MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 873/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 873         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 1 noiembrie 2016

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 422 din 16 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 243 alin. (9) din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital

 

Decizia nr. 517 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice şi întărirea disciplinei financiare şi de modificare şi completare a unor acte normative

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

163. - Ordin al ministrului afacerilor interne pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Direcţiei generale afaceri europene, Schengen şi relaţii internaţionale

 

166. - Instrucţiuni ale ministrului afacerilor interne privind scăderea pierderilor determinate de perisabilităţi, la bunurile materiale, în unităţile Ministerului Afacerilor Interne

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 422

din 16 iunie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 243 alin. (9) din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ioniţă Cochinţu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ştefania Sofronea.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 243 alin. (9) din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, excepţie ridicată de Societatea de Investiţii Financiare „Transilvania” - S.A. din Braşov în Dosarul nr. 4.695/62/2014 al Tribunalului Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 476D/2016.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că autoarea excepţiei de neconstituţionalitate a depus la dosar note scrise prin care arată că instanţa de contencios constituţional s-a mai pronunţat asupra excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 243 alin. (9) din Legea nr. 297/2004, excepţie ridicată chiar de autoare în altă cauză aflată pe rolul instanţei de judecată, sens în care este Decizia nr. 769 din 10 noiembrie 2015, iar faţă de această împrejurare apreciază că nu se mai impune o nouă cercetare a excepţiei de neconstituţionalitate şi solicită ca, în măsura în care Curtea apreciază că s-a pronunţat „în mod definitiv şi general obligatoriu”, instanţa de contencios constituţional să decidă în sensul menţionat în lipsa autoarei excepţiei de neconstituţionalitate.

4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, menţionând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin încheierea din 17 februarie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 4.695/62/2014, Tribunalul Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 243 alin. (9) din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Societatea de Investiţii Financiare „Transilvania” - S.A. din Braşov într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de anulare a unei hotărâri a adunării generale a acţionarilor.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prevederile art. 243 alin. (9) din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital contravin dispoziţiilor art. 53 din Constituţie. Astfel, arată că prevederile criticate reglementează procedura votului secret prin corespondenţă, însă examinând prevederile art. 130 alin. (2) privind votul secret al membrilor consiliului de administraţie din Legea societăţilor nr. 31/1990 şi prevederile art. 53 cu privire la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi din Constituţie, apreciază că prin modul în care este reglementat acest vot se aduce o atingere nejustificată prevederilor constituţionale menţionate în susţinerea excepţiei.

7. Totodată, susţine că, în fapt, chiar dacă prin prevederile art. 12 al Directivei nr. 2007/36/CE din 11 iulie 2007 privind exercitarea anumitor drepturi ale acţionarilor în cadrul societăţilor comerciale cotate la bursă, România a fost obligată să implementeze în legislaţia naţională posibilitatea exercitării votului prin corespondenţă, exercitat înainte de adunarea generală, prin reglementarea dată de art. 243 alin. (9) din Legea nr. 297/2004 secretul absolut al votului este încălcat atât timp cât se permite în mod explicit unor „persoane recrutate dintre acţionari” să afle modul concret în care s-a votat pentru problemele pentru care legea impune votul secret. Astfel, toţi acţionarii care vor opta sau vor fi constrânşi să opteze pentru o astfel de metodă de vot sunt nevoiţi să-şi deconspire votul lor şi vor fi supuşi riscului de represiune din partea celor împotriva cărora s-au luat măsurile permise de lege. Consideră că pentru a-şi atinge finalitatea sa originară, votul secret trebuie să aibă caracter absolut şi nu relativ, astfel nu trebuie confundată obligaţia de păstrare a confidenţialităţii unor date ori informaţii cu obligaţia de a fi deconspirat secretul votului.

8. În final, apreciază că actuala reglementare a modului de organizare şi funcţionare a societăţilor, atât timp cât cu ocazia numărării voturilor exprimate în mod secret trebuie să se stabilească identitatea dintre vot şi persoana care l-a exercitat, nu poate asigura secretul absolut al acestui tip de vot, considerente pentru care susţine că prevederile criticate sunt neconstituţionale şi trebuie abrogate, trebuind, totodată, recunoscut, în mod expres, dreptul fiecărui acţionar de a renunţa la secretul votului, fie prin exercitarea directă, fie prin corespondenţă.

9. Tribunalul Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal nu îşi exprimă opinia cu privire la temeinicia excepţiei de neconstituţionalitate.

10. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, notele scrise depuse, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.

13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 243 alin. (9) din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 571 din 29 iunie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul cuprins: „Societăţile au obligaţia să întocmească proceduri care să dea acţionarilor posibilitatea de a vota prin corespondenţă, înainte de adunarea generală. În cazul în care pe ordinea de zi a adunării generale a acţionarilor se află rezoluţii care necesită votul secret, votul prin corespondenţă va fi exprimat prin mijloace care nu permit deconspirarea acestuia decât membrilor secretariatului însărcinat cu numărarea voturilor secrete exprimate şi numai în momentul în care sunt cunoscute şi celelalte voturi exprimate în secret de acţionarii prezenţi sau de reprezentanţii acţionarilor care participă la şedinţă

14. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.

15. Curtea, având în vedere unele chestiuni prealabile cu privire la cererea autoarei excepţiei de neconstituţionalitate prin care arată că nu se mai impune soluţionarea acesteia, ca urmare a faptului că instanţa de contencios constituţional s-a mai pronunţat asupra prevederilor criticate, excepţie ridicată în alte cauze aflate pe rolul instanţelor de judecată, constată că nu poate să ia act de această solicitare, întrucât, pe de o parte, excepţia de neconstituţionalitate este de ordine publică, prin invocarea ei punându-se în discuţie abaterea unor reglementări legale de la dispoziţiile Legii fundamentale. Aşa fiind, excepţia de neconstituţionalitate nu rămâne la dispoziţia părţii care a invocat-o şi nu este susceptibilă de acoperire nici pe calea renunţării exprese la soluţionarea ei (a se vedea în acest sens Decizia nr. 1.120 din 23 septembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 747 din 9 noiembrie 2010).

16. Pe de altă parte, în virtutea prevederilor art. 55 din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională, legal sesizată, procedează la examinarea constituţionalităţii prevederilor legale criticate, nefiind aplicabile dispoziţiile Codului de procedură civilă referitoare la stingerea procesului. Potrivit art. 29 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia. Nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale.

17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că dispoziţiile criticate au mai format obiectul controlului de constituţionalitate în raport de motivări şi de prevederi constituţionale similare, excepţia fiind ridicată chiar de autoarea din prezenta cauză, însă în altă speţă aflată pe rolul instanţei de judecată, sens în care este Decizia nr. 769 din 10 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 34 din 18 ianuarie 2016, prin care Curtea a respins ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate.

18. Astfel, Curtea â reţinut că, din motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, reiese că întreaga construcţie a criticilor aduse textului art. 243 alin. (9) din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital este bazată pe o eventuală afectare a dreptului acţionarilor la exercitarea votului secret prin corespondenţă, respectiv a imposibilităţii asigurării secretului absolut al votului exprimat de acţionari prin corespondenţă, ceea ce contravine, în opinia autoarei, dispoziţiilor art. 53 din Constituţie. Faţă de această critică, respectiv pretinsa contradicţie a dispoziţiilor art. 243 alin. (9) din Legea nr. 297/2004 cu prevederile art. 53 din Constituţie, Curtea a statuat constant în jurisprudenţa sa, spre exemplu prin Decizia nr. 53 din 12 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 22 martie 2013, că invocarea prevederilor constituţionale referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi nu poate fi reţinută dacă nu s-a constatat încălcarea vreunei prevederi constituţionale care consacră drepturi sau libertăţi fundamentale, astfel cum acestea sunt prevăzute în capitolul II - Drepturile şi libertăţile fundamentale din titlul II - Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale. Or, autoarea excepţiei de neconstituţionalitate nu a menţionat, în concret, care este dreptul fundamental pretins a fi încălcat sau sub protecţia cărei prevederi constituţionale intră dreptul acţionarilor la exercitarea votului secret prin corespondenţă, respectiv asigurarea secretului absolut al votului acţionarilor exprimat prin corespondenţă.

19. Având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, respectiv Decizia nr. 769 din 10 noiembrie 2015, precitată, prin care Curtea a respins, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate, precum şi faptul că, în prezenta cauză, sunt aceleaşi motive de neconstituţionalitate raportate la aceleaşi prevederi constituţionale, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 243 alin, (9) din Legea nr. 297/2004, în raport cu prevederile art. 53 din Constituţie, urmează a fi respinsă, ca inadmisibilă.

20. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 243 alin. (9) din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, excepţie ridicată de Societatea de Investiţii Financiare „Transilvania” - S.A. din Braşov în Dosarul nr. 4.695/62/2014 al Tribunalului Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 16 iunie 2016.

 

PREŞEDINTELE INTERI MAR AL CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Ioniţa Cochinţu

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 517

din 5 iulie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţa a Guvernului nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice şi întărirea disciplinei financiare şi de modificare şi completare a unor acte normative

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioniţă Cochinţu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice şi întărirea disciplinei financiare şi de modificare şi completare a unor acte normative, excepţie ridicată de Unitatea administrativ-teritorială - comuna Fărcăşeşti, judeţul Gorj, în Dosarul nr. 2.480/95/2015 al Tribunalului Gorj - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.480D/2015.

2. La apelul nominal se prezintă, pentru autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, doamna avocat Anca Dondera, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar, Lipseşte cealaltă parte. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.789D/2015 având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice şi întărirea disciplinei financiare şi de modificare şi completare a unor acte normative, excepţie ridicată de Unitatea administrativ-teritorială - comuna Fărcăşeşti, primarul comunei Fărcăşeşti, Comisia locală de fond funciar Fărcăşeşti, toate cu sediul în comuna Fărcăşeşti, judeţul Gorj, cabinet avocat Dondera T. Anca, cu sediul în comuna Leleşti, judeţul Gorj, şi cabinet avocat Dondera Florin Daniel, cu sediul în Târgu Jiu în Dosarul nr. 5.119/318/2015 al Judecătoriei Târgu Jiu - Secţia civilă.

4. La apelul nominal se prezintă, pentru autorii excepţiei de neconstituţionalitate şi în nume personal, doamna avocat Anca Dondera, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. Lipsesc celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită.

5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie problema conexării dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public şi apărătorul ales prezent arată că sunt de acord cu conexarea cauzelor.

6. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.789D/2015 la Dosarul nr. 1.480D/2015, care este primul înregistrat.

7. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul avocatului prezent, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2012, deoarece impun autorităţilor şi instituţiilor publice condiţii imposibile de a achiziţiona servicii juridice, respectiv de a încheia contracte de asistenţă şi reprezentare juridică cu cabinete de avocatură, precum şi faptul că, în situaţii deosebite, în condiţiile în care apărarea nu se poate asigura de către personalul de specialitate, este necesar pentru încheierea unor astfel de contracte o hotărâre a consiliului local.

8. Menţionează că, prin motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulată, a indicat faptul că textele de lege criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 21 şi art. 24, însă, opinează că, în aceeaşi măsură, sunt încălcate şi prevederile art. 41, art. 53 şi art. 16 din Constituţie. Susţine că, în ceea ce priveşte dreptul la apărare şi accesul liber la justiţie, prin prevederile ordonanţei de urgenţă în discuţie, legiuitorul a dat dreptului la apărare valenţe care contravin caracterului de garanţie a dreptului la un proces echitabil.

9. În continuare, prezintă situaţia cauzelor şi arată că problematica trebuie privită şi prin prisma legislaţiei în vigoare la data la care s-a încheiat contractul a cărui nulitate s-a solicitat şi s-a pronunţat de către instanţa de judecată (contracte vizând anii 2013-2014), respectiv a prevederilor din Codul de procedură civilă care impuneau unităţii administrativ-teritoriale, persoanelor fizice şi juridice, care se adresau instanţei de judecată, ca anumite cereri sau acte procedurale să nu fie semnate decât de avocat sau jurist (prevederi care au fost declarate neconstituţionale abia în octombrie 2014). Astfel, în contextul concret al speţelor, în care posturi de jurist (vacante) existau numai în organigrama unităţii administrativ-teritoriale, prin imposibilitatea achiziţionării unor astfel de servicii juridice nu se asigura garanţia dreptului la apărare, mai ales că aceste posturi vacante nu erau ocupate ca urmare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, în forma în vigoare la acea dată, în virtutea cărora se putea aproba ocuparea unui procent de maximum 15% din totalul posturilor vacante, respectiv, pentru angajarea unui consilier juridic erau necesare şapte posturi vacante. Pe de altă parte, menţionează că în arhitectura constituţională, în secţiunea consacrată administraţiei publice locale, sunt cuprinse reglementări cu privire la primar şi la consiliile locale (consiliile locale fiind organul deliberativ, iar primarul, ca reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale, este executivul), iar nu de puţine ori s-au găsit în poziţii procesuale opuse. Totodată, arată că, pe de o parte, pe calea recursului în interesul legii s-a statuat că primarul nu poate să conteste hotărârile consiliului local. Pe de altă parte, având în vedere situaţia particulară a consiliului local în discuţie, respectiv faptul că pentru a se adopta hotărâri ale consiliului local a fost necesară intervenţia instanţelor de judecată, în situaţia în care consiliul local ar fi fost învestit cu un proiect de hotărâre, exista posibilitatea ca acesta să nu fie aprobat, tocmai pentru ca primarul să nu beneficieze de asistenţă juridică, având în vedere situaţia procesuală opusă în care se aflau primarul şi consiliul local.

10. De asemenea,susţine că prin normele criticate este încălcat şi dreptul la muncă, drept garantat de art. 41 din Constituţie, deoarece restrâng exercitarea profesiei de avocat prin interzicerea încheierii unor astfel de acte privind serviciile juridice. Deşi în nota de fundamentare a ordonanţei de urgenţă se precizează că este vorba de restrângerea unor cheltuieli bugetare, acestea nu au fost reglementate în raport cu toate activităţile prestate, fiind permisă în continuare angajarea unor servicii, spre exemplu, în ceea ce priveşte activitatea unui topograf. Se creează, astfel, diferenţieri între categoriile profesionale, ceea ce este contrar art. 16 din Constituţie.

11. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate deoarece, în realitate, nu sunt formulate veritabile critici de neconstituţionalitate, ci este exprimată nemulţumirea faţă de interpretarea dată de instanţa de judecată, în sensul că în cazul unui post vacant de consilier juridic este interzisă încheierea unor contracte de asistenţă juridică în lipsa unei hotărâri a consiliului local.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

12. Prin încheierea din 30 septembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 2.480/95/2015, Tribunalul Gorj - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice şi întărirea disciplinei financiare şi de modificare şi completare a unor acte normative, excepţie ridicată de Unitatea administrativ-teritorială - comuna Fărcăşeşti, judeţul Gorj, cu ocazia soluţionării unei contestaţii împotriva deciziei şi raportului de control al Curţii de Conturi prin care s-a stabilit şi dispus recuperarea prejudiciului cauzat de efectuarea unor cheltuieli efectuate fără angajament legai.

13. Prin încheierea din 2 decembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 5.119/318/2015, Judecătoria Târgu Jiu - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice şi întărirea disciplinei financiare şi de modificare şi completare a unor acte normative, excepţie ridicată de Unitatea administrativ-teritorială - comuna Fărcăşeşti, primarul comunei Fărcăşeşti, Comisia locală de fond funciar Fărcăşeşti, toate cu sediul în comuna Fărcăşeşti, judeţul Gorj, precum şi de cabinet avocat Dondera T. Anca, cu sediul în comuna Leleşti, judeţul Gorj, şi cabinet avocat Dondera Florin Daniel, cu sediul în Târgu Jiu, într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri prin care se solicită constatarea nulităţii absolute a unui contract de asistenţă juridică.

14. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată, în esenţă, că o interpretare a normelor criticate în sensul că, „existenţa unui post vacant de consilier juridic interzice încheierea de contracte de asistenţă juridică în lipsa unei hotărâri a consiliului local”, ar însemna că prevederile art. I alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice şi întărirea disciplinei financiare şi de modificare şi completare a unor acte normative încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 16, art. 21 alin. (1)-(3) şi art. 24, precum şi dispoziţiile art. 6 şi art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Astfel, principiul garantării dreptului la apărare este de ordin constituţional şi depăşeşte interesul părţilor, întrucât respectarea sa tinde la aflarea adevărului în procesul civil, iar în Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, respectiv la art. 6, este consacrat dreptul la un proces echitabil, care implică inclusiv dreptul la apărare, Curtea Europeană a Drepturilor Omului definind această noţiune prin Hotărârea din 25 martie 1983, pronunţată în Cauza Mineili împotriva Elveţiei. De asemenea, în Convenţie există câteva principii de echitate, deşi nu sunt enunţate expres, cum ar fi principiul egalităţii armelor. Or, actuala formulare a prevederilor criticate încalcă principiile enunţate, garantate atât de Constituţie, cât şi de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, dând astfel naştere la abuz.

15. Garantarea accesului liber la justiţie este realizată prin acele dispoziţii constituţionale care prevăd principiul supremaţiei legii în activitatea de judecată, organizarea unui sistem jurisdicţional legal, de drept comun şi fără caracter excepţional care permite folosirea căilor de atac, caracterul public al dezbaterilor, dreptul la interpret pentru cetăţenii români care aparţin minorităţilor naţionale şi pentru străini, garantarea dreptului la apărare pe tot cursul procesului penal sau civil şi a dreptului la asistenţă juridică gratuită în cauzele penale. Or, interpretarea prevederilor criticate în sensul că „un post vacant este egal cu existenţa unui consilier juridic angajat (fiind stabilită prin hotărâre judecătorească intrată sub puterea lucrului judecat), pune comisia locală, primarul etc. În imposibilitatea de a asigura dreptul la apărare, făcând dependentă această instituţie de soluţiile consiliului local, entitate total diferită potrivit Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 (respectiv consiliul local este deliberativ, primarul executiv), mai ales în contextul în care, pentru a se adopta hotărâri ale consiliului local în discuţie, în anul 2013 a fost necesară intervenţia instanţelor de judecată”.

16. Totodată, arată că modificările legislative, respectiv noul Cod de procedură civilă, au impus o stricteţe mai mare, în sensul că în recurs cererile şi concluziile părţilor, redactarea motivării etc. nu puteau fi formulate şi susţinute decât prin avocat, unele implicând chiar nulitatea sau decăderea din dreptul de a mai propune probe, invoca excepţii etc., iar dispoziţiile care instituiau aceasta regulă au fost declarate neconstituţionale ulterior (ulterior încheierii contractului de asistenţă juridică), respectiv prin Decizia nr. 462 din 17 septembrie 2014. Totodată, susţine că interpretarea în acest mod vine şi în contradicţie cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, prin care s-a interzis/limitat angajarea personalului pe posturile vacante.

17. Tribunalul Gorj - Secţia contencios administrativ şi fiscal arată că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2012 a fost adoptată în vederea reducerii cheltuielilor publice şi întărirea disciplinei financiare, avându-se în vedere faptul că s-au constatat, de către Curtea de Conturi, multe nereguli privind utilizarea fondurilor publice, în special referitor la activităţile cu caracter juridic pe care le-au avut autorităţile sau instituţiile publice. Totodată, apreciază că nu sunt încălcate prevederile constituţionale invocate în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate şi opinează în sensul respingerii acesteia, întrucât dispoziţiile criticate sunt constituţionale.

18. Judecătoria Târgu Jiu - Secţia civilă arată că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2012 a fost adoptată în vederea reducerii cheltuielilor publice şi întărirea disciplinei financiare în privinţa entităţilor enumerate la art. I din ordonanţa de urgenţă. Astfel, textul criticat instituie regula potrivit căreia serviciile de asistenţă juridice se asigură, în primul rând, de personalul propriu de specialitate juridică angajat al entităţii, iar, pe cale de excepţie, prevede că în situaţii temeinic justificate (atunci când activităţile juridice de consultanţă nu se pot asigura de personalul de specialitate juridică angajat de entitate) pot fi achiziţionate servicii de această natură în condiţiile legii. Aplicat speţei, toate părţile cauzei susţin că angajarea cabinetelor de avocatură s-a făcut pe fondul vacanţei posturilor de consilier juridic din schema de funcţionare a unităţii administrativ-teritoriale şi, ca urmare a acestei situaţii, entitatea a achiziţionat servicii de consultantă juridică. Astfel, criticile de neconstituţionalitate cu privire la textul incriminat se bazează pe susţinerile părţilor în ce priveşte interpretarea acestui text de către o instanţă într-un litigiu anterior.

19. Normele legale criticate prevăd, pentru unităţile administrativ-teritoriale (şi pentru alte entităţi) exercitarea dreptului la apărare prin serviciile unui avocat doar cu îndeplinirea unor condiţii, nefiind interzis, în orice situaţie, exercitarea dreptului la apărare în acest mod. Comparând dispoziţiile criticate cu art. 24 din Constituţie, concluzionează că acestea se corelează atât cu principiul garantării dreptului la apărare, cât şi cu art. 84 din Codul de procedură civilă. În final, menţionează că, în ceea ce priveşte critica autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, raportată la interpretarea textului dată de o instanţă judecătorească, într-un alt litigiu, aceasta nu echivalează cu o contradicţie între actul normativ criticat şi norma fundamentală, motiv pentru care apreciază că excepţia este neîntemeiată.

20. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

21. Guvernul, în Dosarul nr. 1.789D/2015, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că, în ceea ce priveşte eventuala încălcare a dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, acestea garantează egalitatea în drepturi a cetăţenilor în faţa legii, iar în situaţia de faţă, autorul excepţiei invocă o eventuală discriminare a unei autorităţii publice/operator economic; or, în această situaţie, prevederile art. 16 din Constituţie nu sunt incidente. Cu privire la încălcarea principiului accesului liber la justiţie, precum şi eventuala atingere adusă dreptului la apărare, precizează că norma criticată nu interzice în niciun fel persoanelor juridice posibilitatea de a se adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor lor legitime sau de a fi asistate/reprezentate în justiţie. Prevederile criticate instituie regula potrivit căreia serviciile de asistenţă juridică se asigură în primul rând de personalul propriu de specialitate juridică angajat, iar, pe cale de excepţie, prevede că în situaţii temeinic justificate (atunci când activităţile juridice de consultanţă nu se pot asigura de personalul de specialitate juridică angajat de entitate) pot fi achiziţionate servicii de această natură în condiţiile legii.

22. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

23. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.

24. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. i alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice şi întărirea disciplinei financiare şi de modificare şi completare a unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 12 iunie 2012, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 16/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 122 din 5 martie 2013, cu modificările ulterioare, care au următorul cuprins: „(1) Autorităţile şi instituţiile publice ale administraţiei publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi regiile autonome care au în structura organizatorică personal propriu de specialitate juridică nu pot achiziţiona servicii juridice de consultanţă, de asistenţă şi/sau de reprezentare.

(2) în situaţii temeinic justificate, în care activităţile juridice de consultanţă, de asistenţă şi/sau de reprezentare, necesare autorităţilor şi instituţiilor publice prevăzute la alin. (1), nu se pot asigura de către personalul de specialitate juridică angajat în aceste entităţi, pot fi achiziţionate servicii de această natură, în condiţiile legii, numai cu aprobarea:

a) ordonatorilor principali de credite pentru autorităţile şi instituţiile publice ale administraţiei publice centrale;

b) consiliilor locale, consiliilor judeţene sau Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz, pentru autorităţile şi instituţiile publice ale administraţiei publice

25. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1)-(3) referitor la accesul liber la justiţie şi art. 24 privind dreptul la apărare. De asemenea, se menţionează şi dispoziţiile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil şi art. 13 cu privire la dreptul la un recurs efectiv din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

26. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, astfel cum reiese din motivarea autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, pe de o parte, aceştia sunt nemulţumiţi de conţinutul normativ al prevederilor criticate, deoarece stabilesc pentru autorităţile şi instituţiile publice anumite condiţii pentru a putea achiziţiona servicii juridice de consultanţă, de asistenţă şi/sau de reprezentare, precum şi faptul că aceste servicii, cum este cazul speţelor de faţă, pot fi achiziţionate numai cu aprobarea prealabilă consiliilor locale. Pe de altă parte, construcţia motivării pretinsei neconstituţionalităţi a prevederilor criticate are la bază şi elemente prin care se invocă aplicarea şi interpretarea normelor criticate la situaţii concrete, aspecte ce ar duce la un conflict între normele legale criticate şi prevederile constituţionale şi convenţionale menţionate în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate.

27. Din arhitectura normativă a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 26/2012, Curtea observă că aceasta a fost adoptată, în principal, pentru a implementa unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice şi de întărire a disciplinei financiare, întrucât, astfel cum reiese din expunerea de motive a legii de aprobare a ordonanţei de urgenţă, în urma verificărilor efectuate de Curtea de Conturi asupra modului de formare, administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului, s-au constatat o serie de nereguli cu privire la anumite zone de utilizare a fondurilor publice, respectiv faptul că, pentru aceeaşi activitate cu caracter juridic, o autoritate sau instituţie publică a efectuat atât cheltuieli cu personal propriu de specialitate juridică, cât şi cheltuieli cu firme private de avocatură.

28. În ceea ce priveşte asigurarea serviciilor juridice de consultanţă, de asistenţă şi/sau de reprezentare pentru autorităţile şi instituţiile publice ale administraţiei publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi regiile autonome, care au în structura organizatorică personal propriu de specialitate juridică, s-a instituit regula potrivit căreia aceste servicii se asigură, în primul rând, de către personalul propriu, respectiv de către personalul de specialitate juridică angajat în aceste entităţi. Însă, în situaţii temeinic justificate, în care activităţile juridice de consultanţă, de asistenţă şi/sau de reprezentare, necesare entităţilor mai sus menţionate, nu se pot asigura de către personalul de specialitate juridică angajat în aceste entităţi, pot fi achiziţionate servicii de această natură, în condiţiile legii.

29. Aşadar, în situaţii temeinic justificate, în care activităţile juridice de consultanţă, de asistenţă şi/sau de reprezentare, necesare autorităţilor şi instituţiilor publice prevăzute la art. I alin. (1) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2012, nu se pot asigura de către personalul de specialitate juridică angajat la aceste entităţi, pot fi achiziţionate servicii de această natură, în condiţiile legii, numai cu aprobarea ordonatorilor principali de credite pentru autorităţile şi instituţiile publice ale administraţiei publice centrale, cu aprobarea consiliilor locale, consiliilor judeţene sau Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz, pentru autorităţile şi instituţiile publice ale administraţiei publice locale.

30. Faţă de cele prezentate, Curtea nu poate reţine pretinsa încălcare a prevederilor art. 21 alin. (1)-(3) referitor la accesul liber la justiţie şi art. 24 privind dreptul la apărare sau a dispoziţiilor art. 6 privind dreptul la un proces echitabil şi art. 13 cu privire la dreptul la un recurs efectiv din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, deoarece prin normele criticare nu se îngrădeşte în niciun fel accesul la justiţie sau dreptul la apărare, ci se stabilesc anumite condiţii în care se pot achiziţiona de către instituţiile şi autorităţile publice servicii de consultanţă, tocmai pentru ase asigura dreptul la apărare şi dreptul la un proces echitabil.

31. În ceea ce priveşte invocarea în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost prezentată prin notele scrise în faţa instanţei de judecată, a pretinsei contrarietăţi a prevederilor criticate cu cele ale art. 16 din Constituţie, de principiu, Curtea Constituţională a statuat că violarea principiului egalităţii şi nediscriminării există atunci când se aplică tratament diferenţiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă şi rezonabilă, sau dacă există o disproporţie între scopul urmărit prin tratamentul inegal şi mijloacele folosite (a se vedea Decizia nr. 107 din 1 noiembrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 26 aprilie 1996). Or, din examinarea prevederilor legale criticate reiese că acestea se aplică în mod egal tuturor celor ce se află în ipoteza normativă a prevederilor art. I alin, (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice şi întărirea disciplinei financiare şi de modificare şi completare a unor acte normative.

32. Cu privire la celelalte aspecte invocate de autorii excepţiei de neconstituţionalitate referitoare la achiziţionarea, în concret, a serviciilor juridice de consultanţă, de asistenţă şi/sau de reprezentare şi la interpretarea în sensul că „un post vacant este egal cu existenţa unui consilier juridic angajat”,  precum şi referitoare la excepţia nulităţii absolute a contractului de asistenţă juridică, Curtea observă că este vorba de interpretarea şi aplicarea prevederilor legale de către entitatea care a achiziţionat asemenea servicii, precum şi de către instanţele de judecată, aspecte care nu intră în sfera contenciosului constituţional, sens în care este Decizia nr. 450 din 16 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 818 din 10 noiembrie 2014. În acest context, referitor la susţinerea potrivit căreia dispoziţiile criticate, în interpretările date în practică, sunt în contradicţie şi cu alte acte normative, spre exemplu, cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 249 din 14 aprilie 2009, Curtea reţine că examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispoziţiile constituţionale pretins violate, iar nu raportarea la alte norme infraconstituţionale sau compararea prevederilor mai multor legi între ele şi raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparaţie la dispoziţii ori principii ale Constituţiei. Procedându-se altfel s-ar ajunge, inevitabil, la concluzia că, deşi fiecare dintre dispoziţiile legale este constituţională, numai coexistenţa lor ar pune în discuţie constituţionalitatea uneia dintre ele. Faţă de cele prezentate, Curtea constată că nu se află în prezenţa unei chestiuni privind constituţionalitatea, ci a unei simple pretinse contrarietăţi între norme legale cuprinse în acte normative distincte.

33. Faţă de cele prezentate, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2012 urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.

34. Distinct de acestea, în ceea ce priveşte menţionarea prin susţinerile părţilor prezente în faţa instanţei de contencios constituţional, respectiv adăugarea şi a altor temeiuri constituţionale în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea observă că, potrivit jurisprudenţei sale constante, spre exemplu Decizia nr. 1.069 din 14 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 638 din 7 septembrie 2011, litigiul constituţional se desfăşoară numai în limitele determinate prin încheierea de sesizare, fără ca acestea să poată fi modificate de vreuna dintre părţi. Prin urmare, invocarea în faţa Curţii şi a altor temeiuri de neconstituţionalitate decât cele arătate prin ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate în faţa instanţei de judecată, temeiuri care nu au fost reţinute în încheierea de sesizare pronunţată de instanţa judecătorească, este inadmisibilă.

35. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Unitatea administrativ-teritorială - comuna Fărcăşeşti, judeţul Gorj, în Dosarul nr. 2.480/95/2015 al Tribunalului Gorj - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi de Unitatea administrativ-teritorială - comuna Fărcăşeşti, primarul comunei Fărcăşeşti, Comisia locală de fond funciar Fărcăşeşti, toate cu sediul în comuna Fărcăşeşti, judeţul Gorj, precum şi de cabinet avocat Dondera T. Anca, cu sediul în comuna Leleşti, judeţul Gorj şi cabinet avocat Dondera Florin Daniel, cu sediul în Târgu Jiu în Dosarul nr. 5.119/318/2015 al Judecătoriei Târgu Jiu - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. I alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice şi întărirea disciplinei financiare şi de modificare şi completare a unor acte normative sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunica Tribunalului Gorj - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi Judecătoriei Târgu Jiu - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea L

Pronunţată în şedinţa din data de 5 iulie 2016.

 

PREŞEDINTELE INTERI MAR AL CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Ioniţă Cochinţu

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

 

ORDIN

pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Direcţiei generale afaceri europene, Schengen şi relaţii internaţionale

 

Având în vedere prevederile art. 12 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 416/2007 privind structura organizatorică şi efectivele Ministerului Afacerilor Interne, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 7 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul afacerilor interne emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul de organizare şi funcţionare a Direcţiei generale afaceri europene, Schengen şi relaţii internaţionale, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul viceprim-ministrului, ministrul afacerilor interne, nr. 92/2014 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Direcţiei afaceri europene şi relaţii internaţionale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 465 din 25 iunie 2014, se abrogă.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul afacerilor interne,

Ioan Buda,

secretar de stat

 

Bucureşti, 17 octombrie 2016.

Nr. 163.

 

ANEXĂ

 

REGULAMENT

de organizare şi funcţionare a Direcţiei generale afaceri europene, Schengen şi relaţii internaţionale

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - Direcţia generală afaceri europene, Schengen şi relaţii internaţionale, denumită în continuare DGAESRI, este organizată şi funcţionează în baza prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare, ale Hotărârii Guvernului nr. 416/2007 privind structura organizatorică şi efectivele Ministerului Afacerilor Interne, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale prezentului regulament.

Art. 2. - (1) DGAESRI funcţionează ca structură de specialitate în cadrul aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne, denumit în continuare MAI, fără personalitate juridică, ce asigură coordonarea generală a activităţilor MAI în domeniul afacerilor europene, al problematicii Schengen şi al relaţiilor internaţionale, precum şi punerea în aplicare a legislaţiei care reglementează gestionarea acestor domenii de activitate.

(2) DGAESRI reprezintă punct naţional de contact în toate aspectele legate de punerea în aplicare a mecanismului de evaluare Schengen la nivel naţional, în relaţia cu autorităţile naţionale cu responsabilităţi în punerea în aplicare a acquis-ului Schengen şi în procesul de eliminare a controalelor la frontierele interne, precum şi la nivel european, în relaţia cu instituţiile şi organismele Uniunii Europene (UE) şi cu alte state membre.

Art. 3. - (1) Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, DGAESRI are competenţă teritorială generală. DGAESRI coordonează, îndrumă şi controlează, pe linie de specialitate,

activitatea structurilor de profil din unităţile, instituţiile şi structurile aflate în subordinea/cadrul MAL

(2) DGAESRI avizează propunerile de înfiinţare, de reorganizare sau de desfiinţare a structurilor de afaceri europene şi de relaţii internaţionale ori de profil Schengen din cadrul unităţilor, instituţiilor şi structurilor aflate în subordinea/cadrul MAI.

(3) Pentru coordonarea măsurilor specifice necesare pentru ocuparea posturilor vacante din structurile de afaceri europene şi de relaţii internaţionale ale instituţiilor şi structurilor aflate îh subordinea/cadrul MAI, DGAESRI desfăşoară următoarele activităţi:

a) poate participa la procedura de recrutare, selecţie şi organizare a concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante;

b) avizează bibliografia şi tematica de concurs:

c) poate desemna reprezentanţi în cadrul comisiilor de concurs, de soluţionare a contestaţiilor şi pentru monitorizarea procedurii de concurs.

(4) Diagrama de relaţii a DGAESRI este prevăzută în anexa nr. 1.

Art. 4. - (1) DGAESRI este structura de contact din cadrul

MAI pentru instituţiile similare din alte state, pentru instituţiile şi organismele UE, Consiliului Europei, ONU, OSCE, NATO, pentru alte organisme internaţionale şi regionale specializate la care România sau MAI este parte.

(2) în cazul acţiunilor de colaborare cu organismele europene, internaţionale şi regionale specializate şi al activităţilor care presupun îndeplinirea obligaţiilor ce decurg din aplicarea tratatelor internaţionale şi regionale, la care participă, conform competenţelor legale, unităţile, instituţiile şi structurile aflate în subordonarea/cadrul MAI, DGAESRI avizează mandatele punctuale ale acestora.

(3) Pentru îndeplinirea atribuţiilor şi realizarea obiectivelor stabilite în domeniul afacerilor europene, inclusiv al problematicii Schengen şi al relaţiilor internaţionale, DGAESRI colaborează, potrivit prevederilor legale în vigoare, cu instituţii şi organisme interne şi internaţionale. În acest scop, DGAESRI este abilitată să menţină legătura cu Ministerul Afacerilor Externe, denumit în continuare MAE, cu misiunile diplomatice şi cu oficiile consulare din România, cu misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate, cu alte ministere şi instituţii din administraţia publică centrală şi locală, cu comisiile de specialitate ale Parlamentului României şi cu Administraţia Prezidenţială.

 

CAPITOLUL II

Organizarea DGAESRI

 

Art. 5. - (1) DGAESRI are în structura sa organizatorică următoarele componente:

a) conducerea DGAESRI;

b) Serviciul afaceri europene;

c) Serviciul Schengen;

d) Serviciul reiaţii internaţionale;

e) Direcţia coordonarea afacerilor europene şi relaţiilor internaţionale pentru instituţiile prefectului:

- Serviciul pentru relaţia cu teritoriul şi serviciile publice comunitare;

- Compartimentul coordonarea relaţiilor internaţionale pentru instituţiile prefectului;

f) Serviciul reprezentare externă şi misiuni internaţionale;

g) Serviciul protocol extern;

h) Biroul securitate informaţii clasificate;

i) Compartimentul secretariat şi informaţii clasificate.

(2) în cadrul DGAESRI îşi desfăşoară activitatea funcţionari publici cu statut special - poliţişti, funcţionari publici şi personal contractual, cărora li se aplică legislaţia specifică fiecărei categorii de personal.

(3) Organigrama DGAESRI este prevăzută în anexa nr. 2.

Art. 6. - Planificarea, precum şi evaluarea activităţilor

desfăşurate de DGAESRI şi de structurile acesteia se organizează după cum urmează:

a) la nivelul DGAESRI, planificarea şi evaluarea activităţilor se realizează anual;

b) la nivelul serviciilor/biroului/compartimentului din cadrul DGAESRI, planificarea şi evaluarea activităţilor se realizează semestrial.

 

CAPITOLUL III

Domeniile de competenţă şi atribuţiile DGAESRI

 

Art. 7. - DGAESRI are competenţe în următoarele domenii:

a) afaceri europene circumscrise domeniilor sectoriale în care structurile MAI au competenţe specifice;

b) relaţii internaţionale circumscrise domeniilor sectoriale în care structurile MAI au competenţe specifice;

c) reprezentare externă prin reţeaua ataşaţilor de afaceri interne şi ofiţerilor de legătură aparţinând MAI;

d) misiuni internaţionale sub egida NATO, UE, OSCE şi ONU;

e) ceremonial şi protocol la nivelul MAL

Art. 8. - DGAESRI are următoarele atribuţii generale:

a) elaborează politicile şi obiectivele specifice ale MAI în domeniul afacerilor europene şi al relaţiilor internaţionale ale unităţilor, instituţiilor şi structurilor aflate în subordinea/cadrul acestuia, potrivit Programului de guvernare şi obligaţiilor ce îi revin din strategiile naţionale şi din instrumentele juridice internaţionale la care România este parte;

b) coordonează relaţiile MAI şi ale structurilor aflate în subordinea acestuia cu instituţiile şi organismele UE, cu instituţii similare din statele membre UE şi din alte state, pentru domeniile sale de competenţă;

c) coordonează participarea MAI la procesul de elaborare a politicilor şi legislaţiei europene, urmărind atingerea obiectivelor stabilite în acord cu interesele naţionale şi îndeplinirea obligaţiilor ce îi revin României în calitate de stat membru UE, pentru domeniile sale de competenţă;

d) coordonează activitatea de reprezentare a României la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne, denumit în continuare CJAI, precum şi în comitetele şi grupurile de lucru ale Consiliului UE, ale Comisiei Europene şi ale altor instituţii europene, pentru domeniile de competenţă ale MAI, asigură elaborarea şi pregătirea documentaţiei pentru participare, inclusiv pe baza propunerilor trimise de către structurile de specialitate din cadrul MAI, şi ţine evidenţa acţiunilor desfăşurate şi a rezultatelor obţinute;

e) coordonează procesul de evaluare a gradului de compatibilitate a legislaţiei naţionale în vigoare cu actele normative europene şi formulează propuneri în vederea accelerării procesului de transpunere şi implementare a acestora pentru domeniile de competenţă ale MAI;

f) asigură participarea MAI la procesul de notificare către Comisia Europeană a legislaţiei naţionale care transpune legislaţia europeană şi informează Comisia Europeană cu privire la măsurile luate pentru aplicarea actelor legislative europene, în domeniile de competenţă ale MAI;

g) participă la fundamentarea poziţiilor României în procedurile precontencioase şi contencioase în faţa instanţelor şi a instituţiilor europene, pentru domeniile de competenţă ale MAI;

h) asigură, pe domeniile de competenţă, documentaţia necesară participării conducerii MAI în cadrul comisiilor de specialitate din Parlamentul României;

i) asigură documentaţia necesară participării conducerii MAI la reuniunile Comitetului de coordonare a Sistemului naţional de gestionare a afacerilor europene, instituit în conformitate cu prevederile art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 379/2013 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului naţional de gestionare a afacerilor europene în vederea participării României la procesul decizional al instituţiilor Uniunii Europene şi pentru completarea art. 2 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 8/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Externe;

j) coordonează armonizarea cadrului instituţional şi a capacităţii administrative de gestionare şi implementare a cerinţelor şi recomandărilor UE în domeniul Schengen;

k) monitorizează şi evaluează stadiul îndeplinirii angajamentelor asumate de către autorităţile române şi progresele înregistrate în problematica Schengen;

l) planifică, organizează, coordonează şi participă la vizitele de evaluare Schengen, în cadrul mecanismului periodic de evaluare Schengen, şi reprezintă punct de contact pentru vizite anunţate şi neanunţate de evaluare Schengen, precum şi în domeniul pregătirii reprezentanţilor români care sunt desemnaţi în echipele de evaluare Schengen;

m) asigură secretariatul Comisiei naţionale de autoevaluare Schengen, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 882/2006 privind constituirea Comisiei naţionale de autoevaluare Schengen, cu modificările şi completările ulterioare, şi desfăşoară, planifică, organizează şi coordonează, la nivel naţional, misiuni de preevaluare, elaborează rapoarte, analize şi sinteze în urma acestora, pentru informarea Comisiei naţionale şi a conducerii MAI;

n) asigură coordonarea strategică â intereselor României în relaţia cu agenţiile europene în domeniul afacerilor interne;

o) coordonează şi, după caz, participă la negocieri, avizează proiectele acordurilor, convenţiilor şi altor înţelegeri internaţionale propuse spre încheiere structurilor aflate în subordinea MAI, cu structuri similare din alte state ori cu entităţi aflate sub jurisdicţia altor state;

p) coordonează activitatea de avizare de către MAI, potrivit competenţelor, a proiectelor acordurilor, convenţiilor şi altor înţelegeri internaţionale elaborate de alte instituţii;

q) iniţiază activităţi menite să conducă la dezvoltarea relaţiilor cu instituţii sau autorităţi similare din alte ţări, în conformitate cu principiile politicii externe a României, asigurând susţinerea şi promovarea intereselor MAI în relaţia cu acestea;

r) avizează, sprijină şi coordonează, după caz, acţiunile întreprinse de alte structuri ale MAI în domeniul afacerilor europene şi al relaţiilor internaţionale, în scopul asigurării unităţii şi coerenţei mesajului transmis de MAI;

s) propune conducerii MAI iniţierea, semnarea, aprobarea, acceptarea sau renunţarea la înţelegerile internaţionale ale MAI cu structuri similare din alte ţări, asigurând consultarea altor instituţii în vederea obţinerii avizelor necesare;

t) asigură asistenţă de specialitate în domeniul afacerilor europene şi al relaţiilor internaţionale pentru instituţiile şi autorităţile din subordinea/cadrul MAI şi instituţiile prefectului;

u) coordonează, din punct de vedere tehnic, activităţile desfăşurate de instituţiile prefectului în domeniul afacerilor europene şi al relaţiilor internaţionale;

v) ţine evidenţa activităţilor desfăşurate în cadrul relaţiilor de colaborare dintre structurile MAI, a activităţilor desfăşurate de structurile aflate în subordinea MAI cu entităţi similare din alte ţări;

w) asigură participarea, pe bază de mandat, la reuniunile organismelor naţionale şi internaţionale în cadrul cărora se stabilesc angajamente şi obligaţii în domeniile de competenţă ale MAI, precum şi în calitate de reprezentant al MAI la organismele internaţionale din care România face parte;

x) îndrumă, coordonează, controlează şi monitorizează activităţile din domeniile sale de competenţă desfăşurate de către structurile de profil ori de personalul desemnat în acest scop la nivelul unităţilor din aparatul central al MAI, al instituţiilor şi structurilor aflate în subordinea MAI şi al unităţilor din subordinea acestora, în limitele şi în condiţiile stabilite potrivit reglementărilor în vigoare;

y) asigură, potrivit competenţelor, organizarea activităţii de reprezentare externă şi cooperare internaţională desfăşurate de către ataşaţii de afaceri interne şi ofiţerii de legătură ai MAI;

z) împreună cu structurile de specialitate ale MAI participă la planificarea, coordonarea şi monitorizarea misiunilor internaţionale desfăşurate în afara teritoriului României, sub mandatul ONU, NATO, UE, OSCE sau al altor organizaţii regionale sau internaţionale ori al unor coaliţii de state;

aa) asigură coordonarea activităţilor legate de detaşarea personalului MAI în cadrul instituţiilor şi organismelor UE sau a ofiţerilor de politie la Organizaţia Internaţională de Politie Criminală - INTERPOL;

bb) asigură organizarea şi desfăşurarea activităţilor de protocol la nivelul conducerii ministerului;

cc) îndeplineşte orice alte atribuţii, stabilite prin acte normative, pentru domeniile sale de competenţă.

 

CAPITOLUL IV

Conducerea DGAESRI

 

Art. 9. - (1) Conducerea DGAESRI este asigurată de directorul general şi doi directori generali adjuncţi.

(2) Directorul general răspunde de întreaga activitate a DGAESRI şi poate delega, prin dispoziţie, atribuţii din competenţa sa directorilor generali adjuncţi sau personalului din subordine, în condiţiile legii.

(3) Raporturile de coordonare şi îndrumare a activităţilor structurilor DGAESRI, precum şi modul de preluare, circuitul şi responsabilitatea în procesarea informaţiilor primite sau generate la nivelul direcţiei generale se stabilesc prin dispoziţie a directorului general.

Art. 10. - În îndeplinirea atribuţiilor, directorul general:

a) reprezintă DGAESRI în relaţiile cu conducerea MAI, cu celelalte unităţi din aparatul central al MAI, cu instituţiile şi structurile aflate în subordinea MAI şi cu unităţile aflate în subordinea acestora, precum şi cu structurile similare din cadrul instituţiilor şi organismele din afara ministerului;

b) numeşte personalul pe funcţiile prevăzute în statul de organizare al DGAESRI, conform normelor de competenţă stabilite în condiţiile legii;

c) participă la lucrările Consiliului de administraţie al Agenţiei europeane pentru gestionarea operaţională â sistemelor informatice la scară largă în spaţiul de libertate, securitate şi justiţie, denumită în continuare eu-LISA, în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 1.077/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 octombrie 2011 de instituire a Agenţiei europene pentru gestionarea operaţională a sistemelor informatice la scară largă în spaţiul de libertate, securitate şi justiţie, în calitate de membru, exercitând dreptul de vot în numele României.

Art. 11. - Atribuţiile directorului general sunt stipulate în fişa postului.

Art. 12. - Directorii generali adjuncţi îndeplinesc atribuţiile menţionate în fişele posturilor.

Art. 13. - Atribuţiile generale şi specifice ale personalului din cadrul direcţiei/serviciilor/biroului/compartimentului aflate/ aflat în structura DGAESRI sunt cele prevăzute în prezentul regulament, precum şi în fişele posturilor respective, care se aprobă conform statutului propriu al fiecărei categorii de personal.

Art. 14. - Conducerea DGAESRI şi, după caz, directorul, şefii de servicii, respectiv şeful de birou analizează, în cadrul şedinţelor de conducere, stadiul şt modul de îndeplinire a atribuţiilor şi sarcinilor, a obiectivelor şi activităţilor prevăzute în planurile de muncă, stabilind măsurile necesare pentru îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei activităţii DGAESRI.

 

CAPITOLUL V

Atribuţiile structurilor din cadrul DGAESRI

 

 

 

SECŢIUNEA 1

Atribuţiile Serviciului afaceri europene

 

Art. 15. - Serviciul afaceri europene, denumit în continuare SAE: este organizat şi funcţionează în cadrul DGAESRI ca structură de specialitate şi îndeplineşte atribuţiile MAI privind fundamentarea poziţiilor, negocierea, precum şi implementarea politicilor UE în domeniile de competenţă.

Art. 16. - (1) în exercitarea rolului său, SAE asigură coordonarea unitară a procesului de elaborare şi implementare a politicilor UE şi a îndeplinirii obligaţiilor României în următoarele domenii de competenţă: azil, migraţie legală, abordarea globală a migraţiei şi mobilităţii, managementul crizelor, cooperare poliţienească, trafic de persoane, droguri, arme, combaterea infracţiunilor grave şi a terorismului, politica de extindere a UE pe aspectele din competenţa MAI.

(2) SAE exercită competenţele necesare pentru îndeplinirea rolului DGAESRI de coordonare a poziţiilor, în scopul promovării intereselor României în relaţia cu agenţiile europene în domeniul afacerilor interne, respectiv Biroul European de Sprijin pentru Azil, Oficiul European de Poliţie şi Agenţia Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii, denumită în continuare CEPOL.

Art. 17. - (1) în exercitarea rolului său, SAE acţionează pentru respectarea prevederilor Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană, ratificat prin Legea nr. 157/2005 pentru ratificarea Tratatului dintre Regatul Belgiei, Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Irlanda, Republica Italiană, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungară, Republica Malta, Regatul Ţărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polonă, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovacă, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) şi Republica Bulgaria şi România privind aderarea Republicii Bulgaria şi a României la Uniunea Europeană, semnat de România la Luxemburg la 25 aprilie 2005, a angajamentelor asumate de către România în cadrul negocierilor de aderare la UE şi a prevederilor strategiilor şi programelor naţionale care pun în aplicare politicile UE în domeniile de competenţă prevăzute la art. 16 alin. (1), scop în care:

a) analizează programele şi alte documente strategice ale preşedinţiilor Consiliului UE în domeniul afacerilor interne, monitorizează evoluţiile din cadrul diferitelor dosare aflate pe agenda Uniunii;

b) realizează sinteze şi analize cu privire la evoluţiile survenite în problematica politicilor Uniunii şi primeşte, gestionează şi distribuie către structurile MAI informaţiile transmise de către instituţiile europene, preşedinţiile rotative ale Consiliului UE, Reprezentanţa Permanentă â României pe lângă UE sau de către coordonatorul naţional în domeniul afacerilor europene;

c) coordonează/efectuează activitatea de elaborare a analizelor de impact, la nivelul MAI, pentru proiectele de acte normative, strategiile şt politicile UE în domeniile de competenţă;

d) elaborează/participă la elaborarea, analizează şi avizează strategiile şi programele elaborate de structurile din cadrul MAI, urmărind asigurarea compatibilităţii şi coerenţei acestora cu obiectivele, politicile şi acţiunile UE;

e) monitorizează iniţierea şi menţinerea relaţiilor unităţilor din aparatul central, precum şi ale instituţiilor şi structurilor aflate în subordinea MAI cu instituţiile UE, precum şi cu statele membre UE;

f) evaluează compatibilitatea actelor normative elaborate la nivelul MAS şi supuse analizei în procesul de consultare intra/interinstituţională cu actele legislative ale UE în domeniile de competenţă, formulează puncte de vedere şi propuneri în vederea transpunerii şi aplicării acestora;

g) monitorizează activităţile desfăşurate de către structurile MAI şi instituţiile din subordinea acestuia pentru transpunerea şi punerea în aplicare a actelor legislative şi politicilor UE;

h) participă la elaborarea poziţiilor MAI ce urmează să fie integrate în poziţiile Guvernului României în legătură cu etapele precontencioase şi contencioase ale acţiunilor declanşate conform prevederilor dreptului european, ca urmare a nerespectării de către România a actelor legislative ale UE, potrivit domeniilor de competenţă.

(2) Pentru domeniile de competentă prevăzute la art. 16 alin. (1), SAE asigură fundamentarea poziţiilor, negocierea şi implementarea politicilor europene, la nivelul următoarelor grupuri de lucru ale Consiliului UE: Comitetul operaţional pentru securitate internă (COSI); Comitetul articolului 36 (CATS); Comitetul strategic imigraţie, frontiere şi azil (SCIFA) - pe domeniile azil şi migraţie legală; Grupul de lucru la nivel înalt privind azilul şi migraţia (HLWG); Grupul de lucru pentru schimbul de informaţii şi protecţia datelor (DAPIX), pe componenta schimb de informaţii, Grupul de lucru orizontal privind drogurile (HDG); Grupul de lucru privind chestiuni generale, inclusiv evaluare (GENVAL); Grupul de lucru privind integrarea, migraţia şi expulzarea (IME) - partea de migraţie legală (admisie, integrare); Grupul de lucru privind azilul; Grupul de lucru privind aplicarea legii (LEWP); Gropul de lucru privind terorismul (TWP); Gropul de lucru privind cooperarea în materie penală (COPEN); Grupul de lucru privind protecţia civilă (PROCIV); Grupul de lucru privind aranjamentele (la nivel UE) de coordonare a crizelor/clauza de solidaritate.

(3) Pentru domeniile de competenţă prevăzute la art. 16 alin. (1), SAE coordonează fundamentarea poziţiilor, prezentarea experienţei autorităţilor naţionale cu privire la implementarea politicilor şi legislaţiei europene, asigurarea reprezentării la reuniunile grupurilor de contact/comitetelor înfiinţate la nivelul Comisiei Europene pentru implementarea legislaţiei europene, pentru avizarea actelor de implementare/ actelor delegate, schimb de bune practici etc.

(4) Pentru asigurarea coordonării unitare a problematicii afacerilor europene şi a procesului de fundamentare a poziţiilor MAI în problematica dosarelor europene pentru domeniile de competenţă, SAE îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) coordonează participarea reprezentanţilor MAI/participă la grupurile de lucru/comitete ale Consiliului UE/Comisiei Europene menţionate la alin. (2);

b) avizează documentaţia de participare a reprezentanţilor structurilor MAI la activităţi de afaceri europene, în domeniul de competenţă, şi monitorizează activităţile desfăşurate de aceştia;

c) definitivează mandatele reprezentanţilor MAI care participă la grupurile de lucru/comitetele desfăşurate la nivelul Consiliului/Comisiei Europene, prevăzute la alin. (2), sau, după caz, elaborează mandatele reuniunilor la care participă şi transmite mandatele, spre avizare, coordonatorului naţional în domeniul afacerilor europene, precum şi informează cu privire la minutele aferente reuniunilor;

d) realizează analize asupra evoluţiilor survenite în dosarele europene coordonate pe domeniul de competenţă;

e) integrează contribuţiile structurilor MÂI la diferite chestionare şi solicitări ale preşedinţiilor rotative ale Consiliului, statelor membre, punctelor de contact, Secretariatului General al Consiliului sau Comisiei Europene, aferente subiectelor în discuţie la nivelul grupurilor de lucru, comitetelor sau reuniunilor desfăşurate pe domeniul de competenţă, şi transmite punctul de vedere final;

f) elaborează/definitivează poziţiile MAI aferente participării reprezentanţilor României la reuniunile Consiliului European, Consiliului UE şi ale COREPER II, precum şi la alte reuniuni internaţionale relevante pentru politicile UE;

g) asigură întocmirea şi actualizarea periodică a unor fişe documentare, analize, sinteze, mape documentare şi puncte de vedere privind dosarele europene aflate în lucru;

h) elaborează/contribuie la elaborarea punctajelor, elementelor de mesaj şi a informaţiilor-suport aferente reuniunilor bilaterale/multilaterale organizate la nivelul conducerii MAI, altor instituţii, Cancelariei Prim-Ministrului şi Administraţiei Prezidenţiale, precum şi pentru dezbaterile din comisiile Parlamentului României;

i) contribuie la pregătirea documentaţiei necesare participării conducerii MAI la Comitetul de coordonare a Sistemului naţional de gestionare a afacerilor europene;

j) monitorizează şi urmăreşte modul de îndeplinire a sarcinilor propuse de reprezentanţii structurilor MAI prin documentele de participare la grupurile de lucru, reuniunile şi seminarele interne şi internaţionale;

k) derulează activităţile necesare notificării Comisiei Europene cu privire la informaţiile ce reies din actele UE cu aplicabilitate directă din domeniul de competenţă al MAI, pe baza contribuţiilor structurilor MAI şi instituţiilor naţionale responsabile;

l) sesizează, reţine şi semnalează conducerii MAI acţiuni şi/sau decizii ale structurilor MAI şi instituţiilor din subordinea acestuia care pot determina sau favoriza încălcări ale legislaţiei UE sau nerespectarea angajamentelor asumate de România în calitate de stat membru al UE.

(5) Pentru domeniul de competenţă prevăzut la art. 16 alin. (2), SAE:

a) avizează documentaţia de participare la consiliile de administraţie ale agenţiilor;

b) monitorizează aspectele cu relevanţă strategică reieşite din reuniunile consiliilor de administraţie asupra dosarelor de negociere în domeniul afacerilor europene gestionate de MAI şi asigură diseminarea/transmiterea informaţiilor relevante specifice altor domenii către instituţiile abilitate din afara MAI;

c) analizează, fundamentează şi promovează conducerii MAI propunerile de susţinere a candidaţilor la funcţiile de conducere din cadrul agenţiilor, cu informarea ulterioară a MAE cu privire la opţiunea de susţinere a României, în vederea promovării acesteia în diferite formate de lucru la nivelul instituţiilor europene.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Atribuţiile Serviciului Schengen

 

Art. 18. - Serviciul Schengen, denumit în continuare SSCH, este organizat şi funcţionează în cadrul DGAESRI ca structură de specialitate şi îndeplineşte atribuţiile MAI privind fundamentarea poziţiilor, negocierea, precum şi implementarea politicilor UE în domeniile de competenţă.

Art. 19. - (1) în exercitarea rolului său, SSCH asigură coordonarea unitară a procesului de elaborare şi implementare a politicilor UE şi a îndeplinirii obligaţiilor României în următoarele domenii de competenţă: managementul frontierei, vize, gestionarea presiunii migratorii şi combaterea imigraţiei ilegale, readmisie, sisteme informatice Schengen şi protecţia datelor cu caracter personal, pe aspectele din competenta MÂI,

(2) în exercitarea roiului său, SSCH asigură coordonarea şi monitorizarea activităţilor desfăşurate de instituţiile şi autorităţile cu responsabilităţi în domeniu, în vederea aderării României la spaţiul Schengen şi participării la mecanismul de evaluare Schengen.

(3) SSCH exercită competenţele necesare pentru îndeplinirea rolului DGAESRI de coordonare a poziţiilor în scopul promovării intereselor României în relaţia cu agenţiile europene în domeniul afacerilor interne, respectiv eu-LISA şi cu Agenţia Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale statelor membre ale UE, denumită în continuare FRONTEX.

Art. 20. - (1) în exercitarea rolului său, SSCH acţionează pentru respectarea prevederilor Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană, a angajamentelor asumate de către România în cadrul negocierilor de aderare la UE şi a prevederilor strategiilor şi programelor naţionale care pun în aplicare politicile UE în domeniile de competenţă prevăzute la art. 19 alin. (1), scop în care:

a) analizează programele şi alte documente strategice ale preşedinţii lor Consiliului UE în domeniul afacerilor interne, monitorizează evoluţiile din cadrul dosarelor aflate pe agenda UE;

b) realizează sinteze şi analize cu privire la evoluţiile survenite în politicile UE şi primeşte, gestionează şi distribuie Către structurile MAI informaţiile transmise de către instituţiile europene, preşedinţiile rotative ale Consiliului UE, Reprezentanţa Permanentă a României pe lângă UE sau de Către coordonatorul naţional în domeniul afacerilor europene;

c) coordonează activitatea de elaborare a analizelor de impact, la nivelul MAI, pentru proiectele de acte normative ale UE pe dosarele europene pe care le gestionează;

d) monitorizează activităţile desfăşurate de către structurile MAI şi instituţiile din subordinea acestuia pentru transpunerea şi punerea în aplicare a actelor legislative şi politicilor UE;

e) elaborează/participă la elaborarea, analizează şi avizează strategiile şi programele elaborate de structurile din cadrul MAI, urmărind asigurarea compatibilităţii şi coerenţei acestora cu obiectivele, politicile şi acţiunile UE;

f) evaluează compatibilitatea actelor normative elaborate la nivelul MAI şi supuse analizei în procesul de consultare intra/interinstituţională cu actele legislative ale UE, formulează puncte de vedere şi propuneri în vederea transpunerii şi aplicării acestora;

g) participă la elaborarea poziţiilor MAI ce urmează să fie integrate în poziţiile Guvernului României în legătură cu etapele precontencioase şi contencioase ale acţiunilor declanşate conform prevederilor dreptului european, ca urmare a nerespectării de către România a actelor legislative ale UE, potrivit domeniilor de competenţă;

h) monitorizează iniţierea şi menţinerea relaţiilor unităţilor din aparatul central, precum şi ale instituţiilor şi structurilor aflate în subordinea/cadrul MAI cu instituţiile UE, precum şi cu statele membre UE.

(2) Pentru domeniile de competenţă prevăzute la art. 19 alin. (1), SSCH asigură fundamentarea poziţiilor, negocierea şi implementarea politicilor europene, după caz, reprezentarea la nivelul următoarelor grupuri de lucru ale Consiliului UE: Grupul de lucru Aspecte Schengen (Evaluare, SIS/SIRENE, Acquis), Grupul de lucru SISVIS, Grupul de lucru Frontiere, inclusiv în format Documente False, Grupul de lucru privind integrarea, migraţia şi expulzarea (pe domeniul migraţie ilegală), Comitetul strategic pentru imigraţie, frontiere şi azil (SCIFA), pe domeniile migraţie ilegală şi frontiere; Grupul de lucru pentru schimbul de informaţii şi protecţia datelor (DAPIX), pe componenta protecţia datelor.

(3) Pentru domeniile de competenţă prevăzute la art. 19 alin. (1), SSCH coordonează fundamentarea poziţiilor, prezentarea experienţei autorităţilor naţionale cu privire la implementarea politicilor şi legislaţiei europene, asigurarea reprezentării la reuniunile grupurilor de contact/comitetelor/comitetelor de contact înfiinţate la nivelul Comisiei Europene pentru implementarea legislaţiei europene, pentru avizarea actelor de implementare/actelor delegate, schimb de bune practici etc.

(4) Pentru asigurarea coordonării unitare a problematicii afacerilor europene şi a procesului de fundamentare a poziţiilor MAI în problematica dosarelor europene pentru domeniile de competenţă, SSCH îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) coordonează participarea reprezentanţilor MAI/asigură participarea la grupurile de lucru/comitete ale Consiliului UE/Comisiei Europene menţionate la alin. (2);

b) avizează documentaţia de participare a reprezentanţilor structurilor MAI la activităţi de afaceri europene, în domeniul de competenţă, şi monitorizează activităţile desfăşurate de aceştia;

c) definitivează mandatele reprezentanţilor MAI care participă la grupurile de lucru/comitetele desfăşurate la nivelul Consiliului/Comisiei Europene, prevăzute la alin. (2) şi (3), sau, după caz, elaborează mandatele reuniunilor la care participă, transmite mandatele aprobate la nivelul MAI, spre avizare, coordonatorului naţional în domeniul afacerilor europene şi îl informează cu privire la minutele aferente reuniunilor;

d) elaborează/definitivează poziţiile MAI aferente participării reprezentanţilor României la reuniunile Consiliului European, Consiliului UE şi ale COREPER II, precum şi la alte reuniuni internaţionale relevante pentru politicile UE;

e) asigură întocmirea şi actualizarea periodică a unor note, fişe documentare, analize, sinteze, mape documentare şi puncte de vedere privind dosarele europene aflate în lucru;

f) realizează analize asupra evoluţiilor survenite în dosarele europene coordonate pe domeniul de competenţă şi elaborează, cu sprijinul structurilor competente, fişe documentare, analize, sinteze, mape documentare şi puncte de vedere;

g) integrează contribuţiile structurilor MAI la diferite chestionare şi solicitări ale preşedinţiilor rotative ale Consiliului, statelor membre, punctelor de contact, Secretariatului General al Consiliului sau Comisiei Europene, aferente subiectelor în discuţie la nivelul grupurilor de lucru, comitetelor sau reuniunilor desfăşurate pe domeniul de competenţă, şi transmite punctul de vedere final;

h) elaborează/contribuie la elaborarea punctajelor, elementelor de mesaj şi a informaţiilor-suport aferente reuniunilor bilaterale/multilaterale organizate la nivelul conducerii MAI sau la solicitarea altor instituţii;

i) monitorizează şi urmăreşte modul de îndeplinire a sarcinilor propuse de reprezentanţii structurilor MAI prin documentele de participare la grupurile de lucru, reuniunile şi seminarele interne şi internaţionale;

j) sesizează, reţine şi semnalează conducerii MAI acţiuni şi/sau decizii ale structurilor MAI şi instituţiilor din subordinea acestuia care pot determina sau favoriza încălcări ale legislaţiei UE sau nerespectarea angajamentelor asumate de România în calitate de stat membru al UE;

k) derulează activităţile necesare notificării Comisiei Europene cu privire la informaţiile ce reies din actele UE cu aplicabilitate directă din domeniul de competenţă al MAI, pe baza contribuţiilor structurilor MAI şi instituţiilor naţionale responsabile;

l) reprezintă punct de contact pentru Forumul statelor Schengen cu frontiere externe terestre;

m) formulează, în condiţiile legii, răspunsuri la petiţiile repartizate spre soluţionare pe domeniul de competenţă, în cooperare cu structurile MAI.

(5) în domeniul prevăzut la art. 19 alin. (2), SSCH:

a) monitorizează îndeplinirea standardelor UE în domeniile supuse evaluării Schengen şi analizează stadiul îndeplinirii măsurilor asumate de către autorităţile române şi progresele înregistrate în vederea aderării la Spaţiul Schengen;

b) monitorizează îndeplinirea de către structurile MAI şi instituţiile naţionale responsabile a recomandărilor Comitetelor de evaluare Schengen (EvalCom), reieşite din rapoartele misiunilor de evaluare Schengen ale României, prin intermediul planurilor de acţiune aferente fiecărui domeniu evaluat (Compendium), analizează, centralizează şi prezintă conducerii MAI rezultatele obţinute şi informează Secretariatul General al Consiliului cu privire la progrese;

c) asigură secretariatul Comisiei naţionale de autoevaluare Schengen şi elaborează documentaţia necesară organizării reuniunilor, analize şi sinteze pentru informarea acesteia cu privire la stadiul îndeplinirii angajamentelor asumate în domeniul de activitate;

d) în cooperare cu structurile MAI competente în domeniile de evaluare, planifică, organizează, derulează şi coordonează misiuni de preevaluare Schengen şi elaborează rapoarte, analize şi sinteze în urma acestora;

e) monitorizează implementarea măsurilor şi recomandărilor subsecvente misiunilor de preevaluare Schengen, în vederea asigurării conformităţii depline cu practicile Schengen;

f) reprezintă MAI în cadrul comisiilor de evaluare a condiţiilor ce trebuie îndeplinite de aeroporturile civile în vederea certificării ca aeroporturi internaţionale sau deschise traficului internaţional, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 791/2009 privind condiţiile pentru certificarea aeroporturilor civile internaţionale sau deschise traficului aerian internaţional;

g) participă la reuniunile Comitetului de implementare a mecanismului de evaluare Schengen, instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1.053/2013 al Consiliului din 7 octombrie 2013 de instituire a unui mecanism de evaluare şi monitorizare în vederea verificării aplicării acquis-ului Schengen şi de abrogare a Deciziei Comitetului executiv din 16 septembrie 1998 de instituire a Comitetului permanent pentru evaluarea şi punerea în aplicare a Acordului Schengen;

h) gestionează comunicarea, la nivel naţional şi în relaţia cu instituţiile şi organismele UE, precum şi cu celelalte state membre, cu privire la modul de punere în aplicare a mecanismului de evaluare Schengen la nivel naţional;

i) formulează puncte de vedere asupra programelor anuale sau multianuale de evaluare Schengen, programelor vizitelor la faţa locului, structurii şi întrebărilor chestionarului de evaluare, proiectelor rapoartelor de evaluare sau recomandărilor adresate statelor evaluate ori asupra observaţiilor formulate de statele evaluate pe marginea rapoartelor şi recomandărilor, după caz, prin consultarea structurilor MÂI şi instituţiilor naţionale competente;

j) reprezintă punct de contact naţional pentru vizitele anunţate şi neanunţate de evaluare Schengen;

k) la solicitarea Comisiei Europene, evaluează oportunitatea participării cu experţi în echipele de evaluare, participă cu experţi proprii sau nominalizează în echipele de evaluare experţi din cadrul structurilor MAI sau din alte instituţii cu competenţe în domeniile de evaluare;

l) planifică, organizează, participă şi coordonează organizarea vizitelor de evaluare Schengen în România sau în alte state membre, în cooperare cu Comisia Europeană şi statele membre UE, în cadrul mecanismului de evaluare Schengen, şi în strânsă legătură cu structurile MAI şi instituţiile naţionale responsabile;

m) diseminează proiectele de rapoarte întocmite de către echipele de evaluare şi de recomandări adresate statelor evaluate, răspunsurile la chestionare ale statelor evaluate, precum şi documentele aprobate la nivelul Comisiei Europene referitoare la reguli aplicabile vizitelor de evaluare Schengen;

n) coordonează activitatea de elaborare a răspunsurilor României la întrebările chestionarului Schengen de către structurile MAI şi instituţiile cu competenţe în domeniu şi transmite varianta finală a răspunsurilor la chestionar;

o) primeşte, din partea punctelor de contact desemnate în relaţia cu agenţiile europene relevante, rapoartele de analiză de risc întocmite potrivit Regulamentului (UE) nr. 1.053/2013;

p) informează periodic statele membre şi Comisia Europeană cu privire la progresele înregistrate în implementarea recomandărilor aferente evaluărilor Schengen, derulate în domeniile de evaluare stabilite prin mecanismul de evaluare Schengen, potrivit programării anuale şi multianuale;

q) monitorizează şi prezintă informări cu privire la stadiul şi progresele înregistrate în derularea mecanismului de evaluare şi monitorizare Schengen;

r) constituie punct unic de contact pentru coordonarea activităţilor legate de gestionarea participării reprezentanţilor MAI la programele de formare ca evaluator Schengen, organizate la nivelul agenţiilor europene, şi participă cu experţi la activităţile respective;

s) participă la Consiliul de experţi Schengen, în scopul identificării soluţiilor adecvate de gestionare a participării la programele prevăzute la lit. r) şi a celor mai bune practici în materia implementării acquis-ului Schengen;

t) actualizează şi întreţine conţinutul site-urilor de internet specifice domeniului Schengen, sub coordonarea direcţiei centrale de specialitate a MAI.

(6) în domeniul prevăzut la art. 19 alin. (3), SSCH îndeplineşte următoarele atribuţii;

a) pregăteşte reprezentarea României în cadrul Consiliului de administraţie al eu-LISA, denumit în continuare CA;

b) gestionează informaţiile şi documentele transmise de Secretariatul CA, răspunde solicitărilor acestuia şi interacţionează cu membrii CA şi cu forurile de conducere ale eu-LISA;

c) solicită puncte de vedere din partea structurilor MAI sau a instituţiilor naţionale cu competenţe în domeniul sistemelor gestionate de eu-LISA;

d) monitorizează rezultatele activităţilor derulate la nivelul grupurilor consultative ale eu-LISA;

e) asigură reprezentarea, în calitate de punct de contact pe domeniul de activitate al MAI, în cadrul reţelei punctelor de contact în materie de pregătire ce funcţionează la nivelul eu-LISA şi coordonează participarea reprezentanţilor români la activităţile de pregătire organizate de către eu-LISA;

f) la sesizarea structurilor MAI cu competenţe în domeniile relevante sau din oficiu, identifică aspectele problematice în implementarea sistemelor europene gestionate la nivelul MAI, în scopul identificării unor soluţii adecvate în relaţia cu cele două agenţii şi semnalării acestora conducerii MAI, CA sau FRONTEX;

g) monitorizează aspectele cu relevanţă strategică reieşite din reuniunile CA asupra dosarelor de negociere în domeniul afacerilor europene gestionate de MAI şi asigură diseminarea/transmiterea informaţiilor relevante specifice altor domenii către instituţiile abilitate din afara MAI;

h) monitorizează evoluţia situaţiei la frontierele externe, în context european;

i) avizează documentaţia de participare la Consiliul de administraţie al FRONTEX sau la reuniunile grupurilor consultative organizate la nivelul eu-LISA.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Atribuţiile Serviciului relaţii Internaţionale

 

Art. 21. - Serviciul relaţii internaţionale, denumit în continuare SVRI, este organizat şi funcţionează în cadrul DGAESRI ca structură de specialitate şi îndeplineşte atribuţiile MAI privind realizarea obiectivelor în domeniul relaţiilor internaţionale ce decurg din statutul României de stat membru al UE, al organizaţiilor şi organismelor internaţionale cu vocaţie universală, regională sau subregională sau din cooperarea internaţională cu alte state

Art. 22. - SVRI îndeplineşte atribuţiile ce revin MAI în domeniul relaţiilor internaţionale, astfel:

a) îndeplineşte atribuţiile MAI privind iniţierea, dezvoltarea şi consolidarea relaţiilor şi cooperării internaţionale cu partenerii externi;

b) centralizează, analizează, elaborează şi propune măsuri în domeniul relaţiilor internaţionale pentru îndeplinirea obiectivelor circumscrise Programului de guvernare, politicii externe a României, precum şi a obiectivelor specifice instituţiei;

c) participă la realizarea schimburilor de date şi informaţii între MAI şi MAE şi, respectiv, cu structurile celorlalte autorităţi de stat şi guvernamentale din ţară sau din străinătate, precum şi cu organizaţiile internaţionale specializate la care MAI are desemnaţi reprezentanţi sau la care România este afiliată;

d) coordonează la nivelul MAI fundamentarea şi realizarea documentaţiei necesare pentru elaborarea acordurilor bilaterale sau multilaterale la care MAI, în nume propriu ori ca împuternicit al Guvernului României şi, după caz, al României, urmează să fie parte;

e) organizează, coordonează şi participă la desfăşurarea activităţilor de negociere, definitivare, semnare şi promovare spre aprobare a documentelor de cooperare încheiate şi ulterior urmăreşte aplicarea acestora;

f) coordonează activitatea de avizare de către MAI, potrivit competenţelor, a proiectelor acordurilor, convenţiilor şi altor înţelegeri internaţionale elaborate de alte instituţii;

g) fundamentează, în cooperare cu unităţile, instituţiile sau Structurile MAI interesate, oportunitatea de a deveni parte la o organizaţie sau convenţie internaţională;

h) elaborează documentaţia, pe baza contribuţiilor structurilor implicate, în vederea prezentării către conducerea MAI a oportunităţii participării/continuării participării, la solicitarea partenerilor externi, în misiuni operative de scurtă durată;

i) ţine evidenţa tuturor documentelor de cooperare internaţională aflate în diferite stadii (elaborare, avizare, negociere) sau încheiate la nivel de stat, guvernamental ori departamental cu structuri similare din alte state, cu instituţii sau organizaţii internaţionale, în domeniul de competenţă al MAI;

j) coordonează, conduce şi monitorizează realizarea de către structurile de specialitate din MAI a măsurilor, acţiunilor şi activităţilor convenite prin documentele internaţionale de cooperare, asigură centralizarea, promovarea şi aprobarea propunerilor pentru constituirea şi funcţionarea comisiilor mixte prevăzute în aceste documente, precum şi actualizarea periodică a componenţei acestora;

k) este depozitarul documentelor de cooperare internaţională (în copie certificată, pentru cele încheiate la nivel de stat şi guvernamental, şi în original, pentru cele la nivel departamental) şi păstrează copii ale notelor privind participarea/organizarea la/de activităţi de relaţii internaţionale ale personalului MAI;

l) elaborează instrumentul de planificare a activităţilor de relaţii internaţionale, prin centralizarea, analizarea şi evaluarea, în cooperare cu Direcţia generală financiară din cadrul MAI, a propunerilor formulate de structurile din aparatul central al MAI şi cele prevăzute în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 416/2007 privind structura organizatorică şi efectivele Ministerului Afacerilor Interne, cu modificările şi completările ulterioare, pentru proiectul Planului de relaţii internaţionale şi afaceri europene (PRIAE) al aparatului central, precum şi supunerea spre aprobare a acestui proiect. De asemenea, avizează proiectul PRIAE al unităţilor, instituţiilor şi structurilor aflate în subordinea MAI;

m) elaborează PRIAE revizuit pe baza propunerilor structurilor de la nivelul aparatului central, respectiv avizează PRIAE revizuit al unităţilor, instituţiilor şi structurilor subordonate MAI;

n) analizează periodic, la termenele stabilite sau la ordin, ţinând cont de costuri şi rezultate, stadiul realizării PRIAE, prezentând informări şi propuneri pentru redistribuirea fondurilor disponibile, respectiv pentru solicitarea de resurse suplimentare;

o) ţine la zi evidenţa activităţilor de relaţii internaţionale ce urmează a fi efectuate la nivelul conducerii MAI, precum şi al conducerii structurilor MAI;

p) participă la analizarea şi avizarea documentelor elaborate de structuri ale MAI, pentru desfăşurarea acţiunilor de relaţii internaţionale ale MAI;

q) asigură întocmirea şi actualizarea periodică a unor fişe documentare de spaţiu, analize, sinteze, mape documentare şi puncte de vedere privind aspectele de interes pentru evoluţia situaţiei internaţionale în domeniile de competenţă ale MAI, precum şi a unor documente necesare pentru perfectarea şi desfăşurarea activităţilor de relaţii internaţionale;

r) centralizează şi analizează concluziile şi propunerile rezultate din activităţile de relaţii internaţionale la nivelul conducerii MAI, elaborează şi păstrează evidenţa măsurilor ordonate şi urmăreşte punerea lor în aplicare;

s) participă nemijlocit la acţiuni şi manifestări în domeniul relaţiilor internaţionale, precum reuniuni, conferinţe, seminare, vizite, sesiuni ale comisiilor mixte, ale grupurilor de lucru, activităţi organizate în cadrul unor proiecte, cursuri de pregătire etc.;

t) analizează proiectele de acte normative transmise spre consultare la DGAESRI în considerarea propriilor competenţe, formulând, după caz, propuneri şi observaţii asupra acestora, coordonează şi participă la activităţi de elaborare a proiectelor de convenţii, acorduri şi înţelegeri internaţionale în domeniul de activitate al MAI;

u) organizează pregătirea profesională de specialitate şi participă, alături de Direcţia generală management resurse umane din cadrul MAI, la procedura de recrutare şi selecţie sau la confirmarea pe posturi a personalului MAI implicat în activităţi de relaţii internaţionale, formulează propuneri pentru completarea şi actualizarea programelor de pregătire profesională a personalului;

v) menţine legătura, pe domeniul de competenţă, cu misiunile diplomatice, oficiile consulare, institutele culturale ale României din străinătate, respectiv misiunile diplomatice şi oficiile consulare din România;

w) propune, dacă situaţia o impune, delegarea expresă a unei structuri/instituţii din cadrul MAI pentru a menţine legătura cu partenerul extern de cooperare, structura în cauză acţionând în relaţia cu respectivul partener extern de cooperare conform reglementărilor internaţionale în materie şi uzanţelor diplomatice.

 

SECŢIUNEA a 4-a

Atribuţiile Direcţiei coordonarea afacerilor europene ţi relaţiilor internaţionale pentru instituţiile prefectului (DCAERIIP)

 

Art. 23. - Direcţia coordonarea afacerilor europene şi relaţiilor internaţionale pentru instituţiile prefectului (DCAERIIP) este organizată şi funcţionează în cadrul DGAESRI ca structură de specialitate şi îndeplineşte atribuţiile MAI privind afacerile europene şi relaţiile internaţionale pentru problematica aflată în competenţa instituţiilor prefectului, a Poliţiei Rutiere, Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date şi a următoarelor servicii publice comunitare:

a) serviciile publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor simple;

b) serviciile publice comunitare regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor.

Art. 24. - (1) DCAERIIP este condusă de un director şi are în componenţă următoarele structuri:

a) Serviciul pentru relaţia cu teritoriul şi serviciile publice comunitare (SRTSPC);

b) Compartimentul coordonarea relaţiilor internaţionale pentru instituţiile prefectului (CCRIIP).

(2) Atribuţii le DCAERIIP se exercită prin structurile prevăzute la alin. (1).

Art. 25. - (1) în domeniul afaceri europene, SRTSPC are rolul de a asigura realizarea sarcinilor care revin MAI în următoarele domenii: cooperare administrativă, siguranţă rutieră, regimul juridic al paşapoartelor, permiselor de conducere şi înmatricularea vehiculelor, documentelor de identitate şi actelor de stare civilă, valorile şi principiile fundamentale ale UE, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, nediscriminarea şi cetăţenia UE, libera circulaţie a persoanelor, serviciilor şi mărfurilor, aplicarea în mod corespunzător a legislaţiei europene în teritoriu, combaterea corupţiei (instrumente europene şi internaţionale).

(2) Pentru domeniile prevăzute la alin. (1), SRTSPC asigură fundamentarea poziţiilor, negocierea, implementarea politicilor europene şi reprezentarea, după caz, în următoarele grupuri de lucru la nivelul Consiliului UE:

a) Grupul de lucru pentru chestiuni de drept civil (JUSTCIV);

b) Grupul de lucru pentru drepturi fundamentale, drepturile cetăţenilor şi libertatea de mişcare;

c) Grupul de lucru pentru armonizare tehnică (WPTH).

(3) Pentru domeniile prevăzute la alin (1), SRTSPC asigură fundamentarea poziţiilor, negocierea, implementarea politicilor europene şi reprezentarea corespunzătoare în următoarele grupuri de lucru la nivelul Comisiei Europene:

a) Comitetul privind permisele auto;

b) Grupul de lucru la nivel înalt privind siguranţa rutieră;

c) Grupul de lucru privind punerea în aplicare a Directivei (UE) 2015/413 a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 martie 2015 de facilitare a schimbului transfrontalier de informaţii privind încălcările normelor de circulaţie care afectează siguranţa rutieră;

d) Grupul de experţi pentru baza de date privind accidentele de circulaţie (CARE);

e) Grupul de experţi Indicatori de performanţă în domeniul siguranţei rutiere (RSFI);

f) Grupul de lucru centuri de siguranţă,

g) Grupul tehnic la nivel de experţi în domeniul permiselor de conducere (DLTEG);

h) Grupul de lucru RESPER;

i) Grupul de lucru în domeniul certificatelor de înmatriculare;

j) Grupul de experţi privind documentele de călătorie; Grupul de experţi privind implementarea Regulamentului (UE) nr. 211/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 februarie 2011 privind iniţiativa cetăţenească;

k) Grupul de experţi în materie electorală;

l) Comitetul articolului 6.

Art. 26. - (1) în exercitarea rolului său, SRTSPC acţionează pentru respectarea prevederilor Tratatului de aderare a României la UE, a angajamentelor asumate de către România în cadrul negocierilor de aderare la UE şi a prevederilor strategiilor şi programelor naţionale care pun în aplicare politicile UE în domeniile prevăzute la art. 23, scop în care:

a) evaluează gradul de compatibilitate a actelor normative elaborate de către MAI cu actele legislative ale UE şi formulează propuneri în vederea accelerării procesului de transpunere şi punere în aplicare a acestora;

b) formulează puncte de vedere asupra compatibilităţii cu legislaţia UE a proiectelor de acte normative pentru care MAI are calitatea de iniţiator sau avizator;

c) realizează, conform procedurii naţionale, procesul de notificare electronică a legislaţiei elaborate de către MAI care transpune actele legislative ale UE, pentru domeniile de competenţă ale SRTSPC, şi informează Comisia Europeană cu privire la măsurile luate pentru aplicarea acestora;

d) monitorizează Programul naţional de transpunere a directivelor pe domeniile de competenţă ale MAI;

e) avizează strategiile şi politicile publice ale MAI, urmărind asigurarea compatibilităţii şi coerenţei acestora cu obiectivele, politicile şi acţiunile UE;

f) monitorizează activităţile desfăşurate de către structurile şi instituţiile din subordinea MAI pentru transpunerea şi punerea în aplicare a actelor legislative şi politicilor UE;

g) monitorizează, împreună cu instituţiile prefectului, transpunerea şi punerea în aplicare a actelor legislative şi politicilor UE de către autorităţile administraţiei publice locale;

h) sesizează, reţine şi semnalează conducerii MAI acţiuni sau decizii ale structurilor şi instituţiilor din subordinea/cadrul MAI care pot determina sau favoriza încălcări ale legislaţiei UE sau nerespectarea angajamentelor asumate de România în calitate de stat membru al UE;

i) informează structurile şi instituţiile din subordinea/cadrul MAI cu privire la activitatea legislativă a UE;

j) acordă consultanţă structurilor şi instituţiilor aflate în subordinea/cadrul MAI cu privire la transpunerea şi punerea în aplicare a actelor legislative ale UE şi a politicilor comunitare şi europene;

k) participă la elaborarea poziţiilor MAI ce urmează să fie integrate în poziţiile Guvernului României în legătură cu etapele precontencioase şi contencioase ale acţiunilor declanşate conform prevederilor dreptului european, ca urmare a nerespectării de către România a actelor legislative ale UE;

l) coordonează elaborarea răspunsurilor la solicitările formulate în sistemul SOLVIT;

m) asigură reprezentarea MAI în ceea ce priveşte gestionarea problematicii specifice sistemului EU PILOT.

(2) SRTSPC asigură coordonarea unitară a procesului de fundamentare, elaborare şi promovare a poziţiilor MAI privind problematica dosarelor europene pentru domeniile prevăzute la art. 25, scop în care:

a) realizează analize asupra evoluţiilor survenite în problematica dosarelor europene;

b) elaborează sinteze despre problematica dosarelor europene;

c) primeşte, gestionează şi distribuie către structurile MAI şi instituţiile din subordinea acestuia informaţiile transmise de către UE sau de către coordonatorii Sistemului naţional de gestionare a afacerilor europene;

d) asigură trierea informaţiilor, propune priorităţile şi termenele pentru elaborarea poziţiilor MAI;

e) integrează materialele transmise de structurile MAI şi instituţiile din subordinea acestuia şi le supune spre aprobare conducerii MAI;

f) elaborează sau, după caz, avizează, în mod obligatoriu, următoarele categorii de documente: contribuţia MAI pentru materialele necesare participării reprezentanţilor României la Consiliul European, COREPER II şi Consiliul pentru afaceri generale şi relaţii externe; mandatele reprezentanţilor MAI în comitetele şi grupurile de lucru organizate de instituţiile, organele, oficiile şi agenţiile UE; poziţiile MAI în structurile Sistemului naţional de gestionare a afacerilor europene; materialele pentru întâlnirile bilaterale între reprezentanţii MAI şi reprezentanţi ai partenerilor săi din state membre ale UE; materialele pentru reuniunile privind problematica afacerilor europene la care participă conducerea MAI; documentele pe care MAI şi instituţiile din subordinea sa le transmit structurilor UE;

g) elaborează şi/sau coordonează elaborarea documentelor pe care MAI şi instituţiile din subordinea acestuia le transmit Consiliului pentru afaceri europene şi Comitetului de coordonare a afacerilor europene sau Guvernului României şi monitorizează îndeplinirea deciziilor luate în acest cadru;

h) avizează, în mod obligatoriu, notele şi rapoartele de participare ale reprezentanţilor MAI la reuniunile grupurilor de lucru organizate de instituţiile, organismele, oficiile şi agenţiile UE;

i) organizează registrul poziţiilor MAI privind proiectele de acte legislative şi proiectele de politici ale UE care stau la baza formulării mandatelor generale ale reprezentanţilor României În grupurile de lucru ale UE;

j) monitorizează participarea reprezentanţilor MAI la grupurile de lucru organizate de instituţiile, organismele, oficiile şi agenţiile UE;

k) evaluează stadiul şi nivelul îndeplinirii mandatelor reprezentanţilor MAI în grupurile de lucru la care au fost desemnaţi să participe, informează conducerea MAI asupra rezultatelor înregistrate şi, după caz, propune variante de reevaluare a poziţiilor MAI.

Art. 27. - În domeniul relaţiilor internaţionale, SRTSPC exercită, pentru domeniile prevăzute la art. 23, următoarele atribuţii:

a) iniţiază activităţi menite să conducă la dezvoltarea unor relaţii de cooperare ale MAI cu structuri similare din alte ţări, cu organizaţii internaţionale şi regionale, în conformitate cu principiile politicii externe a României;

b) realizează analize, sinteze şi asigură planificarea şi coordonarea activităţilor de relaţii internaţionale ale MAI şi ale instituţiilor aflate în subordinea sa;

c) asigură susţinerea şi promovarea intereselor MAI în relaţia cu organisme sau instituţii similare din alte ţări, cu organizaţii internaţionale sau regionale;

d) avizează, sprijină şi coordonează, după caz, acţiunile întreprinse de celelalte structuri ale MAI şi instituţiile aflate în subordinea acestuia în domeniul relaţiilor internaţionale, în scopul asigurării unităţii şi coerenţei mesajelor transmise de MAI pe plan internaţional;

e) negociază, în numele MAI, pe bază de mandat, sau participă la negocierea documentelor şi a altor înţelegeri internaţionale la care MAI este parte;

f) propune semnarea, aprobarea, acceptarea sau, după caz, renunţarea la înţelegerile internaţionale ale MAI cu structuri similare din alte ţări;

g) urmăreşte, în colaborare cu celelalte structuri ale MAI şi cu instituţiile din subordinea acestuia, aplicarea prevederilor documentelor şi ale altor înţelegeri internaţionale la care MAI este parte;

h) asigură consilierea, consultanţa şi asistenţa în domeniul afacerilor europene şi al relaţiilor internaţionale pentru structurile din aparatul central al MAI, unităţile, instituţiile şi structurile aflate în subordinea MAI.

Art. 28. - În domeniul relaţiilor internaţionale, CCRIIP exercită, pentru domeniile prevăzute la art. 23, următoarele atribuţii:

a) asigură legătura MAI cu misiunile diplomatice şi cu oficiile consulare ale altor state în România, precum şi cu cele ale României în alte ţări, în conformitate cu legislaţia naţională, cu regulile şi practică internaţională;

b) avizează activităţile de relaţii internaţionale desfăşurate de instituţiile prefectului;

c) efectuează formalităţile administrative prevăzute de art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 189/2001 privind unele măsuri referitoare la efectuarea deplasărilor în străinătate, în interes de serviciu, de către demnitarii şi asimilaţii acestora din administraţia publică, pentru participarea în străinătate, a prefecţilor şi subprefecţilor, la activităţi de relaţii internaţionale sau de afaceri europene.

Art. 29. - (1) Pentru exercitarea atribuţiilor sale, DCAERIIP cooperează cu structuri similare din alte ministere şi din alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale organizate în subordinea Guvernului ori ă ministerelor sau ca autorităţi administrative autonome.

(2) DCAERIIP iniţiază acţiuni menite să contribuie la creşterea capacităţii instituţionale a structurilor MAI şi structurilor din subordine în gestionarea afacerilor europene.

(3) DCAERIIP elaborează şi asigură managementul unor proiecte finanţate din fonduri europene în vederea creşterii capacităţii instituţionale a MAI de a gestiona dosare europene.

(4) DCAERIIP îndeplineşte rolul de punct de contact naţional al Sistemului de soluţionare a problemelor cauzate de încălcarea legislaţiei UE de către autorităţile administraţiei publice locale (SISOP).

Art. 30. - În vederea realizării atribuţiilor sale, DCAERIIP solicită structurilor MAI, instituţiilor din subordinea acestuia şi instituţiilor prefectului informaţiile necesare pentru desfăşurarea activităţii.

 

SECŢIUNEA a 5-a

Atribuţiile Serviciului reprezentare externă şi misiuni internaţionale

 

Art. 31. - Serviciul reprezentare externă şi misiuni internaţionale, denumit în continuare SREMI, îndeplineşte atribuţiile MAI în ceea ce priveşte reprezentarea externă a MAI prin ataşaţi de afaceri interne şi ofiţeri de legătură, participarea personalului MAI la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, detaşarea experţilor naţionali la instituţiile şi organismele UE, precum şi detaşarea ofiţerilor de poliţie la Organizaţia Internaţională de Poliţie Criminală (INTERPOL).

Art. 32. - Pentru exercitarea rolului său pe linie de reprezentare externă, prin ataşaţi de afaceri interne şi ofiţeri de legătură, SREMI are următoarele atribuţii:

a) coordonează activitatea ataşaţilor de afaceri interne şi a ofiţerilor de legătură ai MAI, cu excepţia măsurilor operative derulate prin intermediul structurilor abilitate, potrivit reglementărilor în vigoare;

b) execută, potrivit reglementărilor legale în vigoare, activităţi pe linia asigurării suportului tehnic, logistic şi financiar necesar reprezentării externe;

c) elaborează tematica de examinare şi bibliografia pentru examenele/concursurile organizate pentru ocuparea posturilor de ataşat de afaceri interne/ofiţer de legătură, conlucrând nemijlocit cu alte structuri/unităţi din MAI;

d) execută măsurile aferente constituirii comisiilor de examinare şi de soluţionare a contestaţiilor în cadrul procedurilor de selecţie pentru posturile de ataşat de afaceri interne/ofiţer de legătură;

e) elaborează şi implementează politicile de reprezentare externă a MAI, avansând propuneri de eficientizare a reţelei ataşaţilor români de afaceri interne şi a ofiţerilor de legătură;

f) desfăşoară toate activităţile necesare, împreună cu alte structuri abilitate ale MAI, în vederea selecţiei, trimiterii, menţinerii şi retragerii de la post a ataşaţilor de afaceri interne şi a ofiţerilor de legătură aflaţi în misiune în străinătate;

g) ţine evidenţa activităţii ataşaţilor de afaceri interne şi a ofiţerilor de legătură, evaluează periodic activitatea desfăşurată de către aceştia, urmăreşte îndeplinirea măsurilor ce au fost dispuse pentru punerea în aplicare a propunerilor de eficientizare a activităţii acestora;

h) face propuneri pentru iniţierea, organizarea şi desfăşurarea unor cursuri de specialitate, în cadrul instituţiilor de învăţământ ale MAI, pentru ataşaţii de afaceri interne şi ofiţerii de legătură, în condiţiile prevederilor legale în vigoare;

i) întocmeşte sau preia de la celelalte structuri de specialitate din cadrul DGAESRI şi de la structurile de la nivelul sau subordonate MAI materiale constând în analize, sinteze, punctaje de probleme pentru ataşaţii de afaceri interne şi ofiţerii de legătură, în vederea prezentării şi susţinerii acestora în cadrul seminarelor, conferinţelor, reuniunilor şi întâlnirilor de lucru internaţionale, cu scopul de a promova şi de a apăra interesele României pe plan extern, potrivit unor poziţii şi puncte de vedere unitare în domeniile de competenţă;

j) certifică realitatea şi legalitatea proiectelor de operaţiuni care presupun cheltuieli, pentru activitatea de reprezentare externă prin reţeaua de ataşaţi de afaceri interne şi ofiţeri de legătură;

k) întocmeşte documentele privind angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor, pentru activitatea de reprezentare externă prin reţeaua de ataşaţi de afaceri interne şi ofiţeri de legătură.

Art. 33. - Pentru exercitarea rolului său în domeniul misiunilor şi operaţiilor în afara teritoriului statului român, SREMI are următoarele atribuţii:

a) participă la realizarea schimburilor de date între MAI, MAE, Ministerul Apărării Naţionale şi organizaţiile internaţionale partenere, respectiv: ONU, OSCE, UE, NATO şi altele, după caz, referitoare la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român la care MAI este invitat să participe:

b) primeşte, analizează, diseminează informaţiile obţinute, centralizează şi promovează propunerile structurilor MAI pentru elaborarea proiectelor de mandat sau poziţie ale României privind activităţile internaţionale referitoare la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român;

c) colaborează cu alte structuri MAI pentru planificarea şi organizarea participării MAI la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român;

d) contribuie la elaborarea tematicii în vederea elaborării planurilor de învăţământ pentru cursul de pregătire de bază a personalului MAI care participă la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, în domeniul de competenţă;

e) realizează documentaţia necesară elaborării de acorduri referitoare la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român la care MAI, în nume propriu sau ca împuternicit al Guvernului României, urmează să fie parte, organizează, coordonează şi participă la desfăşurarea activităţilor de negociere, definitivare, semnare şi promovare spre aprobare a documentelor de cooperare încheiate şi, ulterior, urmăreşte aplicarea acestora;

f) coordonează activităţile tehnice legate de asigurarea prezenţei personalului MAI la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, pentru asigurarea comunicării, organizării transportului, recuperării costurilor etc., în colaborare cu celelalte unităţi/structuri ale MAI.

Art. 34. - Pentru exercitarea rolului său în domeniul detaşării experţilor naţionali la instituţiile şi organismele UE şi la INTERPOL, SREMI are următoarele atribuţii:

a) asigură funcţia DGAESRI de structură de contact şi de coordonare privind detaşarea personalului MAI în cadrul instituţiilor şi organismelor UE;

b) îndeplineşte atribuţiile prevăzute la art. 3 alin. (2) din Normele metodologice pentru stabilirea atribuţiilor structurilor Ministerului Afacerilor Interne în vederea aplicării prevederilor Legii nr. 105/2012 privind detaşarea experţilor naţionali la instituţiile şi organismele Uniunii Europene, aprobate prin Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 8/2016;

c) fundamentează răspunsul la solicitările formulate de personalul MAI în temeiul art. 4 alin. (1) sau (3) din Legea nr. 105/2012 privind detaşarea experţilor naţionali la instituţiile şi organismele Uniunii Europene şi eliberează avizul pozitiv/negativ în termen de două zile lucrătoare;

d) îndeplineşte funcţia de punct focal pentru experţii naţionali detaşaţi (END) în raport cu structurile din aparatul central al MAI şi cu structurile fără personalitate juridică din subordinea MAI;

e) coordonează activitatea punctelor focale pentru END desemnate la nivelul autorităţilor ori instituţiilor publice aflate în subordinea MAI;

f) menţine legătura cu personalul care ocupă posturi de END, pentru gestionarea aspectelor de ordin administrativ specifice detaşării;

g) ţine evidenţa personalului MAI care ocupă posturi de END;

h) analizează solicitările formulate în temeiul art. 4 alin. (1) sau (3) din Legea nr. 105/2012 de personalul MAI din structurile pentru care DGAESRI îndeplineşte rolul de punct focal şi întocmeşte notele către conducerea MAI prin care se fundamentează răspunsul la solicitările acestora;

i) consultă structurile abilitate să formuleze puncte de vedere de specialitate cu privire la solicitările formulate în temeiul art. 4 alin. (1) sau (3) din Legea nr. 105/2012 de personalul MAI din structurile pentru care DGAESRI îndeplineşte rolul de punct focal;

j) coordonează, împreună cu direcţia de specialitate, cursurile organizate de instituţiile de formare continuă din MAI în domeniul afaceri europene şi pregătire pentru examene certificate de limbi străine, organizate pentru dezvoltarea aptitudinilor necesare pentru participarea la procesul de selecţie pentru posturi de END;

k) primeşte, prin intermediul MAE/Reprezentanţei Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană (RPRO- UE), anunţurile pentru posturi de END şi diseminează informaţiile prin publicare pe site-ul de intranet al MAI şi transmitere în format electronic către celelalte puncte focale pentru END;

l) centralizează rapoartele de rezultate ale candidaţilor MAI pentru posturi de END, întocmite după desfăşurarea interviurilor, şi întocmeşte un set de bune practici, pe care îl actualizează periodic;

m) transmite candidaturile personalului MAI pentru ocuparea posturilor de END către RPRO-UE;

n) transmite către RPRO-UE acordul de detaşare/prelungire a detaşării personalului MAI care ocupă posturi de END, împreună cu setul de documente solicitate de instituţia/organismul UE;

o) în cazuri specifice, face parte, împreună cu direcţia de specialitate, din comisia ce se constituie pentru preselecţia internă a unui număr determinat de candidaţi pentru posturile vacante de END.

 

SECŢIUNEA a 6-a

Atribuţiile Serviciului protocol extern

 

Art. 35. - (1) Serviciul protocol extern, denumit în continuare SPE este organizat şi funcţionează în cadrul DGAESRI ca structură de specialitate şi are rolul de a asigura activităţile de ceremonial, protocol şi relaţii consulare în scopul menţinerii şi dezvoltării relaţiilor stabilite între MAI şi alte instituţii interne şi internaţionale, precum şi cu misiunile diplomatice şi oficiile consulare din România.

(2) SPE îndeplineşte atribuţii referitoare la desfăşurarea activităţilor de protocol, ceremonial şi reprezentare la nivelul ministrului afacerilor interne şi demnitarilor din conducerea Aparatului central al MAI, coordonând pe linie specifică structurile de protocol din structurile subordonate MAI, şi efectuează misiuni operative de însoţire şi de coordonare a activităţilor de ceremonial şi protocol.

Art. 36. - (1) SPE îndeplineşte următoarele atribuţii pe linie de protocol:

a) organizează, coordonează executarea şi îndrumă activităţile privind pregătirea şi realizarea vizitelor oficiale în România a delegaţiilor străine la nivel de miniştri şi secretari de stat/subsecretari de stat;

b) organizează, coordonează executarea şi îndrumă buna desfăşurare a activităţilor privind deplasarea conducerii MAI în ţară în vederea participării la activităţi de reprezentare care implică misiuni diplomatice şi oficii consulare din România sau reuniuni internaţionale organizate pe teritoriul României;

c) organizează, coordonează executarea şi îndrumă activităţile privind pregătirea şi realizarea vizitelor oficiale şi de lucru în străinătate ale ministrului afacerilor interne şi secretarilor de stat/subsecretarilor de stat din cadrul aparatului central al MAI;

d) participă la organizarea, coordonarea executării, conducerea şi îndrumarea activităţilor cu prilejul reuniunilor şi conferinţelor internaţionale desfăşurate în România, la nivel de miniştri şi secretari de stat/subsecretari de stat, în colaborare cu serviciile de specialitate din cadrul celorlalte structuri din aparatul central;

e) redactează documentele necesare pentru obţinerea aprobării deplasărilor în străinătate ale ministrului afacerilor interne şi secretarilor de stat/subsecretarilor de stat din cadrul aparatului central al MAI, face demersuri pentru obţinerea avizelor şi aprobărilor necesare de la MAE şi Guvernul României;

f) asigură contactele şi corespondenţa MAI cu misiunile diplomatice şi oficiile consulare din România, cu structurile similare din ministerele de interne partenere sau cu alte instituţii implicate în organizarea vizitelor conducerii MAI în străinătate ori ale unor oaspeţi străini în România;

g) participă, prin cadrele nominalizate ale serviciului, la însoţirea pe teritoriul României a delegaţiilor străine la nivel de miniştri şi secretari de stat/subsecretari de stat, urmărind buna desfăşurare a programului vizitei acestora;

h) participă, la ordin, prin cadrele nominalizate ale serviciului, la însoţirea delegaţiilor MAI la nivel de ministru şi secretari de stat/subsecretari de stat, cu prilejul vizitelor acestora în străinătate, urmărind buna desfăşurare a programului;

i) ulterior aprobării, asigură multiplicarea şi transmiterea către structurile subordonate MAI a note lor-raport de vizită în România a unor delegaţii străine la nivelul conducerii MAI sau de deplasare în străinătate a membrilor conducerii MAI, precum şi redactarea şi transmiterea corespondenţei cu celelalte instituţii implicate în desfăşurarea programului delegaţiilor menţionate;

j) organizează,conform dispoziţiilor, primirea la conducerea MAI a diplomaţilor acreditaţi la Bucureşti, a reprezentanţilor diferitelor organizaţii (internaţionale, guvernamentale şi neguvemamentale), a reprezentanţilor unor companii sau a altor cetăţeni străini;

k) asigură primirea, traducerea, redactarea şi prezentarea, după caz, a corespondenţei primite de la serviciile de protocol ale instituţiilor similare;

l) realizează notele de primire a demnitarilor străini care şi-au anunţat intenţia de a avea o întrevedere la conducerea MÂI;

m) întocmeşte rapoartele de cadouri ulterior primirii la sediul MAI a diplomaţilor străini acreditaţi la Bucureşti sau a reprezentanţilor unor organizaţii guvernamentale şi neguvemamentale din ţară şi străinătate;

n) asigură demersurile necesare pentru tipărirea tuturor materialelor realizate cu prilejul vizitelor oficiale în România ale delegaţiilor la nivel de miniştri şi secretari de stat/subsecretari de stat;

o) realizează fişele documentare pentru obiectivele ce sunt vizitate de către conducerea MAI sau delegaţiile străine;

p) realizează activităţi de interpretariat cu ocazia vizitelor delegaţiilor oficiale în România, conform dispoziţiei conducerii DGAESRI;

q) organizează şi asigură activităţile de protocol intern la nivelul conducerii MÂI;

r) întocmeşte listele de protocol lunare şi transmite felicitări din partea conducerii MAI, precum şi răspunsurile conducerii MAI la felicitările primite de aceasta;

s) întocmeşte adresele oficiale către structurile implicate în activităţile de ceremonial la nivelul ministrului afacerilor interne şi coordonează activităţile specifice care se impun;

t) asigură demersurile necesare pentru stabilirea graficelor de zbor cu prilejul deplasărilor conducerii MAI în ţară, conducerea şi întâmpinarea delegaţiilor la aeroport cu acest prilej;

u) întocmeşte notele necesare în vederea confecţionării şi depunerii coroanelor şi jerbelor cu ocazia unor evenimente oficiale;

v) desfăşoară activităţi de sprijin, îndrumare şi control, pe linia specifică de muncă, la compartimentele de profil din structurile MAI.

(2) SPE îndeplineşte următoarele atribuţii pe linie de relaţii consulare:

a) organizează, operează şi actualizează baza de date privind misiunile diplomatice şi oficiile consulare din România;

b) asigură legătura cu structurile responsabile în vederea confecţionării şi eliberării paşapoartelor diplomatice şi de serviciu pentru personalul MAI;

c) gestionează, actualizează, accesează şi utilizează baza de date şi evidenţa paşapoartelor diplomatice şi de serviciu pentru personalul MAI;

d) asigură păstrarea în condiţii de siguranţă a paşapoartelor diplomatice şi de serviciu;

e) desfăşoară activităţi specifice în vederea obţinerii vizelor necesare pentru personalul MAI care efectuează deplasări în străinătate în interes de serviciu;

f) transmite către misiunile diplomatice şi oficiile consulare din România fotografii de protocol realizate cu prilejul participării conducerii MAI la manifestări oficiale externe.

 

SECŢIUNEA a 7-a

Atribuţiile Biroului securitate informaţii clasificate

 

Art. 37. - (1) Biroul securitate informaţii clasificate, denumit în continuare BSIC, este structura specializată, organizată la nivel de birou, care deserveşte DGAESRI în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate.

(2) BSIC este organizat şi funcţionează în directa subordine a directorului general şi în coordonarea şefului structurii de securitate.

(3) Personalul BSIC îndeplineşte atribuţiile structurii de securitate la nivelul DGAESRI, pe cele ale componentei de securitate pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţii, precum şi pe cele ale Subregistrului NATO/UE.

(4) BSIC asigură din punct de vedere tehnic şi operaţional exploatarea punctului de acces al MAI în Sistemul informatic şi de comunicaţii (SIC) EXTRANET. RO, a punctului de acces al DGAESRI în SIC_eMRU şi în Sistemul de mesagerie electronică criptată (SMEC).

Art. 38. - BSIC are următoarea structură organizatorică:

a) Structura de securitate, organizată la nivel de compartiment;

b) Subregistrul NATO/UE, organizat la nivel de compartiment.

Art. 39. - Structura de securitate asigură coordonarea activităţii de protecţie a informaţiilor clasificate, în toate componentele acesteia, asigură îndrumarea şi controlul de specialitate al aplicării şi respectării prevederilor legale privind procesarea, manipularea, păstrarea şi stocarea datelor, informaţiilor şi documentelor clasificate, indiferent de suport, de către personalul DGAESRI.

Art. 40. - (1) Structura de securitate îndeplineşte următoarele atribuţii pe linia protecţiei informaţiilor clasificate naţionale:

a) elaborează şi supune aprobării conducerii DGAESRI normele interne privind protecţia informaţiilor clasificate, potrivit legii;

b) întocmeşte programul de prevenire a scurgerii de informaţii clasificate şi îl supune avizării Departamentului de informaţii şi protecţie internă, denumit în continuare DIPI, iar după aprobare acţionează pentru aplicarea acestuia;

c) coordonează activitatea de protecţie a informaţiilor clasificate, în toate componentele acesteia;

d) asigură relaţionarea cu DIPI;

e) monitorizează activitatea de aplicare a normelor de protecţie a informaţiilor clasificate şi modul de respectare a acestora;

f) consiliază conducerea DGAESRI în legătură cu toate aspectele privind securitatea informaţiilor clasificate;

g) informează conducerea DGAESRI despre vulnerabilităţile şi riscurile existente în sistemul de protecţie a informaţiilor clasificate şi propune măsuri pentru înlăturarea acestora;

h) acordă sprijin reprezentanţilor DIPI pe linia verificării persoanelor pentru care se solicită accesul la informaţii clasificate;

i) organizează activităţi de pregătire specifică a persoanelor care au acces la informaţii clasificate;

j) asigură păstrarea şi organizează evidenţa certificatelor de securitate şi a autorizaţiilor de acces la informaţii clasificate, iniţiază procesul de solicitare a eliberării certificatelor de securitate, din dispoziţia directorului general;

k) întocmeşte şi actualizează listele informaţiilor clasificate elaborate sau păstrate de unitate, pe clase şi niveluri de secretizare;

l) prezintă conducerii DGAESRI propuneri privind stabilirea obiectivelor, sectoarelor şi locurilor de importanţă deosebită pentru protecţia informaţiilor clasificate din sfera de responsabilitate şi, după caz, solicită sprijinul DIPI;

m) efectuează, cu aprobarea conducerii DGAESRI, controale privind modul de aplicare a măsurilor legale de protecţie a informaţiilor clasificate.

(2) Structura de securitate îndeplineşte următoarele atribuţii pe linia protecţiei informaţiilor clasificate NATO/UE:

a) coordonează direct activitatea Subregistrului NATO/UE al DGAESRI;

b) elaborează normele interne de aplicare a reglementărilor privind protecţia informaţiilor clasificate NATO/UE subsecvente reglementărilor naţionale în domeniu, adaptate la specificul DGAESRI;

c) monitorizează implementarea normelor interne de securitate a informaţiilor clasificate NATO/UE, precum şi modul de respectare a acestora în cadrul DGAESRI;

d) elaborează planul de securitate pentru protecţia informaţiilor clasificate NATO/UE la nivelul DGAESRI;

e) consiliază conducerea DGAESRI pentru toate aspectele privind protecţia informaţiilor clasificate NATO/UE;

f) informează conducerea DGAESRI cu privire la vulnerabilităţile, riscurile şi eventualele încălcări ale reglementărilor de securitate şi propune măsurile ce se impun pentru soluţionarea acestora;

g) asigură implementarea normelor interne privind securitatea personalului;

h) tine evidenta actualizată a tuturor persoanelor din cadrul DGAE-SRI, precum şi a ataşaţilor de afaceri interne care au acces la informaţii clasificate NÂTO/UE şi ia măsurile necesare pentru revalidarea sau retragerea certificatelor de securitate;

i) sprijină DIPI în efectuarea verificărilor asupra personalului ce urmează să aibă acces la informaţii clasificate NATO/UE;

j) analizează periodic şi actualizează normele interne de implementare a reglementărilor privind protecţia informaţiilor clasificate NATO/UE;

k) inspectează activitatea Subregistrului NATO/UE din DGAESRI privind modalităţile de gestionare a informaţiilor clasificate NATO/UE;

l) coordonează şi urmăreşte punerea în aplicare a normelor interne privind securitatea documentelor clasificate NATO/UE;

m) pregăteşte şi execută programele de inspecţie a măsurilor de securitate fizică în cadrul Subregistrului NATO/UE din DGAESRI şi îl informează pe directorul general cu privire la vulnerabilităţile constatate;

n) realizează verificări inopinate ale sistemelor de protecţie fizică din DGAESRI;

o) stabileşte măsurile de securitate fizică pentru controlul accesului în zonele de securitate specifice DGAESRI, pentru a preveni accesul persoanelor neautorizate la informaţiile clasificate NATO/UE;

p) verifică condiţiile de securitate ale spaţiilor, birourilor, încăperilor, containerelor în care sunt manipulate sau păstrate informaţii clasificate NATO/UE din DGAESRI;

q) adoptă măsurile necesare pentru a asigura un nivel de protecţie fizică corespunzător în toate încăperile din DGAESRI în care se manipulează documente clasificate NATO/UE;

r) coordonează planificarea, implementarea şi controlul modului de aplicare a propriilor programe de pregătire a personalului DGAESRI;

s) ţine evidenţa tuturor persoanelor din DGAESRI care au participat la forme de pregătire organizate de NATO sau UE ori

la forme de pregătire organizate la nivel naţional de instituţii şi autorităţi publice, cum ar fi: MAI, Serviciul Român de Informaţii, Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat.

(3) Structura de securitate îndeplineşte următoarele atribuţii pe linia componentei de securitate pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţii:

a) implementează metodele, mijloacele şi măsurile necesare protecţiei informaţiilor în format electronic;

b) asigură exploatarea operaţională a Sistemului de prelucrare automată a datelor (SPAD) şi a Reţelei de transmisie de date (RTD) - Sistem informatic şi de comunicaţii (SIC) în condiţii de securitate;

c) coordonează cooperarea dintre DGAESRI şi DIPI:

(i) planifică dezvoltarea sau achiziţia de SPAD sau RTD;

(ii) propune schimbări ale unei configuraţii de sistem existente;

(iii) propune conectarea unui SPAD sau a unei RTD-SIC cu un alt SPAD sau RTD-SIC;

(iv) propune schimbări ale modului de operare de securitate al SPAD sau RTD-SIC;

(v) propune schimbări în programele existente sau utilizarea de noi programe pentru optimizarea securităţi SPAD sau RTD-SIC;

(vi) iniţiază proceduri de modificare a nivelului de clasificare a SPAD sau RTD-SIC care au fost deja acreditate;

(vii) planifică sau propune întreprinderea oricărei altei activităţi referitoare la îmbunătăţirea securităţii SPAD sau RTD-SIC de acreditat;

d) asigură implementarea măsurilor de securitate şi protecţia criptografică ale SPAD sau RTD-SIC;

e) stabileşte, cu aprobarea DIPI, standardele şi procedurile de securitate care trebuie respectate de către furnizorii de echipamente pe parcursul dezvoltării, instalării şi testării SPAD şi RTD-SIC şi răspunde pentru justificarea, selecţia, implementarea şi controlul componentelor de securitate, care constituie parte a SPAD şi RTD-SIC;

f) stabileşte, pentru structurile de securitate şi management ale SPAD şi RTD-SIC, încă de la înfiinţare, responsabilităţile pe care le vor exercita pe tot ciclul de viaţă al SPAD şi RTD-SIC respective.

Art. 41. - Subregistrul NATO/UE asigură gestionarea şi controlul măsurilor de protecţie a informaţiilor NATO/UE clasificate şi a celor neclasificate nedestinate publicităţii în cadrul DGAESRI.

Art. 42. - În exercitarea rolului său, Subregistrul NATO/UE îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) primeşte, înregistrează şi prezintă directorului general corespondenţa NATO, UE, OSCE clasificată şi neclasificată nedestinată publicităţii, adresată unităţii, pe care o repartizează spre rezolvare potrivit ordinelor rezolutive înscrise pe fiecare lucrare, conform normelor legale în vigoare;

b) asigură consultarea informaţiilor clasificate NATO, UE, OSCE de către personalul autorizat în baza rezoluţiei directorului general, cu respectarea normelor legale în vigoare;

c) asigură executarea operaţiunilor de păstrare, clasare, arhivare şi inventariere a informaţiilor clasificate NATO, UE, OSCE;

d) controlează fluxul informaţiilor NATO CONFIDENŢIAL sau superior/UE sensibile la nivelul DGAESRI;

e) transmite lunar Registrului intern al MAI numărul total de documente NATO RESTRICTED/RESTREINT UE primite, care nu provin de la acesta;

f) notifică imediat Registrul intern al MAI cu privire la datele de identificare ale informaţiilor NATO CONFIDENŢIAL sau superior şi UE clasificate sensibile primite de la Componenta sistemului naţional de registre (CSNR), altele decât Registrul intern al MAI;

g) transmite informaţii NATO/UE/OSCE clasificate către alte CSNR din MAI, cu respectarea principiului „necesităţii de a cunoaşte” şi cu avizul Registrului intern al MAI;

h) transmite Registrului intern al MAI documentele clasificate NATO/UE, în vederea expedierii lor;

i) asigură respectarea în cadrul DGAESRI a procedurilor specifice de protecţie a informaţiilor NATO/UE/OSCE clasificate;

j) centralizează şi transmite Registrului intern al MAI rezultatele inventarierii anuale a documentelor NATO/UE/OSCE din gestiunea proprie;

k) întocmeşte şi actualizează lista cu persoanele autorizate să aibă acces la informaţii NATO/UE clasificate la nivelul DGAESRI şi o transmite la Registrul intern al MAI;

l) centralizează rezultatele inspecţiilor de securitate şi le transmite Registrului intern al MAI;

m) acordă asistenţă de specialitate în derularea activităţilor de pregătire şi instruire a personalului care are acces la informaţii NATO/UE clasificate şi UE neclasificate care nu se dau publicităţii;

n) asigură exploatarea tehnică şi operaţională, în condiţii de securitate, a terminalului DGAESRI în SIC EXTRANET. RO;

o) sprijină conducerea DGAESRI şi Structura de securitate în toate activităţile ce ţin de protecţia informaţiilor clasificate şi neclasificate NATO/UE/OSCE primite la nivelul DGAESRI;

p) informează conducerea DGAESRI şi Structura de securitate despre vulnerabilităţile şi riscurile existente în sistemul de protecţie a informaţiilor clasificate şi neclasificate NATO/UE/OSCE constatate în procesul de gestionare a acestora;

q) gestionează informaţiile naţionale şi UE neclasificate nedestinate publicităţii, primite prin SIC EXTRANET.RO, şi asigură fluxul informaţional către structurile DGAESRI, cu respectarea normelor legale în vigoare;

r) asigură transmiterea informaţiilor NATO/UE/OSCE neclasificate nedestinate publicităţii către alte structuri ale MAI;

s) urmăreşte aplicarea procedurilor specifice de protecţie a informaţiilor NATO/UE/OSCE neclasificate nedestinate publicităţii la nivelul DGAESRI.

 

SECŢIUNEA a 8-a

Atribuţiile Compartimentului secretariat şi informaţii clasificate

 

Art. 43. - (1) Compartimentul secretariat şi informaţii clasificate, denumit în continuare CS/C, este organizat şi funcţionează ca structură specializată în directa subordine a directorului general.

(2) Obiectivele specifice CSIC sunt asigurarea circuitul optim al documentelor în cadrul DGAESRI, întocmirea dispoziţiei zilnice a directorului general şi a situaţiilor de resurse umane.

Art. 44. - CSIC îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) primeşte, înregistrează şi prezintă conducerii DGAESRI corespondenţa clasificată/neclasificată naţională adresată unităţii, pe care o repartizează spre rezolvare potrivit ordinelor rezolutive înscrise pe fiecare lucrare, conform normelor legale în vigoare;

b) verifică, pregăteşte pentru expediere şi expediază la destinaţie corespondenţa clasificată/neclasificată naţională elaborată de personalul DGAESRI, după semnarea sau avizarea acesteia de către persoanele abilitate în acest sens, cu respectarea normelor legale de curierat pentru fiecare categorie de informaţii în parte;

c) asigură gestiunea şi evidenţa sigiliilor şi ştampilelor la nivelul DGAESRI, execută inventarierea acestora, anual sau ori de câte ori este nevoie, raportând conducerii problemele constatate;

d) primeşte şi ţine evidenţa ordinelor, instrucţiunilor şi regulamentelor de specialitate clasificate/neclasificate;

e) asigură executarea operaţiunilor de păstrare, clasare şi inventariere a informaţiilor clasificate naţionale;

f) asigură multiplicarea informaţiilor clasificate naţionale pentru îndeplinirea atribuţiilor funcţionale ale DGAESRI, potrivit normelor legale în vigoare;

g) verifică modul de constituire/inventariere a dosarelor de arhivă de către structurile DGAESRI;

h) asigură realizarea măsurilor organizatorice necesare desfăşurării în condiţii corespunzătoare a şedinţelor de lucru, asigură difuzarea ordinelor, sarcinilor şi hotărârilor adoptate cu aceste ocazii sau primite de la conducerea MAI către personalul DGAESRI şi urmăreşte soluţionarea acestora în termenele legale;

i) asigură evidenţa petiţiilor, sesizărilor şi reclamaţiilor primite şi le repartizează conform dispoziţiilor rezolutive, monitorizează şi urmăreşte modul de soluţionare a acestora la nivelul DGAESRI;

j) asigură activitatea de informare-documentare Sa nivelul DGAESRI, conform ordinelor şi dispoziţiilor în vigoare;

k) asigură executarea operaţiunilor aferente preluării şi distribuirii drepturilor băneşti şi materiale cuvenite personalului DGAESRI, atât în mod individual, cât şi colectiv;

l) asigură primirea şi distribuirea către structurile DGAESRI a bunurilor materiale de resortul patrimoniu imobiliar, geniu, echipament audiovizual, comunicaţii şi informatică şi participă la executarea inventarierii, conform prevederilor legale;

m) asigură redactarea dispoziţiei zilnice a directorului general, pe baza propunerilor primite de la structurile din componenţa DGAESRI, pe care o prezintă spre aprobare conducătorului acesteia şi o aduce la cunoştinţa celor în drept, conform prevederilor legale în vigoare;

n) ţine evidenţa prezenţei zilnice şi a răspândirilor personalului DGAESRI, a învoirilor, permisiilor, concediilor medicale şi de odihnă acordate acestuia, precum şi a orelor suplimentare prestate de acesta;

o) întocmeşte planificarea serviciilor de zi în cadrul DGAESRI, documentaţia aferentă şi asigură instruirea personalului care execută aceste servicii;

p) în baza notelor de fundamentare/rapoartelor de concediu aprobate, întocmeşte ordinele de serviciu pentru personalul DGAESRI;

q) asigură activităţile pe linie de personal/resurse umane, în urma solicitărilor Direcţiei generale management resurse umane, Direcţiei generale financiare şi Direcţiei medicale din cadrul MAI.

 

CAPITOLUL VI

Dispoziţii finale

 

Art. 45. - Întregul personal al DGAESRI are obligaţia de a cunoaşte şi de a aplica, în părţile ce îl privesc, prevederile prezentului regulament.

Art. 46. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul regulament.

 

ANEXA Nr. 1*

la regulament

 

DIAGRAMA DE RELAŢII

a Direcţiei generale afaceri europene, Schengen şi reiaţii internaţionale

 

 

 

GUVERN

 

PARLAMENT

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Structuri specializate

 

Conducerea MAI

 

Structuri specializate

 

 

 

 

 

 

 

 

MAE, MFE, MApN, MI, MT, MCSI, MFP, MP, MMFPSPV, MS, MDRAP

 

DIRECŢIA GENERALĂ AFACERI EUROPENE, SCHENGEN ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE

 

SRI, SIE, STS, SGG, ANAF, ANPC, ANSVSA, GNM, CC, ANSPDCP

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Instituţii şi organizaţii internaţionale

 

 

 

 

 

 

 

Misiuni diplomatice şi oficii consulare din România

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Unităţi din aparatul central/instituţii/structuri MAI, pe linie de specialitate, în domeniile afaceri europene, Schengen şi relaţii internaţionale, şi corelativ

 

 

Instituţii similare din alte state

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Legendă

 

 

Relaţii de cooperare

 

 

Relaţii de coordonare

 

 

Relaţii de subordonare

 

 

ANEXA Nr. 2

la regulament

 

ORGANIGRAMA

Direcţiei generale afaceri europene, Schengen şi relaţii internaţionale

 

 

 

 

 

DIRECTOR GENERAL

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

DIRECTOR GENERAL ADJUNCT

 

 

 

 

DIRECTOR GENERAL ADJUNCT

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

SERVICIUL AFACERI EUROPENE

 

SERVICIUL SCHENGEN

 

 

 

 

SERVICIUL RELAŢII INTERNAŢIONALE

 

DIRECŢIA COORDONAREA AFACERILOR EUROPENE ŞI RELAŢIILOR INTERNATIONALE PENTRU INSTITUŢIILE PREFECTULUI

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

SERVICIUL PENTRU RELAŢIA CU TERITORIUL ŞI SERVICIILE PUBLICE COMUNITARE

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

COORDONAREA RELAŢIILOR

INTERNATIONALE PENTRU

INSTITUTILE PREFECTULUI *)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

SERVICIUL REPREZENTARE EXTERNĂ ŞI MISIUNI INTERNAŢIONALE

 

SERVICIUL PROTOCOL EXTERN

 

 

 

 

BIRIOUL SECURITATE INFORMAŢII CLASIFICATE

 

SECRETARIAT ŞI INFORMAŢII CLASIFICATE *)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

STRUCTURA DE SECURITATE *)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

SUBREGISTRU NATO/UE *)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


*) La nivel de compartiment

 

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

 

INSTRUCŢIUNI

privind scăderea pierderilor determinate de perisabilităţi, la bunurile materiale, în unităţile Ministerului Afacerilor Interne

 

Având în vedere prevederile art. 68 alin. (5) lit. d) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale Ordonanţei Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor, aprobată prin Legea nr. 25/1999,

în temeiul art. 7 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul afacerilor interne emite următoarele instrucţiuni:

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - (1) în sensul prezentelor instrucţiuni, prin perisabilităţi se înţelege scăzămintele care se produc în timpul transportului, manipulării, depozitării şi desfacerii mărfurilor, determinate de procese naturale cum sunt: uscare, evaporare, volatilizare, pulverizare, hidroliză, răcire, îngheţare, topire, oxidare, aderare la pereţii mijloacelor de transport sau ai vaselor în care sunt transportate, descompunere, scurgere, îmbibare, îngroşare, împrăştiere, fărâmiţare, spargere, inclusiv procese de fermentare sau alte procese biofizice.

(2) Prevederile prezentelor instrucţiuni nu se aplică pentru perisabilităţile bunurilor materiale specificate în acte normative de nivel superior.

Art. 2. - Perisabilităţile se exprimă în coeficienţi procentuali sau în alte unităţi de măsură specifice, precum kg/mp/lună sau kg/lună în cazul evaporărilor la depozitarea produselor petroliere.

Art. 3. - (1) Coeficienţii procentuali, denumiţi în continuare coeficienţi de perisabilitate, care se aplică asupra bunurilor materiale transportate, manipulate sau depozitate de către unităţile Ministerului Afacerilor Interne, denumite în continuare unităţile MAI, sunt prevăzuţi în listele 1-16 din anexa nr. 1 şi au valabilitate pentru toate compartimentele de activitate care gestionează bunurile respective

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), pentru materialele de construcţii distribuite punctelor de lucru, coeficienţii de perisabilitate sunt prevăzuţi în normele de deviz.

Art. 4. - (1) Scăzămintele care se produc în limita coeficienţilor de perisabilitate aprobaţi constituie pierderi materiale legal admise şi nu fac obiectul răspunderii materiale.

(2) Pierderile care depăşesc scăzămintele calculate pe baza coeficienţilor de perisabilitate, precum şi cele produse la bunurile materiale pentru care nu sunt stabiliţi asemenea coeficienţi se soluţionează în conformitate cu prevederile dispoziţiilor legale privind răspunderea materială.

(3) în condiţiile prevederilor alin. (2) se soluţionează şi pierderile cu valori inferioare limitei coeficienţilor de perisabilitate, care sunt cauzate prin neglijenţă, sustrageri şi cele produse din alte cauze imputabile persoanelor vinovate.

Art. 5. - Coeficienţii de perisabilitate reprezintă nivele maxime şi se acordă numai pe baza pierderilor sau scăderilor cantitative elective.

Art. 6. - La aplicarea coeficienţilor de perisabilitate se respectă următoarele criterii:

a) pierderile propuse pentru darea la scădere trebuie să provină dintr-o singură perioadă de gestiune, delimitată prin două inventarieri succesive executate în conformitate cu dispoziţiile legale în domeniul inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor;

b) pentru bunurile materiale la care coeficienţii de perisabilitate sunt stabiliţi pe grupe de produse, coeficientul de perisabilitate al grupei se aplică pentru fiecare produs în parte;

c) coeficienţii de perisabilitate se aplică numai pentru bunurile efectiv gestionate în unitate, nu şi asupra celor care sunt în tranzit;

d) aplicarea coeficienţilor de perisabilitate şi aprobarea dării la scădere a pierderilor constatate la bunurile materiale se fac după o verificare temeinică privind cauzele acestor pierderi, după stabilirea, cu certitudine, că nu s-au produs din culpa gestionarului sau a altei persoane şi după efectuarea compensărilor, în conformitate cu dispoziţiile legale în domeniul inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor.

Art. 7. - (1) Coeficienţii de perisabilitate pentru perisabilităţile produse pe timpul transportului se aplică, indiferent de natura mijlocului de transport, numai dacă distanţa este mai mare de 3 km - în cazul produselor petroliere, 10 km - pentru alimente şi furaje şi 20 km - pentru celelalte produse, cu condiţia ca pierderile să fie reale, constatate cu ocazia recepţiei produselor, să nu existe nicio culpă din partea expeditorului, cărăuşului sau delegatului însoţitor.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică în toate cazurile în care transportul se face între unităţile MAI, precum şi la aprovizionarea bunurilor materiale de la operatori economici, când recepţia se face la furnizor şi transportul se efectuează prin grija unităţilor MAI.

Art. 8. - Nu se calculează şi nu se acordă perisabilităţi pentru:

a) bunurile materiale preambalate în gramaj fix, primite cu bucata, care se transportă, depozitează, manipulează şi distribuie în ambalajele originale ale furnizorilor, cu excepţia produselor farmaceutice tipizate;

b) bunurile materiale stanţate şi alte bunuri care s-au primit cu bucata, excepţie făcând ouăle, legumele în legături şi prăjiturile;

c) bunurile materiale a căror trecere prin depozit se face numai scriptic;

d) bunurile materiale constatate lipsă, pentru care se face dovada că sunt consecinţa neglijenţei, proastei gospodăriri, relei-credinţe sau unor fapte ilicite, chiar dacă se încadrează în limitele calculate pe baza coeficienţilor de perisabilitate;

e) bunurile materiale constatate lipsă sau degradate din cauze de forţă majoră, pentru a căror dare la scădere se aplică prevederile dispoziţiilor legale privind răspunderea materială;

f) pierderile incluse în normele de consum tehnologic.

Art. 9. - În scopul reducerii pierderilor de bunuri materiale prin perisabilităţi, conducătorii unităţilor MAI, împreună cu structurile de asigurare logistică, au următoarele obligaţii:

a) să urmărească ca bunurile materiale aprovizionate să îndeplinească condiţiile normale de umiditate, conţinut de impurităţi sau corpuri străine, maturare, ambalare, după caz, precum şi celelalte condiţii de livrare, stabilite potrivit prevederilor din standarde, norme interne, caiete de sarcini sau contracte, a căror respectare este menţionată în cuprinsul documentelor de recepţie;

b) să ia măsuri pentru respectarea normelor tehnice privind manipularea, ambalarea, transportul şi depozitarea bunurilor materiale, ţinând cont de caracteristicile fiecăruia;

c) să acorde o grijă permanentă distribuirii şi utilizării, în cel mai scurt timp, a bunurilor materiale cu termene-limită de folosinţă;

d) să ia măsuri pentru distribuirea bunurilor materiale în ordinea intrării în depozit, să prevină manipulările inutile şi depozitările îndelungate, nejustificate.

 

CAPITOLUL II

Stabilirea pierderilor determinate de perisabilităţi

 

Art. 10, - Constatarea pierderilor determinate de

perisabilităţi se face în una dintre următoarele situaţii:

a) în urma inventarierilor executate potrivit prevederilor legale în vigoare;

b) la schimbarea gestionarilor, pe baza inventarierii existentului de bunuri materiale;

c) cu ocazia recepţionării bunurilor transportate;

d) cu prilejul controalelor executate de organele cu astfel de atribuţii, dacă s-a inventariat existentul de bunuri materiale;

e) la lichidarea loturilor cu gestiune distinctă.

Art. 11. - Constatarea pierderilor determinate de perisabilităţi la produsele agroalimentare sau la furajele aprovizionate pentru iarnă se face, dacă nu există alte posibilităţi, la lichidarea loturilor de produse aprovizionate sau la sfârşitul perioadei de consum, după caz.

Art. 12. - Pierderile determinate de perisabilităţi se stabilesc prin compararea existentului în teren, verificat prin cântărire, numărare, măsurare etc., cu soldurile scriptice de la data respectivă.

Art. 13. - (1) Calculul limitei maxime pentru pierderile determinate de perisabilităţi pe timpul depozitării bunurilor materiale se face după următoarele formule:

a) în cazul inventarierilor lunare:

 

 ;

b) în cazul inventarierilor la intervale mai mari de o lună:

 

  ;

 

c) în cazul în care calculul se face pentru o perioadă mai mică de o lună:

 

 ,

 

în care:

S = limita maximă de scăzământ;

I = total ieşiri în cursul perioadei dintre două inventarieri;

C = coeficientul de perisabilitate prevăzut de norme;

St = stocul la sfârşitul lunii;

Si = stocul la data inventarierii, când aceasta s-a efectuat în cursul lunii;

Nz = numărul de zile între inventarierile efectuate la un interval mai mic de o lună;

Suma St = suma stocurilor de la sfârşitul fiecărei luni.

(2) Atunci când se execută inventarieri după o perioadă care

cuprinde un număr de luni şi zile, limita maximă de scăzământ se calculează prin aplicarea formulei prevăzute la alin. (1) lit. b)- pentru numărul de luni întregi şi a formulei prevăzute la alin. (1) lit. c) - pentru porţiunea de lună, rezultatele însumându-se.

Art. 14. - Limita maximă a pierderilor determinate de perisabilităţi pe timpul manipulării la bunurile materiale care au prevăzuţi coeficienţi de scăzământ pentru această activitate se calculează după formula:

 

  ,

 

în care:

It = totalul cantităţilor ieşite sau intrate din/în depozitul unităţii/subunităţii în perioada respectivă;

C = coeficientul de perisabilitate prevăzut de norme.

Art. 15. - (1) Limita maximă de scăzământ pentru perisabilităţile produse pe timpul transportului bunurilor materiale se calculează după formula:

 

  ,

 

în care:

T = cantitatea de bunuri materiale transportate;

C = coeficientul de perisabilitate prevăzut de norme.

(2) Pentru acordarea perisabilităţilor pe timpul transportului, în nota de recepţie şi constatare a diferenţelor se menţionează distanţa de la care au fost aduse produsele, sub semnătura şefului compartimentului de resortul căruia sunt bunurile în cauză.

Art. 16. - La bunurile materiale care au prevăzuţi coeficienţi de perisabilitate distincţi pentru depozitare, manipulare sau transport, stabilirea limitei maxime de scăzământ se face prin cumularea acestor categorii de pierderi.

Art. 17. - Coeficienţii de perisabilitate pentru produsele ambalate în recipiente din sticlă se aplică şi la ambalajele respective.

Art. 18. - (1) Pentru bunurile materiale la care perisabilitatea se produce prin spargere sau fărâmiţare, precum produsele din sticlă, ceramică, porţelan, gresie, prefabricate din ciment, cărămizi, pietre abrazive şi altele asemenea, acordarea scăzământului este condiţionată de prezentarea probelor de spargere sau fărâmiţare, iar constatarea se face de comisia de inventariere sau de organul de control.

(2) Prin probe se înţelege părţile componente sau rămăşiţele rezultate din spargeri sau fărâmiţări, dacă reprezintă cel puţin 75% din greutatea produselor noi care au fost sparte sau fărâmiţate.

(3) Constatarea pierderilor pe baza existenţei probelor se poate face şi în perioada dintre două inventarieri de către o comisie numită prin dispoziţie zilnică/ordin de zi pe unitate, în cazurile în care probele nu pot fi păstrate din lipsă de spaţiu sau alte cauze. Rezultatele constatării, consemnate într-un proces-verbal, sunt avute în vedere la definitivarea rezultatelor inventarierii bunurilor materiale respective.

(4) Probele rezultate din spargeri sau fărâmiţări se predau selectiv operatorilor de salubrizare cu care unităţile MAI au încheiat contracte, fără ca acestea să mai fie înregistrate în evidenţa contabilă.

 

CAPITOLUL III

Acte întocmite şi structuri competente care avizează şi aprobă darea la scădere a pierderilor determinate de perisabilităţi

 

Art. 19. - Documentele necesare pentru justificarea pierderilor determinate de perisabilităţi sunt:

a) procesul-verbal de inventariere şi lista de inventariere cu bunurile materiale la care s-au constatat cantităţi lipsă;

b) actul justificativ întocmit conform modelului prevăzut în anexa nr. 2 şi prin utilizarea bazei de calcul al cărei model este prevăzut în anexa nr. 3;

c) alte documente, precum buletine de analiză, certificate de calitate, declaraţii, note explicative, chitanţe, angajamente de plată, ordine de zi de imputare şi alte înscrisuri necesare.

Art. 20. - Actul justificativ prevăzut la art. 19 lit. b) se întocmeşte de personalul cu responsabilităţi din compartimentul de resortul căruia sunt bunurile la care s-au constatat pierderi cu ocazia inventarierii, se verifică de şeful acestui compartiment, se avizează de şeful structurii de logistică şi se vizează pentru control financiar preventiv propriu la nivelul ordonatorului de credite de care aparţin.

Art. 21. - Darea la scădere a pierderilor determinate de perisabilităţi se aprobă de conducătorii unităţilor MAI care au calitatea de ordonator de credite, pentru bunurile materiale din gestiunile proprii.

Art. 22. - Conducătorii unităţilor MAI sunt obligaţi să analizeze cantităţile de bunuri materiale propuse Sa scădere ca pierderi determinate de perisabilităţi, iar în cazul în care constată că nu sunt reale sau sunt determinate de alte cauze decât cele normale resping documentele prezentate şi dispun cercetarea administrativă în conformitate cu dispoziţiile în vigoare privind răspunderea materială.

Art. 23. - La unităţile MAI care au bunuri materiale în depozitul propriu şi la subunităţi, calcularea limitei maxime de perisabilitate potrivit prevederilor prezentelor instrucţiuni se face separat pentru fiecare loc de depozitare şi nu asupra cantităţilor globale pe unitate.

 

CAPITOLUL IV

Modul de soluţionare în cazul altor situaţii când se înregistrează pierderi la bunurile materiale

 

Art. 24. - (1) Consumurile de materiale necesare transformării unor bunuri materiale, cât şi pierderile legal admise ocazionate de această operaţie sunt cele prevăzute de standarde, norme şi normative interne, caiete de sarcini, devize, ordine sau contracte.

(2) Scăderea din evidenţă a bunurilor materiale intrate în transformare, precum şi a pierderilor legal admise legate de acestea se face pe baza documentelor prevăzute de regulile şi politicile contabile în cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

(3) Materialele refolosibile rezultate în urma operaţiei de transformare se înregistrează în evidenţă şi se valorifică potrivit dispoziţiilor legale.

(4) Pierderile materiale produse cu ocazia transformărilor de bunuri materiale, peste normele legale admise, se soluţionează în conformitate cu dispoziţiile privind răspunderea materială.

(5) Coeficienţii de perisabilitate pentru produsele alimentare din gestiunea bufetelor se stabilesc la un nivel de 30% din coeficienţii care se aplică depozitului popotei care aprovizionează bufetele. În cazul mai multor bufete aprovizionate de la acelaşi depozit, calculul dreptului de scăzământ se face valoric, pe total bufete, după care valoarea rezultată se repartizează pe fiecare bufet, proporţional cu valoarea produselor perisabile valorificate de acestea.

 

CAPITOLUL V

Dispoziţii finale

 

Art. 25. - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentele instrucţiuni

Art. 26. - (1) Prezentele instrucţiuni se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) La data intrării în vigoare a prezentelor instrucţiuni, Instrucţiunile ministrului de interne nr. 1.078/2000 privind scăderea pierderilor determinate de perisabilităţi, precum şi a celor din rebuturi, la bunurile materiale, în unităţile Ministerului Afacerilor Interne, nepublicate1, se abrogă.

 

Ministrul afacerilor interne,

Ioan-Dragoş Tudorache

 

Bucureşti, 25 octombrie 2016.

Nr. 166.


1 Instrucţiunile ministrului de interne nr. 1.078/2000 privind scăderea pierderilor determinate de perisabilităţi, precum şi a celor din rebuturi, la bunurile materiale, în unităţile Ministerului Afacerilor Interne nu au fost publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

 

ANEXA Nr. 1

la instrucţiuni

 

Coeficienţi de perisabilitate ce se aplică asupra bunurilor materiale depozitate, manipulate sau transportate în unităţile Ministerului Afacerilor Interne

 

Lista nr. 1 - Cereale, leguminoase boabe şi derivate ale acestora

 

Nr. crt.

Denumirea produselor

Felul ambalajului

Coeficienţi de perisabilitate pe timpul:

Depozitării şi manipulării

Transportului

Depozite ale unităţilor (subunităţilor)

Depozite centrale

0

1

2

3

4

5

1

Biscuiţi

lăzi, vrac

0,2

0,1

0,1

2

Făină (de grâu, secară)

saci

0,2

0,2

0,1

3

Făină de porumb (mălai)

saci, vrac

0,4

0,3

0,1

4

Fasole, mazăre, soia (boabe uscate)

saci, vrac

0,4

0,4

0,1

5

Griş

saci

0,15

0,2

0,1

6

Grâu, secară, orz, ovăz, arpacaş

saci, vrac

0,3

0,15

0,1

7

Orez decorticat

saci

0,3

0,3

0,3

8

Paste făinoase diferite

saci, lăzi, pachete

0,3

0,1

0,1

9

Pâine proaspătă (neagră, semialbă, albă)

navete, vrac

1,5

-

1,0

10

Porumb boabe

- cu umiditate până la 16%

- cu umiditate între 16-20%

- cu umiditate între 20-24%

saci, vrac

0,3

0,5

0,8

0,3

0,5

0,8

0,1

0,1

0,1

11

Porumb ştiuleţi:

- cu umiditate până la 18%

- cu umiditate între 18-23%

- cu umiditate între 23-28%

saci, vrac

0,6

0,8

1,0

0,6

0,8

1,0

0,1

0,1

0,1

12

Tărâţe de grâu (secară)

saci, vrac

0,4

0,4

0,2

 

Lista nr. 2 - Carne şi preparate din carne

 

Nr. crt.

Denumirea produselor

Felul ambalajului

Coeficienţi de perisabilitate pe timpul:

Depozitării şi manipulării

Transportului

Depozite ale unităţilor (subunităţilor)

Depozite centrale

0

1

2

3

4

5

1

Afumături

vrac, navete

0,8

0,8

0,3

2

Carne proaspătă de bovine, porcine şi ovine (zvântată)

vrac, navete

2,0

2,0

0,8

3

Carne proaspătă de miel (zvântată)

vrac, navete

2,5

2,5

0,8

4

Came proaspătă de pasăre

vrac, navete

1,5

1,5

0,8

5

Carne diferită refrigerată

vrac, navete

0,5

0,5

0,8

6

Carne diferită congelată

vrac, saci polietilenă

1,0

1,0

0,2

7

Carne diferită sărată

vrac, navete

0,5

0,5

0,2

8

Mezeluri proaspete (parizer, lebărvurşt, crenvurşti, cârnaţi, şuncă presată, tobă etc.)

vrac, navete

2,5

1,5

0,8

9

Organe şi subproduse de abator, proaspete

vrac, navete

2,0

2,0

0,8

10

Organe şi subproduse de abator, congelate

navete, saci polietilenă

2,0

1,8

0,2

11

Salamuri crude-uscate

vrac, navete

4,0

4,0

0,2

12

Preparate din carne afumate (salamuri, cârnaţi, cotlet etc.)

vrac, navete

2,0

2,0

0,3

 

Lista nr. 3 - Peşte şi preparate din peşte

 

Nr. crt.

Denumirea produselor

Felul ambalajului

Coeficienţi de perisabilitate pe timpul:

Depozitării şi manipulării

Transportului

Depozite ale unităţilor (subunităţilor)

Depozite centrale

0

1

2

3

4

5

1

Peşte proaspăt şi refrigerat (întreg, eviscerat, decapitat, filetat)

vrac, navete

1,0

1,0

0,8

2

Peşte congelat (indigen şi oceanic) toate formele de prelucrare şi întreg

vrac, cutii carton

1,5

1,5

0,5

3

Peşte sărat (toate speciile)

butoaie

1,3

1,3

1,0

4

Hamsie şi peşte mărunt sărat

butoaie

3,5

3,5

1,0

5

Peşte afumat (toate speciile)

vrac, navete

1,5

1,5

0,3

6

Icre sărate

butoaie

1,0

1,0

1,0

 

Lista nr. 4 - Grăsimi animale şi vegetale

 

Nr. crt.

Denumirea produselor

Felul ambalajului

Coeficienţi de perisabilitate pe timpul:

Depozitării şi manipulării

Transportului

Depozite ale unităţilor (subunităţilor)

Depozite centrale

0

1

2

3

4

5

1

Slănină proaspătă

vrac navete

1,0

1,0

0,1

2

Slănină sărată

vrac, navete

1,0

1,0

0,1

3

Slănină afumată

vrac, navete

1,6

1,6

0,1

4

Ulei comestibil

butoaie, cisterne

0,5

0,2

0,3

5

Untură

lăzi

0,5

0,2

0,1

6

Unt proaspăt (bloc)

lăzi

0,5

0,4

0,2

7

Margarina (bloc)

lăzi

0,1

0,1

0,2

8

Seu crud

vrac, navete

0,5

-

-

 

NOTA 1:

1. Pentru transformarea slăninii crude în slănină sărată se acordă un scăzământ de 5%.

2. La sărarea slăninii crude se folosesc 20 kg sare la 100 kg slănină crudă: pentru conservarea slăninii sărate se folosesc, în plus, 10 kg sare la 100 kg slănină sărată, pentru toată perioada de păstrare.

3. La transformarea slăninii sărate în slănină afumată se admite un scăzământ de până la 15% pentru întreg lotul care se afumă odată.

 

Lista nr. 5 - Lapte, produse lactate şi ouă

 

Nr. crt.

Denumirea produselor

Felul ambalajului

Coeficienţi de perisabilitate pe timpul:

Depozitării şi manipulării

Transportului

Depozite ale unităţilor (subunităţilor)

Depozite centrale

0

1

2

3

4

5

1

Lapte proaspăt

bidoane

0,5

0,3

-

2

Lapte praf

saci hârtie, polietilenă, butoaie placaj

0,2

0,2

-

3

Lapte bătut şi iaurt

bidoane

0,5

0,5

0,8

4

Smântână şi frişcă

bidoane

0,75

0,75

0,8

5

Brânză proaspătă de vacă

cutii, bidoane

1,0

1,0

0,4

6

Caş proaspăt

bidoane, putini

2,9

2,9

0,4

7

Brânză telemea

putini, butoaie, cutii

3,5

3,0

0,4

8

Brânză frământată

folie material plastic, băşici natur, cutii

1,5

1,5

0,4

9

Brânzeturi topite

navete, lăzi

1,5

1,0

0,4

10

Brânzeturi afumate

navete, lăzi

2,0

2,0

0,4

11

Brânzeturi fermentate (caşcaval, şvaiţer etc.)

navete, lăzi

1,5

1,5

0,4

12

Ouă

lăzi, cofraje

1,0

1,0

0,5

 

NOTA 2:

Pentru conservarea brânzei telemea se folosesc 5 kg sare la 100 kg brânză telemea, pentru toată durata de depozitare.

 

Lista nr. 6 - Produse alimentare diferite

 

Nr. crt.

Denumirea produselor

Felul ambalajului

Coeficienţi de perisabilitate pe timpul:

Depozitării şi manipulării

Transportului

Depozite ale unităţilor (subunităţilor)

Depozite centrale

0

1

2

3

4

5

1

Ape minerale în sticle de 0,5-1 I

navete, boxpaleţi, transcontainere

1,0

1,0

1,0

1,0

1,0

1,0

1.5

2,0

3,0

2

Arahide

saci

0,5

0,5

0,1

3

Banane

lăzi, cutii

4,0

-

0,3

4

Băuturi alcoolice (vin, ţuică, bere etc.)

butoaie, sticle a 0,25 -1 I

0,1

0,01

0,1

0,01

0,3

0,01

5

Băuturi răcoritoare

sticle

1,0

1,0

0,01

6

Boia de ardei

saci hârtie

0,3

0,2

0,1

7

Cafea boabe şi măcinată

saci hârtie şi iută

0,02

0,02

0,1

8

Ceai natural

saci hârtie, cutii

0,01

0,01

0,10

9

Ciuperci proaspete

lăzi

3,0

-

1,5

10

Conserve din legume în apă şi bulion

recipiente sticlă

0,1

0,1

0,1

11

Compot, gem, dulceaţă

recipiente sticlă

0,3

0,2

0,2

12

Drojdie de bere proaspătă

lăzi, navete

0,4

0,4

0,4

13

Foi de dafin, piper

saci hârtie

0,03

0,1

0,05

14

Fructe citrice

lăzi

4,0

5,0

0,8

15

Fructe uscate

saci, lăzi

0,3

0,3

0,1

16

Halva

navete, lăzi

0,8

-

-

0

1

2

3

4

5

17

Legume deshidratate

lăzi, saci

0,6

0,6

0,1

18

Marmeladă

lădiţe

3,0

1,5

0,1

19

Miere de albine

bidoane

0,5

0,4

-

20

Muştar

borcane

0,01

0,01

0,01

21

Măsline, muştar

butoaie

0,4

0,3

0,1

22

Oţet

recipiente de sticlă

0,01

0,01

0,1

23

Pastă de tomate

butoaie, cutii tablă

1,5

0,5

2,0

0,5

0,1

0,1

24

Rahat

cutii

0,1

0,1

0,1

25

Sare comestibilă

saci

0,2

0,2

0,3

26

Surogat de cafea

saci

0,05

0,05

0,01

27

Zahăr

saci

0,3

0,1

-

 

NOTA 3:

1. Pentru pierderile provenite din spargerea ambalajelor de sticlă goale, rezultate după consumarea produselor pe care le-au conţinut, se admite un scăzământ de 2% pentru manipulare şi 3% pentru transport.

2. Ambalajele din sticlă ciobite ca urmare a operaţiunilor de îmbuteliere, capsulare sau destupare, care nu mai pot fi folosite sau valorificate la operatorii economici, potrivit Instrucţiunilor viceprim-ministrului, ministrul administraţiei şi internelor, nr. 167/2009 privind scoaterea din funcţiune, valorificarea şi casarea bunurilor în unităţile Ministerului Afacerilor Interne, cu modificările şi completările ulterioare, se casează.

3. Pentru conservele de carne, peşte, legume, fructe şi concentrate alimentare, la care perioada de depozitare a depăşit 18 luni, se admite un scăzământ de 0,2%.

 

Lista nr. 7 - Legume şi fructe

 

Nr. crt.

Denumirea produselor

Felul ambalajului

Coeficienţi de perisabilitate pe timpul:

Depozitării şi manipulării

Transportului

Depozite ale unităţilor (subunităţilor)

Depozite centrale

0

1

2

3

4

5

A. Legume şi fructe proaspete de vară

1

Ceapă şi usturoi verde, dovlecei în floare, fasole şi mazăre verde păstăi, ridichi de lună, tomate, salată, spanac, lobodă, verdeţuri

vrac lăzi

1.05-30.09

4,0

1,5

2

Ardei gras şi iute, castraveţi, dovlecei, rădăcinoase de vară, vinete, varză de vară, cartofi de vară

vrac lăzi

1.06-30.09

3,0

1,5

3

Ardei lung şi gogoşar, conopidă, praz

vrac lăzi

1.07-30.09

2,5

1,5

4

Caise, cireşe, vişine, prune, struguri, zarzăre, piersici, pepeni verzi şi galbeni

vrac lăzi, navete

1.06-30.09

3,0

0,8

5

Căpşuni şi zmeură

 

1.06-30.09

5,0

0,8

6

Mere, pere, gutui

 

1.06-30.09

2,0

0,8

B. Legume şi fructe pentru iarnă

1

Cartofi de toamnă

în pământ şi depozite amenajate

1.10-31.01

1.02-30.04

1.05-30.06

2.5

3.5

5.5

1.5

1.5

1.5

2

Ceapă uscată şi usturoi căpăţâni

în depozite amenajate, poduri, pivniţe, bordeie

1.06-31.10

1.11-28.02

1.03-31.05

4.0

2.0 3,0

1.5

1.5

1.5

3

Rădăcinoase diferite (morcovi, sfeclă roşie, ridichi de iarnă, ţelină, pătrunjel, păstârnac, sfeclă furajere)

în depozite amenajate şi în pământ

1.10-28.02

1.03-30.05

2,0

3,5

1.5

1.5

4

Varză albă târzie, varză roşie, praz, conopidă

în depozite amenajate şi în pământ

1.11-28.02

1.03-30.04

3.0

4.0

1.5

1.5

5

Varză murată şi murături

butoaie

1.10-31.05

1.0

1,5

6

Nuci în coajă

lăzi, saci

1.10-31.05

3,0

-

 

 

în incinte frigorifice

1.10-31.05

2.0

0,2

7

Mere, pere, gutui

în magazii, poduri,

 

 

 

 

 

pivniţe, bordeie

1.10-31.05

4,0

0,8

8

Struguri

în magazii, pivniţe, bordeie

1.10-31.03

5,0

0,8

 

NOTA 4:

1. Coeficienţii din coloana 4 se aplică pentru fiecare lună din perioadele de depozitare prevăzute în coloana 3.

2. În cazul în care produsele se aprovizionează înainte de prima lună pentru care este prevăzut coeficientul de perisabilitate, se aplică coeficientul primei luni, iar dacă depozitarea se prelungeşte după ultima lună din listă, se aplică coeficientul ultimei luni pentru fiecare lună de păstrare în plus.

3. La calcularea limitei maxime de scăzământ admise pentru o perioadă mai mare de o lună, în formula menţionată la art. 13 alin. (1) lit. b) din instrucţiuni, coeficientul de perisabilitate (C) va reprezenta suma coeficienţilor lunari ai perioadei respective.

4. Unităţile care ţin evidenţa legumelor proaspete de vară şi a fructelor proaspete în contul generic „legume proaspete diferite”, respectiv „fructe proaspete diferite” aplică un coeficient de perisabilitate unic de 3%, atât la legume, cât şi la fructe.

5. La prepararea legumelor murate se admit următoarele randamente minime la 100 kg materie primă folosită:

- varză murată tocată 65%

- varză murată căpăţâni 70%

- murături diferite 80%.

Calculul randamentului pentru fiecare categorie de legume murate se face având în vedere greutatea netă a produselor rezultate după scurgerea liberă a saramurii.

6. În coeficienţii de perisabilitate pentru cartofi, rădăcinoase şi ceapă nu sunt cuprinse procentele de corpuri străine, produse strivite, lovite sau atacate de boli criptogamice, prevăzute în standarde, norme interne sau contracte.

 

Lista nr. 8 – Furaje

 

Nr. crt.

Denumirea furajelor

Perioada de depozitare

Coeficientul de perisabilitate pe timpul depozitării

Depozitării, manipulării

Transportului

0

1

2

3

4

1

Fân balotat, păstrat sub cerul liber

1.06-30.09

2.10-31.01

1.02-31.05

0,8

0,2

0,6

0,8

0,8

0,8

2

Fân nebalotat, păstrat sub cerul liber în clăi şi şire

1.06-30.09

1.10-31.01

1.02-31.05

1,0

1,2

1,8

0.8

0,8

0,8

3

Pale balotate şi nebalotate păstrate sub cerul liber

lunar

0,2

0,8

4

Târâte diferite

lunar

0,1

-

5

Brichete furajere

lunar

0,1

-

 

NOTA 5:

1. Coeficienţii din coloana 3 se aplică pentru fiecare Jună din perioadele de depozitare prevăzute în coloana 2.

2. Pentru fânul balotat şi nebalotat păstrat mai mult de 1 an sub cerul liber se acordă un scăzământ suplimentar de 2,5% la fânul balotat şi 3,5% la fânul nebalotat, pentru fiecare lună de depozitare în plus.

3. La fân şi pale, pentru fiecare operaţie de încărcare şi descărcare în/din mijloacele de transport se acordă, în plus, un scăzământ de 0,25%, iar pentru balotare un scăzământ de 0,3%.

4. Coeficienţii de perisabilitate pentru fânul şi palele păstrate sub acoperişuri se micşorează cu 30%.

NOTA 6 (se referă la listele nr. 1-8):

La transvazarea lichidelor dintr-un vas în altul se acordă un scăzământ de 0,1% pentru fiecare transvazare. Scăzământul se acordă pe baza procesului-verbal întocmit de o comisie numită prin ordin de zi pe unitate, prin care se atestă efectuarea unei asemenea operaţii.

 

Lista nr. 9 - Materiale de pielărie, textile, carton

 

Nr. crt.

Denumirea materialelor

U/M

Coeficientul de perisabilitate pe timpul depozitării

0

1

2

3

1

Piele blanc, toval şi crom hect

kg

1,5

2

Talpă din piele taurine

kg

1,0

 

NOTA 7:

1. Scăzământul pentru talpa tăbăcită vegetal sub formă de cruton, gâturi şi poale se acordă o singură dată pe an, la fiecare lot depozitat, dacă în depozit umiditatea este sub 65% sau temperatura este de peste 25° C, iar timpul de depozitare a depăşit 30 de zile.

2. Scăzământul pe timpul transportului se acordă numai dacă acesta durează mai mult de două zile pe calea ferată şi reprezintă diferenţa dintre umiditatea şi substanţele grase avute la livrare şi cele constatate efectiv în urma transportului, pe baza buletinelor de analiză şi notelor de recepţie şi constatare a diferenţelor.

 

Lista nr. 10 - Produse petroliere depozitate

 

Nr. crt.

Denumirea produselor

Sistemul de depozitare

Coeficienţi de perisabilitate în perioada:

1.10-31.03

1.04-30.09

0

1

2

3

4

A. Depozitare în rezervoare*

1

Benzine pentru aviaţie

Supraterane

Semiîngropate sau subterane

1,00

0,50

2,00

1,20

2

Benzine pentru autovehicule şi nave

Semiîngropate, subterane şi tancuri petroliere plutitoare

1,20

0,60

3,00

1,50

3

Motorine pentru autovehicule şi nave

Semiîngropate, subterane şi tancuri petroliere plutitoare

0,08

0,04

0,11

0,05

4

Petroluri de aviaţie, combustibil lichid pentru încălzit şi uz neindustrial (lampant), white spirit

Supraterane

Semiîngropate sau subterane

0,20

0,10

0,34

0,17

B. Depozitare în containere şi butoaie**

1

Benzine pentru aviaţie

Suprasol în bordeie semiîngropate sau subterane

0,20

0,10

0,40

0,20

2

Benzine pentru autovehicule

Suprasol în bordeie semiîngropate sau subterane

0,20

0,10

0,40

0,20

3

Motorine şi combustibili pentru nave

Suprasol în bordeie semiîngropate sau subterane

0,04

0,02

0,06

0,04

4

Petroluri de aviaţie, combustibil lichid pentru încălzit şi uz neindustrial (lampant), white spirit

Suprasol în bordeie semiîngropate sau subterane

0,04

0,02

0,01

0,04

5

Uleiuri minerale

Suprasol în bordeie semiîngropate sau subterane

0,04

0,02

0,08

0,04

6

Unsori consistente

Suprasol în bordeie semiîngropate sau subterane

0,02

0,04

C. Depozitare în rezervoarele maşinilor aflate în conservare*

1

Benzine de aviaţie

 

0,30

0,60

2

Motorine, combustibil pentru nave, petrol de aviaţie

 

0,08

0,12


* În kilograme şi litri pe metrul pătrat al suprafeţei de evaporare, într-o lună.

** Lunar, asupra cantităţii depozitate.

 

NOTA 8:

1. Coeficienţii de perisabilitate prevăzuţi pentru produsele petroliere depozitate în rezervoarele mijloacelor tehnice aflate în conservare se aplică atunci când acestea se află sub cerul liber.

2. Când mijloacele tehnice în conservare stau în garaje, remize, şoproane sau alte spaţii protejate, coeficienţii de perisabilitate se reduc astfel:

- cu 20% la benzinele de toate tipurile;

- cu 10% la motorine, combustibil special şi petroluri.

3. Perisabilitatea maximă admisă pe timpul depozitării produselor în rezervoare se calculează pentru fiecare rezervor în parte, după formula:

 

P = S x T x N ,

în care:

P = perisabilitatea maximă în kg;

S = suprafaţa de evaporare a rezervorului;

T = timpul de depozitare a produsului (în luni);

N = coeficientul de perisabilitate prevăzut în lista nr. 10. Calculul suprafeţei de evaporare se face după formula:

a) în cazul rezervoarelor cilindrice verticale:

 

S = ( D2 x 3,14) / 4 ,

în care:

S = suprafaţa de evaporare (în mp);

D = diametrul rezervorului (în m).

b) în cazul rezervoarelor cilindrice orizontale, gradul de umplere fiind considerat la înălţimea de 0,75 m din diametrul rezervorului:

 

S = 0,865 x D x L ,

în care:

S = suprafaţa de evaporare (în mp);

D = diametrul rezervorului (în m);

L = lungimea rezervorului (în m).

Suprafaţa de evaporare pentru fiecare rezervor se calculează o singură dată şi se înscrie pe o tăbliţă dispusă, la loc vizibil, la rezervor.

În situaţia când produsele petroliere sunt depozitate în mai multe rezervoare, scăzământul total admis reprezintă suma perisabilităţilor calculate pentru fiecare rezervor în parte.

4. Perisabilitatea maximă admisă pentru produsele petroliere depozitate în butoaie, containere şi rezervoarele mijloacelor tehnice se calculează folosind formula:

 

P = ( C x T x N ) / 100

în care:

P- perisabilitatea maximă (în I sau kg);

C = cantitatea depozitată (în kg);

T = timpul de depozitare (în luni);

N = coeficientul de perisabilitate prevăzut în lista nr. 10

 

Lista nr. 11- Produse petroliere manipulate

 

Nr. crt.

Denumirea produselor

Felul recipientului în care se face operaţiunea de manipulare (primirea, distribuirea, alimentarea)

Coeficienţi de perisabilitate în perioada:

1.10-31.03

1.04-30.09

0

1

2

3

4

1

Benzine pentru aviaţie, autovehicule şi nave

Rezervoare

Cisterne CF, autocisterne

Butoaie şi containere

0,15

0,10

0,30

0,20

0,30

0,40

2

Motorine pentru autovehicule şi nave

Rezervoare şi tancuri petroliere

0,03

0,04

0,03

0,05

0,05

0,05

3

Petroluri de aviaţie, combustibil lichid

pentru încălzit şi uz neindustrial (lampant),

white spirit

Rezervoare

0,04

0,05

Cisterne CF, autocisterne

0,06

0,06

Butoaie şi containere

0,08

0,08

4

Uleiuri minerale

În orice fel de recipienţi

0,04

0,04

5

Unsori consistente

În orice fel de recipienţi

0,02

0,02

 

NOTA 9:

1. Pentru stabilirea pierderilor produselor petroliere supuse operaţiunilor de transvazare-pompare (amestecare pentru îmbunătăţirea calităţii, pomparea produsului dintr-un recipient în altul) se aplică coeficientul de perisabilitate prevăzut pentru rezervoare asupra cantităţii transvazate-pompate.

2. La operaţiile de primire-distribuţie, pierderile se calculează prin aplicarea o singură dată a coeficienţilor de perisabilitate asupra cantităţilor manipulate (numai la primitor şi, respectiv, distribuitor).

3. Perisabilitatea maximă admisă la fiecare operaţie de manipulare se calculează asupra cantităţilor supuse acestei operaţii, folosind formula:

 

P= (C x N) / 100

în care:

P- perisabilitatea maximă (în kg);

N = coeficientul de perisabilitate prevăzut în lista nr. 11;

C = cantitatea manipulată (în kg).

 

Lista nr. 12 - Produse petroliere transportate

 

Nr. crt.

Denumirea produselor

Felul transportului

Coeficienţi de perisabilitate în perioada:

1.10-31.03

1 04-30.09

0

1

2

3

4

A. Pe cale ferată*

1

Benzine pentru aviaţie, autovehicule şi nave

în vagoane-cisternă în containere şi butoaie

1,20

0,15

1,80

0,30

2

Motorine

în vagoane-cisternă în containere şi butoaie

1,00

0,15

1,20

0,14

3

Petroluri de aviaţie şi combustibili pentru nave

în vagoane-cisternă în containere şi butoaie

1,10

0,15

1,40

0,14

4

Combustibil lichid pentru uz neindustrial (lampant), white spirit

în containere şi butoaie

0,13

0,18

5

Uleiuri minerale

în containere şi butoaie

0,15

0,12

6

Unsori consistente

în containere şi butoaie

0,15

0,15

B. Cu mijloace auto sau hipo

1

Benzine pentru aviaţie, autovehicule şi nave

în butoaie şi containere în autocisternă

0,15

0,10

0,25

0,15

2

Motorine pentru autovehicule şi nave

în butoaie şi containere în autocisternă

0,11

0,06

0,13

0,07

3

Petroluri de aviaţie, combustibil lichid pentru uz neindustrial (lampant), white spirit

în butoaie şi containere în autocisternă

0,13

0,07

0,13

0,07

4

Uleiuri minerale

în butoaie şi containere în autocisternă

0,05

0,08

0,05

0,08

5

Unsori consistente

în butoaie şi containere

0,15

0,15

C. Cu mijloace navale (tancuri petroliere, bacuri, şlepuri)**

1

Benzine pentru aviaţie, autovehicule şi nave

în tancuri petroliere

în butoaie, containere, rezervoare etc.

0,50

0,25

1,00

0,30

2

Motorine pentru autovehicule şi nave

în tancuri petroliere

în butoaie, containere, rezervoare etc.

0,60

0,30

0,80

0,30

3

Uleiuri minerale

în tancuri petroliere

în butoaie, containere, rezervoare etc.

0,10

0,80

0,10

0,80

4

Unsori consistente

în butoaie, containere, rezervoare etc.

0,20

0,20


* Coeficienţii de perisabilitate se aplică la cantităţile transportate, numai de primitor.

** În cazul transbordării produselor pe timpul transportului se aplică coeficienţii de perisabilitate prevăzuţi în lista nr. 11, majoraţi astfel:

- până la 10%, la benzinele de aviaţie şi auto;

- până la 7%, la petroluri de aviaţie, combustibil lichid de uz neindustrial (lampant), motorine, combustibili de nave;

- până la 6%, la uleiuri.

 

NOTA 10:

1. La produsele petroliere care au temperatura de congelare mai ridicată de 0°C nu se calculează perisabilităţi pe timpul transportului.

2. Perisabilitatea maximă admisă la produsele petroliere transportate se calculează după formula:

 

P = (C x N) / 100 ,

în care:

P- perisabilitatea maximă (în kg);

C = cantitatea transportată (în kg);

N = coeficientul de perisabilitate prevăzut în lista nr. 12.

 

Lista nr. 13 - Combustibili solizi

 

Nr. crt.

Denumirea produselor

Perioada de depozitare

Coeficientul de perisabilitate pentru:

Transport

Manipulare

Depozitare

Specii tari

Specii moi

0

1

2

3

4

5

6

1

Lemne de foc categoria AB (steri şi dublu steri)

1.03- -31.05

1.06-31.08

1.09-30.11

1.12-28.02

1.03- 30.06

1,00

1,00

1,00

1,00

2,00

0,50

0,50

0,50

0,50

1,00

8,00

10.00

4.00

6.00

12,00

12,00

14.00

5.00

8.00

7,00

2

Capete de buşteni deşeuri din lemn

1.07-30.10

1.11-30.06

2,00

2,00

1,00

1,00

16.00

10,00

9.00

6.00

3

Butuci greu despicabili (lemn foc categoria D)

1.01-31.12

0,50

0,40

3,50

5,00

4

Crăci legate în snopi

1.01-31.12

1,00

3,00

6,00

6,00

5

Lignit şi cărbune bun (vrac)

1 01-31.12

0,50

-

 

3,00

6

Brichete de cărbuni (vrac)

1.01-31.12

0,50

-

 

2,00

7

Huilă spălată şi huilă sortată (vrac)

1.01-31.12

0,50

-

 

2,00

8

Cărbune mărunt, subgranulat (vrac)

1.01-31.12

0,50

-

 

8,00

 

NOTA 11:

1. Scăzămintele pentru depozitare la lemnele de foc sunt prevăzute pentru cantităţile care la intrare au greutatea sterului de 451-500 kg. Pentru lemnele de foc intrate în depozit cu o greutate a sterului sub 451 kg, scăzămintele pentru uscare prevăzute în lista nr. 13 se reduc cu 45% la lemnele care la intrare au greutatea sterului între 401-450 kg şi cu 60% la lemnele cu greutatea sterului sub 401 kg.

2. În cazul când de la furnizor se primesc lemne cu o greutate medie la fiecare vehicul (vagon, camion, ambarcaţiune) mai mare de 500 kg/ster pentru specii tari şi 350 kg/ster pentru specii moi, diferenţele se vor reclama şi recupera în greutate de la furnizorul respectiv, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

3. Inventarierea combustibililor se va efectua în mod obligatoriu la începutul şi sfârşitul perioadei de încălzire, care se stabilesc prin ordin de zi pe unitate.

 

Lista nr. 14 - Produse chimice, materiale de construcţii, sticlărie, tehnice

 

Nr. crt.

Denumirea produselor

Felul ambalajului

U/M

Coeficientul de perisabilitate pe timpul:

Depozitării

Transportului

Manipulării

0

1

2

3

4

5

6

1.

Acetat de vinii

b

kg

0,10

-

0,20

2.

Acetonă

Bm

kg

0,50

-

1,00

3.

Acizi

BM

C

D

kg

kg

kg

0,05

0,20

0,20

0,20

0,40

0,40

0,40

4.

Acumulatori în sticlă

Vr. L

buc.

-

0,50

1,50

5.

Acumulatori de plumb pentru auto: Fe, Ni, etanş SAFTA.Z.

Vr. L

buc.

-

0,50

0,50

6.

Alcool metilic

Bm. C

1

0,10

-

1,00

7.

Aldehidă formică

DC

1

-

-

0,20

8.

Alfa clorobenzen

b

kg

1,00

0,25

1,00

9.

Amoniac comprimat

 

kg

0,75

0,25

0,75

10.

Amoniac soluţie

CD

1

-

-

0,15

11.

Antispumant

D

1

0,10

-

0,20

12.

Apărători din sticlă pentru indicatoare de vizoare la aparaturi diferite

Vr. L

buc.

0,10

0,20

0,20

13.

Aracetin

-

kg

0,10

-

0,10

14.

Argilă caolinoasă (humă)

Vr. S

kg

0,50

0,40

1,00

15.

Articole sanitare din porţelan şi faianţă (WC, chiuvete, lavoare, pisoare, mânere)

L

buc.

-

0,10

0,40

16.

Azbest grafitat

Vr

kg

0,50

0,10

0,30

17.

Azbest praf

Vr. S

kg

2,00

0,25

0,75

18.

Azbest şnur sau plăci

Vr

kg

-

0,10

0,25

19.

Azotat de argint

S

kg

0,30

-

-

20.

Azotat de sodiu

BL S

kg

0,50

-

-

21.

Bancuri ebonită pentru acumulatoare

Vr. L

buc.

-

1,00

1,00

22.

Baghete (bastoane) de sticlă

Vr. L

buc.

0.50

1,00

3,00

23.

Baiţ de nuc

Bm

kg

0,05

-

0,20

24.

Balast

Vr

mc

0,50

0,30

0,60

25.

Bandă telegrafică (9-17 şi 21 mm)

L

kg

0,25

0,20

0,60

26.

Barometre

Vr. L

buc.

-

0,50

1,50

27.

Baterii lanternă: 1,5 V, 4,5 V, R-14, R-20, 3 R-12, R-6

L

buc.

30,00

5,00

-

28.

Bazine lampă petrol

Vr. L

buc.

-

0,10

0,50

29.

Becuri (sofite) cu neon (cu gaze) etc. pentru aparatură

Vr. L

buc.

-

2,00

3,00

30.

Becuri auto şi de iluminat

Vr. L

buc.

-

1,50

2,00

31.

Benzen

Bm. C Vara

Bm. C Iarna

1

1

0,10

0,50

-

0,40

0,20

32.

Bicarbonat de sodiu

S

kg

0,50

-

-

33.

Bicarbonat de potasiu

S. Bm

kg

1,00

0,05

0,20

34.

Bitum

Bl

kg

0,5

0,5

0,20

35.

Borax

L

kg

1,00

0,30

1,30

36.

Borcănaşe luat probe pentru aparate de cercetare chimică

L

buc.

-

0,50

1,50

37.

Bronz auriu şi argintiu (vopsele)

S. Bl

kg

-

-

0,10

38.

Cahle teracotă

L

unităţi

-

0,10

0,50

39.

Camfor

L

kg

1,50

-

-

40.

Carbid

Bm

kg

0,80

0,10

0,25

41.

Carbonat de amoniu

Bm

kg

2,50

-

1,00

42.

Carbonat de sodiu

Bm

kg

0,20

-

0,30

43.

Cationit

Bm

kg

0,20

1,00

0,50

44.

Carton ondulat

Vr

kg

0,40

0,40

0,40

45.

Catran mineral

Bm

kg

-

0,30

0,30

46.

Cărămizi ceramice normale

Vr

buc.

0,05

0,20

0,50

47.

Cărămizi subţiri pentru sobe

Vr

buc.

0,05

0,20

0,50

48.

Cărămizi refractare

Vr. L

buc.

-

0,20

0,30

49.

Cărbuni proiecţie cinema

Vr. L

buc.

-

1,00

1,00

 

50.

Ceară de albine

Bl

kg

1,00

-

0,15

51.

Celuloid

Bl

kg

-

-

0,10

52.

Chit de cretă

Vr. S

kg

0,10

0,10

0,40

53.

Chit de minium de plumb

Bm

kg

0,10

0,10

0,40

54.

Chit nitro (duco)

Bm

kg

1,00

-

-

55.

Chit ulei pentru cuţit

Bm

kg

0,10

0,10

0,40

56.

Ciment diferite sortimente

S

Vr. Vr. P

kg

kg

kg

0,10

0,40

0,10

0,10

0,50

0,30

1,50

0,10

57.

Clei pe bază de nitro (A, Go)

-

kg

0,10

-

0,10

58.

Clei de oase şi piele

S

kg

2,00

0,20

0,20

59.

Clingherit

Vr. L

kg

0,50

0,50

0,35

60.

Cloramină C.A. - 4

b

kg

0,75

0,20

0,50

61.

Cloropicrină

Bm

kg

1,50

0,20

0,50

62.

Clorură de amoniu (ţipirig)

Bm

kg

0,70

-

0,15

63.

Clorură de sodiu

S

kg

-

-

0,10

64.

Clorură de zinc

Bl

kg

1,50

0,25

0,75

65.

Coame de oloane

Vr

buc.

0,10

0,20

0,40

66.

Colofoniu

Bl

kg

1,00

0,30

1,00

67.

Coloranţi de apă

S. Bl

kg

-

-

0,10

68.

Condensatoare ceramice

Vr. L

buc.

0,50

0,50

0,50

69.

Complet cu materiale combustibile pentru completul de decontaminare nr. 2M

L

cp1

1,00

0,50

0,50

70.

Componente electronice active şi pasive

b

buc,

-

1,25

1,25

71.

Creolină

Bm. B Vara

Bm. b Iarna

kg

kg

0,10

0,10

-

0,40

0,30

72.

Cretă măcinată (praf de cretă)

S. Bl

kg

-

-

0,10

73.

Curele de transmisie (curele trapezoidale)

Vr

kg

1,50

-

-

74.

Damigene de sticlă neîmpletite şi baloane sticlă fără coşuri

 

buc.

-

0,50

1,00

75.

Decapant

Bm

1

0,50

-

-

76.

Densimetre

L

buc.

1,00

1,00

1,50

77.

Detergenţi

Bm. L

kg

0,10

0,10

0,25

78.

Dextrină

b

kg

0,90

-

0,30

79.

Dicloramină B

Bl

kg

0,50

-

0,50

80.

Dicloetan

Bm

1

2,00

0,75

0,75

81.

Diluant duco (diluant nitro)

Bm. b

1

0,20

0,20

0,70

82.

Diluant pentru soluţie ignifugă

Bm. b

kg

0,10

-

0,30

83.

Diluant: ulei, emailuri, clor, cauciuc, vopsele speciale folosite la nave

Bm. b Vara

Bm. b Iarna

1

1

0,20

0,20

0,10

0,10

0,30

0,30

84.

Diluant prenadez

Bm

kg

0,40

-

0,80

85.

Diode semiconductoare

L

buc.

0,50

0,25

0,50

86.

Discuri picup (fonografic)

L

buc.

-

0,40

0,40

87.

Electrozi sudură (după 6 luni)

cutii

kg

3,40

0,25

0,35

88.

Eprubete de sticlă

L