MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 393/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 393         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Luni, 23 mai 2016

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

101. - Lege privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor

 

517. - Decret pentru promulgarea Legii privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor

 

102. - Lege privind incubatoarele de afaceri

 

518. - Decret pentru promulgarea Legii privind incubatoarele de afaceri

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

568. - Ordin al ministrului sănătăţii pentru aprobarea listei tutorilor de practică ce participă la programul special de revalorizare a formării iniţiale de asistent medical generalist, dobândită anterior datei de 1 ianuarie 2007, pentru absolvenţii învăţământului postliceal sanitar

 

808. - Ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 1.977/2014 pentru aprobarea componenţei Comitetului consultativ pentru sectorul pescăresc şi a regulamentului de organizare şi funcţionare a acestuia

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

 

Decizia nr. 10 din 4 aprilie 2016 (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept)

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - (1) Prezenta lege reglementează remediile, căile de atac şi procedura de soluţionare a acestora, pe cale administrativ-jurisdicţională sau judiciară, în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune, precum şi organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor.

(2) Prezenta lege se aplică şi cererilor având ca obiect acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum şi celor privind executarea, anularea, rezoluţiunea, rezilierea sau denunţarea unilaterală a contractelor.

(3) Scopul prezentei legi îl constituie asigurarea, la nivel naţional, a unor mecanisme şi proceduri efective, rapide şi eficiente de sesizare şi remediere a neregulilor, care să garanteze respectarea dispoziţiilor legale privind atribuirea contractelor.

Art. 2. - (1) Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act al unei autorităţi contractante sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri poate solicita anularea actului, obligarea autorităţii contractante la emiterea unui act sau la adoptarea de măsuri de remediere, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, pe cale administrativ-jurisdicţională sau judiciară, potrivit prevederilor prezentei legi.

(2) Oricare dintre membrii unei asocieri a unor operatori economici, fără personalitate juridică, poate formula orice cale de atac reglementată de prezenta lege.

Art. 3. - (1) în sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos semnifică, după cum urmează:

a) act al autorităţii contractante - orice act administrativ emis în legătură cu o procedură privind atribuirea unui contract, orice operaţiune administrativă care produce sau poate produce efecte juridice, neîndeplinirea în termenul legal a unei obligaţii prevăzute de legislaţia în materie, omisiunea ori refuzul de a emite un act sau de a efectua o anumită operaţiune, în legătură cu sau în cadrul procedurii de atribuire;

b) autoritate contractantă - oricare dintre următoarele:

(i) autoritatea contractantă, astfel cum este definită în legislaţia privind achiziţiile publice;

(ii) autoritatea contractantă sau entitatea contractantă, astfel cum este definită în legislaţia privind achiziţiile sectoriale;

(iii) autoritatea contractantă sau entitatea contractantă, astfel cum este definită în legislaţia privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii;

c) contract - oricare dintre următoarele:

(i) contractul de achiziţie publică, astfel cum este definit în legislaţia privind achiziţiile publice;

(ii) contractul sectorial, astfel cum este definit în legislaţia privind achiziţiile sectoriale;

(iii) acordul-cadru, astfel cum este definit în legislaţia privind achiziţiile publice, precum şi în legislaţia privind achiziţiile sectoriale;

(iv) contractul de concesiune de servicii sau contractul de concesiune de lucrări, astfel cum este definit în legislaţia privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii;

d) măsuri de remediere - acele măsuri adoptate de autoritatea/entitatea contractantă, în urma primirii unei notificări prealabile/contestaţii, cu scopul de a corecta o decizie adoptată în cadrul procedurii de atribuire;

e) notificare prealabilă - cererea prin care se solicită autorităţii contractante reexaminarea unui act al autorităţii contractante, în sensul revocării sau modificării acestuia;

f) persoană care se consideră vătămată - orice operator economic care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

(i) are sau a avut un interes în legătură cu o procedură de atribuire; şi

(ii) a suferit, suferă sau riscă să sufere un prejudiciu ca o consecinţă a unui act al autorităţii contractante, de natură să producă efecte juridice, ori ca urmare a nesoluţionării în termenul legal a unei cereri privind o procedură de atribuire.

(2) Termenii şi expresiile definite la alin. (1) se completează în mod corespunzător cu termenii şi expresiile definite în legislaţia privind achiziţiile publice, legislaţia privind achiziţiile sectoriale, respectiv legislaţia privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii, după caz.

Art. 4. - (1) Pentru soluţionarea contestaţiei pe cale administrativ-jurisdicţională, persoana care se consideră vătămată se adresează Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, denumit în continuare Consiliu.

(2) Persoana care se consideră vătămată se poate adresa Consiliului sau instanţei de judecată.

(3) Autoritatea contractantă care a luat la cunoştinţă despre depunerea de către persoane diferite a unor contestaţii împotriva aceluiaşi act al autorităţii contractante, atât în faţa Consiliului, cât şi în faţa instanţei, are obligaţia să informeze Consiliul şi instanţa în acest sens, transmiţând totodată copii de pe contestaţiile formulate.

(4) în cazul prevăzut la alin. (3), instanţa pronunţă conexarea contestaţiilor, solicitând Consiliului transmiterea dosarului.

(5) în cazul prevăzut la alin. (4), persoana care se consideră vătămată şi care a depus contestaţie la Consiliu nu are obligaţia de a plăti taxa de timbru prevăzută la art. 52 alin. (1).

(6) în cazul în care persoana care se consideră vătămată formulează contestaţie împotriva aceluiaşi act al autorităţii contractante atât la Consiliu, cât şi la instanţa de judecată, se prezumă că aceasta a renunţat la calea administrativ-jurisdicţională.

Art. 5. - (1) Termenele procedurale stabilite de prezenta lege, exprimate în zile, încep să curgă de la începutul primei ore a primei zile a termenului şi se încheie la expirarea ultimei ore a ultimei zile a termenului.

(2) Ziua în cursul căreia a fost comunicat un act procedural nu este luată în calculul termenului. Dacă ultima zi a unui termen exprimat altfel decât în ore este o zi nelucrătoare, termenul se încheie la expirarea ultimei ore a următoarei zile lucrătoare.

 

CAPITOLUL II

Notificarea prealabilă

 

Art. 6. - (1) Sub sancţiunea respingerii contestaţiei ca inadmisibilă, care poate fi invocată şi din oficiu, înainte de a se adresa Consiliului sau instanţei de judecată competente, persoana care se consideră vătămată are obligaţia să notifice autoritatea contractantă cu privire la solicitarea de remediere, în tot sau în parte, a pretinsei încălcări a legislaţiei privind achiziţiile publice sau concesiunile, în termen de:

a) 10 zile, începând cu ziua următoare luării la cunoştinţă despre actul autorităţii contractante considerat nelegal, în cazul în care valoarea estimată a procedurii de achiziţie publică sau de concesiune este egală sau mai mare decât pragurile valorice în raport cu care este obligatorie transmiterea spre publicare către Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a anunţurilor de participare, potrivit legislaţiei privind achiziţiile publice, legislaţiei privind achiziţiile sectoriale sau legislaţiei privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii;

b) 5 zile, începând cu ziua următoare luării la cunoştinţă despre actul autorităţii contractante considerat nelegal, în cazul în care valoarea estimată a procedurii de achiziţie publică sau de concesiune este mai mică decât pragurile valorice în raport cu care este obligatorie transmiterea spre publicare către Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a anunţurilor de participare, potrivit legislaţiei privind achiziţiile publice, legislaţiei privind achiziţiile sectoriale sau legislaţiei privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii.

(2) Notificarea prealabilă se face în scris şi conţine cel puţin datele de identificare ale persoanei care se consideră vătămată, neregulile sesizate şi măsurile de remediere pe care le consideră necesare a fi luate, după caz.

(3) în cazul în care notificarea prealabilă priveşte conţinutul documentaţiei de atribuire, publicată în sistemul electronic de achiziţii publice, denumit în continuare SEAP, data luării la cunoştinţă este data publicării documentaţiei de atribuire.

(4) în termen de 3 zile, calculat începând cu ziua următoare primirii notificării prealabile, autoritatea contractantă transmite un răspuns prin care comunică dacă urmează sau nu să adopte măsuri de remediere a pretinsei încălcări.

(5) în cazul în care autoritatea contractantă transmite un răspuns în sensul că urmează să adopte măsuri de remediere, aceasta are la dispoziţie un termen de 7 zile pentru implementarea efectivă a acestora. Termenul se calculează începând cu ziua următoare transmiterii răspunsului prevăzut la alin. (4).

(6) în cazul procedurilor care se publică în SEAP, măsurile adoptate potrivit alin. (5), înainte de data-limită de depunere a solicitărilor de participare sau, după caz, a ofertelor, se comunica, în termen de o zi lucrătoare de la adoptare, atât persoanei care a notificat autoritatea contractantă, cât şi celorlalţi operatori economici implicaţi în procedura de atribuire prin publicarea în SEAP.

(7) în cazul procedurilor a căror iniţiere nu se realizează prin publicare în SEAP, măsurile adoptate potrivit alin. (5) se comunică, în termen de o zi lucrătoare de la adoptare, atât persoanei care a notificat autoritatea contractantă, cât şi celorlalţi operatori economici Implicaţi în procedura de atribuire.

(8) Comunicările prevăzute la alin. (7) se realizează prin orice mijloc de comunicare prevăzut de legislaţia privind achiziţiile publice, legislaţia privind achiziţiile sectoriale sau legislaţia privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii, după caz.

(9) Dispoziţiile alin. (7) şi (8) se aplică şi în cazul măsurilor de remediere adoptate după data-limită de depunere a solicitărilor de participare sau, după caz, a ofertelor.

(10) Sesizarea Consiliului sau a instanţei, după caz, se poate face numai după îndeplinirea procedurii de notificare prealabilă.

(11) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) şi (10), orice persoană care se consideră vătămată de măsurile de remediere adoptate de autoritatea contractantă potrivit alin. (5) poate depune contestaţie în faţa Consiliului sau instanţei fără îndeplinirea procedurii de notificare prealabilă.

Art. 7. - (1) Formularea unei notificări prealabile în termenul legal de către persoana care se consideră vătămată are ca efect suspendarea dreptului de încheiere a contractului.

(2) Suspendarea dreptului de încheiere a contractului nu încetează înainte de expirarea unui termen de:

a) cel puţin 10 zile, în cazul în care valoarea estimată a procedurii de achiziţie publică, achiziţie sectorială sau de concesiune este egală sau mai mare decât pragurile valorice în raport cu care este obligatorie transmiterea spre publicare către Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a anunţurilor de participare, potrivit legislaţiei privind achiziţiile publice, legislaţiei privind achiziţiile sectoriale sau legislaţiei privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii, după caz;

b) cel puţin 5 zile, în cazul în care valoarea estimată a procedurii de achiziţie publică, achiziţie sectorială sau de concesiune este mai mică decât pragurile valorice în raport cu care este obligatorie transmiterea spre publicare către Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a anunţurilor de participare, potrivit legislaţiei privind achiziţiile publice, legislaţiei privind achiziţiile sectoriale sau legislaţiei privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii, după caz.

(3) Termenele prevăzute la alin. (2) se calculează după cum urmează:

a) începând cu ziua următoare luării la cunoştinţă a răspunsului autorităţii contractante în sensul că nu urmează să revoce actele emise sau să adopte măsuri de remediere;

b) începând cu ziua următoare împlinirii termenului prevăzut la art. 6 alin. (4), când autoritatea contractantă nu a transmis un răspuns;

c) începând cu ziua următoare împlinirii termenului prevăzut la art. 6 alin. (5), când autoritatea contractantă a transmis un răspuns în sensul că urmează să adopte măsuri de remediere.

(4) Contractul încheiat cu încălcarea dispoziţiilor alin. (2) este lovit de nulitate absolută.

(5) în cazul în care, în cadrul aceleiaşi proceduri de atribuire, autoritatea contractantă achiziţionează produse, servicii sau lucrări defalcate pe loturi, suspendarea dreptului de încheiere a contractului potrivit alin. (1) priveşte numai loturile pentru care s-a formulat notificarea prealabilă.

 

CAPITOLUL III

Contestaţia formulată pe cale administrativ-jurisdicţională

 

SECŢIUNEA 1

Termenul de contestare şi efectele contestaţiei

 

Art. 8. - (1) Persoana care se consideră vătămată de răspunsul primit la notificarea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 6 alin. (4), precum şi oricare persoană care se consideră vătămată de măsurile de remediere adoptate de autoritatea contractantă poate sesiza Consiliul în vederea anulării actului autorităţii contractante, obligării acesteia la emiterea unui act sau la adoptarea de măsuri de remediere, precum şi pentru recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, în termen de:

a) 10 zile, în cazul în care valoarea estimată a procedurii de achiziţie publică, achiziţie sectorială sau de concesiune este egală sau mai mare decât pragurile valorice în raport cu care este obligatorie transmiterea spre publicare către Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a anunţurilor de participare, potrivit legislaţiei privind achiziţiile publice, legislaţiei privind achiziţiile sectoriale sau legislaţiei privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii, după caz;

b) 5 zile, în cazul în care valoarea estimată a procedurii de achiziţie publică, achiziţie sectorială sau de concesiune este mai mică decât pragurile valorice în raport cu care este obligatorie transmiterea spre publicare către Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a anunţurilor de participare, potrivit legislaţiei privind achiziţiile publice, legislaţiei privind achiziţiile sectoriale sau legislaţiei privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii, după caz.

(2) Termenul de contestare prevăzut la alin. (1) se calculează după cum urmează:

a) începând cu ziua următoare luării la cunoştinţă a răspunsului autorităţii contractante în sensul că nu urmează să revoce actele emise sau să adopte măsuri de remediere;

b) începând cu ziua următoare împlinirii termenului prevăzut la art. 6 alin. (4), când autoritatea contractantă nu a transmis un răspuns;

c) începând cu ziua următoare împlinirii termenului prevăzut la art. 6 alin. (5), când autoritatea contractantă a transmis un răspuns în sensul că urmează să adopte măsuri de remediere.

Art. 9. - (1) După primirea contestaţiei, autoritatea contractantă poate adopta măsurile de remediere pe care le consideră necesare ca urmare a contestaţiei. Măsurile adoptate trebuie comunicate contestatorului, celorlalţi operatori economici implicaţi în procedura de atribuire, precum şi Consiliului, nu mai târziu de o zi lucrătoare de la data adoptării lor. Pentru a fi aduse la cunoştinţa operatorilor economici interesaţi, măsurile adoptate înainte de data-limită de depunere a solicitărilor de participare sau, după caz, a ofertelor, se publică în SEAP.

(2) în cazul procedurilor a căror iniţiere nu se realizează prin publicare în SEAP, prevederile art. 6 alin. (7) şi (8) se aplică În mod corespunzător.

(3) în situaţia în care contestatorul consideră că măsurile adoptate sunt suficiente pentru remedierea actelor invocate ca fiind nelegale, acesta trimite Consiliului şi autorităţii contractante o cerere de renunţare la contestaţie, în acest caz, autoritatea contractantă nu mai are obligaţia de a comunica punctul său de vedere asupra contestaţiei şi celelalte documente necesare soluţionării contestaţiei,

(4) Autoritatea contractantă are dreptul de a încheia contractul numai după comunicarea deciziei Consiliului privind soluţionarea contestaţiei şi cu respectarea termenului de aşteptare prevăzut pentru încheierea lui.

(5) Contractul încheiat cu nerespectarea prevederilor alin. (4) este lovit de nulitate absolută. Încheierea contractului anterior/ulterior formulării contestaţiei nu împiedică soluţionarea acesteia de către Consiliu.

(6) în cazul în care, în cadrul aceleiaşi proceduri de atribuire, autoritatea contractantă achiziţionează produse, servicii sau lucrări defalcate pe loturi, măsurile de remediere adoptate potrivit alin. (1) privesc numai loturile pentru care s-a depus contestaţie.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Elementele contestaţiei

 

Art. 10. - Contestaţia se formulează în scris şi trebuie să conţină următoarele elemente:

a) numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa, codul de identificare fiscală al contestatorului persoană fizică ori, după caz, pentru persoanele juridice, denumirea, sediul, codul unic de înregistrare, numărul de înmatriculare în registrul comerţului, persoanele care le reprezintă şi în ce calitate. Se indică şi adresa de poştă electronica, numărul de telefon şi numărul de fax, după caz, la care poate fi comunicat orice act procedural. Contestatorul care locuieşte în străinătate indică, pentru celeritate, şi domiciliul ales sau reşedinţa din România unde urmează să i se transmită comunicările privind soluţionarea contestaţiei;

b) denumirea şi sediul autorităţii contractante;

c) denumirea obiectului contractului, procedura de atribuire aplicată, după caz, numărul şi data anunţului de participare din SEAP;

d) precizarea actului atacat al autorităţii contractante;

e) obiectul contestaţiei;

f) motivarea în fapt şi în drept a contestaţiei;

g) mijloacele de probă pe care se sprijină contestaţia, în măsura în care este posibil;

h) semnătura contestatorului persoană fizică sau a reprezentantului persoanei juridice.

Art. 11. - (1) în situaţia în care Consiliul apreciază că în contestaţie nu sunt cuprinse toate informaţiile prevăzute la art. 10, acesta cere contestatorului ca, în termen de 3 zile de la înştiinţare, să completeze contestaţia. În cazul în care contestatorul nu se conformează obligaţiei impuse de Consiliu, contestaţia este anulată.

(2) Contestatorul ataşează la contestaţie dovada notificării prealabile a autorităţii contractante şi copia răspunsului autorităţii contractante, dacă există, dovada înaintării contestaţiei către autoritatea contractantă, copia actului atacat, după caz, precum şi mijloacele de probă de care dispune.

(3) Contestaţia formulată pe cale administrativ-jurisdicţională nu se taxează.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Soluţionarea contestaţiei

 

Art. 12. - (1) Consiliul este competent să soluţioneze contestaţiile cu privire la procedurile de atribuire a contractelor prin complete specializate constituite potrivit regulamentului de organizare şi funcţionare aprobat potrivit art. 37 alin. (2).

(2) Contestaţiile care nu intră în competenţa de soluţionare a Consiliului sunt declinate de acesta, prin decizie, către instanţa de judecată competentă ori, dacă este cazul, către un alt organ cu activitate jurisdicţională competent.

(3) Decizia de declinare a competenţei Consiliului nu este supusă niciunei căi de atac, dosarul fiind trimis de îndată instanţei de judecată competente ori, dacă este cazul, unui alt organ cu activitate jurisdicţională competent.

Art. 13. - (1) Contestaţia se soluţionează de un complet format din 3 membri ai Consiliului, dintre care unul are calitatea de preşedinte de complet.

(2) în cadrul fiecărui complet, cel puţin preşedintele acestuia sau un membru trebuie să fie licenţiat în drept.

(3) Contestaţiile care implică informaţii clasificate sunt soluţionate de complete formate din membri autorizaţi în acest sens, potrivit prevederilor Legii nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 14. - (1) Contestaţiile se distribuie spre soluţionare completelor în mod aleatoriu, cu aplicarea în mod corespunzător a prevederilor art. 17 alin. (1) şi (2).

(2) în exercitarea atribuţiilor sale Consiliul, prin completele de soluţionare a contestaţiilor, adoptă decizii şi încheieri.

(3) Completul de soluţionare a contestaţiei este independent, hotărârile pronunţate fiind bazate pe stricta aplicare şi respectare a legii.

Art. 15. - (1) Procedura de soluţionare a contestaţiilor se desfăşoară cu respectarea principiilor legalităţii, celerităţii, contradictorialităţii, asigurării dreptului la apărare, imparţialităţii şi independenţei activităţii administrativ-jurisdicţionale.

(2) Părţile au obligaţia de a expune situaţia de fapt la care se referă pretenţiile şi apărările lor în mod corect şi complet, fără a denatura sau omite informaţiile care le sunt cunoscute.

Art. 16. - (1) Sub sancţiunea respingerii contestaţiei ca tardivă, aceasta se înaintează atât Consiliului, cât şi autorităţii contractante, nu mai târziu de expirarea termenului legal de contestare.

(2) în termen de o zi lucrătoare de la primirea contestaţiei, autoritatea contractantă are obligaţia să o publice în SEAP, fără a face referire la datele de identificare cu caracter personal ale contestatorului.

(3) în cazul procedurilor de atribuire a căror iniţiere nu se realizează prin publicare în SEAP, prevederile art. 6 alin. (7) şi

(8) se aplică în mod corespunzător.

(4) În cazul neîndeplinirii obligaţiei prevăzute la alin. (1), Consiliul înştiinţează autoritatea contractantă despre existenţa contestaţiei, iar autoritatea transmite punctul său de vedere asupra tardivităţii contestaţiei şi eventualele mijloacele de probă în acest sens.

(5) Toate notificările şi actele procedurale se transmit prin poştă, fax şi/sau mijloace electronice, cu confirmare de primire.

Art. 17. - (1) Pentru a se asigura pronunţarea unei soluţii unitare, contestaţiile formulate în cadrul aceleiaşi proceduri de atribuire se soluţionează astfel:

a) în etapa de până la data deschiderii ofertelor, sunt soluţionate de acelaşi complet;

b) în etapa de după data deschiderii ofertelor, sunt soluţionate de acelaşi complet, altul decât cel prevăzut la lit. a).

(2) în fiecare etapă, contestaţiile formulate în cadrul aceleiaşi proceduri sunt conexate.

(3) Până la soluţionarea contestaţiei de către Consiliu, operatorii economici interesaţi să participe la procedura de atribuire, respectiv, după caz, operatorii economici participanţi la procedura de atribuire, pot formula, cu înştiinţarea părţilor cauzei, cerere de intervenţie voluntară în litigiu, potrivit prevederilor Legii nr. 134/2010privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările ulterioare, în termen de 10 zile de la data publicării în SEAP a faptului că s-a formulat contestaţie, în cazul prevăzut la art. 6 alin (7), termenul de 10 zile se calculează de la data comunicării faptului că s-a formulat contestaţie.

Art. 18. - (1) în termen de 5 zile lucrătoare de la data la care a primit contestaţia, autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite Consiliului şi contestatorului, din oficiu, punctul său de vedere asupra contestaţiei.

(2) Autoritatea contractată are obligaţia de a transmite Consiliului, în termenul prevăzut la alin. (1), o copie a dosarului achiziţiei publice, achiziţiei sectoriale sau al concesiunii, precum şi dovada înaintării punctului de vedere către contestator şi orice documente considerate edificatoare, cu excepţia anunţurilor de participare publicate în SEAP şi a documentaţiei de atribuire, atunci când aceasta este disponibilă şi poate fi descărcată direct din SEAP.

(3) Lipsa punctului de vedere nu împiedică soluţionarea contestaţiei, în măsura în care s-a făcut dovada comunicării acesteia către autoritatea contractantă. Lipsa punctului de vedere al autorităţii contractante atrage decăderea ei din dreptul de a mai propune probe şi de a invoca excepţii, în afara celor de ordine publică, dacă legea nu prevede altfel.

(4) Pentru soluţionarea contestaţiilor ulterioare privind aceeaşi procedură de atribuire, dosarul achiziţiei publice, al achiziţiei sectoriale sau al concesiunii ce trebuie transmis de autoritatea contractantă cuprinde doar acele documente întocmite sau primite de aceasta în cadrul procedurii de atribuire care nu au fost deja transmise Consiliului cu prilejul soluţionării contestaţiei/contestaţiilor anterioare.

(5) în cazul în care trimite dosarele către instanţa de judecată ca urmare a formulării plângerilor şi, după caz, a dispunerii prin încheiere a declinărilor, Consiliul va include în dosarele transmise documentele prevăzute la alin. (2) şi pe cele prevăzute la alin. (4).

Art. 19. - (1) La cerere, părţile cauzei au acces la documentele dosarului constituit la Consiliu, în aceleaşi condiţii în care se realizează accesul la dosarele constituite la instanţele de judecată potrivit prevederilor Legii nr. 134/2010, republicată, cu modificările ulterioare, cu excepţia documentelor pe care operatorii economici le declară ca fiind confidenţiale, întrucât cuprind, fără a se limita la acestea, secrete tehnice şi/sau comerciale, stabilite conform legii, iar dezvăluirea acestora ar prejudicia interesele legitime ale operatorilor economici, în special în ceea ce priveşte secretul comercial şi proprietatea intelectuală. Caracterul confidenţial trebuie demonstrat prin orice mijloace de probă.

(2) Accesul la documentele dosarului constituit la Consiliu potrivit alin. (1) nu este condiţionat de accesul la documentele aflate la autoritatea contractantă potrivit legislaţiei privind achiziţiile publice sau legislaţiei privind achiziţiile sectoriale ori legislaţiei privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii

(3) în sensul alin. (1), documentele sunt marcate sau indicate de către ofertanţi, în mod explicit şi vizibil, ca fiind confidenţiale. Consultarea documentelor confidenţiale din oferte este permisă numai cu acordul scris al respectivilor ofertanţi.

Art. 20. - (1) în vederea soluţionării contestaţiei, Consiliul are dreptul de a solicita lămuriri părţilor, de a administra orice mijloace de probă permise de lege şi de a solicita orice date şi documente, în măsura în care acestea sunt relevante în raport cu obiectul contestaţiei. De asemenea, Consiliul are dreptul de a solicita orice date necesare pentru soluţionarea contestaţiei şi de la alte persoane fizice sau juridice.

(2) Aplicarea prevederilor alin. (1) nu trebuie să conducă la depăşirea termenului de soluţionare a contestaţiei, prevăzut la art. 24.

(3) Consiliul, în vederea soluţionării contestaţiei, poate solicita contestatorului informaţii şi mijloace de probă, altele decât cele prevăzute la art. 10, care trebuie transmise în termen de 5 zile lucrătoare de la data solicitării. Nedepunerea acestora nu împiedică soluţionarea contestaţiei de către Consiliu.

(4) Autoritatea contractantă are obligaţia de a răspunde la orice solicitare a Consiliului şi de a-i transmite acestuia orice documente care prezintă relevanţă pentru soluţionarea contestaţiei, într-un termen care nu poate depăşi 5 zile lucrătoare de la data primirii solicitării.

(5) Nerespectarea prevederilor alin. (4) conduce la imposibilitatea depunerii ulterioare de către autoritatea contractantă a documentelor solicitate, contestaţia urmând să fie soluţionată pe baza documentelor deja depuse la dosar.

Art. 21. - (1) Procedura în faţa Consiliului este scrisă, iar părţile sunt audiate numai dacă acest lucru este considerat necesar de către completul de soluţionare a contestaţiei.

(2) Părţile pot fi reprezentate de avocaţi sau de consilieri juridici şi pot depune concluzii scrise în cursul procedurii. De asemenea, părţile pot solicita să depună concluzii oral în faţa Consiliului, fără ca prin aceasta să fie afectat termenul legal de soluţionare a contestaţiei, prevăzut la art. 24.

(3) Este inadmisibilă prezentarea unor noi motive de contestare şi/sau formularea unor noi capete de cerere pe calea concluziilor scrise sau orale ori a precizărilor la contestaţie ulterior termenului legal de formulare a acesteia.

 

SECŢIUNEA a 4-a

Suspendarea procedurii de atribuire

 

Art. 22. - (1) în cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, la cererea persoanei interesate, Consiliul poate să dispună prin încheiere, în termen de 3 zile de la primirea cererii, măsura suspendării procedurii de atribuire sau aplicării oricărei decizii luate de autoritatea contractantă, până la soluţionarea contestaţiei.

(2) Persoana interesată comunică, concomitent, prin acelaşi mijloc de comunicare utilizat pentru transmiterea către Consiliu, cererea sa de suspendare şi autorităţii contractante, care are obligaţia de a prezenta Consiliului, de îndată, punctul său de vedere asupra cererii. Nedepunerea punctului de vedere în termenul de soluţionare a cererii nu împiedică soluţionarea acesteia.

(3) Prevederile art. 33 nu sunt aplicabile.

Art. 23. - (1) Consiliul soluţionează cererea de suspendare luând în considerare consecinţele acestei măsuri asupra tuturor categoriilor de interese care ar putea fi lezate, inclusiv asupra interesului public.

(2) încheierea privind soluţionarea cererii de suspendare poate fi atacată cu plângere la instanţa competentă prevăzută la art. 32 alin. (1), în mod separat, în termen de 5 zile de la comunicare.

 

SECŢIUNEA a 5-a

Termenul de soluţionare a contestaţiei

 

Art. 24. - (1) Consiliul soluţionează pe fond contestaţia în termen de 20 de zile de la data primirii dosarului achiziţiei publice, al achiziţiei sectoriale sau al concesiunii, respectiv în termen de 10 zile în situaţia incidenţei unei excepţii care împiedică analiza pe fond a contestaţiei.

(2) în cazuri temeinic justificate, termenul de soluţionare a contestaţiei poate fi prelungit cu 10 zile, prelungirea fiind comunicată autorităţii contractante.

(3) Nerespectarea cu vinovăţie a termenului de soluţionare a contestaţiei prevăzut la alin. (1) constituie abatere disciplinară şi se sancţionează conform legii.

Art. 25. - (1) Consiliul, prin încheiere, poate suspenda procedura de soluţionare a contestaţiei:

a) în situaţia în care aceasta depinde în tot sau în parte de existenţa ori inexistenţa unui drept care face obiectul unei alte judecăţi;

b) când s-a pus în mişcare acţiunea penală pentru o infracţiune săvârşită în legătură cu actul atacat de contestator.

(2) Suspendarea procedurii de soluţionare a contestaţiei produce efecte până la rămânerea definitivă a hotărârii în cauza care a provocat suspendarea.

(3) Consiliul poate reveni motivat asupra suspendării, dacă se constată că partea care a cerut-o nu are un comportament diligent în cadrul procesului care a determinat suspendarea, tergiversând soluţionarea acestuia, ori dacă soluţionarea acţiunii penale care a determinat suspendarea durează mai mult de un an de la data la care a intervenit suspendarea, fără a se dispune o soluţie în acea cauză.

(4) încheierea pronunţată potrivit prevederilor alin. (3) se poate ataca cu plângere, la instanţa competentă prevăzută la art. 32 alin. (1), în mod separat, în termen de 5 zile de la comunicare.

(5) Suspendarea procedurii de soluţionare a contestaţiei întrerupe curgerea termenului de soluţionare prevăzut la art. 24 alin. (1). De la reluarea soluţionării curge un nou termen.

 

SECŢIUNEA a 6-a

Soluţiile pe care le poate pronunţa Consiliul

 

Art. 26, - (1) Consiliul se pronunţă mai întâi asupra excepţiilor de procedură şi de fond, iar când constată că acestea sunt întemeiate, nu mai procedează la analiza pe fond a cauzei.

(2) Consiliul examinează din punctul de vedere al legalităţii şi temeiniciei actul atacat şi poate:

a) pronunţa o decizie prin care îl anulează în tot sau în parte;

b) obliga autoritatea contractantă să emită un act;

c) dispune orice altă măsură, în afara celor prevăzute la lit. a) şi b), necesară pentru remedierea actelor ce afectează procedura de atribuire.

(3) în cazul în care Consiliul dispune modificarea/eliminarea unor specificaţii tehnice din caietul de sarcini ori din alte documente emise în legătură cu procedura de atribuire, autoritatea contractantă are obligaţia de a anula procedura de atribuire doar în condiţiile în care nu poate lua nicio altă măsură de remediere sau măsura ar afecta principiile prevăzute de legislaţia în materia achiziţiilor publice, achiziţiilor sectoriale sau concesiunilor.

(4) în situaţia în care, în cursul soluţionării contestaţiei, Consiliul apreciază că, în afară de actele atacate de contestator, există alte acte care încalcă prevederile legislaţiei în materia achiziţiilor publice, achiziţiilor sectoriale sau concesiunilor, după caz, şi la care nu s-a făcut referire în contestaţie, sesizează atât Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice, denumită în continuare AN AP, şi Curtea de Conturi şi transmite în acest sens toate datele şi/sau documentele relevante în susţinerea sesizării, cât şi autoritatea contractantă.

(5) în cazul în care admite contestaţia şi dispune luarea de măsuri de remediere, Consiliul precizează şi termenul în care acestea trebuie duse la îndeplinire de către autoritatea contractantă, care nu va fi mai scurt decât termenul de exercitare a căii de atac împotriva deciziei Consiliului.

(6) Consiliul poate respinge contestaţia ca fiind nefondată, tardivă, lipsită de interes, lipsită de obiect, introdusă de o persoană fără calitate sau de o persoană care nu are calitatea de reprezentant, precum şi pe orice altă excepţie de procedură sau de fond, care împiedică soluţionarea pe fond a contestaţiei.

(7) în cazul admiterii contestaţiei, dacă se constată că nu pot fi dispuse măsuri de remediere care să permită continuarea legală a procedurii de atribuire, Consiliul dispune anularea procedurii de atribuire.

(8) Consiliul poate lua act, oricând în cursul soluţionării contestaţiei, de renunţarea la aceasta de către contestator.

(9) Consiliul poate obliga, la cerere, partea în culpă, la plata cheltuielilor efectuate pentru soluţionarea contestaţiei. Cuantumul, detalierea şi documentele doveditoare ale cheltuielilor efectuate sunt prezentate în cerere, care trebuie depusă înainte de pronunţarea deciziei de soluţionare a contestaţiei.

(10) Consiliul nu poate decide atribuirea contractului către un anumit operator economic,

(11) Consiliul are obligaţia de a motiva în mod clar, fără echivoc, deciziile/încheierile adoptate.

Art. 27. - (1) Hotărârea prin care contestaţia este soluţionată de către Consiliu sau prin care acesta se dezînvesteşte fără a soluţiona contestaţia pe fond se numeşte decizie.

(2) Toate celelalte hotărâri pronunţate de Consiliu se numesc încheieri, cu excepţia celor de unificare a practicii administrativ-jurisdicţionale.

(3) Hotărârile Consiliului privind modul de soluţionare a contestaţiei se adoptă cu votul majorităţii membrilor completului, în acest sens, se întocmeşte o minută semnată de membrii completului. Opinia separată sau concurentă a unui membru al completului se consemnează în cadrul deciziei emise, precum şi în minută. Membrii completului nu au dreptul de a se abţine de la vot,

(4) Soluţia se consemnează într-un registru special ţinut de Consiliu.

(5) Hotărârea Consiliului cuprinde:

a) partea introductivă, în care se vor arăta numărul dosarului, data, numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa, codul de identificare fiscală al contestatorului persoană fizică, ori, după caz, pentru persoanele juridice, denumirea, sediul lor, codul unic de înregistrare, numărul de înregistrare în registrul comerţului, persoanele care le reprezintă cu menţionarea calităţii lor, procedura de atribuire în cadrul căreia s-a emis actul atacat;

b) considerentele, în care se arată obiectul contestaţiei şi susţinerile pe scurt ale părţilor, expunerea situaţiei de fapt reţinută de Consiliu pe baza probelor administrate, motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor;

c) dispozitivul, în care se arată numele, prenumele ori, după caz, denumirea părţilor, soluţia dată tuturor cererilor deduse soluţionării şi cuantumul cheltuielilor de judecată acordate.

(6) Dacă hotărârea s-a dat în folosul mai multor contestatori, se va arăta ceea ce se cuvine fiecăruia şi la ce este obligată autoritatea contractantă.

(7) în partea finală a dispozitivului se arată daca hotărârea este supusă unei căi de atac.

(8) Decizia motivată se comunică în scris părţilor, în termen de 3 zile de la pronunţare.

(9) Decizia se publică în termen de 5 zile de la pronunţare pe pagina de internet a Consiliului, în cadrul buletinului oficial, fără referire la datele de identificare ale părţilor, la datele cu caracter personal, precum şi la informaţiile pe care operatorul economic le precizează în oferta sa ca fiind confidenţiale potrivit prevederilor art. 19 alin. (1), clasificate sau protejate de un drept de proprietate intelectuală.

(10) Deciziile prin care Consiliul dispune luarea de măsuri de remediere sunt înaintate, prin mijloace electronice, săptămânal, către AN AP.

(11) Decizia se publică de către autoritatea contractantă în SEAP, în termen de 5 zile de la data primirii, fără referire la informaţiile pe care operatorul economic le precizează în oferta sa ca fiind confidenţiale, clasificate sau protejate de un drept de proprietate intelectuală. Prevederile art. 76 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.

Art. 28. - (1) Decizia Consiliului este obligatorie pentru părţile cauzei.

(2) Părţile pot solicita Consiliului îndreptarea, lămurirea sau completarea hotărârii, potrivit prevederilor Legii nr. 134/2010, republicată, cu modificările ulterioare, care se aplică în mod corespunzător.

(3) Consiliul rezolvă cererea de îndată prin pronunţarea unei încheieri, care se ataşează la decizie.

(4) Contractul încheiat cu nerespectarea deciziei Consiliului este lovit de nulitate absolută.

(5) în situaţia în care se formulează plângere împotriva deciziei Consiliului, autoritatea contractantă are dreptul de a suspenda ducerea ei la îndeplinire şi/sau procedura de atribuire până la comunicarea de către instanţă a hotărârii de soluţionare a plângerii.

 

CAPITOLUL IV

Calea de atac împotriva deciziilor Consiliului

 

Art. 29. - (1) Deciziile Consiliului privind soluţionarea contestaţiei pot fi atacate de către oricare dintre părţile cauzei, cu plângere la instanţa de judecată competentă, atât pentru motive de nelegalitate, cât şi de netemeinicie, în termen de 10 zile de la comunicare.

(2) în calea de atac a plângerii nu se poate schimba cadrul procesual stabilit în faţa Consiliului. De asemenea, nu se pot schimba calitatea părţilor, cauza sau obiectul contestaţiei şi nici nu se pot formula pretenţii noi.

Art. 30. - (1) Plângerea se formulează în scris, dispoziţiile privind conţinutul contestaţiei prevăzute la art. 10 aplicându-se în mod corespunzător.

(2) în plângere, contestatorul nu poate invoca alte motive împotriva actelor autorităţii contractante decât cele cuprinse în contestaţia adresată Consiliului.

(3) Plângerea se depune la instanţa judecătorească competentă,

(4) Pentru transmiterea cu celeritate către instanţa competentă a dosarului care a stat la baza pronunţării deciziei Consiliului, persoana care a formulat plângere în faţa instanţei transmite o copie a plângerii respective şi Consiliului.

(5) Pentru soluţionarea plângerii, Consiliul transmite instanţei de judecată dosarul care a stat la baza pronunţării deciziei, în cel mult 3 zile de la primirea plângerii în original sau în copie, conform alin. (3), respectiv (4).

Art. 31. - (1) Partea care formulează plângerea este obligată să comunice, în termenul prevăzut la art. 29 alin. (1), o copie de pe aceasta, precum şi de pe înscrisurile doveditoare şi celeilalte/celorlalte părţi implicate în procedura de contestare în faţa Consiliului, depunând dovada de comunicare în faţa instanţei până la primul termen de judecată.

(2) întâmpinarea este obligatorie. Intimatul este obligat să comunice instanţei de judecată şi potentului întâmpinarea în termen de 5 zile de la primirea plângerii. Nedepunerea întâmpinării în termen atrage decăderea din dreptul de a mai propune probe şi de a invoca excepţii în afara celor de ordine publică.

(3) Nu se pot depune probe noi, cu excepţia înscrisurilor noi, care pot fi depuse, sub sancţiunea decăderii, odată cu plângerea, respectiv odată cu întâmpinarea.

Art. 32. - (1) Instanţa competentă să soluţioneze plângerea formulată împotriva deciziei pronunţate de Consiliu este curtea de apel, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în a cărei rază teritorială se află sediul autorităţii contractante. Plângerile se soluţionează de complete specializate în achiziţii publice.

(2) Instanţa competentă să soluţioneze plângerea formulată împotriva deciziei pronunţate de Consiliu privind procedurile de atribuire de servicii şi/sau lucrări aferente infrastructurii de transport de interes naţional, astfel cum este definită de legislaţia în vigoare, este Curtea de Apel Bucureşti, Secţia contencios administrativ şi fiscal.

(3) în situaţia formulării plângerilor, Consiliul nu are calitate de parte în proces.

(4) Plângerea este soluţionată de urgenţă şi cu precădere, într-un termen ce nu va depăşi 45 de zile de la data sesizării legale a instanţei, în complete specializate în achiziţii publice, formate din 3 judecători.

Art. 33. - (1) în cazuri temeinic justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, instanţa poate dispune, la cererea părţii interesate, prin încheiere dată cu citarea părţilor, suspendarea procedurii de atribuire şi/sau a executării contractului până la soluţionarea cauzei. Încheierea este definitivă.

(2) Pentru a dispune suspendarea procedurii de atribuire şi/sau a executării contractului, partea care o solicită trebuie să constituie în prealabil o cauţiune, calculată prin raportare la valoarea estimată a contractului sau la valoarea stabilită a contractului, după cum urmează:

a) 2% din valoarea estimată a contractului, dacă aceasta este mai mică decât pragurile valorice pentru care este obligatorie publicarea anunţului de participare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, dar nu mai mult de 35.000 lei;

b) 2% din valoarea stabilită a contractului, dacă aceasta este mai mică decât pragurile valorice pentru care este obligatorie publicarea anunţului de participare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, dar nu mai mult de 88.000 lei;

c) 2% din valoarea estimată a contractului, dacă aceasta este egală sau mai mare decât pragurile valorice pentru care este obligatorie publicarea anunţului de participare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, dar nu mai mult de 220.000 lei;

d) 2% din valoarea stabilită a contractului, dacă aceasta este egală sau mai mare decât pragurile valorice pentru care este obligatorie publicarea anunţului de participare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, dar nu mai mult de 880.000 lei.

(3) în cazul unei proceduri de atribuire a acordului-cadru, prevederile alin. (2) se raportează la valoarea estimată a celui mai mare contract subsecvent ce se intenţionează a se atribui în baza acordului-cadru respectiv.

(4) Cauţiunea se depune la Trezoreria Statului, la CEC Bank - S.A. sau la orice altă instituţie de credit care efectuează astfel de operaţiuni, pe numele părţii respective, la dispoziţia instanţei.

(5) La cererea părţii care constituie cauţiunea şi dacă autoritatea contractantă declară în mod expres că este de acord, cauţiunea poate consta şi în instrumente financiare care pot servi ca instrumente de plată.

(6) La cererea părţii care constituie cauţiunea, instanţa poate încuviinţa, cu acordul expres al autorităţii contractante, prin excepţie de la prevederile alin. (4) şi (5), să fie adus un garant, în acest caz, instanţa stabileşte, cu citarea părţilor, un termen la care garantul să fie înfăţişat

(7) Dacă garantul este încuviinţat de instanţă, el dă în faţa acesteia ori prin înscris autentic, depus la dosarul cauzei, o declaraţie că este de acord să garanteze până la nivelul cauţiunii.

(8) Cel care a depus cauţiunea în numerar poate cere ulterior ca, în condiţiile stabilite de prezentul articol, suma în numerar să fie înlocuită cu alte bunuri ori prin aducerea unui garant. În acest caz, dispoziţiile alin. (1) rămân aplicabile.

(9) Cauţiunea depusă se restituie, la cerere, după soluţionarea prin hotărâre definitivă a plângerii, respectiv după încetarea efectelor suspendării procedurii de atribuire şi/sau a executării contractului.

(10) Cauţiunea se restituie celui care a depus-o după trecerea unui termen de 30 de zile, de la data rămânerii definitive a hotărârii, şi numai dacă şi în măsura în care autoritatea contractantă nu a formulat cerere pentru plata despăgubirii cuvenite până la împlinirea acestui termen sau, după caz, de la data încetării efectelor suspendării procedurii de atribuire şi/sau a executării contractului. Cauţiunea se restituie de îndată dacă autoritatea contractantă declară în mod expres că nu urmăreşte obligarea celui care a depus-o la despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin încuviinţarea măsurii pentru care aceasta s-a depus.

(11) Instanţa se pronunţă asupra cererii de restituire a cauţiunii cu citarea părţilor, printr-o încheiere supusă numai recursului la instanţa ierarhic superioară. Recursul este suspensiv de executare.

(12) Dacă cererea de suspendare pentru care s-a depus cauţiunea a fost respinsă, instanţa dispune din oficiu şi restituirea cauţiunii.

(13) Instanţa soluţionează cererea de suspendare luând în considerare consecinţele probabile ale acesteia asupra tuturor categoriilor de interese ce ar putea fi lezate, inclusiv asupra interesului public. Instanţa poate să nu dispună măsura prevăzută la alin. (1) în cazul În care consecinţele negative ale acesteia ar putea fi mai mari decât beneficiile ei. Hotărârea de a nu dispune suspendarea procedurii de atribuire şi/sau executării contractului nu trebuie să prejudicieze niciun alt drept al persoanei care a înaintat cererea prevăzută la alin. (1)

Art. 34. - (1) Instanţa, admiţând plângerea, modifică decizia Consiliului, dispunând, după caz:

a) anularea în tot sau în parte a actului autorităţii contractante;

b) obligarea la emiterea actului de către autoritatea contractantă;

c) îndeplinirea unei obligaţii de către autoritatea contractantă, inclusiv eliminarea oricăror specificaţii tehnice, economice sau financiare discriminatorii din anunţul de participare, din documentaţia de atribuire sau din alte documente emise în legătură cu procedura de atribuire;

d) orice alte măsuri necesare remedierii încălcării dispoziţiilor legale în materia achiziţiilor publice, achiziţiilor sectoriale sau concesiunilor.

(2) Instanţa, sesizată cu o plângere împotriva unei decizii prin care Consiliul a soluţionat contestaţia prin soluţionarea unei excepţii procesuale, admiţând plângerea, desfiinţează decizia respectivă şi reţine cauza spre judecare pe fond, cu luarea în considerare a motivelor care au determinat desfiinţarea deciziei.

(3) În situaţia în care instanţa admite plângerea, modifică decizia Consiliului şi constată că actul autorităţii contractante a fost emis cu încălcarea prevederilor legislaţiei în materia achiziţiilor publice, achiziţiilor sectoriale sau concesiunilor, iar contractul a fost încheiat înainte de comunicarea deciziei de către Consiliu, dispoziţiile art. 58-61 se aplică în mod corespunzător.

(4) În cazul în care Consiliul a analizat doar o parte dintre motivele invocate în contestaţie, iar instanţa consideră că plângerea împotriva deciziei Consiliului este întemeiată, admiţând plângerea, reţine cauza spre judecare pe fond, analizând motivele de contestaţie ce nu au format obiectul analizei Consiliului.

(5) Instanţa poate respinge plângerea pe fond sau prin soluţionarea unei excepţii procesuale.

Art. 35. - (1) în cazuri justificate, dacă instanţa nu ia hotărârea de îndată, poate dispune amânarea pronunţării pentru un termen de 5 zile.

(2) Hotărârea prin care instanţa soluţionează plângerea este definitivă.

(3) Hotărârea motivată se redactează într-un termen de 7 zile de la pronunţare şi se comunică de îndată părţilor în cauză.

(4) După soluţionarea plângerii de către instanţă, dosarul cauzei se restituie de aceasta Consiliului, împreună cu o copie a hotărârii motivate.

(5) Hotărârea motivată pronunţată de instanţă este înaintată, în copie, în termen de 15 zile de la data redactării, ANAP, care o publică în SEAP, fără referire la datele de identificare ale părţilor, la datele cu caracter personal, precum şi la acele informaţii pe care operatorul economic le precizează ca fiind confidenţiale, clasificate sau protejate de un drept de proprietate intelectuală. Prevederile art. 76 din Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.

Art. 36. - (1) Plângerea formulată împotriva deciziei pronunţate de Consiliu se taxează cu 50% din valoarea taxelor de timbru prevăzute la art. 56 alin. (1) şi/sau (2), după caz.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în cazul în care procedura de atribuire este organizată pe loturi, taxele de timbru se raportează la valoarea estimată a fiecărui lot contestat.

(3) Sunt scutite de taxa judiciară de timbru prevăzută la alin. (1) plângerile formulate de autorităţile contractante.

(4) Prevederile art. 56 alin. (4) sunt aplicabile în mod corespunzător.

 

CAPITOLUL V

Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor

 

SECŢIUNEA 1

Organizare şi funcţionare

 

Art. 37. - (1) Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, denumit în continuare Consiliul, este organism independent cu activitate administrativ-jurisdicţională.

(2) Consiliul are personalitate juridică şi funcţionează conform prezentei legi, pe baza propriului regulament de organizare şi funcţionare, care se aprobă cu majoritate absolută prin hotărâre a plenului Consiliului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(3) În activitatea sa, Consiliul se supune numai legii, iar şedinţele plenului Consiliului sunt legal constituite în prezenţa majorităţii membrilor acestuia.

(4) În ceea ce priveşte deciziile sale, Consiliul este independent şi nu este subordonat niciunei autorităţi sau instituţii publice.

Art. 38. - (1) Consiliul este condus de un preşedinte, ales dintre membrii săi.

(2) În aplicarea prevederilor alin. (1), membrii Consiliului, reuniţi în plen, aleg preşedintele prin vot secret, cu majoritate absolută.

(3) Preşedintele este ales pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînnoirii o singură dată a mandatului.

(4) În exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele Consiliului emite ordine.

Art. 39. - În activitatea sa, preşedintele Consiliului este ajutat de un colegiu format din 3 membri ai Consiliului, aleşi pentru un mandat de 3 ani, prin vot secret, cu majoritate absolută, dintre cei care şi-au exprimat intenţia de a candida. Numărul de mandate nu este limitat.

Art. 40. - (1) Preşedintele reprezintă Consiliul şi îl angajează patrimonial prin semnătura sa, în calitate de ordonator principal de credite, în raporturile cu terţii.

(2) Atribuţiile preşedintelui şi ale colegiului, precum şi structura organizatorică şi statul de funcţii ale Consiliului se stabilesc în regulamentul de organizare şi funcţionare, aprobat conform art. 37 alin. (2).

Art. 41. - (1) Preşedintele Consiliului are obligaţia de a întocmi un raport de activitate anual, pe care îl prezintă Parlamentului până la data de 31 martie a anului următor, în vederea evaluării activităţii Consiliului.

(2) Procedura de evaluare vizează exclusiv activitatea administrativă şi organizatorică.

Art. 42. - (1) Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale Consiliului se asigură de la bugetul de stat, preşedintele Consiliului având calitatea de ordonator principal de credite. Guvernul României are obligaţia să prevadă în proiectul bugetului de stat resursele financiare necesare pentru funcţionarea şi organizarea Consiliului, precum şi pentru perfecţionarea profesională a salariaţilor şi organizarea seminarelor de unificare a practicii administrativ-jurisdicţionale.

(2) Sediul Consiliului este în municipiul Bucureşti.

(3) Consiliul utilizează un parc propriu de mijloace de transport dotat cu 3 autoturisme.

Art. 43. - (1) Consiliul are drept de a iniţia şi supune aprobării proiecte de acte normative în domeniul său de activitate.

(2) Consiliul avizează proiectele de acte normative iniţiate de alte autorităţi şi instituţii publice care conţin prevederi ce intră în domeniul său de activitate.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Statutul personalului Consiliului

 

Art. 44. - (1) Consiliul are un număr de 36 de membri, precum şi un număr de 64 de persoane cu statut de personal tehnico-administrativ.

(2) Cel puţin jumătate din numărul membrilor Consiliului trebuie să fie licenţiaţi în drept, cu o vechime de 9 ani în domeniul juridic.

(3) Preşedintele Consiliului trebuie să fie licenţiat în drept, cu o vechime de cel puţin 9 ani în domeniul juridic.

(4) Competenţele Consiliului se realizează cu respectarea principiilor independenţei şi stabilităţii în funcţie a membrilor săi.

(5) Membrii Consiliului au ca sarcină principală ducerea la îndeplinire a atribuţiilor date în competenţa Consiliului prin prezenta lege.

Art. 45. - (1) Membrii Consiliului sunt selectaţi prin concurs, fiind numiţi în funcţie prin decizia prim-ministrului, în condiţiile legii.

(2) Membrii Consiliului sunt selecţionaţi pe baza aptitudinilor profesionale şi a bunei reputaţii. Candidaţii trebuie să aibă studii universitare, o vechime de 9 ani în domeniul juridic, economic sau tehnic, precum şi o experienţă de cel puţin 2 ani în domeniul achiziţiilor publice

(3) Personalul tehnico-administrativ se încadrează prin concurs, în condiţiile legii.

(4) Preşedintele Consiliului înaintează prim-ministrului propunerile de numire a membrilor Consiliului, pentru candidaţii declaraţi admişi la concurs.

Art. 46. - (1) Membrii Consiliului sunt funcţionari publici cu statut special, denumiţi consilieri de soluţionare a contestaţiilor în domeniul achiziţiilor publice. Aceştia sunt asimilaţi din punctul de vedere al salarizării funcţiei publice de consilier de concurenţă

(2) Preşedintele Consiliului este asimilat din punctul de vedere al salarizării funcţiei de preşedinte al Consiliului Concurenţei, iar membrii colegiului sunt asimilaţi din punctul de vedere al salarizării funcţiei de vicepreşedinte al Consiliului Concurenţei

(3) Personalul auxiliar are calitatea de personal contractual şi este salarizat potrivit reglementărilor aplicabile personalului contractual din cadrul administraţiei publice centrale.

(4) Prevederile prezentei legi se completează cu dispoziţiile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu prevederile Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în măsura în care nu contravin prezentei reglementări.

(5) Perioada exercitării funcţiei publice de consilier de soluţionare a contestaţiilor în domeniul achiziţiilor publice constituie vechime în specialitatea avută în vedere la ocuparea funcţiei, respectiv juridică, economică sau tehnică.

(6) Prevederile art. 33 alin. (1) şi ale art. 86 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător şi pentru consilierii de soluţionare a contestaţiilor în domeniul achiziţiilor publice cu studii juridice, prevăzuţi la alin. (5).

Art. 47. - (1) Membrilor Consiliului le este interzis:

a) să desfăşoare activităţi comerciale, direct sau prin persoane interpuse;

b) să deţină calitatea de asociat sau de membru în organele de conducere, administrare sau control la societăţi civile, societăţi reglementate de Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv bănci sau alte instituţii de credit, societăţi de asigurare sau financiare, companii naţionale, societăţi naţionale sau regii autonome;

c) să deţină calitatea de membru al unui grup de interes economic;

d) să deţină calitatea de membru al unui partid politic şi să desfăşoare sau să participe la activităţi cu caracter politic;

e) să exercite orice funcţie/activitate publică sau privată, cu excepţia funcţiilor sau activităţii didactice, a cercetării ştiinţifice şi a creaţiei literar-artistice;

f) să exercite oricare alte activităţi profesionale sau de consultanţă.

(2) Membrii Consiliului au obligaţia să depună declaraţiile de avere şi de interese, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Membrii Consiliului nu au dreptul de a participa la soluţionarea unei contestaţii dacă se află în una dintre situaţiile prevăzute mai jos, sub sancţiunea nulităţii deciziei pronunţate:

a) dacă aceştia, soţul sau ascendenţii ori descendenţii lor au vreun interes în soluţionarea contestaţiei sau când sunt soţi, rude sau afini până la al patrulea grad inclusiv cu vreuna dintre părţi;

b) dacă între aceştia şi una dintre părţi a fost un proces penal cu până la 5 ani înaintea soluţionării cauzei;

c) dacă s-au pronunţat public în legătură cu contestaţia pe care o soluţionează;

d) dacă se constată că au primit de la una dintre părţi bunuri materiale sau promisiuni de bunuri materiale ori altfel de avantaje.

(4) Nulitatea deciziei Consiliului se constată pe calea plângerii împotriva respectivei decizii, de către curtea de apel competentă să soluţioneze plângerea.

(5) Membrii care se află în situaţiile prevăzute la alin. (3) au obligaţia de a se abţine de la soluţionarea contestaţiei. Ei pot fi recuzaţi de oricare dintre părţile cauzei.

Art. 48. - (1) Evaluarea performanţelor membrilor Consiliului, constatarea şi sancţionarea abaterilor disciplinare, formarea profesională şi oricare alte detalii organizatorice sunt reglementate prin regulamentul de organizare şi funcţionare, aprobat conform art. 37 alin. (2).

(2) Activitatea de formare profesională a membrilor Consiliului este organizată şi cu judecători şi procurori, în condiţiile legii.

 

CAPITOLUL VI

Sistemul de remedii judiciar

 

SECŢIUNEA 1

Contestaţia formulată pe cale Judiciară

 

Art. 49. - (1) Pentru soluţionarea contestaţiei pe cale judiciară, persoana care se consideră vătămată de răspunsul

primit la notificarea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 6 alin. (4), precum şi orice persoană care se consideră vătămată de măsurile de remediere adoptate de autoritatea contractantă, în sensul art. 6 alin. (11), se poate adresa instanţei de judecată competente, potrivit prevederilor prezentei legi.

(2) Competenţa de soluţionare a cauzelor aparţine tribunalului în a cărui arie de competenţă teritorială se află sediul autorităţii contractante, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin complete specializate în achiziţii publice. Contestaţia este soluţionată de urgenţă şi cu precădere, într-un termen ce nu va depăşi 45 de zile de la data sesizării legale a instanţei, de către complete specializate în achiziţii publice.

(3) în cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, instanţa, până la soluţionarea fondului cauzei, poate dispune la cererea părţii interesate, prin încheiere motivată, cu citarea părţilor, suspendarea procedurii de atribuire.

(4) încheierea prevăzută la alin. (3) poate fi atacată cu recurs, în mod separat, în termen de 5 zile de la comunicare.

(5) Prevederile art. 33 se aplică în mod corespunzător în cazul solicitării suspendării procedurii de atribuire.

(6) Autoritatea contractantă are dreptul de a încheia contractul numai după comunicarea hotărârii instanţei privind soluţionarea contestaţiei şi, în orice caz, numai după expirarea termenului legal de aşteptare prevăzut la art. 59 alin. (1).

(7) Contractul încheiat cu nerespectarea prevederilor alin. (6) este lovit de nulitate absolută.

(8) Prevederile privind termenele de contestare şi îndeplinirea procedurii de notificare prealabilă sunt aplicabile în mod corespunzător.

Art. 50. - (1) Contestaţia formulată pe cale judiciară trebuie să conţină elementele prevăzute la art. 10.

(2) Pentru soluţionarea cererii, părţile sunt citate, conform normelor privind citarea în procesele urgente, iar pârâtului i se comunică copii de pe contestaţie şi de pe actele care o însoţesc. Primul termen de judecată este de 20 de zile de la data înregistrării plângerii.

(3) Prevederile art. 200 din Legea nr. 134/2010, republicată, cu modificările ulterioare, nu sunt aplicabile în cadrul procedurii de soluţionare a contestaţiilor pe cale judiciară prevăzută de prezenta lege.

(4) Termenele de judecată ulterioare nu pot fi mai mari de 15 zile, iar durata întregii proceduri nu poate depăşi 45 de zile de la data sesizării instanţei.

(5) Pârâtul este obligat să depună întâmpinarea în termen de 3 zile lucrătoare de la comunicarea contestaţiei, sub sancţiunea decăderii din dreptul de a mai propune probe şi invoca excepţii, în conformitate cu prevederile Legii nr. 134/2010, republicată, cu modificările ulterioare.

(6) Reclamantului i se comunică de îndată întâmpinarea depusă de pârât, la care reclamantul este obligat să depună răspuns în termen de 3 zile lucrătoare de la comunicare.

Art. 51. - (1) în cazuri justificate, dacă instanţa de judecată nu ia hotărârea de îndată, poate dispune amânarea pronunţării pentru un termen de 5 zile.

(2) Hotărârea motivată se redactează într-un termen de 7 zile de la pronunţare şi se comunică de îndată părţilor în cauză.

(3) Hotărârea poate fi atacată cu recurs, în termen de 10 zile de la comunicare. Recursul se judecă de secţia de contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel, în complet specializat în achiziţii publice.

(4) Prevederile art. 50 alin. (3) sunt aplicabile în mod corespunzător.

(5) în cazul admiterii recursului, instanţa de recurs rejudecă, în toate cazurile, litigiul în fond.

(6) Hotărârea pronunţată de curtea de apel este definitivă.

Art. 52. - (1) Contestaţia introdusă la instanţa judecătorească competentă se taxează conform prevederilor art. 56 alin. (1) şi/sau (2), după caz.

(2) Recursul formulat împotriva hotărârii de soluţionare a contestaţiei se taxează cu 50% din taxa prevăzută la art. 56 alin. (1) şi/sau (2), după caz.

(3) Sunt scutite de taxa judiciară de timbru prevăzută la alin. (2) recursurile formulate de autorităţile contractante.

(4) Prevederile art. 56 alin. (4) sunt aplicabile în mod corespunzător.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Soluţionarea litigiilor în instanţa do judecată

 

Art. 53. - (1) Procesele şi cererile privind acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum şi cele privind executarea, anularea, nulitatea, rezoluţiunea, rezilierea sau denunţarea unilaterală a contractelor se soluţionează în primă instanţă, de urgenţă şi cu precădere, de către secţia de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului în circumscripţia căruia se află sediul autorităţii contractante, prin complete specializate în achiziţii publice.

(2) în cazuri temeinic justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, instanţa, până la soluţionarea fondului cauzei, poate dispune, la cererea părţii interesate, prin încheiere motivată, cu citarea părţilor, suspendarea executării contractului.

(3) Prevederile art. 33 se aplică în mod corespunzător în cazul solicitării suspendării procedurii de atribuire.

(4) încheierea prevăzută la alin. (2) poate fi atacată cu recurs, în mod separat, în termen de 5 zile de la comunicare.

(5) Despăgubirile pentru prejudiciul cauzat, printr-un act al autorităţii contractante emis cu încălcarea dispoziţiilor legale în materia achiziţiilor publice, achiziţiilor sectoriale sau concesiunilor ori ca urmare a nesoluţionării în termenul legal a unei cereri privind respectiva procedură de atribuire, se pot acorda numai după anularea actului respectiv ori, după caz, după luarea oricăror altor măsuri de remediere de către autoritatea contractantă.

(6) în cazul în care se solicită plata de despăgubiri pentru repararea prejudiciului reprezentând cheltuieli de elaborare a ofertei sau de participare la procedura de atribuire, persoana vătămată trebuie să facă dovada prejudiciului, a încălcării prevederilor legislaţiei privind achiziţiile publice, legislaţiei privind achiziţiile sectoriale sau legislaţiei privind concesiunile, precum şi a faptului că ar fi avut o şansă reală de a câştiga contractul, iar aceasta a fost compromisă ca urmare a încălcării respective.

Art. 54. - (1) Cererilor având ca obiect acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum şi celor privind executarea, anularea, rezoluţiunea, rezilierea sau denunţarea unilaterală a contractelor li se aplică în mod corespunzător prevederile art. 50.

(2) Cererea reconvenţională se introduce în termenul prevăzut la alin. 50 alin. (5).

Art. 55. - (1) în cazuri justificate, dacă instanţa de judecată nu ia hotărârea de îndată, poate dispune amânarea pronunţării pentru un termen de 5 zile.

(2) Hotărârea se redactează într-un termen de 7 zile de la pronunţare şi se comunică de îndată părţilor în cauză.

(3) Hotărârea poate fi atacată cu recurs, în termen de 10 zile de la comunicare, la secţia contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel, care judecă în complet specializat în achiziţii publice. Recursul este soluţionat de urgenţă şi cu precădere, într-un termen ce nu va depăşi 30 de zile de la data sesizării legale a instanţei.

(4) Recursul suspendă executarea şi se judecă de urgenţă şi cu precădere.

(5) în cazul admiterii recursului, instanţa de recurs rejudecă, în toate cazurile, litigiul în fond.

Art. 56. - (1) Cererile introduse la instanţele judecătoreşti potrivit prevederilor prezentului capitol se taxează după cum urmează:

a) până la 450.000 lei inclusiv - 2% din valoarea estimată a contractului;

b) între 450.001 lei şi 4.500.000 lei inclusiv - 9.000 lei + 0,2% din ceea ce depăşeşte 450.001 lei;

c) între 4.500.001 lei şi 45.000.000 lei inclusiv -18.000 lei + 0,02% din ceea ce depăşeşte 4.500.001 lei;

d) între 45.000.001 lei şi 450.000.000 lei inclusiv - 27.000 lei + 0,002% din ceea ce depăşeşte 45.000.001 lei;

e) între 450.000.001 lei şi 4.500.000.000 lei inclusiv - 36.000 lei + 0,0002% din ceea ce depăşeşte 450.000.001 lei;

f) peste 4.500.000.001 lei - 45.000 lei + 0,00002% din ceea ce depăşeşte 4.500.000.001 lei.

(2) Cererile neevaluabile în bani formulate potrivit prezentei legi şi cele care nu fac obiectul alin. (1) se taxează cu 450 lei.

(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în cazul în care procedura de atribuire este organizată pe loturi, taxele se raportează la valoarea estimată a fiecărui lot contestat.

(4) Persoana care a formulat cerere potrivit prevederilor prezentului articol poate beneficia, la cerere, de facilităţi sub formă de reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru datorate, potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 57. - Părţile pot conveni ca litigiile în legătură cu interpretarea, încheierea, executarea, modificarea şi încetarea contractelor să fie soluţionate prin arbitraj.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Nulitatea contractelor

 

Art. 58. - (1) Orice persoană interesată poate solicita instanţei de judecată constatarea nulităţii absolute a contractului/actului adiţional la acesta încheiat cu încălcarea condiţiilor cerute, după caz, de legislaţia privind achiziţiile publice, legislaţia privind achiziţiile sectoriale sau legislaţia privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii pentru încheierea sa valabilă, precum şi repunerea părţilor în situaţia anterioară.

(2) Instanţa de judecată constată nulitatea absolută totală/parţială a contractului/actului la aceasta şi dispune repunerea părţilor în situaţia anterioară, în conformitate cu prevederile art. 1.254 alin, (3) din Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare, în următoarele cazuri:

a) autoritatea contractantă a atribuit contractul fără să respecte obligaţiile referitoare la publicarea unui anunţ de participare, conform prevederilor legislaţiei privind achiziţiile publice, legislaţiei privind achiziţiile sectoriale sau legislaţiei privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii;

b) atunci când autoritatea contractantă urmăreşte dobândirea execuţiei unei lucrări, a unui serviciu sau a unui produs, fapt care ar încadra contractul respectiv în categoria contractelor supuse legislaţiei privind achiziţiile publice, legislaţiei privind achiziţiile sectoriale sau legislaţiei privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii, însă autoritatea contractantă încheie alt tip de contract, cu nerespectarea procedurii legale de atribuire;

c) contractul/actul adiţional la acesta a fost încheiat în condiţii mai puţin favorabile decât cele prevăzute în propunerile tehnice şi/sau financiare care au constituit oferta declarată câştigătoare;

d) nerespectarea criteriilor de calificare şi selecţie şi/sau a factorilor de evaluare prevăzute/prevăzuţi în cadrul anunţului de participare care au stat la baza declarării ofertei câştigătoare, aceasta conducând la alterarea rezultatului procedurii, prin anularea sau diminuarea avantajelor competitive;

e) contractul a fost încheiat înainte de primirea deciziei de soluţionare a contestaţiei de către Consiliu sau de către instanţă sau cu nerespectarea deciziei de soluţionare a contestaţiei.

(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), în cazul în care instanţa consideră, după analizarea tuturor aspectelor relevante, că motive imperative de interes general impun menţinerea efectelor contractului, aceasta dispune, în schimb, sancţiuni alternative, după cum urmează:

a) limitarea efectelor contractului, prin reducerea termenului de execuţie al acestuia; şi/sau

b) aplicarea unei amenzi autorităţii contractante, cuprinsă între 2% şi 15% din valoarea obiectului contractului, cuantumul acesteia fiind invers proporţional cu posibilitatea de a limita efectele contractului, conform dispoziţiilor lit. a).

(4) La aplicarea sancţiunilor alternative prevăzute la alin. (3), instanţa are în vedere ca acestea să fie eficiente, proporţionate şi descurajante.

(5) Acordarea de despăgubiri nu reprezintă o sancţiune alternativă adecvată în sensul prevederilor alin. (3).

(6) în cazul încălcării dispoziţiilor privind termenul legal de aşteptare prevăzut pentru încheierea contractului, instanţa decide, după analizarea tuturor aspectelor relevante, constatarea nulităţii absolute totale/parţiale a contractului/actului adiţional la aceasta şi dispune repunerea părţilor în situaţia anterioară sau, dacă este suficient, dispune sancţiuni alternative, precum cele prevăzute la alin. (3).

Art. 59. - (1) în sensul art. 58 alin. (6) termenul legal de aşteptare pentru încheierea contractului nu poate fi mai mic de:

a) 11 zile, începând cu ziua următoare trimiterii deciziei de atribuire a contractului către ofertanţii/candidaţii interesaţi, prin orice mijloace de comunicare prevăzute de legislaţia privind achiziţiile publice, legislaţia privind achiziţiile sectoriale sau legislaţia privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii, în cazul în care valoarea estimată a procedurii de achiziţie publică sau de concesiune este egală sau mai mare decât pragurile valorice în raport cu care este obligatorie transmiterea spre publicare către Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a anunţurilor de participare, potrivit legislaţiei privind achiziţiile publice, legislaţiei privind achiziţiile sectoriale sau legislaţiei privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii;

b) 6 zile, începând cu ziua următoare trimiterii deciziei de atribuire a contractului către ofertanţii/candidaţii interesaţi, prin orice mijloace de comunicare prevăzute de legislaţia privind achiziţiile publice, legislaţia privind achiziţiile sectoriale sau legislaţia privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii, în cazul în care valoarea estimată a procedurii de achiziţie publică sau de concesiune este mai mică decât pragurile valorice în raport cu care este obligatorie transmiterea spre publicare către Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a anunţurilor de participare, potrivit legislaţiei privind achiziţiile publice, legislaţiei privind achiziţiile sectoriale sau legislaţiei privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în cazul în care autoritatea contractantă utilizează alte mijloace de comunicare decât cele electronice, termenele se majorează cu 5 zile.

(3) Respectarea termenelor prevăzute la alin. (1) este facultativă în următoarele cazuri:

a) atunci când legislaţia privind achiziţiile publice, legislaţia privind achiziţiile sectoriale sau legislaţia privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii, după caz, nu prevede obligativitatea publicării unui anunţ de participare;

b) atunci când contractul respectiv urmează să fie încheiat cu un operator economic care a fost singurul ofertant la respectiva procedură de atribuire şi nu există alţi operatori economici implicaţi în procedura de atribuire;

c) atunci când este atribuit un contract subsecvent unui acord-cadru sau ca urmare a utilizării unui sistem dinamic de achiziţie.

Art. 60. - (1) Cererile prin care se solicită constatarea nulităţii contractelor se introduc în termen de:

a) 30 de zile, începând cu ziua următoare:

- publicării anunţului de atribuire a contractului, cu condiţia ca respectivul anunţ să conţină justificarea deciziei autorităţii contractante de a atribui contractul fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

- informării de către autoritatea contractantă a ofertanţilor şi candidaţilor interesaţi cu privire la decizia de atribuire a contractului sau admiterea într-un sistem dinamic de achiziţii, cu condiţia ca informarea să fie însoţită de un rezumat al motivelor pertinente care au stat la baza deciziei; în situaţia în care dezvăluirea anumitor informaţii privind atribuirea contractului sau admiterea într-un sistem dinamic de achiziţii ar împiedica aplicarea unor dispoziţii legale, ar fi contrară interesului public, ar putea aduce atingere concurenţei sau ar aduce atingere intereselor comerciale legitime ale unui operator economic, publice sau private, autoritatea contractantă are dreptul de a nu le comunica;

b) 6 luni, începând cu data publicării anunţului de atribuire a contractului; termenul de 6 luni este un termen de decădere.

(2) Autoritatea contractantă înştiinţează ANAP despre orice acţiune prin care se solicită constatarea nulităţii absolute a contractelor în termen de 10 zile de la data luării la cunoştinţă despre introducerea acţiunii.

Art. 61. - (1) Litigiile la care se face referire la art. 58 alin. (1) se soluţionează de urgenţă şi cu precădere de către secţia contencios administrativ şi fiscal a tribunalului în circumscripţia căruia se află sediul reclamantului sau pârâtului.

(2) Sentinţa tribunalului poate fi atacată numai cu recurs, în termen de 30 de zile de la data comunicării, la secţia contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel, care judecă în complet specializat în achiziţii publice. Recursul este soluţionat de urgenţă şi cu precădere, într-un termen care nu va depăşi 30 de zile de la data sesizării legale a instanţei.

(3) Hotărârea judecătorească prin care a fost admisă acţiunea în constatarea nulităţii absolute şi s-a dispus repunerea părţilor în situaţia anterioară constituie titlu executoriu.

(4) Responsabil pentru aducerea la îndeplinire a hotărârii judecătoreşti este conducătorul autorităţii contractante.

(5) Autoritatea contractantă notifică ANAP măsurile privind executarea hotărârii judecătoreşti rămase definitive.

 

CAPITOLUL VII

Dispoziţii speciale

 

Art. 62. - (1) La nivelul Consiliului se organizează întâlniri lunare ale membrilor, în care sunt discutate problemele de drept care au condus la pronunţarea de soluţii diferite în cauze similare. De asemenea pot fi discutate aplicarea şi interpretarea reglementărilor nou-apărute.

(2) Problemele de drept prevăzute la alin. (1) sunt analizate, în prealabil, de către unul sau mai mulţi membri ai Consiliului desemnat/desemnaţi de preşedintele acestuia, care prezintă un Studiu asupra acestora, cu referire şi la practica la nivelul Consiliului şi cea judiciară naţională şi europeană, în care, în mod obligatoriu, îşi expune/îşi expun opinia motivată, studiu care se supune dezbaterii membrilor.

(3) Pentru unificarea practicii administrativ-jurisdicţionale, Consiliul organizează semestrial seminare cu judecători din cadrul instanţelor judecătoreşti şi specialişti din cadrul ANAP, precum şi alte categorii de experţi.

Art. 63. - (1) Preşedintele Consiliului sau colegiul, din oficiu ori la solicitarea oricărui membru al Consiliului, poate convoca plenul Consiliului pentru emiterea unei hotărâri de unificare a practicii sale administrativ-jurisdicţionale.

(2) Prevederile art. 62 alin. (2) se aplică în mod corespunzător, preşedintele desemnând unul sau mai mulţi raportori, care întocmesc un raport care include şi soluţia propusă asupra problemei sesizate şi proiectul hotărârii plenului Consiliului.

(3) Şedinţa plenului Consiliului se convoacă de preşedintele acestuia, cu cel puţin 3 zile înainte de desfăşurarea ei. Odată cu respectiva convocare, fiecare membru primeşte o copie a raportului.

(4) Hotărârile plenului Consiliului se adoptă cu votul majorităţii absolute a membrilor săi şi sunt obligatorii, nerespectarea lor constituie abatere disciplinară.

(5) Hotărârea este redactată şi comunicată în scris membrilor Consiliului, pentru abordarea unitară a problemei care a făcut obiectul dezbaterii.

(6) Aplicarea unitară a dispoziţiilor în materia achiziţiilor publice, achiziţiilor sectoriale sau concesiunilor constituie criteriu de evaluare a performanţelor individuale profesionale ale membrilor Consiliului.

(7) Hotărârile adoptate în condiţiile alin. (1)-(5) se publică pe pagina de internet a Consiliului.

Art. 64. - La propunerea preşedintelui Consiliului, plenul acestuia poate institui, prin hotărâre adoptată cu votul majorităţii absolute a membrilor săi, mecanisme suplimentare de asigurare a practicii unitare la nivelul Consiliului.

Art. 65. - (1) ANAP informează Consiliul, respectiv instanţele de judecată, ori de câte ori constată existenţa unor soluţii neunitare în practica acestuia/acestora privind achiziţiile publice, achiziţiile sectoriale sau concesiunile de lucrări şi servicii.

(2) Consiliul înştiinţează ANAP ori de câte ori constată deficienţe ale legislaţiei privind achiziţiile publice, legislaţiei privind achiziţiile sectoriale sau legislaţiei privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii care generează interpretări divergente şi practică neunitară, formulând propuneri de îmbunătăţire ale acestora.

Art. 66. - (1) în cazul în care Consiliul constată abordări diferite în hotărârile judecătoreşti definitive din cauze similare îh materia achiziţiilor publice, achiziţiilor sectoriale sau concesiunilor, va sesiza şi transmite Curţii de Apel Bucureşti hotărârile judecătoreşti respective, în copie, în vederea declanşării la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a procedurii de pronunţare asupra problemelor de drept care au fost soluţionate diferit de instanţele judecătoreşti, potrivit prevederilor Legii nr. 134/2010, republicată, cu modificările ulterioare.

(2) Dacă hotărârile divergente aparţin aceleiaşi instanţe de judecată, Consiliul poate solicita exprimarea unui punct de vedere asupra predictibilităţii interpretării prevederilor legale de către respectiva instanţă.

(3) Prevederile alin. (1) şi (2) pot fi aplicate şi de ANAP.

Art. 67. - (1) Exercitarea dreptului de a contesta actele autorităţii contractante nu îngrădeşte persoana care se consideră vătămată să sesizeze ANAP în conformitate cu legislaţia privind achiziţiile publice, legislaţia privind achiziţiile sectoriale sau legislaţia privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii.

(2) Măsurile care pot fi luate de ANAP ca urmare a sesizării nu pot aduce atingere autorităţii de lucru judecat a deciziilor Consiliului şi a hotărârilor judecătoreşti.

 

CAPITOLUL VIII

Dispoziţii tranzitorii şi finale

 

Art. 68. - Dispoziţiile prezentei legi se completează cu prevederile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 134/2010, republicată, cu modificările ulterioare, şi cu cele ale Legii nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare, în măsura îh care prevederile acestora din urmă nu sunt contrare.

Art. 69. - (1) Contestaţiile/Cererile/Plângerile aflate îi curs de soluţionare la Consiliu/instanţa de judecată la data intrării în vigoare a prezentei legi continuă să fie soluţionate în condiţiile şi cu procedura prevăzute de legea în vigoare la data la care au fost depuse.

(2) Dispoziţiile prezentei legi se aplică numai contestaţiilor/ cererilor/plângerilor formulate după intrarea ei în vigoare.

(3) Contestaţiile depuse, în condiţiile legii, la poştă, înainte de data intrării în vigoare a prezentei legi, rămân supuse soluţionării conform legii în vigoare la data la care au fost depuse, chiar dacă sunt înregistrate la Consiliu/instanţa de judecată după această dată.

(4) Termenele procedurale aflate în curs la data intrării în vigoare a prezentei legi rămân supuse legii în vigoare la data la care au început să curgă.

Art. 70. - (1) Trimiterile din cadrul altor acte normative la prevederile capitolului IX din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se consideră făcute la dispoziţiile corespunzătoare din prezenta lege.

(2) Până la intrarea în vigoare a regulamentului de organizare şi funcţionare prevăzut la art. 37 alin. (2), dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 1.037/2011 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor rămân aplicabile în măsura în care nu contravin prevederilor prezentei legi.

(3) Consilierii de soluţionare a contestaţiilor în domeniul achiziţiilor publice numiţi prin decizia prim-ministrului, la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt numiţi de drept consilieri de soluţionare a contestaţiilor în domeniul achiziţiilor publice prin efectul prezentei legi.

Art. 71. - În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, prin hotărâre a Guvernului se suplimentează numărul de posturi pentru instanţele judecătoreşti, în vederea ocupării unui număr de 48 de posturi de judecător şi 16 posturi de grefier pentru curţile de apel şi, respectiv, 50 de posturi de judecător şi 50 de posturi de grefier pentru tribunale. Posturile de judecător şi grefier suplimentate în baza prezentei legi vor fi repartizate curţilor de apel şi, respectiv, tribunalelor, în funcţie de numărul de cauze care au ca obiect cereri ce corespund tipurilor de acţiuni prevăzute de prezenta lege. Finanţarea se va face din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, până la proxima rectificare bugetară.

 

*

Prezenta lege transpune Directiva 89/665/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1989 privind coordonarea actelor cu putere de lege şi a actelor administrative privind aplicarea procedurilor care vizează căile de atac faţă de atribuirea contractelor de achiziţii publice de produse şi a contractelor publice de lucrări, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene, seria L, nr. 395 din 30 decembrie 1989, cu modificările şi completările ulterioare, şi Directiva 92/13/CEE a Consiliului din 25 februarie 1992 privind coordonarea actelor cu putere de lege şi actelor administrative referitoare la aplicarea normelor comunitare cu privire la procedurile de achiziţii publice ale entităţilor care desfăşoară activităţi în sectoarele apei, energiei, transporturilor şi telecomunicaţiilor, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene, seria L, nr. 76 din 23 martie 1992, cu modificările şi completările ulterioare.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PREŞEDINTELE SENATULUI

FLORIN IORDACHE

CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TÂ

 

Bucureşti, 19 mai 2016,

Nr. 101.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 19 mai 2016.

Nr. 517.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind incubatoarele de afaceri

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

ARTICOLUL 1

Obiectul şi scopul reglementării

 

Prezenta lege reglementează regimul juridic de înfiinţare şi funcţionare a incubatoarelor de afaceri, prin acordarea de facilităţi din partea autorităţilor publice pentru stimularea fondării acestora şi înfiinţării incubatoarelor de afaceri în vederea creării de noi locuri de muncă, diversificării economiilor şi dezvoltării unui mediu antreprenoriat în cadrul comunităţilor locale.

 

ARTICOLUL 2

Principii de funcţionare a incubatoarelor de afaceri

 

Funcţionarea incubatorului de afaceri este guvernată de următoarele principii:

a) selectivitatea - administratorul incubatorului selectează proiectele apte să contribuie la dezvoltarea locală sau regională, prin dezvoltarea de afaceri şi locuri de muncă;

b) monitorizarea - proiectele selectate sunt monitorizate în mod sistematic şi permanent, în scopul determinării modului adecvat de intervenţie a administratorului incubatorului;

c) sinergia - reflectată în planurile de afaceri ale întreprinderilor, prin reunirea unei largi palete de servicii necesare derulării afacerilor oferite rezidenţilor incubatorului de afaceri;

d) complementaritatea - incubatorul de afaceri oferă servicii specializate unei anumite categorii de întreprinzători, acţionând ca factor complementar faţă de organizaţiile existente de sprijinirea dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii.

 

ARTICOLUL 3

Definiţii ale unor termeni şi expresii

 

În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) incubator de afaceri - structură de sprijin al afacerilor, organizată în infrastructura incubatorului de afaceri într-un spaţiu adecvat, în care sunt localizaţi rezidenţii incubatorului, gestionată de un administrator, care urmăreşte crearea unui mediu favorabil, sustenabil pentru întreprinderile mici şi mijlocii nou-înfiinţate, stimulându-le potenţialul de dezvoltare şi de viabilitate, ajutându-le să se dezvolte în perioada de început, prin asigurarea unor facilităţi comune şi a suportului managerial necesar;

b) rezident al incubatorului de afaceri - orice operator economic, întreprindere mică şi mijlocie, persoană juridică română şi/sau străină, care funcţionează conform legii şi desfăşoară activităţi economice în interiorul incubatorului de afaceri, beneficiind de acest statut pentru o perioadă de până la 3 ani de la data obţinerii calităţii de rezident;

c) ciclu de incubare - perioada de timp de 3 ani, în care rezidentul stă în incubator, beneficiind de toate facilităţile şi serviciile acordate acestuia;

d) întreprindere mică şi mijlocie, denumită în continuare IMM- întreprinderea astfel cum este definită la art. 3 din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare;

e) fondator - autoritatea publică a administraţiei publice locale, instituţia sau consorţiul de instituţii de învăţământ superior acreditate, institutele, centrele şi staţiunile de cercetare-dezvoltare, camerele de comerţ sau persoana juridică de drept privat care înfiinţează un incubator de afaceri;

f) infrastructură a incubatorului de afaceri-clădiri, spaţii de producţie, instalaţii, sisteme de alimentare cu energie electrică, reţele de telecomunicaţii, reţele de alimentare cu gaze, apă, de canalizare, parcări şi servicii de internet;

g) accelerator de afaceri - incubatorul de afaceri care asigură accesul la fonduri, în etape, pentru rezidenţi, în scopul lansării pe piaţă a unui produs sau serviciu într-o perioadă scurtă de timp;

h) regulamente privind gestionarea şi administrarea incubatorului de afaceri - contracte de adeziune elaborate de către administratorul incubatorului, care reglementează modalităţi concrete de organizare şi funcţionare a incubatorului de afaceri şi care au ca părţi semnatare administratorul şi rezidentul incubatorului de afaceri;

i) titlu de incubator de afaceri - documentul emis de autoritatea administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii şi mediului de afaceri, prin care se emite fondatorului titlul de incubator de afaceri;

j) monitorizare postincubare - monitorizarea foştilor rezidenţi ai incubatorului de afaceri o perioadă de timp, după încheierea ciclului de incubare, pentru observarea activităţii şi a rezultatelor economice obţinute.

 

CAPITOLUL II

Incubatorul de afaceri

 

SECŢIUNEA 1

înfiinţarea incubatorului de afaceri

 

ARTICOLUL 4

Autoritatea cu atribuţii în domeniul incubatoarelor de afaceri

 

(1) Autoritatea administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii şi mediului de afaceri este organul de specialitate al administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniul incubatoarelor de afaceri.

(2) Acordarea titlului de incubator de afaceri, în condiţiile prezentei legi, se realizează prin ordin al conducătorului autorităţii administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii şi mediului de afaceri; titlul conferă fondatorului dreptul de a beneficia de facilităţile prevăzute de prezenta lege.

 

ARTICOLUL 5

Modalitatea de înfiinţare a incubatorului de afaceri

 

Un incubator de afaceri se poate înfiinţa de către:

a) unul sau mai mulţi fondatori prevăzuţi la art. 3 lit. e);

b) o asociere în participaţiune, realizată în condiţiile legii, între un fondator autoritate publică şi, după caz:

- una sau mai multe persoane juridice de drept privat;

- una sau mai multe persoane juridice înfiinţate în baza Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare;

- un patronat sau un sindicat înregistrat conform Legii dialogului social nr. 62/2011, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- o persoană juridică ce funcţionează conform Legii camerelor de comerţ din România nr. 335/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

 

ARTICOLUL 6

Tipurile de Incubatoare de afaceri ce pot fi înfiinţate

 

(1) în conformitate cu dispoziţiile prezentei legi se pot înfiinţa următoarele tipuri de incubatoare de afaceri:

a) incubator de afaceri cu portofoliu mixt-vizează IMM-urile cu potenţial de creştere dintr-o gamă largă de sectoare;

b) incubator de afaceri tehnologic - vizează IMM-urile cu potenţial de creştere tehnologic;

c) incubator academic de afaceri - vizează IMM-urile a căror activitate rezidă în aplicarea sau utilizarea activităţii de cercetare-dezvoltare din cadrul unei universităţi ori institut de cercetare sau dezvoltă iniţiativa antreprenorială din mediul universitar, având ca obiectiv reţinerea tinerilor în comunitate şi comercializarea tehnologiilor elaborate şi dezvoltate de studenţi sau de facultate;

d) agroincubator de afaceri - vizează IMM-urile sau societăţile agricole;

e) incubator de afaceri social - foloseşte spiritul antreprenorial şi inovaţia pentru a crea impact social;

f) incubator specific unui sector - oferă toată gama de servicii necesare celor care au o idee fezabilă, aplicabilă într-un anumit sector, expresie a potenţialului endogen existent în acel teritoriu;

g) incubator virtual - oferă servicii de incubare prin internet, sub forma portalurilor de afaceri;

h) incubator pentru activităţi nonagricole în mediul rural.

(2) Criteriile specifice fiecărui tip de incubator referitoare la crearea de noi locuri de muncă, rata de creare de societăţi noi, numărul minim de IMM-uri incubate, procentul de societăţi deţinute de către femei sunt stabilite prin ordin al conducătorului autorităţii administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii şi mediului de afaceri.

 

ARTICOLUL 7

Cererea de acordare a statutului de incubator de afaceri

 

(1) Cererea pentru acordarea titlului de incubator de afaceri se adresează autorităţii administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii şi mediului de afaceri după cum urmează:

a) de către fondator, în cazul incubatoarelor de afaceri care se înfiinţează potrivit prevederilor prezentei legi;

b) de către administratorul unui incubator care funcţionează şi care doreşte să obţină titlul de incubator, conform prezentei legi.

(2) Cererea prevăzută la alin. (1) va fi însoţită de următoarele documente:

a) studiul de fezabilitate pentru incubatorul de afaceri, realizat înainte ca acesta să fie pus în funcţiune, pentru a determina viabilitatea şi impactul acestuia, stabilirea infrastructurii incubatorului, tipul, mărimea, resursele disponibile, ofertele de servicii, potenţialii rezidenţi ai incubatorului de afaceri, sprijinul local şi regional, precum şi situaţia economică din regiune;

b) planul de afaceri, care va conţine cel puţin misiunea, tipul şi obiectivele incubatorului de afaceri şi modalităţile prin care se va asigura realizarea lor, descrierea infrastructurii incubatorului, a serviciilor şi gestionarea acestora, un rezumat al previziunilor financiare pentru asigurarea autofinanţării, numărul de rezidenţi incubaţi anual şi unicitatea, respectiv valoarea adăugată adusă de incubatorul de afaceri;

c) dovada existenţei în patrimoniul fondatorului a infrastructurii incubatorului de afaceri sau a dreptului de folosinţă pe o perioadă de minimum 10 ani asupra acesteia, care nu face obiectul unor litigii şi este liberă de orice sarcini, cu excepţia infrastructurii asupra căreia sunt constituite ipoteci în favoarea instituţiilor de credit/instituţiilor financiare nebancare dintr-un stat membru al Uniunii Europene, în vederea garantării unor credite contractate de către fondatorii incubatorului de afaceri, proprietarul infrastructurii incubatorului sau administratorul incubatorului de afaceri, în vederea finanţării investiţiilor de întreţinere şi/sau dezvoltare a infrastructurii incubatorului de afaceri, pentru funcţionarea operatorilor economici şi pentru achiziţionarea de active, inclusiv imobile care fac parte din incubatorul de afaceri;

d) contractele încheiate de către administratorii, fondatorii sau proprietarii infrastructurii incubatorului cu furnizorii de utilităţi de electricitate, apă-canal, internet sau cu intermediarii care deţin contracte cu aceşti furnizori, în condiţiile în care nu există litigii între aceştia.

(3) Procedura de acordare a titlului şi criteriile de evaluare şi de performanţă ale studiului de fezabilitate şi ale planului de afaceri sunt stabilite prin norme aprobate prin ordin al conducătorului autorităţii administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii şi mediului de afaceri.

 

ARTICOLUL 8

Perioada de valabilitate a titlului de incubator de afaceri

 

(1) Titlul de incubator de afaceri se acordă pentru o perioadă de 10 ani, putând fi prelungit pe perioade similare, la solicitarea fondatorului sau a administratorului, dacă incubatorul de afaceri îndeplineşte în continuare condiţiile prevăzute de lege.

(2) în perioada de valabilitate a titlului de incubator de afaceri, incubatorul de afaceri are obligaţia de a respecta condiţiile care au stat la baza acordării acestuia.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Funcţionarea incubatorului de afaceri

 

ARTICOLUL 9

Funcţionarea incubatorului de afaceri

 

(1) Administrarea incubatorului de afaceri este realizată de un administrator care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 10 şi care:

a) este numit de către fondator, dacă acesta este o persoană juridică de drept privat;

b) este selectat conform regulamentului de selectare şi numire a administratorului incubatorului de afaceri, aprobat prin ordin al conducătorului autorităţii administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii şi mediului de afaceri, în cazul în care printre fondatori se află o autoritate publică.

(2) în urma numirii sau selecţiei administratorului incubatorului de afaceri se încheie un contract de prestări servicii între fondator şi administratorul respectiv, pe o perioadă formată din perioada de incubare de 3 ani, care reprezintă un ciclu de incubare, la care se poate adăuga perioada de 2 ani de monitorizare a rezidenţilor incubatorului.

(3) Fondatorii pot decide ca, la finalizarea raportului de evaluare a ciclului de incubare, să se semneze continuarea contractului.

(4) Administratorul incubatorului de afaceri care îndeplineşte criteriile de performanţă pentru un ciclu de incubare de 3 ani are dreptul să solicite fondatorilor semnarea unui alt contract de prestări servicii pentru noul ciclu de incubare, în condiţiile stabilite în regulamentul de selectare şi numire a administratorului incubatorului de afaceri.

(5) Calitatea de administrator al incubatorului de afaceri încetează în următoarele situaţii:

a) administratorul este declarat în faliment, divizare sau dizolvare;

b) neîndeplinirea de către administrator a criteriilor de performanţă stabilite în contractul de prestări servicii;

c) orice alte cazuri prevăzute de legislaţia în vigoare.

 

ARTICOLUL 10

Administratorul incubatorului de afaceri

 

Administratorul incubatorului de afaceri este o persoană juridică ce îndeplineşte, cumulativ, următoarele condiţii:

a) este înregistrată ca operator economic, persoană juridică conform Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sau conform prevederilor Ordonanţei <3uvemului nr. 26/2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare, ori este un patronat sau sindicat înregistrat conform prevederilor Legii nr. 62/2011, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sau funcţionează conform prevederilor Legii nr. 335/2007, cu modificările şi completările ulterioare;

b) nu este în stare de faliment ori lichidare, conform prevederilor Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, cu modificările şi completările ulterioare;

c) deţine personal calificat, cu experienţă în managementul afacerilor, în domeniul juridic, contabil, financiar, după caz;

d) prezintă planul de dezvoltare a incubatorului de afaceri, cuprinzând modul de autofinanţare a incubatorului;

e) prezintă strategia de monitorizare a rezidenţilor incubatorului pe parcursul a 2 ani postincubare.

 

ARTICOLUL 11

Obligaţiile administratorului incubatorului de afaceri

 

Administratorul incubatorului de afaceri are următoarele obligaţii:

a) asigură serviciile necesare pentru buna funcţionare a incubatorului de afaceri:

b) asigură atragerea de operatori economici ca rezidenţi ai incubatorului de afaceri;

c) elaborează planul de dezvoltare a incubatorului de afaceri în concordanţă cu strategiile de dezvoltare a domeniilor vizate, pe care îl supune spre aprobare fondatorului;

d) elaborează regulamentul privind funcţionarea incubatorului de afaceri conform art. 13;

e) monitorizează întreprinderile incubate şi pe cele aflate în faza de postincubare;

f) derulează activităţile de promovare şi atragere a potenţialilor rezidenţi;

g) elaborează raportul de activitate anual, până la data de 30 martie a anului următor, pe care îl trimite fondatorului.

 

ARTICOLUL 12

Tipuri de servicii oferite de administratorul incubatorului de afaceri

 

(1) Serviciile oferite de administratorul incubatorului de afaceri sunt:

a) servicii oferite potenţialilor beneficiari în perioada de preincubare - pentru o perioadă maximă de 6 luni;

b) servicii de incubare - pentru un ciclu de incubare de maximum 3 ani;

c) servicii de accelerator de afaceri - pentru o perioadă maximă de 2 ani.

(2) Serviciile de preincubare sunt serviciile oferite în perioada premergătoare ciclului de incubare, care cuprinde perioada dintre selectarea viitorului rezident şi semnarea contractului de incubare, perioadă în care administratorul incubatorului de afaceri oferă servicii sub formă de sesiuni de informare, seminare, formare profesională şi antreprenorială şi consultanţă juridică, în vederea înfiinţării de noi societăţi care să devină membre ale incubatorului de afaceri.

(3) Serviciile oferite de administratorul incubatorului de afaceri, în funcţie de cerinţele rezidenţilor, sunt, după caz:

a) consilierea managerială şi cooperarea constantă a companiilor rezidente;

b) accesul la servicii de formare profesională pentru nevoile actuale şi viitoare ale pieţei;

c) servicii profesionale financiare, de contabilitate şi juridice;

d) cumpărare colectivă de servicii şi produse;

e) accesul la fonduri nonguvernamentale pentru dezvoltarea economică;

f) accesul la surse de finanţare, investiţii şi capital de lucru;

g) contacte cu investitori individuali, fonduri cu capital de risc;

h) transferul şi comercializarea de tehnologie, precum şi contacte cu universităţi şi institute de cercetare şi dezvoltare;

i) servicii privind internaţionalizarea IMM-urilor;

j) servicii privind managementul general al infrastructurii incubatorului de afaceri;

k) alte servicii necesare.

(4) Serviciile de accelerator de afaceri constau în acordarea de granturi şi alocaţii financiare rambursabile, de către administratorul incubatorului de afaceri, pentru dezvoltarea şi susţinerea activităţii rezidentului, prin intermediul programelor de finanţare a start-up-urilor sau din alte surse atrase de acesta, în condiţiile contractuale stabilite de părţi, pentru a reduce timpul necesar lansării pe piaţă de produse ori servicii, prin intermediul investitorilor individuali sau al capitalurilor de risc.

 

ARTICOLUL 13

Regulamentele privind gestionarea şi administrarea incubatorului de afaceri

 

(1) în activitatea de gestionare şi administrare a incubatorului de afaceri, administratorul incubatorului de afaceri are dreptul de a elabora regulamente, care sunt aprobate de fondator.

(2) Administratorul incubatorului de afaceri poate propune spre aprobare fondatorului regulamente în domeniile pe care le consideră necesare pentru gestionarea şi administrarea incubatorului de afaceri.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Rezidenţii incubatorului de afaceri

 

ARTICOLUL 14

Condiţii de eligibilitate pentru rezidenţii incubatorului de afaceri

 

(1) Rezidenţii incubatorului de afaceri trebuie să îndeplinească, în mod cumulativ, următoarele cerinţe:

a) sunt societăţi nou-înfiinţate care au cel mult 3 ani vechime;

b) se încadrează în categoria IMM-urilor şi sunt clasificate ca întreprinderi autonome, potrivit Legii nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare;

c) desfăşoară activităţi în domeniul specific incubatorului de afaceri;

d) nu sunt în stare de dizolvare, reorganizare judiciară, lichidare, insolvenţă, faliment sau suspendare temporară a activităţii;

e) nu intră în categoria întreprinderilor în dificultate, potrivit prevederilor cap. 2 secţiunea 2.2 din Comunicarea Comisiei - Liniile directoare privind ajutorul de stat pentru salvarea şi restructurarea întreprinderilor nonfinanciare aflate în dificultate C(2014) 4606/2.

(2) Nu pot fi rezidenţi ai incubatorului de afaceri societăţile bancare, societăţile de asigurare şi reasigurare, societăţile cu activitate principală de comerţ, societăţile de administrare a

fondurilor financiare de investiţii, societăţile de valori mobiliare, societăţile de activităţi de intermedieri financiare, activităţi auxiliare intermedierilor financiare, activităţi de intermedieri imobiliare şi din industria carboniferă.

 

ARTICOLUL 15

Rezidenţii Incubatorului de afaceri

 

(1) Selecţia rezidenţilor incubatorului de afaceri se face în condiţiile regulamentului de selectare a rezidenţilor, elaborat de administratorul incubatorului de afaceri şi aprobat de fondator.

(2) Candidatul la statutul de rezident dobândeşte calitatea de rezident al incubatorului de afaceri la data încheierii contractului de incubare cu administratorul incubatorului de afaceri.

(3) Rezidentul incubatorului de afaceri are, în principal, următoarele drepturi:

a) de folosinţă asupra infrastructurii incubatorului de afaceri care formează obiectul contractului de incubare;

b) de a beneficia de serviciile oferite de incubatorul de afaceri;

c) de a beneficia de alocaţii financiare obţinute de administratorul incubatorului de afaceri pentru rezidenţii incubatorului de afaceri.

(4) Rezidentul incubatorului de afaceri are, în principal, următoarele obligaţii:

a) să plătească administratorului incubatorului de afaceri sumele prevăzute În contractul de incubare;

b) să respecte regulamentele aprobate de către fondatorul incubatorului de afaceri;

c) să folosească infrastructura incubatorului de afaceri cu diligenţa unui bun proprietar, să nu o degradeze sau deterioreze, cu excepţia uzurii normale;

d) să nu cesioneze faţă de terţi drepturile izvorâte din contractul de incubare;

e) să creeze cel puţin un loc nou de muncă, în termen de 6 luni de la intrarea în incubator, ioc care va fi păstrat pe întreaga perioadă în care este rezident al incubatorului de afaceri;

f) să elibereze infrastructura incubatorului de afaceri după terminarea perioadei de incubare de 3 ani sau la încetarea contractului de incubare, după caz.

(5) Administratorul incubatorului de afaceri şi rezidenţii incubatorului de afaceri pot stipula, de comun acord, în cadrul contractului de incubare, orice alte obligaţii şi/sau drepturi suplimentare ale rezidenţilor incubatorului.

 

ARTICOLUL 16

încetarea calităţii de rezident al incubatorului de afaceri

 

(1) Calitatea de rezident al incubatorului de afaceri încetează:

a) la împlinirea perioadei de 3 ani de la intrarea în incubator sau, după caz, la încetarea contractului de incubare;

b) când cerinţele IMM-ului depăşesc capacitatea incubatorului de afaceri;

c) în situaţia în care IMM-ul nu începe desfăşurarea activităţii în termen de 3 luni de la intrarea în incubatorul de afaceri;

d) dacă IMM-ul nu creează cel puţin un loc de muncă, în termen de 6 luni de la intrarea în incubator.

(2) Rezidentul incubatorului de afaceri are dreptul de a părăsi incubatorul de afaceri în orice moment, fără plata unei despăgubiri pentru încetarea incubării înainte de termen, cu acordarea unui preaviz de 30 de zile calendaristice şi cu plata tuturor obligaţiilor restante. Orice clauză contractuală sau a regulamentului intern care interzice părăsirea incubatorului de afaceri înainte de expirarea perioadei de incubare este nulă de drept.

(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), în situaţia în care rezidentul beneficiază de granturi şi alocaţii financiare din partea administratorului incubatorului de afaceri, părăsirea incubatorului de afaceri se face în condiţiile stabilite în contractul semnat de părţi, cu respectarea termenelor stabilite pentru acceleratorul de afaceri.

 

ARTICOLUL 17

Contractul de Incubare

 

(1) Relaţia dintre rezidenţii incubatorului de afaceri şi administratorul incubatorului se derulează conform contractului de incubare şi regulamentelor privind gestionarea şi administrarea incubatorului de afaceri.

(2) Modelul-cadru al contractului de incubare este elaborat de administratorul incubatorului de afaceri şi aprobat de fondator.

(3) Contractul de incubare prevede în mod expres termenul de maximum 3 ani, termen în care rezidentul îşi poate desfăşura activitatea în incubatorul de afaceri.

(4) Contractul de incubare încetează în următoarele cazuri:

a) expirarea termenului;

b) încetarea sau anularea titlului de incubator de afaceri;

c) falimentul rezidentului incubatorului de afaceri.

(5) în cazul în care rezidentul incubatorului de afaceri beneficiază de finanţare pentru lansarea rapidă a unui produs sau serviciu, perioada în care poate activa în cadrul incubatorului de afaceri este de maximum 2 ani de la semnarea contractului de incubare.

 

ARTICOLUL 18

Surse de finanţare a incubatoarelor de afaceri

 

(1) Finanţarea incubatoarelor de afaceri se poate face din următoarele fonduri:

a) private;

b) publice ale bugetelor consiliilor locale sau judeţene, în limita sumelor aprobate cu această destinaţie;

c) externe nerambursabile.

(2) Autofinanţarea incubatoarelor de afaceri se asigură din sumele încasate din chiriile pentru infrastructură şi, după caz, din serviciile prestate către IMM-urile incubate sau din alte fonduri atrase de administratorul incubatorului de afaceri.

(3) Prin contractul dintre fondatorii şi administratorul incubatorului de afaceri se stabileşte procentul din încasări care va reveni fiecăruia, conform normelor stabilite în cadrul regulamentului de selectare şi numire a administratorului incubatorului de afaceri.

 

ARTICOLUL 19

Drepturile şi obligaţiile fondatorului

 

Fondatorul are următoarele drepturi şi obligaţii principale:

a) aprobă planul de dezvoltare a incubatorului de afaceri, la propunerea administratorului incubatorului de afaceri;

b) stabileşte drepturile şi obligaţiile specifice ale administratorului incubatorului de afaceri, conform prezentei legi şi regulamentului de selectare şi numire a administratorului incubatorului de afaceri;

c) urmăreşte îndeplinirea obligaţiilor de către administratorul incubatorului de afaceri;

d) solicită administratorului incubatorului de afaceri elaborarea raportului de activitate anual, până la data de 30 martie a anului următor;

e) transmite raportul de activitate al administratorului incubatorului de afaceri, autorităţii administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii şi mediului de afaceri, în termen de 15 zile de la primirea raportului de activitate, însoţit de punctele proprii de vedere privind îndeplinirea obligaţiilor administratorului.

 

ARTICOLUL 20

Facilităţi pentru fondatorul incubatorului de afaceri

 

(1) Titlul de incubator de afaceri acordă dreptul fondatorului la următoarele facilităţi, prin intermediul schemelor de ajutor de stat, iniţiate de autorităţile publice locale, în limitele bugetului alocat anual, astfel:

a) scutire de la plata impozitului pe teren, corespunzător terenului aferent infrastructurii incubatorului de afaceri, cu aprobarea autorităţii publice locale;

b) scutire de la plata impozitului pe clădiri, corespunzător clădirilor care fac parte din infrastructura incubatorului de afaceri, cu aprobarea autorităţii publice locale;

c) scutiri de la plata oricăror taxe datorate bugetelor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale, pentru eliberarea oricăror certificate de urbanism, autorizaţii de construire şi/sau autorizaţii de desfiinţare de construcţii pentru terenurile şi clădirile aferente infrastructurii incubatorului de afaceri, cu aprobarea autorităţii publice locale;

d) alte facilităţi ce pot fi acordate, potrivit legii, de autorităţile administraţiei publice locale sau centrale.

(2) Schemele de natura ajutorului de stat vor fi elaborate cu respectarea legislaţiei Uniunii Europene şi naţionale în domeniu.

 

SECŢIUNEA a 4-a

Încetarea valabilităţii şi anularea titlului de Incubator de afaceri

 

ARTICOLUL 21

Încetarea valabilităţii titlului de incubator de afaceri

 

(1) Valabilitatea titlului de incubator de afaceri încetează în următoarele situaţii:

a) la cererea fondatorului;

b) la expirarea termenului prevăzut în titlul de acordare a statutului de incubator de afaceri;

c) prin declararea falimentului sau dizolvarea asociatului privat al asociaţiei în participaţie, prin hotărâre judecătorească definitivă;

d) prin declararea falimentului sau dizolvarea fondatorului persoană juridică de drept privat, prin hotărâre judecătorească definitivă.

(2) în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. c) şi d), dacă există mai mulţi asociaţi privaţi, valabilitatea titlului de incubator de afaceri încetează în situaţia în care falimentul sau dizolvarea unuia sau mai multora dintre asociaţii privaţi nu mai face posibilă continuarea asocierii în participaţie.

(3) încetarea valabilităţii titlului de incubator de afaceri se constată, în toate cazurile, prin ordin al conducătorului autorităţii administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii şi mediului de afaceri emis la propunerea motivată a compartimentului cu atribuţii în domeniul politicilor antreprenoriale.

 

ARTICOLUL 22

Anularea titlului de incubator de afaceri

 

Încălcarea dispoziţiilor legale care reglementează constituirea incubatoarelor de afaceri la data înfiinţării atrage anularea titlului de incubator de afaceri, prin ordin al conducătorului autorităţii administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii şi mediului de afaceri, la propunerea compartimentului cu atribuţii în domeniul politicilor antreprenoriale prevăzut la art. 21 alin, (3).

 

CAPITOLUL III

Dispoziţii finale

 

Art. 23. - Prezenta lege nu afectează activitatea persoanelor juridice care desfăşoară activităţi similare incubatoarelor de afaceri.

Art. 24. - Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituita României, republicată.

 

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PREŞEDINTELE SENATULUI

FLORIN IORDACHE

CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 19 mai 2016.

Nr. 102.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru promulgarea Legii privind incubatoarele de afaceri

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind incubatoarele de afaceri şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 19 mai 2016.

Nr. 518.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

 

ORDIN

pentru aprobarea listei tutorilor de practică ce participă la programul special de revalorizare a formării iniţiale de asistent medical generalist, dobândită anterior datei de 1 ianuarie 2007, pentru absolvenţii învăţământului postliceal sanitar

 

Văzând Referatul de aprobare al Direcţiei generale resurse umane, juridic şi contencios nr. ACP 4.398 din 9 mai 2016, având în vedere prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 144/2008 privind exercitarea profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moaşă şi a profesiei de asistent medical, precum şi organizarea şi funcţionarea Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, aprobată cu modificări prin Legea nr. 53/2014, cu modificările şi completările ulterioare,

în conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) din anexa la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 5.114/2014 privind aprobarea Metodologiei de organizare, desfăşurare şi finalizare a programului special de revalorizare a formării iniţiale de asistent medical generalist, dobândită anterior datei de 1 ianuarie 2007, pentru absolvenţii învăţământului postliceal sanitar,

în temeiul art. 7 alin. (14) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă lista tutorilor de practică ce participă la programul special de revalorizare a formării iniţiale de asistent medical generalist, dobândită anterior datei de 1 ianuarie 2007 pentru absolvenţii învăţământului postliceal sanitar, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Direcţia generală resurse umane, juridic şi contencios şi Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul sănătăţii,

Francisk Iulian Chiriac,

secretar de stat

 

Bucureşti, 9 mai 2016.

Nr. 568.

 

ANEXĂ

 

LISTA

tutorilor de practică ce participă la programul special de revalorizare a formării iniţiale de asistent medical generalist, dobândită anterior datei de 1 ianuarie 2007, pentru absolvenţii învăţământului postliceal sanitar

 

Judeţul

Nr.

Numele şi prenumele

Locul de muncă

ALBA

1

Adam Adela

Spitalul Judeţean de Urgenţă Alba Iulia, Ambulatoriu de specialitate

2

Ibolya Barta

Spitalul Judeţean de Urgenţă Alba Iulia

3

Barbat Monica Iuliana

Spitalul Municipal Blaj - Secţia Boli infecţioase

4

Costinas Camelia Corina

Spitalul Orăşenesc Cugir

5

David Iulia Cristina

Spitalul Orăşenesc Abrud

6

Mihaltan Adriana

Spitalul Municipal Aiud

7

Poenariu Corina Mihaela

Spitalul Judeţean de Urgenţă Alba Iulia, Secţia ATI

8

Vesa Nadia Camelia

Spitalul Judeţean de Urgenţă Alba Iulia, Bloc operator

9

Vintilă Cornelia

Spitalul Municipal Sebeş

ARAD

1

Gaja Magdalena Lăcrămioara

Spitalul Clinic de Urgenţă Arad

2

Cociuba Crinela Lavinia

Spitalul Clinic de Urgenţă Arad - UPU

3

Hăbuc Monica Cecilia

Spitalul Clinic de Urgenţă Arad

4

Moţ Maria Daniela

Spitalul Clinic de Urgenţă Arad

5

Manea Eugenia

Spitalul Clinic de Urgenţă Arad - Cardio

ARGEŞ

1

Tînţu Marinela-Monica

Spitalul Judeţean de Urgenţă Piteşti

2

Neacşu Amalia Cristina

Spitalul Judeţean de Urgenţă Piteşti

BACĂU

1

Bostan Elena Daniela

Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău

2

Direa Iulian

Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău

3

Lungu Luiza Cristina

Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău

4

Musca Daniela Vasilica

Spitalul Municipal Oneşti

5

Pricopi Geanina

Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău

6

Ţîru Liliana Gabriela

Spitalul Municipal Oneşti

7

Datcu (Hirlea) Adina Mihaela

Spitalul Municipal de Urgenţă Moineşti

8

Zugravu Mirela Gianina

Spitalul Judeţean Bacău

BISTRIŢA-NĂSĂUD

1

Rus Maria

Centrul de Sănătate Mintală Bistriţa

2

Filipoi Camelia Lucreţia

Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa-Năsăud

BOTOŞANI

1

Hutu Nicoleta Aurelia

Spitalul Judeţean de Urgenţă Mavromati - Botoşani

2

Caliniuc Daniela-Iulia

Spitalul Judeţean de Urgenţă Mavromati - Botoşani

3

Crîşmaru Coca Stela

Spitalul de Copii Botoşani

4

Horbaniuc Grigori-Petru

Laborator Recuperare Medicină Fizică şi Balneologie Copii

5

Niculina Carmen Speranţa

Spitalul de Recuperare „Sfântu Gheorghe” Botoşani

6

Cojocariu Cristina

Spitalul Municipal Dorohoi

BRAŞOV

1

Clipa Daniela

Spitalul Militar de Urgenţă „Regina Maria” Braşov

2

Hogea Daniela

Spitalul Clinic de Urgenţă Braşov

3

Bun Sorina Gabriela

Spitalul Orăşenesc Rupea

4

Buzdugan-Romcea Olimpia

Centrul de Sănătate Mintală Făgăraş

5

Radu Maria

Spitalul Clinic de Urgenţă Braşov

6

Benga Florina

Spitalul Clinic de Urgenţă Braşov

7

Sotiriade Laura

Spitalul Clinic de Copii Braşov

8

Popa Tiberiu

Spitalul de Psihiatrie şi Neurologie Braşov

9

Leonte Marius

Spitalul Clinic de Urgenţă Braşov

10

Fercala Elena

Spitalul Clinic de Urgenţă Braşov

11

Stoenescu Elena Mariana

Spitalul de Boli Infecţioase Braşov

BIHOR

1

Anton Lidia

Spitalul Pelican Oradea

2

Bodrenciu Lidia

Spitalul Orăşenesc Aleşd

3

Chichineşdi Flori

Spitalul Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu” Oradea

4

Cristea Mariana Rodica

Spitalul Clinic de Recuperare „Băile Felix”

5

Curpas Florentina Anişoara

Hospice Emanuel - Oradea

6

Gherle Daniela Ligia

Spitalul Clinic Judeţean Oradea

7

Gui Alexandrina

Centrul de Transfuzie Sanguină Oradea

8

Manolea Camelia Mirela

Spitalul Clinic Judeţean Oradea

9

Szalo Elena Cristina

Spitalul Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu” Oradea

10

Valcan Mariana Mirela

Spitalul Clinic Judeţean Oradea

 

CLUJ

1

Lupu Nicoleta Daniela

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj

2

Iuonut Ana-Maria

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj

3

Lupu Rodica Maria

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj

4

Bodea Adriana Ioana

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj

5

Fiţiu Adriana

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj

6

Milas Maria

Institutul Regional de Gastroenterologie şi Hepatologie „Prof. Dr. O. Fodor” Cluj

CONSTANŢA

1

Cimpan Daniela

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa

2

Costache Constantina

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa

3

Drăguşanu Virginia

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Andrei” Constanţa

4

Acmola Beigean

Grupul Şcolar Sanitar Constanţa

5

Tăbuică Nela-Gabriela

Sanatoriul Balnear Techirghiol

COVASNA

1

Abod Eniko

Spitalul Judeţean „Dr. Fogolyan Kristof”

2

Ciambur Elena Lăcrămioara

Spitalul de Recuperare Cardiovasculară „Benedek Geza” Covasna

3

Jozsa Maria

Spitalul Orăşenesc Baraolt

DOLJ

1

Pană Andrei

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova

2

Ostroveanu Roxana-Janina

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova

3

Lupuleţu Lenuţa Geta

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova

4

Necheş Domnica

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova

GIURGIU

1

Neacşu Mariana

Spitalul Judeţean de Urgenţă Giurgiu

2

Ionescu Diana

Spitalul Judeţean de Urgenţă Giurgiu

GORJ

1

Stoicoiu Voichiţa Gabriela

Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgu Jiu

HARGHITA

1

Nagy Hajnalka

Liceul Teoretic Tamasi Aron

2

Fazakas Zsuzsanna

Spitalul Municipal Odorheiu Secuiesc

3

Sandor Judit

Liceul Teoretic Tamasi Aron

HUNEDOARA

1

Militaru Lenuţa Corina

Spitalul judeţean de Urgenţă Deva

2

Lucaciu Maria

Spitalul Municipal Orăştie

3

Vinţan Victoria

Spitalul de Urgenţă Petroşani

IALOMIŢA

1

Popa Florentina

Spitalul Municipal Feteşti

2

Dumitrescu Gabriela

Şcoala Postliceală Slobozia

3

Dănilă Voichiţa

Spitalul Judeţean de Urgenţă Slobozia

4

Alexandru Rodica Alina

Spitalul Municipal Urziceni

5

Trifan Eugenia

Spitalul Orăşenesc Ţăndărei

IAŞI

1

Grădinarsu Anişoara

Spitalul CFR Iaşi

2

Maxim Mihaela

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Spiridon” Iaşi

3

Obadă Gabriel

Spitalul Clinic Psihiatrie „Socola”

4

Ceornea Augustina

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Spiridon” Iaşi

5

Parasca Violeta

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Spiridon” Iaşi

6

Ionescu Paraschiva Angela

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Spiridon” Iaşi

7

Sîrbu Irina

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Spiridon” Iaşi

8

Ulianov Viorica

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Spiridon” Iaşi

9

Lungu Iulia

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Spiridon” Iaşi

10

Hurjui Simona

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Spiridon” Iaşi

11

Strugaru Elena

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Spiridon” Iaşi

12

Agapie Speranţa

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Spiridon” Iaşi

13

Ionescu Liliana

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Spiridon” Iaşi

14

Stan Marieana

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Spiridon” Iaşi

15

Turcu Dorina

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Spiridon” Iaşi

16

Macovei Simona Daniela

Spitalul Clinic de Boli Infecţioase „Sf. Parascheva” Iaşi

17

Guzgun Nicu

Spitalul Clinic de Urgenţă „Prof. Dr. N. Oblu” Iaşi

18

Cozianu Vasilica Gianina

Spitalul Clinic de Urgenţă „Praf. Dr. N. Oblu” Iaşi

19

Cozianu Iulian

Spitalul Clinic de Urgenţă „Praf. Dr. N. Oblu” Iaşi

20

Birica Mirela Paulina

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Spiridon” Iaşi

21

Ingnat Maria

Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Sf. Maria” Iaşi

22

Dumitrache Dalila Antoneta

Spitalul de Obstetrică-Ginecologie „Cuza-Vodă” Iaşi

23

Almaşanu Iosif

Spitalul Clinic de Urgenţă „Praf. Dr. N. Oblu” Iaşi

24

Pintilie Liliana Lăcrămioara

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Spiridon” Iaşi

 

MARAMUREŞ

1

Lucian Adriana Laura

Spitalul Judeţean de Urgenţă „C-tin Opriş” Baia Mare

2

Hantig Nita

Crucea Roşie - Baia Mare

3

Dunca Marioara

Spitalul Orăşenesc Vişeu de Sus

4

Deak Graţiela

Spitalul de Pneumoftiziologie „Nicolae Rusdea” Baia Mare

5

Sabou Onorel

Spitalul Judeţean Baia Mare

MEHEDINŢI

1

Zegoicea Ana

Spitalul judeţean de Urgenţă Drobeta-Turnu Severin

MUREŞ

1

Lirca V. Viorica Felicia

Liceul Teoretic Gh. Marinescu Târgu Mureş

2

Iakob Claudia Cornelia

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş

3

Bircea Bathori Ioana Emilia

Centrul de Hemodializă

NEAMŢ

1

Cojocariu Mihaiela

Spitalul de Pneumoftiziologie Bisericani

2

Timofte Ana Mihaela

Spitalul Judeţean de Urgenţă Piatra-Neamţ

3

Dămoc Angela

Spitalul judeţean de Urgenţă Roman

4

Rădăuceanu Florentina Diana

Serviciul de Ambulanţă Judeţean Neamţ

OLT

1

Dosa Maria

Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina

SATU MARE

1

Săveanu Daniel Vasile

Spitalul Judeţean de Urgenţă Satu Mare

2

Deliu Iuliana

Spitalul Municipal Cărei

3

Vitez Carmen-Rita

Spitalul Judeţean de Urgenţă Satu Mare

SĂLAJ

1

Anton (Boda) Mirela Sorina

Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău

2

Popiţiu (Pojar) Anca Lenuţa

Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău

3

Breazdau (Popoiu) Carmen

Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău

4

Păcurar (Ciupe) Mariana Daniela

Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău

5

Kovacs (Terhes) Annamaria

Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău

SIBIU

1

Duta Marcela

Spitalul de Psihiatrie „Dr. Gh. Preda” Sibiu

2

Pop Lucica

Spitalul Clinic de Pediatrie Sibiu

3

Chinchisan Iustina

Spitalul Clinic Judeţean Sibiu - UPU

SUCEAVA

1

Cureluşă Valeria

Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava

2

Balan Romică

Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava

3

Valasciuc Victoria Doina

Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava

4

Tuhlei Dana

Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava

5

Vlad Mărioara

Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava

6

Leonte Elena

Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava

7

Maxim Domnica

Spitalul Municipal Rădăuţi

8

Hanganu Fenichi Lucica

Spitalul Municipal Fălticeni

9

Gheorghiu Stelian

Spitalul Municipal Vatra Domei

TIMIŞ

1

Bănciu Ana

Spitalul Clinic de Urgenţă Copii „Louis Ţurcanu” Timişoara

2

Gidea Ramona

Spitalul Clinic Municipal de Urgenţă Timişoara

3

Ilincariu Daniel Aurelian

Spitalul Clinic Municipal de Urgenţă Timişoara

4

Borbely Anişoara Elena

Spitalul Clinic Municipal de Urgenţă Timişoara

5

Aldea Ana

Spitalul Clinic Municipal de Urgenţă Timişoara

6

Cojoc Sorina

Spitalul Clinic Municipal de Urgenţă Timişoara

7

Zarandi Bella Magda

Spitalul Clinic CF Timişoara

8

Ferenczi Brigitta

Spitalul Clinic CF Timişoara

9

Suliţanu Dorina Cristina

Spitalul Clinic Municipal de Urgenţă Timişoara

10

Rautoiu Marin Laurenţiu

Spitalul Clinic Municipal de Urgenţă Timişoara

11

Sîrbu Ofelia

OAMGMAMR - Timiş

TULCEA

1

Popa Olga

Spitalul Judeţean de Urgenţă Tulcea

VÂLCEA

1

Sirbu Marilena

Spitalul Judeţean de Urgenţă Râmnicu Vâlcea

2

Rotaru Tudor Ionuţ

Spitalul de Pneumoftiziologie „Constantin Anastasatu” Mihăileşti

3

Dobre Alina Valentina

Spitalul Judeţean de Urgenţă Râmnicu Vâlcea

4

Costea Marin Lucian

DSP Vâlcea

5

Vlădescu Constantin

Spitalul Judeţean de Urgenţă Râmnicu Vâlcea

6

Mihalcea Alexandra

Spitalul Orăşenesc Brezoi

7

Munteanu Lucica

Grup Şcolar Sanitar „Antim Ivireanu” Râmnicu Vâlcea

VASLUI

1

Brînza Mihaela

Spitalul Judeţean de Urgenţă Vaslui

2

Vieru Corina

Spitalul Clinic Huşi

3

Buescu Tatiana

Spitalul de Urgenţă Beldiman - Bârlad

VRANCEA

1

Drăguş Corina

Spitalul Judeţean „Sf. Pantelimon” Focşani

2

Dumbravă Gina

S.C. Int. Healthcare System

3

Bîlici Daniela

Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sf. Pantelimon” Focşani

4

Vasilica Aurica

Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sf. Pantelimon” Focşani

Şcoala Postliceală Sanitară FUNDENI

1

Alloub Arina

Institutul Clinic Fundeni

2

Călinescu Georgeta-Doina

Spitalul Clinic Psihiatrie „Alexandru Obregia”

3

Cîrjan Camelia

INGG Ana Aslan

4

Chiţoi Vasilica

Institutul Clinic Fundeni

5

Dobre Claudia-Elena

Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti

6

Iagăr Maria

Institutul Oncologic „Alexandru Trestioreanu” - Bucureşti

7

Lupu Anghelusa

Spitalul Universitar de Urgenţă Elias

8

Mares Ana

Spitalul „Bagdasar-Arseni”

9

Nicolaescu Steluţa

Institutul Oncologic „Alexandru Trestioreanu” - Bucureşti

10

Preda Aurelia

Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf. Pantelimon” - Bucureşti

11

Preda Elena-Cristina

Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti

12

Stan Daniela

Spitalul Clinic Obstetrică-Ginecologie „Prof. Dr. Panait Sârbu”

13

Tănase Cristina

Institutul Clinic Fundeni

14

Teniţă Ionela

Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti

 

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

 

 

ORDIN

privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 1.977/2014 pentru aprobarea componenţei Comitetului consultativ pentru sectorul pescăresc şi a regulamentului de organizare şi funcţionare a acestuia

 

Având în vedere Referatul de aprobare al Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultura nr. 3.859 din 12 mai 2016, luând în considerare prevederile art. 18 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 10 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 1.185/2014 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale emite următorul ordin:

Art. I. - Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 1.977/2014 pentru aprobarea componenţei Comitetului consultativ pentru sectorul pescăresc şi a regulamentului de organizare şi funcţionare a acestuia, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 7 ianuarie 2015, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La anexa nr. 1, punctul 19 se abrogă.

2. La anexa nr. 1, după punctul 20 se introduc două noi puncte, punctele 21 şi 22, cu următorul cuprins:

„21. Federaţia Coaliţia Natura 2000;

22. Asociaţia acvacultorilor din Banat.”

3. Anexa nr. 2 se modifică şi se înlocuieşte cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Achim Irimescu

 

Bucureşti, 13 mai 2016.

Nr. 808.

 

ANEXĂ

(Anexa nr. 21a Ordinul nr. 1.977/2014)

 

REGULAM ENTUL

de organizare şi funcţionare al Comitetului consultativ pentru sectorul pescăresc

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - (1) Comitetul consultativ pentru sectorul pescăresc, denumit în continuare Comitetul, se constituie ca structură consultativă pe lângă Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în scopul utilizării optime a resurselor acvatice vii şi dezvoltării acvaculturii.

(2) Comitetul are următoarele atribuţii:

a) dezbate şi formulează puncte de vedere fundamentate cu privire la strategia de dezvoltare a sectorului pescăresc, armonizate cu Politica comună de pescuit adaptată la condiţiile naţionale specifice;

b) identifică acţiuni şi propune măsuri pentru implementarea Politicii comune de pescuit în conformitate cu angajamentele României;

c) asigură un schimb continuu de informaţii şi acţiuni între: autoritatea publică centrală cu atribuţii în domeniul pescuit şi acvacultură, autoritatea de reglementare şi control, mediul economic, asociaţii profesionale şi de altă natură şi comunităţi pescăreşti privind procesul de dezvoltare a activităţilor din sectorul pescăresc;

d) propune standarde şi coduri profesionale care urmăresc creşterea calităţii activităţilor şi produselor pescăreşti în condiţiile unei conduite responsabile:

e) propune proiecte de acte normative care reglementează activităţile în domeniul pescăresc;

f) susţine organizarea de evenimente în scopul promovării sectorului pescăresc, a protejării resurselor piscicole şi a habitatelor de pescuit şi a implicării comunităţilor de pescari;

g) asigură cadrul organizatoric de consultări privind soluţionarea problemelor în interesul reciproc.

 

CAPITOLUL II

Organizarea Comitetului

 

Art. 2. - (1) Comitetul are următoarea structură: un preşedinte, un vicepreşedinte, un secretar şi membri.

(2) Din rândul membrilor se aleg preşedintele, vicepreşedinte, iar secretariatul este asigurat de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, care nominalizează secretarul.

(3) Membrii Comitetului sunt reprezentanţii nominalizaţi de autorităţile publice, federaţiile, patronatele şi institutele de cercetare nominalizate prin anexa nr. 1 la ordin.

Art. 3. - Preşedintele şi vicepreşedintele sunt aleşi anual, prin vot deschis, de către membrii Comitetului, din rândul acestora, în baza majorităţii numărului de voturi exprimate.

Art. 4. - (1) Comitetul se reuneşte trimestrial, în sesiuni ordinare şi în sesiuni extraordinare, la convocarea preşedintelui sau a cel puţin unei treimi din membri.

(2) Comitetul poate să lucreze în plen sau pe grupuri de lucru structurate pe domenii de interes.

(3) Constituirea grupurilor de lucru, pe probleme specifice, precum şi nominalizarea secretarului grupului se realizează în prima întâlnire a Comitetului.

(4) Comitetul şi grupurile de lucru sunt legal constituite în prezenţa a jumătate plus unu din membri şi decide valabil cu jumătate plus unu din membrii prezenţi.

(5) Desfăşurarea întâlnirilor Comitetului şi a grupurilor de lucru vor fi consemnate în procese-verbale întocmite de secretariat.

(6) Comitetul emite rezoluţii şi proceduri de lucru, iar grupurile de lucru emit puncte de vedere, care vor fi prezentate spre analiză Comitetului.

(7) La reuniunile Comitetului şi ale grupurilor de lucru pot participa şi invitaţi, fără drept de vot, cu rol consultativ.

(8) Convocarea reuniunilor Comitetului şi ale grupurilor de lucru se face cu cei puţin 7 zile înainte de data acestora, cu excepţia sesiunilor extraordinare, când acest termen se reduce la două zile.

(9) La convocarea reuniunii se vor prezenta, în scris, locul, data, ora şi ordinea de zi a şedinţei.

(10) Ordinea de zi se comunică membrilor Comitetului, care pot face propuneri de modificare justificate.

(11) în cazul în care există opinii contrare, acestea se vor audia şi se vor supune aprobării.

(12) Problemele de pe ordinea de zi sunt supuse dezbaterii, fiecare membru având dreptul să îşi susţină punctul de vedere.

(13) Toate propunerile redactate se supun aprobării prin vot deschis.

(14) în exercitarea atribuţiilor sale, Comitetul adoptă rezoluţii care se iau cu votul majorităţii simple a membrilor prezenţi, în condiţiile prevăzute la alin. (4), şi se consemnează în procesul-verbal de şedinţă, care este semnat de preşedinte şi de participanţii la întâlnire.

(15) Rezoluţiile Comitetului au caracter consultativ şi sunt înaintate conducerii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

 

CAPITOLUL III

Atribuţii

 

Art. 5. - Preşedintele Comitetului îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) convoacă şi prezidează lucrările Comitetului;

b) reprezintă Comitetul în relaţiile externe ale acestuia;

c) prezintă un raport anual conducerii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale privind activitatea Comitetului;

d) poate mandata vicepreşedintele să îndeplinească atribuţiile sale, în cazul în care, din motive obiective, nu le poate exercita.

Art. 6. - Vicepreşedintele Comitetului are următoarele atribuţii:

a) asigură operativitatea desfăşurării activităţii Comitetului;

b) îndeplineşte sarcinile prevăzute prin mandatul încredinţat de preşedinte.

Art. 7. - Atribuţiile membrilor Comitetului sunt următoarele:

a) participă la şedinţele Comitetului şi ale grupurilor de lucru, în baza nominalizării din partea structurii pe care o reprezintă;

b) înaintează secretariatului, cu cel puţin 10 zile înainte de reuniunea curentă, materialele care vor fi supuse dezbaterii;

c) asigură comunicarea dintre organizaţiile pe care le reprezintă şi ceilalţi membri;

d) asigură diseminarea informaţiilor către membrii organizaţiilor pe care le reprezintă;

e) participă la orice alte acţiuni stabilite în cadrul întrunirilor Comitetului.

Art. 8. - (1) Atribuţiile secretarului Comitetului sunt următoarele:

a) asigură partea organizatorică a desfăşurării activităţii Comitetului;

b) asigură redactarea proceselor-verbale, a raportului anual şi a rezoluţiilor, consemnând toate documentele aferente activităţii Comitetului;

c) transmite membrilor Comitetului convocarea reuniunilor şi ordinea de zi a acestora, cu precizarea locului, datei şi orei;

d) transmite membrilor Comitetului materialele care vor fi supuse dezbaterii, în cadrul reuniunii curente, odată cu ordinea de zi;

e) răspunde pentru arhivarea documentelor şi a rezoluţiilor Comitetului;

f) asigură transmiterea rezoluţiilor adoptate către conducerea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi instituţiile vizate şi urmăreşte efectele acestora;

g) asigură corespondenţa electronică şi derularea procedurii de vot.

(2) Atribuţiile secretarului grupului de lucru sunt următoarele:

a) asigură partea organizatorică a desfăşurării activităţii grupului de lucru;

b) asigură redactarea proceselor-verbale şi a punctelor de vedere consolidate în cadrul grupului de lucru;

c) asigură aducerea la cunoştinţa preşedintelui Comitetului a punctelor de vedere elaborate în cadrul grupului de lucru şi le transmite secretariatului Comitetului pentru a fi prezentate conducerii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

 

CAPITOLUL IV

Procedura privind votul electronic utilizat de membrii Comitetului

 

Art. 9. - Scopul/domeniul de aplicare

Prezenta procedură se utilizează, între sesiunile de lucru ale Comitetului, pentru votarea unor propuneri care intră în atribuţiile acestuia.

Art. 10. - Tipul de procedură:

a) normală - vot solicitat prin e-mail, în termen de 5 zile;

b) urgentă - vot solicitat telefonic (sms) şi e-mail, în termen minim de 24 de ore.

Art. 11. - Scopul votului:

a) reglementări administrative;

b) emitere de rezoluţii;

c) alte subiecte legate de îndeplinirea atribuţiilor Comitetului.

Art. 12. - Subiectul votului:

a) se anunţă clar şi succint în formularul de vot;

b) documentele care privesc solicitarea de vot, dacă nu au fost transmise anterior membrilor Comitetului, se ataşează la e-mail.

Art. 13. - Modul de votare:

a) solicitarea votului este făcută, de secretariatul Comitetului prin e-mail, pe baza formularului de vot electronic prevăzut în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul regulament, care anunţă data şi ora închiderii procesului de votare;

b) fiecare membru al Comitetului îşi exprimă votul şi opiniile asupra subiectului supus la vot, prin intermediul formularului de vot electronic, până în momentul închiderii votului;

c) dezbaterile pe tema supusă votului se fac prin e-mail;

d) pe durata procedurii de vot, membrii Comitetului îşi pot modifica opiniile, în urma dezbaterii subiectului şi consultărilor cu ceilalţi membri, cu precizarea că votul valabil va fi votul trimis până la închiderea procedurii;

e) votul exprimat de fiecare membru al Comitetului şi orice opinie asupra subiectului votat nu sunt informaţii publice şi nu vor putea fi comunicate de nimeni în afara Comitetului.

Art. 14. - Rezultatul votului:

a) se comunică membrilor Comitetului sub forma unui tabel centralizator cu rezultatul votului electronic prevăzut în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul regulament;

b) după terminarea procedurii, rezultatul votului devine executoriu.

Art. 15. - Reluarea votului are loc în următoarele situaţii:

a) nu s-a întrunit numărul statutar de membri ai Comitetului care să participe la vot;

b) dacă opiniile membrilor asupra unor condiţionări/ reglementări care să însoţească un document emis de Comitet sunt contradictorii sau insuficiente, preşedintele poate cere o reluare a votului numai pentru aceste aspecte suplimentare; reluarea votului se va face pentru o completare a votului iniţial, şi nu pentru o schimbare a Iul;

c) când apar motive întemeiate sau situaţii complet noi, care determină pe majoritatea membrilor Comitetului să solicite reluarea votului.

Art. 16. - Administrarea documentelor;

a) formularele-tip cu votul membrilor Comitetului se păstrează în arhiva electronică şi ele pot fi printate pentru a fi ataşate, ca anexe, la tabelul nominal cu rezultatul votării în cazurile în care acest lucru se impune;

b) tabelul nominal cu rezultatul votării, semnat de către preşedinte şi secretar, primeşte număr de înregistrare identic cu cel al formularului de vot şi se arhivează însoţit de fişele de vot anexate.

Art. 17. - Valabilitate:

a) prezenta procedură se revizuieşte şi se actualizează ori de câte ori este necesar, printr-o nouă ediţie;

b) prezenta procedură se aplică şi în cazul grupurilor de lucru.

 

CAPITOLUL V

Criterii privind nominalizarea membrilor Comitetului

 

Art. 18. - Comitetul se constituie din reprezentanţi ai instituţiilor centrale cu atribuţii în aplicarea strategiei de dezvoltare a sectorului pescăresc în conformitate cu noua Politică comună în domeniul pescuitului, asigurarea conservării resurselor acvatice, implementarea politicilor referitoare la ecosisteme şi la mediu, asociaţii profesionale din sectorul de acvacultura şi pescuit comercial, organizaţii patronale şi institute de cercetare-dezvoltare pentru sectorul pescăresc din România.

Art. 19. - (1) Comitetul este format din 21 de membri, dintre care 5 reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale care răspund de politicile în domeniul acvaculturii, pescuitului, protecţiei mediului şi gestionării resurselor de apă, 5 reprezentanţi ai organismelor publice din domeniul sectorului pescăresc cu atribuţii în cercetare, dezvoltare şi pregătire academică de specialitate, două structuri asociative din domeniul acvaculturii, 4 structuri asociative din domeniul pescuitului comercial, o structură asociativă pentru sectorul de procesare şi comercializare a produselor din pescuit şi acvacultură, o structură asociativă din domeniul protecţiei mediului şi biodiversităţii, o structură asociativă pentru pescuitul recreativ şi o organizaţie patronală a sectorului pescăresc.

(2) Autorităţile publice centrale care îşi desemnează reprezentanţii pentru participarea la întrunirile Comitetului sunt: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor - Direcţia biodiversitate sau Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Direcţia generală pescuit, Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, Administraţia Naţională „Apele Române”.

(3) Criteriile de selecţie utilizate pentru desemnarea celorlalţi membri ai Comitetului sunt:

a) tradiţia şi experienţa dovedită în sectorul pescăresc;

b) reprezentativitatea la nivel naţional:

c) relevanţa domeniului de activitate în raport cu strategia de dezvoltare a sectorului pescăresc;

d) implicarea în elaborarea documentelor de strategie a sectorului pescăresc (grupuri de lucru, grupuri tehnice etc.);

e) desfăşurarea activităţii conform prevederilor legale în vigoare;

f) promovarea intereselor membrilor săi în relaţiile cu reprezentanţii administraţiei şi cu alte organizaţii profesionale, precum şi conlucrarea cu acestea în adoptarea soluţiilor care prezintă interes comun;

g) promovarea principiilor de solidaritate între membrii organizaţiei, care să le asigure buna funcţionare şi profit general;

h) sensibilizarea opiniei publice cu privire la problematica specifică a asociaţiilor, elaborând şi finanţând în acest scop studii pentru cercetări piscicole, analize, sondaje şi informări publice;

i) participarea activă pe plan local la dialog social şi de punere în valoare a experienţei, cunoaşterii şi informaţiilor acumulate, care să faciliteze elaborarea deciziilor şi actelor normative ce interesează activitatea specifică a membrilor organizaţiei;

j) promovarea prin intermediul membrilor săi şi în zona de activitate a măsurilor ce se impun pentru respectarea reglementărilor legale privind protecţia mediului, respectarea echilibrului ecologic, protejarea şi dezvoltarea resursei acvatice.

Art. 20. - Calitatea de membru al Comitetului poate fi retrasă dacă:

a) nu participă la mai mult de 50% din şedinţele Comitetului;

b) Comitetul, cu majoritate simplă, votează excluderea.

 

CAPITOLUL VI

Dispoziţii finale

 

Art. 21. - (1) Raportul anual şi rezoluţiile Comitetului se publică pe site-ul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi ale Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură.

(2) Documentele şi corespondenţa Comitetului se înregistrează în registrul de intrări şi ieşiri al Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

 

 

ANEXA Nr. 1

la regulament

 

FORMULAR DE VOT ELECTRONIC

din partea membrilor Comitetului consultativ pentru sectorul pescăresc

 

Formular nr. .......................................... Data ..........................................

Tip de procedură ..........................................

(normală/urgentă)

Închiderea votului ......................./ .......................

(data/ora)

Subiectul votului (se completează de către secretariat):

........................................................................................................................................................................

........................................................................................................................................................................

........................................................................................................................................................................

........................................................................................................................................................................

........................................................................................................................................................................

Documente ataşate:

1.

........................................................................................................................................................................

........................................................................................................................................................................

2.

........................................................................................................................................................................

........................................................................................................................................................................

3.

........................................................................................................................................................................

........................................................................................................................................................................

Numele votantului ..........................................

Votul exprimat: ..........................................

(pentru, împotrivă, abţinere)

 

Comentarii/completări la documentul propus:

........................................................................................................................................................................

........................................................................................................................................................................

........................................................................................................................................................................

........................................................................................................................................................................

........................................................................................................................................................................

........................................................................................................................................................................

........................................................................................................................................................................

........................................................................................................................................................................

 

Data: ......../........../.................. Semnătura ..........................................

 

 

 

ANEXA Nr. 2

la regulament

 

TABEL CENTRALIZATOR

cu rezultatul votului electronic

 

Nr. înregistrare ........../..................

Solicitat în data ..........................................

Subiectul

........................................................................................................................................................................

........................................................................................................................................................................

........................................................................................................................................................................

........................................................................................................................................................................

........................................................................................................................................................................

........................................................................................................................................................................

........................................................................................................................................................................

........................................................................................................................................................................

Rezultatul votului :

.................. vot (uri) PENTRU

.................. vot (uri) ÎMPOTRIVĂ

.................. vot (uri) ABŢINERE

.................. vot (uri) NEEXPRIMATE

Comentarii:

........................................................................................................................................................................

........................................................................................................................................................................

........................................................................................................................................................................

 

Preşedinte,

Secretar,

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

 

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT

DECIZIA Nr. 10

din 4 aprilie 2016

 

Dosar nr. 602/1/2016

 

Iulia Cristina Tarcea - vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - preşedintele completului

Lavinia Curelea - preşedintele Secţiei I civile

Roxana Popa - preşedintele delegat al Secţiei a II-a civile

Ionel Barbă - preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fiscal

Florentin Sorin Drăguţ - judecător la Secţia I civilă

Mihaela Paraschiv - judecător la Secţia I civilă

Romaniţa Ecaterina Vrînceanu - judecător la Secţia I civilă

Adina Georgeta Nicolae - judecător la Secţia I civilă

Aurelia Rusu - judecător la Secţia I civilă

Mărioara Isailă - judecător la Secţia a II-a civilă

Veronica Magdalena Dănăilă - judecător la Secţia a II-a civilă

Lucia Paulina Brehar - judecător la Secţia a II-a civilă

Eugenia Voicheci - judecător la Secţia a II-a civilă

Mirela Poliţeanu - judecător la Secţia a II-a civilă

Rodica Florica Voicu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Angelica Denisa Stănişor - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Veronica Năstasie - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Luiza Maria Păun - judecător la Secţia de contencios administrativ şt fiscal

Cezar Hîncu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

 

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ce formează obiectul Dosarului nr. 602/1/2016 a fost constituit conform dispoziţiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 275 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Şedinţa este prezidată de doamna judecător Iulia Cristina Tarcea, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

La şedinţa de judecată participă doamna Mihaela Lorena Mitroi, magistrat-asistent desemnat în conformitate cu dispoziţiile art. 276 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 796/117/2015* pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile privind interpretarea dispoziţiilor art. 36 alin. (3) lit. a) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicare 2, forma în vigoare la data de 15 iulie 2014.

Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori. Se mai referă că raportul a fost comunicat părţilor, în conformitate cu dispoziţiile art. 520 alin, (10) din Codul de procedură civilă, nefiind formulate puncte de vedere privind chestiunea de drept supusă judecăţii.

Doamna judecător Iulia Cristina Tarcea, preşedintele completului de judecată, a constatat că nu există chestiuni prealabile sau excepţii, iar completul de judecată a rămas în pronunţare asupra admisibilităţii sesizării privind pronunţarea unei hotărâri prealabile.

ÎNALTA CURTE.

deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:

I. Titularul şi obiectul sesizării

1. Curtea de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a dispus, prin încheierea din data de 25 noiembrie 2015 în Dosarul nr. 796/117/2015*, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Sa solicitarea recurenţilor - reclamanţi, în baza art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: dacă, în vederea eliberării certificatului de atestare a stadiului realizării construcţiei prevăzut de dispoziţiile art. 36 alin. (3) lit. a) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicare 2, forma în vigoare la data de 15 iulie 2014, şi ale art. 98 alin. (3) lit. a) din Regulamentul de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară, aprobat prin Ordinul directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 700/2014, necesar pentru înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate pe stadiu de execuţie, are relevanţă statutul construcţiei de construcţie nefinalizată ca urmare a nerespectării întocmai a autorizaţiei de construire, respectiv dacă existenţa unor neconcordanţe între lucrările de construire efectiv realizate şi autorizaţia de construire constituie o piedică absolută pentru emiterea certificatului de atestare a stadiului realizării construcţiei şi, deci, împiedică înscrierea în cartea funciară pe stadiu de execuţie a construcţiei ce are statut de construcţie nefinalizată, chiar şi cu privire la stadiile de execuţie ce corespund integral autorizaţiei de construire emise.

II. Expunerea succintă a procesului

2. Starea de fapt dedusă judecăţii vizează Cererea nr. 250.526 din 15 iulie 2014 prin care recurenţii - reclamanţi B.P. şi B.C.C. au solicitat pârâtului primarul municipiului Cluj-Napoca eliberarea certificatului de atestare a stadiului realizării construcţiei cu privire la construcţia edificată de aceştia în baza Autorizaţiei de construire nr. 255 din 10 martie 2005 - casă familială D + P + E + M în municipiul Cluj-Napoca, judeţul Cluj, fiindu-le necesar pentru înscrierea în cartea funciară pe stadiu de execuţie a lucrărilor.

3. La data de 21 ianuarie 2014 s-a întocmit un proces-verbal de constatare a stadiului lucrărilor prin care s-a constatat că lucrările sunt terminate, dar nu a fost respectată autorizaţia de construire.

4. Ulterior, la data de 26 august 2014, prin Adresa nr. 298.012/43/2014, s-a răspuns reclamanţilor că, în urma verificărilor, s-a constatat că lucrările nu respectă documentaţia tehnică vizată spre neschimbare care a stat la baza eliberării Autorizaţiei de construire nr. 255 din 10 martie 2005, în legătură cu: amplasarea pe parcelă şi distanţele faţă de limitele est şi sud ale proprietăţii: regimul de înălţime este D + P + 2E + M şi nu D + P + E + M; suprafaţa construită, desfăşurată şi utilă; faţadele N, S.E, V - număr de goluri/uşi, ferestre, scări exterioare de acces, compartimentările interioare şi funcţiunile.

5. În aceste condiţii, construcţia fiind finalizată, însă nefiind respectată documentaţia tehnică, s-a apreciat că nu se poate emite certificatul de atestare a stadiului construcţiei solicitat.

6. Prin acţiunea formulată la data de 25 februarie 2015, reclamanţii B.P. şi B.C.C., în contradictoriu cu pârâtul primarul municipiului Cluj-Napoca, au solicitat instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să constate refuzul nejustificat al pârâtului de a elibera certificatul de atestare a stadiului realizării construcţiei şi, în consecinţă, să fie obligat pârâtul la eliberarea actului solicitat.

7. Prin Sentinţa civilă nr. 1.862 din 2 iunie 2015 a Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, pronunţată în Dosarul nr. 796/117/2015, s-a respins acţiunea formulată de reclamanţi, prima instanţă apreciind că acest certificat nu se poate emite În orice situaţie, ci doar în cazul în care există o construcţie edificată autorizat, respectiv cu respectarea autorizaţiei de construire. S-a mai reţinut că certificatul de atestare a stadiului realizării construcţiei emis de primarul unităţii administrativ-teritoriale despre care se face vorbire la art. 36 alin. (3) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicare 2, forma în vigoare la data de 15 iulie 2014, nu priveşte construcţiile neautorizate sau pe cele executate cu încălcarea autorizaţiei, deoarece acest text de lege nu constituie o excepţie de la regula potrivit căreia dreptul de proprietate asupra construcţiilor se înscrie în cartea funciară în baza autorizaţiei de construire şi a procesului-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor.

8. Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs reclamanţii, iar în cursul soluţionării căii de atac aceştia au formulat cererea de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.

III. Motivele de admisibilitate reţinute de titularul sesizării

9. Prin încheierea din data de 25 noiembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 796/117/2015*, Curtea de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a constatat admisibilitatea sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, motivat de următoarele:

10. Competenţa de a se pronunţa asupra chestiunii de drept aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar nu unei alte autorităţi, întrucât nu ţine de constituţionalitatea textului de lege sau de compatibilitatea acestuia cu dreptul comunitar, astfel că prima condiţie prevăzută de dispoziţiile art. 519 şi următoarele din Codul de procedură civilă apare ca fiind îndeplinită.

11. S-a apreciat că şi celelalte condiţii de admisibilitate sunt îndeplinite, având în vedere că: este vorba despre un proces început după data de 15 februarie 2013, cauza fiind înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj la 25 februarie 2015; în speţă, formularea sesizării a fost solicitată completului de recure, învestit cu soluţionarea cauzei în ultimă instanţă; s-a constatat existenţa rolului preventiv, de preîntâmpinare a practicii neunitare; s-a apreciat că este o problemă nouă, reală şi dificilă de drept, iar textul de lege supus interpretării nu este formulat în termeni clari, suficienţi şi previzibili; problema de drept este una punctuală, de drept material, de care depinde soluţionarea cauzei.

12. Completul de judecată al Curţii de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal care a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a arătat că nu a identificat existenţa unei practici neunitare asupra chestiunii de drept şi că nu există o practică unitară la nivelul instanţei supreme cu privire la problema de drept ce face obiectul sesizării.

IV. Punctul de vedere al părţilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept

13. În opinia recurenţilor-reclamanţi B.P. şi B.C.C. - cei care au formulat solicitarea de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile -, interpretarea dată textelor legale de către instanţa de fond sau de către pârât nu poate fi primită întrucât reprezintă o adăugare la lege, o interpretare eronată a dispoziţiilor legale şi o nesocotire a naturii, caracterului şi rolului certificatului de atestare a stadiului realizării construcţiei, precum şi o nesocotire a rolului cărţii funciare.

14. Au apreciat că, potrivit art. 36 alin. (3) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicare 2, forma în vigoare la data de 15 iulie 2014, legiuitorul permite în mod expres intabularea dreptului de proprietate asupra unei construcţii nefinalizate, pe stadiile de execuţie ale acesteia, arătând care sunt actele necesare pentru înscrierea în cartea funciară.

15. Prin certificatul de atestare a stadiului realizării construcţiei, autoritatea locală este chemată să constate o stare de fapt, nu să stabilească dreptul de proprietate sau să_decidă asupra aspectelor care ţin de contenciosul administrativ. În cazul în care nu sunt respectate în totalitate prevederile autorizaţiei de construire, lucrarea este considerată nefinalizată, potrivit prevederilor art. 37 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicare 2, cu modificările şi completările ulterioare, iar sancţiunile pentru aceasta sunt cele prevăzute de legislaţia în construcţii. Dar aceste sancţiuni care s-ar putea aplica în cazul nerespectării întocmai a autorizaţiei de construire nu au legătură şi nu afectează dreptul proprietarului de a cere autorităţii locale să constate starea imobilului şi să emită certificatul de atestare a stadiului realizării construcţiei.

16. În cazul în care se constată că lucrarea nu corespunde în totalitate cu prevederile autorizaţiei de construire, certificatul de atestare a stadiului realizării construcţiei poate privi stadiile de execuţie ce respectă autorizaţia de construire, putându-se menţiona sau nu şi aspectele de neconformitate. Nimic nu împiedică autoritatea locală să ateste doar stadiile construcţiei care respectă autorizaţia de construire, putându-se menţiona, pentru claritate, şi care sunt lucrările executate, dar care nu respectă autorizaţia de construire. Eventualele menţiuni cuprinse în certificatul de atestare a stadiului realizării construcţiei sau în procesul-verbal de constatare a stadiului lucrărilor vor putea fi cunoscute de terţii care vor studia cartea funciară a imobilului, potrivit art. 883 din Codul civil.

17. Potrivit art. 37 alin. (5) din Legea nr. 50/1991, republicare 2, cu modificările şi completările ulterioare, nu pot fi intabulate în cartea funciară drept construcţii finalizate acele construcţii care s-au executat fără autorizaţie de construire sau cu nerespectarea autorizaţiei de construire ori cele la care nu s-a efectuat recepţia la terminarea lucrărilor.

18. Prin urmare, consecinţa nerespectării autorizaţiei de construire este faptul că nu poate fi intabulată construcţia în cartea funciară drept construcţie finalizată.

19. Dar, în completarea acestui text de lege, art. 36 din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicare 2, forma în vigoare la datei de 15 iulie 2014, prevede în mod expres faptul că se pot înscrie în cărţile funciare acele construcţii care nu sunt finalizate, pe stadiile de execuţie ale acestora. Din moment ce legiuitorul stabileşte clar faptul că o construcţie care nu a respectat autorizaţia de construire este considerată nefinalizată, dar poate fi înscrisă în cartea funciară pe stadiul de execuţie, nu există un temei legal pentru a se refuza acest lucru.

20. Prin niciun text de lege legiuitorul nu face o distincţie între emiterea certificatului de atestare a stadiului realizării construcţiei pentru o construcţie autorizată, neautorizată, executată sau nu cu respectarea autorizaţiei de construire, o asemenea distincţie fiind de altfel neavenită având în vedere faptul că prin certificatul de atestare a stadiului realizării construcţiei se constată de către autoritatea îndrituită starea de fapt a construcţiei aşa cum este ea, actul administrativ solicitat fiind un act de constatare şi atestare a unei stări de fapt.

21. Prin încheierea de sesizare s-a reţinut că intimatul-pârât primarul municipiului Cluj-Napoca nu a formulat un punct de vedere în privinţa chestiunii de drept invocate, însă opinia exprimată de acesta în faţa instanţei de fond şi în recurs este în sensul ca dispoziţiile legale nu ar permite intabularea în cartea funciară a dreptului de proprietate asupra construcţiei pe stadii de execuţie (nici pe acele stadii care respectă autorizaţia) atunci când există neconcordanţe între proiectul construcţiei şi construcţia executată.

22. După comunicarea raportului, potrivit dispoziţiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, părţile nu au formulat puncte de vedere.

V. Punctul de vedere al completului de judecată cu privire la dezlegarea chestiunii de drept

23. Completul de judecată al Curţii de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a apreciat că, raportat la dispoziţiile art. 36 alin. (3) lit. a) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicare 2, forma în vigoare la data de 15 iulie 2014, certificatul nu se poate emite în orice situaţie, ci doar în cazul în care există o construcţie edificată autorizat, respectiv cu respectarea autorizaţiei de construire.

24. Certificatul de atestare a stadiului realizării construcţiei, eliberat de primarul unităţii administrativ-teritoriale, despre care se face vorbire la art. 36 alin. (3) lit. a) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicare 2, forma în vigoare la data de 15 iulie 2014, nu priveşte construcţiile neautorizate sau pe cele executate cu încălcarea autorizaţiei.

25. Art. 36 alin. (3) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicare 2, forma în vigoare la data de 15 iulie 2014, nu constituie o excepţie de la regula potrivit căreia dreptul de proprietate asupra construcţiilor se înscrie în cartea funciară în baza autorizaţiei de construire şi a procesului-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor.

26. Această interpretare a dispoziţiilor art. 36 din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicare 2, forma în vigoare la data de 15 iulie 2014, este susţinută şi de prevederile art. 37 alin. (5) din Legea nr. 50/1991, republicare 2, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora construcţiile executate fără autorizaţie de construire sau cu nerespectarea prevederilor acesteia, precum şi cele care nu au efectuată recepţia la terminarea lucrărilor, potrivit legii, nu se consideră finalizate şi nu pot fi intabulate în cartea funciară.

27. Instanţa de trimitere a mai arătat că, la momentul actual, forma legii a fost modificată, reglementarea chestiunii de drept în discuţie fiind realizată în aceeaşi manieră prin art. 37 din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicare 3, cu modificările ulterioare.

VI. Jurisprudenţa instanţelor naţionale în materie

28. În urma solicitării adresate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţele de judecată au comunicat că nu s-au identificat hotărâri judecătoreşti care să vizeze problema de drept în discuţie (la nivelul Curţii de Apel Timişoara, Curţii de Apel Piteşti, Curţii de Apel Iaşi, Curţii de Apel Ploieşti, Curţii de Apel Suceava, Curţii de Apel Cluj, Curţii de Apel Oradea, Curţii de Apel Bacău, Curţii de Apel Constanţa, Curţii de Apel Braşov, Curţii de Apel Alba Iulia. Curţii de Apel Craiova, Curţii de Apel Târgu Mureş, Curţii de Apel Galaţi şi al Curţii de Apel Bucureşti).

29. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia judiciară - Serviciul judiciar civil, prin Adresa nr. 276/C/515/II1-5/2016 din 23 februarie 2016, a comunicat că nu s-a verificat şi nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii vizând problema de drept care formează obiectul prezentei sesizări.

VII. Raportul asupra chestiunii de drept

30. Prin raportul întocmit în cauză, în conformitate cu dispoziţiile art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă, s-a apreciat că nu sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate a mecanismului privind pronunţarea unei hotărâri prealabile, potrivit dispoziţiilor art. 519 din Codul de procedură civilă.

31. În subsidiar, pentru ipoteza în care completul desemnat în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile ar ajunge la concluzia întrunirii condiţiilor de admisibilitate a sesizării, opinia judecătorilor-raportori a fost în sensul că, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 36 alin. (3) lit. a) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicare 2, forma în vigoare la data de 15 iulie 2014, existenţa unor neconcordanţe între lucrările de construire efectiv realizate şi autorizaţia de construire constituie un impediment absolut în emiterea certificatului de atestare a stadiului realizării construcţiei şi, pe cale de consecinţă, împiedică înscrierea în cartea funciară pe stadiu de execuţie a lucrării ce are statutul de construcţie nefinalizată, chiar şi cu privire la stadiile de execuţie ce corespund integral autorizaţiei de construire.

VIII. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

32. Examinând sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii-raportori, punctele de vedere formulate de părţi şi chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, constată următoarele:

33. Procedura sesizării instanţei supreme în vederea pronunţării asupra unor chestiuni de drept printr-o hotărâre prealabilă reprezintă o procedură nouă, preluată din dreptul francez, introdusă în sistemul de drept român prin actualul Cod de procedură civilă, adoptat prin Legea nr. 134/2010, fiind reglementată în cartea a II-a „Procedura contencioasă”, titlul III „Dispoziţii privind asigurarea unei practici judiciare unitare”, cap. II, art. 519-art. 521 din Codul de procedură civilă.

34. Scopul acestei proceduri este crearea unui mecanism nou pentru uniformizarea practicii judiciare care să contribuie, alături de recursul în interesul legii, la transformarea practicii judiciare româneşti într-una predictibilă, care să răspundă aşteptărilor rezonabile ale justiţiabililor.

35. În analiza aspectelor generale de admisibilitate pentru declanşarea procedurii de sesizare în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile trebuie avute în vedere, pe lângă scopul instituirii acestui mecanism de unificare a practicii, raţiunea şi fundamentul său.

36. Procedura hotărârii prealabile are menirea de a elimina riscul apariţiei unei practici neunitare, printr-o rezolvare de principiu a unei probleme de drept esenţiale şi controversate.

37. Pentru ca mecanismul procedural reglementat prin art. 519 din Codul de procedură civilă să nu fie deturnat de la scopul firesc al unificării practicii judiciare şi utilizat pentru tranşarea în concret a aspectelor litigioase aflate pe rolul instanţei de trimitere, instanţa supremă trebuie chemată să dea chestiunii de drept o rezolvare de principiu. Altfel spus, în sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu procedura pronunţării unei hotărâri prealabile trebuie să fie identificată o problemă de drept care necesită cu pregnanţă a fi lămurită, care să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenţia instanţei supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept şi al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securităţii raporturilor juridice deduse judecăţii.

38. În cazul analizat, titularul sesizării solicită interpretarea unor dispoziţii legale care nu comportă o reală dificultate, aşa încât o interpretare corectă a prevederilor în vederea soluţionării cererii impune realizarea unei analize de conţinut şi corelate a normelor respective.

39. Obiectul sesizării trimise de Curtea de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal este formulat astfel: dacă, în vederea eliberării certificatului de atestare a stadiului realizării construcţiei prevăzut de dispoziţiile art. 36 alin. (3) lit. a) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicare 2, forma în vigoare la data de 15 iulie 2014, şi ale art. 98 alin, (3) lit. a) din Regulamentul de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară, aprobat prin Ordinul directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 700/2014, necesar pentru înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate pe stadiu de execuţie, are relevanţă statutul construcţiei de construcţie nefinalizată ca urmare a nerespectării întocmai a autorizaţiei de construire, respectiv dacă existenţa unor neconcordanţe între lucrările de construire efectiv realizate şi autorizaţia de construire constituie o piedică absolută pentru emiterea certificatului de atestare a stadiului realizării construcţiei şi, deci, împiedică înscrierea în cartea funciară pe stadiu de execuţie a construcţiei ce are statut de construcţie nefinalizată, chiar şi cu privire la stadiile de execuţie ce corespund integral autorizaţiei de construire emise.

40. Acţiunea are ca obiect constatarea refuzului pretins nejustificat al primarului municipiului Cluj-Napoca de a emite certificatul de atestare a stadiului realizării construcţiei, în motivarea refuzului, intimatul a arătat că eliberarea certificatului solicitat este condiţionată de respectarea autorizaţiei de construire, invocându-se dispoziţiile art. 36 alin. (3) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicare 2, forma în vigoare la data de 15 iulie 2014.

41. Potrivit art. 36 alin. (1) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicare 2, forma în vigoare la momentul solicitării eliberării actului administrativ - 15 iulie 2014: „Dreptul de proprietate asupra construcţiilor se înscrie în cartea funciară în baza autorizaţiei de construire şi a procesului-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor semnat de reprezentantul autorităţii locale sau a unui certificat eliberat de autoritatea locală pe raza căreia este edificată construcţia, precum şi a unei documentaţii cadastrale.*

42. Prin art. 36 alin. (3) din acelaşi act normativ se statuează: „Dreptul de proprietate asupra construcţiilor se poate înscrie în cartea funciară şi pe stadii de execuţie, în baza următoarelor documente:

a) certificatului de atestare a stadiului realizării construcţiei, eliberat de primarul unităţii administrativ-teritoriale;

b) procesului-verbal de constatare privind stadiul realizării construcţiei;

c) documentaţiei cadastrale

43. Trebuie arătat că, la momentul actual, forma legii a fost modificată, iar reglementarea chestiunii în discuţie apare ca fiind realizată în aceeaşi modalitate prin art. 37 din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicare 3, cu modificările ulterioare. Astfel, la alin. (1) se prevede că: „Dreptul de proprietate asupra construcţiilor se înscrie în cartea funciară în baza unui certificat de atestare eliberat de autoritatea locală emitentă a autorizaţiei de construire, care să confirme că edificarea construcţiilor s-a efectuat conform autorizaţiei de construire şi că există proces-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor, precum şi a celorlalte dispoziţii legale în materie şi a unei documentaţii cadastrale iar dispoziţiile alin. (3) al aceluiaşi articol sunt identice cu cele ale art. 36 alin. (3) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicare 2, forma în vigoare la data de 15 iulie 2014, citate mai sus.

44. Din conţinutul normelor sus-menţionate rezultă că în cauza de faţă este vorba de relaţionarea unor prevederi legale şi realizarea unui raţionament judiciar, prin aplicarea dispoziţiilor legale în raport cu o anumită situaţie de fapt, neputând fi identificate texte de lege lacunare ori controversate care să necesite interpretarea printr-o hotărâre prealabilă.

45. Instanţa de trimitere, competentă să soluţioneze recursul declarat de reclamanţi, în raport cu situaţia de fapt şi cu susţinerile părţilor, urmează a face aplicarea dispoziţiilor art. 36 alin. (3) lit. a) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicare 2, forma în vigoare la data de 15 iulie 2014, coroborat cu dispoziţiile art. 37 alin. (5) din Legea nr. 50/1991, republicare 2, cu modificările şi completările ulterioare.

46. Dispoziţiile incidente nu sunt neclare sau dificil de aplicat de către instanţa de recurs, urmând a fi analizată legalitatea sentinţei atacate prin care s-a constatat că în cauză nu există un refuz nejustificat din partea autorităţii pârâte de soluţionare a cererii reclamanţilor, în sensul dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

47. Prin urmare, rămâne atributul exclusiv al instanţei de trimitere să soluţioneze cauza cu judecata căreia a fost învestită, aplicând în acest scop mecanismele de interpretare a actelor normative.

48. În considerarea argumentelor expuse, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie apreciază că mecanismul de unificare a practicii judiciare reglementat de dispoziţiile art. 519 din Codul de procedură civilă nu poate fi valorificat atât timp cât legiuitorul a stabilit, prin condiţiile restrictive de admisibilitate, rolul unificator al instituţiei juridice a hotărârii prealabile numai în scopul preîntâmpinării apariţiei unei practici neunitare, printr-o rezolvare de principiu a unei veritabile probleme de drept, astfel încât sesizarea nu este admisibilă.

49. Pentru aceste considerente, constatând că nu sunt îndeplinite cumulativ condiţiile de admisibilitate prevăzute de dispoziţiile art. 519 din Codul de procedură civilă, în temeiul art. 521 din Codul de procedură civilă,

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE şi JUSTIŢIE

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 796/117/2015* pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile privind interpretarea dispoziţiilor art. 36 alin. (3) lit. a) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicare 2, forma în vigoare la data de 15 iulie 2014.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 4 aprilie 2016.

 

VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

IULIA CRISTINA TARCEA

Magistrat-asistent,

Mihaela Lorena Mitroi

 

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.