MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 875/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 875         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 1 noiembrie 2016

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 519 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 41 pct. 2 lit. c) din Legea contabilităţii nr. 82/1991

 

Decizia nr. 520 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 25 alin. (2) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

 

ORDONANŢE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

72. - Ordonanţă de urgenţă privind aprobarea Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preşcolarii şi elevii din 50 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat

 

73. - Ordonanţă de urgenţă privind unele măsuri pentru sprijinirea persoanelor afectate de distrugerea parţială a blocului situat în municipiul Bistriţa. Str. Arţarilor nr. 20, ca urmare a exploziei produse în data de 19 octombrie 2016

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

2.554. - Ordin al ministrului finanţelor publice privind prospectele de emisiune a certificatelor de trezorerie cu discont şi a obligaţiunilor de stat de tip benchmark aferente lunii noiembrie 2016

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 519

din 5 Iulie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 41 pct. 2 lit. c) din Legea contabilităţii nr. 82/1991

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioniţă Cochinţu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 41 pct. 2 lit. c) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, excepţie ridicată, din oficiu, de instanţa de judecată în Dosarul nr. 4.873/180/2015 al Judecătoriei Bacău - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.576D/2015.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că partea Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a depus concluzii scrise prin care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate.

4. Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 123D/2016, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 41 pct. 2 lit. c) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, excepţie ridicată, din oficiu, de instanţa de judecată în Dosarul nr. 10.280/180/2015 al Judecătoriei Bacău - Secţia civilă.

5. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

6. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că partea Societatea Baza de Tratament Balnear Sărata Băi - S.R.L. din comuna Sărata, judeţul Bacău, a depus la dosarul cauzei note scrise prin care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. De asemenea, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a depus concluzii scrise prin care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate.

7. Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 174D/2016, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 41 pct. 2 lit. c) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, excepţie ridicată de Societatea Neptun Street - S.R.L. din localitatea Miroslava, judeţul Iaşi, în Dosarul nr. 22.916/245/2015 al Judecătoriei Iaşi - Secţia civilă.

8. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că partea Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a depus concluzii scrise prin care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate.

9. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 123D/2016 şi nr. 174D/2016 la Dosarul nr. 1.576D/2015, care este primul înregistrat.

10. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens arată că prevederile legale criticate reflectă opţiunea legiuitorului de a aprecia cu privire la modalitatea în care anumite fapte sunt sancţionate contravenţional. Astfel, aceste prevederi descriu faptele ce constituie contravenţie, sancţiunea ce urmează să se aplice pentru acestea, iar nu modul de completare a registrului de casă, a notelor de recepţie şi constatare, trimiterea din actul normativ la reglementările emise de Ministerul Finanţelor Publice fiind suficient de clare astfel încât să permită oricărei persoane care, la nevoie, apelând la consultanţă de specialitate, să-şi corecteze conduita. Mai mult, în această materie, persoanele vizate efectuează în mod obişnuit astfel de operaţiuni contabile.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

11. Prin încheierile din 28 octombrie 2015 şi 27 ianuarie 2016, pronunţate în dosarele nr. 4.873/180/2015 şi nr. 10.280/180/2015, Judecătoria Bacău - Secţia civilă, din oficiu, a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 41 pct. 2 lit. c) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, excepţie ridicată în cauze având ca obiect soluţionarea unor plângeri formulate împotriva unor procese-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, încheiate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.

12. Prin încheierea din 1 februarie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 22.916/245/2015, Judecătoria Iaşi - Secţia civili a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 41 pct. 2 lit. c) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, excepţie ridicată de Societatea Neptun Street - S.R.L. din localitatea Miroslava, judeţul Iaşi, într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei plângeri formulate împotriva unui proces-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, încheiat de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.

13. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prevederile art. 41 pct. 2 lit. c) din Legea contabilităţii nr. 82/1991 califică drept contravenţie nerespectarea reglementărilor emise de Ministerul Finanţelor Publice, respectiv de instituţiile cu atribuţii de reglementare în domeniul contabilităţii prevăzute la art. 4 alin. (3), cu privire la întocmirea şi utilizarea documentelor justificative şi contabile pentru toate operaţiunile efectuate, înregistrarea în contabilitate a acestora în perioada la care se referă, păstrarea şi arhivarea acestora, reconstituirea documentelor pierdute, sustrase sau distruse, iar săvârşirea acestor contravenţii se sancţionează cu amendă de la 300 lei la 4.000 lei. În acest context se prezintă aspecte referitoare la motivele şi temeiurile legale ce au stat la baza emiterii proceselor-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, în speţele de faţă, respectiv că nu au fost întocmite notele de recepţie şi constatare de diferenţe pentru mărfurile aprovizionate şi cuprinse în anumite facturi fiscale, precum şi faptul că nu a fost întocmit registrul de casă cu operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar efectuate într-o anumită perioadă de timp, fiind încălcate astfel prevederile art. 6 din Legea nr. 82/1991 şi cele cuprinse în Ordinul ministrului economiei şi finanţelor nr. 3.512/2008 privind documentele financiar-contabile. Raportat la cele prezentate, se arată că descrierea faptei ce constituie contravenţie nu se regăseşte în conţinutul Legii nr. 82/1991, ci în cuprinsul unui ordin de ministru.

14. Totodată, se susţine că prevederile criticate nu pot fi considerate norme de trimitere, iar în absenţa indicării cu exactitate a dispoziţiilor legale la care se face trimiterea, nu sunt respectate normele de tehnică legislativă, dimpotrivă, redactarea acestora având un caracter de maximă generalitate. Or, într-o tehnică legislativă corectă, ar fi trebuit să figureze ca normă-cadru, detaliată subsecvent de toate celelalte prevederi care stabilesc contravenţiile şi sancţiunile corespunzătoare. Prin urmare, stabilirea faptelor a căror săvârşire constituie contravenţii este lăsată, în mod arbitrar, la libera apreciere a agentului constatator, fără ca legiuitorul să fi stabilit criteriile şi condiţiile necesare operaţiunii de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, iar în lipsa unei reprezentări clare a elementelor ce constituie contravenţia, judecătorul însuşi nu dispune de reperele necesare în aplicarea şi interpretarea legii, cu prilejul soluţionării plângerii îndreptate asupra procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei. De altfel, se mai apreciază că tehnica de reglementare a prevederilor criticate nu corespunde nici regulilor instituite prin art. 3 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor.

15. În acest context, având în vedere Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, precum şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale cu privire la calitatea legii, consideră că prevederile legale criticate sunt deficitare, întrucât „nu stabilesc distinct, precis, explicit şi cu claritate obligaţiile ce revin întreprinderilor, a căror neîndeplinire atrage răspunderea contravenţională” şi nu întrunesc exigenţele de claritate, precizie şi previzibilitate, fiind, astfel, incompatibile cu dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie.

16. De asemenea, se susţine că imprecizia textului criticat afectează şi garanţiile constituţionale şi convenţionale care caracterizează dreptul la un proces echitabil, inclusiv componenta sa privind dreptul la apărare. Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut, în esenţă, că nerespectarea garanţiilor fundamentale, care protejează presupuşii autori ai unor fapte ilicite, în faţa posibilelor abuzuri ale autorităţilor desemnate să-i urmărească şi să-i sancţioneze, reprezintă un aspect ce trebuie examinat în temeiul art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (a se vedea, spre exemplu, Hotărârea din 4 octombrie 2007, pronunţată în Cauza Anghel împotriva României, paragraful 68). Pentru ca dreptul la un proces echitabil să nu rămână teoretic şi iluzoriu, normele juridice trebuie să fie dare, precise şi explicite, astfel încât să îi poată avertiza în mod inechivoc pe destinatarul acestora asupra gravităţii consecinţelor nerespectării enunţurilor legale pe care le cuprind.

17. Faţă de cele prezentate, apreciază că prevederile art. 41 pct. 2 lit. c) din Legea nr. 82/1991 sunt de natură să încalce dispoziţiile art. 1 alin. (5) şi ale art. 21 alin. (3) din Constituţie, precum şi ale art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi ale art. 10 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.

18. Judecătoria Iaşi - Secţia civilă, în Dosarul nr. 174D/2016, opinează în sensul caracterului neîntemeiat al excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că prevederile criticate respectă normele de tehnică legislativă, precum şi prevederile art. 3 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, dispoziţiile art. 41 pct. 2 lit. c) din Legea contabilităţii nr. 82/1991 fiind norme de trimitere.

19. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

20. Guvernul menţionează că, din analiza reglementării criticate reiese faptul că, într-adevăr, dispoziţiile a căror nerespectare atrage aplicarea sancţiunii contravenţionale nu sunt identificate de o manieră concretă de către legiuitor, încălcându-se prevederile art. 3 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, conform cărora „actele normative prin care se stabilesc contravenţii vor cuprinde descrierea faptelor ce constituie contravenţii Astfel, legiuitorul nu identifică actele normative care stabilesc conduita a cărei nerespectare atrage aplicarea sancţiunii contravenţionale. În acest context, precizează că, în cauza de faţă, pot fi incidente considerentele cuprinse în Decizia Curţii Constituţionale nr. 1 din 11 ianuarie 2012, în ceea ce priveşte necesitatea ca un act normativ să îndeplinească anumite condiţii calitative, respectiv claritate, precizie, previzibilitate. Totodată, menţionează că, în măsura în care este lipsită de previzibilitate, norma ar putea fi considerată şi de natură a aduce atingere dreptului de acces liber la justiţie, inclusiv dreptului la un proces echitabil. Apreciază că instituţia competentă a se pronunţa cu privire la excepţia de neconstituţionalitate este Curtea Constituţională.

21. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

22. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.

23. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 41 pct. 2 lit. c)din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea f, nr. 454 din 18 iunie 2008, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul cuprins: „Constituie contravenţie următoarele fapte: [...]

2. nerespectarea reglementărilor emise de Ministerul Finanţelor Publice, respectiv de instituţiile cu atribuţii de reglementare în domeniul contabilităţii prevăzute la art. 4 alin. (3), cu privire la: [. . .]

c) întocmirea şi utilizarea documentelor justificative şi contabile pentru toate operaţiunile efectuate, înregistrarea în contabilitate a acestora în perioada la care se referă, păstrarea şi arhivarea acestora, precum şi reconstituirea documentelor pierdute, sustrase sau distruse;”.

24. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5) referitor la obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor şi art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiţie. De asemenea, se invocă prevederile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi ale art. 10 referitor la dreptul oricărei persoane, în deplină egalitate, de a fi audiată în mod echitabil şi public de un tribunal independent şi imparţial din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.

25. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, din economia prevederilor criticate, reiese că acestea statuează cu privire la faptul că nerespectarea reglementărilor emise de Ministerul Finanţelor Publice, precum şi de instituţiile cu atribuţii de reglementare în domeniul contabilităţii referitoare la întocmirea şi utilizarea documentelor justificative şi contabile pentru toate operaţiunile efectuate, înregistrarea în contabilitate a acestora în perioada la care se referă, păstrarea şi arhivarea acestora, precum şi reconstituirea documentelor pierdute, sustrase sau distruse constituie contravenţie.

26. Totodată, Curtea observă că legiuitorul, prin dispoziţiile Legii contabilităţii nr. 82/1991, a prevăzut în mod expres atât posibilitatea, cât şi obligaţia unor entităţi de a elabora şi emite norme şi reglementări contabile specifice anumitor domenii de activitate în această materie. Astfel, potrivit art. 4 din Legea nr. 82/1991, Ministerul Economiei şi Finanţelor elaborează şi emite norme şi reglementări în domeniul contabilităţii, planul de conturi general, modelele situaţiilor financiare, registrelor şi formularelor comune privind activitatea financiară şi contabilă, normele metodologice privind întocmirea şi utilizarea acestora. De asemenea, Ministerul Economiei şi Finanţelor elaborează şi emite norme privind contabilitatea în partidă simplă [art. 4 alin. (1)şi (2) din Legea nr. 82/1991]. Normele şi reglementările contabile specifice anumitor domenii de activitate se elaborează şi se emit de instituţiile cu atribuţii în acest sens, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice, după cum urmează: a) de către Banca Naţională a României, pentru instituţiile de credit, instituţiile financiare nebancare, definite potrivit reglementărilor legale, înscrise în Registrul general, instituţiile de plată şi instituţiile emitente de monedă electronică, definite potrivit legii, care acordă credite legate de serviciile de plată şi a căror activitate este limitată la prestarea de servicii de plată, respectiv emitere de monedă electronică şi prestare de servicii de plată, şi pentru Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar; b) de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, pentru entităţile autorizate, reglementate şi supravegheate de această instituţie [art. 4 alin. (1)-(3) din Legea nr. 82/1991]. Totodată, prin art. 4 alin. (4) din Legea nr. 82/1991, legiuitorul a prevăzut că elaborarea acestor reglementări [prevăzute la art. 4 alin. (1)-(3) din Legea nr. 82/1991] se face cu consultarea organismelor profesionale de profil.

27. În aplicarea acestor prevederi legale a fost emis Ordinul ministrului economiei şi finanţelor nr. 3.512/2008 privind documentele financiar-contabile, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 870 şi 870 bis din 23 decembrie 2008, act care, astfel cum reiese din dosarul cauzei, a stat la baza aplicării sancţiunii contravenţionale. În prezent, acest ordin este abrogat prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2.634/2015 privind documentele financiar-contabile, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 910 şi 910 bis din 9 decembrie 2015. De altfel, potrivit art. 34 şi art. 46 alin. (3) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 2 aprilie 2001, fiecare minister, în exercitarea atribuţiei de organizare, coordonare şi control al aplicării şi executării legilor în domeniul său de activitate, emite, în condiţiile legii, ordine şi instrucţiuni (a se vedea în acest sens Decizia nr. 54 din 16 ianuarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 6 februarie 2007).

28. Totodată, Curtea reţine că, astfel cum reiese din dosarele cauzei, la aplicarea sancţiunii contravenţionale s-au avut în vedere şi dispoziţiile art. 6 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, potrivit cărora orice operaţiune economico-financiară efectuată se consemnează în momentul efectuării ei într-un document care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ şi care angajează răspunderea persoanelor care l-au întocmit, vizat şi aprobat, precum şi a celor care l-au înregistrat.

29. De altfel, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională, examinând pretinsa neconstituţionalitate a altor prevederi din Legea nr. 82/1991 [respectiv ale art. 41 pct. 2 lit. b) din Legea nr. 82/1991, potrivit cărora, „constituie contravenţii la prevederile prezentei legi următoarele fapte, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii, să fie considerate infracţiuni: [...] 2. nerespectarea reglementărilor emise de Ministerul Finanţelor Publice cu privire la: [...] e) întocmirea şi depunerea situaţiilor financiare periodice stabilite potrivit legii”], cu un conţinut şi faţă de critici de neconstituţionalitate similare, a statuat că nu se poate susţine că Ministerul Finanţelor Publice, prin acte normative inferioare legii, defineşte conţinutul faptelor contravenţionale, depăşind cadrul legal reglementat de legiuitor şi situându-se mai presus de lege, întrucât situaţiile financiare periodice sunt stabilite potrivit legii, iar numai obligaţia întocmirii şi depunerii acestora este prevăzută prin reglementări ale Ministerului Finanţelor Publice. În acest context, Curtea a reţinut că problema de principiu vizată prin critica de neconstituţionalitate este aceea referitoare la emiterea de către un organ al puterii executive a unor reglementări în domeniul contabilităţii, a căror nerespectare constituie contravenţie, deşi acesta nu are competenţa de a emite acte normative cu putere de lege. Curtea a statuat că „prin dispoziţiile de lege ce fac obiectul [,..] excepţiei de neconstituţionalitate, iar nu prin acte cu forţă juridică inferioară acesteia, se sancţionează contravenţional, printre altele, şi nerespectarea anumitor reglementări emise de Ministerul Finanţelor Publice în domeniul activităţii contabile” (a se vedea în acest sens Decizia nr. 106 din 22 februarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 21 martie 2005, şi Decizia nr. 54 din 16 ianuarie 2007, precitată).

30. Faţă de această împrejurare, Curtea observă că prevederile criticate descriu faptele ce constituie contravenţie şi sancţiunea ce urmează să se aplice pentru acestea, respectiv prevăd că nerespectarea reglementărilor emise de Ministerul Finanţelor Publice, precum şi de instituţiile cu atribuţii de reglementare în domeniul contabilităţii referitoare la întocmirea şi utilizarea documentelor justificative şi contabile pentru toate operaţiunile efectuate, înregistrarea în contabilitate a acestora în perioada la care se referă, păstrarea şi arhivarea acestora, precum şi reconstituirea documentelor pierdute, sustrase sau distruse constituie contravenţie, fiind stabilită, prin prevederile legii, şi obligativitatea ca orice operaţiune economico-financiară efectuată să fie consemnată în momentul efectuării ei într-un document care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ.

31. Din evaluarea cadrului legislativ în materia contabilităţii în general şi, în mod special a normelor legale ce sunt incidente în speţa de faţă, Curtea constată că prevederile criticate nu sunt contrare art. 1 alin. (5) din Constituţie, care consacră principiul legalităţii şi care impune obligaţia ca normele adoptate să fie precise, clare şi previzibile şi accesibile.

32. Curtea, în jurisprudenţa sa, a statuat că orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiţii calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de precis şi clar pentru a putea fi aplicat (a se vedea, În acest sens, spre exemplu, Decizia nr. 189 din 2 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 5 aprilie 2006). În acelaşi sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că legea trebuie, într-adevăr, să fie accesibilă justiţiabilului şi previzibilă în ceea ce priveşte efectele sale. Pentru ca legea să satisfacă cerinţa de previzibilitate, ea trebuie să precizeze cu suficientă claritate întinderea şi modalităţile de exercitare a puterii de apreciere a autorităţilor în domeniul respectiv, ţinând cont de scopul legitim urmărit, pentru a oferi persoanei o protecţie adecvată împotriva arbitrariului (a se vedea Hotărârea din 4 mai 2000, pronunţată în Cauza Rotaru împotriva României, paragraful 52, şi Hotărârea din 25 ianuarie 2007, pronunţată în Cauza Sissanis împotriva României, paragraful 66).

33. De asemenea, o lege îndeplineşte condiţiile calitative impuse de Constituţie numai dacă norma este enunţată cu suficientă precizie pentru a permite cetăţeanului să îşi adapteze conduita în funcţie de aceasta, astfel încât, apelând la nevoie la consiliere de specialitate în materie, el să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, faţă de circumstanţele speţei, consecinţele care ar putea rezulta dintr-o anumită faptă şi să îşi corecteze conduita (a se vedea în acest sens Decizia nr. 363 din 7 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 din 6 iulie 2015, paragraful 17).

34. În ceea ce priveşte accesibilitatea legii, Curtea a reţinut că, din punct de vedere formal, aceasta are în vedere aducerea la cunoştinţa publică a actelor normative de rang infraconstituţional şi intrarea în vigoare a acestora, care se realizează în temeiul art. 78 din Constituţie, respectiv legea se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la 3 zile de la data publicării sau la o data ulterioară prevăzută în textul ei. Însă, pentru a fi îndeplinită cerinţa de accesibilitate a legii, nu este suficient ca o lege să fie adusă la cunoştinţa publică, ci este necesar ca între actele normative care reglementează un anumit domeniu să existe o conexiune logică pentru a da posibilitatea destinatarilor acestora să determine conţinutul domeniului reglementat (a se vedea în acest sens Decizia nr. 363 din 7 mai 2015, precitată, paragrafele 26 şi 27).

35. Totodată, Curtea observă că, potrivit art. 44 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, partea dispozitivă a actului normativ reprezintă conţinutul propriu-zis al reglementării, alcătuit din totalitatea normelor juridice instituite pentru sfera raporturilor sociale ce fac obiectul acestuia, iar potrivit art. 16 alin. (1) teza a două din Legea nr. 24/2000, pentru sublinierea unor conexiuni legislative se utilizează norma de trimitere.

36. Ca atare, raportând prevederile criticate la principiile mai sus enunţate, Curtea constată prevederile art. 41 pct. 2 lit. c) din Legea nr. 82/1991 sunt în deplin acord cu principiul legalităţii înscris în art. 1 alin. (5) din Constituţie şi al cărui conţinut şi înţeles a fost desluşit prin jurisprudenţa Curţii Constituţionale.

37. Faţă de această împrejurare, Curtea nu poate reţine nici critica potrivit căreia pretinsa imprecizie a textului criticat ar afecta garanţiile constituţionale şi convenţionale ce caracterizează dreptul la un proces echitabil, inclusiv componenta sa privind dreptul la apărare. De altfel, potrivit art. 42 alin. (4), (5) şi (7) din Legea nr. 82/1991, constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor se fac de persoanele cu atribuţii de inspecţie fiscală şi control financiar, precum şi de personalul altor direcţii din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, stabilit prin ordin al ministrului finanţelor publice. Contravenţiilor prevăzute la art. 41 din Legea nr. 82/1991 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, cu modificările şi completările ulterioare, aşadar inclusiv căile de atac prevăzute de acest act normativ care la art. 31 alin. (1) dispune că „împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia”. Or, de altfel, aceasta este şi situaţia cauzelor aflate pe rolul instanţelor de judecată şi în care s-au ridicat prezentele excepţii de neconstituţionalitate.

38. În ceea ce priveşte susţinerea potrivit căreia tehnica de reglementare a prevederilor criticate nu corespunde regulilor instituite prin art. 3 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, Curtea reţine că examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispoziţiile constituţionale pretins violate, iar nu compararea prevederilor mai multor legi între ele şi raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparaţie la dispoziţii ori principii ale Constituţiei. Procedându-se altfel s-ar ajunge, inevitabil, la concluzia că, deşi fiecare dintre dispoziţiile legale este constituţională, numai coexistenţa lor ar pune în discuţie constituţionalitatea uneia dintre ele. Rezultă că, faţă de această critică, Curtea nu se află în prezenţa unei chestiuni privind constituţionalitatea, ci a unei simple pretinse contrarietăţi între norme legale ce reglementează regimul juridic al contravenţiilor, în general, şi norme care reglementează în materia contabilităţii. De altfel, legiuitorul are deplina legitimitate de a stabili atât norme cu caracter general, cât şi cu caracter special, derogatorii [a se vedea art. 14 şi art. 15 din Legea nr. 24/2000].

39. Faţă de cele prezentate, Curtea nu poate reţine pretinsa contrarietate a prevederilor legale criticate cu dispoziţiile constituţionale şi convenţionale invocate în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 41 pct. 2 lit. c) din Legea nr. 82/1991 urmând a fi respinsă ca neîntemeiată.

40. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată, din oficiu, de instanţa de judecată în dosarele nr. 4.873/180/2015 şi nr. 10.280/180/2015 ale Judecătoriei Bacău - Secţia civilă şi de Societatea Neptun Street - S.R.L. din localitatea Miroslava, judeţul Iaşi, în Dosarul nr. 22.916/245/2015 al Judecătoriei Iaşi - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 41 pct. 2 lit. c) din Legea contabilităţii nr. 82/1991 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Bacău - Secţia civilă şi Judecătoriei Iaşi - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 5 iulie 2016.

 

PREŞEDINTELE INTERIMAR AL CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Ioniţa Cochinţu

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 520

din 5 iulie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 25 alin. (2) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioniţă Cochinţu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 25 alin. (2) fit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Szabo Levente în Dosarul nr. 1.158/323/2014/a1 al Tribunalului Mureş - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.635D/2015.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că autorul excepţiei de neconstituţionalitate a formulat o întâmpinare prin care menţionează că „depune contractul autentificat la notar” şi prin care solicită judecarea cauzei în lipsă.

4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate. În realitate, autorul excepţiei de neconstituţionalitate fiind nemulţumit de cuantumul taxei judiciare de timbru stabilit în sarcina sa de către instanţa de apel, doreşte adoptarea unei noi soluţii legislative, urmărind extinderea regimului de taxare prevăzut de dispoziţiile criticate din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 şi la situaţia sa.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin încheierea din de 23 octombrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 1 158/323/2014/a1, Tribunalul Mureş - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţionala cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 25 alin. (2) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele Judiciare de timbru, excepţie ridicată de Szabo Levente într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de reexaminare a taxei judiciare de timbru.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prevederile art. 25 alin. (2) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt neconstituţionale în raport cu dispoziţiile art. 21 din Constituţie, sens în care apreciază că reprezintă o scăpare a legiuitorului necuprinderea în prevederile criticate a posibilităţii achitării unei taxe fixe (de 50 lei) şi în cazul căii de atac formulate împotriva hotărârii prin care cererea a fost respinsă ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, ceea ce conduce la încălcarea accesului liber la justiţie.

7. Tribunalul Mureş - Secţia civilă opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă. Neincluderea în cuprinsul prevederilor criticate a ipotezei vizate de petent, aceea a hotărârii judecătoreşti prin care cererea a fost respinsă pentru lipsa calităţii procesuale a pârâtului, este o opţiune a legiuitorului, nefiind posibilă completarea textului de către instanţa constituţională. Prin restrângerea ipotezelor în care modalitatea de stabilire a taxei judiciare de timbru este aceea a indicării unei sume nu se împiedică accesul liber la justiţie.

8. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şt Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

9. Guvernul arată că autorul excepţiei consideră că motivul greşitei decizii a instanţei de timbrare a apelului îşi află cauza în neconstituţionalitatea normei legale. În realitate, în mod corect, petentul critică modul în care instanţa i-a stabilit taxa judiciară de timbru pentru cererea de apel. Art. 32 din Codul de procedură civilă stabileşte condiţiile care trebuie îndeplinite pentru exercitarea acţiunii civile: capacitatea procesuală, calitatea procesuală, formularea unei pretenţii şi justificarea unui interes. Fiecare dintre acestea reprezintă o condiţie de admisibilitate a acţiunii civile. Lipsa calităţii procesuale pasive justifică respingerea acţiunii ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate (art. 40 din Codul de procedură civilă). Or, art. 25 alin. (2) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, referindu-se la „hotărâri prin care s-a respins cererea ca inadmisibilă” are în vedere, printr-o exprimare generică, tocmai situaţiile în care acţiunea este respinsă pentru neîndeplinirea oricăreia dintre condiţiile de admisibilitate, adică a acelor condiţii care o califică spre a fi supusă controlului judecătoresc pe fond, sub aspectul pretenţiilor formulate. Or, intenţia legiuitorului de a scuti, de la o taxă judiciară de timbru stabilită la valoare, cererile pentru exercitarea căilor de atac în situaţiile în care instanţa a cărei hotărâre se atacă nu a ajuns să se pronunţe asupra fondului, este evidentă; în aceste situaţii, cererea este taxabilă potrivit art. 25 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, iar nu potrivit regulii generale stabilite în art. 23 din acelaşi act normativ. Prin urmare, opinează că, deşi criticile petentului sunt întemeiate, stabilirea greşită a taxei judiciare de timbru nu îşi are cauza într-un viciu de constituţionalitate al textului legal, ci în modul de aplicare a prevederilor legale. Faţă de cele expuse, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă.

10. Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, deoarece, prin critica de neconstituţionalitate, autorul excepţiei solicită, în realitate, adoptarea unei noi soluţii legislative. Or, acceptarea unei asemenea critici ar echivala cu transformarea instanţei de contencios constituţional într-un legislator pozitiv, aspect ce ar contraveni prevederilor constituţionale şi legale.

11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, notele scrise depuse, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.

13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 25 alin. (2) lit. a) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, care au următorul cuprins: „(2) Se taxează cu 50 lei cererile pentru exercitarea apelului sau, după caz, recursului împotriva următoarelor hotărâri judecătoreşti:

a) hotărârile prin care s-a respins cererea ca prematură, inadmisibilă, prescrisă sau pentru autoritate de lucru judecat;”.

14. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 21 cu privire la accesul liber la justiţie.

15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că prevederile criticate stabilesc faptul că cererile pentru exercitarea apelului sau, după caz, a recursului împotriva hotărârilor judecătoreşti prin care s-a respins cererea ca prematura, inadmisibilă, prescrisă sau pentru autoritate de lucru judecat se taxează cu 50 lei. Faţă de aceste prevederi legale, nemulţumirea autorului excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum reiese din motivarea acesteia, porneşte de la faptul că la art. 25 alin. (2) lit. a) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, pe lângă situaţiile enumerate concret şi limitativ, nu este prevăzută şi situaţia în care se exercită o cale de atac ce este utilizată împotriva hotărârii prin care cererea a fost respinsă ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, ceea ce, în opinia acestuia, ar conduce la încălcarea accesului liber la justiţie.

16. Totodată, Curtea reţine că, potrivit art. 126 alin. (1) din Constituţie, „Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege”, iar aspectele care determină stabilirea, în concret, a taxei judiciare de timbru ce se datorează, într-o anumită cauză aflată pe rolul instanţelor de judecată, sunt de competenţa instanţei de judecată învestite cu soluţionarea litigiului, respectiv a celor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege, potrivit cu particularităţile fiecărei cauze şi nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curtea Constituţională.

17. De asemenea, Curtea constată că prin critica de neconstituţionalitate este vizată o omisiune legislativă, respectiv neconstituţionalitatea este dedusă prin necuprinderea în prevederile criticate a posibilităţii achitării unei taxe fixe (de 50 lei) şi în cazul căii de atac formulate împotriva hotărârii prin care cererea a fost respinsă ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. În aceste condiţii, excepţia de neconstituţionalitate, aşa cum a fost formulată, are ca finalitate modificarea şi completarea dispoziţiilor supuse controlului de constituţionalitate. Or, verificarea omisiunii de reglementare, a caracterului incomplet al acesteia nu intră în atribuţiile Curţii Constituţionale, care, potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului de constituţionalitate, în condiţiile în care Parlamentul este, potrivit art. 61 alin. (1) din Constituţie, unica autoritate legiuitoare a ţării. În acest sens este şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale, spre exemplu, Decizia nr. 502 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, prin care Curtea a respins, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate.

18. De altfel, Curtea, în jurisprudenţa sa, a constatat că legiuitorul are deplina legitimitate constituţională de a impune taxe judiciare de timbru fixe sau calculate la valoare în funcţie de obiectul litigiului, iar stabilirea modalităţii de plată a taxelor judiciare de timbru, precum şi a cuantumului lor reprezintă opţiunea legiuitorului, ce ţine de politica legislativă fiscală (a se vedea Decizia nr. 109 din 6 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 22 aprilie 2014). De asemenea, Curtea a mai statuat că echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor stabilite de instanţa de judecată prin hotărârea pe care o pronunţă în cauză, plata acestora revenind părţii care cade în pretenţii (a se vedea Decizia nr. 231 din 19 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 483 din 29 iunie 2016, paragraful 17). Plata taxelor şi a impozitelor fiind o obligaţie constituţională a cetăţenilor, legiuitorul a instituit, prin dispoziţiile art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, posibilitatea instanţei de judecată de a acorda scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008. Toate aceste aspecte constituie o garanţie a accesului liberul la justiţie.

19. Faţă de cele prezentate, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 25 alin. (2) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, astfel cum este formulată, urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

20, Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin, (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin, (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 25 alin. (2) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Szabo Levente în Dosarul nr. 1.158/323/2014/a1 al Tribunalului Mureş - Secţia civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Mureş - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 5 iulie 2016.

 

PREŞEDINTELE INTERIMAR AL CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Ioniţă Cochinţu

 

ORDONANŢE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ

privind aprobarea Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preşcolarii şi elevii din 50 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat

 

Având în vedere situaţia identificată la nivelul sistemului educaţional preuniversitar de creştere rapidă şi alarmantă a numărului de elevi aflaţi în situaţie de eşec şcolar şi a numărului elevilor care abandonează şcoala, situaţii direct corelate cu condiţiile climaterice şi de mediu defavorabile - dat fiind numărul mare de preşcolari şi de elevi care, de la domiciliu până la şcoală, au de străbătut distanţe foarte mari şi nu pot participa, neavând masa de prânz asigurată la şcoală, la activităţile educaţionale curriculare sau extracurriculare, date care reies şi din comunicările Eurostat privind gradul de părăsire timpurie a şcolii, aceasta având pentru România o creştere alarmantă a procentului de copii şi tineri care abandonează şcoala, 19,1%,

date fiind particularităţile de mediu şi climaterice specifice României şi condiţiile de locuire care impietează asupra capacităţii multora dintre familiile din medii defavorizate de a susţine şcolarizarea copiilor lor şi care impun cu celeritate implementarea unor măsuri de sprijin, particularităţi care au stat la baza selecţiei unităţilor de învăţământ-pilot,

în contextul în care nu se instituie cu celeritate măsuri de remediere a situaţiei cu iminenţă de agravare, România riscă să nu îşi realizeze obiectivul asumat - asigurarea echităţii în participarea la educaţie - obiectiv derivat din statutul de membru al Uniunii Europene.

Pentru o intervenţie corectă şi fiabilă în sensul remedierii situaţiei identificate, printr-o etapă-pilot de evaluare a măsurii instituite,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

 

Art. 1. - (1) în anul şcolar 2016-2017, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, în perioada desfăşurării activităţii didactice, preşcolarilor şi elevilor din 50 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat, denumite în continuare unităţi-pilot, li se acordă, cu titlu gratuit, un suport alimentar, constând într-un pachet alimentar sau într-o masă caldă pe zi, în limita unei valori zilnice de 7 lei/beneficiar, inclusiv taxa pe valoarea adăugată.

(2) Limita valorică prevăzută la alin. (1) cuprinde preţul produselor, cheltuielile de transport, de distribuţie şi de depozitare a acestora, după caz,

(3) La cererea motivată a părinţilor, formulată în scris şi susţinută de documente-suport, înregistrată la secretariatul unităţii de învăţământ în care este înmatriculat elevul, preşcolarii şi elevii care, din considerente de natură medicală, culturală sau religioasă, nu pot beneficia de pachetul alimentar/masă caldă vor beneficia de produse alimentare adecvate situaţiei acestora, în limita valorii zilnice prevăzute la alin, (1).

(4) Pentru menţinerea sănătăţii preşcolarilor şi elevilor prevăzuţi la alin. (1), în cadrul programului-pilot se vor distribui numai produse alimentare preparate în conformitate cu cerinţele prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind igiena produselor alimentare, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 139 din 30 aprilie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, care vor purta marca de identificare prevăzută în Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 139 din 30 aprilie 2004, cu modificările ulterioare.

(5) Produsele distribuite vor respecta cerinţele prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 1.169/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1.924/2006 şi (CE) nr. 1.925/2006 ale Parlamentului European şi ale Consiliului şi de abrogare a Directivei 87/250/CEE a Comisiei, a Directivei 90/496/CEE a Consiliului, a Directivei 1999/10/CE a Comisiei, a Directivei 2000/13/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, a Directivelor 2002/67/CE şi 2008/5/CE ale Comisiei şi a Regulamentului (CE) nr. 608/2004 al Comisiei.

Art. 2. - (1) în vederea aplicării prezentei ordonanţe de urgenţă, unităţilor administrativ-teritoriale de care aparţin unităţile-pilot le vor fi acordate sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru bugetele locale, potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă,

(2) Sumele prevăzute la alin. (1) pot fi suplimentate din veniturile proprii ale bugetelor locale ale unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale sau din alte surse de finanţare, legal prevăzute, în următoarele situaţii:

a) stabilirea prin hotărâre a consiliului local a unei valori zilnice mai mari decât cea prevăzută la art. 1 alin. (1);

b) creşterea, în cursul anului şcolar, a numărului de preşcolari/elevi beneficiari din unităţile-pilot.

(3) Reflectarea în bugetele unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale a sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat primite, precum şi a creditelor destinate implementării Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar se va face cu ajutorul indicatorilor distincţi prevăzuţi în normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

Art. 3. - (1) Procedura de atribuire a contractelor de furnizare/servicii a pachetelor alimentare/mesei calde se organizează la nivelul fiecărei unităţi/subdiviziuni administrativ-teritoriale şi se stabileşte potrivit prevederilor legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice.

(2) Unităţile/Subdiviziunile administrativ-teritoriale care dispun de mijloacele necesare preparării şi distribuirii pachetelor alimentare/mesei calde, în scopul creşterii calităţii acestora, pot utiliza în acest scop sumele alocate potrivit prevederilor art. 2 alin. (1).

(3) Pentru obţinerea unor preţuri cât mai competitive, autorităţile contractante pot opta pentru atribuirea contractului de achiziţie publică fie pe întreg/întreaga pachetul alimentar/masă caldă, fie pe loturi distincte pe categorii de produse ce intră în componenţa pachetului alimentar/mesei calde, potrivit legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice, faza finală a procedurii de atribuire fiind organizată, în mod obligatoriu, prin licitaţie electronică.

(4) Responsabilii pentru efectuarea plăţilor către furnizori sunt primarii unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale sau persoanele împuternicite, după caz.

(5) Plata produselor şi a serviciilor contractate se efectuează de către ordonatorii principali de credite, la solicitarea furnizorilor, pe baza documentelor de recepţie calitativă şi cantitativă, întocmite şi aprobate de unităţile-pilot.

(6) Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat alocate unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale, rămase neutilizate la finele exerciţiului bugetar, se regularizează cu bugetul din care au fost alocate.

Art. 4. - (1) Dreptul de a beneficia de prevederile art. 1 alin. (1) îl au elevii/preşcolarii prezenţi la activităţile didactice.

(2) Autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile şi autorităţile cu atribuţii în domeniul educaţiei au obligaţia să urmărească şi să verifice buna desfăşurare a procesului de aprovizionare privind distribuţia către elevi/preşcolari a pachetului alimentar/mesei calde.

(3) Controlul respectării prevederilor legislaţiei în vigoare privind condiţiile igienico-sanitare ale distribuţiei către elevi/preşcolari a pachetului alimentar/mesei calde, precum şi a alimentaţiei sănătoase în unităţile de învăţământ preuniversitar se exercită de către personalul împuternicit de Ministerul Sănătăţii din cadrul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti.

Art. 5. - (1) Unităţile-pilot sunt prevăzute în anexă.

(2) Prezentul program-pilot se desfăşoară pe durata anului şcolar 2016-2017.

(3) La închiderea programului-pilot, la finalul anului şcolar 2016-2017, în urma analizei realizate de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, pe baza rezultatelor obţinute şi interpretate lunar, pe parcursul derulării proiectului, la nivelul fiecărui inspectorat şcolar judeţean/Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti, prin hotărâre a Guvernului, se va decide asupra oportunităţii extinderii acestui program la nivel naţional, respectiv asupra modalităţii de implementare.

(4) După finalizarea procedurilor de atribuire a contractului de furnizare/servicii a pachetelor alimentare/mesei calde, pe durata derulării programului-pilot, elevii/preşcolarii din unităţile-pilot prevăzute în anexă în care se acordă suportul alimentar nu mai beneficiază de prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2010 privind implementarea programului de încurajare a consumului de fructe proaspete în şcoli, aprobată cu modificări prin Legea nr. 195/2010, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate şi de panificaţie pentru elevii din învăţământul primar şi gimnazial de stat şi privat, precum şi pentru copiii preşcolari din grădiniţele de stat şi private cu program normal de 4 ore, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 16/2003, cu modificările şi completările ulterioare, procedurile vizând punerea în aplicarea măsurii instituite fiind descrise în normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

(5) Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice are atribuţii de monitorizare şi evaluare a programului-pilot.

(6) în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice elaborează normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice,

Mircea Dumitru

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Vasile Dîncu

Ministrul finanţelor publice.

Anca Dana Dragu

p. Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Daniela Giurca,

secretar de stat

Ministrul sănătăţii,

Vlad Vasile Voiculescu

 

Bucureşti, 26 octombrie 2016.

Nr. 72.

 

ANEXĂ

 

LISTA

unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale şi a unităţilor-pilot în care se implementează Programul-pilot de acordare a unui suport alimentar şi sumele alocate pentru finanţarea programului

 

Nr. crt.

Judeţul

Unitatea/

Subdiviziunea administrativ-teritorială

Unitatea de învăţământ

SUMA - mii lei -

Total an şcolar 2016-2017

din care:

Anul 2016

Anul 2017

0

1

2

3

4 = 5 + 6

5

6

1

ALBA

BUCERDEA GRÂNOASĂ

ŞCQALA GIMNAZIALĂ ”IOAN MAIORESCU”

238

101,00

137,0

 

TOTAL ALBA

238

101

137

2

ARAD

ARAD

ŞCOALA GIMNAZIALĂ „ILARION FELEA”

333

141,00

192,0

 

TOTAL ARAD

333

141

192

3

ARGEŞ

PITEŞTI

LICEUL TEHNOLOGIC DACIA

1.044

451,00

593,0

 

TOTAL ARGEŞ

1.044

451

593

4

BACĂU

DOFTEANA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ „SCARLAT LONGHIN”

663

279,00

384,0

 

TOTAL BACĂU

663

279

384

5

BIHOR

SÂNMARTIN

ŞCOALA GIMNAZIALĂ „FLOARE DE LOTUS”

1.173

492,00

681,0

 

TOTAL BIHOR

1.173

492

681

6

BISTRIŢA-NASAUD

TIHA BÂRGAULUI

ŞCOALA GIMNAZIALA

482

203,00

279,0

 

TOTAL BISTRIŢA-NĂSĂUD

482

203

279

7

BOTOŞANI

UNGURENI

LICEUL TEHNOLOGIC PLOPENII MARI

848

359,00

489,0

 

TOTAL BOTOŞANI

848

359

439

8

BRAŞOV

PÂRÂU

ŞCOALA GIMNAZIALA

340

143,00

197,0

 

TOTAL BRAŞOV

340

143

197

9

BRĂILA

CIOCILE

ŞCOALA GIMNAZIALĂ

384

162,00

222,0

 

TOTAL BRĂILA

384

162

222

10

BUZĂU

BUZĂU

ŞCOALA GIMNAZIALA NR. 7

1.269

535,00

734,0

 

TOTAL BUZĂU

1.269

535

734

11

CARAŞ-SEVERIN

BOCŞA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 2

747

316,00

431,0

 

TOTAL CARAŞ-SEVERIN

747

316

431

12

CÂLÂRAŞI

DRAGALINA

LICEUL TEHNOLOGIC ..DUILIU ZAMFIRESCU”

327

139,00

183,0

 

TOTAL CĂLĂRAŞI

327

139

188

13

CLUJ

VIIŞQARA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ

607

255,00

352,0

14

CLUJ

CLUJ-NAPOCA

COLEGIUL NAŢIONAL PEDAGOGIC „GHEORGHE LAZÂR”

673

291,00

382,0

 

TOTAL CLUJ

1.280

546

734

15

CONSTANŢA

DOBROMIR

ŞCOALA GIMNAZIALA NR. 1, SAT VĂLENI - LICEUL TEHNOLOGIC „RADU PRIŞCU”

825

347,00

478,0

16

CONSTANŢA

CONSTANŢA

COLEGIUL NAŢIONAL PEDAGOGIC „CONSTANTIN BRĂTESCU”

1.342

572,00

770,0

 

TOTAL CONSTANŢA

2.167

919

1.248

17

COVASNA

GHELINŢA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ „JANCSO BENEDEK”

669

281,00

383,0

 

TOTAL COVASNA

669

281

388

18

DÂMBOVIŢA

RÂNCĂCIOV

ŞCOALA GIMNAZIALA RÂNCĂCIOV

386

163,00

223,0

 

TOTAL DÂMBOVIŢA

386

163

223

19

DOLJ

BĂRCA

LICEUL TEORETIC .ADRIAN PĂUNESCU

581

246,00

335,0

 

TOTAL DOLJ

581

246

335

20

GALAŢI

FRUMUŞIŢA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ „PETRU RAREŞ

360

152,00

208,0

 

TOTAL GALAŢI

360

152

208

21

GIURGIU

FLOREŞTI

ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1

555

234,00

321,0

 

TOTAL GIURGIU

555

234

321

22

GORJ

POLOVRAGI

ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1

361

152,00

209,0

 

TOTAL GORJ

361

152

209

23

HARGHITA

ODORHEIU SECUIESC

LICEUL „MARIN PREDA

383

164,00

219,0

 

TOTAL HARGHRA

383

164

219

24

HUNEDOARA

SĂNTĂMARIA-ORLEA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ

216

92,00

124,0

 

TOTAL HUNEDOARA

216

92

124

25

IAŞI

DAGÂŢA

ŞCOALA PROFESIONALA

970

408,00

562,0

26

IAŞI

IAŞI

LICEUL PEDAGOGIC „VASILE LUPU

833

360,00

473,0

 

TOTAL IAŞI

1.803

768

1.035

27

IALOMIŢA

SLOBOZIA

LICEUL PEDAGOGIC „MATEI BASARAB

1.293

553,00

740,0

 

TOTAL IALOMIŢA

1.293

553

740

28

ILFOV

CHITILA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ „PROF. IONVIŞOIU

1.320

553,00

767,0

 

TOTAL ILFOV

1.320

553

767

29

MARAMUREŞ

POIENILE DE SUB MUNTE

LICEUL TEHNOLOGIC

1.587

673,00

914,0

 

TOTAL MARAMUREŞ

1.587

673

914

30

MEHEDINŢI

GÂRLA MARE

ŞCOALA GIMNAZIALĂ

209

88,00

121,0

 

TOTAL MEHEDINŢI

209

88

121

31

MUREŞ

BÂND

LICEUL TEHNOLOGIC

941

397,00

544,0

 

TOTAL MUREŞ

941

397

544

32

NEAMŢ

ROMAN

LICEUL CU PROGRAM SPORTIV

1.059

452,00

607,0

 

TOTAL NEAMŢ

Î.059

452

607

33

OLT

CORBU

ŞCOALA GIMNAZIALA

282

119,00

163,0

 

TOTAL OLT

282

119

163

34

PRAHOVA

POSEŞTI

ŞCOALA GIMNAZIALĂ VALEA PLOPULUI (coordonare Şc. Poseşti)

525

221,00

304,0

 

TOTAL PRAHOVA

525

221

304

35

SATU MARE

TEREBEŞTI

ŞCOALA GIMNAZIALĂ

311

131,00

180,0

 

TOTAL SATU MARE

311

131

180

36

SĂLAJ

SÂG

LICEUL TEHNOLOGIC NR. 1

679

287,00

392,0

 

TOTAL SĂLAJ

679

287

392

37

SIBIU

AVRIG

COLEGIUL NAŢIONAL „GHEORGHE LAZĂR

1,105

467,00

633,0

38

SIBIU

SĂLIŞTE

LICEUL TEHNOLOGIC „IOAN LUPAŞ”

996

421,00

575,0

39

SIBIU

SIBIU

COLEGIUL NAŢIONAL PEDAGOGIC ;ANDREI ŞAGUNA”

1.015

433,00

582,0

 

TOTAL SIBIU

3.116

1.321

1.795

40

SUCEAVA

MOLDOVA SULIŢA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ

338

143,00

195,0

 

TOTAL SUCEAVA

338

143

195

41

TELEORMAN

LUNCA

ŞCOALA GIMNAZIALA NR. 1

573

241,00

332,0

 

TOTAL TELEORMAN

573

241

332

42

TIMIŞ

TIMIŞOARA

LICEUL PEDAGOGIC .CARMEN SYLVA”

1.756

747,00

1,009,0

 

TOTAL TIMIŞ

1.756

747

1.009

43

TULCEA

CRIŞAN

ŞCOALA CU CLASE I-VIII CRIŞAN cu structurile ŞCOALA CU CLASE I-VIII CARAORMAN şi ŞCOALA CU CLASE I-VIII MILA 23

135

57,00

78,0

 

TOTAL TULCEA

135

57

78

44

VASLUI

BĂCEŞTI

ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1

784

331,00

453,0

45

VASLUI

BOGDĂN1ŢA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1

270

114.00

156,0

 

TOTAL VASLUI

1.054

445

609

46

VĂLCEA

LÂDEŞTI

LICEUL TEORETIC

401

173,00

223,0

 

TOTAL VÂLCEA

401

173

228

47

VRANCEA

MĂRĂŞEŞTI

LICEUL TEHNOLOGIC „EREMIA GRIGORESCU

929

396,00

533,0

 

TOTAL VRANCEA

929

396

533

48

BUCUREŞTI

SECTOR 1

ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 13

537

225,00

312,0

49

BUCUREŞTI

SECTOR 2

ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 71

498

213,00

285,0

50

BUCUREŞTI

SECTOR 5

ŞCOALA GIMNAZIALA „PETRACHE POENARU”

522

221,00

301,0

 

TOTAL BUCUREŞTI

1.557

659

898

TOTALŢARĂ

34.674

14.694

19.980

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ

privind unele măsuri pentru sprijinirea persoanelor afectate de distrugerea parţială a blocului situat în municipiul Bistriţa, Str. Arţarilor nr. 20, ca urmare a exploziei produse în data de 19 octombrie 2016

 

Pentru a veni în sprijinul persoanelor afectate de distrugerea parţială a blocului situat în municipiul Bistriţa, Str. Arţarilor nr. 20, ca urmare a exploziei produse în data de 19 octombrie 2016,

având în vedere situaţia excepţională în care se află aceste persoane şi faptul că la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale nu există un fond locativ care să poată fi pus la dispoziţia acestora,

luând în considerare faptul că au fost identificate 10 locuinţe situate în imobile construite anterior în municipiul Bistriţa, judeţul Bistriţa-Năsăud, prin programul de construcţii locuinţe pentru tineri, destinate închirierii, implementat de Agenţia Naţională pentru Locuinţe, care pot fi puse la dispoziţia persoanelor afectate în vederea cazării temporare a acestora,

ţinând seama de faptul că aceste locuinţe fac obiectul proprietăţii private a statului şi sunt administrate şi utilizate de Consiliul Local al Municipiului Bistriţa, potrivit prevederilor art. 8 alin. (2) din Legea nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, iar atribuirea unor unităţi locative către persoanele afectate se poate realiza numai printr-un act normativ cu forţă juridică de lege,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

 

Art. 1. - (1) Prin derogare de la prevederile art. 8 alin. (2) din Legea nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, un număr de 10 locuinţe pentru tineri, destinate închirierii, situate în municipiul Bistriţa, judeţul Bistriţa-Năsăud, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă, vor avea destinaţia de locuinţe de necesitate,

(2) Locuinţelor prevăzute la alin. (1) li se aplică în mod corespunzător prevederile art. 55 şi 56 din Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 2. - (1) Locuinţele de necesitate prevăzute la art. 1 sunt destinate cazării temporare a persoanelor afectate de distrugerea parţială a blocului situat în municipiul Bistriţa, Str. Arţarilor nr. 20, ca urmare a exploziei produse în data de 19 octombrie 2016, şi vor fi exploatate în condiţiile prevăzute de Legea nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Durata contractelor de închiriere încheiate pentru locuinţele prevăzute Sa alin. (1) va fi până la înlăturarea efectelor care au făcut inutilizabile locuinţele afectate de distrugerea parţială a blocului situat în Str. Arţarilor nr. 20 din municipiul Bistriţa, ca urmare a exploziei produse în data de 19 octombrie 2016, dar nu mai mult de 5 ani.

Art. 3. - Odată cu eliberarea locuinţelor de necesitate, potrivit prevederilor art. 2 alin. (2), locuinţele situate în municipiul Bistriţa, judeţul Bistriţa-Năsăud, prevăzute în anexa la prezenta ordonanţă de urgenţă, revin la destinaţia iniţială avută potrivit art. 8 alin. (2) din Legea nr. 152/1998, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Vasile Dîncu

Ministrul finanţelor publice,

Anca Dana Dragu

 

Bucureşti, 26 octombrie 2016.

Nr. 73.

 

LIST

cuprinzând cele 10 locuinţe situate în municipiul Bistriţa, judeţul Bistriţa-Năsăud, care pot fi puse la dispoziţia persoanelor afectate de distrugerea parţială a blocului situat în municipiul Bistriţa, Str. Arţarilor nr. 20, ca urmare a exploziei produse în data de 19 octombrie 2016, în vederea cazării temporare a acestora

 

Nr. crt.

Adresa locuinţelor ANL situate în Bistriţa

Număr de camere/locuinţă

Persoanele pentru care se vor încheia contracte de închiriere temporare

1

Aleea Macului nr. 1, bl. 1, sc. B, etaj M, ap. 14

1

Bugnar Marcela Dana

2

Aleea Macului nr. 2, bl. 2, sc. A, etaj 1, ap. 7

1

Mureşan Laurenţiu Ioan

3

Aleea Macului nr. 2, bl. 2, sc. A, etaj 2, ap. 10

1

Stupinean Mirela Mana

4

Aleea Macului nr. 2, bl. 2, sc. B, etaj M, ap. 16

1

Florea Ioana

5

Aleea Macului nr. 2, bl. 2, sc. B, etaj M, ap. 17

1

Berariu Ligia Elena

6

Str. Busuiocului nr. 3, bl. 3, sc. B, etaj 1, ap. 6

1

David Doruţ

7

Str. Busuiocului nr. 3, bl. 3, sc. B, etaj 2, ap. 10

1

Oniga Constantin

8

Str. Busuiocului nr. 3, bl. 3, sc. B, etaj 2, ap. 11

1

Roşea Lucian Ioan

9

Str. Busuiocului nr. 3, bl. 3, sc. B, etaj 4, ap. 18

1

Lupu Iustin Emilian

10

Str. Zefirului nr. 1, bl. 1, sc. A, etaj M, ap. 28

1

Kăilean Lucia Dana

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

 

ORDIN

privind prospectele de emisiune a certificatelor de trezorerie cu discont şi a obligaţiunilor de stat de tip benchmark aferente lunii noiembrie 2016

 

În temeiul:

- art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare;

- Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi al Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.470/2007, cu modificările şi completările ulterioare;

- Regulamentului-cadru privind operaţiunile de piaţă cu titluri de stat pe piaţa internă, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2.245/2016, al Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 11/2012 privind piaţa primară a titlurilor de stat administrată de Banca Naţională a României, al Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 12/2005 privind piaţa secundară a titlurilor de stat administrată de Banca Naţională a României, cu modificările ulterioare, şi al Convenţiei nr. 184.575/13/2005, încheiată între Ministerul Finanţelor Publice şi Banca Naţională a României,

ministrul finanţelor publice emite următorul ordin:

Art. 1. - În vederea finanţării deficitului bugetului de stat şi refinanţării datoriei publice în luna noiembrie 2016 se aprobă prospectele de emisiune a certificatelor de trezorerie cu discont şi a obligaţiunilor de stat de tip benchmark, în valoare nominală totală de 3.000 milioane lei, la care se poate adăuga suma de 330 milioane iei din alocările sesiunilor suplimentare de oferte necompetitive organizate exclusiv pentru instrumentele de tip benchmark, prevăzute în anexele nr. 1 şi 2, care fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Direcţia generală de trezorerie şi datorie publică va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul finanţelor publice,

Enache Jiru,

secretar de stat

 

Bucureşti, 31 octombrie 2016.

Nr. 2.554.

 

ANFXA Nr. 1

 

PROSPECT DE EMISIUNE

a certificatelor de trezorerie cu discont lansate în luna noiembrie 2016

 

Art. 1. - În vederea finanţării deficitului bugetului de stat şi refinanţării datoriei publice în luna noiembrie 2016, Ministerul Finanţelor Publice anunţă lansarea unei emisiuni de certificate de trezorerie cu discont, astfel:

 

Cod ISIN

Data licitaţiei

Data emisiunii

Data scadenţei

Nr. zile

Valoare emisiune - lei -

RO1617CTN0G6

24.11.2016

28.11.2016

27.11.2017

364

800.000.000

 

Art. 2. - Valoarea nominală individuală a unui certificat de trezorerie cu discont este de 5.000 lei.

Art. 3. - Metoda de vânzare este licitaţia, care va avea loc la data menţionată în tabelul de mai sus, iar adjudecarea se va face după metoda cu preţ multiplu.

Art. 4. - Certificatele de trezorerie cu discont pot fi cumpărate de către dealerii primari, care vor depune oferte atât în cont propriu, cât şi în contul clienţilor persoane fizice şi juridice.

Art. 5. - (1) Ofertele de cumpărare sunt competitive şi necompetitive.

(2) în cadrul ofertei de cumpărare competitive se vor indica elementele cuprinse în anexa nr. 5.1 la Normele Băncii Naţionale a României nr. 2/2012 în aplicarea Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 11/2012 privind piaţa primară a titlurilor de stat administrată de Banca Naţională a României, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Numărul de tranşe valorice, la rate diferite ale randamentului, nu este restricţionat.

(4) Ofertele de cumpărare necompetitive pot fi depuse de persoane fizice şi juridice, cu excepţia instituţiilor de credit astfel cum sunt acestea definite în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare, în calitate de clienţi ai dealerilor primari.

(5) în cadrul ofertei de cumpărare necompetitive se vor indica elementele cuprinse în anexa nr. 4.1 la Normele Băncii Naţionale a României nr. 2/2012 în aplicarea Regulamentului nr. 11/2012 privind piaţa primară a titlurilor de stat administrată de Banca Naţională a României, cu modificările şi completările ulterioare. Se admit oferte de cumpărare necompetitive într-o pondere de 25% din totalul valorii aferente fiecărei emisiuni anunţate. Oferta necompetitivă depusă de dealerul primar în contul unui singur client nu va putea depăşi valoarea calculată prin aplicarea ponderii anterior menţionate. Executarea acestora se va efectua la nivelul mediu ponderat al randamentului la care s-au adjudecat ofertele competitive.

(6) Fiecare tranşă a ofertei de cumpărare competitive sau necompetitive va fi de minimum 5.000 lei.

Art. 6. - Preţul şi randamentul se vor determina utilizând următoarele formule:

 

P = 1 – (d x r) / 360

Y = r/P,

 

în care:

P = preţul titlului cu discont, exprimat cu patru zecimale;

d = număr de zile până la scadenţă;

r = rata discontului, exprimată cu două zecimale;

Y = randamentul, exprimat cu două zecimale.

Art. 7. - (1) Ofertele de cumpărare se transmit la Banca Naţională a României, ce acţionează în calitate de administrator al pieţei primare şi secundare a titlurilor de stat şi al sistemului de înregistrare/depozitare, în ziua licitaţiei, în Intervalul orar 10,00-12,00.

(2) Şedinţa de licitaţie începe după încheierea orarului de transmitere a ofertelor de cumpărare specificat la alin. (1).

Art. 8. - În funcţie de necesităţile de finanţare şi/sau de nivelul randamentului rezultat în urma licitaţiei, Ministerul Finanţelor Publice îşi rezervă dreptul ca suma împrumutată aferentă unei serii să fie majorată, micşorată sau anulată.

Art. 9. - Rezultatul licitaţiei se va stabili în aceeaşi zi la sediul Băncii Naţionale a României de către comisia de licitaţie constituită în acest scop şi va fi dat publicităţii.

Art. 10. - Evenimentele de plată aferente certificatelor de trezorerie cu discont se gestionează în conformitate cu Regulile Sistemului de înregistrare şi decontare a operaţiunilor cu titluri de stat - SaFIR.

Art. 11. - Dacă data la care trebuie efectuată una dintre plăţile aferente titlurilor de stat este o zi de sărbătoare sau o zi nelucrătoare, plata se va face în următoarea zi lucrătoare, fără obligarea la dobânzi moratorii. Titlurile de stat care se regăsesc în această situaţie rămân în proprietatea deţinătorului înregistrat şi nu pot fi tranzacţionate.

Art. 12. - Regimul fiscal al titlurilor de stat prevăzute la art. 1 este reglementat de legislaţia în vigoare.

 

ANEXA Nr. 2

 

PROSPECT DE EMISIUNE

a obligaţiunilor de stat de tip benchmark lansate în luna noiembrie 2016

 

Art. 1. - În vederea finanţării deficitului bugetului de stat şi refinanţării datoriei publice în luna noiembrie 2016, Ministerul Finanţelor Publice anunţă lansarea unei noi emisiuni de obligaţiuni de stat de tip benchmark cu scadenţă la 5 ani şi redeschiderea emisiunilor de obligaţiuni de stat de tip benchmark cu scadenţă la 2, 4, 7 şi 15 ani şi organizarea de sesiuni suplimentare de oferte necompetitive (SSON), astfel:

 

Cod ISIN*)

Data licitaţiei

Data SSON

Data emisiunii

Data scadenţei

Maturitate Nr. ani

Maturitate reziduală

Nr. ani

Rată cupon -% -

Dobânda acumulată

- lei/titlu -

Valoare nominală licitaţie de referinţă

- lei -

Valoare nominală SSON

- lei -

RO1522DBN056

03.11.2016

04.11.2016

07.11.2016

19.12.2022

7

6,12

3,50

154,92

400.000.000

60.000.000

R01620DBN017

07.11.2016

08.11.2016

09.11.2016

26.02.2020

4

3,30

2,25

79,00

400.000.000

60.000.000

RO1631DBN055

10.11.2016

11.11.2016

14.11.2016

24.09.2031

15

14,87

3,65

25,50

200.000.000

30.000.000

RO1619DBN035

14.11.2016

15.11.2016

16.11.2016

25.02.2019

2

2,28

1,35

48,87

400.000.000

60.000.000

RO1624DBN027

17.11.2016

18.11.2016

21.11.2016

29.04.2024

7

7,44

3,25

91,71

300.000.000

45.000.000

RO1621DBN064

21.11.2016

22.11.2016

23.11.2016

10.11.2021

5

4,97

2,50

4,45

500.000.000

75.000.000


*) În conformitate cu prevederile Ordinului ministrului economiei şi finanţelor nr. 2.231/2008 privind titlurile de stat ce urmează a fi tranzacţionate şi pe piaţa reglementată administrată de Societatea Comercială „Bursa de Valori Bucureşti” - S.A., aceste serii se tranzacţionează simultan pe piaţa secundară administrată de Banca Naţională a României şi pe piaţa reglementată administrată de Societatea Comercială „Bursa de Valori Bucureşti” - S.A.

 

Art. 2. - Valorile nominale totale ale emisiunilor de obligaţiuni de stat de tip benchmark pot fi majorate prin redeschideri ulterioare ale acestora.

Art. 3. - Valoarea nominală individuală a unei obligaţiuni de stat de tip benchmark emise înainte de data de 1 octombrie 2013 este de 10.000 lei, ulterior acestei date valoarea nominală individuală a noilor obligaţiuni de stat de tip benchmark este de 5.000 lei.

Art. 4. - (1) Pentru obligaţiunile de stat de tip benchmark redeschise, specificate la art. 1, dobânda (cuponul) se plăteşte la datele specificate în prospectele de emisiune aferente, după cum urmează:

 

ISIN

Ordinul privind prospectul de emisiune aferent emisiunii iniţiale

Luna lansării

RO1522DBN056

1.415/29.10.2015

noiembrie 2015

R01620DBN017

295/29.02.2016

martie 2016

RO1631DBN055

2.336/29.09.2016

octombrie 2016

RO1619DBN035

2.336/29.09.2016

octombrie 2016

RO1624DBN027

1.169/28.07.2016

august 2016

 

(2) Pentru obligaţiunile de stat de tip benchmark, cod ISIN RO1621DBN064, specificate la art. 1, dobânda (cuponul) se plăteşte anual începând cu data de 10 noiembrie 2017 şi terminând cu 10 noiembrie 2021 inclusiv.

(3) Dobânda se determină conform formulei:

 

D = VN* r/frecvenţa anuală a cuponului (1),

 

în care:

D = dobânda (cupon);

VN = valoarea nominală;

R - rata cuponului.

(4) Pentru licitaţiile de referinţă, metoda de vânzare este licitaţia, care va avea loc la datele menţionate în tabelul de la art. 1, iar adjudecarea se va efectua după metoda cu preţ multiplu. Cotaţia de preţ va fi exprimată sub formă procentuală, cu patru zecimale.

(5) Pentru SSON, metoda de vânzare este subscripţia, care va avea loc la datele menţionate în tabelul de la art. 1, preţul de vânzare fiind preţul mediu de adjudecare stabilit în licitaţia de referinţă.

Art. 5. - (1) La licitaţia de referinţă, obligaţiunile de stat de tip benchmark pot fi cumpărate de către dealerii primari, care vor transmite oferte atât în cont propriu, cât şi în contul clienţilor, persoane fizice şi juridice.

(2) în cadrul SSON, obligaţiunile de stat de tip benchmark pot fi cumpărate exclusiv de dealerii primari, care vor transmite oferte în nume şi cont propriu.

Art. 6. - La licitaţia de referinţă:

1. Ofertele de cumpărare sunt competitive şi necompetitive.

2. În cadrul ofertei de cumpărare competitive se vor indica elementele cuprinse în anexa nr. 5.3 la Normele Băncii Naţionale a României nr. 2/2012 în aplicarea Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 11/2012 privind piaţa primară a titlurilor de stat administrată de Banca Naţională a României, cu modificările şi completările ulterioare.

3. Numărul cotaţiilor de preţ nu este restricţionat.

4. Ofertele de cumpărare necompetitive pot fi depuse de persoane fizice şi juridice, cu excepţia instituţiilor de credit aşa cum sunt acestea definite în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare, în calitate de clienţi ai dealerilor primari.

5. În cadrul ofertei de cumpărare necompetitive se vor indica elementele cuprinse în anexa nr. 4.2 la Normele Băncii Naţionale a României nr. 2/2012 în aplicarea Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 11/2012 privind piaţa primară a titlurilor de stat administrată de Banca Naţională a României, cu modificările şi completările ulterioare.  Se admit oferte de cumpărare necompetitive într-o pondere de 25% din totalul valorii nominale totale a licitaţiei de referinţă aferente fiecărei emisiuni anunţate. Oferta necompetitivă depusă de dealerul primar în contul unui singur client nu va putea depăşi valoarea calculată prin aplicarea ponderii anterior menţionate. Executarea acestora se va efectua la nivelul mediu ponderat al preţului la care s-au adjudecat ofertele competitive.

6. Fiecare tranşă a ofertei de cumpărare competitive sau necompetitive va avea o valoare minimă egală cu valoarea nominală unitară aferentă fiecărui instrument emis.

Art. 7. - Pentru SSON:

1. Ofertele de cumpărare sunt necompetitive.

2. Ofertele de cumpărare necompetitive pot fi depuse exclusiv de dealerii primari, conform prevederilor din secţiunea a 2-a „Sesiunea de oferte necompetitive adresată dealerilor primari” a cap. III „Plasarea titlurilor de stat pe piaţa primară” din Regulamentul Băncii Naţionale a României nr. 11/2012 privind piaţa primară a titlurilor de stat administrată de Banca Naţională a României.

3. În cadrul ofertei de cumpărare necompetitive se vor indica elementele cuprinse în anexa nr. 4.3 la Normele Băncii Naţionale a României nr. 2/2012 în aplicarea Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 11/2012 privind piaţa primară a titlurilor de stat administrată de Banca Naţională a României, cu modificările şi completările ulterioare.

4. Valoarea minimă a ofertei necompetitive transmise în cadrul SSON va fi egală cu valoarea nominală unitară aferentă fiecărui instrument emis, plafonul maxim fiind, după caz, cel prevăzut în art. 24 din Regulamentul Băncii Naţionale a României nr. 11/2012 privind piaţa primară a titlurilor de Stat administrată de Banca Naţională a României.

Art. 8. - (1) Ofertele de cumpărare se transmit la Banca Naţională a României, ce acţionează în calitate de administrator al pieţei primare şi secundare a titlurilor de stat şi al sistemului de înregistrare/depozitare, în ziua licitaţiei de referinţă în intervalul orar 10,00-12,00, respectiv în ziua SSON în intervalul orar 10,00-11,00.

(2) Şedinţa de licitaţie începe după încheierea orarului de transmitere a ofertelor de cumpărare specificat la alin. (1).

Art. 9. - În funcţie de necesităţile de finanţare şi/sau de nivelul randamentului rezultat în urma licitaţiei, Ministerul Finanţelor Publice îşi rezervă dreptul ca suma împrumutată aferentă unei serii să fie majorată, micşorată sau anulată.

Art. 10. - Rezultatele licitaţiei de referinţă/SSON se vor stabili în ziua desfăşurării, la sediul Băncii Naţionale a României, de către comisia de licitaţie constituită în acest scop şi vor fi date publicităţii.

Art. 11. - Evenimentele de plată aferente obligaţiunilor de stat de tip benchmark se gestionează în conformitate cu Regulile Sistemului de depozitare şi decontare a instrumentelor financiare - SaFIR.

Art. 12. - Dacă data la care trebuie efectuată una dintre plăţile aferente titlurilor de stat este o zi de sărbătoare sau o zi nelucrătoare, plata se va face în următoarea zi lucrătoare, fără obligarea la dobânzi moratorii. Titlurile de stat care se regăsesc în această situaţie rămân în proprietatea deţinătorului înregistrat şi nu pot fi tranzacţionate.

Art. 13. - Regimul fiscal al titlurilor de stat prevăzute la art. 1 este reglementat de legislaţia în vigoare.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.