MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 228/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 228         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Luni, 28 martie 2016

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 897 din 17 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (3), art. 64, art. 346 alin. (7) şi art. 347 alin. (2) din Codul de procedură penală, precum şi a dispoziţiilor art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

6. - Decizie a preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale privind încetarea concesiunii miniere de exploatare a argilei comune din perimetrul Mureşeni, judeţul Mureş

 

324. - Ordin al ministrului finanţelor publice privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea de către Ministerul Finanţelor Publice a procedurilor privind stoparea/recuperarea ajutorului de stat sau de minimis

 

385. - Ordin al ministrului finanţelor publice privind modificarea anexei la Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 86/2005 pentru reglementarea datei plăţii salariilor la instituţiile publice

 

386. - Ordin al ministrului finanţelor publice pentru modificarea alin. (2)-(4) ale art. 1 din Normele metodologice privind deschiderea şi repartizarea/ retragerea creditelor bugetare din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru şomaj, bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, bugetul Trezoreriei Statului, bugetul Fondului pentru mediu şi bugetele locale, aprobate prin Ordinul ministrului delegat pentru buget nr. 501/2013

 

412. - Ordin al ministrului finanţelor publice pentru aprobarea nivelului accizei specifice la ţigarete

 

3.400. - Ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice pentru modificarea Ordinului ministrului educaţiei şt cercetării ştiinţifice nr. 5.114/2015 privind aprobarea componenţei grupului de elaborare a planurilor-cadru de învăţământ pentru învăţământul secundar şi a componenţei comisiei de validare a proiectelor de planuri-cadru de învăţământ pentru învăţământul secundar

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE PENTRU ADMINISTRARE SI REGLEMENTARE ÎN COMUNICAŢII

 

311. - Decizie privind frecvenţele radio ori benzile de frecvenţe radio exceptate de la regimul de licenţiere

 

ACTE ALE OFICIULUI ROMÂN PENTRU DREPTURILE DE AUTOR

 

23. - Decizie pentru publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a încheierii din 21 martie 2016 privind cererea de lămurire a dispozitivului hotărârii şi a textului metodologiei cuprins în dispozitivul Hotărârii arbitrale nr. 1 din 15 februarie 2016 şi de îndreptare eroare materială

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 897

din 17 decembrie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (3), art. 64, art. 346 alin. (7) şi art. 347 alin. (2) din Codul de procedură penală, precum şi a dispoziţiilor art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (3), art. 64, art. 346 alin. (7) şi art. 347 alin. (2) din Codul de procedură penală, precum şi a dispoziţiilor art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, excepţie ridicată de Elena Andreea şi Adrian Lili Andreea în Dosarul nr. 8.958/63/2014 al Tribunalului Dolj - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.047D/2015.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de Citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care face trimitere la jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 28 mai 2015, pronunţată în Dosarul nr. 8.958/63/2014, Tribunalul Dolj - Secţia penală şi pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (3), art. 64, art. 346 alin. (7) şi art. 347 alin. (2) din Codul de procedură penală, precum şi a dispoziţiilor art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, excepţie ridicată de Elena Andreea şi Adrian Lili Andreea într-un dosar având ca obiect soluţionarea unei cauze penale în care se fac cercetări pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 181 din Legea nr. 78/2000.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că prevederile legale ale art. 3 alin. (3), art. 64, art. 346 alin. (7) şi art. 347 alin. (2) din Codul de procedură penală încalcă dispoziţiile constituţionale referitoare la dreptul la un proces echitabil şi la imparţialitatea justiţiei, deoarece permit judecătorului de cameră preliminară de a judeca aceeaşi cauză în fond şi în căile de atac. De aceea, participarea aceluiaşi judecător la judecata pe fond ridică o umbră de îndoială cu privire la imparţialitatea cerută de lege şi se încalcă principiul separării funcţiilor judiciare. În plus, există o asimetrie de reglementare între dispoziţiile din Codul de procedură penală, deoarece judecătorul de cameră preliminară care se pronunţă asupra soluţiilor de neurmărire sau de netrimitere în judecată nu poate participa, în aceeaşi cauză, la judecata în fond sau în căile de atac, pe când judecătorul de cameră preliminară care se pronunţă asupra soluţiei de trimitere în judecată poate participa în aceeaşi cauză la judecata în fond sau în căile de atac.

6. De asemenea, autorii susţin că dispoziţiile art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 sunt neconstituţionale, deoarece sintagma ,,documente inexacte sau incomplete” nu este definită în mod clar prin lege. Aşa fiind, sunt valabile mutatis mutandis aceleaşi raţiuni pe care Curtea Constituţională le-a avut În vedere când a declarat neconstituţionale dispoziţiile art. 6 din Legea nr. 241/2005, întrucât acolo legea nu definea noţiunea de „impozite sau contribuţii cu reţinere la surs㔠(a se vedea Decizia nr. 363 din 7 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 din 6 iulie 2015).

7. Tribunalul Dolj - Secţia penală şi pentru cauze cu minori opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 3 alin. (3) cu denumirea marginală Separarea funcţiilor judiciare, art. 64 cu denumirea marginală Incompatibilitatea judecătorului, art. 346 alin. (7) cu denumirea marginală Soluţiile judecătorului de cameră în procedura camerei preliminare şi art. 347 alin. (2) cu denumirea marginală Contestaţia, toate din Codul de procedură penală, precum şi dispoziţiile art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 18 mai 2000, astfel cum au fost modificate prin art. 79 pct. 12 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012, care au următorul conţinut:

- Art. 3 alin. (3) din Codul de procedură penală: „în desfăşurarea aceluiaşi proces penai, exercitarea unei funcţii judiciare este incompatibilă cu exercitarea unei alte funcţii judiciare, cu excepţia celei prevăzute la alin. (1)lit. c), care este compatibilă cu funcţia de judecată.”;

- Art. 64 din Codul de procedură penală: „(1) Judecătorul este incompatibil dacă:

a) a fost reprezentant sau avocat al unei părţi ori al unui subiect procesual principal, chiar şi în altă cauză;

b) este rudă sau afin, până la gradul al IV-lea inclusiv, ori se află într-o altă situaţie dintre cele prevăzute la art. 177 din Codul penal cu una dintre părţi, cu un subiect procesual principal, cu avocatul ori cu reprezentantul acestora;

c) a fost expert sau martor; în cauză;

d) este tutore sau curator al unei părţi sau al unui subiect procesual principal;

e) a efectuat, în cauză, acte de urmărire penală sau a participat, în calitate de procuror, la orice procedură desfăşurată în faţa unui judecător sau a unei instanţe de judecată;

f) există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorului este afectată.

(2) Nu pot face parte din acelaşi complet de judecată judecătorii care sunt soţi, rude sau afini între ei, până la gradul al IV-lea inclusiv; ori se află într-o altă situaţie dintre cele prevăzute la art. 177 din Codul penal.

(3) Judecătorul care a participat la judecarea unei cauze nu mal poate participa la judecarea aceleiaşi cauze într-o cale de atac sau la rejudecarea cauzei după desfiinţarea ori casarea hotărârii.

(4) Judecătorul de drepturi şi libertăţi nu poate participa, în aceeaşi cauză, la procedura de cameră preliminară, la judecata în fond sau în căile de atac.

(5) Judecătorul care a participat la soluţionarea plângerii împotriva soluţiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată nu poate participa, în aceeaşi cauză, la judecata în fond sau în căile de atac.

(6) Judecătorul care s-a pronunţat cu privire la o măsură supusă contestaţiei nu poate participa la soluţionarea contestaţiei.

- Art. 346 alin. (7) din Codul de procedură penală: „(7) Judecătorul de cameră preliminară care a dispus începerea judecăţii exercită funcţia de judecată în cauză. “;

- Art. 347 alin. (2) din Codul de procedură penală: „(2) Contestaţia se judecă de către judecătorul de cameră preliminară de la instanţa ierarhic superioară celei sesizate. Când instanţa sesizată este Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, contestaţia se judecă de către completul competent, potrivit legii.”;

- Art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000: „(1) Folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi.”

12. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5) referitor la obligativitatea respectării Constituţiei şi a legilor, art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil şi art. 124 alin. (2) referitor la imparţialitatea justiţiei.

13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor din Codul de procedură penală, Curtea constată că art. 3 alin. (3) consacră incompatibilitatea exercitării în cadrul aceluiaşi proces penal a două funcţii judiciare, cu excepţia funcţiei prevăzute la alin. (1) lit. c) referitoare la verificarea legalităţii trimiterii ori netrimiterii în judecată care este compatibilă cu funcţia de judecată. Totodată, dispoziţiile art. 64 alin. (5) din Codul de procedură penală stabilesc că judecătorul care a exercitat funcţia de verificare a legalităţii netrimiterii în judecată nu poate participa la judecata în fond sau în căile de atac, iar art. 346 alin. (7) din Codul de procedură penală permit judecătorului de cameră preliminară care a dispus începerea judecăţii să exercite şi funcţia de judecată. Excepţia a fost ridicată într-un dosar având ca obiect judecata pe fond a unei cauze penale.

14. Cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (3) teza a două din Codul de procedură penală, Curtea constată că aceasta comportă două etape procesuale. Astfel, una are în vedere exercitarea funcţiei judiciare de verificare a legalităţii netrimiterii în judecată, iar cealaltă are în vedere exercitarea funcţiei judiciare de verificare a legalităţii trimiterii în judecată.

15. Referitor la teza referitoare la verificarea legalităţii netrimiterii în judecată, Curtea constată că aceasta nu are legătură cu soluţionarea cauzei, care, aşa cum s-a arătat, vizează procedura consacrată de art. 349 şi următoarele din Codul de procedură penală, rechizitoriul fiind deja întocmit. Aşa fiind, ţinând seama de exigenţele art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 potrivit cărora instanţa de contencios constituţional decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti care au legătură cu soluţionarea cauzei, Curtea urmează a respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (3) teza a două din Codul de procedură penală, în privinţa soluţiei legislative conform căreia exercitarea funcţiei de verificare a legalităţii netrimiterii în judecată este compatibilă cu exercitarea funcţiei de judecată, deoarece dispoziţiile legale criticate fac trimitere la procedura de soluţionare a plângerii împotriva soluţiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată reglementată de art. 340-341 din Codul de procedură penală, prevederi care nu au legătură cu soluţionarea cauzei în care a fost invocată.

16. Cu privire la posibilitatea judecătorului de cameră preliminară competent să se pronunţe asupra verificărilor, după trimiterea în judecată, de a exercita şi funcţia de judecată, Curtea Constituţională s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 663 din 11 noiembrie 2014, paragraful 19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 52 din 22 ianuarie 2015, prilej cu care s-a statuat că o astfel de competenţă nu este de natură a afecta dispoziţiile constituţionale referitoare la dreptul la un proces echitabil, deoarece, dimpotrivă, este în interesul înfăptuirii actului de justiţie ca acelaşi judecător care a verificat atât competenţa şi legalitatea sesizării, cât şi legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, să se pronunţe şi pe fondul cauzei. De altfel, o soluţie contrară celei criticate de autorul excepţiei ar fi fost de natură să afecteze deplina realizare a funcţiei de judecată, prin aceea ca judecătorul fondului ar fi privat de posibilitatea - esenţială în buna administrare a cauzei - de a aprecia el însuşi asupra legalităţii urmăririi penale şi a administrării probelor şi de a decide asupra întregului material probator pe care îşi va întemeia soluţia. Aşa fiind, simplul fapt pentru judecător de a fi luat o decizie înaintea procesului nu poate fi considerat întotdeauna că ar justifica, în sine, o bănuială de parţialitate în privinţa sa. Ceea ce trebuie avut în vedere este întinderea şi importanţa acestei decizii. Aprecierea preliminară a datelor din dosar nu poate semnifica faptul că ar fi de natură să influenţeze aprecierea finală, ceea ce interesează fiind ca această apreciere să se facă la momentul luării hotărârii şi să se bazeze pe elementele dosarului şi pe dezbaterile din şedinţa de judecată (a se vedea Hotărârea din 6 iunie 2000, pronunţată în Cauza Morei împotriva Franţei, paragraful 45).

17. De asemenea, prin Decizia nr. 552 din 16 iulie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 707 din 21 septembrie 2015, paragrafele 19 şi 20, Curtea a statuat că soluţia legislativă conform căreia funcţia de verificare a legalităţii trimiterii în judecată este compatibilă cu funcţia de judecată este constituţională, prevederile art. 346 alin. (7) din Codul de procedură penală nefiind altceva decât o aplicaţie a acestora din urmă.

18. De asemenea, prin Decizia nr. 292 din 28 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 435 din 18 iunie 2015, paragraful 15, Curtea a reţinut că dispoziţiile art. 347 alin. (2) din Codul de procedură penală stabilesc procedura de soluţionare a contestaţiilor formulate împotriva încheierilor pronunţate, conform art. 346 din acelaşi cod, de către judecătorul de cameră preliminară, prevăzând că acestea sunt soluţionate de către judecătorul de cameră preliminară de la instanţa ierarhic superioară celei sesizate, iar când instanţa sesizată este Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, contestaţia se judecă de către completul competent, potrivit legii. Or, conform jurisprudenţei Curţii Constituţionale, stabilirea competenţei instanţelor judecătoreşti şi instituirea regulilor de desfăşurare a procesului, deci şi reglementarea căilor de atac constituie atributul exclusiv al legiuitorului (a se vedea Decizia nr. 599 din 21 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 886 din 5 decembrie 2014, paragraful 25).

19. În consecinţă, ţinând seama de jurisprudenţa mai sus arătată, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (3) teza întâi şi teza a doua, în privinţa soluţiei legislative conform căreia exercitarea funcţiei de verificare a legalităţii trimiterii în judecată este compatibilă cu exercitarea funcţiei de judecată, art. 346 alin. (7) şi art. 347 alin. (2) din Codul de procedură penală este neîntemeiată şi urmează a fi respinsă ca atare. Aceleaşi raţiuni sunt valabile şi cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 64 din Codul de procedură penală, care reglementează cu privire la cazurile de incompatibilitate a judecătorului.

20. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, atât soluţia, cât şi considerentele deciziilor invocate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

21. Cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, Curtea constată că autorul excepţiei este nemulţumit de faptul că sintagma referitoare la „documente inexacte sau incomplete nu este definită în mod clar prin lege. În acest sens se face trimitere la Decizia nr. 363 din 7 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea f, nr. 495 din 6 iulie 2015, prin care Curtea Constituţională a cenzurat dispoziţiile art. 6 din Legea nr. 241/2005 întrucât nu defineau noţiunea de „impozite sau contribuţii cu reţinere la sursă”.

22. În primul rând, o astfel de critică nu poate fi reţinută, deoarece examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acelui text cu dispoziţiile constituţionale pretins încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele şi raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparaţie la dispoziţii ori principii ale Constituţiei.

23. În al doilea rând, Curtea constată că art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 reglementează una dintre modalităţile de săvârşire a infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene şi a fost instituit de legiuitor în vederea ocrotirii relaţiilor sociale referitoare la încrederea publică în folosirea sau prezentarea de documente necesare obţinerii de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene. Aceasta reprezintă o opţiune de politică legislativă şi nu aduce în niciun fel atingere dispoziţiilor constituţionale invocate în cauză.

24. Astfel, cu privire la critica referitoare la absenţa din conţinutul reglementării a exigenţelor de claritate, precizie şi previzibilitate, Curtea a constatat, prin Decizia nr. 869 din 23 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 639 din 7 septembrie 2011, că textul are o redactare univocă, nefiind susceptibil de o interpretare abuzivă sau arbitrară. De altfel, în Hotărârea din 25 noiembrie 1996, pronunţată în Cauza Wingrove împotriva Regatului Unit, paragraful 40, Curtea de la Strasbourg a decis că legea internă pertinentă trebuie să fie formulată cu o precizie suficientă pentru a permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanţele speţei, circumstanţele care pot rezulta dintr-un act determinat.

25. Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele şi soluţia deciziei mai sus menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

26. Distinct de aceste argumente. Curtea mai constată că prin Decizia nr. 64 din 24 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 286 din 28 aprilie 2015, paragraful 36, a statuat că art. 1 alin. (5) din Constituţie consacră principiul respectării obligatorii a legilor. Pentru a fi respectată de destinatarii săi, legea trebuie să îndeplinească anumite cerinţe de claritate şi previzibilitate, astfel încât aceşti destinatari să îşi poată adapta în mod corespunzător conduita. În acest sens, Curtea Constituţională a statuat în jurisprudenţa sa (de exemplu, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012) că, în principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiţii calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de precis şi clar pentru a putea fi aplicat. Desigur, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală şi o anumită supleţe poate chiar să se dovedească de dorit, supleţe care nu trebuie să afecteze, însă, previzibilitatea legii (a se vedea, în acest sens, Decizia Curţii Constituţionale nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011, precum şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului cu privire la care se reţin, spre exemplu, Hotărârea din 15 noiembrie 1996, pronunţată în Cauza Cantoni împotriva Franţei, paragraful 29, Hotărârea din 25 noiembrie 1996 pronunţată în Cauza Wingrove împotriva Regatului Unit, Hotărârea din 4 mai 2000, pronunţată în Cauza Rotaru împotriva României, paragraful 55, Hotărârea din 9 noiembrie 2006, pronunţată în Cauza Leempoel & S.A. ED. Cine Revue împotriva Belgiei, paragraful 59).

27. În concluzie, sintagma criticată de autor nu lipseşte de previzibilitate norma de incriminare, deoarece, din analiza sa, se poate desprinde cu uşurinţă înţelesul contestat care presupune că documentele în cauză sunt eronate/greşite ori le lipseşte una sau mai multe părţi care compun un întreg, au lipsuri, prezentând într-un mod denaturat situaţia de fapt reală/existentă. Prin urmare, Curtea nu identifică deficienţe de claritate, fiind redactate într-un limbaj care permite destinatarului normei să prevadă consecinţele care decurg din nerespectarea lor.

28. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (3) teza a două din Codul de procedură penală, în privinţa soluţiei legislative conform căreia exercitarea funcţiei de verificare a legalităţii netrimiterii în judecată este compatibilă cu exercitarea funcţiei de judecată, excepţie ridicată de Elena Andreea şi Adrian Lili Andreea în Dosarul nr. 8.958/63/2014 al Tribunalului Dolj - Secţia penală şi pentru cauze cu minori.

2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de aceeaşi autori în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe şi constată că dispoziţiile art. 3 alin. (3) teza întâi şi teza a două din Codul de procedură penală, în privinţa soluţiei legislative conform căreia exercitarea funcţiei de verificare a legalităţii trimiterii în judecată este compatibilă cu exercitarea funcţiei de judecată, art. 64, art. 346 alin. (7) şi art. 347 alin. (2), toate din Codul de procedură penală, şi art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Dolj - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 17 decembrie 2015.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU RESURSE MINERALE

 

DECIZIE

privind încetarea concesiunii miniere de exploatare a argilei comune din perimetrul Mureşeni, judeţul Mureş

 

Având în vedere:

- art. 34 lit. e) din Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările şi completările ulterioare;

- Referatul Direcţiei generale gestionare, evaluare şi concesionare resurse/rezerve minerale, integrare europeană nr. 300.299 din 14 martie 2016 privind verificarea îndeplinirii condiţiilor legale şi propunerea de aprobare a anulării;

- faptul că Societatea SASTUC INVESTMENT MANAGEMENT - S,A, (fosta S.C. KRONBERGER GRUP - S.A.) a intrat în faliment conform Sentinţei nr. 84/08.02.2016, pronunţată de Tribunalul Buzău în Dosarul nr. 1.967/114/2014,

în temeiul prevederilor art. 37 alin. (1) din Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale emite prezenta decizie.

Art. 1. - Concesiunea minieră de exploatare a argilei comune din perimetrul Mureşeni, judeţul Mureş, convenită prin Licenţa de concesiune nr. 1.177/23.02.2000, încheiată între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, şi S.C. SASTUC INVESTMENT MANAGEMENT-S.A. (fosta S.C. KRONBERGER GRUP - SA), în calitate de concesionar, cu sediul în Târgu Mureş, str. Gheorghe Doja nr. 193, judeţul Mureş, încetează la data publicării prezentei decizii.

Art. 2. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale,

Gheorghe Duţu

 

Bucureşti, 15 martie 2016.

Nr. 6.

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

 

ORDIN

privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea de către Ministerul Finanţelor Publice a procedurilor privind stoparea/recuperarea ajutorului de stat sau de minimis

 

În temeiul art. 25 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările ulterioare, şi al art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul finanţelor publice emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Normele metodologice pentru aplicarea de către Ministerul Finanţelor Publice a procedurilor privind stoparea/recuperarea ajutorului de stat sau de minimis, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul finanţelor publice,

Daniela Pescaru,

secretar de stat

 

Bucureşti, 4 martie 2016.

Nr. 324.

 

ANEXĂ

 

NORME METODOLOGICE

pentru aplicarea de către Ministerul Finanţelor Publice a procedurilor privind stoparea/recuperarea ajutorului de stat/de minimis

 

CAPITOLUL I

Stoparea şi recuperarea ajutoarelor de stat dispusă de Ministerul Finanţelor Publice ca urmare a monitorizării ajutoarelor de stat/de minimis/ajutoarelor de stat individual

 

Art. 1. - (1) Ministerul Finanţelor Publice, prin structurile din aparatul propriu şi prin cele din subordine, are obligaţia monitorizării schemelor de ajutor de stat, de minimis şi a ajutoarelor individuale pe care le administrează.

(2) Procesul de monitorizare, prevăzut la alin. (1), se realizează prin solicitări de informaţii de la întreprinderile beneficiare, precum şi prin controale la fata locului.

.(). Procesul de monitorizare a ajutoarelor de stat Ide /n/n/m/s/ajutoarelor de stat individuale vizează verificarea următoarelor aspecte:

a) îndeplinirea condiţiilor prevăzute în legislaţia europeană în domeniul ajutorului de stat;

b) îndeplinirea condiţiilor prevăzute în deciziile de autorizare a schemelor de ajutor de stat sau a ajutorului de stat individual;

c) îndeplinirea condiţiilor prevăzute în actele normative/administrative prin care se instituie scheme de ajutor de stat/de minimis/ajutoare de stat individuale şi acorduri pentru finanţare.

Art. 2. - În situaţia în care structurile responsabile cu implementarea schemelor de ajutor de stat din Ministerul Finanţelor Publice constată nerespectarea condiţiilor de acordare a ajutoarelor de stat/de minimis, se emite o decizie în conformitate cu art. 25 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea

Legii concurenţei nr. 21/1996, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările ulterioare, care, în funcţie de situaţia constatată, poate fi de:

a) stopare a acordării de ajutoare de stat/de minimis/ajutoare de stat individuale;

b) recuperare parţială/totală a ajutorului de stat/de minimis/ajutoare de stat individuale.

Art. 3. - Deciziile prevăzute la art. 2 au caracter de titlu executoriu.

Art. 4. - (1) Deciziile de stopare a acordării ajutoarelor de stat/de minimis/individuale sau de recuperare totală ori parţială a acestora sunt elaborate de către Direcţia generală ajutor de stat, practici neloiale şi preţuri reglementate, în urma acţiunilor de control derulate, în funcţie de solicitarea structurilor din cadrul Ministerului Finanţelor Publice responsabile cu implementarea schemelor de ajutor de stat/ajutoarelor de stat individuale, inclusiv pe baza informaţiilor primite de la compartimentele teritoriale specializate şi de la beneficiarii de ajutor de stat.

(2) Modelele deciziei de stopare şi de recuperare sunt prevăzute în anexele nr. 1 şi 2, care fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.

 

CAPITOLUL II

Mecanismul de stopare a ajutorului de stat/ de minimis/ajutorului de stat individual

 

Art. 5. - (1) în situaţia în care structura responsabilă cu implementarea schemelor de ajutor de stat/de minimis/ajutoare de stat individuale constată o situaţie care, în conformitate cu legislaţia în domeniu, determină stoparea acordării ajutorului de stat, elaborează o notă care cuprinde constatările legate de această situaţie, precum şi solicitarea de a elabora proiectul de decizie aferent, care se transmit Direcţiei generale ajutor de stat, practici neloiale şi preţuri reglementate.

(2) în situaţia în care structura prevăzută la alin. (1) este Direcţia generală ajutor de stat, practici neloiale şi preţuri reglementate, se aplică procedurile interne de sistem.

Art. 6. - Pe baza notei prevăzute la art. 5 alin. (1) sau, după caz, a actelor corespunzătoare prevăzute la alin. (2), Direcţia generală ajutor de stat, practici neloiale şi preţuri reglementate elaborează proiectul deciziei de stopare a acordării ajutorului de stat/ de minimis/ajutorului de stat individual.

Art. 7. - Decizia de stopare, avizată de secretarul de stat coordonator al Direcţiei generale ajutor de stat, practici neloiale şi preţuri reglementate şi de Direcţia generală juridică din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, precum şi de structurile abilitate în acest sens din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, se înaintează ministrului finanţelor publice spre aprobare.

Art. 8. - Deciziile de stopare a ajutorului de stat/de minimis/individual trebuie să conţină cel puţin următoarele elemente:

a) emitentul deciziei, sediul social şi codul de identificare ale acestuia;

b) numărul şi data deciziei;

c) denumirea operatorului economic;

d) codul unic de înregistrare;

e) domiciliul fiscal;

f) obiectul deciziei;

g) motivele de fapt şi de drept care au condus la emiterea deciziei;

h) temeiul legal şi modalitatea de acordare a ajutorului de stat/de minimis;

i) cuantumul ajutorului de stat de care are dreptul să beneficieze;

j) temeiul legal în baza căruia s-a dispus stoparea ajutorului de stat/de minimis;

k) data la care se realizează stoparea acordării ajutorului de stat, respectiv data producerii situaţiei de fapt care determină, potrivit prevederilor legale, măsura stopării;

l) temeiul legal al puterii executorii a deciziei;

m) organul la care se poate depune contestaţia şi termenul de depunere a acesteia;

n) numele şi semnătura ministrului finanţelor publice sau ale persoanei înlocuitoare de drept şi ştampila instituţiei publice.

Art. 9. - Decizia de stopare, semnată de/pentru ministrul finanţelor publice, se transmite în termen de 5 zile, de către Direcţia generală ajutor de stat, practici neloiale şi preţuri reglementate, următorilor:

a) întreprinderii beneficiare;

b) structurii responsabile cu administrarea schemelor de ajutor de stat/de minimis/ajutorului de stat individual;

c) organului fiscal central competent, în vederea punerii în aplicare a acesteia, după caz.

Art. 10. - Structura din cadrul ori din subordinea Ministerului Finanţelor Publice responsabilă cu punerea în aplicare a deciziei de stopare informează în termen de 10 zile lucrătoare Direcţia generală ajutor de stat, practici neloiale şi preţuri reglementate în legătură cu punerea în aplicare a deciziei de stopare.

 

CAPITOLUL III

Mecanismul de recuperare a ajutoarelor de stat/ de minimis/ajutoarelor de stat individuale

 

Art. 11. - (1) în cazul în care structura din cadrul Ministerului Finanţelor Publice responsabilă cu administrarea schemelor de ajutor de stat/ajutorului de stat individual constată în urma desfăşurării procesului de monitorizare că operatorul economic se află în una dintre situaţiile care, potrivit legii, determină recuperarea, întocmeşte o notă care cuprinde constatările legate de această situaţie, precum şi solicitarea de elaborare a deciziei de recuperare totală/parţială a ajutorului de stat acordat, pe care o transmite Direcţiei generale ajutor de stat, practici neloiale şi preţuri reglementate.

(2) în situaţia în care structura prevăzută la alin. (1) este Direcţia generală ajutor de stat, practici neloiale şi preţuri reglementate, se aplică procedurile interne de sistem.

Art. 12. - Direcţia generală ajutor de stat, practici neloiale şi preţuri reglementate, pe baza notei prin care se propune recuperarea totală/parţială a ajutorului de stat/de minimis/ ajutorului de stat individual acordat, elaborează proiectul deciziei de recuperare.

Art. 13. - Proiectul deciziei de recuperare, avizat de secretarul de stat coordonator al Direcţiei generale ajutor de stat, practici neloiale şi preţuri reglementate şi de Direcţia generală juridică din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, precum şi de direcţiile abilitate în acest sens din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, se înaintează ministrului finanţelor publice spre aprobare.

Art. 14. - Deciziile prin care se dispune recuperarea ajutorului de stat Ide minimis/ajutorului de stat individual trebuie să conţină cel puţin următoarele elemente:

a) emitentul deciziei, sediul social şi codul de identificare ale acestuia;

b) numărul şi data deciziei;

c) denumirea operatorului economic;

d) codul unic de înregistrare;

e) domiciliul fiscal;

f) obiectul deciziei;

g) motivele de fapt şi de drept care au condus la emiterea deciziei;

h) data la care ajutorul de stat a fost pus la dispoziţia beneficiarului;

i) data până la care s-a calculat dobânda de recuperare;

j) cuantumul ajutorului de stat/de minimis/ajutorului de stat individual, precum şi al dobânzii ce trebuie recuperate;

k) rata dobânzii utilizată pentru determinarea cuantumului dobânzii de recuperat;

l) temeiul legal în baza căruia s-a dispus recuperarea ajutorului de stat/de minimis/ajutorului de stat individual, precum şi a dobânzilor aferente;

m) temeiul legal al puterii executorii a deciziei;

n) organul la care se depune contestaţia şi termenul de depunere a acesteia;

o) data la care îşi produce efectele decizia;

p) numele şi semnătura ministrului finanţelor publice sau ale persoanei înlocuitoare de drept şi ştampila instituţiei publice.

Art. 15. - Rata dobânzii utilizată pentru determinarea cuantumului dobânzii de recuperat, prevăzută la art. 14 lit. k), se aplică de-a lungul întregii perioade până la data recuperării. Cu toate acestea, în cazul în care trece mai mult de un an de la data la care ajutorul de stat a fost pus la dispoziţia beneficiarului pentru prima dată şi până la data recuperării ajutorului, dobânda se recalculează la intervale de un an, având ca bază rata de referinţă în vigoare în momentul recalculării comunicată de către Comisia Europeană pentru România.

Art. 16. - Decizia de recuperare, semnată de ministrul finanţelor publice, se transmite de către Direcţia generală ajutor de stat, practici neloiale şi preţuri reglementate operatorului economic beneficiar în termen de 5 zile lucrătoare şi spre aplicare organelor fiscale competente în administrarea beneficiarilor de ajutor de stat, respectiv spre informare Consiliului Concurenţei.

Art. 17. - Direcţia generală ajutor de stat, practici neloiale şi preţuri reglementate informează instituţiile publice implicate în emiterea actelor prin care se acordă efectiv ajutorul de stat cu privire la emiterea deciziei de recuperare, anexând totodată şi o copie a acesteia, în vederea luării măsurilor corespunzătoare.

Art. 18. - Deciziile de recuperare a ajutoarelor de stat acordate se transmit spre executare silită, potrivit legii, organelor prevăzute la art. 220 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 19. - Sumele recuperate, reprezentând ajutoare de stat, care se fac venit la bugetul de stat, se virează în contul 20.36.01.11 „Venituri din ajutoare de stat recuperate”.

Art. 20. - Direcţia generală de planificare, monitorizare şi sinteză din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală transmite periodic Direcţiei generale ajutor de stat, practici neloiale şi preţuri reglementate situaţia referitoare la sumele recuperate din ajutoarele de stat.

Art. 21. - Ministerul Finanţelor Publice, prin Direcţia generală ajutor de stat, practici neloiale şi preţuri reglementate, informează periodic Consiliul Concurenţei cu privire la stadiul stopării/recuperării ajutoarelor de stat/de minimis sau a ajutoarelor de stat individuale.

 

ANEXA Nr.1

la nomele metodologice

 

- Model –

 

DECIZIE

de stopare a ajutorului de stat/de minimis/ajutorului de stat individual acordat ………………………………….. în baza …………………………………

 

În temeiul prevederilor:

- art. 25 alin. (4), respectiv art. 39 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările ulterioare:

- art. 11 alin. (3) din Regulamentul (CE) nr. 794/2004 ai Comisiei din 21 aprilie 2004 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 659/1999 al Consiliului de stabilire a normelor de aplicare a art. 93 din Tratatul CE, cu modificările ulterioare;

- art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare;

- ………………………………………………………………………………………………………………….

şi având în vedere următoarele considerente:

1. Date de identificare ale furnizorului

Denumire: Ministerul Finanţelor Publice

Cod unic de înregistrare: 4221306

Sediul: str. Apolodor nr. 17, sectorul 5, Bucureşti

2. Date de identificare ale beneficiarului

Denumire: ………………………………………………….

Număr de înmatriculare la oficiul registrului comerţului:

Cod unic de înregistrare: ………………………………………………….

Sediul social: ……………………………………………………………….

3. Obiectul deciziei, motivele de fapt şi de drept care au condus la emiterea deciziei de stopare

În conformitate cu prevederile ………………………………, a beneficiat de un ajutor de stat/de minimis/ajutor de stat individual aprobat ……………………………, în cuantum de ……………………………, acordat sub formă de ……………………………, pentru …………………………… .

Ajutorul de stat/de minimis/Ajutorul de stat individual s-a acordat ……………………………, astfel: …………………………… .

Având în vedere faptul că ……………………………, se află în următoarea situaţie de fapt ……………………………, se constată că nu pot fi respectate prevederile de la ……………………………, drept care se impune luarea măsurii de stopare a ajutorului de stat Ide minimis/ajutorului de stat individual.

4. Organul la care se poate depune contestaţia şi termenul de depunere a acesteia

Potrivit art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, decizia se poate contesta la Ministerul Finanţelor Publice în termen de 30 de zile de la comunicare.

Procedura de contestaţie este cea prevăzută de dispoziţiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, în mod corespunzător.

5. Data la care îşi produce efectele decizia de stopare

Decizia de stopare îşi produce efectele de la data comunicării acesteia către administratorul judiciar/beneficiarul ajutorului de stat/de minimis/ajutorului de stat individual ……………………………, Casa de Insolvenţă ……………………………/……………………………, cu sediul social în ……………………………,

ministrul finanţelor publice decide:

Art. 1. - Stoparea ajutorului de stat/de minimis/ajutorului de stat individual, acordat sub formă de …………………………… .

Art. 2. - Prezenta decizie constituie titlu executoriu şi îşi produce efectele de la data comunicării.

Art. 3. - Prezenta decizie, încheiată în ... exemplare, dintre care ... originale şi o copie, se comunică de către Direcţia generală ajutor de stat, practici neloiale şi preţuri reglementate din cadrul Ministerului Finanţelor Publice:

- organului fiscal competent în administrarea  ……………………………, respectiv ……………………………;

- beneficiarului sau, după caz, practicianului în insolvenţă desemnat ca administrator sau lichidator judiciar ori administrator concordatar al ……………………………,

 

Ministrul finanţelor publice,

……………………………

 

 

ANEXA Nr. 2

la normele metodologice

 

- Model -

 

DECIZIE

de recuperare a ajutorului de stat/de minimis/ajutorului de stat individual acordat …………………..  în baza ………………………

 

În temeiul prevederilor:

- art. 25 alin. (4), respectiv art. 39 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările ulterioare;

- art. 11 alin. (3) din Regulamentul (CE) nr. 794/2004 al Comisiei din 21 aprilie 2004 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 659/1999 al Consiliului de stabilire a normelor de aplicare a art. 93 din Tratatul CE, cu modificările ulterioare;

- art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare;

- ………………………………………………………………………………………………………………………………….…………

şi având în vedere următoarele considerente:

1. Date de identificare ale furnizorului

Denumire: Ministerul Finanţelor Publice

Cod unic de înregistrare: 4221306

Sediul: str. Apolodor nr. 17, sectorul 5, Bucureşti

2. Date de identificare ale beneficiarului

Denumire: …………………….…………

Număr de înmatriculare la oficiul registrului comerţului: …………………….…………

Cod unic de înregistrare: …………………….…………

Sediul social: ………………………………….…………

3. Obiectul deciziei, motivele de fapt şi de drept care au condus la emiterea deciziei de recuperare

În conformitate cu prevederile …………………, a beneficiat de un ajutor de stat/de minimis/ajutor de stat individual aprobat prin ……………….. în cuantum de …………. acordat sub formă de ……….., pentru …………. . Ajutorul de stat/de minimis s-a acordat …………. pe o perioadă astfel: ……………………………………

Având în vedere faptul că ………………….. se află în următoarea situaţie de fapt …………………….., se constată că nu pot fi respectate prevederile de la …………………………, drept care se impune luarea măsurii de recuperare a ajutorului de stat/de minimis/ajutorului de stat individual în sumă totală de …………………………. .

4. Cuantumul ajutorului de stat/de minimis/ajutorului de stat individual, precum şi al dobânzii ce trebuie recuperate

Cuantumul ajutorului de stat/de minimis/ajutorului de stat individual ce trebuie recuperat de la ………………………………………… este în sumă totală de …………………… lei. Dobânda care trebuie recuperată este în sumă de ………………….. lei, calculată de la …………. până la data de ………. .

Calculul dobânzii în vederea recuperării ajutorului de stat/de minimis/ajutorului de stat individual acordat …………………… se regăseşte în anexa care face parte integrantă din prezenta decizie.

5. Organul la care se poate depune contestaţia şi termenul de depunere a acesteia

Potrivit art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, decizia se poate contesta la Ministerul Finanţelor Publice în termen de 30 de zile de la comunicare.

Procedura de contestaţie este cea prevăzută de dispoziţiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, în mod corespunzător.

6. Data la care îşi produce efectele decizia de recuperare

Decizia de recuperare îşi produce efectele de la data comunicării acesteia către administratorul judiciar/beneficiarul ajutorului de stat/de minimis/ajutorului de stat individual …………………………………………, Casa de Insolvenţă ………………………./……………………, cu sediul social în ………………………………………..

ministrul finanţelor publice decide:

Art. 1. - Recuperarea ajutorului de stat/de minimis/ajutorului de stat individual, acordat sub formă de ……………………………, pentru ……………………… realizarea proiectului de investiţie, este în cuantum de …………….. lei, la care se adaugă dobânda de recuperat aferentă acestuia în cuantum de ……………… lei, calculată până la data de ……………………….. .

Art. 2. - De la data de ……………………… şi până la data recuperării efective a ajutorului de stat/de minimis/ ajutorului de stat individual, cuantumul dobânzii va fi calculat şi comunicat de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin organele sale subordonate, în calitate de instituţie responsabilă cu recuperarea ajutorului de stat/de minimis/ajutorului de stat individual menţionat la art. 1.

Art. 3. - Sumele recuperate potrivit art. 1 şi 2 reprezintă venituri ale bugetului de stat şi se virează în contul 20.36.01.11 „Venituri din ajutoare de stat recuperate”.

Art. 4. - Prezenta decizie constituie titlu executoriu şi îşi produce efectele de la data comunicării.

Art. 5, - Prezenta decizie, încheiată în ……… exemplare, dintre care ……….. originale şi o copie, va fi comunicată de către Direcţia generală ajutor de stat, practici neloiale şi preţuri reglementate din cadrul Ministerului Finanţelor Publice:

- organului fiscal competent în administrarea ………………………………. respectiv …………………………….;

- beneficiarului sau, după caz, practicianului în insolvenţă desemnat ca administrator sau lichidator judiciar ori administrator concordatar al …………………………. .

 

Ministrul finanţelor publice,

………………………………….

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

 

ORDIN

privind modificarea anexei la Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 86/2005 pentru reglementarea datei plăţii salariilor la instituţiile publice

 

În temeiul prevederilor art. 53 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale prevederilor art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul finanţelor publice emite următorul ordin:

Art. I. - La anexa la Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 86/2005 pentru reglementarea datei plăţii salariilor la instituţiile publice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 108 din 2 februarie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, codul 48 se modifică şi va avea următorul cuprins:

 

Cod în profil departamental

Denumirea ordonatorului principal de credite

Data plăţii salariilor

„48

Autoritatea Electorală Permanentă

10”

 

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul finanţelor publice,

Daniela Pescaru,

secretar de stat

 

Bucureşti, 18 martie 2016.

Nr. 385.

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

 

ORDIN

pentru modificarea alin. (2)-(4) ale art. 1 din Normele metodologice privind deschiderea şi repartizarea/retragerea creditelor bugetare din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru şomaj, bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, bugetul Trezoreriei Statului, bugetul Fondului pentru mediu şi bugetele locale, aprobate prin Ordinul ministrului delegat pentru buget nr. 501/2013

 

În temeiul prevederilor art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul finanţelor publice emite următorul ordin:

Art. I. - Alineatele (2)-(4) ale articolului 1 din Normele metodologice privind deschiderea şi repartizarea/retragerea creditelor bugetare din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru şomaj, bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, bugetul Trezoreriei Statului, bugetul Fondului pentru mediu şi bugetele locale, aprobate prin Ordinul ministrului delegat pentru buget nr. 501/2013, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 17 aprilie 2013, cu modificările ulterioare, se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(2) Exemplarul nr. 1 al cererilor pentru deschiderea de credite bugetare din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru şomaj, bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate se prezintă la Ministerul Finanţelor Publice - Direcţia generală de programare bugetară, cu cel puţin 10 zile lucrătoare înainte de efectuarea plăţilor, cu excepţia lunii decembrie a fiecărui an, când exemplarul nr. 1 al cererilor pentru deschiderea de credite bugetare aferente lunii decembrie se prezintă până cel mai târziu la data de 20 decembrie a anului respectiv, dacă prin normele metodologice privind încheierea exerciţiului bugetar al anului respectiv nu se prevede altfel.

(3) Prin derogare de la prevederile alin. (2), exemplarul nr. 1 al cererilor pentru deschiderea de credite bugetare din bugetul Ministerului Finanţelor Publice - Acţiuni Generale se depune la Ministerul Finanţelor Publice - Direcţia generală trezorerie şi contabilitate publică, cu cel puţin două zile lucrătoare înainte de data efectuării plăţii. Cererile pentru deschiderea de credite bugetare din bugetul Ministerului Finanţelor Publice - Acţiuni Generale pentru plăţile aferente fondurilor externe nerambursabile de la capitolul 51.01 «Autorităţi publice şi acţiuni externe», articolele 56.24 «Cofinanţarea asistenţei financiare nerambursabile postaderare de la Comunitatea Europeană», 56.41 «Sume aferente diferenţei de dobândă la disponibilităţile aferente programelor operaţionale finanţate din fonduri structurale», 56.31 «Transferuri din bugetul de stat către ONG-uri, societăţi comerciale, instituţii publice finanţate parţial sau integral din venituri proprii şi alţi beneficiari de drept public sau privat necesare susţinerii derulării proiectelor finanţate din FEN postaderare, din sumele încasate în cadrul procedurii top-up», alineatul 56.31.02 «Transferuri din bugetul de stat către ONG-uri, societăţi comerciale şi alţi beneficiari de drept public sau privat necesare susţinerii derulării proiectelor finanţate din FEN postaderare, din sumele încasate în cadrul procedurii top-up», 58.24 «Sume aferente asistenţei financiare nerambursabile alocate de UE în perioada de programare 2014-2020», precum şi pentru plăţile aferente serviciului datoriei publice guvernamentale, de la capitolul 54.01 «Alte servicii publice generale» şi capitolul 55.01 «Tranzacţii privind datoria publică şi împrumuturi», precum şi pentru plăţile aferente restituirii accizei de la capitolul 80.01 «Acţiuni generale economice, comerciale şi de muncă», articolul 55.01 «Transferuri interne», alineatul 55.01.60 «Transferuri în cadrul schemelor de ajutor de stat reprezentând sume restituite la accize pentru motorina utilizată drept combustibil», se depun trimestrial, în ultima lună a trimestrului anterior, la nivelul prevederilor bugetare aprobate şi repartizate pentru trimestrul respectiv.

(4) Exemplarul nr. 1 al cererilor pentru deschiderea de credite bugetare din bugetul Fondului pentru mediu şi din bugetele locale se prezintă la unităţile teritoriale ale Trezoreriei Statului la care sunt deschise conturile respective, cu cel puţin 10 zile lucrătoare înainte de efectuarea plăţilor, cu excepţia lunii decembrie a fiecărui an, când exemplarul nr. 1 al cererilor pentru deschiderea de credite bugetare aferente lunii decembrie se prezintă până cel mai târziu la data de 20 decembrie a anului respectiv, dacă prin normele metodologice privind încheierea exerciţiului bugetar al anului respectiv nu se prevede altfel.”

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul finanţelor publice,

Daniela Pescaru,

secretar de stat

 

Bucureşti, 18 martie 2016.

Nr. 386.

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

 

ORDIN

pentru aprobarea nivelului accizei specifice la ţigarete

 

În temeiul prevederilor art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere prevederile art. 343 alin, (5) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul finanţelor publice emite următorul ordin:

Art. 1. - Nivelul accizei specifice la ţigarete în perioada 1 aprilie 2016- 31 decembrie 2016 este de 329,30 iei/1.000 ţigarete.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial ai României, Partea J.

 

Ministrul finanţelor publice,

Anca Dana Dragu

 

Bucureşti, 24 martie 2016.

Nr. 412.

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

 

ORDIN

pentru modificarea Ordinului ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice nr. 5.114/2015 privind aprobarea componenţei grupului de elaborare a planurilor-cadru de învăţământ pentru învăţământul secundar şi a componenţei comisiei de validare a proiectelor de planuri-cadru

de învăţământ pentru învăţământul secundar

 

În conformitate cu prevederile art. 65 alin. (4) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în baza prevederilor Ordinului ministrului educaţiei naţionale nr. 3.593/2014 pentru aprobarea Metodologiei privind elaborarea şi aprobarea curriculumului şcolar - planuri-cadru de învăţământ şi programe şcolare,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 44/2016 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice,

ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice emite prezentul ordin.

Art. I. - Anexa nr. 2 la Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice nr. 5.114/2015 privind aprobarea componenţei grupului de elaborare a planurilor-cadru de învăţământ pentru învăţământul secundar şi a componenţei comisiei de validare a proiectelor de planuri-cadru de învăţământ pentru învăţământul secundar, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 741 din 5 octombrie 2015, se modifică şi se înlocuieşte cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Direcţia generală învăţământ preuniversitar, Direcţia pentru învăţământ în limbile minorităţilor, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, Centrul Naţional de Dezvoltare a învăţământului Profesional şi Tehnic şi Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea l.

 

p. Ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice,

Monica-Cristina Anisie,

secretar de stat

 

Bucureşti, 16 martie 2016.

Nr. 3.400.

 

ANEXĂ

(Anexa nr. 2 la Ordinul nr. 5.114/2015)

 

Comisia de validare a proiectelor de planuri-cadru de învăţământ pentru învăţământul secundar

 

Nr. crt.

Numele şi prenumele

Funcţia

Instituţia

1.

Adrian Curaj

ministru

Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice

2.

Monica-Cristina Anisie

secretar de stat

Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice

3.

Alin-Cătălin Păunescu

director general

Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice - Direcţia generală învăţământ preuniversitar

4.

Domokos Szocs

director

Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice - Direcţia pentru învăţământ în limbile minorităţilor

5.

Mihaela Tania Irimia

director

Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice - Direcţia generală învăţământ preuniversitar

6.

Ciprian Fartuşnic

director general

Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei

7.

Angela Teşileanu

cercetător ştiinţific III, coordonator departament curriculum

Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei

8.

Zoica Elena Vlăduţ

director adjunct

Centrul Naţional de Dezvoltare a învăţământului Profesional şi Tehnic

9.

Silviu Cristian Mirescu

director

Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

10.

Solomon Marcus

academician

Academia Română

11.

Mircea Dumitru

membru corespondent rector

Academia Română Universitatea din Bucureşti

12.

Firuţa Tacea

lector universitar dr.

Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei

13.

Cătălin Glava

director

Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic

14.

Carmen Mihaela Creţu

prorector

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

15.

Marin Popescu

director

Universitatea de Vest din Timişoara, Departamentul pentru Relaţia cu Mediul Preuniversitar

16.

Cornelia Popa-Stavri

vicepreşedinte

Federaţia Sindicatelor Libere din învăţământ

17.

Marius Ovidiu Nistor

preşedinte

Federaţia Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret”

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE PENTRU ADMINISTRARE SI REGLEMENTARE ÎN COMUNICAŢII

 

AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU ADMINISTRARE ŞI REGLEMENTARE ÎN COMUNICAŢII

 

DECIZIE

privind frecvenţele radio ori benzile de frecvenţe radio exceptate de la regimul de licenţiere

 

În temeiul prevederilor art. 4 alin. (2) lit. c), art. 10 alin. (2) pct. 10, art. 11 alin. (1) şi (7) şi art. 12 alin. (1) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 22/2009 privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, aprobată prin Legea nr. 113/2010, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 22 alin. (2) şi art. 23 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 140/2012, cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii emite prezenta decizie.

Art. 1. - Prezenta decizie are ca obiect:

a) desemnarea frecvenţelor radio ori a benzilor de frecvenţe radio, pentru a căror utilizare nu este necesară obţinerea unei licenţe de utilizare a frecvenţelor radio, în cazul anumitor categorii de echipamente:

b) reglementarea specificaţiilor tehnice privind interfeţele radio RO-IR care corespund frecvenţelor radio ori a benzilor de frecvenţe radio desemnate,

Art. 2. - (1) Frecvenţele radio ori benzile de frecvenţe radio exceptate de la regimul de licenţiere sunt cuprinse în specificaţiile tehnice privind interfeţele radio RO-IR.

(2) Specificaţiile tehnice privind interfeţele radio menţionate la alin. (1) sunt enumerate în anexa care face parte integrantă din prezenta decizie.

O) Frecvenţele radio ori benzile de frecvenţe radio desemnate în condiţiile alin. (1) pot fi utilizate doar în serviciile de radiocomunicaţii: mobil terestru, fix, radiodeterminare (cu excepţia serviciilor de radionavigaţie maritimă şt radionavigaţie aeronautică). Excepţiile de la această regulă sunt prevăzute în mod expres.

(4) Utilizarea frecvenţelor radio ori a benzilor de frecvenţe radio în conformitate cu prevederile alin. (1) se poate realiza numai în condiţii tehnice care să asigure eliminarea riscului de producere a interferenţelor prejudiciabile asupra staţiilor de radiocomunicaţii care utilizează spectrul radio în conformitate cu reglementările în vigoare.

(5) Frecvenţele radio ori benzile de frecvenţe radio desemnate în condiţiile alin. (1), utilizate conform prezentei decizii, nu beneficiază de protecţie radio, indiferent dacă interferenţele sunt produse de utilizatori similari sau de staţii de radiocomunicaţii care funcţionează în conformitate cu reglementările în vigoare.

Art. 3. - Categoriile de echipamente care utilizează frecvenţele radio ori benzile de frecvenţe radio exceptate de la regimul de licenţiere sunt enumerate în anexa care face parte integrantă din prezenta decizie.

Art. 4. - Specificaţiile tehnice privind interfeţele radio RO-IR conţin cerinţele de punere în funcţiune a echipamentelor respective pentru motive legate de utilizarea eficientă a spectrului radio, de evitare a interferenţelor prejudiciabile şi de ocrotire a sănătăţii publice.

Art. 5. - Specificaţiile tehnice privind interfeţele radio RO-IR, reglementate prin prezenta decizie, se actualizează periodic, dacă este cazul, în baza reglementărilor tehnice relevante adoptate pe plan european sau internaţional, şi se publică pe pagina de internet a Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii.

Art. 6. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 7. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, Decizia preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii nr. 1.722/2011 privind frecvenţele radio ori benzile de frecvenţe radio exceptate de la regimul de licenţiere, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 825 din data de 22 noiembrie 2011, se abrogă.

 

Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii,

Marius Cătălin Marinescu

 

Bucureşti, 21 martie 2016.

Nr. 311.

 

ANEXĂ

 

SPECIFICAŢIILE TEHNICE

privind interfeţele radio ce conţin frecvenţele radio ori benzile de frecvenţe radio exceptate de la regimul de licenţiere

 

Nr. crt.

Specificaţia tehnică privind interfaţa radio

Categoriile de echipamente

1

RO-IR 01

Dispozitive radio de proximitate (cu rază mică de acţiune) nespecifice [non-specific Short Range Devices (SRD)]

2

RO-IR02

Dispozitive radio pentru localizare, urmărire şi achiziţionarea datelor

3

RO-IR 03

Sisteme radio de transmisiuni de date de bandă largă

4

RO-IR 04

Aplicaţii radio pentru căi ferate

5

RO-IR 05

Sisteme de telematică pentru transport şi trafic [Transport and Traffic Telematics (TTT)]

6

RO-IR 06

Dispozitive destinate aplicaţiilor de radiodeterminare

7

RO-IR 07

Sisteme de alarmă

8

RO-IR 08

Dispozitive radio destinate pentru controlul mişcării modelelor

9

RO-IR 09

Dispozitive radio destinate aplicaţiilor inductive

10

RO-IR 10

Radiomicrofoane

11

RO-IR 11

Dispozitive de identificare prin radiofrecvenţă - [radio frequency identification (RFID)]

12

RO-IR 12

Implanturi medicale active

13

RO-IR 13

Dispozitive pentru aplicaţii audio/multimedia pe suport radio

14

RO-IR 14

Echipamente pentru radiocomunicaţii în „banda civic㔠CB - Citizens Band

15

RO-IR 15

Echipamente pentru radiocomunicaţii în banda de 446-446,1 MHz - PMR 446

16

RO-IR 16

Echipamente DECT - Digital European Cordless Telecommunications

17

RO-IR 17

Sisteme inteligente de transport - ITS

18

RO-IR 18

Dispozitive de audiţie asistată (ALD)

19

RO-IR UWB-01

Echipamente radio care folosesc tehnologia de bandă ultralargă [ultra wide band (UWB)] (utilizare generică)

20

RO-IR UWB-02-1

Echipamente radio care folosesc tehnologia de bandă ultralargă - UWB - (detectarea materialelor)

21

RO-IR UWB-02-2

Echipamente radio care folosesc tehnologia de bandă ultralargă - UWB - (analizarea materialelor de construcţii - BMA)

22

RO-IR UWB-04

Echipamente radio care folosesc tehnologia de bandă ultralargă - UWB - (utilizare specifică pentru sistemele radar cu rază mică de acţiune pentru automobile, funcţionând în banda de frecvenţe de 24 GHz) [short-range radars (SRR)]

23

RO-IR UWB-05

Echipamente radio care folosesc tehnologia de bandă ultralargă - UWB - [utilizare specifică pentru sistemele radar cu rază mică de acţiune (SRR) pentru automobile, funcţionând în banda de frecvenţe de 79 GHz]

24

RO-IR UWB-06

Echipamente radio care folosesc tehnologia de bandă ultralargă - UWB - (localizare şi urmărire de tip 1-LT1)

25

RO-IR UWB-07

Echipamente radio care folosesc tehnologia de bandă ultralargă - UWB - (instalate la bordul vehiculelor rutiere şi feroviare)

26

RO-IR UWB-08

Echipamente radio care folosesc tehnologia de bandă ultralargă - UWB - (instalate la bordul aeronavelor)

 

ACTE ALE OFICIULUI ROMAN PENTRU DREPTURILE DE AUTOR

 

OFICIUL ROMÂN PENTRU DREPTURILE DE AUTOR

 

DECIZIE

pentru publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a încheierii din 21 martie 2016 privind cererea de lămurire a dispozitivului hotărârii şi a textului metodologiei cuprins în dispozitivul Hotărârii arbitrale nr. 1 din 15 februarie 2016 şi de îndreptare eroare materială

 

Ţinând cont de Referatul Secretariatului general al Corpului de arbitri, înregistrat la Oficiul Român pentru Drepturile de Autor cu nr. RGII/IES/2.353 din 22 martie 2016,

în conformitate cu prevederile art. 1312 alin. (8) şi art. 138 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare,

în baza prevederilor art. 6 alin. (1) şi art. 7 din Hotărârea Guvernului nr. 401/2006 privind organizarea, funcţionarea, structura personalului şi dotările necesare îndeplinirii atribuţiilor Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, cu modificările ulterioare, şi ale Deciziei prim-ministrului nr. 427/2012 privind numirea doamnei Irina Lucan-Arjoca în funcţia de director general adjunct al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, precum şi ale Deciziei prim-ministrului nr. 278/2015 privind exercitarea atribuţiilor directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor,

directorul general adjunct al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor emite prezenta decizie.

Art. 1. - Se publică în Monitorul Oficial al României, Partea l, încheierea din 21 martie 2016 privind cererea de lămurire a dispozitivului hotărârii şi a textului metodologiei cuprins în dispozitivul Hotărârii arbitrale nr. 1 din 15 februarie 2016 şi de îndreptare eroare materială.

Art. 2. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi pe site-ul www.orda.ro.

 

Directorul general adjunct al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor,

Irina Lucan-Arjoca

 

Bucureşti, 22 martie 2016.

Nr. 23.

 

ÎNCHEIERE DE ŞEDINŢĂ

- 21 martie 2016 - ora 13,40 –

 

Dosar nr. 2/2015

 

Completul de arbitraj, astăzi, 21 martie 2016, la sediul ORDA, compus din:

- Coşuleţu Iuliu - preşedinte

- Uliescu Marilena - arbitru

- Moloman George Claudiu - arbitru

- Savu Gabriela-Iuliana - arbitru

- Duţescu Cristian-Mircea - arbitru

Arbitraj având ca obiect: stabilirea formei finale a Metodologiei privind remuneraţia datorată artiştilor interpreţi sau executanţi şi producătorilor de fonograme pentru comunicarea publică a fonogramelor de comerţ/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora, precum şi/sau a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual în scop ambiental şi lucrativ şi tabelele cuprinzând drepturile patrimoniale ale artiştilor interpreţi sau executanţi pentru fonograme şi pentru

audiovizual şi ale producătorilor de fonograme, prin gestiune colectivă obligatorie

La apelul nominal au răspuns în şedinţa publică următorii:

- UPFR - Gheorghe Cracea, avocat, Andreea Stratula, avocat

- CREDIDAM - Savu Mariana, avocat, Andreea Toma, avocat

- FPTR - Nicolae Istrate, vicepreşedinte, Iustina Dragne, avocat

- COTAR - lipsă

- S.C. DEDEMAN - S.R.L. - lipsă

- FPRC - lipsă

- S.C. ALTEX ROMÂNIA - S.R.L. - lipsă

- S.C. OMV PETROM MARKETING - S.R.L. - lipsă

- FIHR - Ştefan Balaur, vicepreşedinte

Şedinţa se deschide la 13.40, completul arbitral constată:

Completul constată că procedura de citare a fost legal îndeplinită.

În legătură cu cererea de lămurire, preşedintele de complet dă cuvântul UPFR şi CREDIDAM.

Reprezentantul UPFR solicită lămurirea următoarelor aspecte:

- dacă remuneraţiile au fost stabilite până la 31.12.2016;

- dacă actualizarea cu indicele de inflaţie se aplică sau nu remuneraţiilor prevăzute la tabelul de la litera D;

- dacă nota ********8 de la finalul tabelelor este rezultatul unei erori materiale sau remuneraţiile prevăzute la tabelul de la litera D includ şi zonele de alimentaţie publică.

Reprezentantul UPFR consideră că este vorba de o eroare materială.

Reprezentatul CREDIDAM solicită clarificarea următoarelor aspecte:

- dacă remuneraţiile fixate la lit. D din tabelul metodologiei au fost stabilite doar pentru 10 luni;

- dacă remuneraţiile stabilite la lit. D se actualizează sau nu cu indicele inflaţiei;

- dacă remuneraţiile stabilite la lit. D se aplică şi pentru unităţile de alimentaţie publică.

Reprezentantul FPTR menţionează că cererea de lămurire a fost întemeiată pe prevederile art. 442 şi 443 CPC. Hotărârea arbitrală nu cuprinde nicio o dispoziţie contradictorie, iar cele trei motive invocate de UPFR şi CREDIDAM vor modifica hotărârea arbitrală, făcând ca instanţa să se pronunţe din nou asupra unui capăt de cerere. Solicită respingerea cererii de lămurire formulate de UPFR şi CREDIDAM.

Reprezentantul FIHR susţine punctul de vedere al FPTR.

Completul constată închise dezbaterile şi rămâne în pronunţare asupra cererii de lămurire a dispozitivului hotărârii arbitrale formulate de UPFR şi CREDIDAM.

Având în vedere că menţiunea datei de 31.12.2016 din titlul tabelului de la litera D, teza finală a art. 5.1 din metodologie referitoare la neaplicarea actualizării cu indicele de inflaţie la remuneraţiile stabilite în tabelul de la litera D, precum şi nota de subsol ********8 prin care se stabileşte că remuneraţiile prevăzute în tabelul de la litera D se aplică atât la recepţie, zonele de alimentaţie publică, cât şi la unităţile de cazare sunt rezultatul unor erori materiale săvârşite la redactarea hotărârii, completul admite în tot cererea formulată.

Această soluţie se impune cu atât mai mult cu cât completul a stabilit în cadrul art. 3.1 din metodologie faptul că în situaţia în care un utilizator foloseşte mai multe spaţii ori desfăşoară mai multe activităţi, remuneraţia se datorează distinct pentru fiecare spaţiu în parte sau pentru fiecare activitate desfăşurată în parte.

COMPLETUL ARBITRAL

dispune admiterea cererii şi rectificarea Hotărârii arbitrale nr. 1/15.02.2016 astfel:

1. Titlul tabelului de la litera D din metodologie va avea următorul cuprins:

„Unităţi de cazare - situate în oraşe, staţiuni turistice, comune şi sate **) ****) ********) *********) - tarife valabile de la data intrării în vigoare a metodologiei”

2. Cuprinsul art. 5.1 din metodologie este următorul:

„Remuneraţiile stabilite prin prezenta metodologie se pot modifica anual, începând cu prima lună a anului următor celui în care s-a publicat prezenta metodologie, de către organismele de gestiune ale drepturilor artiştilor interpreţi sau executanţi, respectiv ale producătorilor de fonograme, conform reglementărilor legale în vigoare, pentru o categorie de titulari de drepturi, pe baza indicelui de inflaţie stabilit la nivel naţional.”

3. Nota de subsol ********)8 de la tabelul de la litera D va avea următorul cuprins:

„ ********) Tarifele nu includ zona de recepţie, zonele de alimentaţie publică din incinta unităţii de cazare (bar şi restaurant, sală mic dejun etc.), sălile de evenimente, barurile cu program, night-cluburile sau cluburile. Acestea, precum şi alte activităţi gen piscină, sală de fitness, săli de masaj, coafor, apel în aşteptare etc. se vor achita separat, conform tabelelor din prezenta metodologie.”

 

Coşuleţu Iuliu – preşedinte

Uliescu Marilena – arbitru

Moloman George Claudiu – arbitru

Savu Gabriela-Iuliana – arbitru

Duţescu Cristian-Mircea - arbitru

 

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.