MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 371/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 371         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 13 mai 2016

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 84 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 şi art. 344 alin. (2) din Codul de procedură penală

 

ORDONANŢE ŞI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

16. - Ordonanţă de urgenţă pentru completarea anexei la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 36/2013 privind aplicarea în perioada 2013-2018 a unor măsuri de protecţie socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate în baza planurilor de disponibilizare, precum şi alte măsuri

 

17. - Ordonanţă de urgenţă privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, precum şi pentru înfiinţarea funcţiei de ataşat agricol

 

349. - Hotărâre privind declararea zonei naturale „Acumulare Văcăreşti” ca parc natural şi instituirea regimului de arie naturală protejată

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

173. - Decizie privind stabilirea atribuţiilor domnului Mircea Popa, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului

 

174. - Decizie privind stabilirea atribuţiilor domnului Cezar Manole Armeanu, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului

 

175. - Decizie privind stabilirea atribuţiilor domnului Constantin Adrian, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului

 

176. - Decizie privind eliberarea, la cerere, a domnului Sorin Maxim din funcţia de secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice

 

177. - Decizie privind stabilirea atribuţiilor domnului Nechiti Doru Marius, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului

 

178. - Decizie privind stabilirea atribuţiilor domnului Vasile Alecu, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului

 

179. - Decizie privind stabilirea atribuţiilor domnului Gabriel-Aurelian Panaitescu, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului

 

180. - Decizie privind stabilirea atribuţiilor domnului Simion Costel, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 84

din 23 februarie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 şi art. 344 alin. (2) din Codul de procedură penală

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Cristina Teodora Pop - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Cosmin Grancea.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21, art. 344 alin. (2), art. 346 alin. (1) teza finală şi art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Societatea Delta ACM - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 2.873/215/2015/a1 al Tribunalului Dolj - Secţia penală şi pentru cauze cu minori, care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.109 D/2015.

2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 şi art. 344 alin. (2) din Codul de procedură penală şi, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 346 alin. (1) şi art. 347 alin. (1) din Codul de procedura penală, ca urmare a pronunţării de către Curtea Constituţională a deciziilor nr. 641 din 11 noiembrie 2014 şi nr. 631 din 8 octombrie 2015. Referitor la dispoziţiile art. 21 şi art. 344 alin. (2) din Codul de procedură penală, se arată că este firesc ca introducerea în cauză a părţii responsabile civilmente să fie lăsată la latitudinea părţilor, de vreme ce este vorba despre latura civilă a procesului şi că nimic nu o împiedică pe aceasta să participe sau să ceară să fie introdusă în procesul penal de bună voie, în Cursul urmăririi penale sau în cursul procedurii de cameră preliminară, Referitor la dispoziţiile art. 344 alin. (2) din Codul de procedură penală, conform cărora rechizitoriul se comunică numai inculpatului, se arată că există jurisprudenţă a Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 427 din 9 iunie 2015, şi se propune menţinerea acestei jurisprudenţe.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 15 iunie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 2.873/215/2015/a1, Tribunalul Dolj - Secţia penală şi pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21, art. 344 alin. (2), art. 346 alin. (1) teza finală şi art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Societatea Delta ACM - S.R.L. din Bucureşti într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii formulate împotriva unei încheieri pronunţate de judecătorul de cameră preliminară cu privire la verificarea, după trimiterea în judecată, a competenţei şi legalităţii sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că lăsarea la latitudinea părţii interesate a introducerii în cauză a părţii responsabile civilmente, care este parte a procesului penal, conform prevederilor art. 32 alin. (2) din Codul de procedură penală, încalcă dreptul la apărare al acesteia, garantat prin art. 24 din Constituţie. Referitor la pretinsa neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 344 alin. (2), art. 346 alin. (1) teza finală şi art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală, se susţine că acestea nu garantează părţii responsabile civilmente dreptul de a lua cunoştinţă de conţinutul rechizitoriului şi nu oferă acesteia cadrul legal pentru a formula excepţii şi cereri privind legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. Cu privire la art. 347 alin, (1) din Codul de procedură penală, se susţine că este neconstituţional deoarece conferă doar procurorului şi inculpatului posibilitatea de a formula contestaţie cu privire la modul de soluţionare a cererilor şi excepţiilor, precum şi împotriva soluţiilor prevăzute la art. 346 alin, (3) şi (5) din Codul de procedură penală, cu ignorarea drepturilor fundamentale ale celorlalţi participanţi la procesul penal.

6. Tribunalul Dolj - Secţia penală şi pentru cauze cu minori opinează că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 din Codul de procedură penală este neîntemeiată. Se arată că dreptul la apărare şi egalitatea armelor, invocate de autoarea excepţiei, sunt garantate prin dispoziţiile art. 21 alin. (3) din Codul de procedură penală, potrivit cărora partea responsabilă civilmente poate interveni în procesul penal până la terminarea cercetării judecătoreşti la prima instanţă de judecată, inclusiv în cursul urmăririi penale, beneficiind de toate drepturile garantate părţilor în procesul penai, inclusiv dreptul la apărare. Cu privire la dispoziţiile ari. 344 alin. (2), art. 346 alin. (1) teza finală şi art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală, se arată că acestea sunt neconstituţionale, contravenind prevederilor art. 15 alin. (1), art. 16 alin. (1), art. 20 alin. (1) şi art. 24 alin. (1) din Constituţie, precum şi dispoziţiilor art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Se susţine, în acest sens, că partea responsabilă civilmente nu se bucură de posibilitatea reală de a se apăra şi de a formula contraargumente cu privire la susţinerile părţii adverse, fiind exclusă ab initio din procedura camerei preliminare. Se arată că legiuitorul a restrâns în mod nejustificat posibilitatea părţii responsabile civilmente de a lua cunoştinţă despre excepţiile ridicate din oficiu, de susţinerile parchetului, precum şi de soluţia pronunţată de judecătorul de cameră preliminară, plasând-o într-o situaţie dezavantajoasă faţă de procuror şi faţă de celelalte părţi. Mai mult, se susţine că legea trebuie să permită comunicarea către toate părţile procesului penal, inclusiv către partea civilă şi partea responsabilă civilmente, a înscrisurilor care sunt de natură să influenţeze decizia judecătorului, atât în etapa fondului, cât şi în etapa soluţionării contestaţiilor, precum şi posibilitatea tuturor părţilor, inclusiv a părţii responsabile civilmente, de a contesta încheierea de cameră preliminară.

7. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, conform încheierii de sesizare, prevederile art. 21, art. 344 alin. (2), art. 346 alin. (1) teza finală şi art. 347 alin. (1) din Codul de procedura penală. Din analiza excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autoarea acesteia este, în realitate, nemulţumită de modul în care legiuitorul a înţeles să reglementeze momentul şi procedura introducerii în procesul penal a părţii responsabile civilmente şi comunicarea cu aceasta. De aceea, Curtea reţine ca obiectai prezentei excepţii de neconstituţionalitate prevederile art. 21 şi art. 344 alin. (2) din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins:

- Art. 21: „(1) Introducerea în procesul penal a părţii responsabile civilmente poate avea loc, la cererea părţii îndreptăţite potrivit legii civile, în termenul prevăzut la art. 20 alin. (1).

(2) Atunci când exercită acţiunea civilă, procurorul este obligat să ceară introducerea în procesul penal a părţii responsabile civilmente, în condiţiile alin. (1).

(3) Partea responsabilă civilmente poate interveni în procesul penal până la terminarea cercetării judecătoreşti la prima instanţă de judecată, luând procedura din stadiul în care se află în momentul intervenţiei.

(4) Partea responsabilă civilmente are, în ceea ce priveşte acţiunea civilă, toate drepturile pe care legea le prevede pentru inculpat

- Art. 344 alin. (2): „Copia certificată a rechizitoriului şi, după caz, traducerea autorizată a acestuia se comunică inculpatului la locul de deţinere ori, după caz, la adresa unde locuieşte sau la adresa la care a solicitat comunicarea actelor de procedură, aducându-i-se totodată la cunoştinţă obiectul procedurii în camera preliminară, dreptul de a-şi angaja un apărător şi termenul în care, de la data comunicării, poate formula în scris cereri şi excepţii cu privire la legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. Termenul este stabilit de către judecătorul de cameră preliminară, în funcţie de complexitatea şi particularităţile cauzei, dar nu poate fi mai scurt de 20 de zile.”

11. Se susţine că textele criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 15 alin. (1) referitoare la universalitate, art. 16 alin. (1) cu privire la egalitatea în drepturi, art. 20 alin. (1) referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului şi art. 24 alin. (1) referitor la dreptul la apărare.

12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prin Decizia nr. 776 din 18 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 129 din 19 februarie 2015 (paragraful 15), Curtea a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 344 alin. (2) din Codul de procedură penală şi a reţinut că o copie certificată a rechizitoriului şi, după caz, traducerea autorizată a acestuia se comunică inculpatului la locul de deţinere ori, după caz, la adresa unde locuieşte sau la adresa la care a solicitat comunicarea actelor de procedură. Potrivit aceleiaşi norme, inculpatului i se aduce, totodată, la cunoştinţă obiectul procedurii în camera preliminară, dreptul de a-şi angaja un apărător şi termenul în care, de la data comunicării, poate formula în scris cereri şi excepţii cu privire la legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. Conform art. 329 alin. (1) din Codul de procedură penală, Curtea a constatat că rechizitoriul reprezintă actul de sesizare a instanţei de judecată, acesta limitându-se la fapta şi persoana pentru care s-a efectuat urmărirea penală, potrivit art. 328 alin. (1) teza întâi din Codul de procedură penală. Întrucât prin rechizitoriu se formulează o acuzaţie în materie penală, acesta se comunică persoanei astfel acuzate.

13. Astfel, atât prin Decizia nr. 776 din 18 decembrie 2014 (paragraful 22), cât şi prin Decizia nr. 427 din 9 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 11 august 2015 (paragraful 24), instanţa de contencios constituţional a constatat că împrejurarea potrivit căreia numai inculpatului i se comunică o copie certificată a rechizitoriului şi, după caz, traducerea autorizată a acestuia nu echivalează cu afectarea dreptului la un proces echitabil ori cu înfrângerea egalităţii cetăţenilor în faţa legii, deoarece este firesc ca actul de inculpare să fie comunicat doar persoanei vizate. De altfel, Curtea a reţinut că art. 6 paragraful 3 lit. a) din Convenţie obligă statele să respecte dreptul oricărui acuzat, indiferent că este privat sau nu de libertate, să fie informat în cel mai scurt timp asupra naturii şi cauzei acuzaţiei aduse împotriva sa.

14. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudenţa Curţii Constituţionale, atât considerentele, cât şi soluţia deciziilor anterior menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

15. În ceea ce priveşte pretinsa neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 din Codul de procedură penală, Curtea reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 86 alin. (1) din Codul de procedură penală, partea responsabilă civilmente este persoana care are, conform legii civile, obligaţia legală de a repara prejudiciul alături de inculpat, precum şi persoana care are această obligaţie asumată printr-o convenţie valabil încheiată, în măsura stabilirii existenţei unei vinovăţii.

16. Spre deosebire de Codul de procedură penală din 1968, conform căruia partea responsabilă civilmente putea fi introdusă în procesul penal la cerere sau din oficiu, potrivit Codului de procedură penală în vigoare, partea responsabilă civilmente poate fi introdusă în procesul penal doar la cererea părţii îndreptăţite, conform legii civile. Această diferenţă de reglementare este determinată de renunţarea de către legiuitor la reglementarea rolului activ al instanţei de judecată în cuprinsul actualului Cod de procedură penală, care, de altfel, conform art. 25 din acelaşi cod, nu poate soluţiona din oficiu acţiunea civilă, dacă nu este învestită, în acest sens, de partea civilă sau de către procuror, în acele cazuri în care acesta exercită acţiunea civilă.

17. Conform art. 19 din Codul de procedură penală, acţiunea civilă în procesul penal este exercitată de către procuror când persoana vătămată este lipsită de capacitate de exerciţiu sau are capacitate de exerciţiu restrânsă. Iar potrivit art. 21 alin. (2) din Codul de procedură penală, atunci când exercită acţiunea civilă, procurorul este obligat să ceară introducerea în procesul penal a părţii responsabile civilmente, în condiţiile alin. (1) ale aceluiaşi articol.

18. Potrivit principiului disponibilităţii acţiunii civile, dacă persoana vătămată are capacitate deplină de exerciţiu, doar ea poate exercita acţiunea civilă în cadrul procesului penal şi doar ea poate solicita introducerea părţii responsabile civilmente în procesul penal, până la începerea cercetării judecătoreşti. Lipsa introducerii părţii responsabile civilmente în cauză din oficiu, de către instanţa de judecată, este acoperită, însă, de dispoziţiile art. 21 alin. (3) din Codul de procedură penală, conform cărora „partea responsabilă civilmente poate interveni în procesul penal până la terminarea cercetării judecătoreşti la prima instanţă de judecată, luând procedura din stadiul în care se află în momentul intervenţiei”. Aşa fiind, în orice moment al procesului penal, până la terminarea cercetării judecătoreşti la prima instanţă de judecată, partea responsabilă civilmente poate formula cerere de intervenţie în procesul penal, beneficiind, conform art. 21 alin. (4) din Codul de procedură penală, de toate drepturile pe care legea le prevede pentru inculpat şi luând procedura din stadiul în care se află la acel moment,

19. Având în vedere considerentele anterior invocate, Curtea constată că partea responsabilă civilmente beneficiază în procesul penal de toate garanţiile specifice dreptului la apărare, motiv pentru care nu poate fi reţinută încălcarea, prin textul criticat, a dispoziţiilor art. 24 alin. (1) din Constituţie. Acesta din urmă conferă oricărei părţi implicate într-un proces, potrivit intereselor sale şi indiferent de natura procesului, posibilitatea de a utiliza toate mijloacele prevăzute de lege pentru a invoca în apărarea sa fapte sau împrejurări. Acest drept presupune participarea la şedinţele de judecată, folosirea mijloacelor de probă, invocarea excepţiilor prevăzute de legea procesual penală, exercitarea oricăror altor drepturi procesual penale şi posibilitatea de a beneficia de serviciile unui apărător.

20. Aşa fiind, partea responsabilă civilmente beneficiază de toate garanţiile procesuale necesare realizării intereselor sale procesuale, neputând fi reţinută crearea prin textele criticate a unei situaţii defavorabile acesteia în raport cu ceilalţi participanţi la procesul penal. În acest sens, este de menţionat că părţile din procesul penal se află, din punctul de vedere al intereselor procesuale, în situaţii juridice diferite, motiv pentru care este justificată reglementarea în privinţa acestora, de către legiuitor, a unui regim juridic diferit, sub aspectul roiului pe care acestea îl au în diferite etape ale procesului penal. În acest context, Curtea reţine că partea responsabilă civilmente are interesul înlăturării condiţiilor care ar atrage răspunderea sa civilă, drept pentru care poate interveni în procesul penal până la terminarea cercetării judecătoreşti la prima instanţă de judecata. Or, interesele procesuale ale inculpatului şi ale părţii civile sunt cu totul altele, astfel încât nu poate fi reţinută încălcarea, prin textele criticate, a dispoziţiilor art. 16 alin (1) din Constituţie, referitoare la egalitatea în drepturi, întrucât principiul constituţional anterior referit presupune asigurarea unui regim juridic similar unor persoane aflate în situaţii identice, ceea ce nu este cazul în prezentai dosar.

21. În ceea ce priveşte pretinsa încălcare, prin textele criticate, a dispoziţiilor art. 15 alin. (1) din Constituţie, acestea prevăd că cetăţenii beneficiază de drepturile şi de libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea, motiv pentru care Curtea constată că nu sunt aplicabile în prezenta cauză.

22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Delta ACM - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 2.873/215/2015/a1 al Tribunalului Dolj - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi constată că dispoziţiile art. 21 şi art. 344 alin. (2) din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Decizia se comunică Tribunalului Dolj - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa din data de 23 februarie 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Cristina Teodora Pop

 

ORDONANŢE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ DE URGENTĂ

pentru completarea anexei la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 36/2013 privind aplicarea în perioada 2013--2018 a unor măsuri de protecţie socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate în baza planurilor de disponibilizare, precum şi alte măsuri

 

Având în vedere că prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 36/2013 privind aplicarea în perioada 2013-2018 a unor măsuri de protecţie socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate în baza planurilor de disponibilizare, aprobată cu completări prin Legea nr. 259/2013, cu modificările şi completările ulterioare, au fost reglementate măsuri de protecţie socială de care beneficiază persoanele disponibilizate prin concedieri colective efectuate în baza unui plan de disponibilizare în vederea redresării activităţii, din cadrul unor societăţi naţionale, regii autonome, companii naţionale şi societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, institute naţionale de cercetare-dezvoltare, precum şi al societăţilor comerciale şi regiilor autonome subordonate autorităţilor administraţiei publice locale,

întrucât pentru anumiţi operatori economici prevăzuţi de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 36/2013, aprobată cu completări prin Legea nr. 259/2013, cu modificările şi completările ulterioare, nu se pot întocmi, din motive independente care ţin de specificul activităţii operatorului economic, planuri de disponibilizare în vederea redresării activităţii,

având în vedere faptul că, în situaţia în care nu pot întocmi, din motive independente care ţin de specificul operatorului economic, planuri de disponibilizare în vederea redresării activităţii se află un număr de doi operatori economici la care statul este acţionar unic, respectiv Societatea Complexul Energetic Hunedoara - S.A. şi Compania Naţională a Uraniului - S.A., aceste entităţi putând întocmi doar planuri de disponibilizare ca urmare a reducerii activităţii,

luând în considerare necesitatea îndeplinirii scopului măsurilor prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 36/2013, aprobată cu completări prin Legea nr. 259/2013, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv luarea unor măsuri urgente pentru atenuarea impactului social al proceselor de disponibilizare, pentru protecţia socială a salariaţilor operatorilor economici,

întrucât, prin aplicarea planurilor de disponibilizare ca urmare a reducerii activităţii, personalul de la cei doi operatori economici la care statul este acţionar unic este concediat pentru motive care nu ţin de persoana salariatului,

luând în considerare necesitatea protejării drepturilor deja conferite de lege salariaţilor, este necesară adoptarea măsurilor necesare pentru menţinerea drepturilor personalului disponibilizat de la Societatea Complexul Energetic Hunedoara - S.A. conferite de art. III al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 2/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi alte măsuri, aprobată cu modificări prin Legea nr. 171/2015, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere impactul social major pe care îl au disponibilizările de personal în zona geografică unde activează Societatea Complexul Energetic Hunedoara - S.A şi Compania Naţională a Uraniului - S A.,

întrucât, la acest moment, deşi Compania Naţională a Uraniului - S.A. se confruntă cu dificultăţi majore economico-financiare şi de funcţionalitate care impun adoptarea de măsuri urgente privind disponibilizarea de personal, această entitate nu poate fi reclasificată din punct de vedere statistic în sectorul administraţiei publice, cu consecinţa imposibilităţii acordării de măsuri de protecţie pentru personalul disponibilizat din cadrul companiei,

ţinând cont de faptul că reglementarea acestor măsuri de protecţie socială de care să beneficieze persoanele disponibilizate prin concedieri colective, în baza planurilor de disponibilizare de la cei doi operatori economici menţionaţi, în vederea evitării unor probleme sociale deosebite, constituie o situaţie extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată,

întrucât acordarea venitului de completare pentru anumite perioade, în funcţie de vechimea în muncă, constituie măsuri pentru protecţia socială a salariaţilor disponibilizaţi şi au ca finalitate atenuarea impactului social, asigurând astfel pentru personalul disponibilizat condiţiile pentru activitatea de formare profesională, recalificare, specializare, perfecţionare în scopul asigurării reintegrării pe piaţa muncii,

întrucât instituirea acestor măsuri speciale privind protecţia socială a persoanelor disponibilizate constituie o situaţie extraordinară din perspectiva impactului social şi a imposibilităţii continuării activităţii economice de către operatori economici în forma anterioară aplicării planului de disponibilizare ca urmare a reducerii activităţii acestor operatori economici,

situaţia de urgenţă o constituie măsurile imediate pentru atenuarea impactului social al proceselor de disponibilizare şi au în vedere interesul social în conformitate cu politica statului,

întrucât neluarea acestor măsuri imediate în scopul diminuării consecinţelor concedierilor colective din cadrul celor doi operatori economici pot conduce la probleme cu impact social pe fondul situaţiei economico-sociale dificile,

în considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul general public şi constituie o situaţie de urgenţă şi extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

 

Art. I. - Prin derogare de la prevederile art. 10 din Ordonanţa Guvernului nr. 29/2013 privind reglementarea unor măsuri bugetare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 168/2014, cu modificările ulterioare, venitul lunar de completare prevăzut de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 36/2013 privind aplicarea în perioada 2013-2018 a unor măsuri de protecţie socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate în baza planurilor de disponibilizare, aprobată cu completări prin Legea nr. 259/2013, cu modificările şi completările ulterioare, se acordă şi persoanelor disponibilizate de la Compania Naţională a Uraniului - S.A.

Art. II. - La anexa din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 36/2013 privind aplicarea în perioada 2013-2018 a unor măsuri de protecţie socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate în baza planurilor de disponibilizare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 30 aprilie 2013, aprobată cu completări prin Legea nr. 259/2013, cu modificările şi completările ulterioare, cuprinzând „Lista operatorilor economici pentru care planul de disponibilizare se întocmeşte pentru reducerea activităţii”, după punctul 2 se introduc două noi puncte, punctele 3 şi 4, cu următorul cuprins:

„3. Societatea Complexul Energetic Hunedoara - S.A.

4. Compania Naţională a Uraniului - S.A.”

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Ministrul energiei,

Victor Vlad Grigorescu

p. Viceprim-ministru, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri,

Sorana Baciu,

secretar de stat

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Dragoş-Nicolae Pîslaru

p. Ministrul finanţelor publice,

Daniela Pescaru,

secretar de stat

 

Bucureşti, 11 mai 2016.

Nr. 16.

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ DE URGENTĂ

privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, precum şi pentru înfiinţarea funcţiei de ataşat agricol

 

Având în vedere necesitatea creării unui cadru naţional adecvat pentru absorbţia fondurilor europene, care se acordă îh cadrul Pilonului I al Politicii Agricole Comune,

luând în considerare că România, ca şi alte state membre, a întâmpinat dificultăţi în implementarea noilor scheme de plăţi, care au condus la întârzieri în depunerea cererilor unice de plată la centrele Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, iar situaţia creată afectează posibilitatea fermierilor de a depune cererea unică de plată până la data de 15 mai, respectiv în cadrul termenului în care nu se percep penalităţi de întârziere,

având în vedere că până în prezentau depus cererea unică de plată aproximativ 598.000 de fermieri din cei cca. 1.000.000 de fermieri potenţiali beneficiari ai plăţilor, iar perioada de timp rămasă până la data de 15 mai este insuficientă, datorită numărului mare al fermierilor, cât şi a complexităţii cererii unice de plată,

ţinând cont de prevederile art. 7 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 104/2015, cu modificările şi completările ulterioare, asociaţiile de crescători de animale constituite în condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare, care au concesionat/închiriat suprafeţe de pajişti şi au depus cereri pentru schema de plată unică pe suprafaţă în anul 2015, pentru a putea beneficia de plăţi directe şi în anii următori, trebuie să se transforme într-un an în grupuri de producători sau cooperative agricole, cu respectarea condiţiilor specifice prevăzute fiecărei forme de organizare menţionate,

luând în considerare faptul că, pentru respectarea prevederilor art. 7 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 104/2015, cu modificările şi completările ulterioare, asociaţiile constituite în condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare, trebuie, potrivit prevederilor legii, să se dizolve şi să înfiinţeze cooperative agricole de tipul celor prevăzute la art. 6 lit. e) din Legea cooperaţiei agricole nr. 566/2004, cu modificările şi completările ulterioare, sau grupuri de producători, ceea ce ar conduce la rezilierea contractelor de închiriere/concesionare a suprafeţelor de pajişti, se impune ca, în cazul reglementat de art. 7 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 104/2015, cu modificările şi completările ulterioare, să fie eligibili la plăţi asociaţiile sau membrii acestora,

având în vedere faptul că neadoptarea în regim de urgenţă a măsurilor de reglementare stabilite prin prezenta ordonanţă de urgenţă va avea ca efect imposibilitatea asigurării capacităţii de absorbţie a fondurilor alocate României, din cauza reducerii numărului de beneficiari eligibili la plata pe suprafaţă, în cazul pajiştilor, întrucât, din suprafaţa totală de pajişti care se regăseşte în solicitările de plăţi depuse la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, circa un milion de hectare sunt pajişti permanente concesionate/închiriate de către asociaţiile crescătorilor de animale, dar mai ales din cauza faptului că depunerea cererilor unice de plată aferente anului 2016 este în desfăşurare, iar asociaţiile constituite în condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare, nu sunt considerate eligibile,

ţinând cont de faptul că ajutoarele naţionale tranzitorii, prevăzute la art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 104/2015, cu modificările şi completările ulterioare, nu sunt incluse în categoria plăţilor directe conform anexei nr. I la Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului, pentru care există obligativitatea ca beneficiarii să fie fermieri activi şi, de asemenea, beneficiarii Măsurii 10 - Agromediu şi climă din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 nu trebuie să fie fermieri activi, se impune efectuarea modificării corespunzătoare a prevederilor actului normativ,

pentru sprijinirea activităţii de cercetare a universităţilor, institutelor de cercetare, staţiunilor didactice, fermelor, staţiunilor şi fermelor de cercetare şi producţie agricolă, staţiunilor de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi altor organisme şi organizaţii de cercetare din domeniul agricol indiferent de statutul lor juridic sau de modul lor de finanţare, este necesară definirea calităţii de beneficiar al plăţilor pentru acestea,

în vederea asigurării compatibilităţii cu prevederile comunitare în domeniu, este necesară modificarea corespunzătoare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 104/2015, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul că culturile secundare înfiinţate pe timpul iernii ca strat vegetal nu participă la calculul diversificării culturilor,

având în vedere cadrul general de acordare a plăţilor în agricultură, în sectoarele vegetal şi zootehnic, în conformitate cu mecanismele prevăzute de legislaţia Uniunii Europene, şi anume:

- Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului;

- Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014 al Comisiei din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune şi de modificare a anexei X la regulamentul menţionat;

- Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014 al Comisiei din 17 iulie 2014 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte Sistemul Integrat de Administrare şi Control, măsurile de dezvoltare rurală şi ecocondiţionalitatea,

luând în considerare că în cadrul reuniunii Comitetului de Plăţi Directe şi Dezvoltare Rurală al Comisiei Europene din data de 4 mai 2016 s-a stabilit şi s-a votat prin procedură scrisă, în unanimitate, o derogare de la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014 al Comisiei în ceea ce priveşte data finală pentru depunerea cererii unice de plată şi a cererilor de ajutor pentru dezvoltare rurală, pentru anul 2016, agreându-se faptul că textul va fi înaintat spre adoptare în data de 13 mai 2016, se impune modificarea de urgenţă a legislaţiei naţionale, respectiv a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 104/2015, cu modificările şi completările ulterioare, în vederea adaptării cadrului legislativ naţional la cel comunitar,

ţinând cont de faptul că neadoptarea prezentei ordonanţe de urgenţă ar conduce la disfuncţionalităţi în procesul de accesare al plăţilor de către fermieri,

având în vedere faptul că neadoptarea în regim de urgenţă a măsurilor de reglementare stabilite prin prezenta ordonanţă de urgenţă va avea ca efect imposibilitatea respectării calendarului stabilit prin legislaţia comunitară din domeniu referitor la perioada de depunere a cererilor de plată, cu impact asupra celor peste 400.000 de potenţiali beneficiari ai acestor scheme de plăţi, luând în considerare că nepromovarea prezentului act normativ în regim de urgenţă poate avea consecinţe nefavorabile atât în plan economic, cât şi în plan social, în principal prin neaccesarea în condiţii optime a fondurilor alocate României pentru anul 2016, în cadrul Pilonului I al Politicii Agricole Comune, cu impact deosebit de grav asupra sectorului agricol al României,

având în vedere reformele preconizate în cadrul Politicii Agricole Comune şi discutarea perspectivei financiare după 2013, este în interesul României să existe o bună coordonare cu ministerele agriculturii din ţări membre ale UE relevante pentru obţinerea unor rezultate care să asigure sectorului nostru agricol promovarea unor mecanisme politice eficiente şi o alocare bugetară UE consistentă. Agricultura şi industria alimentară reprezintă domenii de importanţă deosebită în economia ţării noastre.

În contextul volatilităţii tot mai persistente manifestate pe piaţa Uniunii Europene şi mondiale agroalimentare, a distorsionării mecanismului cerere-ofertă urmare a embargoului impus de Federaţia Rusă şi reducerii exporturilor pe unele pieţe tradiţionale, producătorii din România se confruntă cu presiuni deosebite în valorificarea producţiei agricole care afectează grav competitivitatea, fapt ce poate avea consecinţe importante asupra PIB-ului, asupra menţinerii şi creării de locuri de muncă.

Urmând exemplul altor ţări care şi-au îmbunătăţit concurenţa la export, prin crearea funcţiei de ataşat agricol se poate implementa o politică „agresivă” în identificarea oportunităţilor de export şi de afaceri, de investiţii, cu efecte benefice asupra economiei româneşti. În climatul actual al pieţei mondiale cu produse agroalimentare este de interes major valorificarea cât mai bună a producţiei agroalimentare începând cu cea aferentă anului 2016, identificarea nişelor de piaţă şi orientarea centrului de greutate a exportului românesc către zone din afara spaţiului comunitar.

Totodată, creşterea competitivităţii şi a capacităţii de producţie a agriculturii româneşti, estimată pentru următorii ani, presupune în paralel redinamizarea vocaţiei sale de export, iar promovarea sectorului agroalimentar românesc pe piaţa europeană şi mondială implică, în primul rând, consolidarea unei cooperării internaţionale specializate.

Întrucât elementele prezentate constituie situaţii extraordinare şi vizează interesele economice ale României pe termen scurt şi mediu, este necesar să se legifereze prin ordonanţă de urgenţă înfiinţarea funcţiei de ataşat agricol în cadrul unei structuri de specialitate a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în vederea reprezentării României atât în ţările membre UE, cât şi în ţările terţe, în domeniul politicii agricole comune şi promovării produselor agroalimentare.

În considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul general public şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

 

Art. I. - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 191 din 23 martie 2015, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 104/2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 2 alineatul (1), litera s) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„s) zone cu strat vegetal reprezintă suprafeţe arabile cultivate cu specii considerate culturi secundare, care nu participă la calculul diversificării culturilor şi care asigură acoperirea solului pe timpul iernii, până la data de 1 martie. Speciile considerate culturi secundare vor fi stabilite prin ordinul autorităţii publice centrale care răspunde de agricultură.”

2. La articolul 7, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 7. - (1) Beneficiarii plăţilor prevăzute la art. 1 alin. (2) şi la art. 33 alin. (2) lit. b) şi c) sunt fermierii activi persoane fizice şi/sau persoane juridice care desfăşoară o activitate agricolă în calitate de utilizatori ai suprafeţelor de teren agricol şi/sau deţinători legali de animale, potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare. În categoria beneficiarilor de plăţi se încadrează şi cooperativele agricole prevăzute la art. 6 lit. e) din Legea cooperaţiei agricole nr. 566/2004, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi grupurile de producători care desfăşoară activitate agricolă.”

3. La articolul 7, după alineatul (1) se introduc două noi alineate, alineatele (11) şi (12), cu următorul cuprins:

„(11) Beneficiarii plăţilor prevăzute la art. 1 alin. (3) şi la art. 33 alin. (2) lit. a) sunt fermierii persoane fizice şi/sau persoane juridice care desfăşoară o activitate agricolă în calitate de utilizatori ai suprafeţelor de teren agricol şi/sau deţinători legali de animale, potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare. În categoria beneficiarilor de plăţi se încadrează şi cooperativele agricole prevăzute la art. 6 lit. e) din Legea nr. 566/2004, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi grupurile de producători care desfăşoară activitate agricolă.

(12) Universităţile, institutele de cercetare, staţiunile didactice, fermele, staţiunile şi fermele de cercetare şi producţie agricolă, staţiunile de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi alte organisme şi organizaţii de cercetare din domeniul agricol, indiferent de statutul lor juridic sau de modul lor de finanţare, al căror scop principal este de a realiza cercetare fundamentală, cercetare industrială sau dezvoltare experimentală şi de a-şi face cunoscute rezultatele prin predare, publicare sau transfer de tehnologie, beneficiază de plăţile prevăzute la art. 1 şi 33, potrivit prevederilor art. 6.u

4. După articolul 7 se introduce un nou articol, articolul 71, cu următorul cuprins:

„Art. 71. - (1) Prin excepţie de la prevederile art. 7 alin. (2), începând cu anul de cerere 2016, în cazul concesionării/ închirierii unei suprafeţe de pajişti de către o asociaţie de crescători de animale, constituită în condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare, beneficiarii plăţilor pot fi:

a) membrii asociaţiei care asigură încărcătura cu animale pentru suprafaţa concesionată/închiriată, iar dovada utilizării legale a acestor suprafeţe de pajişti de către fiecare membru al asociaţiei o constituie copia de pe contractul de concesionare/închiriere şi centralizatorul care cuprinde acordul, datele de identificare şi numărul de animale pe fiecare membru al asociaţiei; sau

b) asociaţia crescătorilor de animale care efectuează activitatea agricolă pe suprafaţa concesionată/închiriată, prin păşunat cu animalele înregistrate în exploataţia asociaţiei pe perioada păşunatului. Exploataţia asociaţiei este înregistrată în Registrul naţional al exploataţiilor. Animalele înregistrate în exploataţia asociaţiei rămân în proprietatea membrilor asociaţiei crescătorilor de animale.

(2) începând cu anul de cerere 2016, în cazul cooperativelor agricole prevăzute la art. 6 lit. e) din Legea nr. 566/2004, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al grupurilor de producători care desfăşoară activitate agricolă pe o suprafaţă de pajişte prin păşunat cu animalele membrilor, beneficiarii plăţilor pot fi cooperativa/grupul de producători sau membrii cooperativei/grupului de producători, în aceleaşi condiţii ca ale asociaţiei de crescători de animale, prevăzute la alin. (1).”

5. La articolul 8, după alineatul (21) se introduce un nou alineat, alineatul (22), cu următorul cuprins:

„(22) Prin excepţie de Sa prevederile alin. (2), în cazul în care legislaţia Uniunii Europene prevede modificarea datei-limită de 15 mai, pentru depunerea cererilor unice de plată, se procedează astfel:

a) cererile unice de plată se depun până la data-limită maximă prevăzută de regulamentele Uniunii Europene, fără a se aplica penalităţi de întârziere, dacă nu s-a emis ordinul de stabilire a datei-limită prevăzut la lit. d);

b) modificările la cererile unice de plată se depun fără penalităţi de întârziere până la aceeaşi dată-limită maximă prevăzută la lit. a);

c) în condiţiile art. 13 alin. (1) din Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014 al Comisiei din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte Sistemul Integrat de Administrare şi Control şi condiţiile pentru refuzarea sau retragerea plăţilor şi pentru sancţiunile administrative aplicabile în cazul plăţilor directe, al sprijinului pentru dezvoltare rurală şi al ecocondiţionalităţii, cererile unice de plată sau modificările acestora pot fi depuse şi după data-limită prevăzută la lit. a) în termen de 25 de zile calendaristice, cu o reducere de 1% pentru fiecare zi lucrătoare a sumelor la care fermierul ar fi avut dreptul dacă cererea unică de plată ar fi fost depusă până la data-limită prevăzută la lit. a);

d) în cazul în care Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale decide stabilirea unei alte date-limită de depunere a cererilor unice de plată, anterioară datei-limită maxime stabilite prin regulamentele Uniunii Europene, data-limită se stabileşte prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale. Aceasta este şi data-limită de depunere a modificărilor cererilor unice de plată fără penalităţi de întârziere;

e) în condiţiile art. 13 alin. (1) din Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014 al Comisiei, cererile unice de plată, precum şi modificările acestora pot fi depuse şi după data-limită prevăzută la lit. d), în termen de 25 de zile calendaristice, cu o reducere de 1% pentru fiecare zi lucrătoare a sumelor la care fermierul ar fi avut dreptul dacă cererea unică de plată şi/sau modificările cererii unice de plată ar fi fost depuse până la data-limită prevăzută la lit. d).”

Art. II. - (1) în vederea asigurării reprezentării României atât în ţările membre Uniunii Europene, cât şi în ţările terţe, în domeniul politicii agricole comune şi promovării produselor agroalimentare, în cadrul structurii de specialitate din Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale se înfiinţează funcţia de ataşat agricol, funcţie publică specifică, în condiţiile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Funcţiile de ataşat agricol pot fi ocupate de funcţionari publici din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi al instituţiilor subordonate acestuia, prin concurs organizat potrivit prevederilor Legii nr. 188/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, candidaţii admişi urmând să fie trimişi în străinătate în scopul îndeplinirii atribuţiilor prevăzute la alin. (1).

(3) Criteriile de selecţie şi modalitatea de organizare a concursului se aprobă prin ordin comun al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului afacerilor externe, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(4) Stabilirea ţărilor şi a perioadei în care se efectuează misiunile de reprezentare prevăzute la alin. (1) se face prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, cu avizul Ministerului Afacerilor Externe.

(5) Pe perioada exercitării funcţiei de ataşat agricol, persoanelor care ocupă această funcţie li se suspendă de drept raportul de serviciu, în condiţiile legii, fiindu-le aplicabile dispoziţiile [egale în vigoare privind personalul trimis în misiune permanentă în străinătate.

(6) Drepturile salariale pentru funcţia de ataşat agricol clasa I se stabilesc prin asimilare cu drepturile salariale pentru funcţia de consilier diplomatic clasa I din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

(7) Drepturile salariate pentru funcţia de ataşat agricol clasa II se stabilesc prin asimilare cu drepturile salariale pentru funcţia de consilier diplomatic clasa II din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

(8) Sumele necesare pentru plata cheltuielilor ocazionate de trimiterea în misiune în străinătate a personalului prevăzut la alin. (1) se asigură din bugetul aprobat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

(9) Ataşaţii agricoli sunt supuşi autorităţii şefului misiunii diplomatice în care îşi desfăşoară activitatea şi acţionează în subordinea acestuia pentru îndeplinirea atribuţiilor aferente domeniului specific de activitate, stabilite de autoritatea trimiţătoare.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Achim Irimescu

p. Viceprim-ministru, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri,

Sorana Baciu,

secretar de stat

p. Ministrul finanţelor publice,

Daniela Pescaru,

secretar de stat

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Dragoş-Nicolae Pîslaru

Ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice,

Adrian Curaj

Ministrul afacerilor externe,

Lazăr Comănescu

 

Bucureşti, 11 mai 2016.

Nr. 17.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind declararea zonei naturale „Acumulare Văcăreşti” ca parc natural şi instituirea regimului de arie naturală protejată

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 8 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se declară zona naturală „Acumulare Văcăreşti” ca parc natural, cu denumirea „Parcul Natural Văcăreşti”.

Art. 2. - Se instituie regimul de arie naturală protejată pentru zona naturală „Acumulare Văcăreşti”.

Art. 3. - Parcul Natural Văcăreşti se delimitează potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,

Cristiana Pasca Palmer

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Vasile Dîncu

Ministrul culturii,

Corina Şuteu

p. Ministrul transporturilor,

Alexandru Răzvan Cuc,

secretar de stat

Ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice,

Adrian Curaj

 

Bucureşti, 11 mai 2016.

Nr. 349.

 

ANEXĂ

 

DESCRIEREA

limitelor pentru Parcul Natural Văcăreşti

 

SECŢIUNEA 1

Descrierea limitelor

 

Limitele Parcului Natural Văcăreşti sunt constituite de către limita exterioară a drumurilor de contur de pe coronamentul digului Acumulării Văcăreşti:

a) limita nord-estică (dinspre Splaiul Unirii): porneşte pe drenul perimetral de la baza taluzului extern, la intersecţia Splaiul Unirii cu Strada Glădiţei şi continuă în linie dreaptă, în lungul digului şi şoselei, urmărind marginea dinspre Splaiul Unirii a spaţiului verde, spre sud-est, pe o lungime de 1.340 m, până în colţul nord-estic al amenajării, în dreptului canalului de deversare;

b) limite estică (dinspre şoseaua Vitan-Bârzeşti): porneşte înspre sud pe drenul perimetral de la baza taluzului extern, din dreptul canalului de deversare, pe un traseu rectiliniu, urmărind

marginea dinspre şoseaua Vitan-Bârzeşti a spaţiului verde, pe o lungime de 925 m;

c) limita sudică (dinspre Şoseaua Olteniţei): urmăreşte conturul amenajării hidrotehnice, mai întâi înspre vest. pe o lungime de 310 m, apoi înspre sud-vest, pe o lungime de 440 m, până în dreptul intrării dinspre strada Săvineşti, apoi înspre nord-vest, pe o lungime de 415 m, până îh dreptul intrării dinspre strada Ionescu Florea. De aici, limita continuă printr-o inflexiune în interior, în lungime de 220 m, în dreptul străzii Lunca Bârzeşti, apoi continuă din nou înspre vest, pe o lungime de 240 m, până în colţul sud-vestic al amenajării;

d) limita vestică (dinspre Calea Văcăreşti): urmăreşte tot marginea amenajării hidrotehnice, mai întâi pe marginea superioară a lacului, apoi în lungul drenului perimetral de la baza taluzului extern, înspre nord, aproape rectiliniu, pe o lungime de 1.450 m, până în colţul nord-vestic al amenajării.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Harta Parcului Natural Văcăreşti

 

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind stabilirea atribuţiilor domnului Mircea Popa, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului

 

Având în vedere propunerea Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri formulată prin Adresa nr. 2.025/CGB din 11 mai 2016,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 12 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 341/2007 privind intrarea în categoria înalţilor funcţionari publici, managementul carierei şi mobilitatea înalţilor funcţionari publici, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Mircea Popa, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului, este desemnat să îndeplinească atribuţii ce intră în sfera de competenţă a Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri. Fişa de descriere a atribuţiilor şi responsabilităţilor şi a modului de raportare a activităţii desfăşurate se stabileşte prin ordin al viceprim-ministrului, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri. Plata drepturilor salariale ale inspectorului guvernamental şi a celorlalte drepturi aferente se realizează de către Secretariatul General al Guvernului, în condiţiile legii, pe bază de pontaj şi raport lunar de urmărire a indicatorilor punctuali ai activităţii pe care o desfăşoară, aprobat de ordonatorul de credite şi/sau reprezentantul Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri. Evaluarea anuală se realizează, în condiţiile legii, pe baza raportărilor realizate în urma activităţii desfăşurate.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Sorin Sergiu Chelmu

 

Bucureşti, 13 mai 2016.

Nr. 173.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind stabilirea atribuţiilor domnului Cezar Manole Armeanu, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului

 

Având în vedere propunerea formulată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 12 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 341/2007 privind intrarea în categoria înalţilor funcţionari publici, managementul carierei şi mobilitatea înalţilor funcţionari publici, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Cezar Manole Armeanu, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului, este desemnat să îndeplinească atribuţii ce intră în sfera de competenţă a Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Fişa de descriere a atribuţiilor şi responsabilităţilor şi a modului de raportare a activităţii desfăşurate se stabileşte prin ordin al viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice. Plata drepturilor salariale ale inspectorului guvernamental şi a celorlalte drepturi aferente se realizează de către Secretariatul General al Guvernului, în condiţiile legii, pe bază de pontaj şi raport lunar de urmărire a indicatorilor punctuali ai activităţii pe care o desfăşoară, aprobat de ordonatorul de credite şi/sau reprezentantul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Evaluarea anuală se realizează, în condiţiile legii, pe baza raportărilor realizate îh urma activităţii desfăşurate.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Sorin Sergiu Chelmu

 

Bucureşti, 13 mai 2016.

Nr. 174.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind stabilirea atribuţiilor domnului Constantin Adrian, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului

 

Având în vedere propunerea formulată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 12 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 341/2007 privind intrarea în categoria înalţilor funcţionari publici, managementul carierei şi mobilitatea înalţilor funcţionari publici, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Art. 1. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Constantin Adrian, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului, este desemnat să îndeplinească atribuţii ce intră în sfera de competenţă a Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Fişa de descriere a atribuţiilor şi responsabilităţilor şi a modului de raportare a activităţii desfăşurate se stabileşte prin ordin al viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice. Plata drepturilor salariale ale inspectorului guvernamental şi a celorlalte drepturi aferente se realizează de Secretariatul General al Guvernului, în condiţiile legii, pe bază de pontaj şi raport lunar de urmărire a indicatorilor punctuali ai activităţii pe care o desfăşoară, aprobat de ordonatorul de credite şi/sau reprezentantul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Evaluarea anuală se realizează, în condiţiile legii, pe baza raportărilor realizate în urma activităţii desfăşurate.

Art. 2. - La data prevăzută la art. 1, Decizia prim-ministrului nr. 596/2009 privind stabilirea atribuţiilor domnului Constantin Adrian, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 5 august 2009, cu modificările ulterioare, se abrogă.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Sorin Sergiu Chelmu

 

Bucureşti, 13 mai 2016.

Nr. 175.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind eliberarea, la cerere, a domnului Sorin Maxim din funcţia de secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice

 

Având în vedere Cererea domnului Sorin Maxim, înregistrată la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice cu nr. 43.761 din 4 mai 2016 şi la Cabinetul primului-ministru cu nr. 5/2.844 din 4 mai 2016,

în temeiul art. 15 lit. d) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Sorin Maxim se eliberează, la cerere, din funcţia de secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Sorin Sergiu Chelmu

 

Bucureşti, 13 mai 2016.

Nr. 176.

GUVERNUL ROMÂNIEI

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind stabilirea atribuţiilor domnului Nechiti Doru Marius, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului

 

Având în vedere propunerea formulată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 12 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 341/2007 privind intrarea în categoria înalţilor funcţionari publici, managementul carierei şi mobilitatea înalţilor funcţionari publici, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Art. 1. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Nechiti Doru Marius, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului, este desemnat să îndeplinească, la nivelul judeţului Prahova, atribuţii ce intră în sfera de competenţă a Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Fişa de descriere a atribuţiilor şi responsabilităţilor şi a modului de raportare a activităţii desfăşurate se stabileşte prin ordin al viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice. Plata drepturilor salariale ale inspectorului guvernamental şi a celorlalte drepturi aferente se realizează de Secretariatul General al Guvernului, în condiţiile legii, pe bază de pontaj şi raport lunar de urmărire a indicatorilor punctuali ai activităţii pe care o desfăşoară în teritoriu, aprobat de ordonatorul de credite şi/sau reprezentantul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice la nivelul judeţului unde îşi desfăşoară activitatea. Evaluarea anuală se realizează, în condiţiile legii, pe baza raportărilor realizate în urma activităţii desfăşurate.

Art. 2. - La data prevăzută la art. 1, Decizia prim-ministrului nr. 408/2009 privind stabilirea atribuţiilor domnului Nechiti Dori Marius, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 206 din 31 martie 2009, se abrogă.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Sorin Sergiu Chelmu

 

Bucureşti, 13 mai 2016.

Nr. 177.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind stabilirea atribuţiilor domnului Vasile Alecu, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului

 

Având în vedere propunerea formulată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 12 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 341/2007 privind intrarea în categoria înalţilor funcţionari publici, managementul carierei şi mobilitatea înalţilor funcţionari publici, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Vasile Alecu, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului, este desemnat să îndeplinească, la nivelul judeţului Buzău, atribuţii ce intră în sfera de competenţă a Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Fişa de descriere a atribuţiilor şi responsabilităţilor şi a modului de raportare a activităţii desfăşurate se stabileşte prin ordin al viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice. Plata drepturilor salariale ale inspectorului guvernamental şi a celorlalte drepturi aferente se realizează de către Secretariatul General al Guvernului, în condiţiile legii, pe bază de pontaj şi raport lunar de urmărire a indicatorilor punctuali ai activităţii pe care o desfăşoară în teritoriu, aprobat de ordonatorul de credite şi/sau reprezentantul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice la nivelul judeţului unde îşi desfăşoară activitatea. Evaluarea anuală se realizează, în condiţiile legii, pe baza raportărilor realizate în urma activităţii desfăşurate.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Sorin Sergiu Chelmu

 

Bucureşti, 13 mai 2016.

Nr. 178.

GUVERNUL ROMÂNIEI

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind stabilirea atribuţiilor domnului Gabriel-Aurelian Panaitescu, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului

 

Având în vedere propunerea formulată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 12 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 341/2007 privind intrarea în categoria înalţilor funcţionari publici, managementul carierei şi mobilitatea înalţilor funcţionari publici, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Gabriel-Aurelian Panaitescu, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului, este desemnat să îndeplinească, la nivelul judeţului Galaţi, atribuţii ce intră în sfera de competenţă a Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Fişa de descriere a atribuţiilor şi responsabilităţilor şi a modului de raportare a activităţii desfăşurate se stabileşte prin ordin al viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice. Plata drepturilor salariale ale inspectorului guvernamental şi a celorlalte drepturi aferente se realizează de către Secretariatul General al Guvernului, în condiţiile legii, pe bază de pontaj şi raport lunar de urmărire a indicatorilor punctuali ai activităţii pe care o desfăşoară în teritoriu, aprobat de ordonatorul de credite şi/sau reprezentantul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice la nivelul judeţului unde îşi desfăşoară activitatea. Evaluarea anuală se realizează, în condiţiile legii, pe baza raportărilor realizate în urma activităţii desfăşurate.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Sorin Sergiu Chelmu

 

Bucureşti, 13 mai 2016.

Nr. 179.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind stabilirea atribuţiilor domnului Simion Costel, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului

 

Având în vedere propunerea formulată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 12 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 341/2007 privind intrarea în categoria înalţilor funcţionari publici, managementul carierei şi mobilitatea înalţilor funcţionari publici, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Art. 1. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Simion Costel, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului, este desemnat să îndeplinească, la nivelul judeţului Vâlcea, atribuţii ce intră în sfera de competenţă a Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Fişa de descriere a atribuţiilor şi responsabilităţilor şi a modului de raportare a activităţii desfăşurate se stabileşte prin ordin al viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice. Plata drepturilor salariale ale inspectorului guvernamental şi a celorlalte drepturi aferente se realizează de Secretariatul General al Guvernului, în condiţiile legii, pe bază de pontaj şi raport lunar de urmărire a indicatorilor punctuali ai activităţii pe care o desfăşoară în teritoriu, aprobat de ordonatorul de credite şi/sau reprezentantul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice la nivelul judeţului unde îşi desfăşoară activitatea. Evaluarea anuală se realizează, în condiţiile legii, pe baza raportărilor realizate în urma activităţii desfăşurate.

Art. 2. - La data prevăzută la art. 1, Decizia prim-ministrului nr. 232/2008 privind stabilirea atribuţiilor domnului Simion Costel, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 781 din 21 noiembrie 2008, se abrogă.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Sorin Sergiu Chelmu

 

Bucureşti, 13 mai 2016.

Nr. 180.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.