MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 225/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 225         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 25 martie 2016

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

26. - Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Emiratelor Arabe Unite pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnat la Dubai la 4 mai 2015

 

Acord între Guvernul României şi Guvernul Emiratelor Arabe Unite pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit

 

302. - Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Emiratelor Arabe Unite pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnat la Dubai la 4 mai 2015

 

44. - Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 45/2015 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru compensarea pagubelor cauzate de fenomenul meteorologic de secetă severă în perioada aprilie-septembrie 2015

 

327. - Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 45/2015 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru compensarea pagubelor cauzate de fenomenul meteorologic de secetă severă în perioada aprilie-septembrie 2015

 

HOTĂRÂRI ALE SENATULUI

 

44. - Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Senatului nr. 50/2012 privind aprobarea componentei numerice şi nominale a comisiilor permanente ale Senatului

 

ORDONANŢE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

8. - Ordonanţă de urgenţă privind unele măsuri financiare în vederea finalizării proiectelor finanţate din fondurile Uniunii Europene aferente perioadei de programare 2007-2013, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

105. - Decizie pentru numirea domnului Raul-Florian-Petrişor Pătraşcu în funcţia de consilier de stat în cadrul Cancelariei Primului-Ministru

 

106. - Decizie privind aplicarea mobilităţii pentru domnul Dănuţ-Cristian Popa din funcţia publică de secretar general adjunct al Ministerului Tineretului şi Sportului în funcţia publică de secretar general adjunct al Ministerului Sănătăţii

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

432/407. - Ordin al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice şi al ministrului afacerilor externe pentru publicarea modificărilor la anexele 1 şi 2 la Protocolul dintre Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice din România şi Ministerul Afacerilor Interne din Statul Israel privind recrutarea lucrătorilor români pentru lucrări temporare în domeniul construcţiilor în Statul Israel, semnat la Ierusalim la 24 iunie 2014

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Emiratelor Arabe Unite pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnat la Dubai la 4 mai 2015

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se ratifică Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Emiratelor Arabe Unite pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnat la Dubai la 4 mai 2015.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

AUGUSTIN-CONSTANTIN MITU

 

Bucureşti, 17 martie 2016.

Nr. 26.

 

ACORD

între Guvernul României şi Guvernul Emiratelor Arabe Unite pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit

 

Guvernul României şi Guvernul Emiratelor Arabe Unite,

dorind să promoveze şi să dezvolte în continuare relaţiile lor economice şi să extindă cooperarea lor în domeniul fiscal prin încheierea unui acord pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, au convenit după cum urmează:

 

ARTICOLUL 1

Persoane vizate

 

Prezentul acord se aplică persoanelor care sunt rezidente ale unuia sau ale ambelor state contractante.

 

ARTICOLUL 2

Impozite vizate

 

1. Prezentul acord se aplică impozitelor pe venit stabilite în numele unui stat contractant sau al guvernelor sale locale ori unităţilor administrativ-teritoriale sau al autorităţilor locale, indiferent de modul în care acestea sunt percepute.

2. Sunt considerate impozite pe venit toate impozitele stabilite pe venitul total sau pe elementele de venit, inclusiv impozitele pe câştigurile provenite din înstrăinarea proprietăţii mobiliare sau imobiliare, precum şi impozitele asupra creşterii capitalului.

3. Impozitele existente asupra cărora se aplică Acordul sunt, în special:

a) în cazul României:

(i) impozitul pe venit;

(ii) impozitul pe profit;

(denumite în continuare „impozit român*);

b) în cazul Emiratelor Arabe Unite:

(i) impozit pe venit:

(ii) impozitul pe corporaţii;

(denumite în continuare „impozit al E.A.U.*).

4. Nicio prevedere a acestui acord nu va afecta dreptul Guvernului Federal al Emiratelor Arabe Unite, guvernelor sale locale sau autorităţilor sale locale de a-şi aplica propria legislaţie referitoare la impunerea veniturilor realizate din petrol şi resurse naturale; aceste activităţi sunt impuse potrivit legislaţiei Emiratelor Arabe Unite.

5. Acordul se aplică de asemenea oricăror impozite identice sau substanţial similare care sunt stabilite după data semnării Acordului, în plus sau în locul impozitelor existente. Autorităţile competente ale statelor contractante se vor notifica reciproc cu privire la orice modificări semnificative care au fost făcute în legislaţiile lor fiscale.

 

ARTICOLUL 3

Definiţii generale

 

1. În sensul prezentului acord, în măsura în care contextul nu cere o interpretare diferită:

a) expresiile „un stat contractant” şi „celălalt stat contractant” înseamnă România sau Emiratele Arabe Unite, după cum cere contextul;

b) termenul „România” înseamnă teritoriul de stat al României, inclusiv marea sa teritorială şi spaţiul aerian de deasupra acestora, asupra cărora România îşi exercită suveranitatea, precum şi zona contiguă, platoul continental şi zona economică exclusivă asupra cărora România exercită drepturi suverane şi jurisdicţie, în conformitate cu legislaţia sa şi cu normele şi principiile dreptului internaţional;

c) termenul „Emiratele Arabe Unite” înseamnă E.A.U şi, atunci când este folosit în sens geografic, înseamnă zona în care se află teritoriul sub suveranitatea sa, precum şi marea teritorială, spaţiul aerian, zona submarină asupra cărora Emiratele Arabe Unite exercită, în conformitate cu dreptul internaţional şi legislaţia Emiratelor Arabe Unite, drepturi suverane, care se referă la teritoriul şi insulele aflate sub jurisdicţia sa, referitoare la orice activitate desfăşurată în legătură cu explorarea şi exploatarea resurselor naturale;

d) termenul „persoană” include o persoană fizică, o societate şi orice altă asociere de persoane;

e) termenul „societate” înseamnă orice persoană juridică sau orice entitate care este tratată ca fiind o persoană juridică în scopuri fiscale;

f) termenul „întreprindere a unui stat contractant” şi „întreprindere a celuilalt stat contractant” înseamnă, după caz, o întreprindere exploatată de un rezident al unui stat contractant şi o întreprindere exploatată de un rezident al celuilalt stat contractant;

g) termenul „naţional” înseamnă:

(i) în cazul României, orice persoană fizică având cetăţenia română în conformitate cu legislaţia României şi orice persoană juridică, asociere de persoane şi orice altă entitate constituită şi având statutul în conformitate cu legislaţia în vigoare în România;

(ii) în cazul Emiratelor Arabe Unite, toate persoanele fizice având naţionalitatea Emiratelor Arabe Unite în conformitate cu legislaţia Emiratelor Arabe Unite şi orice persoană juridică, parteneriat şi orice grupare de persoane având statutul în conformitate cu legislaţia Emiratelor Arabe Unite;

h) expresia „trafic internaţional” înseamnă orice transport efectuat cu o navă sau aeronavă exploatată de o întreprindere care are sediul conducerii efective într-un stat contractant, cu excepţia cazului când un astfel de transport este efectuat numai între locuri din celălalt stat contractant;

i) expresia „autoritate competentă” înseamnă:

(i) în cazul României, ministrul finanţelor publice sau reprezentantul său autorizat;

(ii) în cazul Emiratelor Arabe Unite, ministrul finanţelor sau reprezentantul său autorizat;

j) expresia „activitate de afaceri” include de asemenea prestarea unor servicii profesionale şi a altor activităţi cu caracter independent.

2. În ceea ce priveşte aplicarea acestui acord în orice moment de un stat contractant, orice termen care nu este definit în acesta va avea, dacă contextul nu cere o interpretare diferită, înţelesul pe care îl are la momentul respectiv în baza legislaţiei acelui stat referitoare la impozitele pentru care se aplică Acordul, orice înţeles pe care îl are în baza legislaţiei fiscale aplicabile în acel stat prevalând asupra înţelesului dat termenului în baza altor legi ale acelui stat.

 

ARTICOLUL 4

Rezident

 

1. În sensul prezentului acord, expresia „rezident al unui stat contractant” înseamnă:

a) în cazul României: orice persoană care, în baza legislaţiei României, este supusă impozitării acolo datorită domiciliului său, reşedinţei sale, locului de conducere, locului de înregistrare sau oricărui alt criteriu de natură similară. Totuşi, această expresie nu include orice persoană care este supusă impozitării în România numai pentru faptul că realizează venituri din surse situate în România;

b) în cazul Emiratelor Arabe Unite: o persoană care, în baza legislaţiei Emiratelor Arabe Unite, are domiciliul în Emiratele Arabe Unite şi o societate care este încorporată în Emiratele Arabe Unite şi are locul conducerii efective acolo.

2. În sensul paragrafului 1 de mai sus:

a) în cazul României, termenul „rezident” include:

(i) România, orice unitate administrativ-teritorială sau autoritate locală a acesteia şi Guvernul României;

(ii) Banca Naţională a României, orice instituţie ori persoană sau orice entitate deţinută ori controlată direct sau indirect de România sau de o unitate administrativ-teritorială ori autoritate locală a acesteia sau de Guvernul României;

b) în cazul Emiratelor Arabe Unite, termenul „rezident” include:

(i) Guvernul Federal al Emiratelor Arabe Unite, guvernele locale şi autorităţile locale ale acestuia;

(ii) orice instituţii guvernamentale create în baza legii publice, cum ar fi Banca Centrală, fonduri, corporaţii, autorităţi, fundaţii, agenţii sau alte entităţi similare înfiinţate în Emiratele Arabe Unite;

(iii) orice entitate interguvernamentală înfiinţată în Emiratele Arabe Unite în al cărei capital Emiratele Arabe Unite participă împreună cu alte state.

3. Când, în conformitate cu prevederile paragrafului 1, o persoană fizică este rezidentă a ambelor state contractante, atunci statutul său se determină după cum urmează:

a) aceasta va fi considerată rezidentă numai a statului contractant în care are o locuinţă permanentă la dispoziţia sa; dacă aceasta dispune de o locuinţă permanentă în ambele state contractante, ea va fi considerată rezidentă numai a statului contractant cu care legăturile sale personale şi economice sunt mai strânse (centrul intereselor vitale);

b) dacă statul contractant în care aceasta are centrul intereselor sale vitale nu poate fi determinat sau dacă aceasta nu dispune de o locuinţă permanentă în niciunul dintre statele contractante, ea va fi considerată rezidentă numai a statului contractant în care locuieşte în mod obişnuit;

c) dacă aceasta locuieşte în mod obişnuit în ambele state contractante sau nu locuieşte în niciunul dintre ele, ea va fi considerată rezidentă numai a statului contractant al cărui naţional este;

d) dacă aceasta este naţional al ambelor state contractante sau nu este al niciunuia dintre ele, autorităţile competente ale statelor contractante vor rezolva problema de comun acord.

4. Când, potrivit prevederilor paragrafului 1, o persoană, alta decât o persoană fizică, este rezidentă a ambelor state contractante, ea va fi considerată rezidentă numai a statului în care se află locul conducerii sale efective.

 

ARTICOLUL 5

Sediu permanent

 

1. În sensul prezentului acord, expresia „sediu permanent” înseamnă un loc fix de afaceri prin care întreprinderea îşi desfăşoară în întregime sau în parte activitatea sa.

2. Expresia „sediu permanent” include, în special:

a) un loc de conducere;

b) o sucursală;

c) un birou;

d) o fabrică;

e) un atelier; şi

f) o mină, un puţ petrolier sau de gaze, o carieră sau orice alt loc de extracţie a resurselor naturale.

3. Un şantier de construcţii, un proiect de construcţii, de asamblare sau de instalare constituie sediu permanent numai atunci când acesta durează mai mult de 12 luni.

4. Prin derogare de la prevederile anterioare ale acestui articol, expresia „sediu permanent se consideră că nu include:

a) folosirea de instalaţii numai în scopul depozitării, expunerii sau livrării de bunuri sau mărfuri aparţinând întreprinderii;

b) menţinerea unui stoc de bunuri sau mărfuri aparţinând întreprinderii numai în scopul depozitării, expunerii sau livrării;

c) menţinerea unui stoc de bunuri sau mărfuri aparţinând întreprinderii numai în scopul prelucrării de către o altă întreprindere;

d) menţinerea unui stoc de bunuri sau mărfuri aparţinând întreprinderii care sunt expuse în cadrul unui târg comercial sau expoziţii şi care sunt vândute de întreprindere la închiderea unui astfel de târg sau expoziţie, cu condiţia ca părţile sau societăţile implicate să îndeplinească toate cerinţele din fiecare stat contractant;

e) menţinerea unui loc fix de afaceri numai în scopul cumpărării de bunuri sau mărfuri ori al colectării de informaţii pentru întreprindere;

f) menţinerea unui loc fix de afaceri numai în scopul desfăşurării pentru întreprindere a oricărei altei activităţi cu caracter pregătitor sau auxiliar;

g) menţinerea unui loc fix de afaceri numai pentru orice combinare a activităţilor menţionate În subparagrafele de la a) la f), cu condiţia ca întreaga activitate a locului fix de afaceri ce rezultă din această combinare să aibă un caracter pregătitor sau auxiliar.

5. Prin derogare de la prevederile paragrafelor 1 şi 2, atunci când o persoană - alta decât un agent cu statut independent căruia i se aplică paragraful 6 - acţionează în numele unei întreprinderi şi are şi exercită în mod obişnuit într-un stat contractant împuternicirea de a încheia contracte în numele întreprinderii, acea întreprindere se consideră că are un sediu permanent în acel stat în privinţa oricăror activităţi pe care persoana le exercită pentru întreprindere, în afară de cazul când activităţile unei astfel de persoane sunt limitate la cele menţionate în paragraful 4 care, dacă sunt exercitate printr-un loc fix de afaceri, nu fac din acest loc fix de afaceri un sediu permanent în baza prevederilor acelui paragraf.

6. O întreprindere nu se consideră că are un sediu permanent într-un stat contractant numai pentru faptul că aceasta îşi exercită activitatea de afaceri în acel stat printr-un broker sau orice agent cu statut independent, cu condiţia ca astfel de persoane să acţioneze în cadrul activităţii lor obişnuite de afaceri.

7. Faptul că o societate care este rezidentă a unui stat contractant controlează sau este controlată de o societate care este rezidentă a celuilalt stat contractant sau care îşi exercită activitatea de afaceri în celălalt stat (printr-un sediu permanent sau în alt mod) nu este suficient pentru a face una din aceste societăţi un sediu permanent al celeilalte.

 

ARTICOLUL 6

Venituri din proprietăţi imobiliare

 

1. Veniturile realizate de un rezident al unui stat contractant din proprietăţi imobiliare (inclusiv veniturile din agricultură sau din silvicultură) situate în celălalt stat contractant sunt impozabile în celălalt stat.

2. Expresia „proprietăţi imobiliare” are înţelesul care este atribuit de legislaţia statului contractant în care proprietăţile în cauză sunt situate. Expresia include, în orice caz, accesoriile proprietăţii imobiliare, inventarul viu şi echipamentul utilizat în agricultură şi în silvicultură, drepturile asupra cărora se aplică prevederile dreptului comun cu privire la proprietatea funciară, uzufructul proprietăţilor imobiliare şi drepturile la rente variabile sau fixe pentru exploatarea sau concesionarea exploatării zăcămintelor minerale, izvoarelor şi a altor resurse naturale; navele, vapoarele şi aeronavele nu sunt considerate proprietăţi imobiliare.

3. Prevederile paragrafului 1 se aplică veniturilor obţinute din exploatarea directă, din închirierea sau din folosirea în brice altă formă a proprietăţilor imobiliare.

4. Prevederile paragrafelor 1 şi 3 se aplică de asemenea veniturilor provenind din proprietăţi imobiliare ale unei întreprinderi.

 

ARTICOLUL 7

Profiturile din activitatea de afaceri

 

1. Profiturile unei întreprinderi a unui stat contractant sunt impozabile numai în acel stat, în afară de cazul când întreprinderea exercită activitate de afaceri în celălalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo. Dacă întreprinderea exercită activitate de afaceri în acest mod, profiturile întreprinderii pot fi impuse în celălalt stat, dar numai acea parte din ele care este atribuibilă acelui sediu permanent.

2. Sub rezerva prevederilor paragrafului 3, când o întreprindere a unui stat contractant exercită activitate de afaceri în celălalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo, atunci se atribuie în fiecare stat contractant acelui sediu permanent profiturile pe care acesta le-ar fi putut realiza dacă ar fi constituit o întreprindere distinctă şi separată, exercitând activităţi identice sau similare, în condiţii identice sau similare, şi tratând cu toată independenţa cu întreprinderea al cărei sediu permanent este.

3. La determinarea profiturilor unui sediu permanent sunt admise ca deductibile cheltuielile efectuate pentru scopurile sediului permanent, inclusiv cheltuielile de conducere şi cheltuielile generale de administrare efectuate, indiferent de faptul că s-au efectuat în statul în care se află situat sediul permanent sau în altă parte,

4. Niciun profit nu se atribuie unui sediu permanent numai pentru faptul că acel sediu permanent cumpără produse sau mărfuri pentru întreprindere.

5. În vederea aplicării prevederilor paragrafelor precedente, profitul care se atribuie unui sediu permanent se determină în fiecare an prin aceeaşi metodă, dacă nu există motive temeinice şi suficiente de a proceda altfel.

6. Când profiturile includ elemente de venit care sunt tratate separat în alte articole ale prezentului acord, atunci prevederile acelor articole nu sunt afectate de prevederile prezentului articol.

 

ARTICOLUL 8

Transport naval şi aerian

 

1. Profiturile obţinute din exploatarea în trafic internaţional a navelor sau aeronavelor sunt impozabile numai în statul contractant în care se află locul conducerii efective a întreprinderii.

2. Dacă locul conducerii efective a unei întreprinderi de transport se află la bordul unei nave, atunci acesta se consideră a fi situat în statul contractant în care se află portul de înregistrare a navei sau, dacă nu există un astfel de port, în statul contractant în care este rezident cel care exploatează nava.

3. Prevederile paragrafului 1 se aplică de asemenea profiturilor obţinute din participarea la un pool, la o activitate de afaceri desfăşurată în comun sau la o agenţie internaţională de transport.

4. Prevederile paragrafului 1 se aplică de asemenea următoarelor venituri obţinute din exploatarea aeronavelor în trafic internaţional:

a) veniturile din vânzarea de tichete în numele unei întreprinderi de transport;

b) veniturile din vânzarea de servicii de inginerie unei terţe părţi şi orice alt venit provenit din alte servicii tehnice care sunt legate de exploatarea aeronavelor în trafic internaţional;

c) dobânzile la depozite şi veniturile obţinute din hârtii de valoare, obligaţiuni şi acţiuni, cu condiţia ca asemenea venituri

să fie legate de exploatarea aeronavelor şi să reprezinte o parte integrantă a exploatării aeronavelor în trafic internaţional.

 

ARTICOLUL 9

Întreprinderi asociate

 

1. Când

a) o întreprindere a unui stat contractant participă direct sau indirect la conducerea, controlul sau la capitalul unei întreprinderi a celuilalt stat contractant; sau

b) aceleaşi persoane participă direct sau indirect la conducerea, controlul sau la capitalul unei întreprinderi a unui stat contractant şi a unei întreprinderi a celuilalt stat contractant şi, fie într-un caz, fie în celălalt, cele două întreprinderi sunt legate în relaţiile lor comerciale sau financiare de condiţii acceptate sau impuse care diferă de acelea care ar fi fost stabilite între întreprinderi independente, atunci profiturile care fără aceste condiţii ar fi fost obţinute de una din întreprinderi, dar nu au putut fi obţinute de fapt datorită acestor condiţii, pot fi incluse în profiturile acelei întreprinderi şi impozitate în consecinţă.

2. Când un stat contractant include în profiturile unei întreprinderi a acelui stat - şi impozitează în consecinţă .- profiturile asupra cărora o întreprindere a celuilalt stat contractant a fost supusă impozitării în celălalt stat şi profiturile astfel incluse sunt profituri care ar fi revenit întreprinderii primului stat menţionat dacă condiţiile stabilite între cele două întreprinderi ar fi fost acelea care ar fi fost convenite între întreprinderi independente, atunci celălalt stat poate proceda la modificarea corespunzătoare a sumei impozitului stabilit asupra acelor profituri. La efectuarea acestei modificări se va ţine seama de celelalte prevederi ale prezentului acord şi, dacă este necesar, autorităţile competente ale statelor contractante se vor consulta reciproc.

 

ARTICOLUL 10

Dividende

 

1. Dividendele plătite de o societate care este rezidentă a unui stat contractant unui rezident al celuilalt stat contractant sunt impozabile în celălalt stat.

2. Totuşi, aceste dividende sunt de asemenea impozabile în statul contractant în care este rezidentă societatea plătitoare de dividende şi potrivit legislaţiei acelui stat, dar, dacă beneficiarul efectiv al dividendelor este rezident al celuilalt stat contractant, impozitul astfel stabilit nu va depăşi 3% (trei la sută) din suma brută a dividendelor.

Prezentul paragraf nu afectează impunerea societăţii cu privire la profiturile din care se plătesc dividendele.

3. Prin derogare de la prevederile paragrafelor 1 şi 2 ale acestui articol, dividendele plătite de o societate rezidentă fie a unuia, fie a celuilalt dintre statele contractante nu vor fi impozabile dacă beneficiarul efectiv al dividendelor este:

a) Guvernul oricărui stat contractant sau oricare instituţie guvernamentală sau entitate aparţinând acestuia;

b) o societate care este rezidentă fie a unuia, fie a celuilalt stat contractant, al cărei capital este deţinut direct sau indirect (în proporţie de cel puţin 25%) de guvernul sau de o instituţie guvernamentală fie a unuia, fie a celuilalt stat contractant.

4. Termenul „dividende” folosit în prezentul articol înseamnă venituri provenind din acţiuni, din părţi miniere, din părţi de fondator sau din alte drepturi, care nu sunt titluri de creanţă, din participarea la profituri, precum şi veniturile din alte drepturi de corporaţie care sunt supuse aceluiaşi regim de impunere ca veniturile din acţiuni de către legislaţia statului în care este rezidentă societatea care le distribuie.

5. Prevederile paragrafelor 1 şi 2 nu se aplică dacă beneficiarul efectiv al dividendelor, fiind rezident al unui stat contractant, desfăşoară activitate de afaceri în celălalt stat contractant în care societatea plătitoare de dividende este rezidentă, printr-un sediu permanent situat acolo, şi deţinerea drepturilor generatoare de dividende în legătură cu care sunt plătite dividendele este efectiv legată de un asemenea sediu permanent. În această situaţie, se aplică prevederile articolului 7.

6. În sensul prevederilor paragrafului 3, termenul „Guvern” include în particular, dar nu exclusiv:

a) în cazul României:

(i) Banca Naţională a României;

(ii) orice instituţie sau persoană ori orice entitate deţinută sau controlată direct sau indirect de România, de o unitate administrativ-teritorială sau de o autoritate locală a acesteia ori de Guvernul României;

b) în cazul Emiratelor Arabe Unite:

(i) Banca Centrală a Emiratelor Arabe Unite;

(ii) Autoritatea Investiţiilor din Abu Dhabi;

(iii) Consiliul Investiţiilor din Abu Dhabi;

(iv) Autoritatea de Investiţii emirateză;

(v) Societatea de Dezvoltare Mubadala;

(vi) Societatea de Investiţii Petroleum Internaţional;

(vii) Dubai World;

(viii) Corporaţia de Investiţii din Dubai;

(ix) Compania Naţională de Energie Abu Dhabi PJSC (TAQA); sau

(x) orice altă instituţie creată de Guvernul Federal, de guvernele focale sau de autorităţile locale, care este recunoscută ca parte integrantă a acelui guvern, acelor guverne sau autorităţi astfel cum poate fi convenit prin notificare de autorităţile competente ale statelor contractante.

7. Când o societate rezidentă a unui stat contractant realizează profituri sau venituri din celălalt stat contractant, celălalt stat nu poate percepe niciun impozit asupra dividendelor plătite de societate, cu excepţia cazului când asemenea dividende sunt plătite unui rezident al celuilalt stat sau când deţinerea drepturilor generatoare de dividende în legătură cu care dividendele sunt plătite este efectiv legată de un sediu permanent situat în celălalt stat, nici să supună profiturile nedistribuite ale societăţii unui impozit asupra profiturilor nedistribuite ale societăţii, chiar dacă dividendele plătite sau profiturile nedistribuite reprezintă în întregime sau în parte profituri sau venituri provenind din celălalt stat.

8. Prevederile prezentului articol nu se aplică dacă scopul principal sau unul din scopurile principale ale oricărei persoane care are legătură cu emiterea sau cesionarea acţiunilor sau a altor drepturi în legătură cu care este plătit dividendul este acela de a profita de prezentul articol prin intermediul acelei emiteri sau cesionări.

 

ARTICOLUL 11

Dobânzi

 

1. Dobânzile provenind dintr-un stat contractant şi plătite unui rezident al celuilalt stat contractant sunt impozabile în celălalt stat.

2. Totuşi, aceste dobânzi sunt de asemenea impozabile în statul contractant din care provin şi potrivit legislaţiei acelui stat, dar, dacă beneficiarul efectiv al dobânzilor este rezident al celuilalt stat contractant, impozitul astfel stabilit nu va depăşi 3% (trei la sută) din suma brută a dobânzilor.

3. Prin derogare de la prevederile paragrafelor 1 şi 2, dobânzile provenind:

a) din Emiratele Arabe Unite şi plătite Guvernului României sau oricăreia din instituţiile sale financiare sunt scutite de impozite în Emiratele Arabe Unite;

b) din România şi plătite Guvernului Emiratelor Arabe Unite sau instituţiilor sale financiare sunt scutite de impozite în România;

c) de la instituţii al căror capital este în întregime sau parţial deţinut de Guvernul României sau de Guvernul Emiratelor Arabe Unite sunt scutite de impozite referitoare la dobânzi în fiecare stat contractant.

4. În sensul prevederilor paragrafului 3, termenul „Guvern” include în particular, dar nu exclusiv:

a) în cazul României:

(i) România, orice unitate administrativ-teritorială sau autoritate locală a acesteia şi Guvernul României;

(ii) Banca Naţională a României;

(iii) orice instituţie sau persoană ori orice entitate deţinută sau controlată direct sau indirect de România, de o unitate administrativ-teritorială sau de o autoritate locală a acesteia ori de Guvernul României;

b) în cazul Emiratelor Arabe Unite:

(i) Banca Centrală a Emiratelor Arabe Unite;

(ii) Autoritatea Investiţiilor din Abu Dhabi;

(iii) Consiliul Investiţiilor din Abu Dhabi;

(iv) Autoritatea de Investiţii emirateză;

(v) Societatea de Dezvoltare Mubadala;

(vi) Societatea de investiţii Petroleum International;

(vii) Dubai World;

(viii) Corporaţia de Investiţii din Dubai;

(ix) Compania Naţională de Energie Abu Dhabi PJSC (TAQA); sau

(x) orice altă instituţie creată de Guvernul Federal, de guvernele locale sau de autorităţile locale, care este recunoscută ca parte integrantă a acelui guvern, acelor guverne sau autorităţi astfel cum poate fi convenit prin notificare de autorităţile competente ale statelor contractante.

5. Termenul „dobânzi” folosit în prezentul articol înseamnă venituri din titluri de creanţă de orice fel însoţite sau nu de garanţii ipotecare sau de o clauză de participare la profiturile debitorului şi, în special, veniturile din titluri de stat şi veniturile din titluri sau obligaţiuni, inclusiv primele şi premiile legate de asemenea titluri sau obligaţiuni. Penalităţile pentru plata cu întârziere nu sunt considerate dobânzi în sensul prezentului articol.

6. Prevederile paragrafelor 1 şi 2 nu se aplică dacă beneficiarul efectiv al dobânzilor, fiind un rezident al unui stat contractant, desfăşoară activitate de afaceri în celălalt stat contractant din care provin dobânzile printr-un sediu permanent situat acolo şi creanţa în legătură cu care sunt plătite dobânzile este efectiv legată de un asemenea sediu permanent. În această situaţie se aplică prevederile articolului 7.

7. Dobânzile se consideră că provin dintr-un stat contractant când plătitorul este rezident al acelui stat. Totuşi, când plătitorul dobânzilor, fie că este, fie că nu este rezident al unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent în legătură cu care a fost contractată creanţa generatoare de dobânzi şi aceste dobânzi se suportă de un asemenea sediu permanent, atunci astfel de dobânzi se consideră că provin din statul în care este situat sediul permanent.

8. Cârd, datorită relaţiilor speciale existente între plătitor şi beneficiarul efectiv sau între ambii şi o altă persoană, suma dobânzilor, ţinând seama de creanţa pentru care sunt plătite, depăşeşte suma care ar fi fost convenită între plătitor şi beneficiarul efectiv în lipsa unor astfel de relaţii, prevederile prezentului articol se aplică numai la ultima sumă menţionată. În acest caz, partea excedentară a plăţilor este impozabilă potrivit legislaţiei fiecărui stat contractant, ţinând seama de celelalte prevederi ale prezentului acord.

9. Prevederile prezentului articol nu se aplică dacă scopul principal sau unul din scopurile principale al oricărei persoane care are legătură cu emiterea sau cesionarea titlului de creanţă în legătură cu care sunt plătite dobânzile este acela de a profita de prezentul articol prin intermediul acelei emiteri sau cesionări.

 

ARTICOLUL 12

Redevenţe

 

1. Redevenţele provenind dintr-un stat contractant şi plătite unui rezident al celuilalt stat contractant sunt impozabile în celălalt stat.

2. Totuşi, aceste redevenţe sunt de asemenea impozabile în statul contractant din care provin şi potrivit legislaţiei acelui stat, dar, dacă beneficiarul efectiv al redevenţelor este rezident al celuilalt stat contractant, impozitul astfel stabilit nu va depăşi 3% (trei la sută) din suma brută a redevenţelor.

3. Termenul „redevenţe” folosit în prezentul articol înseamnă plăţi de orice fel primite pentru folosirea sau dreptul de a folosi orice drept de autor asupra unei opere literare, artistice sau ştiinţifice, inclusiv asupra filmelor de cinematograf, orice patent, marcă de comerţ, desen sau model, plan, formulă sau procedeu secret ori pentru informaţii referitoare la experienţa în domeniul industrial, comercial său ştiinţific.

4. Prevederile paragrafelor 1 şi 2 nu se aplică dacă beneficiarul electiv al redevenţelor, fiind un rezident al unui stat contractant, desfăşoară activitate de afaceri în celălalt stat contractant din care provin redevenţele printr-un sediu permanent situat acolo şi dreptul sau proprietatea în legătură cu care sunt plătite redevenţele este efectiv legată de un asemenea sediu permanent. În această situaţie se aplică prevederile articolului 7.

5. Redevenţele se consideră că provin dintr-un stat contractant când plătitorul este rezident al acelui stat. Totuşi, când plătitorul redevenţelor, fie că este, fie că nu este rezident al unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent de care este legată obligaţia de a plăti redevenţele şi acestea sunt suportate de un asemenea sediu permanent, atunci astfel de redevenţe se consideră că provin din statul în care este situat sediul permanent.

6. Când, datorită relaţiilor speciale existente între plătitor şi beneficiarul efectiv sau între ambii şi o altă persoană, suma redevenţelor, având în vedere utilizarea, dreptul sau informaţia pentru care sunt plătite, depăşeşte suma care ar fi fost convenită între plătitor şi beneficiarul efectiv în lipsa unor astfel de relaţii, prevederile prezentului articol se aplică numai la ultima sumă menţionată. În acest caz, partea excedentară a plăţilor este impozabilă potrivit legislaţiei fiecărui stat contractant, ţinând seama de celelalte prevederi ale prezentului acord.

7. Prevederile prezentului articol nu se aplică dacă scopul principal sau unul din scopurile principale al oricărei persoane care are legătură cu crearea sau cesionarea drepturilor în legătură cu care sunt plătite redevenţele este acela de a profita de prezentul articol prin intermediul acelei creări sau cesionări.

 

ARTICOLUL 13

Câştiguri de capital

 

1. Câştigurile realizate de un rezident al unui stat contractant din înstrăinarea proprietăţilor imobiliare menţionate în paragraful 2 al articolului 6 şi situate în celălalt stat contractant sunt impozabile în statul contractant în care este situată proprietatea.

2. Câştigurile din înstrăinarea proprietăţii mobiliare făcând parte din activul unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celălalt stat contractant, inclusiv astfel de câştiguri din înstrăinarea unui asemenea sediu permanent (singur sau cu întreaga întreprindere), sunt impozabile în celălalt stat.

3. Câştigurile provenind din înstrăinarea navelor sau aeronavelor exploatate în trafic internaţional sau a proprietăţilor mobiliare necesare exploatării unor asemenea nave sau aeronave sunt impozabile numai în statul contractant în care este situat locul conducerii elective a întreprinderii.

4. Câştigurile realizate de un rezident al unui stat contractant din înstrăinarea acţiunilor unei societăţi care sunt listate la o bursă recunoscută sunt impozabile numai în statul de rezidenţă.

5. Câştigurile provenind din înstrăinarea oricărei proprietăţi mobiliare, alta decât cea la care se face referire în paragrafele 2, 3 şi 4, cum ar fi acţiunile la o societate, altele decât cele menţionate la paragraful 4, sau valori mobiliare, obligaţiuni, titluri de creanţă şi altele asemenea, sunt impozabile numai în statul contractant în care este rezident cel care înstrăinează.

 

ARTICOLUL 14

Venituri din activitatea salariată

 

1. Sub rezerva prevederilor articolelor 15, 18, 19 şi 20, salariile şi alte remuneraţii similare obţinute de un rezident al unui stat contractant pentru o activitate salariată sunt impozabile numai în acel stat, în afară de cazul când activitatea salariată este exercitată în celălalt stat contractant. Dacă activitatea salariată este astfel exercitată, asemenea remuneraţii sunt impozabile în celălalt stat.

2. Prin derogare de la prevederile paragrafului 1, remuneraţiile obţinute de un rezident al unui stat contractant pentru o activitate salariată exercitată în celălalt stat contractant sunt impozabile numai în primul stat menţionat dacă:

a) beneficiarul este prezent în celălalt stat pentru o perioadă sau perioade care nu depăşesc în total 183 de zile în orice perioadă de douăsprezece luni începând sau sfârşind în anul fiscal vizat; şi

b) remuneraţiile sunt plătite de un angajator sau în numele unui angajator care nu este rezident al celuilalt stat; şi

c) remuneraţiile nu sunt suportate de un sediu permanent pe care angajatorul îl are în celălalt stat.

3. Prin derogare de la prevederile anterioare ale prezentului articol, remuneraţiile obţinute pentru o activitate salariată exercitată la bordul unei nave sau aeronave exploatate în trafic internaţional sunt impozabile în statul contractant în care se află locul conducerii efective a întreprinderii.

 

ARTICOLUL 15

Profesori şi cercetători

 

O persoană fizică care este rezidentă a unui stat contractant imediat înaintea sosirii în celălalt stat contractant, la invitaţia unei universităţi, unei colegiu, unei şcoli sau a altui institut similar educaţional sau a unui institut de cercetare ştiinţifică, şi care este prezentă în acel celălalt stat pentru o perioadă care nu depăşeşte 3 ani, numai în scopul de a preda sau de a efectua cercetare sau pentru ambele la un asemenea institut de educaţie sau cercetare, va fi scutită de impozit o perioadă care nu depăşeşte 3 ani în celălalt stat, în legătură cu orice remuneraţie primită pentru predare sau cercetare.

 

ARTICOLUL 16

Studenţi şi stagiari

 

Sumele pe care le primeşte pentru întreţinere, educaţie sau pregătire un student sau un stagiar care este sau a fost imediat anterior vizitei sale într-un stat contractant un rezident al celuilalt stat contractant şi care este prezent în primul stat menţionat numai în scopul educaţiei sau pregătirii sale nu sunt impozabile în acel stat, cu condiţia ca astfel de sume să provină din surse situate în afara acelui stat.

 

ARTICOLUL 17

Remuneraţiile membrilor Consiliului de administraţie

 

Remuneraţiile şi alte plăţi similare obţinute de un rezident al unui stat contractant în calitatea sa de membru al consiliului de administraţie al unei societăţi care este rezidentă a celuilalt stat contractant sunt impozabile în celălalt stat.

 

ARTICOLUL 18

Pensii şi anuităţi

 

1. Sub rezerva prevederilor paragrafului 2 al articolului 19, pensiile şi alte remuneraţii similare aferente activităţii salariate desfăşurate în trecut şi anuităţile, plătite unui rezident al unui stat contractant, sunt impozabile numai în acel stat.

2. Prin derogare de la prevederile paragrafului 1 al acestui articol, plăţile efectuate în baza legislaţiei referitoare la asigurările sociale a unui stat contractant sunt impozabile numai în acel stat.

3. Termenul „anuitate” înseamnă o sumă determinată, plătită periodic, la date stabilite, în timpul vieţii sau pentru o perioadă de timp specificată sau determinabilă, în baza unei obligaţii de efectuare a plăţilor în schimbul unei consideraţii adecvate şi complete, în bani sau în echivalent.

 

ARTICOLUL 19

Funcţii publice

 

1. a) Salariile şi alte remuneraţii similare, altele decât pensiile, plătite de un stat contractant sau de un guvern local ori o autoritate locală sau o unitate administrativ-teritorială a acestuia unei persoane fizice pentru serviciile prestate acelui stat sau guvern, acelei autorităţi sau unităţi sunt impozabile numai în acel stat.

b) Totuşi, aceste salarii şi alte remuneraţii similare sunt impozabile numai în celălalt stat contractant dacă serviciile sunt prestate în acel stat şi persoana fizică este rezidentă a acelui stat, şi

(i) este un naţional al acelui stat; sau

(ii) nu a devenit rezidentă a acelui stat numai în scopul prestării serviciilor.

2. a) Orice pensie plătită de sau din fonduri create de un stat contractant sau de un guvern local ori o autoritate locală sau o unitate administrativ-teritorială a acestuia unei persoane fizice pentru serviciile prestate acelui stat sau guvern, acelei autorităţi sau unităţi este impozabilă numai În acel stat.

b) Totuşi, o astfel de pensie este impozabilă numai în celălalt stat contractant dacă persoana fizică este rezidentă şi naţional al acelui stat.

3. Prevederile articolelor 14, 15, 17, 18 şi 20 se aplică salariilor, pensiilor şi altor remuneraţii similare plătite pentru serviciile prestate în legătura cu o activitate de afaceri desfăşurată de un stat contractant sau de un guvern local ori o autoritate locală sau o unitate administrativ-teritorială a acestuia.

 

ARTICOLUL 20

Artişti de spectacol şi sportivi

 

1. Prin derogare de la prevederile articolelor 7 şi 14, veniturile obţinute de un rezident al unui stat contractant în calitate de artist de spectacol, cum sunt artiştii de teatru, de film, de radio sau de televiziune, ori ca muzician sau ca sportiv, din activităţile personale ale acelui rezident desfăşurate în această calitate în celălalt stat contractant sunt impozabile în celălalt stat.

2. Când veniturile în legătură cu activităţile personale desfăşurate de un artist de spectacol sau de un sportiv, în această calitate, nu revin artistului de spectacol sau sportivului, ci unei alte persoane, acele venituri, prin derogare de la prevederile articolelor 7 şi 14, sunt impozabile în statul contractant în care sunt desfăşurate activităţile artistului de spectacol sau ale sportivului.

3. Prin derogare de la prevederile paragrafelor 1 şi 2, veniturile obţinute din activităţile desfăşurate de artiştii de spectacol sau de sportivi într-un stat contractant, atunci când vizita în acel stat este finanţată în întregime din fonduri publice ale celuilalt stat sau ale unui guvern local, unor autorităţi locale sau unităţi administrativ-teritoriale a acestuia sau de o agenţie publică a acestora şi activitatea nu este desfăşurată în scopul de a obţine profit, sunt scutite de impozit în statul contractant în care sunt desfăşurate aceste activităţi.

 

ARTICOLUL 21

Alte venituri

 

1. Elementele de venit ale unui rezident al unui stat contractant, indiferent de unde provin, care nu sunt tratate la articolele precedente ale prezentului acord, sunt impozabile numai în acel stat.

2. Prevederile paragrafului 1 nu se aplică asupra veniturilor, altele decât veniturile provenind din proprietăţile imobiliare aşa cum sunt definite în paragraful 2 al articolului 6, dacă beneficiarul efectiv al unor astfel de venituri, fiind rezident al unui stat contractant, desfăşoară activitate de afaceri în celălalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo şi dreptul sau proprietatea în legătură cu care sunt plătite veniturile este efectiv legată de un asemenea sediu permanent. În această situaţie se aplică prevederile articolului 7.

 

ARTICOLUL 22

Metode pentru eliminarea dublei impuneri

 

Dubla impunere va fi eliminată după cum urmează:

a) în cazul României:

Când un rezident al României realizează venituri care, în conformitate cu prevederile prezentului acord, sunt impozitate în Emiratele Arabe Unite, România va acorda ca o deducere din impozitul pe venitul acelui rezident o sumă egală cu impozitul pe venit plătit în Emiratele Arabe Unite.

Totuşi, această deducere nu va putea depăşi acea parte a impozitului pe venit, astfel cum este calculată înainte ca deducerea să fie acordată, care este atribuibilă veniturilor care Sunt impozitate în Emiratele Arabe Unite;

b) în cazul Emiratelor Arabe Unite:

Potrivit legislaţiei Emiratelor Arabe Unite, ţinând seama de principiile privind evitarea dublei impuneri legate fie de metoda creditării, fie de cea a debitării.

 

ARTICOLUL 23

Nediscriminarea

 

1. Naţionalii unui stat contractant nu vor fi supuşi în celălalt stat contractant la nicio impozitare sau obligaţie legată de aceasta, diferită sau mai împovărătoare decât impozitarea şi obligaţiile conexe la care sunt sau pot fi supuşi naţionalii celuilalt stat aflaţi în aceeaşi situaţie, mai ales în ceea ce priveşte rezidenţa. Prin derogare de la prevederile articolului 1, această prevedere se aplică de asemenea persoanelor care nu sunt rezidente ale unuia sau ale ambelor state contractante.

2. Impozitarea unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celălalt stat contractant nu va fi stabilită în condiţii mai puţin favorabile în celălalt stat contractant decât impozitarea stabilită întreprinderilor celuilalt stat care desfăşoară aceleaşi activităţi. Această prevedere nu va fi interpretată ca obligând un stat contractant să acorde rezidenţilor celuilalt stat contractant vreo deducere personală, înlesnire sau reducere în ceea ce priveşte impozitarea, pe considerente legate de statutul civil sau de responsabilităţile familiale, pe care le acordă propriilor săi rezidenţi.

3. Cu excepţia cazului când se aplică prevederile paragrafului 1 al articolului 9, paragrafului 7 al articolului 11 sau paragrafului 6 al articolului 12, dobânzile, redevenţele şi alte plăţi efectuate de o întreprindere a unui stat contractant unui rezident al celuilalt stat contractant sunt deductibile, în scopul determinării profiturilor impozabile ale unei asemenea întreprinderi, în aceleaşi condiţii ca şi cum ar fi fost plătite unui rezident al primului stat menţionat.

4. Întreprinderile unui stat contractant al căror capital este integral sau parţial deţinut ori controlat în mod direct sau indirect de unul ori de mai mulţi rezidenţi ai celuilalt stat contractant nu vor fi supuse în primul stat menţionat niciunei impozitări sau obligaţii legate de aceasta care să fie diferită sau mai împovărătoare decât impozitarea şi obligaţiile conexe la care sunt sau pot fi supuse alte întreprinderi similare ale primului stat menţionat.

5. Prevederile prezentului articol se aplică numai impozitelor care fac obiectul prezentului acord.

 

ARTICOLUL 24

Procedura amiabilă

 

1. Când un rezident al unui stat contractant consideră că datorită măsurilor luate de unul sau de ambele state contractante rezultă sau va rezulta pentru el o impozitare care nu este conformă cu prevederile prezentului acord, el poate, indiferent de căile de atac prevăzute de legislaţia internă a acelor state, să supună în scris cazul său autorităţii competente a statului contractant al cărui rezident este, arătând motivele pentru care susţine revizuirea unei astfel de impozitări. Pentru a fi admisă, cererea menţionată mai sus trebuie să fie prezentată într-o perioadă de 3 ani de la data comunicării acţiunii din care rezultă o impozitare care nu este conformă cu prevederile Acordului.

2. Autoritatea competentă se va strădui, dacă reclamaţia îi pare întemeiată şi dacă ea însăşi nu este în măsură să ajungă la o soluţionare corespunzătoare, să rezolve cazul pe calea unei înţelegeri amiabile cu autoritatea competentă a celuilalt stat contractant în vederea evitării unei impozitări care nu este în conformitate cu Acordul. Orice înţelegere realizată va fi aplicată indiferent de perioada de prescripţie prevăzută în legislaţia internă a statelor contractante.

3. Autorităţile competente ale statelor contractante se vor strădui să rezolve pe calea înţelegerii amiabile orice dificultăţi sau dubii rezultate ca urmare a interpretării sau aplicării Acordului. De asemenea, acestea se pot consulta reciproc pentru eliminarea dublei impuneri în cazuri care nu sunt prevăzute de Acord,

4. Autorităţile competente ale statelor contractante vor comunica, dacă este necesar, direct între ele în scopul aplicării Acordului şi realizării unei înţelegeri în sensul paragrafelor anterioare,

 

ARTICOLUL 25

Schimbul de informaţii

 

1. Autorităţile competente ale statelor contractante vor schimba astfel de informaţii care se consideră că sunt relevante pentru aplicarea prevederilor prezentului acord sau pentru administrarea ori implementarea legislaţiilor interne privitoare la impozitele de orice fel şi natură percepute în numele unui stat contractant, al unui guvern local sau al unei autorităţi locale ori unităţi administrativ-teritoriale a acestuia, în măsura în care impozitarea la care se referă nu este contrară Acordului. Schimbul de informaţii nu este limitat de articolele 1 şi 2.

2. Orice informaţie obţinută în baza paragrafului 1 de un stat contractant va fi tratată ca fiind secretă în acelaşi mod ca şi informaţia obţinută în baza legislaţiei interne a acelui stat şi va fi dezvăluită numai persoanelor sau autorităţilor (inclusiv instanţelor judecătoreşti şi organelor administrative) însărcinate cu stabilirea, încasarea, aplicarea, urmărirea sau soluţionarea contestaţiilor cu privire la impozitele care fac obiectul paragrafului 1 sau cu supravegherea acţiunilor menţionate anterior. Asemenea persoane sau autorităţi vor folosi informaţia numai în astfel de scopuri. Acestea pot dezvălui informaţia în procedurile judecătoreşti sau în deciziile judiciare.

3. Prevederile paragrafelor 1 şi 2 nu vor fi interpretate în niciun caz ca impunând unui stat contractant obligaţia:

a) de a lua măsuri administrative contrare legislaţiei şi practicii administrative a acelui sau a celuilalt stat contractant;

b) de a furniza informaţii care nu pot fi obţinute pe baza legislaţiei sau în cadrul practicii administrative obişnuite a acelui sau a celuilalt stat contractant;

c) de a furniza informaţii care ar dezvălui un secret comercial, de afaceri, industrial sau profesional ori un procedeu de fabricaţie sau informaţii a căror divulgare ar fi contrară ordinii publice (ordre public).

4. Dacă un stat contractant solicită informaţii în conformitate cu prezentul articol, celălalt stat contractant va utiliza măsurile sale de culegere a informaţiilor pentru a obţine informaţiile solicitate, chiar dacă celălalt stat nu are nevoie de astfel de informaţii pentru scopurile sale fiscale. Obligaţia prevăzută în propoziţia anterioară este supusă limitărilor prevăzute de paragraful 3, însă aceste limitări nu vor fi interpretate în niciun caz ca permiţând unui stat contractant să refuze furnizarea de informaţii doar pentru faptul că acesta nu are niciun interes naţional faţă de informaţiile respective.

5. Prevederile paragrafului 3 nu vor fi interpretate în niciun caz ca permiţând unui stat contractant să refuze furnizarea de informaţii doar pentru faptul că informaţiile sunt deţinute de o bancă, de o altă instituţie financiară, de un împuternicit sau de o persoană care acţionează ca agent sau în calitate fiduciară sau pentru că acestea se referă la drepturile de proprietate deţinute în cadrul unei persoane.

 

ARTICOLUL 26

Membrii misiunilor diplomatice şi ai posturilor consulare

 

Prevederile prezentului acord nu afectează privilegiile fiscale ale membrilor misiunilor diplomatice sau ai posturilor consulare în baza regulilor generale ale dreptului internaţional sau a prevederilor unor acorduri speciale.

 

ARTICOLUL 27

Intrarea în vigoare

 

1. Fiecare guvern va notifica în scris celuilalt guvern, pe cale diplomatică, îndeplinirea procedurilor sale legale interne necesare pentru intrarea în vigoare a Acordului.

2. Acordul va intra în vigoare în 30 de zile după data primirii ultimei notificări la care se face referire în paragraful 1 al acestui articol şi prevederile sale vor produce efecte pentru venitul plătit în sau după prima zi a lunii ianuarie a anului calendaristic imediat următor anului în care Acordul a intrat în vigoare.

3. Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Emiratelor Arabe Unite pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital, semnat la Abu Dhabi la 11 aprilie 1993, îşi încetează valabilitatea şi nu se va mai aplica în şi după prima zi a lunii ianuarie a anului calendaristic imediat următor anului în care acest acord intră în vigoare în conformitate cu prevederile paragrafului 2 al acestui articol.

 

ARTICOLUL 28

Încetarea valabilităţii

 

Prezentul acord va rămâne în vigoare până când oricare dintre guverne transmite o notificare, pe cale diplomatică, celuilalt guvern, confirmând intenţia sa de a înceta valabilitatea acestui acord. Această notificare scrisă trebuie să fie transmisă nu mai târziu de data de 30 iunie a oricărui an calendaristic, după expirarea unei perioade de cinci ani de la data intrării în vigoare a Acordului.

În această situaţie, Acordul îşi încetează valabilitatea şi nu va mai produce efecte în şi după prima zi a lunii ianuarie a anului calendaristic imediat următor anului în care a fost transmisă o astfel de notificare de încetare a valabilităţii.

Drept care, subsemnaţii, autorizaţi în mod corespunzător în acest scop, au semnat prezentul acord.

Semnat la Dubai, la 4 mai 2015, în două exemplare originale, în limbile română, arabă şi engleză, toate textele fiind egal autentice. În caz de divergenţe de interpretare, textul în limba engleză va prevala.

 

Pentru Guvernul României,

Pentru Guvernul Emiratelor Arabe Unite,

Mihai Tudose,

Ubayz bin Humayd al Taer,

ministrul economiei, comerţului şi turismului

ministrul de stat pentru afaceri financiare

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Emiratelor Arabe Unite pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnat la Dubai la 4 mai 2015

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Emiratelor Arabe Unite pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnat la Dubai la 4 mai 2015, şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 16 martie 2016.

Nr. 302.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 45/2015 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru compensarea pagubelor cauzate de fenomenul meteorologic de secetă severă în perioada aprilie-septembrie 2015

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 45 din 23 octombrie 2015 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru compensarea pagubelor cauzate de fenomenul meteorologic de secetă severă în perioada aprilie-septembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 27 octombrie 2015, cu următoarele modificări şi completări:

1. La articolul 2, litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„c) fenomen meteorologic nefavorabil care poate fi asimilat unei calamităţi naturale - condiţiile meteorologice nefavorabile, cum ar fi secetă severă care distruge de la 30% inclusiv din producţia medie calculată pe baza datelor din anii precedenţi.”

2. La articolul 3 alineatul (1), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„a) producători agricoli persoane fizice care deţin atestat de producător emis în baza Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol, valabil până la data plăţii ajutorului de stat;”.

3. La articolul 3 alineatul (2), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„a) să deţină proces-verbal de constatare şi evaluare a pagubelor, încheiat în perioada cuprinsă între 1 aprilie 2015 şi 20 octombrie 2015, conform legislaţiei pentru situaţiile de urgenţă, Semnat de membrii comisiei şi în care să fie înscrise cel puţin informaţii privind cultura, suprafaţă calamitată, precum şi procentul de calamitare de la 30% inclusiv;”.

4. Articolul 4 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 4. - Se acordă plăţi compensatorii pentru pierderile de venit survenite la următoarele culturi: porumb boabe, sorg, mazăre boabe, fasole boabe, floarea-soarelui, soia, cartof, sfeclă de zahăr, legume în câmp, plante de nutreţ, păşuni şi fâneţe.”

5. La articolul 6, partea introductivă a alineatului (1) şi litera b) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 6- - (1) Beneficiarii prevăzuţi la art. 3 alin. (1), ale căror culturi au fost afectate de fenomenul meteorologic de secetă severă şi care îndeplinesc condiţiile de eligibilitate prevăzute la art. 3 alin. (2), depun la APIA, până la data de 10 decembrie 2015, o cerere de acordare a ajutorului, conform modelului prevăzut în anexa nr. 2, însoţită de următoarele documente:

b) copie a atestatului de producător, elaborat potrivit prevederilor art. 3 alin. (1) lit. a):”.

6. Anexa nr. 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

 

ANEXA Nr. 1

 

CUANTUMURILE MAXIME

ale ajutorului de stat în funcţie de categoria beneficiarului, conform art. 5 alin. (4)

 

 

- lei/ha –

Cultura

Beneficiarii prevăzuţi la art. 3 alin. (1) lit. a) şi b)

Beneficiarii prevăzuţi la art. 3 alin. (1) lit. c)

Porumb boabe

280

560

Floarea-soarelui

285

570

Soia

335

670

Cartof

1.130

2.260

Sfeclă de zahăr

600

1.200

Legume în câmp

1.490

2.980

Plante de nutreţ*)

222,5

445

Păşune

50

100

Fâneaţă

75

150

Sorg

280

560

Fasole

335

670

Mazăre

335

670”

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PREŞEDINTELE SENATULUI

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 23 martie 2016.

Nr. 44.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 45/2015 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru compensarea pagubelor cauzate de fenomenul meteorologic de secetă severă în perioada aprilie-septembrie 2015

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 45/2015 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru compensarea pagubelor cauzate de fenomenul meteorologic de secetă severă în perioada aprilie-septembrie 2015 şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 22 martie 2016.

Nr. 327.

 

HOTĂRÂRI ALE SENATULUI

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Hotărârii Senatului nr. 50/2012 privind aprobarea componenţei numerice şi nominale a comisiilor permanente ale Senatului

 

În temeiul prevederilor art. 64 alin. (4) şi art. 67 din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 46 şi 47 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, republicat,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Hotărârea Senatului nr. 50/2012 privind aprobarea componenţei numerice şi nominale a comisiilor permanente ale Senatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 870 din 20 decembrie 2012, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

- La anexa nr. XII „Componenţa Comisiei pentru drepturile omului, culte şi minorităţi”, domnul senator Ilieşiu Sorin - Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat - se include în componenţa comisiei în locul domnului senator Lazăr Sorin-Constantin - Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 21 martie 2016, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

IOAN CHELARU

 

Bucureşti, 21 martie 2016.

Nr. 44.

 

ORDONANŢE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ

privind unele măsuri financiare în vederea finalizării proiectelor finanţate din fondurile Uniunii Europene aferente perioadei de programare 2007-2013, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare

 

Pentru proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile, în perioada de programare 2007-2013, care nu s-au finalizat în perioada de implementare, respectiv 31 decembrie 2015, s-au semnat acte adiţionale de prelungire a duratei contractelor de finanţare, în scopul îndeplinirii integrale a obiectivelor şi indicatorilor proiectelor şi în vederea asigurării funcţionalităţii acestora, până cel mai târziu la data de 30 iunie 2016, din sursele beneficiarilor.

Având în vedere că nefinalizarea proiectelor poate conduce la restituirea către Comisia Europeană a sumelor deja decontate în cadrul proiectelor în perioada de eligibilitate a programului, respectiv până la data de 31 decembrie 2015, este necesară identificarea unor măsuri de sprijinire a beneficiarilor care au în implementare proiecte finanţate prin Programul operaţional regional 2007--2013 şi Programul operaţional sectorial Mediu 2007-2013 şi care trebuie finalizate din surse ale beneficiarilor.

Pentru 345 de proiecte finanţate prin Programul operaţional regional 2007-2013, impactul negativ al neadoptării măsurilor propuse are în vedere suma de 3,3 miliarde lei, respectiv pentru 6 proiecte finanţate prin Programul operaţional sectorial Mediu, suma de 60.527.267 lei.

Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal şi a Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 358/2015, s-a modificat termenul de declarare a destinaţiei clădirii de la data de 29 februarie 2016 la data de 31 martie 2016, pentru contribuabilii care au în proprietate clădiri nerezidenţiale şi clădiri cu destinaţie mixtă, respectiv rezidenţială şi nerezidenţială. Termenul de declarare astfel modificat coincide cu termenul de plată a impozitului pe clădiri şi cu termenul până la care se acordă bonificaţia pentru plata anticipată a impozitului. În aceste condiţii, datorită suprapunerii celor două termene, de declarare şi de plată, nu există timp material pentru organele fiscale locale pentru emiterea până la data de 31 martie 2016 a deciziilor de impunere şi de prelucrare a declaraţiilor. Astfel, nu poate fi efectuată în termen plata impozitului pe clădiri, cu consecinţe privind pierderea bonificaţiei de plată anticipată şi chiar plata de penalităţi de întârziere, în căzui comunicării deciziei de impunere după data de 31 martie a.c.

în vederea asigurării continuităţii serviciilor de transport feroviar public aferent pachetului minim social, precum şi a îndeplinirii obligaţiei de asigurare a stării tehnice şi de exploatare a infrastructurii feroviare, care să permită desfăşurarea transportului feroviar public în condiţii de siguranţă a circulaţiei,

în considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul general public şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată.

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

 

Art. 1. - (1) Prin derogare de la prevederile art. 61 alin, (1) şi art. 63 alin. (4) şi (41) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de la prevederile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 338/2015 pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2016, unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale pot solicita Ministerului Finanţelor Publice, inclusiv pentru asociaţiile de dezvoltare intercomunitare, contractarea de împrumuturi din venituri din privatizare, înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului, în limita sumei de 400.000 mii lei.

(2) împrumuturile prevăzute la alin. (1) se acordă pentru finanţarea cheltuielilor necesare finalizării proiectelor cu o valoare de maximum 5 milioane euro pe proiect, finanţate prin Programul operaţional regional 2007-2013 şi Programul operaţional sectorial Mediu 2007-2013, în vederea îndeplinirii integrale a obiectivelor şi indicatorilor acestora, pentru care au fost încheiate acte adiţionale cu termen de finalizare până cel târziu la data de 30 iunie 2016, în următoarele condiţii:

a) dobândă: ROBOR la 3 luni comunicată de Banca Naţională a României în ultima zi lucrătoare a lunii anterioare autorizării împrumutului, plus o marjă de 3,00 puncte procentuale şi care rămâne fixă pe toată durata de derulare a împrumutului;

b) perioadă de rambursare: până la 20 de ani, cu posibilitatea rambursării anticipate, parţial sau integral, a împrumutului, numai în cazul în care nu prezintă obligaţii de plată restante, respectiv rate şi dobânzi;

c) limita de îndatorare, exceptat;

d) la data depunerii documentaţiei de împrumut să nu aibă obligaţii de plată restante decurgând din împrumuturile contractate de la Trezoreria Statului.

(3) Sumele acordate cu titlu de împrumut din veniturile din privatizare, contractate de unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, se utilizează cu respectarea destinaţiilor prevăzute la alin. (2), pentru cheltuielile aflate în sarcina:

a) unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale fie semnatare ale contractelor de finanţare nerambursabile, fie obligate la cofinanţarea proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile în baza prevederilor contractelor de finanţare, a acordurilor de parteneriat şi a instituţiilor publice finanţate integral din bugetul local;

b) instituţiilor publice finanţate din venituri proprii şi subvenţii din bugetul local;

c) spitalelor publice din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale;

d) asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară.

(4) Sumele din împrumuturile contractate pentru instituţiile publice prevăzute la alin. (3) lit. b)-d) se transferă de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale din bugetul împrumuturilor interne în bugetele de venituri şi cheltuieli ale instituţiilor publice respective sau în conturile distincte deschise la Trezoreria Statului pe seama asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, nepurtătoare de dobândă, care efectuează plăţi pe destinaţiile pentru care a fost contractat împrumutul.

(5) Responsabilitatea cu privire la utilizarea sumelor în scopul pentru care se contractează împrumutul revine în totalitate autorităţilor administraţiei publice locale ale unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale, sens în care la autorizarea împrumuturilor ordonatorii principali de credite vor depune o declaraţie pe propria răspundere.

Art. 2. - (1) Rambursarea împrumuturilor prevăzute la art. 1 se efectuează în tranşe trimestriale, egale, începând cu trimestrul următor acordării acestora. Dobânda aferentă reprezintă un venit al bugetului Trezoreriei Statului, care se calculează lunar prin aplicarea ratei dobânzii la soldul împrumutului, începând cu luna acordării împrumutului, şi se plăteşte trimestrial, în suma cumulată până la zi,

(2) Drepturile şi obligaţiile părţilor, termenii şi condiţiile de derulare a împrumuturilor contractate conform art. 1 se stabilesc prin convenţie de împrumut.

(3) Pentru neplata la termen a ratelor scadente şi a dobânzilor de plătit la împrumutul acordat se calculează o dobândă, pentru fiecare zi de întârziere, la nivelul dobânzii prevăzute la art. 174 alin. (5) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, până la data stingerii obligaţiei. Dobânda reprezintă venit al bugetului Trezoreriei Statului.

(4) Unitatea/Subdiviziunea administrativ-teritorială restituie împrumutul şi dobânzile aferente în contul distinct deschis la Trezoreria Operativă Centrală, codificat cu codul de identificare fiscală al acesteia. Obligaţiile de plată se sting în următoarea ordine: dobânzi calculate pentru fiecare zi de întârziere, dobânzile şi ratele de capital.

Art. 3. - În cazul în care unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale nu respectă termenele de plată prevăzute în convenţiile de împrumut, directorii direcţiilor generale regionale ale finanţelor publice/şefii administraţiilor judeţene ale finanţelor publice sistează alimentarea, atât cu cote defalcate din impozitul pe venit, cât şi cu sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, cu excepţia plăţilor pentru achitarea drepturilor salariale şi a contribuţiilor aferente atunci când nu pot fi asigurate din venituri proprii.

Art. 4, - (1) Lista proiectelor finanţate prin Programul operaţional regional 2007-2013 şi Programul operaţional sectorial Mediu 2007-2013, pentru care unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale pot contracta împrumuturile prevăzute la art. 1 şi sumele aferente, se aprobă prin ordin comun al viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, şi al ministrului fondurilor europene, emis în termen de 5 zile de la data publicării prezentei ordonanţe de urgenţă.

(2) Unităţile/Subdiviziunile administrativ-teritoriale pot contracta împrumuturile prevăzute la art. 1 numai cu avizul Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale, prevăzute la art. 61 alin. (3) din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Comisia de autorizare a împrumuturilor locale analizează documentaţiile în ordinea înregistrării acestora la registratura generală a Ministerului Finanţelor Publice.

(4) Mecanismul de acordare şi derulare a împrumuturilor acordate unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale conform prevederilor art. 1, documentele în baza cărora se

acordă împrumutul şi cele care stau la baza obţinerii avizului Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale, modul de reflectare a sumelor respective în bugetele instituţiilor publice locale se aprobă prin ordin al ministrului finanţelor publice.

(5) Responsabilitatea cu privire la documentele prevăzute la alin. (4), precum şi încadrarea în scopul pentru care se contractează împrumutul revine în totalitate autorităţilor administraţiei publice locale ale unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale şi ordonatorilor principali de credite ai unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale.

(6) Documentele prevăzute la alin. (4) se depun până la data de 15 mai 2016 inclusiv la direcţiile generale regionale ale finanţelor publice/administraţiile judeţene ale finanţelor publice, care după verificare le transmit, prin registratura generală a Ministerului Finanţelor Publice, în atenţia Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale.

Art. 5. - Ordonatorii principali de credite şi autorităţile deliberative au obligaţia să îşi prevadă anual, în bugetul local, plata serviciului datoriei publice locale aferent împrumuturilor acordate de Ministerul Finanţelor Publice.

Art. 6. - Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 495, literele a)-c) şi e) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

,,a) persoanele fizice care la data de 31 decembrie 2015 au în proprietate clădiri nerezidenţiale sau clădiri cu destinaţie mixtă au obligaţia să depună declaraţii până la data de 31 mai 2016 inclusiv, conform modelului aprobat prin ordin comun al ministrului finanţelor publice şi al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice, în termen de 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentului cod;

b) persoanele juridice au obligaţia să depună declaraţii privind clădirile pe care le deţin în proprietate la data de 31 decembrie 2015, destinaţia şi valoarea impozabilă a acestora, până la data de 31 mai 2016 inclusiv;

c) persoanele fizice şi juridice care la data de 31 decembrie 2015 deţin mijloace de transport radiate din circulaţie conform prevederilor legale din domeniul circulaţiei pe drumurile publice au obligaţia să depună o declaraţie în acest sens, însoţită de documente justificative, la compartimentele de specialitate ale autorităţii publice locale, până la data de 31 mai 2016 inclusiv;

e) prevederile art. 491 se aplică începând cu 1 ianuarie 2017, pentru stabilirea nivelurilor impozitelor şi taxelor locale pentru anul 2018, utilizând rata pozitivă a inflaţiei înregistrată pentru anul 2016;”.

2. După articolul 495 se introduce un nou articol, articolul 4951, cu următorul cuprins:

„Art. 4951. - (1) Pentru anul 2016, primul termen de plată a impozitului pe clădiri, impozitului pe teren, respectiv a impozitului pe mijloacele de transport, prevăzut la art. 462 alin. (1), art. 467 alin. (1) şi la art. 472 alin. (1), se prorogă de la 31 martie 2016 la 30 iunie 2016.

(2) Prin excepţie de la prevederile art. 462 alin. (2), art. 467 alin. (2) şi art. 472 alin. (2), pentru anul 2016, contribuabilii care achită integral, până la 30 iunie 2016, impozitul pe clădiri, impozitul pe teren, respectiv impozitul pe mijloacele de transport beneficiază de bonificaţia stabilită de consiliul local.”

Art. 7. - După alineatul (1) al articolului 39 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române şi reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 834 din 9 septembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:

(2) în scopul asigurării continuităţii serviciului de interes public, în cazul în care contractele prevăzute la alin. (1) se aprobă ulterior începerii anului bugetar, dar nu mai târziu de 30 iunie, serviciile prestate de către operatorii de transport feroviar de călători şi de către operatorul care administrează infrastructura feroviară până la data la care contractele de servicii publice în transportul feroviar public de călători şi contractul de activitate al Companiei Naţionale de Căi Ferate «C.F.R.» - S.A. sunt aprobate în condiţiile alin. (1) se decontează în limitele bugetare anuale aprobate prin legea bugetului de stat, cu respectarea prevederilor legale în domeniul ajutorului de stat.”

Art. 8. - Prin excepţie de la prevederile art. 4 alin. (3) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, dispoziţiile art. 6 intră în vigoare la data publicării prezentei ordonanţe de urgenţă în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Viceprim-ministru,

ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Vasile Dîncu

Ministrul finanţelor publice,

Anca Dana Dragu

Ministrul fondurilor europene,

Carmen Aura Răducu

Ministrul transporturilor,

Dan Marian Costescu

 

Bucureşti, 23 martie 2016.

Nr. 8.

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

pentru numirea domnului Raul-Florian-Petrişor Pătraşcu în funcţia de consilier de stat în cadrul Cancelariei Primului-Ministru

 

În temeiul art. 15 lit. c) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Raul-Florian-Petrişor Pătraşcu se numeşte în funcţia de consilier de stat în cadrul Cancelariei Primului-Ministru.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Sorin Sergiu Chelmu

 

Bucureşti, 25 martie 2016.

Nr. 105.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind aplicarea mobilităţii pentru domnul Dănuţ-Cristian Popa din funcţia publică de secretar general adjunct al Ministerului Tineretului şi Sportului în funcţia publică de secretar general adjunct al Ministerului Sănătăţii

 

Având în vedere solicitarea Ministerului Sănătăţii, formulată prin Adresa nr. A.C.P./2.851 din 23 martie 2016, înregistrată la Cabinetul primului-ministru cu nr. 5/1.807 din 23 martie 2016,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 19 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 27 alin. (1) lit. a), al art. 30 lit. a) şi al art. 33 alin. (1) lit. b) din Hotărârea Guvernului nr. 341/2007 privind intrarea în categoria înalţilor funcţionari publici, managementul carierei şi mobilitatea înalţilor funcţionari publici, cu modificările şi completările ulterioare,

 

primul-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnului Dănuţ-Cristian Popa i se aplică mobilitatea din funcţia publică de secretar general adjunct al Ministerului Tineretului şi Sportului în funcţia publică de secretar general adjunct al Ministerului Sănătăţii,

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Sorin Sergiu Chelmu

 

Bucureşti, 25 martie 2016.

Nr. 106.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE

MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE

ŞI PERSOANELOR VÂRSTNICE

Nr. 432 din 29 februarie 2016

Nr. 407 din 11 martie 2016

 

ORDIN

pentru publicarea modificărilor la anexele 1 şi 2 la Protocolul dintre Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice din România şi Ministerul Afacerilor Interne din Statul Israel privind recrutarea lucrătorilor români pentru lucrări temporare în domeniul construcţiilor

în Statul Israel, semnat la Ierusalim la 24 iunie 2014

 

Pentru aplicarea dispoziţiilor art. 38 alin. (4) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

în temeiul prevederilor art. 18 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 344/2014 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, precum şi pentru modificarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale prevederilor art. 2 alin. (1) pct. 12 şi art. 5 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 8/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Externe, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice şi ministrul afacerilor externe emit prezentul ordin.

Art. 1. - Se dispune publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a modificărilor aduse anexelor 1 şi 2 la Protocolul dintre Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice din România şi Ministerul Afacerilor Interne din Statul Israel privind recrutarea lucrătorilor români pentru lucrări temporare în domeniul construcţiilor în Statul Israel, semnat la Ierusalim la 24 iunie 2014, aprobat în baza Hotărârii Guvernului nr. 958/2014, care sunt cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Modificările se aplică de la data schimbului de note verbale prin care părţile au convenit asupra acestora.

 

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

p. Ministrul afacerilor externe,

Claudia-Ana Costea

Daniela Anda Grigore Gîtman,

 

secretar de stat

 

ANEXĂ

 

A. Anexa 1 „Criterii de selecţie” se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La punctul 1, litera c) se modifică şi se completează şi va avea următorul cuprins:

,,c) (i) ce nu au muncit niciodată în Israel; sau

(ii) ce au muncit anterior legal în Israel pentru o perioadă de cel puţin doi ani, conform condiţiilor permiselor şi vizelor de muncă acordate de către PIBA pentru a munci în domeniul construcţiilor, şi care îndeplinesc următoarele criterii:

1. au părăsit în mod permanent teritoriul Israelului, cu cel puţin patru ani înainte de solicitările curente de angajare în Israel;

2. au mai puţin de 50 de ani împliniţi la data sosirii în Israel, în cadrul acestui Protocol;

3. nu au încălcat condiţiile stabilite de permisele şi vizele de muncă în timpul şederii anterioare în Israel

(denumiţi în continuare: «lucrători a căror reîntoarcere este permisă»).”

B. Anexa 2 „Procedura de recrutare” se modifică şi se completează după cum urmează:

2. La articolul 3 punctul 3, ultima teză se modifică şi se completează şi va avea următorul cuprins:

„De asemenea, aceştia vor trebui să declare în scris că nu au mai muncit niciodată în Israel, cu excepţia lucrătorilor a căror reîntoarcere este permisă, care vor declara că au muncit legal în Israel pentru o perioadă de cel puţin doi ani, în baza unei vize şi a unui permis de muncă în domeniul construcţiilor, că au părăsit permanent Israelul cu cel puţin patru ani înainte de solicitarea curentă şi că nu au încălcat, în timpul şederii lor în Israel, condiţiile stabilite de permisele şi vizele de muncă. De asemenea, lucrătorii a căror reîntoarcere este permisă vor preciza, în declaraţia lor, care este calificarea lor profesională, în conformitate cu specializările enumerate la articolul 2(a) al anexei 1. Toţi solicitanţii trebuie, de asemenea, să declare că nu au rude de gradul întâi în Israel, cu excepţia fraţilor şi surorilor.”

3. La articolul 4, punctul 3 se modifică după cum urmează:

„3. a) Solicitanţii incluşi în baza de date electronică actualizată vor fi contactaţi de către ANOFM, în colaborare cu PIBA, şi invitaţi să susţină un test (examinări ale cunoştinţelor profesionale şi/sau interviuri), în locaţii agreate din România.

b) Lucrătorii a căror reîntoarcere este permisă vor fi scutiţi de testările profesionale şi/sau interviuri, cu excepţia situaţiilor în care PIBA informează ANOFM cu privire la acest lucru.”

4. La articolul 4, punctul 7 se modifică după cum urmează:

„7. Baza de date a solicitanţilor ce au trecut examinarea profesională şi/sau interviul, precum şi a lucrătorilor a căror reîntoarcere este permisă ce au trecut cu succes de verificările preliminare ale PIBA, în conformitate cu dispoziţiile articolului 4(2), va fi pusă reciproc la dispoziţie de către ANOFM şi PIBA.”

5. La articolul 4, punctul 8 se modifică şi se completează şi va avea următorul cuprins:

„8. PIBA nu este obligată să selecteze toţi solicitanţii calificaţi, cuprinşi în baza de date a solicitanţilor ce au trecut de examinarea profesională şi/sau de interviu, şi a lucrătorilor a căror reîntoarcere este permisă şi care au trecut cu succes verificările preliminare ale PIBA, în conformitate cu dispoziţiile articolului 4(2). Indiferent de numărul de lucrători solicitat şi de numărul de lucrători calificaţi pus la dispoziţie, numărul maxim de lucrători români pe care PIBA îl va selecta nu va putea depăşi 75% din numărul total de solicitanţi cuprinşi în această bază de date.”

6. După articolul 7 se introduce un nou articol, articolul 8, cu următorul cuprins:

„ARTICOLUL 8

În lipsa oricărei dispoziţii specifice privind lucrătorii a căror reîntoarcere este permisă, procedurile stipulate în această anexă, inclusiv în ceea ce priveşte procedurile de solicitare şi selecţie a solicitanţilor, se vor aplica, mutatis mutandis, lucrătorilor a căror reîntoarcere este permisă.”

 

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.