MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 168/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 168         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 4 martie 2016

 

SUMAR

 

DECRETE

 

290. - Decret privind retragerea unei decoraţii

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 894 din 17 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 249 alin. (1) teza întâi, alin.(2), (5) şi (6), art. 252, art. 2521 şi art. 254 din Codul de procedură penală

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

90. - Decizie privind încetarea exercitării, cu caracter temporar, prin detaşare, de către doamna Laura Monica Ion a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general adjunct al Ministerului Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională

 

91. - Decizie privind exercitarea, cu caracter temporar, de către domnul Daniel Gabi Asănică a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Agenţiei Naţionale pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

228/119. - Ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate pentru modificarea anexei nr. 2 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1.605/875/2014 privind aprobarea modului de calcul, a listei denumirilor comerciale şi a preţurilor de decontare ale medicamentelor care se acordă bolnavilor în cadrul programelor naţionale de sănătate şi a metodologiei de calcul al acestora

 

308. - Ordin al ministrului afacerilor externe privind publicarea unor acorduri încheiate prin schimb de note verbale

 

ACTE ALE CASEI NAŢIONALE DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

 

93. - Ordin privind modificarea Ordinului preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 256/2013 pentru aprobarea machetelor de raportare fără regim special a indicatorilor specifici şi a Metodologiei transmiterii rapoartelor aferente programelor/ subprogramelor naţionale de sănătate curative

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII ELECTORALE PERMANENTE

 

11. - Hotărâre pentru aprobarea modelului copiei de pe lista electorală complementară care va fi folosit la alegerile locale

 

DECRETE

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind retragerea unei decoraţii

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, ale art. 51 lit. b) şi ale art. 52 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, republicată, precum şi ale art. 17 lit. b), ale art. 18 şi 19 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului României nr. 11/1998 pentru reinstituirea Ordinului Naţional Steaua României, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului de Onoare pentru Ordinul Naţional Steaua României din data de 20 noiembrie 2013,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se retrage Ordinul Naţional Steaua României în grad de Cavaler, acordat prin Decretul Preşedintelui României nr. 1.864/2009, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 884 din 17 decembrie 2009, domnului Lászlo Tokes.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

 

Bucureşti, 4 martie 2016.

Nr. 290.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 894

din 17 decembrie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 249 alin. (1) teza întâi, alin. (2), (5) şi (6), art. 252, art. 2521 şi art. 254 din Codul de procedură penală

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Mihaela Ionescu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 249 alin. (2) şi (5), art. 250 alin. (1) şi (6) şi art. 2521 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Dragoş Septimiu Bama şi Septimiu Bama în Dosarul nr. 1.414/62/2015* al Tribunalului Braşov - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 883D/2015.

2. La apelul nominal lipsesc autorii excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate având ca obiect prevederile art. 2521 din Codul de procedură penală, întrucât acestea nu au legătură cu cauza, de vreme ce, în cursul procesului penal, nu s-a dispus valorificarea bunurilor mobile sechestrate. Totodată, arată că în sarcina autorilor excepţiei din prezenta cauză s-a reţinut săvârşirea infracţiunii împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene prevăzute şi pedepsite de art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, astfel încât, potrivit art. 20 din acelaşi act normativ, luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie. În continuare pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate având ca obiect dispoziţiile art. 250 din Codul de procedură penală. Arată că autorii excepţiei au avut posibilitatea să exercite calea de atac a contestaţiei, în temeiul art. 250 alin. (1) din Codul de procedură penală, cu privire la luarea şi punerea în executare a măsurii asigurătorii, însă aceştia doresc ca de la momentul soluţionării contestaţiei şi până la momentul finalizării urmăririi penale să aibă posibilitatea de a se plânge împotriva măsurilor asigurătorii dispuse. Apreciază că aceste susţineri sunt neîntemeiate, întrucât legiuitorul nu este obligat să instituie un număr nelimitat de căi de atac împotriva luării sau punerii în executare a măsurilor asigurătorii ori cu privire la subzistenţa acestora, câtă vreme în momentul finalizării urmăririi penale urmează să se administreze probe tocmai pentru a se stabili vinovăţia şi, de asemenea, pentru a se stabili, cu certitudine, paguba. Aşadar, este firesc ca aceste măsuri să dureze până la finalizarea acestei faze a procesului penal, iar, în ipoteza în care se dă o soluţie de neîncepere a urmăririi penale, potrivit art. 315 din Codul de procedură penală, procurorul se va pronunţa şi asupra măsurilor asigurătorii, totodată, potrivit art. 330 din acelaşi cod, în ipoteza în care procurorul sesizează instanţa de judecată, prin rechizitoriu, de asemenea, se va pronunţa asupra măsurilor asigurătorii. Până la acest moment însă ar fi lipsită de eficienţă exercitarea unor căi de atac, în mod nelimitat, asupra măsurilor asigurătorii, câtă vreme vinovăţia nu este stabilită, prejudiciul nu este stabilit cu certitudine şi, ca atare, menţinerea acestor măsuri este justificată. De asemenea, în situaţia în care urmărirea penală durează foarte mult, autorii excepţiei au posibilitatea de a formula contestaţie privind durata procesului penal, în temeiul art. 4881 din Codul de procedură penală. Solicită, totodată, respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 249, art. 252 şi art. 254 din Codul de procedură penală, întrucât, prin condiţiile pe care le impun, acestea nu fac altceva decât să instituie garanţii pentru conservarea patrimoniului suspectului, respectiv inculpatului.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea nr. 12/UP din 7 mai 2015, pronunţată în Dosarul nr. 1.414/62/2015*, Tribunalul Braşov - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 249 alin. (2) şi (5), art. 250 alin. (1) şi (6) şi art. 2521 din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Dragoş Septimiu Barna şi Septimiu Barna într-o cauză având ca obiect contestaţia formulată, în temeiul art. 250 alin. (8) din Codul de procedură penală, împotriva încheierii prin care judecătorul de drepturi şi libertăţi a respins contestaţia formulată de suspecţi împotriva măsurilor asigurătorii dispuse de Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Braşov, prin ordonanţa procurorului dată în Dosarul penal nr. 53/P/2013.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii susţin că măsurile de indisponibilizare ce constau în sechestrarea bunurilor mobile sau imobile, inclusiv posibilitatea înstrăinării lor în cursul urmăririi penale, determină încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale invocate prin faptul că este afectată sine die circulaţia juridică a bunurilor legal dobândite ce constituie patrimoniul persoanei sau, după caz, devălmăşia bunurilor familiei. De asemenea susţin că, prin indisponibilizarea fără termen a acestor bunuri, nu există o posibilitate de apărare reală şi efectivă cu privire la luarea măsurii de către procuror în cursul urmăririi penale, fiind încălcate şi principiile privind acţiunea civilă în despăgubiri ce constituie apanajul exclusiv, potrivit art. 19 din Codul de procedură penală, al persoanei vătămate care s-a constituit parte civilă, în vederea tragerii la răspundere delictuală a persoanelor responsabile potrivit legii civile, pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei ce face obiectul acţiunii penale. Potrivit art. 19 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură penală, acţiunea civilă se desfăşoară de către procuror numai când partea vătămată este lipsită de capacitate de exerciţiu sau are capacitate de exerciţiu restrânsă, respectiv în condiţiile art. 20 alin. (1) şi (2) din acelaşi cod. Consideră că reglementarea actuală a prevederilor art. 249 din Codul de procedură penală, privitoare la condiţiile generale de luare a măsurilor asigurătorii, potrivit cărora procurorul, în cursul urmăririi penale, poate lua măsuri asigurătorii, prin ordonanţă, indisponibilizând bunuri mobile şi imobile în vederea reparării pagubei până la concurenţa valorii probabile, constituie o ingerinţă nepermisă într-o societate în care relaţiile sociale sunt reglementate legal, astfel încât organul administraţiei penale să nu dispună discreţionar încălcând astfel dreptul de proprietate. Totodată, utilizarea variantei alternative din art. 249 alin. (6) din Codul de procedură penală, potrivit căreia măsurile asigurătorii luate din oficiu de către organele judiciare pot folosi şi părţii civile, atestă împrejurarea că redactarea şi modul de concepere a reglementării măsurilor asigurătorii sunt contrare Constituţiei. Arată că măsura confiscării este justificată de legătura cu infracţiunea şi produsul infracţiunii, însă indisponibilizarea fără termen previzibil a întregii averi printr-o evaluare probabilă, făcută de un organ de urmărire al statului care instrumentează cazul, fie el procuror, nu are justificare din perspectiva respectării dreptului de proprietate, consacrat constituţional. Trebuie avut în vedere şi faptul că, de cele mai multe ori, măsurile asigurătorii asupra averii se dispun în legătură cu patrimoniul comun al soţilor, îndeosebi imobile şi sume de bani.

6. Susţin că sunt, de asemenea, neconstituţionale şi prevederile privind procedura sechestrului cuprinse în art. 252 din Codul de procedură penală cu referire, inclusiv, la posibilitatea valorificării bunurilor mobile sechestrate, reglementată în art. 2521 din acelaşi cod, totodată fiind neconstituţionale şi dispoziţiile art. 254 din acelaşi cod referitoare la poprirea sumelor de bani datorate cu orice titlu suspectului, inculpatului sau părţii responsabile civilmente de către o a treia persoană ori de către cel păgubit.

7. Tribunalul Braşov - Secţia penală apreciază ca fiind nefondată excepţia de neconstituţionalitate. În acest sens arată că, potrivit art. 249 din Codul de procedură penală, procurorul sau judecătorul pot lua măsuri asigurătorii, prin ordonanţă sau, după caz, prin încheiere motivată, pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse ori care pot servi la garantarea executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracţiune. Drept urmare, scopul măsurii asigurătorii nu este acela de a priva pe cel cercetat de exerciţiul drepturilor sale fundamentale, ci de a ocroti un interes mai presus de interesul personal al acestuia, respectiv acela al statului, care, prin măsurile de politică penală adoptate, tinde să protejeze persoana vătămată prin săvârşirea faptelor penale. Indisponibilizarea bunurilor se face, potrivit textului citat, pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse. Astfel, art. 249 alin. (2) stipulează că „măsurile asigurătorii constau în indisponibilizarea unor bunuri mobile sau imobile, prin instituirea unui sechestru asupra acestora

8. Apreciază că dispoziţiile art. 250 alin. (1) şi (6) din Codul de procedură penală nu încalcă nicio dispoziţie constituţională, deoarece reglementează o cale de atac asupra măsurilor asigurătorii, accesul la justiţie fiind astfel asigurat, aceasta nepresupunând obligaţia legiuitorului de a prevedea posibilitatea ca aceste măsuri asigurătorii să poată fi contestate ori de câte ori o parte din proces doreşte acest lucru. Cu privire la dispoziţiile art. 2521 din Codul de procedură penală, care reglementează cazuri speciale de valorificare a bunurilor mobile sechestrate, când există acordul proprietarului, apreciază că acestea nu au legătură cu cauza. În concluzie, arată că art. 53 din Constituţie conferă legiuitorului libertatea reglementării unor restrângeri ale drepturilor în situaţii determinate, justificate de necesitatea instrucţiei penale, necesară într-o societate democratică, în vederea asigurării securităţii naţionale, a apărării publice ori prevenirii săvârşirii de infracţiuni.

9. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile art. 249 alin. (2) şi (5), art. 250 alin. (1) şi ale art. 2521 din Codul de procedură penală sunt constituţionale. În acest sens face referire la Decizia nr. 207 din 31 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 387 din 3 iunie 2015, în care Curtea Constituţională a reţinut că măsurile asigurătorii sunt o consecinţă a săvârşirii unei fapte penale şi constau în indisponibilizarea temporară a unor bunuri mobile sau imobile prin instituirea unui sechestru asupra lor. Până la dovedirea vinovăţiei în materie penală, indisponibilizarea instituită prin sechestru nu afectează substanţa dreptului avut asupra bunurilor supuse măsurii, întrucât acest lucru se poate realiza numai prin dispozitivul hotărârii care trebuie să cuprindă şi cele hotărâte cu privire la măsurile asigurătorii. În ceea ce priveşte accesul la justiţie arată că acesta face obiectul dispoziţiilor art. 250 din Codul de procedură penală.

10. Cât priveşte dispoziţiile art. 250 alin. (6) din Codul de procedură penală apreciază că acestea sunt neconstituţionale, fiind contrare dispoziţiilor art. 21 alin. (1) şi (2), art. 24 alin. (1) şi art. 44 alin. (8) din Constituţie, întrucât permit formularea contestaţiei exclusiv împotriva modului de aducere la îndeplinire a măsurii asigurătorii luate de către judecătorul de cameră preliminară ori de către instanţa de judecată, nu şi împotriva măsurii însăşi, încălcându-se astfel liberul acces la justiţie, dreptul la apărare şi prezumţia dobândirii licite a averii. Consideră că dispoziţiile constituţionale ale art. 23 nu sunt incidente în cauză.

11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere ai Avocatului Poporului, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

13. Obiect al excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit încheierii de sesizare, îl constituie art. 249 alin. (2) şi (5), art. 250 alin. (1) şi (6) şi art. 2521 din Codul de procedură penală. Analizând notele scrise ale autorilor excepţiei, Curtea constată că obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 249 alin. (1) teza întâi, alin. (2), (5) şi (6), art. 252, art. 2521 şi art. 254 din Codul de procedură penală care au următorul conţinut:

- Art. 249: Condiţiile generale de luare a măsurilor asigurătorii

„(1) Procurorul, în cursul urmăririi penale, [...], poate lua măsuri asigurătorii, prin ordonanţă [...]

(2) Măsurile asigurătorii constau în indisponibilizarea unor bunuri mobile sau imobile, prin instituirea unui sechestru asupra acestora. [...]

(5) Măsurile asigurătorii în vederea reparării pagubei produse prin infracţiune şi pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului şi ale persoanei responsabile civilmente, până la concurenţa valorii probabile a acestora.

(6) Măsurile asigurătorii prevăzute la alin. (5) se pot lua, în cursul urmăririi penale, al procedurii de cameră preliminară şi ai judecăţii, şi la cererea părţii civile. Măsurile asigurătorii luate din oficiu de către organele judiciare prevăzute la alin. (1) pot folosi şi părţii civile.”;

- Art. 252: Procedura sechestrului: „(1) Organul care procedează la aplicarea sechestrului este obligat să identifice şi să evalueze bunurile sechestrate, putând recurge, dacă este cazul, la evaluatori sau experţi.

(2) Bunurile perisabile, obiectele din metale sau pietre preţioase, mijloacele de plată străine, titlurile de valoare interne, obiectele de artă şi de muzeu, colecţiile de valoare, precum şi sumele de bani care fac obiectul sechestrului vor fi ridicate în mod obligatoriu.

(3) Bunurile perisabile se predau autorităţilor competente, potrivit profilului de activitate, care sunt obligate să le primească şi să le valorifice de îndată,

(4) Metalele sau pietrele preţioase ori obiectele confecţionate cu acestea şi mijloacele de plată străine se depun la cea mai apropiată instituţie bancară.

(5) Titlurile de valoare interne, obiectele de artă sau de muzeu şi colecţiile de valoare se predau spre păstrare instituţiilor de specialitate.

(6) Obiectele prevăzute la alin. (4) şi (5) se predau în termen de 48 de ore de la ridicare. Dacă obiectele sunt strict necesare urmăririi penale, procedurii de cameră preliminară sau judecăţii, depunerea se face ulterior, dar nu mai târziu de 48 de ore de la pronunţarea în cauză a unei soluţii definitive.

(7) Obiectele sechestrate se păstrează până la ridicarea sechestrului.

(8) Sumele de bani rezultate din valorificarea făcută potrivit alin. (3), precum şi sumele de bani ridicate potrivit alin. (2) se consemnează, după caz, pe numele suspectului sau inculpatului ori al persoanei responsabile civilmente, la dispoziţia organului judiciar care a dispus instituirea sechestrului, căruia i se predă recipisa de consemnare a sumei, în termen de cel mult 3 zile de la ridicarea banilor ori de la valorificarea bunurilor.

(9) Celelalte bunuri mobile sechestrate sunt puse sub sigiliu sau ridicate, putându-se numi un custode.”;

- Art. 2521: Cazuri speciale de valorificare a bunurilor mobile sechestrate

(1) în cursul procesului penal, înainte de pronunţarea unei hotărâri definitive, procurorul sau instanţa de judecată care a instituit sechestrul poate dispune de îndată valorificarea bunurilor mobile sechestrate, la cererea proprietarului bunurilor sau atunci când există acordul acestuia.

(2) în cursul procesului penal, înainte de pronunţarea unei hotărâri definitive, atunci când nu există acordul proprietarului, bunurile mobile asupra cărora s-a instituit sechestrul asigurător pot fi valorificate, în mod excepţional, în următoarele situaţii:

a) atunci când, în termen de un an de la data instituirii sechestrului, valoarea bunurilor sechestrate s-a diminuat în mod semnificativ, respectiv cu cel puţin 40% în raport cu cea de la momentul dispunerii măsurii asigurătorii. Dispoziţiile ari. 252 alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi în acest caz;

b) atunci când există riscul expirării termenului de garanţie sau când sechestrul asigurător s-a aplicat asupra unor animale sau păsări vii;

c) atunci când sechestrul asigurător s-a aplicat asupra produselor inflamabile sau petroliere;

d) atunci când sechestrul asigurător s-a aplicat asupra unor bunuri a căror depozitare sau întreţinere necesită cheltuieli disproporţionate în raport cu valoarea bunului.

(3) în cursul procesului penal, înainte de pronunţarea unei hotărâri definitive, atunci când sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: proprietarul nu a putut fi identificat şi valorificarea nu se poate face potrivit alin. (2), autovehiculele asupra cărora s-a instituit sechestrul asigurător pot fi valorificate, în următoarele situaţii:

a) atunci când acestea au fost folosite, în orice mod, la săvârşirea unei infracţiuni;

b) dacă de la data instituirii măsurii asigurătorii asupra acestor bunuri a trecut o perioadă de un an sau mai mare.

(4) Sumele de bani rezultate din valorificarea bunurilor mobile făcută potrivit alin. (1) şi (2) se consemnează pe numele suspectului, inculpatului sau al persoanei responsabile civilmente, la dispoziţia organului judiciar care a dispus sechestrul Prevederile ari. 252 alin. (8) referitoare la depunerea recipisei se aplică în mod corespunzător.

(5) Sumele de bani rezultate din valorificarea bunurilor mobile făcută potrivit alin. (3) se consemnează pe numele făptuitorului, suspectului, inculpatului sau al persoanei responsabile civilmente ori, după caz, intr-un cont special constituit în acest sens, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, la dispoziţia organului judiciar care a dispus sechestrul. Prevederile ari. 252 alin. (8) referitoare la depunerea recipisei se aplică în mod corespunzător.”

- Art. 254: Poprirea

„(1) Sumele de bani datorate cu orice titlu suspectului ori inculpatului sau părţii responsabile civilmente de către o a treia persoană ori de către cel păgubit sunt poprite în mâinile acestora, în limitele prevăzute de lege, de la data primirii ordonanţei sau încheierii prin care se înfiinţează sechestrul.

(2) Sumele de bani prevăzute la alin. (1) vor fi consemnate de către debitori, după caz, la dispoziţia organului judiciar care a dispus poprirea sau a organului de executare, în termen de 5 zile de la scadenţă, recipisele urmând a fi predate procurorului, judecătorului de cameră preliminară ori instanţei de judecată în termen de 24 de ore de la consemnare. “

14. Autorii excepţiei susţin că prevederile de lege criticate contravin atât dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil, art. 23 privind libertatea individuală, art. 24 privind dreptul la apărare şi art. 44 privind dreptul de proprietate privată, cât şi prevederilor art. 47 privind dreptul la o cale de atac eficientă şi la un proces echitabil, art. 48 referitor la prezumţia de nevinovăţie şi la dreptul la apărare şi art. 49 referitor la principiile legalităţii şi proporţionalităţii infracţiunilor şi pedepselor, din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene

15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile art. 2521 din Codul de procedură penală, referitoare la cazurile speciale de valorificare a bunurilor mobile sechestrate, nu au legătură cu cauza, de vreme ce, din documentele cauzei, nu rezultă că s-a dispus, în cursul procesului penal, valorificarea bunurilor mobile sechestrate, la cererea proprietarului ori cu acordul acestuia, potrivit alin. (1) al acestui articol, sau fără acordul proprietarului, în condiţiile alin. (2) al aceluiaşi articol. Potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, „legătura cu soluţionarea cauzei”, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, presupune aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecăţii, or, în condiţiile relevate anterior, concluzia nu poate fi decât aceea că dispoziţiile legale criticate, raportate la obiectul cauzei în cadrul căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, nu au legătură cu soluţionarea acesteia, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată. Aşa încât excepţia de neconstituţionalitate având ca obiect dispoziţiile art. 2521 din Codul de procedură penală urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

16. Cât priveşte dispoziţiile art. 249 alin. (1) teza întâi, alin. (2), (5) şi (6), art. 252 şi art. 254 din Codul de procedură penală, Curtea constată următoarele:

17. Prin Decizia nr. 629 din 8 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 20 noiembrie 2015, paragrafele 14-16, Curtea a reţinut că măsurile asigurătorii sunt măsuri procesuale cu caracter real care au ca efect indisponibilizarea bunurilor mobile şi imobile care aparţin suspectului, inculpatului, părţii responsabile civilmente sau altor persoane, prin instituirea unui sechestru asupra acestora în vederea confiscării speciale, a confiscării extinse, executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori acoperirii despăgubirilor civile. Aceste măsuri au caracter provizoriu, având rolul de a preveni ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care ar putea să asigure repararea prejudiciului cauzat prin infracţiune, plata amenzii, a cheltuielilor judiciare sau realizarea confiscării, dispuse prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă. Potrivit art. 249 alin. (3)-(5) din Codul de procedură penală, măsurile asigurătorii pentru garantarea executării pedepsei amenzii se pot lua numai asupra bunurilor suspectului sau inculpatului; în vederea confiscării speciale sau confiscării extinse se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului ori ale altor persoane în proprietatea sau posesia cărora se află bunurile ce urmează a fi confiscate; în vederea reparării pagubei produse prin infracţiune şi pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului şi ale persoanei responsabile civilmente, până la concurenţa valorii probabile a acestora. Măsurile asigurătorii se dispun de procuror, în cursul urmăririi penale, din oficiu sau la cererea părţii civile, prin ordonanţă motivată, de judecătorul de cameră preliminară sau de instanţa de judecată în timpul procesului penal, la sesizarea procurorului, a părţii civile sau din oficiu, prin încheiere motivată, producându-şi efectele de la momentul dispunerii până la momentul pronunţării hotărârii definitive în dosarul penal,

18. Curtea a reţinut, de asemenea, că măsurile asigurătorii, indiferent de organul judiciar care le instituie, trebuie motivate, fiind necesar să se arate, în cuprinsul actului prin care se dispun (ordonanţă sau încheiere), îndeplinirea condiţiilor legale privind necesitatea dispunerii măsurilor şi, de asemenea, întinderea prejudiciului sau a valorii necesare pentru care se solicită sechestrul şi valoarea care urmează a fi garantată în acest fel.

19. Având în vedere toate acestea, Curtea a reţinut că sechestrul este o măsură asigurătorie de drept penal, iar nu o sancţiune penală, care poate fi dispusă împotriva persoanelor care au săvârşit fapte prevăzute de legea penală, dar nu ca o consecinţă a răspunderii penale, nedepinzând de gravitatea faptei săvârşite, neavând aşadar caracter punitiv, ci eminamente preventiv. De altfel, potrivit art. 107 alin. (3) din Codul penal, măsurile de siguranţă se pot lua şi în situaţia în care făptuitorului nu i se aplică o pedeapsă.

20. Cât priveşte invocarea de către autorii excepţiei, în prezenta cauză, a dispoziţiilor art. 21 alin. (3) din Legea fundamentală, referitor la dreptul la un proces echitabil, şi art. 47 privind dreptul la o cale de atac eficientă şi la un proces echitabil, din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, Curtea reţine cele statuate prin Decizia nr. 629 din 8 octombrie 2015, precitată, paragrafele 17-21.

21. Astfel, Curtea a constatat că, potrivit art. 250 alin. (1) din Codul de procedură penală, împotriva măsurii asigurătorii luate de procuror sau a modului de aducere la îndeplinire a acesteia suspectul ori inculpatul sau orice altă persoană interesată poate face contestaţie, în termen de 3 zile de la data comunicării ordonanţei de luare a măsurii sau de la data aducerii la îndeplinire a acesteia, la judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în fond. Curtea a constatat, aşadar, că măsurile asigurătorii dispuse de procuror pot fi contestate atât pe fond, cât şi cu privire la aducerea lor la îndeplinire, la judecătorul de drepturi şi libertăţi, o primă condiţie de admisibilitate a contestaţiei fiind aceea ca persoana care o formulează să dovedească interesul ei privind bunurile sau sumele asupra cărora a fost instituită măsura, în cazul suspectului sau inculpatului interesul legal în a formula contestaţia fiind prezumat.

22. Pe fond, sechestrul asigurător poate fi contestat în 3 zile de la data comunicării ordonanţei de luare a măsurii, odată cu contestarea temeiniciei măsurii, putându-se contesta şi neregularităţile actului prin care a fost dispusă instituirea sechestrului asigurător, aşadar toate menţiunile pe care trebuie să le conţină ordonanţa procurorului, potrivit art. 286 din Codul de procedură penală. Aşa încât judecătorul de drepturi şi libertăţi va proceda la verificarea condiţiilor legale pentru luarea măsurii asigurătorii, respectiv necesitatea şi întinderea prejudiciului, cât şi corelaţia dintre natura bunurilor sechestrate, proprietarul lor şi tipul de creanţe pentru a căror îndestulare a fost instituit, analizându-se în fapt dacă sunt îndeplinite cerinţele de la art. 249 alin. (3)-(5) din Codul de procedură penală. Potrivit art. 251 din Codul de procedură penală, ordonanţa de luare a măsurii asigurătorii dispuse de către procuror se aduce la îndeplinire de către organele de cercetare penală. În aceste condiţii, Curtea a reţinut că, ulterior întocmirii actelor de executare a măsurii sechestrului, persoanele interesate au posibilitatea să conteste modul de aducere la îndeplinire a măsurii îh termen de 3 zile de la data când a fost pusă în executare. În aceste condiţii, Curtea a constatat că legiuitorul a instituit un control judiciar atât al ordonanţei procurorului de luare a măsurii - un control de legalitate şi temeinicie, cât şi al modului de aducere la îndeplinire a măsurii asigurătorii, aşadar al actelor de executare efectuate de organele de cercetare penală - inventarierea bunurilor, înscrierile funciare, valorificarea bunurilor -, fiind necesară o examinare a unei autorităţi judiciare a acestor acte procedurale şi procesuale, din perspectiva respectării drepturilor fundamentale ale persoanelor interesate. Contestaţia se soluţionează cu citarea celui care a formulat contestaţie, contradictorialitatea şi dreptul la apărare fiind garantate.

23. Având în vedere cele statuate în decizia menţionată, Curtea nu poate reţine încălcarea, prin dispoziţiile criticate, a prevederilor constituţionale privind dreptul la un proces echitabil şi ale celor cuprinse în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, relative la dreptul la o cale de atac eficientă şi la un proces echitabil.

24. Totodată, Curtea constată că, în condiţiile în care sechestrul, ca şi poprirea asigurătorie sunt măsuri asigurătorii de drept penal, iar nu sancţiuni penale, care pot fi dispuse împotriva persoanelor care au săvârşit fapte prevăzute de legea penală, dar nu ca o consecinţă a răspunderii penale, nedepinzând de gravitatea faptei săvârşite, neavând aşadar caracter punitiv, ci eminamente preventiv, nu pot fi reţinute nici criticile autorilor referitoare la încălcarea prezumţiei de nevinovăţie [art. 23 alin. (11) din Constituţie şi art. 48 alin. (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene]. În prezenta speţă, Curtea observă faptul că, faţă de autorii excepţiei, s-a dispus efectuarea urmăririi penale pentru săvârşirea infracţiunii împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene prevăzute şi pedepsite de art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal (şi în forma complicităţii), art. 20 din lege stabilind că, în cazul în care s-a săvârşit o astfel de infracţiune, luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie, această dispoziţie constituind o derogare de la regula potrivit căreia luarea măsurilor asigurătorii este, în principiu, facultativă. Acest din urmă fapt însă nu are semnificaţia stabilirii vinovăţiei celor ce săvârşesc faptele penale reglementate în Legea nr. 78/2000, înainte ca vinovăţia acestora să fie stabilită printr-o hotărâre judecătorească definitivă. De altfel, prezumţia de nevinovăţie constituie suportul dreptului la apărare şi, implicit, al drepturilor procesuale acordate suspectului sau inculpatului, iar aplicarea prezumţiei presupune că dispunerea unei măsuri asigurătorii în procesul penal nu echivalează cu existenţa vinovăţiei, care trebuie stabilită numai printr-o hotărâre judecătorească definitivă.

25. Aşadar, faţă de faptul că sechestrul şi poprirea sunt măsuri asigurătorii de drept penal, iar nu sancţiuni penale, Curtea constată că atât prevederile art. 49 referitoare la principiile legalităţii şi proporţionalităţii infracţiunilor şi pedepselor, din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, cât şi dispoziţiile constituţionale ale art. 23 privind libertatea individuală nu au incidenţă în cauză, neavând nicio concludentă pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate.

26. Totodată, Curtea reţine că motivele de neconstituţionalitate invocate de către autori privesc şi faptul că măsura asigurătorie dispusă implică indisponibilizarea fără termen rezonabil a întregii averi, de cele mai multe ori, măsurile asigurătorii asupra averii dispunându-se în legătură cu patrimoniul comun ai soţilor, îndeosebi imobile şi sume de bani, inscripţia (notarea) ipotecară putând fi instituită asupra unui bun comun, pe cale de consecinţă fiind încălcate dispoziţiile constituţionale ale art. 44.

27. Cu privire la aceste susţineri, prin Decizia nr. 629 din 8 octombrie 2015, precitată, paragrafele 30-33, Curtea a reţinut că, prin instituirea sechestrului, proprietarul acestor bunuri pierde dreptul de a le înstrăina sau greva de sarcini, măsura afectând, aşadar, atributul dispoziţiei juridice şi materiale, pe întreaga durată a procesului penal, până la soluţionarea definitivă a cauzei. Totodată, Curtea a reţinut că sechestrul asigurător poate afecta şi atributele de sus şi fructus, atunci când bunurile sechestrate trebuie ridicate în mod obligatoriu şi predate pentru păstrare unor instituţii de specialitate [art. 252 alin. (2), (3), (4) şi (5) din Codul de procedură penală] ori atunci când au fost puse sub sigiliu şi se desemnează un custode [art. 252 alin. (9) din acelaşi cod]. Aşadar, interzicerea până la soluţionarea definitivă a cauzei a transferului, distrugerii, transformării, înstrăinării, deplasării bunurilor asupra cărora s-a instituit sechestrul, asumarea temporară a custodiei sau controlului asupra acestor bunuri afectează dreptul de proprietate nu numai al suspectului, inculpatului ori persoanei responsabile civilmente, dar şi al terţilor proprietari ai acestor bunuri şi care nu au calitate de parte în procesul penal.

28. Dreptul de proprietate este un drept fundamental, garantat prin Constituţie, conţinutul şi limitele acestuia fiind stabilite prin lege. Aşadar, Curtea a constatat că dreptul de proprietate nu este un drept absolut prin natura lui, putând fi supus unor limitări rezonabile, iar pentru a constata restrângerea în mod nepermis a exerciţiului acestui drept este necesar să se analizeze dacă această restrângere este conformă cu prevederile art. 53 din Legea fundamentală.

29. Din analiza dispoziţiilor constituţionale ale art. 53, Curtea a reţinut condiţiile care trebuie îndeplinite pentru restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi, respectiv: domeniul să vizeze doar drepturile fundamentale, şi nu orice drepturi subiective de natură legală sau convenţională; restrângerea exerciţiului acestor drepturi să poată fi înfăptuită numai prin lege; restrângerea să poată opera numai dacă se impune şi doar dacă este necesară într-o societate democratică; restrângerea să poată opera numai în una din ipotezele limitativ enumerate de art. 53 din Constituţie; restrângerea să fie proporţională cu cauza; restrângerea să fie nediscriminatorie; restrângerea să nu afecteze substanţa dreptului.

30. Raportând condiţiile arătate la prezenta cauză, Curtea a constatat că ingerinţa generată prin dispunerea sechestrului asupra bunurilor mobile şi imobile ale suspectului, inculpatului, persoanei responsabile civilmente ori ale altor persoane în proprietatea sau posesia cărora se află bunurile vizează drepturi fundamentale, respectiv dreptul de proprietate, este reglementată prin lege, respectiv art. 249 şi următoarele din Codul de procedură penală, are ca scop legitim desfăşurarea instrucţiei penale, fiind o măsură judiciară aplicabilă în cursul procesului penal, se impune, fiind adecvată în abstracto scopului legitim urmărit, este nediscriminatorie şi este necesară într-o societate democratică, pentru protejarea valorilor statului de drept. Totodată, Curtea a constatat că ingerinţa analizată este proporţională cu cauza care a determinat-o, de vreme ce măsurile asigurătorii au caracter provizoriu, întrucât acestea se dispun pe durata procesului penal, iar Curtea, analizând principiul proporţionalităţii, în jurisprudenţa sa constantă, a reţinut că acesta presupune caracterul excepţional al restrângerilor exerciţiului drepturilor sau libertăţilor fundamentale, ceea ce implică, în mod necesar, şi caracterul lor temporar.

31. Cât priveşte susţinerea potrivit căreia măsura asigurătorie poate fi dispusă cu privire la bunuri aflate în proprietatea comună a soţilor, inscripţia (notarea) ipotecară fiind instituită asupra acestora, pe cale de consecinţă fiind încălcate dispoziţiile constituţionale ale art. 44, Curtea reţine că normele Codului de procedură penală se completează cu dispoziţiile procesual civile în materia măsurilor asigurătorii înfiinţate de organele penale, în temeiul art. 2 alin (2) din Codul de procedura civilă, dispoziţiile procesual civile constituind izvor de drept procesual penal în măsura în care Codul de procedură penală nu cuprinde dispoziţii contrare. Aşa încât, ori de câte ori se va analiza obiectul măsurilor asigurătorii, inclusiv cu privire la limitele legale impuse de lege sub aspectul urmăririi anumitor bunuri, dispoziţiile procesual civile sau civile vor fi avute în vedere. În aceste condiţii, Curtea observă că existenţa proprietăţii comune ori devălmaşe este doar un impediment temporar în calea urmăririi silite, astfel cum rezultă din art. 818 din Codul de procedură civilă care prevede că urmărirea se va putea face doar după ce creditorii personali ai unuia dintre coproprietari sau codevălmaşi au cerut partajul bunurilor comune, astfel cum prevede şi art. 353 din Codul civil. Alin. (3) al art. 818 din Codul de procedură civilă dispune însă că se poate urmări cota-parte determinată a debitorului lor din dreptul de proprietate asupra imobilului, fără a mai fi necesar să se ceară partajul, dacă ea este neîndoielnic stabilită şi lămurită şi este înscrisă, prin arătarea unei fracţiuni, în cartea funciară.

32. Curtea reţine că aplicarea dispoziţiilor procesual civile şi civile menţionate în procedura măsurilor asigurătorii dispuse în procesul penal nu trebuie înţeleasă însă în sensul că bunurile proprietate comună nu ar putea fi sechestrate ori că sechestrul presupune în mod obligatoriu partajul, căci această problemă s-ar putea pune atunci când bunul sechestrat ar fi supus urmăririi silite, ipoteză în care dispoziţiile art. 818 din Codul de procedură civilă sunt pe deplin aplicabile. În acest context, Curtea observă că nu este vorba despre o exceptare de la urmărirea silită a bunurilor, ci numai despre instituirea obligaţiei de a se recurge la o procedură prealabilă, în cadrul căreia, pe calea împărţelii iniţiate de creditori sau în care ei ar interveni, s-ar determina partea ce trebuie să revină debitorului, în proprietate exclusivă. O interpretare contrară ar putea lipsi sechestrul de conţinut, dacă momentul dispunerii lui ar fi amânat, şi, de asemenea, ar încălca prezumţia de nevinovăţie, dacă ar presupune partajul imediat după ce s-ar institui sechestrul. Aşadar, nu există niciun impediment legal pentru ca inscripţia (notarea) ipotecară să fie instituită asupra unui bun comun, deoarece scopul acestei măsuri şi funcţionalitatea sa nu sunt reparatorii, ci asigurătorii, prin aceasta nefiind încălcat dreptul de proprietate, consacrat constituţional.

33. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2521 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Dragoş Septimiu Barna şi Septimiu Barna în Dosarul nr. 1.414/62/2015* al Tribunalului Braşov - Secţia penală.

2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de aceiaşi autori în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe şi constată că dispoziţiile art. 249 alin. (1) teza întâi, alin. (2), (5) şi (6), art. 252 şi art. 254 din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Braşov - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 17 decembrie 2015.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Mihaela Ionescu

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind încetarea exercitării, cu caracter temporar, prin detaşare, de către doamna Laura Monica Ion a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general adjunct al Ministerului Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională

 

Având în vedere propunerea formulată de Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională prin Adresa nr. 801 din 29 februarie 2016, înregistrată la Secretariatul General al Guvernului cu nr. 20/3.730/SSC din 29 februarie 2016,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 19 alin. (1) lit. b), al art. 89 alin. (21) şi al art. 92 alin. (11) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii încetează exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare, de către doamna Laura Monica Ion a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general adjunct al Ministerului Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Sorin Sergiu Chelmu

 

Bucureşti, 4 martie 2016.

Nr. 90.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind exercitarea, cu caracter temporar, de către domnul Daniel Gabi Asănică a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Agenţiei Naţionale pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi

 

Având în vedere Adresa Agenţiei Naţionale pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi, înregistrată la Secretariatul General al Guvernului cu nr. 20/3.100/SSC din 22 februarie 2016, precum şi Avizul favorabil nr. 9.311/2016 al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici privind exercitarea, cu caracter temporar, de către domnul Daniel Gabi Asănică a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Agenţiei Naţionale pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi, în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 19 alin. (1) lit. b) şi al art. 92 alin. (11) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Art. 1. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Daniel Gabi Asănică exercită, cu caracter temporar, funcţia publică vacantă din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Agenţiei Naţionale pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi.

Art. 2. - La data prevăzută la art. 1, Decizia prim-ministrului nr. 205/2015 privind exercitarea, cu caracter temporar, de către domnul Daniel Gabi Asănică a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Departamentului pentru Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 septembrie 2015, îşi încetează aplicabilitatea.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Sorin Sergiu Chelmu

 

Bucureşti, 4 martie 2016.

Nr. 91.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

CASA NAŢIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

Nr. 228 din 2 martie 2016

Nr. 119 din 29 februarie 2016

 

ORDIN

pentru modificarea anexei nr. 2 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1.605/875/2014 privind aprobarea modului de calcul, a listei denumirilor comerciale şi a preţurilor de decontare ale medicamentelor care se acordă bolnavilor în cadrul programelor naţionale de sănătate şi a metodologiei de calcul al acestora

 

Văzând Referatul de aprobare nr. ACP 2.054/2016 al Ministerului Sănătăţii şi nr. D.G. 374 din 29 februarie 2016 al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,

având în vedere:

- art. 58 alin. (4) şi (5) şi art. 221 alin. (1) lit. k) din titlul VIII „Asigurările sociale de sănătate” din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările ulterioare;

- Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul dispoziţiilor art. 291 alin. (2) din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările ulterioare, ale art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 17 alin, (5) din Statutul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972/2006, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii şi preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate emit următorul ordin:

Art. I. - Anexa nr. 2 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1.605/875/2014 privind aprobarea modului de calcul, a listei denumirilor comerciale şi a preţurilor de decontare ale medicamentelor care se acordă bolnavilor în cadrul programelor naţionale de sănătate şi a metodologiei de calcul al acestora, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 951 şi 951 bis din 29 decembrie 2014, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La secţiunea P3 „Programul naţional de oncologie”, poziţiile 157, 159, 161 şi 165 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

 

„157

W5607

8003

L01C

D01

PACLITAX ELUM**

PACLITAXEL ACCORD

6 mg/ml

CONC. PT. SOL. PERF.

6 mg/ml

ACCORD HEALTHCARE LIMITED

MAREA BRITANIE

CUTIE CU 1 FLAC. DIN STICLĂ A 50 ML CARE CONŢINE 300 MG PACLITAXEL

S

1

131.560000

160.610000

0000000

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

159

W5406

8005

L01C

D01

PACLITAX

ELUM**

PACLITAXEL KABI

6 mg/ml

CONC. PT. SOL. PERF.

6 mg/ml

FRESENIUS KABI

ROMANIA SRL

ROMÂNIA

CUTIE X 1 FLAC. DIN STICLĂ INCOLORĂ X 50 ML CONC. PT. SOL. PERF.

S

1

157.872000

192.732000

4668000

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

161

W5221

2004

L01C

D01

PACLITAX

ELUM**

SINDAXEL

CONC. PT. SOL. PERF.

6 mg/ml

ACTAVIS S.R.L.

ROMÂNIA

CUTIE X 1 FLAC. DIN STICLĂ INCOLORĂ X 50 ML CONC. PT. SOL. PERF.

S

1

157.872000

192.732000

189 108000

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

165

W4337

2004

L01C

D01

PACLITAX

ELUM**

PACLITAXEL E6EWE

6 mg/ml

CONC. PT. SOL. PERF.

6 mg/ml

EBEWE PHARMA GES. M.B.H. NFGKG

AUSTRIA

CUTIE X 1 FLACON DIN STICLĂ INCOLORĂ X 50 ML CONC. PT. SOL. PERF.

S

1

157.872000

192.732000

265.228000”

 

2. La secţiunea P7 „Program naţional de boli endocrine - Tratamentul medicamentos al bolnavilor cu osteoporoză, guşă datorată carenţei de iod şi proliferării maligne”, poziţia V10XA01 NATRII IODIDUM (1311) se abrogă.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare începând cu luna martie 2016.

 

p. Ministrul sănătăţii,

Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,

Victor Dan Eugen Strâmbu,

secretar de stat

Vasile Ciurchea

 

MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE

 

ORDIN

privind publicarea unor acorduri încheiate prin schimb de note verbale

 

În baza art. 29 alin. (7) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

în temeiul art. 46 alin. (3) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul afacerilor externe emite prezentul ordin.

Articol unic. - Se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, următoarele acorduri încheiate prin schimb de note verbale*):

1. Acord încheiat prin schimb de note verbale între Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind instalarea unui cablu de fibră optică planificat să traverseze frontiera de stat româno-ucraineană în zona dintre Orlivka (Ucraina) şi Isaccea (România), semnat la Kiev la 18 iulie 2014 şi la Bucureşti la 14 octombrie 2014;

2. Acord încheiat prin schimb de note verbale între Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind deschiderea punctului internaţional de trecere a frontierei de stat româno-ucrainene pentru comunicaţie de pasageri şi marfă în regim de bac, între localităţile Isaccea (România) şi Orlivka (Ucraina), semnat la Kiev la 28 mai 2015 şi la Bucureşti la 5 iunie 2015.

 

Ministrul afacerilor externe,

Lazăr Comănescu

 

Bucureşti, 18 februarie 2016.

Nr. 308.


*) Traducere.

 

Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei

Nr. 630/24-612-3454 din 18 iulie 2014

 

Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei prezintă salutul său Ministerului Afacerilor Externe al României şi are onoarea de a-i transmite propunerea încheierii unui Acord prin schimb de note verbale între Cabinetul de Miniştri al Ucrainei şi Guvernul României privind instalarea unui cablu de fibră optică planificat să traverseze frontiera de stat româno-ucraineană în zona dintre localităţile Orlivka (Ucraina) şi Isaccea (România), în conformitate cu următoarele clauze:

Cabinetul de Miniştri al Ucrainei şi Guvernul României, denumite în continuare părţi,

având interesul mutual de a dezvolta cooperarea pe baza principiilor şi prevederilor Tratatului dintre Ucraina şi România privind regimul frontierei de stat româno-ucrainene, colaborarea şi asistenţa mutuală în problemele de frontieră, semnat la Cernăuţi la 17 iunie 2003,

luând în considerare prevederile legislaţiilor statelor celor două părţi,

luând în considerare faptul că firmele Atracom Limited Liability Company, înregistrată în Ucraina (denumită în continuare „Atracom*), şi Cogent Communications Romania - S.R.L., înregistrată în România (denumită în continuare „Cogent*), au încheiat un contract având ca obiect instalarea unui cablu de fibră optică planificat să traverseze frontiera de stat româno-ucraineană în zona dintre localităţile Orlivka (Ucraina) şi Isaccea (România), convinse de utilitatea acestui proiect,

luând în considerare necesitatea de a stabili regulile pentru implementarea acestui proiect, au convenit următoarele:

 

ARTICOLUL 1

 

Părţile convin să permită companiilor „Atracom” şi „Cogent să instaleze un cablu de fibră optică şi în special să realizeze activităţile de construcţie necesare peste frontiera de stat româno-ucraineană în zona dintre localităţile Orlivka (Ucraina) şi Isaccea (România).

 

ARTICOLUL 2

 

Procedurile de traversare a frontierei de stat pentru persoanele, vehiculele şi materialele implicate în operaţiunile de instalare a cablului în zona dintre localităţile Orlivka (Ucraina) şi Isaccea (România) vor fi implementate în conformitate cu articolul 35 alineatul (2) din Tratatul dintre Ucraina şi România privind regimul frontierei de stat româno-ucrainene, colaborarea şi asistenţa mutuală în problemele de frontieră, semnat la Cernăuţi la 17 iunie 2003.

 

ARTICOLUL 3

 

Prezentul acord va rămâne în vigoare până la finalizarea completă a proiectului specificat în articolul 1 al acordului.

Fiecare parte este îndreptăţită să denunţe acordul printr-o notificare scrisă transmisă prin canale diplomatice care va produce efecte după treizeci de zile de la primirea de către cealaltă parte prin canale diplomatice.

Dacă propunerile de mai sus sunt acceptabile pentru partea română, prezenta notă verbală împreună cu nota verbală de răspuns a părţii române vor constitui un Acord între Cabinetul de Miniştri al Ucrainei şi Guvernul României privind instalarea unui cablu de fibră optică planificat să traverseze frontiera de stat româno-ucraineană în zona dintre localităţile Orlivka (Ucraina) şi Isaccea (România), care va intra în vigoare la data ultimei notificări transmise prin canale diplomatice privind îndeplinirea de către părţi a procedurilor interne.

Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei foloseşte acest prilej pentru a reînnoi Ministerului Afacerilor Externe al României asigurarea Înaltei sale consideraţii.

 

Kiev, 18 iulie 2014.

 

Ministerul Afacerilor Externe al României

Nr. H2/1926

 

Ministerul Afacerilor Externe al României prezintă salutul Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei şi are onoarea de a face referire la Nota verbală a Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei nr. 630/24-612-3454 din 18 iulie 2014, cu următorul conţinut:

 

„Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei prezintă salutul său Ministerului Afacerilor Externe al României şi are onoarea de a-i transmite propunerea încheierii unui Acord prin schimb de note verbale între Cabinetul de Miniştri al Ucrainei şi Guvernul României privind instalarea unui cablu de fibră optică planificat să traverseze frontiera de stat româno-ucraineană în zona dintre localităţile Orlivka (Ucraina) şi Isaccea (România), în conformitate cu următoarele clauze:

Cabinetul de Miniştri al Ucrainei şi Guvernul României, denumite în continuare părţi,

având interesul mutual de a dezvolta cooperarea pe baza principiilor şi prevederilor Tratatului dintre Ucraina şi România privind regimul frontierei de stat româno-ucrainene, colaborarea şi asistenţa mutuală în problemele de frontieră, semnat la Cernăuţi la 17 iunie 2003,

luând în considerare prevederile legislaţiilor statelor celor două părţi,

luând în considerare faptul că firmele Atracom Limited Liability Company, înregistrată în Ucraina (denumită în continuare «Atracom»), şi Cogent Communications Romania - S.R.L., înregistrată în România (denumită în continuare «Cogent»,) au încheiat un contract având ca obiect instalarea unui cablu de fibră optică planificat să traverseze frontiera de stat româno-ucraineană în zona dintre localităţile Orlivka (Ucraina) şi Isaccea (România),

convinse de utilitatea acestui proiect,

luând în considerare necesitatea de a stabili regulile pentru implementarea acestui proiect,

au convenit următoarele:

 

ARTICOLUL 1

 

Părţile convin să permită companiilor «Atracom» şi «Cogent» să instaleze un cablu de fibră optică şi în special să realizeze activităţile de construcţie necesare peste frontiera de stat româno-ucraineană în zona dintre localităţile Orlivka (Ucraina) şi Isaccea (România).

 

ARTICOLUL 2

 

Procedurile de traversare a frontierei de stat pentru persoanele, vehiculele şi materialele implicate în operaţiunile de instalarea cablului în zona dintre localităţile Orlivka (Ucraina) şi Isaccea (România) vor fi implementate în conformitate cu articolul 35 alineatul (2) din Tratatul dintre Ucraina şi România privind regimul frontierei de stat româno-ucrainene, colaborarea şi asistenţa mutuală în problemele de frontieră, semnat la Cernăuţi la 17 iunie 2003.

 

ARTICOLUL 3

 

Prezentul acord va rămâne în vigoare până la finalizarea completă a proiectului specificat în articolul 1 al acordului. Fiecare parte este îndreptăţită să denunţe acordul printr-o notificare scrisă transmisă prin canale diplomatice care va produce efecte după treizeci de zile de la primirea de către cealaltă parte prin canale diplomatice.

Dacă propunerile de mai sus sunt acceptabile pentru partea română, prezenta notă verbală împreună cu nota verbală de răspuns a părţii române vor constitui un Acord între Cabinetul de Miniştri al Ucrainei şi Guvernul României privind instalarea unui cablu de fibră optică planificat să traverseze frontiera de stat româno-ucraineană în zona dintre localităţile Orlivka (Ucraina)şi Isaccea (România), care va intra în vigoare la data ultimei notificări transmise prin canale diplomatice privind îndeplinirea de către părţi a procedurilor interne.

Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei foloseşte acest prilej pentru a reînnoi Ministerului Afacerilor Externe al României asigurarea Înaltei sale consideraţii.”

Ministerul Afacerilor Externe al României are onoarea de a transmite că propunerile de mai sus sunt acceptabile pentru partea română şi, în consecinţă, nota verbală menţionată şi prezenta notă verbală vor constitui un acord între Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei, care va intra în vigoare la data ultimei notificări privind îndeplinirea de către părţi a procedurilor interne necesare pentru intrarea în vigoare.

Ministerul Afacerilor Externe al României foloseşte acest prilej pentru a reînnoi Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei asigurarea Înaltei sale consideraţii.

 

Bucureşti, 14 octombrie 2014.

 

Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei

Nr. 660/36-010-1849 din 28 mai 2015

 

Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei prezintă salutul său Ministerului Afacerilor Externe al României şi are onoarea de a-i propune încheierea unui Acord (prin schimb de note verbale) între Cabinetul de Miniştri al Ucrainei şi Guvernul României privind deschiderea punctului internaţional de trecere a frontierei de stat ucraineano-române pentru pasageri şi marfă în regim bac între localităţile Orlivka (Ucraina) - Isaccea (România) având următorul conţinut:

 Cabinetul de Miniştri al Ucrainei şi Guvernul României (în continuare părţi),

având în vedere prevederile articolului 3 din Acordul dintre Cabinetul de Miniştri al Ucrainei şi Guvernul României cu privire la punctele de trecere a frontierei de stat ucraineano-române (Kiev, 2 februarie 200&), în conformitate cu care deschiderea noilor puncte de trecere a frontierei de stat se efectuează prin schimb de note diplomatice, au convenit următoarele:

 

1. De a deschide punctul internaţional de trecere a frontierei de stat ucraineano-române pentru comunicaţie de pasageri şi marfă, cu program de funcţionare permanent, amplasat între localităţile Orlivka (Ucraina) - Isaccea (România).

2. Traversarea frontierei prin punctul de trecere menţionat în articolul 1 al acestui acord va începe după încheierea lucrărilor privind aducerea lui în conformitate cu standardele, despre care părţile se vor informa una pe alta prin canale diplomatice.

3. Prevederile Acordului dintre Cabinetul de Miniştri al Ucrainei şi Guvernul României cu privire la punctele de trecere a frontierei de stat ucraineano-române, semnat la Kiev la 2 februarie 2006, se vor aplica în mod corespunzător punctului de trecere menţionat în articolul 1.

4. Prezentul acord se încheie pentru o perioadă nedeterminată şi poate fi modificat sau completat cu consimţământul ambelor părţi, prin schimb de note.

5. Prezentul acord poate fi denunţat de oricare dintre părţi, printr-o notificare scrisă. Notificarea va produce efecte după treizeci de zile de la data primirii de către cealaltă parte.

În măsura în care partea română este de acord cu cele de mai sus, prezenta notă verbală împreună cu nota verbală de răspuns a părţii române urmează să constituie un Acord între Cabinetul de Miniştri al Ucrainei şi Guvernul României privind deschiderea punctului internaţional de trecere a frontierei de stat ucraineano-române pentru pasageri şi marfă în regim bac între localităţile Orlivka (Ucraina) - Isaccea (România).

Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei foloseşte acest prilej pentru a reînnoi Ministerului Afacerilor Externe al României asigurarea Înaltei sale consideraţii.

 

Kiev, 28 mai 2015.

 

Ministerul Afacerilor Externe al României

Nr. H2/1496 din 5 iunie 2015

 

Ministerul Afacerilor Externe al României prezintă salutul său Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei şi are onoarea de a face referire la Nota verbală a Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei nr. 660/36-010-1849 din 28 mai 2015 a Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei, având următorul conţinut:

 

„Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei prezintă salutul său Ministerului Afacerilor Externe al României şi are onoarea de a-i propune încheierea unui Acord (prin schimb de note verbale) între Cabinetul de Miniştri al Ucrainei şi Guvernul României privind deschiderea punctului internaţional de trecere a frontierei de stat ucraineano-române pentru pasageri şi marfă în regim bac între localităţile Orlivka (Ucraina) - Isaccea (România), având următorul conţinut:

Cabinetul de Miniştri al Ucrainei şi Guvernul României (în continuare părţi),

având în vedere prevederile articolului 3 din Acordul dintre Cabinetul de Miniştri al Ucrainei şi Guvernul României cu privire la punctele de trecere a frontierei de stat ucraineano-române (Kiev, 2 februarie 2006), în conformitate cu care deschiderea noilor puncte de trecere a frontierei de stat se efectuează prin schimb de note diplomatice, au convenit următoarele:

1. De a deschide punctul internaţional de trecere a frontierei de Stat ucraineano-române pentru comunicaţie de pasageri şi marfă, cu program de funcţionare permanent, amplasat între localităţile Orlivka (Ucraina) - Isaccea (România).

2. Traversarea frontierei prin punctul de trecere menţionat în articolul 1 al acestui acord va începe după încheierea lucrărilor privind aducerea lui în conformitate cu standardele, despre care părţile se vor informa una pe alta prin canale diplomatice,

3. Prevederile Acordului dintre Cabinetul de Miniştri al Ucrainei şi Guvernul României cu privire la punctele de trecere a frontierei de stat ucraineano-române, semnat la Kiev la 2 februarie 2006, se vor aplica în mod corespunzător punctului de trecere menţionat în articolul 1.

4. Prezentul acord se încheie pentru o perioadă nedeterminată şi poate fi modificat sau completat cu consimţământul ambelor părţi, prin schimb de note.

5. Prezentul acord poate fi denunţat de oricare dintre părţi, printr-o notificare scrisă. Notificarea va produce efecte după treizeci de zile de la data primirii de către cealaltă parte.

În măsura în care partea română este de acord cu cele de mai sus, prezenta notă verbală împreună cu nota verbală de răspuns a părţii române urmează să constituie un Acord între

Cabinetul de Miniştri al Ucrainei şi Guvernul României privind deschiderea punctului internaţional de trecere a frontierei de stat ucraineano-române pentru pasageri şi marfă în regim bac între localităţile Orlivka (Ucraina) - Isaccea (România).

Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei foloseşte acest prilej pentru a reînnoi Ministerului Afacerilor Externe al României asigurarea Înaltei sale consideraţii.

 

Kiev, 28 mai 2015.”

 

Ministerul Afacerilor Externe al României are onoarea de a transmite că propunerile de mai sus sunt acceptabile pentru partea română şi, în consecinţă, nota verbală menţionată şi prezenta notă verbală vor constitui un Acord între «Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind deschiderea punctului internaţional de trecere a frontierei de stat româno-ucrainene pentru pasageri şi marfă în regim bac între localităţile Isaccea (România) - Orlivka (Ucraina), care va intra în vigoare la data primirii ultimei notificări privind îndeplinirea de către părţi a procedurilor interne necesare pentru intrarea în vigoare.

Ministerul Afacerilor Externe al României foloseşte acest prilej pentru a reînnoi Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei asigurarea Înaltei sale consideraţii.

 

Bucureşti, 5 iunie 2015.

 

ACTE ALE CASEI NAŢIONALE DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

 

CASA NAŢIONALA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

 

ORDIN

privind modificarea Ordinului preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 256/2013 pentru aprobarea machetelor de raportare fără regim special a indicatorilor specifici şi a Metodologiei transmiterii rapoartelor aferente programelor/subprogramelor naţionale de sănătate curative

 

Văzând Referatul de aprobare al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. DG 173 din 28 ianuarie 2016,

având în vedere prevederile:

- titlului II şi titlului VIII din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările ulterioare;

- Hotărârii Guvernului nr. 206/2015 privind aprobarea programelor naţionale de sănătate pentru anii 2015 şi 2016, cu modificările şi completările ulterioare;

- Ordinului preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 185/2015 pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate curative pentru anii 2015 şi 2016, cu modificările şi completările ulterioare;

- Ordinului ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 3/1/2015 privind modelul de contract, metodologia de negociere, încheiere şi monitorizare a modului de implementare şi derulare a contractelor de tip cost-volum/cost-volum-rezultat, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 291 alin, (2) din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările ulterioare, şi ale art. 17 alin. (5) din Statutul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972/2006, cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate emite următorul ordin:

Art. I. - Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 256/2013 pentru aprobarea machetelor de raportare fără regim special a indicatorilor specifici şi a Metodologiei transmiterii rapoartelor aferente programelor/subprogramelor naţionale de sănătate curative, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 529 şi 529 bis din 22 august 2013, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. În anexa nr. 1, tabelul 1 „Situaţia bolnavilor trataţi pe tipuri de terapie şi a cheltuielilor aferente (lei)” şi tabelul 2 „Situaţia stocului de medicamente (lei)” de la Programul naţional de oncologie - Subprogramul de tratament al bolnavilor cu afecţiuni oncologice se modifică şi se înlocuiesc cu tabelul 1 şi tabelul 2, prevăzute în anexa nr. 1.

2. În anexa nr. 2, tabelul 1 „Situaţia bolnavilor trataţi pe tipuri de terapie şi a cheltuielilor aferente (lei)” şi tabelul 2 „Situaţia stocului de medicamente (lei)” de la Programul naţional de oncologie - Subprogramul de tratament al bolnavilor cu afecţiuni oncologice se modifică şi se înlocuiesc cu tabelul 1 şi tabelul 2, prevăzute în anexa nr. 2.

Art. II. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. III. - Direcţiile de specialitate din cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, casele de asigurări de sănătate, unităţile de specialitate nominalizate să deruleze programe/subprograme naţionale de sănătate curative, precum şi farmaciile cu circuit deschis prin care se eliberează medicamentele specifice pentru tratamentul în ambulatoriu al bolnavilor cu afecţiuni oncologice vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. IV. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,

Vasile Ciurchea

 

Bucureşti, 5 februarie 2016.

Nr. 93.

 

ANEXA Nr. 1

 

UNITATEA SANITARĂ: ……………………………

Programul naţional de oncologie - Subprogramul de tratament al bolnavilor cu afecţiuni oncologice

Raportare pentru ……………………………

(Se completează luna sau perioada de raportare conform Ordinului preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 185/2015.)

Tabel 1. Situaţia bolnavilor trataţi pe tipuri de terapie şi a cheltuielilor aferente (lei)

 

Nr. bolnavi cărora li s-au eliberat medicamente

Total bolnavi pentru care s-au eliberat medicamente

Cheltuieli cu medicamentele, pentru:

Cheltuieli totale

Terapie standard

medicamente cu aprobarea comisiei CAS

medicamente cu aprobarea comisiei CNAS

medicamente în baza contractelor cost-volum

terapie

standard

medicamente cu aprobarea comisiei CAS

medicamente cu aprobarea comisiei CNAS

medicamente în baza contractelor cost-volum

C1

C2

C3

C4

C5

C6

C7

C8

C9

C10 = C6+C7 + C8 + C9

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Tabel 2. Situaţia stocului de medicamente (lei)

 

Valoarea medicamentelor în stoc la începutul perioadei de raportare

Valoarea medicamentelor intrate în Cursul perioadei de raportare

Valoarea medicamentelor consumate în cursul perioadei de raportare

Valoarea medicamentelor în stoc la sfârşitul perioadei de raportare

C1

C2

C3

C4 = C1 +C2-C3

 

 

 

 

 

C3 = C10 din tabelul 1

 

ANEXA Nr. 2

 

CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE: ……………………………

Programul naţional de oncologie - Subprogramul de tratament al bolnavilor cu afecţiuni oncologice

Raportare pentru ……………………………

(Se completează luna sau perioada de raportare conform Ordinului preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 185/2015.)

Tabel 1. Situaţia bolnavilor trataţi pe tipuri de terapie şi a cheltuielilor aferente (lei)

 

Nr. bolnavi cărora li s-au eliberat medicamente

Total bolnavi pentru care s-au eliberat medicamente

Cheltuieli cu medicamentele, pentru:

Cheltuieli

totala

terapie standard

medicamente cu aprobarea comisiei CAS

medicamente cu aprobarea comisiei CNAS

medicamente în baza contractelor cost-volum

terapie standard

medicamente cu aprobarea comisiei CAS

medicamente cu aprobarea comisiei CNAS

medicamenta în baza contractelor cost-volum

unităţi

sanitare

farmacii cu circuit deschis

total

unităţi

sanitare

farmacii cu circuit deschis

total

unităţi

sanitare

farmacii cu circuit deschis

total

unităţi

sanitare

farmacii cu circuit deschis

total

unităţi

sanitare

farmacii cu circuit deschis

total

unităţi

sanitare

farmacii cu circuit deschis

total

unităţi

sanitara

farmacii cu circuit deschis

total

unităţi

sanitara

farmacii cu circuit deschis

total

C1

C2

C3

C4

C5

C6

C7

C8

C9

C10

C11

C12

C13

C14

C15

C16 -  C14 + C15

C17

C18

C19 = C17 + C18

C20

C21

C22 = C20 + C21

C23

C24

C25 = C23 + C24

C26 = C16 + C19 + C22 + C25

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Tabel 2. Situaţia stocului de medicamente (lei)

 

Valoarea medicamentelor în stoc la începutul perioadei da raportare

Valoarea medicamentelor intrata în cursul perioadei de raportare

Valoarea medicamentelor consumate în cursul perioadei de raportare

Valoarea medicamentelor în stoc la sfârşitei perioadei de raportare

C1

C2

C3

C4 = C1 +C2-C3

 

 

 

 

 

C3 = C14  + C17 + C20 + C23 din tabelul 1

ACTE ALE AUTORITĂŢII ELECTORALE PERMANENTE

 

AUTORITATEA ELECTORALĂ PERMANENTĂ

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea modelului copiei de pe lista electorală complementară care va fi folosit la alegerile locale

 

Având în vedere prevederile art. 22 alin. (7) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali,

în temeiul art. 126 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 şi al art. 104 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare,

Autoritatea Electorală Permanentă adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. - Se aprobă modelul copiei de pe lista electorală complementară care va fi folosit la alegerile locale, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente,

Ana Maria Pătru

Contrasemnează:

Constantin-Florin Mituleţu-Buică,

Vicepreşedinte

Dan Vlaicu,

vicepreşedinte

 

Bucureşti, 2 martie 2016.

Nr. 11.

 

ANEXĂ

 

Modelul copiei de pe lista electorală complementară care va fi folosit la alegerile locale

 

ROMÂNIA

Pagina …….

JUDEŢUL*) ………………………….

Circumscripţia electorală nr. ……….

Municipiul, oraşul, comuna**) …………………………

Secţia de votare nr. ………….

Localitatea aparţinătoare/Satul …………………………

 

Strada …………………………………

 

 

COPIE DE PE LISTA ELECTORALĂ COMPLEMENTARĂ

Alegerea autorităţilor administraţiei publice locale din data de …………………..***)

 

Nr. crt.

Semnătura alegătorului

Numele şi prenumele alegătorului

Codul numeric personal****)

Data şi locul naşterii

Statul membru al Uniunii Europene ai cărui cetăţean este alegătorul

Adresa la care locuieşte în România (nr. imobil, bloc, apartament)

1.

 

 

 

 

 

 

2.

 

 

 

 

 

 

3.

 

 

 

 

 

 

4.

 

 

 

 

 

 

5.

 

 

 

 

 

 

...

 

 

 

 

 

 

 

NOTĂ:

Copia de pe lista electorală complementară se semnează de către primar, secretarul unităţii administrativ-teritoriale şi de către şeful formaţiunii teritoriale a Inspectoratului General pentru Imigrări, potrivit legii.

*) În cazul municipiului Bucureşti se înscrie .Municipiul Bucureşti”.

**) În cazul municipiului Bucureşti se înscrie .Sectorul nr. ...”.

***) Se înscrie data votării. În cazul alegerilor parţiale, se înscrie sintagma .Alegerile parţiale pentru autorităţile administraţiei publice locale din data de ………………………..”.

“***) Se înscrie codul numeric personal emis de Inspectoratul General pentru Imigrări.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.