cu prevederile prezentei hotărâri.

(14) în conformitate cu Regula 18 din anexa VI la MARPOL 73/78, Autoritatea Navală Română trebuie :

a) să ţină evidenţa furnizorilor de combustibili marini în registrul prevăzut de lege;

b) să se asigure că furnizorul specifică în nota de livrare a buncherului conţinutul de sulf al tuturor combustibililor marini livraţi, nota fiind însoţită de o probă sigilată purtând semnătura reprezentantului navei care face recepţia;

c) să ia măsuri adecvate împotriva furnizorilor de combustibili marini în legătură cu care s-a constatat că livrează combustibili care nu corespund cu specificaţia menţionată pe nota de livrare a buncherului;

d) să asigure aplicarea unor măsuri de remediere pentru a pune în conformitate cu specificaţia orice combustibil marin neconform.

(15) Dispoziţiile alin. (14) lit. b) şi c) se includ de către Autoritatea Navală Română în criteriile de autorizare şi condiţiile de funcţionare a furnizorilor de combustibili marini.

Art. 8, - Se admite introducerea pe piaţă, de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, numai a combustibililor diesel marini în care conţinutul de sulf nu depăşeşte 1,5% în masă.

Art. 9. - Pe teritoriul României este interzisă utilizarea combustibililor marini al căror conţinut de sulf depăşeşte 3,50% în masă, cu excepţia combustibililor destinaţi aprovizionării navelor care utilizează metodele de reducere a emisiilor prevăzute la art. 12 şi care funcţionează în circuit închis.

Art. 10. - (1) Navele maritime aflate la dană în porturile româneşti au obligaţia să utilizeze numai combustibili marini cu un conţinut de sulf care să nu depăşească 0,10% în masă. În căzui în care navele aflate la dană nu deţin la bord un astfel de combustibil, se acordă echipajului suficient timp pentru a finaliza orice operaţie necesară pentru schimbarea combustibilului, cât mai curând posibil după sosirea la dană şi cât mai târziu posibil înainte de plecare.

(2) în jurnalul de bord al navelor prevăzute la alin. (1) trebuie să se înregistreze durata oricărei operaţiuni de schimbare a combustibilului.

(3) Prevederile alin. (1) şi (2) nu se aplică:

a) navelor care, în conformitate cu un orar publicat, urmează să staţioneze mai puţin de două ore;

b) navelor staţionate, cu motoarele oprite şi care primesc curent electric de la ţărm.

Art. 11. - Se admite introducerea pe piaţă, de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, numai a motorinei marine în care conţinutul de sulf nu depăşeşte 0,1% în masă.

Art. 12. - (1) Autoritatea Navală Română poate autoriza utilizarea metodelor de reducere a emisiilor de către nave, indiferent de pavilionul arborat, în porturile, în apele maritime interioare, marea teritorială şi zona economică exclusivă a României ca alternativă la utilizarea combustibililor marini care îndeplinesc cerinţele prevăzute la art. 7, 8, 10 şi 11, sub rezerva alin. (2) şi (3) din prezentul articol.

(2) Navele care utilizează metodele de reducere a emisiilor prevăzute la alin. (1) înregistrează în mod continuu reduceri ale emisiilor de dioxid de sulf care să fie cel puţin echivalente cu cele care s-ar obţine prin utilizarea combustibililor marini care îndeplinesc cerinţele prevăzute la art. 7, 8,10 şi 11. Valorile de emisie echivalente se determină în conformitate cu anexa nr. 1.

(3) Administratorii porturilor şi terminalelor româneşti asigură facilităţi pentru furnizarea energiei electrice navelor acostate, ca soluţie alternativă de reducere a emisiilor.

(4) Metodele de reducere a emisiilor prevăzute la alin. (1) trebuie să respecte criteriile specificate în instrumentele prevăzute în anexa nr. 2.

Art. 13. - (1) Autoritatea Navală Română, în cooperare cu autorităţile competente ale statelor de pavilion, poate aproba efectuarea încercărilor destinate elaborării unor metode de reducere a emisiilor, după caz, pe navele care arborează pavilionul lor sau în zonele maritime aflate sub jurisdicţia lor.

(2) în timpul acestor experimente se permite utilizarea combustibililor marini care nu îndeplinesc prevederile art. 7, 8, 10 şi 11, numai dacă:

a) Autoritatea Navală Română informează Ministerul Transporturilor, care va informa, în scris, Comisia Europeană, precum şi orice stat membru interesat, cu cel puţin 6 luni înainte de începerea lucrărilor;

b) permisele pentru experimente nu depăşesc 18 luni;

c) toate navele implicate în aceste experimente instalează echipamente sigilate pentru monitorizarea continuă a emisiilor la coş şi le utilizează pe întreaga perioadă a experimentării;

d) toate navele implicate realizează reduceri de emisii care sunt cel puţin echivalente cu cele care ar fi realizate prin limitările sulfului din combustibilii specificaţi în prezenta hotărâre;

e) există un sistem de management stabilit pentru toate deşeurile generate din procesul tehnologiilor de reducere a emisiilor pe întreaga perioadă de încercări;

f) există o evaluare a impactului asupra mediului marin, mai ales asupra ecosistemelor din porturi închise, cheiuri şi estuare pe întreaga perioadă de încercări;

g) rezultatele complete sunt furnizate Comisiei Europene şi puse la dispoziţia publicului într-o perioadă de 6 luni de la finalizarea perioadei de încercări.

(3) Metodele de reducere a emisiilor pentru navele care arborează pavilion român care intră în sfera de reglementare prevăzută de Hotărârea Guvernului nr. 494/2006 privind echipamentul maritim, cu modificările şi completările ulterioare, se aprobă în conformitate cu procedura stabilită în această hotărâre.

(4) Metodele de reducere a emisiilor pentru navele care arborează pavilion român care nu intră în sfera de reglementare prevăzută de Hotărârea Guvernului nr. 494/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se aprobă în conformitate cu procedura prevăzută la art. 3 alin. (2) din Regulamentul (CE) nr. 2.099/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului din 5 noiembrie 2002 de instituire a unui Comitet pentru siguranţa maritimă şi prevenirea poluării de către nave (COSS) şi de modificare a regulamentelor privind siguranţa maritimă şi prevenirea poluării de către nave, luând în considerare:

a) liniile directoare adoptate de Organizaţia Maritimă Internaţională - OMI;

b) rezultatele oricăror încercări efectuate în conformitate cu art. 13 alin. (1) şi (2);

c) efectele asupra mediului, inclusiv reducerile realizabile ale emisiilor şi impactul asupra ecosistemelor din porturile închise, cheiuri şi estuare; şi

d) fezabilitatea monitorizării şi verificării.

Art. 14. - Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri informează Comisia Europeană dacă, datorită unei modificări neprevăzute în aprovizionarea cu ţiţei, produse petroliere sau alte hidrocarburi, se întâmpină dificultăţi în aplicarea valorilor-limită privind conţinutul maxim de sulf prevăzute în prezenta hotărâre.

Art. 15. - Pentru a se verifica dacă conţinutul de sulf al combustibililor utilizaţi respectă cerinţele prevăzute la art. 5-11 se utilizează următoarele metode de prelevare a probelor, analiză şi inspecţie:

a) inspecţia jurnalelor de bord şi a notelor de livrare a buncherului şi, după caz, următoarele metode de prelevare a eşantioanelor;

b) prelevarea combustibililor marini utilizaţi pentru combustie la bordul navei, în timp ce sunt livraţi navei, în conformitate cu liniile directoare ale Organizaţiei Maritime Internaţionale pentru eşantionarea combustibililor în vederea determinării conformităţii cu anexa VI MARPOL 73/78 din 17 iulie 2009, adoptată prin Rezoluţia 182(59) a Comitetului pentru Protecţia Mediului Marin, şi analizarea conţinutului de sulf; sau

c) prelevarea şi analizarea conţinutului de sulf din combustibilii marini pentru combustie la bordul navei, care se găsesc în tancurile navei, dacă este posibil din punct de vedere tehnic şi economic, şi din eşantioanele de combustibil sigilate, aflate la bordul navelor.

Art. 16. - (1) Prelevarea probelor începe la data la care intră în vigoare limita aplicabilă privind conţinutul maxim de sulf al combustibilului. Aceasta se efectuează anual şi în cantităţi suficiente, astfel încât probele să fie reprezentative pentru combustibilul verificat şi pentru combustibilul utilizat de nave pe perioada în care acestea se află în zona maritimă, respectiv în porturile româneşti.

(2) Probele se analizează fără întârzieri nejustificate.

Art. 17. - (1) Procedura de eşantionare, respectiv prelevarea şi analizarea conţinutului de sulf din combustibilii marini, se aprobă prin ordin comun al viceprim-ministrului, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri, şi al ministrului transporturilor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Eşantionarea se realizează de către laboratoare de încercări, organisme de certificare produs sau organisme de inspecţie independente, recunoscute în acest scop de Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri.

(3) Lista organismelor recunoscute pentru efectuarea eşantionării se aprobă prin ordin al viceprim-ministrului, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri, şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 18. - Metodele de referinţă pentru determinarea conţinutului de sulf din păcură şi din combustibilii marini sunt cele prevăzute în standardele SR EN ISO 8754:2004 şi SR EN ISO 14596:2008

Art. 19. - Pentru a verifica dacă combustibilii marini livraţi către sau utilizaţi la bordul navelor sunt conformi cu limitările privind conţinutul de sulf la care se face trimitere în art. 6-11 se utilizează procedura de verificare stabilită la apendicele VI la anexa VI a MARPOL 73/78.

Art. 20. - Metodele de referinţă pentru determinarea conţinutului de sulf din motorină sunt cele prevăzute în standardele SR EN 24260:2002, SR EN ISO 8754:2004 şi SR EN ISO 14596:2008.

Art. 21. - (1) în caz de litigiu, metoda de referinţă este metoda prevăzută în Standardul român SR EN ISO 14596:2008.

(2) Interpretarea statistică a verificării conţinutului de sulf din motorină se efectuează în conformitate cu Standardul român SR EN ISO 4259:1999.

Art. 22. - (1) începând cu 1 ianuarie 2017, până la data de 30 iunie, Ministerul Transporturilor, sprijinit de Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, transmite Comisiei Europene un raport anual referitor la conformitatea cu standardele privind conţinutul de sulf din combustibilii marini, pentru anul calendaristic precedent.

(2) Raportul prevăzut la alin. (1) include informaţiile prevăzute la art. 7 din Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/253 a Comisiei din 16 februarie 2015 de stabilire a normelor privind prelevarea de probe şi raportarea, în temeiul Directivei 1999/32/CE a Consiliului, în ceea ce priveşte conţinutul de sulf din combustibilii marini.

(3) Utilizatorii de combustibili marini sunt obligaţi să permită organismelor prevăzute la art. 17 alin. (3) eşantionarea combustibililor.

Art. 23. - Cheltuielile aferente activităţii de eşantionare sunt suportate de către Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, în limitele fondurilor alocate anual de la bugetul de stat.

Art. 24. - (1) Următoarele fapte constituie contravenţii şi se sancţionează după cum urmează:

a) nerespectarea prevederilor art. 5 alin. (1) de către operatorii instalaţiilor de ardere, cu amendă de la 20.000 lei la

50.000 lei;

b) nerespectarea prevederilor art. 6 de către furnizori, cu amendă de la 20.000 lei la 50.000 lei;

c) nerespectarea prevederilor art. 7 alin. (1)-(3), (6) şi (12) şi ale art. 10 alin. (1) de către operatorul navei, cu amendă de la 20.000 lei la 50.000 lei;

d) nerespectarea prevederilor art. 8 şi 11 de către furnizorii de combustibili diesel marini şi, respectiv, motorină marină, cu amendă de la 20.000 lei la 50.000 lei;

e) nerespectarea prevederilor art. 10 alin. (2) şi art. 22 alin. (3) de către utilizatorii de combustibili marini, cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei.

(2) Contravenţiilor prevăzute la alin. (1) le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 25. - (1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 24 alin. (1) lit. c) şi e) pentru combustibilii lichizi utilizaţi la bordul navelor se fac de către personalul anume împuternicit din cadrul Autorităţii Navale Române.

(2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 24 alin. (1) lit. b) şi lit. d) pentru combustibilii lichizi utilizaţi în alte scopuri decât cei utilizaţi la bordul navelor se fac de către personalul anume împuternicit de Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri.

(3) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 24 alin. (1) lit. a) se fac de către comisarii şi personalul împuternicit din cadrul Gărzii Naţionale de Mediu.

Art. 26. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 27. - La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, Hotărârea Guvernului nr. 470/2007 privind limitarea conţinutului de sulf din combustibilii lichizi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă.

Art. 28. - (1) Ordinul ministrului economiei şi finanţelor nr. 1.775/2007 privind aprobarea Procedurii de eşantionare pentru verificarea respectării condiţiilor privind conţinutul de sulf din combustibilii lichizi îşi menţine valabilitatea până la intrarea în vigoare a ordinului prevăzut la art. 17 alin. (1).

(2) Ordinul ministrului economiei şi finanţelor nr. 1.879/2007 pentru aprobarea Listei organismelor recunoscute care realizează activitatea de eşantionare şi Ordinul ministrului delegat pentru energie nr. 448/2014 privind aprobarea Listei organismelor recunoscute care realizează activitatea de eşantionare a combustibililor lichizi îşi menţin valabilitatea până la intrarea în vigoare a ordinului prevăzut la art. 17 alin. (3).

*

Prezenta hotărâre transpune Directiva 1999/32/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind reducerea conţinutului de sulf din anumiţi combustibili lichizi şi de modificare a Directivei 93/12/CEE, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE), seria L, nr. 121 din 11 mai 1999, modificată şi completată prin Directiva 2005/33/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 6 iulie 2005, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), seria L, nr. 191 din 22 iulie 2005, prevederile art. 2 din Directiva 2009/30/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2009 de modificare a Directivei 98/70/CE în ceea ce priveşte specificaţiile pentru benzine şi motorine, de introducere a unui mecanism de monitorizare şi reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră şi de modificare a Directivei 1999/32/CE a Consiliului în ceea ce priveşte specificaţiile pentru carburanţii folosiţi de navele de navigaţie interioară şi de abrogare a Directivei 93/12/CEE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), seria L, nr. 140 din 5 iunie 2009, şi Directiva 2012/33/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 noiembrie 2012 de modificare a Directivei 1999/32/CE a Consiliului privind reducerea conţinutului de sulf din combustibilii marini, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), seria L, nr. 327 din 27 noiembrie 2012.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri,

Costin Grigore Borc

Ministrul energiei,

Victor Vlad Grigorescu

Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,

Cristiana Paşca Palmer

Ministrul afacerilor externe,

Lazăr Comănescu

Ministrul transporturilor,

Dan Marian Costescu

Ministrul finanţelor publice,

Anca Dana Dragu

 

Bucureşti, 11 mai 2016.

Nr. 346.

 

ANEXA Nr. 1

 

Valorile echivalente ale emisiilor pentru metodele de reducere a emisiilor prevăzute la art. 12 alin. (2)

 

Limitele privind conţinutul de sulf al combustibililor marini prevăzute la art. 7, 8, 10 şi 11 şi în reglementările 14.1 şi 14.4 din anexa VI la MARPOL 73/78 şi valorile corespondente ale emisiilor prevăzute la art. 12 alin. (2):

 

Conţinutul de sulf al combustibililor marini

(% m/m)

Raportul emisii de SO2 (ppm)/CO2

3,50

151,7

1,50

65,0

1,00

43,3

0,50

21,7

0,10

4.3

 

NOTE:

- Utilizarea limitelor privind raportul emisiilor este aplicabilă doar în cazul utilizării păcurii reziduale

sau distilate pe bază de petrol.

- în cazuri justificate, când concentraţia de CO2 este redusă de unitatea de purificare a gazelor de evacuare (EGC), concentraţia de CO2 poate fi măsurată la intrarea unităţii EGC, cu condiţia să se poată demonstra clar corectitudinea acestei metode.

 

ANEXA Nr. 2

 

Criterii privind utilizarea metodelor de reducere a emisiilor prevăzute la art. 12 alin. (4)

 

Metodele de reducere a emisiilor prevăzute la art. 12 respectă cel puţin criteriile specificate în următoarele instrumente, după caz:

 

Metoda de reducere a emisiilor

Criterii de utilizare

Amestec de combustibil marin şi gaz lichefiat pierdut prin vaporizare pe durata stocării

Decizia 2010/769/UE a Comisiei din 13 decembrie 2010 privind stabilirea criteriilor pentru utilizarea de către navele transportatoare de gaz natural lichefiat a metodelor tehnologice ca alternativă la utilizarea combustibililor marini cu conţinut redus de sulf care respectă cerinţele articolului 4b din Directiva 1999/32/CE a Consiliului privind reducerea conţinutului de sulf din anumiţi combustibili lichizi, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2005/33/CE a Parlamentului European şi a Consiliului cu privire la conţinutul de sulf al combustibililor marini, transpus prin art. 10 şi 11 din prezenta hotărâre

Sisteme de purificare a gazelor de evacuare

Rezoluţia MEPC.184(59) adoptată la 17 iulie 2009 Apa de spălare provenită de la sistemele de epurare a gazelor de eşapament care utilizează substanţe chimice, aditivi, preparate şi alte produse chimice relevante create în situ, menţionate la punctul 10.1.6.1 din rezoluţia MEPC.184(59), nu se deversează în mare, inclusiv în porturi şi estuare închise, decât dacă operatorul navei demonstrează că deversarea apei de spălare nu are un impact negativ semnificativ asupra sănătăţii umane şi a mediului şi nu prezintă riscuri pentru acestea. În cazul în care substanţa chimică utilizată este sodă caustică, este suficient ca apa de spălare să îndeplinească criteriile stabilite în Rezoluţia MEPC. 184(59) şi ca pH-ul acesteia să nu depăşească 8,0.

Biocombustibili

Utilizarea biocombustibililor, astfel cum sunt definiţi în Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care sunt conformi cu standardele relevante CEN şi ISO Amestecurile de biocombustibili şi combustibili marini trebuie să fie conforme cu standardele privind conţinutul de sulf stabilite la art. 9, art. 7 alin. (1)-(4) şi (6), art. 10 şi 11 din prezenta hotărâre.

 

ACTE ALE BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI

 

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

 

CIRCULARĂ

privind lansarea în circuitul numismatic a setului de monetărie cu tema 80 de ani de la inaugurarea Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Guşti”

 

Art. 1. - În conformitate cu prevederile Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de 3 mai 2016, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic un set de monetărie cu tema 80 de ani de la inaugurarea Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Guşti”.

Setul de monetărie va conţine monedele româneşti aflate în circulaţie, respectiv 1 ban, 5 bani, 10 bani, 50 bani şi cele comemorative de 50 bani (Aurel Vlaicu, Mircea cel Bătrân, Neagoe Basarab, Vladislav I Vlaicu, 10 ani de la denominarea monedei naţionale şi Iancu de Hunedoara), precum şi o medalie din argint.

Art. 2. - Caracteristicile medaliei din argint sunt următoarele:

 

Metal

argint

Titlu

800%o

Formă

rotundă

Diametru

28 mm

Greutate

15,5 g

Calitate

proof

Cant

neted

 

Aversul prezintă o compoziţie simbolizând modelul satului românesc reprezentat ca în sigla muzeului.

Reversul redă portretul şi numele lui Dimitrie Guşti şi anii între care a trăit „1880”, „1955”.

Art. 3. - Medalia din argint şi monedele care alcătuiesc setul sunt realizate în condiţii de calitate proof.

Art. 4. - Setul de monetărie va fi prezentat sub formă de pliant, introdus într-un etui, piesele componente fiind încastrate în locaşuri speciale.

Art. 5. - Lansarea în circuitul numismatic a setului de monetărie cu tema 80 de ani de la inaugurarea Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Guşti” se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, laşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

 

Preşedintele Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României,

Mugur Constantin Isărescu

 

Bucureşti, 27 aprilie 2016.

Nr. 11.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.