MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 163/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 163         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 3 martie 2016

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 853 din 10 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitatea prevederilor art. II art. 13 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, şi a celor ale art. 5 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice

 

Decizia nr. 856 din 10 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 15 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali şi art. 25 alin. (3) şi art. 26 alin. (3) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

126. - Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2016 al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, aflată sub autoritatea Guvernului României, exercitată prin Secretariatul General al Guvernului

 

127. - Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2016 al Regiei Autonome „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”, regie autonomă de interes naţional, aflată sub autoritatea Secretariatului General al Guvernului

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

85. - Decizie privind eliberarea domnului Viorel Dosaru din funcţia de subsecretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne

 

87. - Decizie privind eliberarea domnului Valeriu Nicuţ, la cerere, din funcţia de secretar de stat şi şef al Departamentului pentru politica de apărare şi planificare la Ministerul Apărării Naţionale

 

88. - Decizie privind numirea domnului Liviu-Sorin Iolu în funcţia de consilier de stat în cadrul Cancelariei Primului-Ministru

 

89. - Decizie privind exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare, de către domnul Alexandru-Sorin Bordei-Gheorghişor a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi

 

Rectificări la:

 - Ordinul ministrului justiţiei şi libertăţilor cetăţeneşti nr. 1.635/C/2009;

 - Ordinul ministrului justiţiei şi libertăţilor cetăţeneşti nr. 2.856/C/2009

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 853

din 10 decembrie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. II art. 13 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, şi a celor ale art. 5 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. II art. 13 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, şi a celor ale art. 5 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, excepţie ridicată de Olguţa Antohe, Mihaela Marilena Berger, Rodica Bibicu şi alţii în Dosarul nr. 3.451/113/2014 al Tribunalului Brăila - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 946D/2015.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

4. Prin încheierea din 4 mai 2015, pronunţată în Dosarul nr. 3.451/113/2014, Tribunalul Brăila - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. II art. 13 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, şi a celor ale art. 5 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. Excepţia de neconstituţionalitate a fost invocată de Olguţa Antohe, Mihaela Marilena Berger, Rodica Bibicu şi alţii, într-o cauză având ca obiect drepturi salariale (litigiu privind funcţionarii publici - Legea nr. 188/1999).

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin, în esenţă, că soluţia legislativă criticată este neconstituţională raportat la dispoziţiile art. 16 din Constituţie, întrucât prin cele două acte normative, respectiv Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013, s-a eliminat posibilitatea avansării funcţionarilor publici în treptele de salarizare, care au fost, astfel, plafonate Sa treapta a 3-a pentru persoanele promovate sau nou-încadrate. Prin urmare, consideră că sunt discriminaţi faţă de ceilalţi salariaţi aflaţi într-o treaptă superioară de salarizare, la care, în prezent, ei nu mai au acces. Arată că în toată această perioadă de 5 ani, de când s-a dorit crearea unui sistem unitar de salarizare, funcţionarii care obţineau calificativul „bine” ar fi avut posibilitatea de a ajunge la treapta de salarizare I. Pe de altă parte, autorii excepţiei apreciază că, întrucât intenţia legiuitorului a fost aceea de a aplica unele măsuri financiare de restrângere a unor drepturi salariale, cu consecinţe pozitive asupra bugetului statului, acestea pot avea doar un caracter temporar, fiind obligatorie revenirea la nivelul iniţial al acestor drepturi, astfel cum însăşi Curtea Constituţională a statuat prin Decizia nr. 872 din 25 iunie 2010.

6. Tribunalul Brăila - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, iar prevederile criticate sunt constituţionale. În opinia instanţei de judecată, faptul că a fost eliminată posibilitatea avansării în alte trepte de ierarhie profesională individuală este expresia noii viziuni a legiuitorului şi nu o consecinţă a nerespectării vreunui principiu constituţional.

7. În conformitate cu prevederile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1) şi (2), art. 2, 3,10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. II art. 13 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 10 septembrie 2010, şi aprobată, cu modificări şi completări, prin Legea nr. 283/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 14 decembrie 2011. Aceste prevederi au următoarea redactare: „Pentru anul 2012 se aprobă instituirea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, după cum urmează: [...]

Art. 13: [...]

„(2) În cazul funcţionarilor publici nou-încadraţi sau promovaţi, nivelul de salarizare în plată pentru funcţiile similare este cel corespunzător treptei 3 de salarizare utilizate în anul 2010.”

Constituie, de asemenea, obiect al excepţiei de neconstituţionalitate şi prevederile art. 5 alin, (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 703 din 15 noiembrie 2013, cu modificările şi completările ulterioare, ordonanţă de urgenţă ce a fost aprobată, cu completări, prin Legea nr. 28/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 21 martie 2014, prevederi potrivit cărora, „în cazul funcţionarilor publici nou-încadraţi sau promovaţi, nivelul de salarizare În plată pentru funcţiile similare este cel corespunzător treptei 3 de salarizare utilizate în anul 2010. “

11. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate consideră că reglementarea criticată contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi.

12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că s-a mai pronunţat asupra soluţiei legislative criticate, în acest sens fiind Decizia nr. 743 din 3 noiembrie 2015*) şi Decizia nr. 821 din 26 noiembrie 2015**), nepublicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data pronunţării prezentei decizii, prin care Curtea a constatat că prevederile art. 5 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

13. Astfel, Curtea a reţinut că soluţia legislativă criticată din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 a fost prevăzută, iniţial, cu un conţinut normativ identic în art. II art. 13 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 283/2013, ordonanţă de urgenţă publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 10 septembrie 2010. Prin art. 2, capitolul I, din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, aprobată prin Legea nr. 36/2014, ordonanţă de urgenţă publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 13 decembrie 2012, legiuitorul a stipulat că „Prevederile (...) art. 13 ale art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 283/2011, se aplică în mod corespunzător şi în anul 2013.” De asemenea, Curtea a constatat că aceeaşi reglementare a fost preluată şi în cuprinsul art. 5 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 18 decembrie 2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015. Toate aceste acte normative au aplicabilitate temporară, după cum rezultă din chiar titlul acestora.

14. Raportat la criticile formulate şi în prezenta cauză, prin deciziile precitate, Curtea a subliniat ca Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 9 noiembrie 2009, a fost abrogată prin dispoziţiile art. 39 lit. w) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 2010, această intervenţie legislativă având ca scop evitarea posibilelor dezechilibre financiare pe care aplicarea Legii-cadru nr. 330/2009 le-ar fi putut provoca. Până la apariţia Legii-cadru nr. 284/2010, salarizarea funcţionarului public se realiza ţinându-se cont de funcţia în care era încadrat, clasa din care făcea parte, gradul şi treapta de salarizare şi vechimea în muncă. Ulterior, prin art. 41 pct. 2 din Legea nr. 284/2010, s-au abrogat prevederile cuprinse în art. 65 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007, ce reglementau posibilitatea promovării în trepte de salarizare, trepte care, până la momentul abrogării, erau recunoscute în cadrul aceluiaşi grad profesional. Ca atare, începând cu anul 2011 au fost eliminate treptele de salarizare, iar în acest context, la stabilirea salariului pentru un funcţionar public se are în vedere funcţia, respectiv clasa de salarizare, gradul profesional, ce urmăreşte să asigure posibilitatea diferenţierii salariilor de bază individuale în raport cu nivelul pregătirii profesionale a fiecărei persoane şi experienţa acesteia în muncă, iar în cadrul fiecărui grad profesional, vechimea în muncă, ce conţine 5 gradaţii.

15. Curtea a reţinut că, potrivit art. 5 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013, „în anul 2014, pentru personalul nou-încadrat pe funcţii, pentru personalul numit/încadrat în aceeaşi instituţie/autoritate publică pe funcţii de acelaşi fel, precum şi pentru personalul promovat în funcţii sau în grade/trepte, salarizarea se face la nivelul de salarizare în plată pentru funcţiile similare din instituţia/autoritatea publică în care acesta este încadrat sau din instituţiile subordonate acestora, în cazul în care nu există o funcţie similară în plată.” Din interpretarea acestui text de lege reiese că salarizarea personalului nou-încadrat/promovat se va face la un singur nivel de salarizare şi nu la mai multe nivele de salarizare posibil a exista în plată în noul context legislativ. Prevederile art. 5 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 stabilesc, de principiu, salarizarea funcţionarilor publici pe funcţii, pentru personalul numit/încadrat în aceeaşi instituţie/autoritate publică pe funcţii de acelaşi fel, constituind dispoziţii cu caracter general, în timp ce, prin completare la aceste dispoziţii, alineatul (3) al art. 5 din acelaşi act normativ constituie prevederi speciale prin care se stabileşte salarizarea celor două categorii de funcţionari publici, respectiv cei nou-încadraţi şi cei promovaţi. De asemenea, potrivit art. 5 alin. (5) din aceeaşi ordonanţă de urgenţă, ordonatorii principali de credite/ordonatorii de credite pot aproba demararea procedurilor privind promovarea pe funcţii, grade sau trepte profesionale a personalului, în anul 2014, numai cu condiţia încadrării în bugetul anual aprobat la cheltuieli de personal.

16. În contextul criticilor formulate, Curtea a observat că art. 5 alin. (11) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 18 decembrie 2014, cu modificări şi completări, articol introdus prin Legea nr. 71/2015 de aprobare a acesteia, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 233 din 6 aprilie 2015, reglementează interpretarea noţiunii de „nivel de salarizare în plată pentru funcţiile similare” prin care se înţelege acelaşi cuantum al salariului de bază cu cel al salariaţilor având aceeaşi funcţie, în care au fost incluse, după data de 31 decembrie 2009, printre altele, şi sumele aferente sporului de doctorat, în cazul în care salariatul angajat, numit sau promovat, îndeplineşte aceleaşi condiţii ca şi salariaţii aflaţi în funcţii la data de 31 decembrie 2009. De asemenea, Curtea a reţinut că „atât încadrarea prin lege a diferiţilor funcţionari publici în anumite categorii, clase şi grade profesionale, cât şi salarizarea conform acestei încadrări nu reprezintă drepturi fundamentale, care nu s-ar putea modifica, pentru viitor, tot prin lege. Astfel, legiuitorul este în drept să modifice sistemul de salarizare existent ori să îl înlocuiască cu altul nou, considerat mai adecvat pentru atingerea scopului urmărit, ţinând seama şi de resursele financiare disponibile în diferite perioade de timp. De asemenea, ţine de opţiunea liberă a legiuitorului încadrarea în categorii, clase şi grade profesionale a funcţionarilor publici.”

17. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 16 alin. (1) din Constituţie, Curtea a statuat în jurisprudenţa sa că situaţia diferită în care se găsesc persoanele în funcţie de aplicarea principiului tempus regit actum nu poate fi considerată ca fiind contrară dispoziţiilor constituţionale referitoare la egalitatea în drepturi a cetăţenilor. De altfel, art. 16 din Constituţie „vizează egalitatea în drepturi între cetăţeni în ceea ce priveşte recunoaşterea în favoarea acestora a unor drepturi şi libertăţi fundamentale, nu şi identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent de natura lor. În felul acesta se justifică nu numai admisibilitatea unui regim juridic diferit faţă de anumite categorii de persoane, dar şi necesitatea lui” (Decizia nr. 53 din 19 februarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 3 aprilie 2002).

18. De altfel, în jurisprudenţa sa, Curtea a subliniat dreptul autorităţii legiuitoare de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanţă cu condiţiile economice şi sociale existente la un moment dat (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 291 din 22 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 451 din 20 iunie 2014, şi Decizia nr. 31 din 5 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 266 din 13 mai 2013). Astfel, legiuitorul poate interveni oricând, din raţiuni ce ţin de politica economico-financiară a statului, cu reglementarea unor criterii de avansare şi a unor metodologii de calcul al indemnizaţiilor obţinute în urma avansării, ce devin aplicabile de la data intrării lor în vigoare, înlocuind vechile norme având acelaşi obiect, pe care le abrogă.

19. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţiile deciziilor amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

20. Pentru argumentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Olguţa Antohe, Mihaela Marilena Berger, Rodica Bibicu şi alţii în Dosarul nr. 3.451/113/2014 ai Tribunalului Brăila - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. II art. 13 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, şi cele ale art. 5 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi generai obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Brăila - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 10 decembrie 2015.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora


*) Decizia nr. 743 din 3 noiembrie 2015 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 15 ianuarie 2016.

**) Decizia nr. 821 din 26 noiembrie 2015 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 102 din 10 februarie 2016.

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 856

din 10 decembrie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 15 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali şi art. 25 alin. (3) şi art. 26 alin. (3) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative

 

 

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Simina Popescu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 15 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali şi art. 25 alin. (3) şi art. 26 alin. (3) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, excepţie ridicată de Mircea Ioan Moloţ în Dosarul nr. 1.125/97/2015 al Tribunalului Alba - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi de insolvenţă şi care formează obiectul Dosarului nr. 982D/2015 al Curţii Constituţionale.

2. La apelul nominal răspunde partea Agenţia Naţională de Integritate, prin directorul general al Direcţiei generale juridice, Ioana Lazăr, cu delegaţie depusă la dosar. Lipsesc celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Agenţiei Naţionale de Integritate, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. Susţine că prevederile art. 15 din Legea nr. 393/2004 nu încalcă principiul neretroactivităţii legii, deoarece o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior. De asemenea, arată că prevederile art. 25 alin. (3) din Legea nr. 176/2010, prin trimiterea la reglementările aplicabile unei anumite funcţii publice, sunt clare şi previzibile în ceea ce priveşte sancţiunile aplicabile în cazul încălcării regimului juridic al incompatibilităţilor. Astfel, interpretând prevederile art. 15 din Legea nr. 393/2004 prin coroborare cu art. 25 alin. (3) din Legea nr. 176/2010, rezultă că încălcarea regimului incompatibilităţilor de către primari constituie temei pentru încetarea mandatelor acestora, fiind astfel asigurată integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice. Invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 418 din 3 iulie 2014. Precizează că dispoziţiile art. 23 din Constituţie nu au incidenţă în cauză şi că, în realitate, susţinerile autorului excepţiei nu reprezintă veritabile critici de neconstituţionalitate, ci aspecte a căror soluţionare este de competenţa instanţei judecătoreşti. Depune note scrise.

4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care precizează că prevederile de lege criticate se circumscriu scopului legal de asigurare a integrităţii şi imparţialităţii în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

5. Prin încheierea nr. 345/CAF/2015 din 6 mai 2015, pronunţată în Dosarul nr. 1.125/97/2015, Tribunalul Alba - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi de insolvenţă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 15 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali şi art. 25 alin. (3) şi art. 26 alin. (3) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Mircea Ioan Moloţ într-o cauză având ca obiect cererea de anulare a unui act administrativ (ordinul prefectului de constatare a încetării mandatului de preşedinte al consiliului judeţean, ca urmare a încălcării regimului incompatibilităţilor).

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile art. 15 din Legea nr. 393/2004 sunt neconstituţionale în măsura în care se aplică situaţiilor juridice existente anterior datei de 7 aprilie 2009, data intrării în vigoare a Legii nr. 58/2009 pentru modificarea art. 15 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. Astfel, dispoziţiile art. 15 din Legea nr. 393/2004, modificată prin Legea nr. 58/2009, sunt neconstituţionale în măsura în care se aplică şi stărilor de incompatibilitate ale căror efecte juridice s-au epuizat înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 58/2009.

7. În acelaşi timp, autorul excepţiei susţine că dispoziţiile art. 26 alin. (3) din Legea nr. 176/2010 au o redactare ambiguă, generând interpretări diferite, ceea ce contravine principiului securităţii raporturilor juridice, prin prisma încălcării regulilor privind claritatea, precizia şi coerenţa normelor juridice. Astfel, în ceea ce priveşte natura juridică a încetării de drept a mandatului preşedintelui consiliului judeţean sunt posibile două interpretări: fie starea de incompatibilitate este considerată o abatere disciplinară, fie starea de incompatibilitate nu poate fi calificată juridic drept o abatere disciplinară. În măsura în care starea de incompatibilitate reprezintă o abatere disciplinară, atunci sunt aplicabile dispoziţiile art. 26 alin. (3) din Legea nr. 176/2010, care prevăd un termen de prescripţie de 6 luni, respectiv de 3 ani de aplicare a sancţiunii disciplinare. În cealaltă interpretare, în măsura în care starea de incompatibilitate nu este o abatere disciplinară, atunci nu sunt aplicabile nici dispoziţiile referitoare la prescripţie cuprinse în art. 26 alin. (3) din Legea nr. 176/2010 şi, prin urmare, sancţiunea este imprescriptibilă, ceea ce contravine „principiului securităţii raporturilor juridice, ca valenţă a dreptului la siguranţă prevăzut de art. 23 alin. (1) din Constituţie”.

8. Tribunalul Alba - Secţia de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă apreciază că prevederile art. 15 din Legea nr. 393/2004, ale art. 25 alin. (3) şi art. 26 alin. (3) din Legea nr. 176/2010 nu încalcă dispoziţiile Legii fundamentale.

9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse de partea Agenţia Naţională de Integritate, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din dispozitivul încheierii de sesizare, îl constituie prevederile art. 15 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali,, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, modificate prin Legea nr. 58/2009 pentru modificarea art. 15 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 227 din 7 aprilie 2009, precum şi ale art. 25 alin. (3) şi art. 26 alin. (3) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative,, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din 2 septembrie 2010. Din examinarea criticilor de neconstituţionalitate formulate în privinţa dispoziţiilor art. 15 din Legea nr. 393/2004, Curtea constată că, în realitate, acestea se referă la art. 15 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 393/2004, astfel încât aceste prevederi de lege urmează a fi reţinute ca obiect al excepţiei de neconstituţionalitate.

Prevederile art. 15 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 393/2004 au următorul cuprins: „Calitatea de primar şi, respectiv, de preşedinte al consiliului judeţean încetează, de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului în următoarele cazuri: [...]

b) incompatibilitate;”.

Prevederile art. 25 alin. (3) şi art. 26 alin. (3) din Legea nr. 176/2010 au următorul cuprins:

- Art. 25 alin. (3): „Fapta persoanei cu privire la care s-a constatat starea de incompatibilitate sau de conflict de interese constituie temei pentru eliberarea din funcţie ori, după caz, constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit reglementării aplicabile demnităţii, funcţiei sau activităţii respective.”;

- Art. 26 alin. (3): „Prin derogare de la dispoziţiile legilor speciale care reglementează răspunderea disciplinară, sancţiunea poate fi aplicată în termen de cel mult 6 luni de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, potrivit prevederilor legale. În cazul în care cauza de incompatibilitate a încetat înainte de sesizarea Agenţiei, sancţiunea disciplinară poate fi aplicată în termen de 3 ani de la încetarea cauzei de incompatibilitate, dacă legea nu dispune altfel.”

13. În opinia autorului excepţiei, dispoziţiile art. 15 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 393/2004 contravin prevederilor din Constituţie cuprinse În art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivităţii legii, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile, iar dispoziţiile art. 25 alin. (3) şi art. 26 alin. (3) din Legea nr. 176/2010 contravin prevederilor art. 23 alin. (1) din Constituţie privind libertatea individuală.

14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 393/2004, Curtea reţine că, prin aceste norme, legiuitorul a instituit unul dintre cazurile în care încetează, înainte de expirarea mandatului, calitatea de primar şi preşedinte al consiliului judeţean, şi anume în caz de incompatibilitate. Curtea reţine că incompatibilităţile specifice funcţiilor de primar şi de preşedinte al consiliului judeţean sunt stabilite de prevederile art. 87 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003.

15. Sub acest aspect, Curtea constată că prevederile de lege criticate care îşi găsesc aplicarea de la momentul intrării lor în vigoare nu aduc atingere sub niciun aspect principiului potrivit căruia legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile. În acest sens, Curtea reiterează, în acord cu jurisprudenţa sa constantă, că o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior, pentru că în acest caz legea nouă nu face altceva decât să refuze supravieţuirea legii vechi şi să reglementeze modul de acţiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare (a se vedea, de exemplu, deciziile nr. 330 din 27 noiembrie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 28 ianuarie 2002, nr. 458 din 2 decembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 13 ianuarie 2004, sau nr. 294 din 6 iulie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 29 septembrie 2004).

16. Distinct de acestea, în prezenta cauză, Curtea observă că, în realitate, critica autorului excepţiei se referă la modalitatea de aplicare a prevederilor art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004 faţă de situaţia sa de fapt, ceea ce nu reprezintă însă o veritabilă problemă de constituţionalitate. Astfel, având în vedere prevederile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, conform cărora „Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, Curtea reţine că examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere conformitatea acestui text cu dispoziţiile şi principiile constituţionale, şi nu modul de interpretare şi aplicare a normelor legale la speţa dedusă judecăţii, care este de competenţa instanţelor judecătoreşti şi nu intra în sfera contenciosului constituţional. Aşa fiind, excepţia de neconstituţionalitate a art. 15 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 393/2004 urmează a fi respinsă că inadmisibilă.

17. Totodată, examinând excepţia de neconstituţionalitate a art. 26 alin. (3) din Legea nr. 176/2010, Curtea observă că prevederile de lege criticate, instituind reguli referitoare la aplicarea sancţiunii disciplinare în cazul constatării stării de incompatibilitate, nu au legătură cu soluţionarea cauzei, deoarece obiectul acesteia îi constituie acţiunea în contencios administrativ prin care autorul excepţiei a solicitat anularea ordinului prefectului privind constatarea încetării de drept, înainte de expirarea duratei normale, a mandatului de preşedinte al consiliului judeţean, ca urmare a încălcării regimului juridic al incompatibilităţilor.

18. Pe cale de consecinţă, întrucât condiţia legăturii cu soluţionarea cauzei, instituită de dispoziţiile art. 29 alin (1) din Legea nr. 47/1992, nu este îndeplinită, Curtea, având în vedere prevederile art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, urmează să respingă ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 176/2010.

19. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate a art. 25 alin. (3) din Legea nr. 176/2010, Curtea reţine că prevederile de lege supuse controlului de constituţionalitate stabilesc sancţiunile aplicabile în cazul constatării stării de incompatibilitate sau de conflict de interese. Astfel, fapta persoanei cu privire la care s-a constatat starea de incompatibilitate sau de conflict de interese constituie temei pentru eliberarea din funcţie ori, după caz, constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit reglementării aplicabile demnităţii, funcţiei sau activităţii respective. Norma legală criticată reprezintă, aşadar, o normă de trimitere, stabilind că sancţionarea incompatibilităţii ori conflictului de interese intervine potrivit reglementării aplicabile demnităţii, funcţiei sau activităţii respective. Sub acest aspect, coroborând dispoziţiile art. 25 alin. (3) din Legea nr. 176/2010 cu cele ale art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004, rezultă cu claritate că, în cazul constatării stării de incompatibilitate, mandatul de primar sau preşedinte al consiliului judeţean încetează înainte de termen. În aceste condiţii, Curtea constată că prevederile de lege criticate nu prezintă deficienţe de precizie sau claritate de natură a vicia constituţionalitatea acestora.

20. De altfel, Curtea observă că Legea nr. 393/2004 nu instituie reguli privind răspunderea disciplinară a primarului/ preşedintelui consiliului judeţean, stabilind prin art. 55 că aleşii locali răspund, în condiţiile legii, administrativ, civil sau penal, după caz, pentru faptele săvârşite în exercitarea atribuţiilor ce le revin. Astfel, sancţiunea încetării mandatului de primar/ preşedinte al consiliului judeţean înainte de termen ca urmare a constatării stării de incompatibilitate reprezintă o sancţiune specifică acestor funcţii, distinctă de cele aplicabile în cazul stabilirii vreunei forme de răspundere disciplinară în cazul altor funcţii, demnităţi sau activităţi desfăşurate.

21. În fine, Curtea reţine că invocarea dispoziţiilor art. 23 alin. (1) din Constituţie referitoare la libertatea individuală nu are nicio relevanţă pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate.

22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

I. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 15 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali şi ale art. 26 alin. (3) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, excepţie ridicată de Mircea Ioan Moloţ în Dosarul nr. 1.125/97/2015 al Tribunalului Alba - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi de insolvenţă.

II. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe judecătoreşti şi constată că prevederile art. 25 alin. (3) din Legea nr. 176/2010 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Alba - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi de insolvenţă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 10 decembrie 2015.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Simina Popescu

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2016 al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, aflată sub autoritatea Guvernului României, exercitată prin Secretariatul General al Guvernului

 

Având în vedere prevederile art. 4 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară, aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2016 al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, aflată sub autoritatea Guvernului României, exercitată prin Secretariatul General al Guvernului, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Sorin Sergiu Chelmu

Ministrul finanţelor publice,

Anca Dana Dragu

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Claudia-Ana Costea

 

Bucureşti, 2 martie 2016.

Nr. 126.

 

ANEXĂ

 

SECRETARIATUL GENERAL AL GUVERNULUI

Regia Autonomă „Monitorul Oficial”

Adresa: Strada Parcului nr. 65, sectorul 1, Bucureşti

Cod unic de înregistrare: RO 427282

 

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI

pe anul 2016

 

 

 

- mii lei -

 

INDICATORI

 

Nr. rd.

 

Propuneri an curent 2016

0

1

2

3

4

I.

 

 

VENITURI TOTALE (Rd.1=Rd.2+Rd.5+Rd.6)

1

50.395

 

1

 

Venituri totale din exploatare, din care:

2

49.616

 

 

 

a)

subvenţii, cf. prevederilor legale în vigoare

3

-

 

 

 

b)

transferuri, cf. prevederilor legale în vigoare

4

-

 

2

 

Venituri financiare

5

779

 

3

 

Venituri extraordinare

6

-

II.

 

 

CHELTUIELI TOTALE (Rd.7=Rd.8+Rd.20+Rd.21)

7

43 280

 

1

 

Cheltuieli de exploatare, din care:

8

43,130

 

 

A.

cheltuieli cu bunuri şi servicii

9

14.470

 

 

B.

cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

10

560

 

 

C.

cheltuieli cu personalul, din care:

11

22.266

 

 

 

C0

Cheltuieli de natură salarială (Rd.13+Rd.14)

12

17.805

 

 

 

C1

ch. cu salariile

13

15.451

 

 

 

C2

bonusuri

14

2.354

 

 

 

C3

alte cheltuieli cu personalul, din care:

15

-

 

 

 

 

cheltuieli cu plaţi compensatorii aferente disponibilizărilor de personal

16

-

 

 

 

C4

Cheltuieli aferente contractului de mandat şi a altor organe de conducere şi control, comisii şi comitete

17

475

 

 

 

C5

cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială, fondurile speciale şi alte obligaţii legale

18

3.986

 

 

D.

alte cheltuieli de exploatare

19

5.834

 

2

 

Cheltuieli financiare

20

150

 

3

 

Cheltuieli extraordinare

21

-

III.

 

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

22

7.115

IV.

 

 

IMPOZIT PE PROFIT

23

1.284

V.

 

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

24

5.831

 

1

 

Rezerve legale

25

 

 

2

 

Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege

26

 

 

3

 

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi

27

 

 

4

 

 

Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele cofinanţate din împrumuturi externe, precum şi pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plaţii dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente acestor împrumuturi

28

 

 

 

5

 

Alte repartizări prevăzute de lege

29

 

 

6

 

Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la Rd. 25, 26, 27, 28, 29

30

5.831

 

7

 

Participarea salariaţilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în exerciţiul financiar de referinţă

31

648

 

8

 

Minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome ori dividende cuvenite acţionarilor, în cazul societăţilor/ companiilor naţionale şi societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat, din care:

32

3.240

 

 

a)

- dividende cuvenite bugetului de stat

33

 

 

 

b)

- dividende cuvenite bugetului local

33a

 

 

 

c)

- dividende cuvenite altor acţionari

34

 

 

9

 

Profitul nerepartizat pe destinaţiile prevăzute la Rd.31 - Rd.32 se repartizează la alte rezerve şi constituie sursă proprie de finanţare

35

2.591

VI.

 

 

VENITURI DIN FONDURI EUROPENE

36

 

VII.

 

 

CHELTUIELI ELIGIBILE DIN FONDURI EUROPENE, din care:

37

-

 

 

a)

cheltuieli materiale

38

 

 

 

b)

cheltuieli cu salariile

39

 

 

 

c)

cheltuieli privind prestările de servicii

40

 

 

 

d)

cheltuieli cu reclama şi publicitate

41

 

 

 

e)

alte cheltuieli

42

 

VIII.

 

 

SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care:

43

144,578

 

1

 

Alocaţii de la buget

44

-

 

 

 

alocaţii bugetare aferente plăţii angajamentelor din anii anteriori

45

 

IX.

 

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII

46

12.378

X.

 

 

DATE DE FUNDAMENTARE

47

 

 

1

 

Nr. de personal prognozat la finele anului

48

346

 

2

 

Nr. mediu de salariaţi total

49

340

 

3

 

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială (Rd.12/Rd.49)/12*1000

50

3.973

 

4

 

Câştigul mediu lunar pe salariat determinat pe baza cheltuielilor cu salariile (lei/persoană) (Rd.13/Rd.49)/12*1000

51

3,787

 

5

 

Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu (mii lei/persoană) (Rd.2/Rd.49)

52

146

 

6

 

Productivitatea muncit în unităţi fizice pe total personal mediu (cantitate produse finite/persoana)

53

 

 

7

 

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale (Rd.7/Rd.1)x1000

54

859

 

8

 

Plăţi restante

55

-

 

9

 

Creanţe restante

56

2,600

 

*) Rd 50 = Rd.155 din Anexa de fundamentare nr. 2

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2016 al Regiei Autonome „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”, regie autonomă de interes naţional, aflată sub autoritatea Secretariatului General al Guvernului

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 4 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară, aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2016 ai Regiei Autonome „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”, regie autonomă de interes naţional, aflată sub autoritatea Secretariatului General al Guvernului, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Sorin Sergiu Chelmu

Ministrul finanţelor publice,

Anca Dana Dragu

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Claudia-Ana Costea

 

Bucureşti, 2 martie 2016.

Nr. 127.

 

ANEXĂ

 

AUTORITATEA ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE/LOCALE

Operatorul economic: Regia Autonomă „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”

Sediul/Adresa: Bucureşti, sectorul 1, str. Moliere nr. 6-8

Cod unic de înregistrare: RO 2351555

 

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI

pe anul 2016

 

 

 

- mii lei -

 

INDICATORI

 

Nr. rd.

 

Propuneri an curent 2016

0

1

2

3

4

I.

 

 

VENITURI TOTALE (Rd.1=Rd.2+Rd.5+Rd.6)

1

352801,37

 

1

 

Venituri totale din exploatare, din care:

2

350142,43

 

 

 

 

Vânzări imobile OUG 15/2013

2 bis

147375,00

 

 

 

a)

subvenţii, cf. prevederilor legale în vigoare

3

0,00

 

 

 

b)

transferuri, cf. prevederilor legale în vigoare

4

0,00

 

2

 

Venituri financiare

5

2658,94

 

3

 

Venituri extraordinare

6

0,00

II.

 

 

CHELTUIELI TOTALE (Rd.7=Rd.8+Rd.20+Rd.21)

7

441481,70

 

 

 

Vânzări imobile OUG 15/2013

7a

89898,75

 

1

 

Cheltuieli de exploatare, din care:

8

431155,00

 

 

A.

cheltuieli cu bunuri şi servicii

9

156482,03

 

 

B.

cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

10

16203,88

 

 

C.

cheltuieli cu personalul, din care:

11

88776,27

 

 

 

C0

Cheltuieli de natură salarială (Rd.13+Rd.14)

12

72346,45

 

 

 

C1

ch. cu salariile

13

64479,16

 

 

 

C2

bonusuri

14

7867,29

 

 

 

C3

alte cheltuieli cu personalul, din care:

15

0,00

 

 

 

 

cheltuieli cu plaţi compensatorii aferente disponibilizărilor de personal

16

0,00

 

 

 

C4

Cheltuieli aferente contractului de mandat şi a altor organe de conducere şi control, comisii şi comitete

17

941,27

 

 

 

C5

cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială, fondurile speciale şi alte obligaţii legale

18

15488,55

 

 

D.

alte cheltuieli de exploatare

19

169692,82

 

2

 

Cheltuieli financiare

20

10326,70

 

3

 

Cheltuieli extraordinare

21

0,00

III.

 

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

22

-88680,33

IV.

 

 

IMPOZIT PE PROFIT

23

0,00

V.

 

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

24

0,00

 

1

 

Rezerve legale

25

 

 

2

 

Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege

26

 

 

3

 

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi

27

137103,65

 

4

 

 

Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele cofinanţate din împrumuturi externe, precum şi pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plaţii dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente acestor împrumuturi

28

 

 

 

5

 

Alte repartizări prevăzute de lege

29

 

 

6

 

Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la Rd. 25, 26, 27, 28, 29

30

0,00

 

7

 

Participarea salariaţilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în exerciţiul financiar de referinţă

31

0,00

 

8

 

Minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome ori dividende cuvenite acţionarilor, în cazul societăţilor/ companiilor naţionale şi societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat, din care:

32

0,00

 

 

a)

- dividende cuvenite bugetului de stat

33

 

 

 

b)

- dividende cuvenite bugetului local

33a

 

 

 

c)

- dividende cuvenite altor acţionari

34

 

 

9

 

Profitul nerepartizat pe destinaţiile prevăzute la Rd.31 - Rd.32 se repartizează la alte rezerve şi constituie sursă proprie de finanţare

35

 

VI.

 

 

VENITURI DIN FONDURI EUROPENE

36

 

VII.

 

 

CHELTUIELI ELIGIBILE DIN FONDURI EUROPENE, din care:

37

 

 

 

a)

cheltuieli materiale

38

 

 

 

b)

cheltuieli cu salariile

39

 

 

 

c)

cheltuieli privind prestările de servicii

40

 

 

 

d)

cheltuieli cu reclama şi publicitate

41

 

 

 

e)

alte cheltuieli

42

 

VIII.

 

 

SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care:

43

67443,14

 

1

 

Alocaţii de la buget

44

1203,85

 

 

 

alocaţii bugetare aferente plăţii angajamentelor din anii anteriori

45

 

IX.

 

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII

46

66769,86

X.

 

 

DATE DE FUNDAMENTARE

47

 

 

1

 

Nr. de personal prognozat la finele anului

48

2004,00

 

2

 

Nr. mediu de salariaţi total

49

2111,00

 

3

 

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială (Rd.12/Rd.49)/12*1000

50

2657,27

 

4

 

Câştigul mediu lunar pe salariat determinat pe baza cheltuielilor cu salariile (lei/persoană) (Rd.13/Rd.49)/12*1000

51

2545,36

 

5

 

Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu (mii lei/persoană) (Rd.2/Rd.49)

52

165,87

 

6

 

Productivitatea muncit în unităţi fizice pe total personal mediu (cantitate produse finite/persoana)

53

 

 

7

 

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale (Rd.7/Rd.1)x1000

54

1251,36

 

8

 

Plăţi restante

55

0,00

 

9

 

Creanţe restante

56

121770,19

 

*) Rd.50 = Rd.155 din Anexa de fundamentare nr.2

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

plivind eliberarea domnului Viorel Dosaru din funcţia de subsecretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne

 

Având în vedere Adresa Ministerului Afacerilor Interne nr. 275.496 din 2 martie 2016, înregistrată la Secretariatul General al Guvernului cu nr. 20/3.855/SSC din 2 martie 2016,

în temeiul art. 15 lit. d) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 1 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 416/2007 privind structura organizatorică şi efectivele Ministerului Afacerilor Interne, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Viorel Dosaru se eliberează din funcţia de subsecretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Sorin Sergiu Chelmu

 

Bucureşti, 3 martie 2016.

Nr. 85.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind eliberarea domnului Valeriu Nicuţ, la cerere, din funcţia de secretar de stat şi şef al Departamentului pentru politica de apărare şi planificare la Ministerul Apărării Naţionale

 

Având în vedere Adresa Ministerului Apărării Naţionale nr. 446 din 3 martie 2016,

în temeiul art. 15 lit. d) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 11 şi al art. 32 alin. (4) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Valeriu Nicuţ se eliberează, la cerere, din funcţia de secretar de stat şi şef al Departamentului pentru politica de apărare şi planificare la Ministerul Apărării Naţionale.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Sorin Sergiu Chelmu

 

Bucureşti, 3 martie 2016.

Nr. 87.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind numirea domnului Liviu-Sorin Iolu în funcţia de consilier de sfat în cadrul Cancelariei Primului-Ministru

 

În temeiul art. 15 lit. c) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Liviu-Sorin Iolu se numeşte în funcţia de consilier de stat în cadrul Cancelariei Primului-Ministru.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Sorin Sergiu Chelmu

 

Bucureşti. 3 martie 2016.

Nr. 88.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare, de către domnul Alexandru-Sorin Bordei-Gheorghişor a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi

 

Având în vedere propunerea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice formulată prin Adresa nr. 903/AC din 8 februarie 2016, precum şi Avizul favorabil nr. 5.569/2016 al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici privind exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare, a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi de către domnul Alexandru-Sorin Bordei-Gheorghişor,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 19 alin. (1) lit. b), al art. 89 alin. (21) şi al art. 92 alin. (11) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Alexandru-Sorin Bordei-Gheorghişor exercită, cu caracter temporar, prin detaşare, funcţia publică vacantă din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Sorin Sergiu Chelmu

 

Bucureşti, 3 martie 2016.

Nr. 89.

 

RECTIFICĂRI

 

La Ordinul ministrului justiţiei şi libertăţilor cetăţeneşti nr. 1.635/C/2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 427 din 23 iunie 2009, se face următoarea rectificare:

- în anexa nr. 1, la poziţia nr. 191, în loc de: „191. Podubni Efimia, fiica lui Vasile (născut la 25.02.1937 în localitatea Bubuieci, judeţul Chişinău) şi Claudia, născută la data de 16 martie 1969 în localitatea Chişinău, Republica Moldova, cetăţean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chişinău, str. Işnovăţ nr. 8. (2.155/2008) se va citi: „191. Podubni Efimia, fiica lui Vasile (născut la 25.02.1937 în localitatea Bubuieci, judeţul Chişinău) şi Clavdia, născută la data de 16 martie 1969 în localitatea Chişinău, Republica Moldova, cetăţean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chişinău, str. Işnovăţ nr. 8. (2.155/2008)”.

 

La Ordinul ministrului justiţiei şi libertăţilor cetăţeneşti nr. 2.856/C/2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 din 27 octombrie 2009, se face următoarea rectificare:

- În anexa nr. 1, la poziţia nr. 129*), în loc de: „129. Pîntescu Svetlana, fiica lui Spânu Nicolae şi Elena, născută la data de 29 iunie 1963 în localitatea Cotova, Republica Moldova, cetăţean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, oraşul Făleşti, str. Cartierul Victoriei nr. 3, ap. 28. (2.412/2003)” se va citi: „129. Pîntescu Svetlana, fiica lui Nicolae şi Elena, născută la data de 29 iunie 1963 în localitatea Cotova, Republica Moldova, cetăţean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, oraşul Făleşti, str. Cartierul Victoriei nr. 3, ap. 28. (2.412/2003)”. *)


*) A se vedea şi rectificarea publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 115 din 19 februarie 2010.

 

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.