MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 883/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 883         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 3 noiembrie 2016

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE SENATULUI

 

146. - Hotărâre privind Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a unui sistem de certificare al Uniunii pentru echipamentele de control de securitate aeronautică COM (2016)491 final

 

147. - Hotărâre privitoare la Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a unei proceduri comune în materie de protecţie internaţională în Uniune şi de abrogare a Directivei 2013/32/UE COM (2016) 467 final

 

148. - Hotărâre privitoare la Propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de stabilire a standardelor pentru primirea solicitanţilor de protecţie internaţională (reformare) COM (2016) 465 final

 

149. - Hotărâre privind Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1.316/2013 şi (UE) nr. 283/2014 în ceea ce priveşte promovarea conectivităţii la internet în comunităţile locale COM (2016) 589 final

 

150. - Hotărâre privind Propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului asupra dreptului de autor pe piaţa unică digitală COM (2016) 593 final

 

151. - Hotărâre privind Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a normelor privind exercitarea drepturilor de autor şi a drepturilor conexe, aplicabile anumitor transmisii online ale organismelor de radiodifuziune şi anumitor retransmisii ale programelor de televiziune şi radio COM (2016) 594 final

 

152. - Hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European şi Consiliu - Cel de-al treilea raport privind transferul şi relocarea COM (2016) 360 final

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 568 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice şi a pct. I şi II din anexa nr. 3 la această ordonanţă

 

Decizia nr. 569 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 77 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali

 

Decizia nr. 616 din 11 octombrie 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate referitoare la dispoziţiile art. I din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi pentru modificarea şi completarea art. 6 alin. (2) din Legea nr. 263/2004 privind asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

801. - Hotărâre pentru stabilirea procedurilor de colectare şi ştergere a datelor persoanelor cu identitate declarată, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă şi evidenţa persoanelor

 

803. - Hotărâre pentru aprobarea Amendamentului nr. 4 convenit prin schimbul de scrisori semnate la Bucureşti la 22 decembrie 2014, la 24 februarie 2016, la 3 martie 2016 şi la Luxemburg la 8 ianuarie 2016 între Guvernul României şi Banca Europeană de Investiţi şi Compania Naţională de Căi Ferate „C.F.R.”- S.A. la Contractul de finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii şi Compania Naţională de Căi Ferate „C.F.R.” - S.Â. privind finanţarea Proiectului de reabilitare a liniei de cale ferată Curtici-Simeria, semnat la Bucureşti la 22 decembrie 2005 şi la Luxemburg la 27 decembrie 2005

 

HOTĂRÂRI ALE SENATULUI

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

privind Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a unui sistem de certificare al Uniunii pentru echipamentele de control de securitate aeronautică COM (2016) 491 final

 

În temeiul dispoziţiilor art. 67, art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, şi ale Protocolului (nr. 2) anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008.

având în vedere Raportul Comisiei pentru afaceri europene nr. LXI1/690 din 21 octombrie 2016,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se constată:

I. Prezenta propunere de Regulament respectă principiile subsidiarităţii şi proporţionalităţii.

II. Se notează:

a) Perspectiva înfiinţării unei autorităţi naţionale de omologare care să deruleze, în condiţii satisfăcătoare, procedura de omologare UE de tip, prin îndeplinirea şi a atribuţiilor de serviciu tehnic, ar avea un impact negativ la nivel administrativ/organizatoric şi financiar asupra unor state membre ce, actualmente, nu au astfel de autorităţi.

b) Statele membre ar trebui să poată opta pentru înfiinţarea unei autorităţi naţionale de omologare şi pentru desemnarea unui serviciu tehnic notificat Comisiei, în temeiul art. 21, ce îndeplineşte cerinţele metodologiilor comune de testare.

III. Se recomandă:

a) Ar fi necesară modificarea primului paragraf al art. 30 sau adăugarea unuia nou, prin introducerea unei prevederi prin care toate echipamentele de control de securitate evaluate de CEAC, în baza PCE (listele acestora se regăsesc pe site-ul CEAC) şi certificate sau omologate de către statele membre, în conformitate cu normele naţionale, achiziţionate şi instalate în aeroporturi, înainte de expirarea perioadei de tranziţie, să poată fi utilizate în continuare, până la expirarea perioadei de exploatare, şi nu doar până la expirarea perioadei de tranziţie de 3 ani.

b) Proiectul de regulamentar trebui să prevadă o desemnare explicită a serviciului tehnic, şi nu una implicită (art. 8 alin. 2 coroborat cu art. 21).

c) Este necesară adăugarea unei prevederi prin care să se instituie obligativitatea producătorilor de a omologa echipamentele de control de securitate şi din punctul de vedere al standardelor de protecţie la radiaţii.

Art. 2. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar opinia cuprinsă în această hotărâre se transmite către instituţiile europene.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senatul României în şedinţa din 1 noiembrie 2016, în conformitate cu prevederile art. 76 din Regulamentul Senatului şi ale art. 5 lit. f) şi art. 30 lit. b) din anexa la Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, republicat.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

IOAN CHELARU

 

Bucureşti, 1 noiembrie 2016.

Nr. 146.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

privitoare la Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a unei proceduri comune în materie de protecţie internaţională în Uniune şi de abrogare a Directivei 2013/32/UE COM (2016) 467 final

 

În temeiul dispoziţiilor art. 67, art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, şi ale Protocolului (nr. 2) anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,

având în vedere Raportul Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/694 din 21 octombrie 2016,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se constată următoarele:

I. Se constată că prezenta propunere de regulament respectă principiul subsidiarităţii şi al proporţionalităţii.

II. Se consideră că:

a) Propunerea de regulament face parte din pachetul publicat de Comisie la 13 iulie 2016, prin care se finalizează reforma sistemului european comun de azil.

b) Este necesară o reformare şi adaptare a sistemului european comun de azil pentru a atinge soluţii durabile la nivelul UE de gestionare a migraţiei.

c) Propunerea de regulament va permite la nivel UE o procedură mai rapidă, mai simplă şi mai eficientă de procesare a cererilor de azil, precum şi un cadru consolidat pentru statele membre pentru a gestiona mai eficient procesul (prevederile referitoare la posibilitatea reevaluărilor periodice în funcţie de evoluţiile din statele de provenienţă, prevenirea abuzurilor şi a mişcărilor secundare etc.).

III. Se apreciază că:

a) Obiectivul principal al Regulamentului este să se asigure că toate statele membre utilizează criterii comune pentru identificarea persoanelor care au o nevoie reală de protecţie internaţională, pe de o parte, şi că respectivele persoane se bucură de un set comun de drepturi în toate statele membre, pe de altă parte.

b) Propunerea de regulament are ca scop:

1. armonizarea sporită a criteriilor comune de recunoaştere a solicitanţilor de protecţie internaţională;

2. Îmbunătăţirea convergenţei deciziilor în materie de azil în întreaga UE;

3. asigurarea faptului că protecţia este acordată numai pe durata existenţei motivelor de persecuţie sau de vătămări grave;

4. găsirea unei soluţii la problema deplasărilor secundare ale beneficiarilor de protecţie internaţională;

5. armonizarea sporită a drepturilor beneficiarilor de protecţie internaţională, mai ales în ceea ce priveşte valabilitatea şi formatul permiselor de şedere, şi precizarea clară a sferei de aplicare a drepturilor şi obligaţiilor beneficiarilor, mai ales în ceea ce priveşte securitatea socială şi asistenţa socială.

Art. 2. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 1 noiembrie 2016, în conformitate cu prevederile art. 78 din Regulamentul Senatului şi ale art. 5 lit. f) şi art. 30 lit. b) din anexa la Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2006, republicat.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

IOAN CHELARU

 

Bucureşti, 1 noiembrie 2016.

Nr. 147.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

privitoare la Propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de stabilire a standardelor pentru primirea solicitanţilor de protecţie internaţională (reformare) COM (2016) 465 final

 

În temeiul dispoziţiilor art. 67, art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, şi ale Protocolului (nr. 2) anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,

având în vedere Raportul Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/695 din 21 octombrie 2016,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se constată următoarele:

I. Se constată că prezenta propunere de directivă respectă principiul subsidiarităţii şi al proporţionalităţii.

II. Se consideră că:

Prezenta propunere legislativă vizează reformarea Directivei 2013/33/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 iunie 2013 de stabilire a standardelor pentru primirea solicitanţilor de protecţie internaţională, pe fondul persistenţei abordării diferite la nivelul statelor membre, atât în ceea ce priveşte modul în care este organizat sistemul de primire, cât şi în ceea ce priveşte standardele furnizate solicitanţilor, şi face parte din pachetul publicat de Comisia Europeană la 13 iulie 2016, prin care se finalizează reforma sistemului european comun de azil,

III. Se apreciază că:

a) Modificările propuse vizează obiectivele asigurării unui tratament demn al solicitanţilor în întreaga UE, în conformitate cu drepturile fundamentale şi cu drepturile copilului.

b) Modificările vizează reducerea stimulentelor legate de primire şi de integrare care-i determină pe migranţi să se deplaseze în mod neregulamentar către şi în interiorul UE, luând totodată în considerare diferenţele semnificative în ceea ce priveşte condiţiile sociale şi economice ale statelor membre.

c) Prin modificările propuse se va face o mai mare limitare a discrepanţelor însemnate care există în prezent între normele statelor membre privind accesul la piaţa muncii. Acest fapt este esenţial pentru a reduce cazurile de introducere de cereri multiple de azil din motive legate de ocuparea forţei de muncă şi stimulentele pentru deplasările secundare.

Art. 2. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 1 noiembrie 2016, în conformitate cu prevederile art. 78 din Regulamentul Senatului şi ale art. 5 lit. f) şi art. 30 lit. B) din anexa la Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, republicat.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

IOAN CHELARU

 

Bucureşti, 1 noiembrie 2016.

Nr. 148.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

privind Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1.316/2013 şi (UE) nr. 283/2014 în ceea ce priveşte promovarea conectivităţii la internet în comunităţile locale COM (2016) 589 final

 

În temeiul dispoziţiilor art. 67, art. 148 alin, (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, şi ale Protocolului (nr. 2) anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,

având în vedere Raportul Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/691 din 21 octombrie 2016,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se constată:

I. Prezenta propunere de Regulament respectă principiile subsidiarităţii şi proporţionalităţii.

II. Se notează:

a) Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) urmăreşte să accelereze investiţiile în domeniul reţelelor transeuropene şi să mobilizeze finanţarea provenind din sectorul public, precum şi din cel privat, sporind în acelaşi timp certitudinea juridică şi respectând principiul neutralităţii tehnologice.

b) Interoperabilitatea, conectivitatea, dezvoltarea durabilă, operarea şi modernizarea infrastructurilor de servicii digitale transeuropene, precum şi coordonarea la nivel european sunt priorităţi operaţionale ce contribuie la realizarea obiectivelor.

c) Fluxul eficient de investiţii private şi publice stimulează dezvoltarea şi modernizarea reţelelor în bandă largă şi astfel contribuie la atingerea obiectivelor Agendei digitale pentru Europa.

Art. 2. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar opinia cuprinsă în această hotărâre se transmite către instituţiile europene.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senatul României în şedinţa din 1 noiembrie 2016, în conformitate cu prevederile art. 78 din Regulamentul Senatului şi ale art. 5 lit. f) şi art. 30 lit. b) din anexa la Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, republicat

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

IOAN CHELARU

 

Bucureşti, 1 noiembrie 2016.

Nr. 149.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

privind Propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului asupra dreptului de autor pe piaţa unică digitală COM (2016) 593 final

 

În temeiul dispoziţiilor art. 67, art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, şi ale Protocolului (nr. 2) anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,

având în vedere Raportul Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/696 din 21 octombrie 2016,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se constată:

I. Prezenta propunere de Regulament respectă principiile subsidiarităţii şi proporţionalităţii.

II. Se notează:

Pachetul legislativ deţine importante mize financiare şi generează, în egală măsură, un impact politic major.

III. Se recomandă:

Procesul de reformă trebuie să balanseze, într-un mod cât mai echitabil, interesele tuturor actorilor implicaţi - titularii de drepturi de autor şi conexe, societăţile de management colectiv, furnizorii de internet, utilizatorii de opere, publicul drept consumator final.

Art. 2. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar opinia cuprinsă în această hotărâre se transmite către instituţiile europene.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senatul României în şedinţa din 1 noiembrie 2016, în conformitate cu prevederile art. 78 din Regulamentul Senatului şi ale art. 5 lit. f) şi art. 30 lit. b) din anexa la Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, republicat.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

IOAN CHELARU

 

Bucureşti, 1 noiembrie 2016.

Nr. 150.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

privind Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a normelor privind exercitarea drepturilor de autor şi a drepturilor conexe, aplicabile anumitor transmisii online ale organismelor de radiodifuziune şi anumitor retransmisii ale programelor de televiziune şi radio COM (2016) 594 final

 

În temeiul dispoziţiilor art. 67, art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, şi Protocolului (nr. 2) anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea

Nr. 13/2008,

având în vedere Raportul Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/689 din 21 octombrie 2016,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se constată:

I. Prezenta propunere de Regulament respectă principiile subsidiarităţii şi proporţionalităţii.

II. Se notează:

Pachetul legislativ deţine importante mize financiare şi generează, în egală măsură, un impact politic major.

III. Se recomandă:

Procesul de reformă trebuie să balanseze, într-un mod cât mai echitabil, interesele tuturor actorilor implicaţi - titularii de drepturi de autor şi conexe, societăţile de management colectiv, furnizorii de internet, utilizatorii de opere, publicul drept consumator final.

Art. 2. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar opinia cuprinsă în această hotărâre se transmite către instituţiile europene.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senatul României în şedinţa din 1 noiembrie 2016, în conformitate cu prevederile art. 78 din Regulamentul Senatului şi ale art. 5 lit. f) şi art. 30 lit. b) din anexa la Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, republicat.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

IOAN CHELARU

 

Bucureşti, 1 noiembrie 2016.

Nr. 151.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European şi Consiliu - Cel de-al treilea raport privind transferul şi relocarea COM (2016) 360 final

 

În temeiul dispoziţiilor art. 67, art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, şi Protocolului (nr. 1) anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,

având în vedere Raportul Comisiei pentru afaceri europene nr. LXI 1/716 din 28 octombrie 2016,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se constată următoarele:

Prezenta comunicare reprezintă cel de-al treilea raport privind relocare internă şi externă. Raportul prezintă stadiul cu privire la relocarea internă şi externă de la ultimul raport al Comisiei publicat la data de 12 aprilie 2016 şi evaluează acţiunile întreprinse de către toţi beneficiarii în perioada 12 aprilie-13 mai 2016 în vederea respectării recomandărilor cu privire la accelerarea implementării schemelor de relocare internă şi externă.

I. Se notează:

a) acţiunile întreprinse de statele membre de relocare referitor la:

1. ofertele de relocare;

2. accelerarea răspunsului la solicitările de relocare;

3. abordarea provocărilor referitoare la relocarea persoanelor vulnerabile, inclusiv a minorilor neînsoţiţi;

4. creşterea gradului de eligibilitate a migranţilor şi creşterea încrederii în schemă;

5. Îmbunătăţirea capacităţii BESA de a sprijini Italia şi Grecia;

b) acţiunile întreprinse de Grecia referitor la:

1. operaţionalizarea hotspot-urilor;

2. accelerarea înregistrării migranţilor;

3. creşterea capacităţii de înregistrare a Serviciului Elen de Azil;

4. acţiuni pentru îmbunătăţirea coordonării şi accelerarea răspunsului la solicitările de relocare;

5. acţiuni întreprinse în vederea îmbunătăţirii capacităţii de recepţie din Grecia;

c) acţiunile întreprinse de Italia referitor la:

1. operaţionalizarea hotspot-urilor;

2. Îmbunătăţirea coordonării;

3. Îmbunătăţirea capacităţilor de recepţie şi procesare din Italia;

4. abordarea provocărilor referitoare la relocarea persoanelor vulnerabile şi a minorilor neînsoţiţi;

5. creşterea nivelului de eligibilitate al migranţilor şi al încrederii în schema de relocare şi evitarea retragerilor;

d) acţiunile întreprinse de Comisie şi agenţiile UE în ceea ce priveşte relocarea internă.

II. Se apreciază că:

a) prin Hotărârea Guvernului nr. 239/2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 264 din 7 aprilie 2016, România îşi va respecta angajamentul de a primi 80 de persoane în nevoie de protecţie internaţională, într-o perioadă de doi ani, respectiv 2016-2017;

b) de asemenea, cota aferentă Programului naţional de relocare pentru anul 2015 va fi preluată până la sfârşitul anului 2016 şi constă din 20 de refugiaţi sirieni aflaţi pe teritoriul Turciei;

c) România va reloca cele 20 de persoane aferente cotei pe anul 2015, refugiaţi sirieni aflaţi pe teritoriul Turciei, urmând ca, după finalizarea primei operaţiuni, să demareze cea de-a două operaţiune pentru cele 80 de persoane.

Art. 2. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 1 noiembrie 2016, în conformitate cu prevederile art. 78 din Regulamentul Senatului şi ale art. 5 lit. f) şi art. 30 lit. b) din anexa la Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2006, republicat.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

IOAN CHELARU

 

Bucureşti, 1 noiembrie 2016.

Nr. 152.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 568

din 12 iulie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice şi a pct. I şi II din anexa nr. 3 la această ordonanţă

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simina Popescu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice şi a pct. I şi II din anexa nr. 3 la această ordonanţă, excepţie ridicată de Primarul comunei Gâdinţi, judeţul Neamţ, în Dosarul nr. 1.953/103/2015 al Tribunalului Neamţ - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului nr. 1.853D/2015 al Curţii Constituţionale.

2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 7 iulie 2016, cu participarea reprezentantului Ministerului Public şi în prezenţa reprezentantului părţii Curtea de Conturi a României, consilierul juridic Vasile-Cătălin Gentimir, şi au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul art. 57 şi art. 58 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a amânat pronunţarea pentru data de 12 iulie 2016, când a pronunţat prezenta decizie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

3. Prin încheierea din 27 octombrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 1,953/103/2015, Tribunalul Neamţ - Secţia a II-a Civilă, do contencios administrativ şi fiscal â sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 80/2001 şi a pct. I şi II din anexa nr. 3 la această ordonanţă. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Primarul comunei Gâdinţi, judeţul Neamţ, într-o cauză având ca obiect anularea şi suspendarea executării unui act administrativ.

4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile de lege criticate sunt neconstituţionale, în măsura în care nu au în vedere aplicarea normativelor de cheltuieli pentru dotarea cu autoturisme şi pentru consumul de carburanţi prevăzute în anexa nr. 3, cu încadrarea în cheltuielile bugetare aprobate, şi pentru autoritatea publică a administraţiei publice locale - primarul. Aceste dispoziţii încalcă principiul autonomiei locale, îngrădesc şi restrâng atribuţiile instituţiei primarului în privinţa rezolvării treburilor publice. Autorul susţine că autorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală în comune, oraşe şi municipii sunt consiliile locale, ca autorităţi deliberative şi primarii ca, autorităţi executive. De asemenea, raporturile dintre autorităţile publice locale se bazează pe principiile autonomiei, în raporturile dintre consiliul local şi primar neexistând raporturi de subordonare. În aceste condiţii, art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 80/2001 ignoră importanţa şi existenţa distinctă a autorităţii administraţiei publice locale - primarul, legiferând subordonarea acestuia faţă de cealaltă autoritate publică, consiliul local.

5. Tribunalul Neamţ - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

6. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

7. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi precizează, în acord cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale, că stabilirea unor normative de cheltuieli pentru dotarea cu autoturisme şi pentru consumul lunar de carburanţi al ministerelor, al celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi al instituţiilor publice din subordinea acestora constituie atributul exclusiv al legiuitorului, care poate reglementa astfel de măsuri, în contextul general al politicii economice şi financiare a statului.

8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile reprezentantului părţii prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice şi a pct. I şi II din anexa nr. 3 la această ordonanţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 542 din 1 septembrie 2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 247/2002, cu modificările şi completările ulterioare. Curtea observă că, ulterior sesizării sale prin încheierea din 27 octombrie 2015, Ordonanţa Guvernului nr. 80/2001 a fost modificată şi completată prin Legea nr. 258/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 5 noiembrie 2015. Cu toate acestea, întrucât în cauza în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate produc efecte juridice prevederile art. 5 şi ale pct. I şi II din anexa nr. 3 la Ordonanţa Guvernului nr. 80/2002, în forma anterioară modificărilor legislative menţionate, Curtea, în lumina Deciziei sale nr. 766 din 15 iunie 2011, urmează a analiza constituţionalitatea acestor prevederi de lege, care au următorul cuprins:

- Art. 5: „(1) Ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, consiliile locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, precum şi instituţiile publice din subordinea acestora aplică normativele de cheltuieli pentru dotarea cu autoturisme şi pentru consumul de carburanţi prevăzute în anexa nr. 3, cu încadrarea în cheltuielile bugetare aprobate.

(11) Normativele de cheltuieli pentru dotarea cu autoturisme se aplică şi consiliilor locale şi consiliilor judeţene.

(2) în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe numărul actual de autoturisme şi consumul lunar de carburanţi, aprobate prin normativele existente pentru serviciile publice descentralizate şi instituţiile publice subordonate ministerelor şi celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice - în parc comun sau pentru activităţi specifice - se reduc cu cel puţin 25%. Fac excepţie instituţiile publice care desfăşoară activităţi operative de inspecţie în domeniile: vamal, gardă financiară, construcţii, transporturi, protecţia mediului, protecţia consumatorului, apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi serviciile de salvare şi situaţii de urgenţă. În cazul în care în urma aplicării măsurii de reducere rezultă mai puţin de un autoturism, se va putea păstra în dotare un autoturism.

(3) Numărul de autoturisme şi consumul de carburanţi pentru activităţile specifice desfăşurate de unele ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

(4) Nu se consideră depăşiri la consumul de carburanţi normat pe autoturism consumul care, la nivelul anului, se încadrează în limita combustibilului normat în raport cu numărul total de autoturisme aprobat fiecărei instituţii,

(5) Prin hotărâre a Guvernului se pot aproba alte normative de dotare cu autoturisme, şi consumuri lunare de carburanţi, pe bază de justificări fundamentate.

(6) -(7) - Abrogate.

(8) Se interzice autorităţilor şi instituţiilor publice, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, să achiziţioneze autoturisme, aşa cum sunt definite la art. 3 pct. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere, cu capacitate cilindrică mai mare de 1.600 cm3 şi al căror preţ nu poate depăşi contravaloarea în lei a sumei de 18.000 euro inclusiv T.V.Â.

(9) Prin excepţie de la prevederile alin. (8), instituţiile din domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale pot achiziţiona autoturisme cu capacitate cilindrică mai mare de 1.600 cm3 şi al căror preţ poate depăşi contravaloarea în lei a sumei de 18.000 euro inclusiv T.V.A. numai în cazuri temeinic justificate, cu aprobarea ordonatorului principal de credite.

(91) Prin excepţie de la prevederile alin. (8), misiunile diplomatice ale României din străinătate pot achiziţiona autoturisme cu capacitate cilindrică mai mare de 1.600 cm3 şi al căror preţ poate depăşi contravaloarea în lei a sumei de 18.000 euro, inclusiv T.V.A., numai în cazuri temeinic justificate, cu aprobarea ordonatorului principal de credite, pe bază de memorandum aprobat de Guvern.

(10) Prevederile alin. (8) se aplică şi societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi regiilor autonome.”

Pct. I din anexa nr. 3 la Ordonanţa Guvernului nr. 80/2001, anexă intitulată „Normative de cheltuieli privind dotarea cu autoturisme şi consumul lunar de carburanţi” stabileşte reguli privind dotarea cu autoturisme, iar prevederile pct. II din aceeaşi anexă stabilesc norme privind consumul lunar de carburanţi pentru autoturisme.

11. În opinia autorului excepţiei, textele de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 120 privind principiile de bază ale administraţiei publice din unităţile administrativ-teritoriale şi art. 121 privind autorităţile comunale şi orăşeneşti.

12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile de lege criticate instituie reguli privind normativele de cheltuieli pentru dotarea cu autoturisme şi pentru consumul de carburanţi, enumerând limitativ autorităţile publice supuse acestor reguli. Curtea precizează, în acord cu jurisprudenţa sa, că stabilirea unor normative de cheltuieli pentru dotarea cu autoturisme şi pentru consumul lunar de carburanţi al ministerelor, al celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi al instituţiilor publice din subordinea acestora constituie atributul exclusiv al legiuitorului, care poate reglementa astfel de măsuri, în contextul general al politicii economice şi financiare a statului ( a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 344 din 17 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 329 din 18 mai 2009).

13. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate formulată în cauză, Curtea observă că autorul excepţiei de neconstituţionalitate este nemulţumit de faptul că prevederile de lege criticate nu se aplică şi în cazul primarului. Astfel, Curtea constată că, în realitate, această critică are în vedere o omisiune legislativă, şi anume absenţa includerii primarului în categoria destinatarilor normei juridice criticate. În aceste condiţii, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate, aşa cum a fost formulată, are că finalitate modificarea şi completarea dispoziţiilor supuse controlului de constituţionalitate. Or, soluţionarea aspectelor referitoare la omisiuni de reglementare sau caracterul incomplet al reglementării nu intră în atribuţiile Curţii Constituţionale, care, potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului de constituţionalitate, sens în care este şi jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional, spre exemplu, Decizia nr. 502 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, prin care Curtea a respins, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate.

14. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice şi a pct. I şi II din anexa nr. 3 la această ordonanţă, excepţie ridicată de Primarul comunei Gâdinţi, judeţul Neamţ, în Dosarul nr. 1.953/103/2015 al Tribunalului Neamţ - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Neamţ - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 12 iulie 2016.

 

PREŞEDINTELE INTERI MAR AL CURŢII CONSTITUŢIONALE

Prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Simina Popescu

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 569

din 12 iulie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 77 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simina Popescu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 77 clin Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Aurel Costache în Dosarul nr. 403/46/2015 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului nr. 1.855D/2015 al Curţii Constituţionale.

2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 7 iulie 2016, cu participarea reprezentantului Ministerului Public şi în prezenţa reprezentantului Agenţiei Naţionale de Integritate, Dragoş Vaida, şef serviciu în cadrul Direcţiei Generale Juridice, şi au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul art. 57 şi art. 58 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a amânat pronunţarea pentru data de 12 iulie 2016, când a pronunţat prezenta decizie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

3. Prin încheierea din 14 decembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 403/46/2015, Curtea de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, da contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 77 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Aurel Costache într-o cauză având ca obiect contestaţia împotriva unui raport de evaluare prin care Agenţia Naţională de Integritate a constatat încălcarea regimului juridic al conflictului de interese

4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile art. 77 din Legea nr. 393/2004 contravin normelor constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5) şi jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare la condiţiile de previzibilitate şi claritate ale normelor legale. Astfel, textul de lege criticat este deficitar, lipsit de claritate şi precizie, deoarece nu face distincţia între interesul patrimonial şi un interes de altă natură şi nu stabileşte clar în ce constă interesul personal. Aşadar, este necesară clarificarea noţiunii „interes personal”, pentru a stabili dacă acesta este sau nu unul de natură patrimonială. În susţinerea criticilor de neconstituţionalitate, sunt invocate dispoziţiile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, aspecte din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului privind principiul securităţii raporturilor juridice şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale, spre exemplu, Decizia nr. 81 din 27 februarie 2013.

5. Curtea de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că „examenul de constituţionalitate în raport cu dispoziţiile art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie şi cu argumentele aduse de părţi, se impune a fi analizat, având în vedere şi cele două soluţii contradictorii date de Agenţia Naţională de Integritate în rapoartele încheiate pentru colegii reclamantului, aflaţi în aceeaşi situaţie cu acesta”.

6. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

7. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă. Precizează că norma legală criticată este suficient de clară şi precisă, aspectele semnalate de autorul excepţiei vizând doar modul său de interpretare, ceea ce constituie atributul exclusiv al instanţei de judecată. Invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 418 din 3 iulie 2014.

8. Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă. Precizează că noţiunea de „interes personal” din cuprinsul art. 77 din Legea nr. 393/2004 este clarificată de prevederile art. 75 din aceeaşi lege, care definesc într-un mod clar „interesul personal”, persoanele interesate având posibilitatea să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanţele speţei, consecinţele care pot rezulta dintr-un act determinat. De asemenea, subliniază că motivarea autorului excepţiei ţine, mai degrabă, de modul de interpretare şi aplicare a legii; or, un astfel de context nu poate constitui temei pentru ridicarea unei excepţii de neconstituţionalitate şi excedează competenţei Curţii Constituţionale, fiind de resortul instanţei de judecată care se pronunţă asupra fondului cauzei şi care este în măsură să aprecieze în privinţa normei juridice aplicabile fiecărei speţe deduse judecaţii, precum şi, eventual, al instanţelor de control judiciar, potrivit dispoziţiilor art. 126 alin. (1) şi (3)din Constituţie.

9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 77 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, prevederi legale care au următorul cuprins:

„(1) Consilierii judeţeni şi consilierii locali nu pot lua parte la deliberarea şi adoptarea de hotărâri dacă au un interes personal în problema supusă dezbaterii.

(2) în situaţiile prevăzute la alin. (1), consilierii locali şi consilierii judeţeni sunt obligaţi să anunţe, la începutul dezbaterilor, interesul personal pe care îl au în problema respectivă.

(3) Anunţarea interesului personal şi abţinerea de la vot se consemnează în mod obligatoriu în procesul-verbal al şedinţei.”

12. În opinia autorului excepţiei, textele de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (3) şi (5) privind trăsăturile statului şi obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor.

13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. 77 din Legea nr. 393/2004 fac parte din Capitolul VIII al legii, intitulat „Registrul de interese” şi stabilesc, pentru consilierii locali şi judeţeni, interdicţia de a lua parte la deliberarea şi adoptarea de hotărâri dacă au un interes personal în problemă supusă dezbaterii, precum şi obligaţia de a anunţa, la începutul dezbaterilor, interesul personal pe care îl au în problema respectivă.

14. Referitor la noţiunea de „interes personal”, la care textul de lege supus controlului de constituţionalitate face referire, Curtea reţine că aceasta este clarificată prin prevederile art. 75 din Legea nr. 393/2004, care stabilesc că: „Aleşii locali au un Interes personal Intr-o anumită problemă, dacă au posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorităţii publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru:

a) soţ, soţie, rude sau alini până la gradul al doilea inclusiv;

b) orice persoană fizică sau juridică cu care au o relaţie de angajament, indiferent de natura acestuia;

c) societate comercială la care deţin calitatea de asociat unic, funcţia de administrator sau de la care obţin venituri;

d) o altă autoritate din care fac parte;

e) orice persoană fizică sau juridică, alta decât autoritatea din care fac parte, care a făcut o plată către aceştia sau a efectuat orice fel de cheltuieli ale acestora;

f) o asociaţie sau fundaţie din care fac parte.”

15. Potrivit art. 1 din Legea nr. 393/2004, aceasta „are ca obiect stabilirea condiţiilor de exercitare a mandatului de câtre aleşii locali, a drepturilor şi obligaţilor ce le revin în baza mandatului încredinţat”. În acest sens, art. 74 din aceeaşi lege reglementează Obligaţia aleşilor locali de a-şi face publice interesele personale printr-o declaraţie pe propria răspundere, depusă în dublu exemplar la secretarul comunei, oraşului, municipiului, sectorului municipiului Bucureşti, respectiv la secretarul general al judeţului sau al municipiului Bucureşti, după caz. Un exemplar al declaraţiei privind interesele personale se păstrează de către secretar într-un dosar special, denumit registru de interese, iar al doilea exemplar al declaraţiei de interese se transmite la secretarul general al prefecturii, care îl va păstra într-un dosar special, denumit registru general de interese. Potrivit art. 78 din Legea nr. 393/2004, „Registrul de interese are caracter public, putând fi consultat de către orice persoană, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public

16. În acest context, art. 77 alin. (1) din aceeaşi lege reglementează o interdicţie specifică pentru consilierii judeţeni şi cei locali, şi anume „Consilierii judeţeni şi consilierii locali nu pot lua parte la deliberarea şi adoptarea de hotărâri dacă au un interes personal în problema supusă dezbaterii”, în timp ce, potrivit art. 81 din aceeaşi lege, „Hotărârile adoptate cu nerespectarea dispoziţiilor art. 17 sunt nule de drept, potrivit dispoziţiilor art. 47 alin. (2) din Legea nr. 215/2001 (devenit art. 46, în urma republicării legii), cu modificările şi completările ulterioare”

17. De altfel, Curtea observă că noţiunea de „interes patrimonial”, la care autorul excepţiei face referire, se regăseşte în cuprinsul altei norme juridice, şi anume art. 46 alin. (1) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, care stabileşte că „Nu poate lua parte la deliberare şi la adoptarea hotărârilor consilierul local care, fie personal, fie prin soţ, soţie, afini sau rude până la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial în problema supusă dezbaterilor consiliului local.”

18. Curtea reiterează că, potrivit jurisprudenţei sale referitoare la dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie, una dintre exigenţele principiului obligativităţii respectării legilor vizează calitatea actelor normative (Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 19 februarie 2014, paragraful 225). În acest sens, Curtea a constatat că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiţii calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de clar şi precis pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanţele speţei, consecinţele care pot rezulta dintr-un act determinat. Desigur, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală şi o anumită supleţe poate chiar să se dovedească de dorit, supleţe care nu afectează însă previzibilitatea legii (a se vedea, în acest sens, Decizia Curţii Constituţionale nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Of dai al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, Decizia Curţii Constituţionale nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012, sau Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 674 din 1 noiembrie 2013).

19. Or, în cauza de faţă, Curtea reţine că prevederile de lege criticate au un conţinut suficient de clar şi precis pentru a putea fi interpretat şi aplicat. În aceste condiţii, Curtea constată că susţinerile autorului excepţiei referitoare la încălcarea art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală sunt neîntemeiate.

20. În acelaşi timp, Curtea observă că celelalte aspecte invocate de autorul excepţiei se referă, cu precădere, la modul de interpretare şi aplicare a legii în cauza dedusă judecăţii; or, acestea excedează competenţei Curţii Constituţionale, fiind de resortul instanţei judecătoreşti care se pronunţă asupra fondului cauzei, competentă să aprecieze în privinţa normei juridice aplicabile fiecărei speţe deduse judecaţii, precum şi, eventual, al instanţelor de control judiciar.

21. În final, Curtea constată că dispoziţiile art. 1 alin. (3) din Constituţie privind trăsăturile statului român nu au incidenţă în soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate.

22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Aurel Costache în Dosarul nr. 403/46/2015 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. 77 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 12 iulie 2016.

 

PREŞEDINTELE INTERI MAR AL CURŢII CONSTITUŢIONALE

Prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Simina Popescu

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 616

din 11 octombrie 2016

asupra sesizării de neconstituţionalitate referitoare la dispoziţiile art. I din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi pentru modificarea şi completarea art. 6 alin. (2) din Legea nr. 263/2004 privind asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Marieta Safta - prim-magistrat-asistent

 

1. Pe rol se află pronunţarea asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi pentru modificarea şi completarea art. 6 alin. (2) din Legea nr. 263/2004 privind asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă, formulată de Guvernul României.

2. Sesizarea a fost înregistrată la Curtea Constituţională sub nr. 6.510din 7 iulie 2016, formând obiectul Dosarului nr. 1.259 A/2016.

3. În motivarea sesizării se precizează, mai întâi, că începând cu anul 2011, salarizarea personalului din sectorul bugetar este reglementată prin Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi a legilor anuale de salarizare elaborate în baza prevederilor acestei legi. Potrivit art. 1 alin. (2) din actul normativ menţionat, de la data intrării în vigoare a acestuia, drepturile salariate ale personalului bugetar sunt şi rămân, în mod exclusiv, cele prevăzute în Legea-cadru nr. 284/2010. Se subliniază şi faptul că abrogarea prevederilor din actele normative prin care se autorizau unele instituţii şi autorităţi publice să reţină o parte din veniturile realizate pentru constituirea de fonduri pentru stimularea personajului angajat, a reprezentat un criteriu de referinţă structural în derularea Acordului Stand-by încheiat cu Fondul Monetar Internaţional, care a fost îndeplinit prin aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2011 pentru modificarea unor acte normative în vederea eliminării prevederilor referitoare la acordarea de stimulente pentru personalul din sectorul bugetar. În plus, adoptarea acestor măsuri ar putea conduce la un impact financiar suplimentar asupra cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat aferente anului 2016 de aproximativ 3,2 miliarde lei, respectiv 5,5 miliarde anual.

4. Se susţine, în continuare, că, pe lângă caracterul discriminatoriu al unora dintre măsurile stabilite de legea criticată, nu sunt respectate „nici prevederile art. 138 alin. (5) din Constituţia României, republicată, potrivit cărora nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare.” Astfel, „prin neindicarea surselor de finanţare în propunerile legislative menţionate, asupra acestora planează un viciu de neconstituţionalitate”. Referitor la deciziile Curţii Constituţionale nr. 1.354/2010, nr. 1.358/2010, nr. 1.360/2010, se arată că, ori de câte ori o iniţiativă legislativă nu e însoţită de o analiză şi/sau informaţii referitoare la efectele financiare asupra bugetului general consolidat, suntem în prezenţa nerespectării prevederilor constituţionale ale art. 138 alin. (5). În acelaşi sens sunt, potrivit autorului sesizării, şi prevederile art. 15 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice.

5. Faţă de cele arătate se apreciază că „impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât şi pe termen lung, trebuie să conţină informaţii referitoare la efectele financiare asupra bugetului general consolidat, şi anume la modificări ale cheltuielilor bugetare, precum şi la calculele privind fundamentarea acestor modificări.” Astfel, faţă de deficitul bugetar estimat pentru 2016 şi, respectiv 2017, „există riscul ca impactul suplimentar generat de aplicarea acestor măsuri să nu poată fi acoperit din bugetul aprobat, ceea ce creează premisele unui dezechilibru bugetar, cu consecinţa nerespectării nivelului deficitului bugetar prevăzut în Tratatul de la Maastricht privind Uniunea Europeană şi care atrage declanşarea procedurii de deficit excesiv.”

6. În conformitate cu dispoziţiile art. 16 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, obiecţia de neconstituţionalitate a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele lor de vedere.

7. Preşedintele Camerei Deputaţilor a transmis, cu Adresa înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 7.522 din 9 august 2016, punctul său de vedere, prin care apreciază că sesizarea de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

8. Astfel, în ceea ce priveşte pretinsa încălcare, prin legea criticată, a prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, arată că nu a fost motivată în conformitate cu prevederile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, astfel încât „acest aspect nu poate face obiectul analizei Curţii, întrucât nu îndeplineşte condiţiile legale ale admisibilităţii sesizării de neconstituţionalitate”.

9. Referitor la susţinerile privind încălcarea art. 138 alin. (5) din Constituţie, apreciază că nu pot fi reţinute, întrucât „sursele de finanţare sunt menţionate expres în actul normativ, legiuitorul făcând trimitere la bugetul aprobat şi la venituri proprii, reglementând cu privire la facultatea şi nu la obligaţia acordării acestor sume.” Se mai arată că sesizarea „interpretează trunchiat jurisprudenţa Curţii Constituţionale” în sensul că textul constituţional invocat ar presupune precizarea expresă a sursei de finanţare. Se invocă în acest sens deciziile Curţii Constituţionale nr. 515/2004 şi nr. 1.093/2008, prin care s-a statuat, în esenţă, că lipsa precizării exprese a sursei de finanţare nu presupune, implicit, inexistenţa sursei de finanţare, precum şi cu privire la sursele de finanţare.

10. Preşedintele Senatului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere asupra obiecţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând obiecţia de neconstituţionalitate, punctul de vedere al Preşedintelui Camerei Deputaţilor, raportul judecătorului-raportor, dispoziţiile legale criticate, precum şi prevederile Constituţiei, reţine următoarele:

11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. a) din Constituţie şi ale art. 1, 10, 15, 16 şi 18 din Legea nr. 47/1992 pentru organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, să soluţioneze obiecţia de neconstituţionalitate.

12. Obiectul sesizării de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi pentru modificarea şi completarea art. 6 alin. (2) din Legea nr. 263/2004 privind asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă, în întregul său. Examinând, însă, criticile de neconstituţionalitate, astfel cum au fost circumstanţiate în partea introductivă a sesizării, unde se reţin în mod distinct soluţiile legislative considerate ca fiind neconstituţionale, Curtea constată că aceste critici vizează numai modificările aduse Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

13. Astfel fiind, Curtea reţine ca obiect al sesizării de neconstituţionalitate Art. I din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi pentru modificarea şi completarea art. 6 alin. (2) din Legea nr. 263/2004 privind asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă, având următorul cuprins:

Art. I. - Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 652 din 28 august 2015, cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 193, după alineatul (6) se introduce un nou alineat alin. (61), cu următorul cuprins:

«(61) Ministerul Sănătăţii, ministerele şi instituţiile cu reţea sanitară proprie pot acorda personalului medical şi de specialitate stimulente financiare lunare, în limita a două salarii minime brute pe ţară a căror finanţare este asigurată din veniturile proprii ale acestora. În limita bugetului aprobat.»

2. Articolul 199 se modifică şi va avea următorul cuprins:

«Art. 199. - (1) Autorităţile publice locale pot participa la finanţarea unor cheltuieli de administrare şi funcţionare, respectiv cheltuieli de personal, stabilite în condiţiile legii, bunuri şi servicii, investiţii, reparaţii capitale, consolidare, extindere şi modernizare, dotări cu echipamente medicale ale unităţilor sanitare cu paturi transferate, în limita creditelor bugetare aprobate cu această destinaţie în bugetele locale.

(2) Autorităţile administraţiei publice pot acorda personalului medical şi de specialitate din spitalele publice din reţeaua sanitară proprie stimulente financiare lunare, în limita a două salarii minime brute pe ţară, în baza hotărârii autorităţilor deliberative ale autorităţilor administraţiei publice locale, în limita bugetului aprobat.» “

14. Dispoziţiile constituţionale invocate în motivarea sesizării sunt cele ale art. 16-Egalitatea în drepturi şi ale art. 138 alin. (5), potrivit cărora „Nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare.”

15. Fără a se invoca vreun temei constituţional distinct, se face referire, în motivarea sesizării, şi la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi la prevederile art. 15 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 597 din 13 august 2002, cu modificările şi completările ulterioare, având următorul cuprins: (1) în cazurile în care se fac propuneri de elaborare a unor proiecte de acte normative/măsuri/politici a căror aplicare atrage micşorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor aprobate prin buget, se va întocmi o Uşă financiară, care va respecta condiţiile prevăzute de Legea nr. 69/2010. În această fişă se înscriu efectele financiare asupra bugetului general consolidat, care trebuie să aibă în vedere:

a) schimbările anticipate în veniturile şi cheltuielile bugetare pentru anul curent şi următorii 4 ani;

b) estimări privind eşalonarea creditelor bugetare şi a creditelor de angajament, în cazul acţiunilor anuale şi multianuale care conduc la majorarea cheltuielilor;

c) măsurile avute în vedere pentru acoperirea majorării cheltuielilor sau a minusului de venituri pentru a nu influenţa deficitul bugetar, [...j

(3) După depunerea proiectului legii bugetare anuale la Parlament pot fi aprobate acte normative/măsuri/politici numai în condiţiile prevederilor alin. (1), dar cu precizarea surselor de acoperire a diminuării veniturilor sau a majorării cheltuielilor bugetare, aferente exerciţiului bugetar pentru care s-a elaborat bugetul”.

16. Procedând la analiza motivării, Curtea va examina, mai întâi, criticile formulate în raport cu dispoziţiile constituţionale ale art. 16 - Egalitatea în drepturi. Curtea constată, în această privinţă, că autorul sesizării susţine că „unele dintre măsurile” prevăzute de normele criticate au caracter discriminatoriu, fără a se preciza care sunt aceste măsuri, şi fără a se motiva în ce constă caracterul lor discriminatoriu. Or, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, „sesizările trebuie [...] motivate”. În sensul textului legal citat, motivarea implică indicarea textelor criticate, a normelor constituţionale pretins încălcate, precum şi a considerentelor pe care se bazează contrarietatea invocată. În cauză lipsesc două dintre aceste elemente, şi anume precizarea exactă a textelor legale criticate şi a considerentelor pe care se bazează pretinsa contrarietate cu norma constituţională de referinţă. Chiar dacă s-ar aprecia că „măsurile” pretins discriminatorii sunt cele prevăzute de dispoziţiile reţinute distinct în partea introductivă a sesizării, şi la care este raportat apoi tot conţinutul acesteia, Curtea nu se poate substitui autorului pentru a determina motivele pentru care dispoziţiile respective ar fi discriminatorii.

17. În ceea ce priveşte criticile formulate în raport de dispoziţiile constituţionale ale art. 138 alin. (5), potrivit cărora „Nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare”, Curtea observă mai întâi că, indicând în partea introductivă a sesizării, soluţiile legislative criticate, autorul le extrage din contextul reglementărilor unde sunt cuprinse, ceea ce este de natură să determine un caracter incomplet şi alt sens al acestora. Astfel, se arată că s-a aprobat ca: „Ministerul Sănătăţii, ministerele şi instituţiile cu reţea sanitară proprie să poată acorda personalului medical de specialitate stimulente financiare lunare în limita a două salarii minime brute pe ţară”, ceea ce corespunde primei teze a art. 193 alin. (61) din Legea nr. 95/2006, introdus prin art. I pct. 1 din legea criticată, fără a se menţiona teza finală aceluiaşi text, care statuează astfel: „a căror finanţare este asigurată din veniturile proprii ale acestora, în limita bugetului aprobat.” De asemenea, se arată că s-a aprobat ca „autorităţile administraţiei publice locale să poată acorda personalului medical şi de specialitate din spitalele publice din reţeaua sanitară proprie stimulente financiare lunare, în limita a două salarii minime brute pe ţară”, ceea ce corespunde primei teze a art. 199 alin. (2) din Legea nr. 95/2006, modificat prin art. I pct. 2 din legea criticată, fără a se menţiona teza finală aceluiaşi text, care statuează astfel: „în baza hotărârii autorităţilor deliberative ale autorităţilor administraţiei publice locale, în limita bugetului aprobat”. Critica formulată este aceea că, prin neindicarea surselor de finanţare pentru stimulentele financiare la care textele se referă, se încalcă prevederile art. 138 alin. (5) din Constituţie, astfel cum au fost interpretate într-o bogată jurisprudenţă a Curţii Constituţionale.

18. Or, examinarea textelor criticate, în integralitatea lor, relevă faptul că legiuitorul a stabilit posibilitatea (iar nu obligaţia) acordării de stimulente financiare pentru personalul medical de specialitate, „în limita bugetului aprobat”. Astfel, cât priveşte stimulentele financiare ce pot fi acordate de Ministerul Sănătăţii, ministerele şi instituţiile cu reţea sanitară proprie, legiuitorul a prevăzut expres că finanţarea se asigură „din veniturile proprii ale acestora”. Cât priveşte stimulentele financiare ce pot fi acordate de autorităţile administraţiei publice locale personalului medical şi de specialitate din spitalele publice din reţeaua sanitară proprie, finanţarea se realizează de către acestea, „în baza hotărârii autorităţilor deliberative” (ale autorităţilor administraţiei publice locale).

19. Curtea observă, totodată, că, în reglementarea finanţării spitalelor publice, Legea nr. 95/2006 distinge între venituri proprii, şi venituri de la bugetul de stat şi bugetele locale. Astfel, potrivit art. 190 alin. (1) din Legea nr. 95/2006, „spitalele publice sunt instituţii publice finanţate integral din venituri proprii şi funcţionează pe principiul autonomiei financiare. Veniturile proprii ale spitalelor publice provin din sumele încasate din serviciile medicale, alte prestaţii efectuate pe bază de contract, precum şi din alte surse, conform legii”. Potrivit art. 193 alin. (1) din acelaşi act normativ (prin art. I pct. 1 criticat în cauza este completat art. 193 cu un nou alineat, alineatul 61,), „spitalele publice din reţeaua Ministerului Sănătăţii şi ale ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie, cu excepţia spitalelor din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale, primesc, în completare, sume de bani de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, care vor fi utilizate numai pentru destinaţiile pentru care au fost alocate Art. 199 din Legea nr. 95/2006, în actuala redactare, stabileşte posibilitatea autorităţilor publice locale de a participa „la finanţarea unor cheltuieli de administrare şi funcţionare, respectiv cheltuieli de personal, stabilite în condiţiile legii, bunuri şi servicii, investiţii, reparaţii capitale, consolidare, extindere şi modernizare, dotări cu echipamente medicale ale unităţilor sanitare cu paturi transferate. În limita creditelor bugetare aprobate cu această destinaţie în bugetele locale.” Modificarea art. 199 din Legea nr. 95/2006 prin art. I pct. 2 din legea criticată în prezenta cauză constă, practic, în introducerea posibilităţii autorităţilor publice locale de a finanţa acordarea de stimulente financiare lunare pentru personal medical şi de specialitate din spitalele publice din reţeaua sanitară proprie

20. Examinând, în continuare, jurisprudenţă Curţii Constituţionale referitoare la art. 138 alin. (5) din Constituţie, invocată, în parte, şt de autorul sesizării, Curtea reţine că aceasta distinge între stabilirea sursei de finanţare şi caracterul suficient al resurselor financiare din sursa astfel stabilită.

21. Stabilirea sursei de finanţare constituie o exigenţă impusă de art. 138 alin. (5) din Constituţie (a se vedea Decizia nr. 47 din 15 septembrie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 28 septembrie 1993, sau Decizia nr. 64 din 16 noiembrie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 310 din 28 decembrie 1993). Art. 138 alin. (5) din Constituţie impune stabilirea concomitentă atât a alocaţiei bugetare, ce are semnificaţia unei cheltuieli, cât şi a sursei de finanţare, ce are semnificaţia venitului necesar pentru suportarea ei, spre a evita consecinţele negative, pe plan economic şi social, ale stabilirii unei cheltuieli bugetare fără acoperire (â se vedea Decizia nr. 36 din 2 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 11 aprilie 1996). Majorarea cheltuielilor din sursa indicată poate fi realizată în cursul anului bugetar, cu condiţia menţinerii în alocaţia aferentă sursei (Decizia nr. 6 din 24 ianuarie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 31 ianuarie 1996, sau Decizia nr. 515 din 24 noiembrie 2004, precitată). În textul Constituţiei se vorbeşte numai despre stabilirea sursei de finanţare înainte de aprobarea cheltuielii, iar nu despre obligativitatea indicării în lege a sursei respective (Decizia nr. 173 din 12 iunie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 9 iulie 2002, Decizia nr. 320 din 19 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 411 din 8 iulie 2013, sau Decizia nr. 105 din 27 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 371 din 20 mai 2014). Sursa de finanţare indicată trebuie să fie în mod real aptă să acopere cheltuiala, în condiţiile legii bugetare anuale; art. 138 alin. (5) din Constituţie nu se referă la existenţa în concreto a unor resurse financiare suficiente la momentul adoptării legii, ci la faptul ca acea cheltuială să fie previzionată în deplină cunoştinţă de cauză în bugetul de stat, pentru a putea fi acoperită în mod cert în cursul anului bugetar (Decizia nr. 22 din 20 ianuarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 160 din 2 martie 2016).

22. Raportând aceste statuări la cauza de faţă, Curtea constată că, prin reglementările criticate, legiuitorul a procedat la stabilirea sursei, respectiv a modului de finanţare a cheltuielilor potenţiale preconizate.

23. Astfel, în cazul stimulentelor financiare ce pot fi acordate de Ministerul Sănătăţii, ministerele şi instituţiile cu reţea sanitară proprie, această sursă este din „venituri proprii”, nefiind vorba deci de o grevare a bugetului de stat sau a bugetelor locale. În privinţa acestora funcţionează principiul autonomiei financiare (aplicabil deopotrivă spitalelor publice şi ministerelor cu reţea sanitară proprie), care presupune, potrivit art. 190 alin. (2) din Legea nr. 95/2006, „a) organizarea activităţii spitalului pe baza bugetului de venituri şi cheltuieli propriu, aprobat de conducerea unităţii şi cu acordul ordonatorului de credite ierarhic superior; b) elaborarea bugetului propriu de venituri şi cheltuieli, pe baza evaluării veniturilor proprii din anul bugetar şi a repartizării cheltuielilor pe baza propunerilor fundamentate ale secţiilor şi compartimentelor din structura spitalului.

24. De asemenea, în cazul stimulentelor financiare ce pot fi acordate de autorităţile publice locale, finanţarea se face pe baza hotărârii autorităţilor deliberative ale acestora, ceea ce implică şi stabilirea, în concret, a sursei pentru acordarea acestor sume. Or, în această privinţă, sunt incidente dispoziţiile art. 120 din Constituţie, care consacră autonomia locală între principiile de bază ale administraţiei publice din unităţile administrativ-teritoriale, precum şi cele ale art. 121 care stabilesc care sunt autorităţile prin care se realizează autonomia locală, şi anume consiliile locale (autorităţi deliberative) şi primarii aleşi. În acest sens, art. 3 alin. (1) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte că „Prin autonomie locală se înţelege dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a gestiona, în numele şi în interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condiţiile legii.”, iar art. 3 alin. (2) din aceeaşi lege, că j\cest drept se exercită de consiliile locale şi primari, precum şi de consiliile judeţene, autorităţi ale administraţiei publice locale alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat”. Potrivit art. 4 alin. (1) şi (2) din lege „(1) Autonomia locală este numai administrativă şi financiară, fiind exercitată pe baza şi în limitele prevăzute de lege. (2) Autonomia locală priveşte organizarea, funcţionarea, competenţele şi atribuţiile, precum şi gestionarea resurselor care, potrivit legii, aparţin comunei, oraşului, municipiului sau judeţului, după caz.”

25. Tocmai pentru a se asigura că această autonomie funcţionează în limitele legii, legiuitorul a stabilit, prin normele criticate, faptul că acordarea de stimulente financiare pentru personalul medical de specialitate se face „în limita bugetului aprobat”. Curtea observă, în acest sens, că, potrivit art. 14 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu denumirea marginală „Reguli privind cheltuielile bugetare”, „(1) Cheltuielile bugetare au destinaţie precisă şi limitată şi sunt determinate de autorizările conţinute în legi specifice şi în legile bugetare anuale. (2) Nicio cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) şi nici angajată şi efectuată din aceste bugete, dacă nu există bază legală pentru respectiva cheltuială. (3) Nicio cheltuială din fonduri publice nu poate fi angajată, ordonanţată şi plătită dacă nu este aprobată potrivit legii şi nu are prevederi bugetare.”în acelaşi sens, art. 29 din Legea nr. 500/2002, cu denumirea marginală „Structura bugetelor”, prevede, în alin. (1)-(3), următoarele: „(1) Veniturile şi cheltuielile se grupează în buget pe baza clasificaţiei bugetare. (2) Veniturile sunt structurate pe capitole şi subcapitole, iar cheltuielile pe părţi, capitole, subcapitole, titluri, articole, precum şi alineate, după caz. (3) Cheltuielile prevăzute în capitole şi articole au destinaţie precisă şi limitată.” Ordonatorii de credite au obligaţia de a asigura respectarea acestor dispoziţii, sens în care sunt prevederile art. 21 şi art. 22 din Legea nr. 500/2002 a finanţelor publice, care reglementează rolul şi responsabilităţile acestora. Nerespectarea acestor obligaţii constituie infracţiune sau contravenţie, după caz, în condiţiile aceleiaşi legi. Aşadar, prin reglementarea criticată, legiuitorul a îndeplinit obligaţia de indicare a sursei de finanţare, asigurându-se, totodată, că prin acordarea de stimulente financiare nu se vor depăşi bugetele aprobate, în conformitate cu normele imperative ale reglementării-cadru în materia finanţelor publice.

26. Cât priveşte caracterul sursei de finanţare de a fi în mod real aptă să acopere cheltuiala în condiţiile legii bugetare anuale, acesta urmează a se stabili de către aceleaşi autorităţi prevăzute de lege, în limita şi cu respectarea aceloraşi prevederi legale, întrucât legiuitorul instituie doar o posibilitate, iar nu o obligaţie a acestora de acordare de stimulente financiare personalului medical de specialitate.

27. Astfel fiind, criticile formulate converg mai degrabă la susţinerea caracterului insuficient al resurselor financiare pentru susţinerea plăţii de stimulente financiare pentru personalul medical de specialitate, câtă vreme se invocă „impactul general asupra bugetului general consolidat”, precum şi riscul ca „impactul suplimentar generat de aplicarea acestor măsuri să nu poată fi acoperit din bugetul aprobat”. Or, legiuitorul a lăsat acest aspect la latitudinea autorităţilor care urmează să decidă asupra acordării stimulentelor în cauză, fără a stabili vreo obligaţie în acest sens, de natură să impună realizarea unei estimări a efectelor financiare asupra bugetului general consolidat, în condiţiile art. 15 din Legea nr. 500/2002. Aşadar, aprecierea caracterului suficient al resurselor financiare nu îşi are temeiul în art. 138 alin. (5) din Constituţie, fiind o problemă exclusiv de oportunitate, ce priveşte, în esenţă, relaţiile dintre Parlament şi Guvern. Dacă Guvernul nu are resurse financiare suficiente, poate să propună modificările necesare pentru asigurarea lor, în virtutea dreptului său de iniţiativă legislativă (a se vedea Decizia nr. 47 din 15 septembrie 1993, precitată, sau Decizia nr. 64 din 16 noiembrie 1993, precitată).

28. Curtea subliniază, totodată, că dreptul la ocrotirea sănătăţii are caracter fundamental, fiind consacrat în art. 34 din Constituţie, potrivit căruia „(1) Dreptul la ocrotirea sănătăţii este garantat. (2) Statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei şi a sănătăţii publice. (3) Organizarea asistenţei medicale şi a sistemului de asigurări sociale pentru boală, accidente, maternitate şi recuperare, controlul exercitării profesiilor medicale şi a activităţilor paramedicale, precum şi alte măsuri de protecţie a sănătăţii fizice şi mentale a persoanei se stabilesc potrivit legii.”Textul constituţional conturează, în termeni foarte fermi, o obligaţie pozitivă complexă a statului, în sfera căreia intră, deopotrivă, şi finanţarea sistemului de sănătate, astfel încât acesta să fie în mod real apt să răspundă cerinţelor referitoare la asigurarea sănătăţii publice.

29. Cât priveşte pretinsa contradicţie a normelor criticate cu Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, aceasta nu constituie o problemă de constituţionalitate şi, prin urmare, nu poate face obiectul controlului specific pe care Curtea îl exercită, control care vizează compatibilitatea legii cu Constituţia, iar nu compararea mai multor legi infraconstituţionale, concordanţa sau corelarea acestora.

30. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. a) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 11 alin. (1) lit. A.a), al art. 15 alin. (1) şi al art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge sesizarea de neconstituţionalitate şi constată că dispoziţiile art. I din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi pentru modificarea şi completarea art. 6 alin. (2) din Legea nr. 263/2004 privind asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Preşedintelui României şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 11 octombrie 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

Prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Prim-magistrat-asistent

Marieta Safta

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru stabilirea procedurilor de colectare şi ştergere a datelor persoanelor cu identitate declarată, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă şi evidenţa persoanelor

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 211 alin. (4) din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind actele de stare civilă şi actele de identitate ale cetăţenilor români,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - Se aprobă procedurile de colectare şi ştergere a datelor persoanelor cu identitate declarată, prevăzute în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. II. - Metodologia cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 64/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 2 martie 2011, se modifică şi se completează după cum urmează;

1. Articolul 29 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 29. - (1) Termenul pentru declararea şi înregistrarea naşterii copilului este de:

a) 30 de zile de la data naşterii, pentru copilul născut viu şi aflat în viaţă;

b) 3 zile de la data naşterii, pentru copilul născut mort;

c) 24 de ore de la data decesului, pentru copilul născut viu care a decedat înăuntrul termenului de 30 de zile;

d) 30 de zile pentru copilul găsit sau părăsit de mamă în maternitate/unităţi sanitare.

(2)Termenele prevăzute la alin. (1) lit. a), b) şi d) se socotesc de la data naşterii şi cuprind atât ziua naşterii, respectiv a găsirii, cât şi ziua în care se face declaraţia.”

2. Articolul 30 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 30. - (1) înregistrarea naşterii în termenele prevăzute la art. 29 alin. (1) lit. a) şi c) se face în baza următoarelor documente:

a) certificatul medical constatator al naşterii, întocmit pe formular-tip, care va trebui să poarte număr de înregistrare, dată certă, sigiliul/ştampila unităţii sanitare, semnătura şi parafa medicului;

b) actul de identitate al mamei şi al declarantului, dacă naşterea nu este declarată de mamă;

c) certificatul de căsătorie al părinţilor copilului, în original şi fotocopie, iar dacă aceştia poartă nume de familie diferit, declaraţia scrisă cu privire la numele pe care îl va dobândi copilul, semnată de ambii părinţi în faţa ofiţerului de stare civilă sau a notarului public;

d) declaraţia de recunoaştere a copilului născut în afara căsătoriei, dată de către tată în faţa ofiţerului de stare civilă care înregistrează naşterea, din care să rezulte şi numele de familie pe care îl dobândeşte copilul, la care se anexează consimţământul mamei potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 41. Tatăl minor îl poate recunoaşte singur pe copilul său dacă face dovada discernământului la momentul recunoaşterii, prin efectuarea expertizei psihiatrice.

(2) în situaţia în care unul dintre părinţi sau ambii sunt cetăţeni străini sau apatrizi, sunt necesare documentele prevăzute la alin. (1), precum şi următoarele:

a) paşaportul părintelui cetăţean străin sau apatrid/părinţilor cetăţeni străini sau apatrizi, respectiv actul de identitate pentru cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene ori Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene sau, după caz, documentul de identitate eliberat de Inspectoratul General pentru Imigrări, în original şi în fotocopie. În cazul cetăţenilor străini sau apatrizilor ale căror acte de identitate/călătorie nu conţin date înscrise prin utilizarea alfabetului latin se solicită traducerea legalizată a filei care conţine datele de identificare ale persoanei; dacă din documentele străine prezentate nu rezultă în mod distinct care este numele de familie şi prenumele se solicită declaraţia notarială a titularului în acest sens;

b) certificatul de căsătorie al părinţilor copilului, înregistrat în registrele de stare civilă române, dacă unul dintre părinţi este cetăţean român; dacă ambii părinţi sunt cetăţeni străini se prezintă certificatul de căsătorie, în original, precum şi traducerea legalizată a acestuia, apostilate/supralegalizate conform art. 72 alin. (6).

(3) în situaţia în care ambii părinţi au vârsta sub 14 ani este necesar documentul prevăzut la alin. (1) lit. a), certificatul de naştere al mamei, precum şi actul de identitate al reprezentantului legal al acesteia sau al declarantului, dacă declararea naşterii nu este făcută de reprezentantul legal al mamei copilului.

(4) în situaţia în care mama copilului are vârsta sub 14 ani, iar tatăl nu recunoaşte copilul, sunt necesare documentul prevăzut la alin. (1) lit. a), precum şi următoarele:

a) certificatul de naştere al mamei;

b) actul de identitate al reprezentantului legal al mamei sau al declarantului, dacă declararea naşterii nu este făcută de reprezentantul legal al mamei.

(5) Actele de identitate/paşapoartele sau documentele de identitate eliberate de Inspectoratul General pentru Imigrări ale părinţilor, ale reprezentanţilor legali şi, după caz, al declarantului, precum şi certificatele de stare civilă prezentate se restituie imediat după compararea datelor, păstrându-se fotocopii ale acestora, certificate pentru conformitate de persoana care primeşte cererea.

(6) în cazul în care căsătoria părinţilor a fost încheiată în străinătate şi nu a fost transcrisă/înscrisă în registrele de stare civilă române, se procedează la transcrierea/înscrierea în regim de urgenţă a certificatelor de stare civilă emise de autorităţile străine în registrele de stare civilă române; naşterea copilului se înregistrează după transcrierea/înscrierea căsătoriei părinţilor.

(7) C.N.P. se atribuie doar copiilor cetăţeni români

(8) în cazul în care prenumele copilului trecut în certificatul medical constatator al naşterii este diferit de cel declarat, înregistrarea naşterii se face în baza declaraţiei scrise, semnată de ambii părinţi, dată în faţa ofiţerului de stare civilă sau a notarului public, din care să rezulte prenumele copilului.

(9) în lipsa acordului părinţilor cu privire la numele de familie al copilului, instanţa de tutelă hotărăşte numele copilului şi comunică de îndată hotărârea rămasă definitivă la S.P.C.L.E.P./primăria unităţii administrativ-teritoriale care a înregistrat actul de naştere; certificatul de naştere se eliberează numai după înscrierea menţiunii privind stabilirea numelui de familie de către instanţa de tutelă.

(10) Prevederile alin. (9) se aplică şi în cazul în care ofiţerul de stare civilă a refuzat înscrierea prenumelui, în conformitate cu art. 15 alin. (2) din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, iar părinţii nu vor să opteze pentru un alt prenume.

(11) Când declaraţia naşterii este făcută de un cetăţean străin necunoscător al limbii române ori de o persoană cu handicap auditiv sau surdocecitate, documentele necesare înregistrării actului se solicită prin intermediul unui interpret autorizat sau, după caz, interpret autorizat al limbajului mimico-gestual ori al limbajului specific persoanelor cu surdocecitate; ofiţerul de stare civilă/personalul cu atribuţii de stare civilă încheie un proces-verbal, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 181.

(12) în cazul în care părinţii au domicilii diferite, părintele care declară naşterea va da o declaraţie din care să rezulte la care dintre părinţi are domiciliul copilul,potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 19.

(13) în cazul în care declararea naşterii se face de către o persoană, alta decât unui dintre părinţi, se prezintă declaraţia notarială a oricăruia dintre părinţi, din care să rezulte domiciliul copilului; în situaţia în care niciunul dintre părinţi nu este identificat la adresa de domiciliu prin intermediul unităţilor de poliţie, copilul este înregistrat în Registrul naţional de evidenţă a persoanelor, denumit în continuare R.N.E.P., cu domiciliul mamei.”

3. După articolul 30 se introduc două noi articole, articolele 301 şi 302, cu următorul cuprins:

„Art. 301. - (1) La înregistrarea naşterii în termenul prevăzut la art. 29 alin. (1) lit. a), în lipsa actului de identitate al mamei, declarantul prezintă:

a) celelalte documente prevăzute la art. 30, după caz;

b) fotocopia procesului-verbal întocmit de poliţist cu ocazia verificărilor efectuate la solicitarea unităţii sanitare în care a avut loc naşterea, certificată pentru conformitate de reprezentatul unităţii sanitare,

(2) în situaţia prevăzută la alin. (1), ofiţerul de stare civilă solicită şi reţine la dosar extras/fotocopie de pe actul de naştere al mamei şi rezultatul verificărilor în R.N.E.P., prin care se certifică identitatea mamei.

Art. 302. - (1) în cazul în care naşterea mamei nu este înregistrată în registrele de stare civilă, pentru întocmirea actului de naştere al copilului se prezintă următoarele documente:

a) declaraţia scrisă a uneia dintre persoanele prevăzute la art. 16 din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 191 sau anexa nr. 192, după caz;

b) procesul-verbal privind identitatea declarată de mamă, semnat de reprezentantul D.G.A.S.P.C., de reprezentantul poliţiei şi de cel al unităţii sanitare;

c) certificatul medical constatator al naşterii;

d) actul de identitate al declarantului;

e) declaraţia tatălui de recunoaştere a copilului, după caz, din care să rezulte şi numele de familie pe care îl dobândeşte copilul, la care se anexează consimţământul mamei potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 41.

(2) Ofiţerul de stare civilă/personalul cu atribuţii de stare civilă desfăşoară următoarele activităţi:

a) efectuează verificări în registrele de stare civilă ale primăriei unităţii administrativ-teritoriale de la locul naşterii declarat de mamă, conform procesului-verbal prevăzut la alin. (1) lit. b);

b) verifică datele declarate ale mamei în R.N.E.R;

c) întocmeşte referatul cu propunere de emitere a dispoziţiei primarului privind stabilirea numelui de familie şi a prenumelui copilului, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 193. Propunerea de stabilire a numelui de familie şi a prenumelui copilului se face în considerarea datelor rezultate din certificatul medical constatator al naşterii şi din declaraţia prevăzută la alin. (1) lit. e), după caz;

d) prezinte primarului unităţii administrativ-teritoriale referatul prevăzut la lit. c) însoţit de întreaga documentaţie, pentru emiterea dispoziţiei, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 19*.

(3) Actul de naştere al copilului se întocmeşte cu numele de familie şi prenumele stabilite prin dispoziţia primarului unităţii administrativ-teritoriale unde se înregistrează naşterea, iar celelalte date sunt preluate din certificatul medical constatator al naşterii; rubrica privind datele mamei se completează doar cu numele de familie şi prenumele mamei rezultate din procesul-verbal prevăzut la alin. (1) lit. b).

(4) Pe marginea actului de naştere se operează menţiunea:

«Act întocmit în baza dispoziţiei primarului nr. ........../............ şi a procesului-verbal nr. ........../............ privind identitatea declarate a mamei»; la rubrica «MENŢIUNI» din certificatul de naştere se înscrie «Act întocmit în conformitate cu prevederile art. 141 alin. (4) din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stere civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare».

(5) Domiciliul copilului este cel declarat de mamă potrivit procesului-verbal prevăzut la alin. (1) lit. b), iar în cazul recunoaşterii de către tată, domiciliul copilului se stabileşte potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (12) sau (13).

(6) Comunicarea de naştere întocmită potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 77, însoţită de fotocopia certificatului medical constatator al naşterii, se transmite la S.P.C.L.E.P. de la locul naşterii, pentru actualizarea R.N.E.P.

4. Articolul 31 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 31. - După împlinirea termenului de 30 de zile, prevăzut la art. 29 alin. (1) lit. a) şi d), întocmirea actului de naştere se face la cererea scrisă a declarantului, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 195, cu aprobarea primarului unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază s-a produs evenimentul, precum şi cu avizul conform al S.P.C.J.E.P. sau, după caz, al D.G.E.PM.B.”

6. După articolul 31 se introduc şapte noi articole, articolele 311-317, cu următorul cuprins:

„Art. 311. - (1) Cererea privind înregistrarea naşterii după împlinirea termenului de 30 de zile se depune fie la

S.P.C.L.E.P./primăria competentă să înregistreze naşterea, fie la S.P.C.L.E.P./primăria în raza căreia are domiciliul unul dintre părinţi/persoana majoră neînregistrată, respectiv sediul instituţia interesată.

(2) Dacă cererea privind înregistrarea naşterii este depusă la primăria în raza căreia are domiciliul unul dintre părinţi/persoana majoră neînregistrată sau, după caz, sediul instituţia interesată, cererea împreună cu toate verificările şi documentele prevăzute de prezenta metodologie se transmit, în original, ofiţerului de stare civilă/personalului cu atribuţii de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P./primăriei competente să înregistreze naşterea; primăria care a primit cererea reţine fotocopii ale documentelor, precum şi documentul în care s-a consemnat rezultatul verificărilor efectuate.

(3) în situaţia prevăzută la alin. (2), ofiţerul de stare civilă/personalul cu atribuţii de stare civilă de la S.RC.L.E.P./primăria competentă să înregistreze naşterea întocmeşte un referat, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 196.

Art. 312. - (1) Pentru înregistrarea tardiva a naşterii copiilor cu vârsta de până la 14 ani, ofiţerul de stare civilă/personalul cu atribuţii de stere civilă aplică în mod corespunzător prevederile art. 30 şi desfăşoară următoarele activităţi:

a) efectuează verificări în registrele de stere civilă;

b) verifică persoana pentru care se solicite înregistrarea naşterii, în R.N.E.P.; în situaţia în care nu sunt asigurate condiţiile tehnice necesare pentru accesul la R.N.E.P. al ofiţerului de stare civilă/personalului cu atribuţii de stare civilă din unitatea administrativ-teritorială unde s-a depus cererea de înregistrare a naşterii, verificările sunt efectuate prin intermediul structurii de evidenţă a persoanelor din cadrul serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor care arondează unitatea administrativ-teritorială în cauză.

(2) în situaţia în care declarantul nu prezintă certificatul medical constatator al naşterii, ofiţerul de stare civilă/personalul cu atribuţii de stare civilă efectuează verificări în evidenţele unităţii sanitare unde s-a produs naşterea sau ale medicului de familie, în situaţia în care naşterea a avut loc la domiciliu, pentru obţinerea acestuia; dacă certificatul medical constatator al naşterii nu se identifică, se solicită reprezentantului S.P.A.S., cu adresă potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 197, întreprinderea demersurilor pentru efectuarea expertizei medico-legale.

(3) în cazul în care din verificările efectuate la unitatea sanitară nu se identifică certificatul medical constatator al naşterii sau documente care să dovedească naşterea, locul naşterii este cel declarat.

(4) în cazul în care înregistrarea naşterii este solicitată de reprezentantul D.G.A.S.P.C. sau de cel al S.P.A.S., acesta prezintă următoarele documente:

a) certificatul medical constatator al naşterii, iar în lipsa acestuia expertiza medico-legală;

b) raportul de anchetă socială:

c) delegaţia

Art. 313. - Pentru înregistrarea tardivă a naşterii copiilor cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani, ofiţerul de stare Civilă/personalul cu atribuţii de stare civila aplică în mod corespunzător prevederile art. 312 şi desfăşoară următoarele activităţi:

a) verifică în evidenţele Direcţiei Generale de Paşapoarte, denumită în continuare D.G.P., şi ale serviciului cazier judiciar, statistică şi evidenţe operative;

b) efectuează verificări la adresele la care aceştia declară că au locuit, precum şi, după caz, la unităţile de învăţământ la care declară că au fost înscrişi, prin unităţile de poliţie;

c) solicită declaraţie persoanei a cărei naştere nu a fost înregistrată, precum şi, după caz, părinţilor sau ocrotitorului/reprezentantului legal ai/al persoanei, la care anexează 2 fotografii mărimea 3/4 cm, potrivit modelelor prevăzute în anexa nr. 20, respectiv în anexa nr. 21; declaraţia se dă în faţa ofiţerului de stare civilă/personalului cu atribuţii de stare civilă;

d) stabileşte dacă fizionomia persoanei corespunde cu fotografiile anexate şi aplică cele două fotografii astfel: una pe declaraţia persoanei şi alta pe cea a părinţilor sau a ocrotitorului/reprezentantului legal, după caz.

Art. 314. - (1) Pentru înregistrarea tardivă a naşterii persoanei majore, cererea scrisă a declarantului este însoţită de următoarele documente:

a) certificatul medical constatator al naşterii;

b) declaraţia persoanei a cărei naştere nu a fost înregistrată, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 20, dată în faţa ofiţerului de stare civilă/personalului cu atribuţii de stare civilă, la care anexează 2 fotografii mărimea 3/4 cm;

c) declaraţia a 2 membri ai familiei, iar în lipsa acestora, a două persoane care o cunosc, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 21, dată în faţa ofiţerului de stare civilă/personalului cu atribuţii de stare civilă.

(2) Ofiţerul de stare civilă/personalul cu atribuţii de stare civilă desfăşoară activităţile prevăzute la art. 312 alin. (1) şi la art. 313 lit. a) şi b).

(3) în situaţia în care declarantul nu prezintă certificatul medical constatator al naşterii, ofiţerul de stare civilă/personalul cu atribuţii de stare civilă procedează conform prevederilor art. 312 alin. (2).

(4) Ofiţerul de stare civilă/personalul cu atribuţii de stare civilă solicită reprezentantului S.P.A.S. cu adresă, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 211, întreprinderea demersurilor pentru efectuarea anchetei sociale.

Art. 315. - (1) Dacă naşterea s-a produs în străinătate şi nu a fost înregistrată la autorităţile locale/misiunea diplomatică ori oficiul consular al României sau a fost înregistrată cu date nereale privind identitatea părinţilor, întocmirea actului de naştere se face în ţară, în baza certificatului medical constatator al naşterii eliberat de autorităţile medicale străine sau, după caz, în baza certificatului de naştere, legalizate conform prevederilor art. 72 alin. (6), după ce D.E.RA.B.D. verifică, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe - Departamentul Consular, denumit în continuare M.A.E. - DCons., dacă naşterea nu a fost înregistrată sau, după caz, cu ce date a fost înregistrată în străinătate.

(2) Dacă în urma verificărilor s-a stabilit că naşterea a fost înregistrată corect în străinătate, se parcurge procedura prevăzută la art. 41 alin. (3) din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, privind transcrierea certificatelor de stare civilă procurate din străinătate.

(3) Dacă în urma verificărilor s-a constatat că naşterea a fost înregistrată cu date nereale, ofiţerul de stare civilă/personalul cu atribuţii de stare civilă stabileşte în ce anume constă diferenţa dintre datele consemnate în actul înregistrat şi datele de identificare reale ale părinţilor copilului, pe bază de documente şi declaraţii ale persoanelor care pot da relaţii, inclusiv ale părinţilor copilului, date în faţa ofiţerului de stare civilă/personalului cu atribuţii de stare civilă sau notarului public.

(4) în situaţia prevăzută la alin. (1), întocmirea actului de naştere se face la S.P.C.L.E.P./primăria în raza căreia are domiciliul unul dintre părinţi/persoana majoră; dispoziţiile art. 312-314 se aplica în mod corespunzător.

Art. 316. - (1) După finalizarea verificărilor, ofiţerul de stare civilă/personalul cu atribuţii de stare civilă întocmeşte referatul prevăzut la art. 311 alin. (3) , care trebuie să conţină datele necesare întocmirii actului de naştere.

(2) Referatul se înaintează S.P.C.J.E.P/D.G.E.P.M.B., împreună cu documentele aferente şi rezultatul verificărilor efectuate.

(3) După verificarea documentelor, S.P.C.J.E.P./

D.G.E.P.M.B, restituie întreaga documentaţie, împreună cu avizul conform dat pe referatul prevăzut la art. 311 alin. (3), S.P.C.L.E.P./primăriei unităţii administrativ-teritoriale competente.

(4) La primirea referatului avizat de S.PC.J.E.P./ D.G.E.P.M.B., ofiţerul de stare civilă/personalul cu atribuţii de stare civilă îl prezintă primarului pentru aprobare.

(5) în baza referatului aprobat, ofiţerul de stare civilă/personalul cu atribuţii de stare civilă întocmeşte actul de stare civilă şi eliberează certificatul de naştere persoanei îndreptăţite.

(6) După înregistrarea actului de stare civilă, cererea solicitantului, referatul împreună cu documentele şi rezultatul verificărilor se păstrează în arhiva proprie a primăriei.

(7) Este interzisă înregistrarea naşterii peste termenul de 30 de zile fără avizul conform al S.P.C.J.E.P/D.G.E.P.M.B. şi fără aprobarea primarului pe referatul prevăzut la art. 311 alin. (3).

(8) în căzui neavizării referatului, S.P.C.J.E.P. /D.G.E.P.M.B. restituie motivat întreaga documentaţie în vederea completării.

Art. 317. - (1) în toate cazurile în care o persoană de sex feminin solicită înregistrarea naşterii sale, aceasta dă o declaraţie în faţa ofiţerului de stare civilă/personalului cu atribuţii de stare civilă, din care să rezulte dacă are vreun copil a cărui naştere a fost înregistrată în conformitate cu prevederile art. 141 alin. (4) din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Modelul declaraţiei este prevăzut în anexa nr. 212

(2) Dacă din declaraţia prevăzută la alin. (1) rezultă că persoana a dat naştere unui copil înregistrat conform art. 141 alin. (4) din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ofiţerul de stare civilă/personalul cu atribuţii de stare civilă solicită acesteia fotocopia certificatului de naştere al copilului, iar unităţii de poliţie colectarea imaginii faciale şi a impresiunilor papilare, cu adresă potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 213.

(3) Expertul/Specialistul criminalist desemnat compară imaginile faciale şi impresiunile papilare cu cele ale persoanei în cauză, existente în Registrul persoanelor cu identitatea declarată şi comunică S.P.C.LE.P./primăriei unităţii administrativ-teritoriale solicitante aspectele rezultate în urma comparării, cu adresă potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 214.

(4) După înregistrarea naşterii mamei în registrele de stare civilă, ofiţerul de stare civilă/personalul cu atribuţii de stare civilă transmite cu adresă, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 215, extras de pe actul de naştere primăriei unităţii administrativ-teritoriale unde s-a înregistrat naşterea copilului, care înscrie pe marginea actului de naştere al acestuia menţiunea: «Prin actul de naştere nr. ........../............, înregistrat la Primăria s-a stabilit identitatea mamei.»

(5) Actul de naştere al copilului se completează cu datele mamei prin înscrierea cu cerneală de culoare roşie în rubricile corespunzătoare.

(6) în situaţia în care rubricile referitoare la numele de familie şi/sau prenumele mamei necesită modificare, acestea se barează cu o linie orizontală şi se înscriu deasupra datele corecte, cu cerneală de culoare roşie: în mod similar se procedează şi la rubrica privind numele de familie al copilului, dacă acesta a fost înregistrat cu numele de familie declarat al mamei”

6. Articolul 32 se abrogă.

7. La articolul 39, alineatele (3) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(3) în cazul persoanei decedate a cărei naştere nu a fost înregistrată în termenul legal de 30 de zile, actul de deces se întocmeşte în baza certificatului medical constatator al decesului şi al celui de naştere, a verificărilor efectuate de poliţie şi a declaraţiei persoanei care solicită înregistrarea, care să cuprindă datele de identificare. Ulterior întocmirii actului de deces, ofiţerul de stare civilă informează declarantul decesului cu privire la necesitatea solicitării înregistrării naşterii.

(4) în lipsa certificatului medical constatator al naşterii, pe marginea actului de deces se face următoarea menţiune: «Cadavru cu identitate necunoscută. Înscrierea s-a făcut în baza dovezii eliberate de , cu nr. .......... din ..........»; după înregistrarea tardivă a naşterii se operează menţiuni cu privire la datele de identificare pe marginea actului de deces.”

8. La articolul 39, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:

(5) în toate cazurile de înregistrare a naşterii se aplică prevederile prezentei metodologii.”

9. La articolul 40, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) La cerere, în baza actului, se eliberează certificat de naştere cu menţiunea «COPIL NĂSCUT MORT», precum şi adeverinţa de înhumare/incinerare, fapt despre care se precizează pe versoul certificatului medical constatator al naşterii.”

10. La articolul 40, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

„(3) După împlinirea termenului de 3 zile prevăzut la art. 29 alin. (1) lit. b), dar înăuntrul termenului de 30 de zile, întocmirea actului de naştere se face cu aprobarea primarului.”

11. După anexa nr. 18 se introduce o nouă anexă, anexa nr. 181, având cuprinsul prevăzut în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre.

12. După anexa nr. 19 se introduc şapte noi anexe, anexele nr. 191-197, având cuprinsul prevăzut în anexele nr. 3-9 la prezenta hotărâre.

13. După anexa nr. 21 se introduc cinci noi anexe, anexele nr. 211-215, având cuprinsul prevăzut în anexele nr. 10-14 la prezenta hotărâre.

14. La anexa nr. 38, la punctul 1, după litera c) se introduce o nouă literă, litera c1), cu următorul cuprins:

„c1) Act înregistrat tardiv în baza aprobării nr. .......... din .......... a primarului (comunei, oraşului, municipiului, sectorului) şi a Avizului conform nr. din al S.P.C.J.E.R/D.G.E.P.M.B.;”.

15. Sintagma „Direcţia Generală Protecţia Copilului” se înlocuieşte cu sintagma „Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului”, acronimul „D.G.P.C.” se înlocuieşte cu acronimul „D.G.A.S.P.C.”, acronimul „D.G.E.P.M. Bucureşti - D.S.C.” se înlocuieşte cu acronimul „D.G.E.P.M.B.” şi acronimul „M.A.E. - D.C.” se înlocuieşte cu acronimul „M.A.E. - Dcons”.

Art. III. - Normele metodologice de aplicare unitară a dispoziţiilor legale privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.375/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 851 din 17 octombrie 2006, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La capitolul IV, titlul secţiunii a 6-a se modifică şi va avea următorul cuprins:

„SECŢIUNEA a 6-a

Eliberarea actelor de Identitate persoanelor aflate în locurile de reţinere şi de arest preventiv din cadrul unităţilor de polipe, în penitenciare şi a celor internate în instituţii sanitare sau primite spre îngrijire ori găzduire în instituţii de ocrotire/centre de servicii sociale sau în centre educative”

2. După articolul 78 se introduc două noi articole, articolele 781 şi 782, cu următorul cuprins:

„Art. 781. - (1) Cererea pentru eliberarea unui nou act de identitate, solicitat potrivit dispoziţiilor art. 19 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de către persoana internată într-o instituţie sanitară, se primeşte şi se soluţionează de către serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor în a cărui rază administrativ-teritorială funcţionează instituţia sanitară, pe baza următoarelor documente:

a) adresa scrisă a instituţiei sanitare, datată, semnată şi ştampilată de către conducătorul instituţiei respective sau de către persoana desemnată de acesta;

b) documentele pe care le poate prezenta solicitantul pentru a face dovada numelui de familie şi a prenumelui, a datei de naştere, a stării civile, a cetăţeniei române şi a adresei de domiciliu sau de reşedinţă;

c) două fotografii mărimea 3/4 cm, având la bază o bandă albă de 7 mm, după caz;

d) chitanţa reprezentând contravaloarea cărţii de identitate sau, după caz, a cărţii de identitate provizorii;

e) taxa extrajudiciară de timbru, după caz.

(2) Pentru soluţionarea cererii prevăzute la alin. (1) se desfăşoară următoarele activităţi:

a) preluarea cererii, a documentelor necesare şi a imaginii persoanei care solicită eliberarea actului de identitate se realizează la sediul instituţiei sanitare, de către persoana desemnată din cadrul serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor pe raza căruia se află instituţia respectivă;

b) actul de identitate se înmânează titularului la sediul instituţiei sanitare de către lucrătorul de evidenţă a persoanelor, pe bază de semnătură pe cerere.

Art. 782. - (1) Persoanelor fizice internate sau primite spre îngrijire ori găzduire în instituţii de ocrotire/centre de servicii sociale sau în centre educative Ei se eliberează acte de identitate în care se înscrie domiciliu) sau reşedinţa la adresa instituţiei sau a centrului respectiv, în funcţie de solicitarea persoanei în cauză ori a reprezentantului său legal.

(2) în cazul persoanelor prevăzute la alin. (1), dovada adresei de domiciliu sau de reşedinţă se face cu declaraţia scrisă a conducătorului instituţiei sau centrului ori a persoanei abilitate de acesta, consemnată pe cerere la rubrica destinată consimţământului titularului spaţiului de locuit, prin înscrierea numelui de familie şi a prenumelui, a seriei şi numărului actului de identitate, a datei şi a semnăturii peste care se aplică ştampila instituţiei în cauză.”

Art. IV. - Hotărârea Guvernului nr. 1.103/2014 pentru aprobarea metodologiei privind realizarea obligaţiilor ce revin autorităţilor administraţiei publice locale, instituţiilor şi profesioniştilor implicaţi în prevenirea şi intervenţia în cazurile de copii aflaţi în situaţie de risc de părăsire sau părăsiţi în unităţi sanitare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 din 16 ianuarie 2015, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 8 alineatul (1), literele a) şi d) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„a) să solicite gravidei/mamei completarea Formularului-declaraţie prevăzut în anexa nr. 1;

.................................................................................................................................

d) să solicite organului de poliţie competent la care este arondată unitatea sanitară desemnarea unui reprezentant care să se deplaseze de urgenţă la sediul unităţii sanitare în vederea identificării gravidei/părintelui/ocrotitorului legal/însoţitorului care nu deţine act de identitate; în cazul gravidei/mamei fără act de identitate poliţistul care a efectuat verificările întocmeşte, în termen de 24 de ore, un proces-verbal, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 2, prin care se certifică identitatea acesteia, pe care se aplică o fotografie identică cu cea de pe Formularul-declaraţie prevăzut la lit. a).”

2. După articolul 8 se introduc două noi articole, articolele 81 şi 82, cu următorul cuprins:

„Art. 81. - (1) în situaţia în care în urma verificărilor efectuate conform prevederilor art. 8 alin. (1) lit. cf) se constată că mama este titulară a unei cărţi de identitate care nu mai este valabilă ori este pierdută, furată, deteriorată sau distrusă, asistentul social sau, după caz, persoana cu atribuţii de asistenţă socială din unitatea sanitară are obligaţia de a solicita, în termen de 24 de ore, sprijin serviciului public comunitar local de evidenţă în a cărui rază de competenţă se află unitatea sanitară în care s-a produs naşterea pentru eliberarea unei noi cărţi de identitate, în condiţiile prevederilor art. 51 alin. (1) lit. a) din Normele metodologice de aplicare unitară a dispoziţiilor legale privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.375/2006.

(2) în cazul în care, în urma verificărilor efectuate conform art. 8 alin. (1) lit. d), se constată că mama nu are naşterea înregistrată în registrele de stare civilă, în termen de 24 de ore poliţistul desemnat întocmeşte un proces-verbal privind identitatea declarată de mamă, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 3, semnat de reprezentantul direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, reprezentantul poliţiei şi al unităţii sanitare; pe procesul-verbal se aplică, în mod obligatoriu, o fotografie identică cu cea realizată pentru Formularul-declaraţie.

(3) Pentru mamele cu identitatea declarată poliţistul care a întocmit procesul-verbal prevăzut la alin. (2) informează, de îndată, conducerea unităţii de poliţie în scopul desemnării lucrătorului criminalist care să preia imaginea facială şi impresiunile papilare ale acesteia.

(4) Preluarea imaginii faciale, a impresiunilor papilare, precum şi completarea procesului-verbal prevăzut în anexa nr. 3 se realizează într-un spaţiu, în cadrul unităţii sanitare, care să asigure respectarea intimităţii şi a confidenţialităţii acestor activităţi.

Art. 82. - (1) în termen de 24 de ore de la obţinerea de către mamă a noii cărţi de identitate, prevăzută la art. 81 alin. (1), sau, după caz, la întocmirea procesului-verbal privind identitatea declarată a mamei, prevăzut la art. 81 alin. (2), asistentul social sau, după caz, persoana cu atribuţii de asistenţă socială din unitatea sanitară are obligaţia de a însoţi mama la serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor sau la primăria unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază s-a produs evenimentul, în vederea înregistrării naşterii copilului.

(2) în situaţii temeinic motivate, dacă înregistrarea naşterii copilului nu a fost posibilă în condiţiile alin. (1), la externarea copilului din unitatea sanitară i se înmânează mamei care nu are act de identitate ori a cărei naştere nu a fost înregistrată în registrele de stare civilă o copie certificată pentru conformitate a procesului-verbal întocmit conform prevederilor art. 8 alin. (1) lit. d) sau, după caz, art. 81 alin. (2).

(3) Asistentul social sau, după caz, persoana cu atribuţii de asistenţă socială din unitatea sanitară are obligaţia de a înştiinţa serviciul public de asistenţă socială de la domiciliul declarat al mamei aflate în situaţia prevăzută la art. 81 alin. (2), în vederea desfăşurării activităţilor reglementate la art. 212 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.”

3. La articolul 10 alineatul (1) litera e), punctele 1 şi 2 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„1. obligaţia declarării naşterii copilului în termenul prevăzut de legislaţia în vigoare;

2. documentele necesare pentru declararea naşterii copilului: certificatul medical constatator al naşterii, actul de identitate al mamei sau, după caz, copia certificată pentru conformitate a procesului-verbal privind identitatea declarată de mamă întocmit conform prevederilor art. 8 alin. (1) lit. d) sau, după caz, art. 81 alin. (2), actul de identitate al declarantului, certificatul de căsătorie sau, după caz, hotărârea de divorţ sau certificatul de divorţ şi certificatele de naştere ale părinţilor.”

4. După articolul 20 se introduce un nou articol, articolul 201, cu următorul cuprins:

„Art. 201. - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.”

5. Anexa se modifică şi se înlocuieşte cu anexa nr. 15 la prezenta hotărâre.

6. După anexa nr. 1 se introduc două noi anexe, anexele nr. 2 şi 3, având cuprinsul prevăzut în anexele nr. 16 şi 17 la prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Ministrul afacerilor interne,

Ioan-Dragoş Tudorache

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Vasile Dîncu

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Dragoş-Nicolae Pîslaru

Ministrul sănătăţii,

Vlad Vasile Voiculescu

Ministrul afacerilor externe,

Lazăr Comănescu

 

Bucureşti, 26 octombrie 2016.

Nr. 801.

 

ANEXA Nr. 1

 

Proceduri de colectare şi ştergere a datelor persoanelor cu identitate declarată

 

Art. 1. - (1) în cadrul Sistemului naţional informatic de evidenţă a persoanelor se constituie Registrul persoanelor cu identitate declarată, denumit în continuare Registru, administrat de către Ministerul Afacerilor Interne, denumit în continuare prin Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, denumită în continuare D.E.P.A.B.D.

(2) în Registru sunt colectate şi stocate, în condiţiile art. 211 alin. (1) din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare, imaginea facială şi a impresiunilor papilare asociate la datele şi la documentele privind persoana cu identitate declarată şi nou-născutul său, respectiv:

a) formularul-declaraţie completat de mamă la internare în unitatea sanitară;

b) certificatul medical constatator al naşterii copilului;

c) procesul-verbal privind identitatea declarată de mamă, întocmit în condiţiile art. 81 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 1.103/2014 pentru aprobarea metodologiei privind realizarea obligaţiilor ce revin autorităţilor administraţiei publice locale, instituţiilor şi profesioniştilor implicaţi în prevenirea şi intervenţia în cazurile de copii aflaţi în situaţie de risc de părăsire sau părăsiţi în unităţi sanitare, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 2. - (1) Preluarea imaginii faciale şi a impresiunilor papilare se realizează de către un lucrător criminalist desemnat din cadrul unităţii de poliţie care a fost informată cu privire la faptul că la nivelul unităţii sanitare din raza de competenţă a avut loc naşterea unui copil a cărui mamă declară că nu este înregistrată în registrele de stare civilă.

(2) Impresiunile papilare se colectează, pe o fişă dactiloscopică, de la degetele arătătoare ale ambelor mâini ale mamei.

(3) în cazul în care nu se pot colecta impresiunile papilare ale degetelor arătătoare se colectează, în ordine, cele de la degetele mari, mijlocii, inelare ori mici, după caz.

Art. 3. - (1) După colectarea imaginii faciale şi a impresiunilor papilare, lucrătorul criminalist desemnat preia de la reprezentantul unităţii sanitare, în fotocopie, documentele prevăzute la art. 1 alin, (2) lit. a)-c).

(2) Datele şi documentele prevăzute la alin. (1) se introduc prin mijloacele de comunicaţii ale M.A.I. În Registru de către lucrătorul criminalist desemnat din cadrul inspectoratului judeţean de poliţie/Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, prin completarea rubricilor corespunzătoare, asigurând asocierea acestora cu imaginile preluate şi cu fotocopiile documentelor scanate.

(3) Fişele dactiloscopice pe care s-au prelevat impresiunile papilare se transmit la D.E.P.A.B.D., prin mijloacele de corespondenţă ale M.A.I.

Art. 4. - După implementarea datelor în Registru şi înregistrarea naşterii copilului în registrele de stare civilă, codul numeric personal atribuit acestuia este asociat la datele declarate ale mamei, existente în Registru, de către lucrătorul de evidenţă a persoanelor din cadrul serviciului public comunitar local de evidenţă a persoanelor de la locul de naştere al copilului.

Art. 5. - (1) Ofiţerul de stare civilă/personalul cu atribuţii de stare civilă din cadrul serviciului public comunitar local de evidenţă a persoanelor/primăriei unităţii administrativ-teritoriale care primeşte cererea de înregistrare tardivă a naşterii, depusă de o persoană de sex feminin ce declară că are un copil a cărui naştere a fost înregistrată în conformitate cu prevederile art. 141 alin. (4) din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, solicită inspectoratului judeţean de poliţie/Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti:

a) preluarea imaginii faciale şi a impresiunilor papilare, pentru persoana care a depus cererea respectivă, activitate desfăşurată în condiţiile art. 2 alin. (2) şi (3);

b) examinarea comparativă a datelor şi imaginilor colectate de la persoana care a formulat cererea de înregistrare tardivă a naşterii cu datele şi imaginile colectate la unitatea sanitară, asociate persoanei cu identitate declarată, astfel cum aceasta figurează în Registru,

(2) Expertul/specialistul criminalist desemnat compară datele şi imaginile colectate de la persoana care a formulat cererea de înregistrare tardivă a naşterii, în condiţiile alin. (1), cu datele şi imaginile colectate la unitatea sanitară, asociate persoanei cu identitate declarată, astfel cum aceasta figurează în Registru.

(3) După îndeplinirea procedurii prevăzute la alin. (2), unitatea de poliţie comunică serviciului public comunitar local de evidenţă a persoanelor/primăriei unităţii administrativ-teritoriale solicitante aspectele rezultate în urma comparării celor două seturi de imagini.

(4) În cazul unui răspuns pozitiv în urma operaţiunii de comparare, ofiţerul de stare civilă/personalul cu atribuţii de stare civilă comunică serviciului public comunitar local de evidenţă a persoanelor la care este arondată localitatea în care îşi desfăşoară activitatea codul numeric personal atribuit persoanei în cauză la înregistrarea naşterii, în vederea asocierii acestuia la datele persoanei, existente în Registru.

(5) Activitatea de comparare a fişierelor care conţin imaginile faciale şi impresiunile papilare, realizată de experţii/specialiştii criminalişti, se limitează, pe principiul nevoii de a cunoaşte, exclusiv la setul de date aferent persoanei cu identitate declarată, care face obiectul comparării.

(6) Pentru identificarea persoanei în Registru, în vederea realizării activităţii prevăzute la alin. (5), se utilizează oricare dintre următoarele criterii de căutare: nume şi prenume sau, după caz, date privind unul dintre documentele prevăzute la art. 1 alin. (2) literele a)-c).

Art. 6. - Imaginile impresiunilor papilare stocate în Registru se şterg prin proceduri automate, iar fişele dactiloscopice prevăzute la art. 2 alin, (2) se distrug de către D.E.P.A.B.D. imediat după emiterea actului de identitate al mamei.

Art. 7. - Pentru prevenirea accesului neautorizat la informaţiile din Registru, D.E.P.A.B.D. realizează periodic activităţi de auditare a bazei de date.

Art. 8. - Pentru clarificarea situaţiei persoanelor cărora nu li s-a eliberat act de identitate în termen de 120 de zile de la înregistrarea în Registru, D.E.P.A.B.D. solicită, trimestrial, verificări Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie şi Inspectoratului General al Poliţiei Române.

Art. 9. - Activităţile specifice privind introducerea şi consultarea datelor în/din Registru se stabilesc prin proceduri comune emise de D.E.P.A.B.D. şi Inspectoratul General al Poliţiei Române.

 

 

ANEXA Nr. 2

(Anexa nr. 181 la metodologie)

 

ROMÂNIA

JUDEŢUL ....................................

Primăria ........................................

Starea Civilă

Nr. ................. din .......................

PROCES-VERBAL

încheiat astăzi: ziua ............ luna ............ anul ............

 

Depunerea cererii de declarare a naşterii copilului ............................................., născut la data de ............................................., în localitatea ............................................., sectorul/judeţul ............................................., fiul (fiica) lui ............................................. şi al (a) ............................................., de către dl (dna) ............................................., s-a făcut prin intermediul dlui (dnei) ............................................. cu domiciliul în ............................................., interpret autorizat de ............................................. cu nr. ......../...................., întrucât declarantul ............................................. este cetăţean străin/persoană cu handicap auditiv/surdocecitate.

 

Ofiţer de stare civilă delegat,

Interpret,

Declarant,

.............................................

.............................................

.............................................

L.S.

 

 

 

ANEXA Nr. 3

(Anexa nr. 191 la metodologie)

 

Dată în faţa mea

Ofiţer de stare civilă/Personal cu atribuţii de stare civilă,

........................................................

(numele de familie şi prenumele)

........................................................

(semnătura)

 

DECLARAŢIE

 

Subsemnata, ............................................., declar că la data de ............................................., în unitatea medicală/în locuinţa din ............................................., am născut un copil de sex ............................................., cu numele de familie ............................................., şi prenumele ............................................., eu însămi neavând naşterea înregistrată în registrele de stare civilă.

Declar că m-am născut la data de ............................................. în localitatea ............................................., judeţul ............................................., ca fiică a lui ............................................. şi a ............................................., cu domiciliul declarat în localitatea ............................................., str. ............................................. nr. ...., bl. ...., sc. ...., et. ...., ap. ...., sectorul/judeţul ............................................. .

Aceasta îmi este declaraţia pe care o dau, susţin şi semnez, fiind necesară pentru înregistrarea în registrele de stare civilă a copilului ............................................. . (numele de familie şi prenumele copilului)

 

Data

Semnătură

.............................................

.............................................

 

ANEXA Nr. 4

(Anexa nr. 192 la metodologie)

 

Dată în faţa mea

Ofiţer de stare civilă/Personal cu atribuţii de stare civilă,

........................................................

(numele de familie şi prenumele)

........................................................

(semnătura)

DECLARAŢIE

 

Subsemnatul(a), ............................................., domiciliat(ă) în localitatea ............................................., str. ............................................. nr. ...., bl. ...., sc. ...., et. ...., ap. ...., sectorul/judeţul ............................................., posesor/posesoare al/a actului de identitate seria ......, nr. ................................, declar că la data de ............................................., în unitatea medicală/în locuinţa din ............................................., s-a născut un copil de sex ............................................., cu numele de familie ............................................. şi prenumele ............................................., mama neavând naşterea înregistrată în registrele de stare civilă.

Menţionez că mama a declarat următoarele date: numele de familie............................................., prenumele ............................................., născută la data de............................................., în localitatea ............................................., judeţul ............................................., fiica lui ............................................. şi a ............................................., cu domiciliul declarat în localitatea ............................................., str. ............................................. nr. ...., bl. ...., sc. ...., et. ...., ap. ...., sectorul/judeţul ............................................. .

Aceasta îmi este declaraţia pe care o dau, susţin şi semnez, fiind necesară pentru înregistrarea în registrele de stare civilă a copilului ............................................. . (numele de familie şi prenumele copilului)

 

Data

Semnătură

.............................................

.............................................

 

ANEXA Nr. 5

(Anexa nr. 193 1 metodologie)

 

ROMÂNIA

JUDEŢUL ....................................

Primăria ........................................

Starea Civilă

Nr. ................. din .......................

 

Aprob

 

Primar,

 

.............................................

 

(numele de familie şi prenumele)

 

.............................................

 

(semnătura şi ştampila)

 

REFERAT

pentru emiterea dispoziţiei de stabilire a numelui de familie şi prenumelui copilului născut la

data de ............................................. în ............................................. (localitatea)

 

Ofiţer de stare civilă/Personal cu atribuţii de stare civilă ............................................. (numele de familie şi prenumele)

din cadrul S.P.C.L.E.P./Primăriei ............................................., judeţul .............................................,

având spre soluţionare Cererea cu nr. ............. din ............................................. privind înregistrarea naşterii unui copil de sex ............................................. născut la data de ............................................., în ............................................., a cărui mamă nu are naşterea înregistrată în registrele de stare civilă, precizez următoarele:

Mama declară că se numeşte ............................................. şi s-a născut la data de ............................................., în localitatea ............................................., judeţul ............................................. .

Prin Declaraţia de recunoaştere înregistrată cu nr. ............. din ............................................., numitul ............................................., născut la data de ............................................., în localitatea ............................................., judeţul/sectorul ............................................., a recunoscut paternitatea copilului şi a încuviinţat purtarea numelui de familie ............................................. .

În aceste condiţii, vă rugăm ca, în conformitate cu dispoziţiile 141 alin. (4) din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, să emiteţi dispoziţia de stabilire a numelui de familie şi prenumelui copilului născut la data de ............................................., în localitatea ............................................., astfel:

Numele de familie .............................................

Prenumele .............................................

 

Faţă de cele prezentate, vă rugăm să aprobaţi emiterea dispoziţiei cu datele propuse.

 

Şef S.P.CL.E.P./Ofiţer de stare civilă,

.............................................

 

ANEXA Nr. 6

(Anexa nr. 194 la metodologie)

 

ROMÂNIA

JUDEŢUL ....................................

Primăria ........................................

 

DISPOZIŢIA

nr. ............. din .............................................

 

Primarul ........................................ (municipiului, oraşului, comunei), judeţul ........................................

Având în vedere Cererea înregistrată nr. ............. din data de ............................................., prin care domnul/doamna ............................................., a solicitat înregistrarea în registrele de stare civilă ale Primăriei ............................................., a unui copii de sex masculin/feminin, născut la data de ............................................., a cărui mamă nu are naşterea înregistrată în registrele de stare civilă, şi Referatul ofiţerului de stare civilă/personalului cu atribuţii de stare civilă înregistrat cu nr. ............. din data de .............................................,

În temeiul art. 141 alin. (4) din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 68 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

DISPUN

Articol unic. - Copilul născut la data de ............................................., în localitatea ............................................., fiul lui ............................................. şi al ............................................., mamă cu identitate declarată, va purta numele de familie ............................................. şi prenumele ............................................. .

 

 

Avizat pentru legalitate

Primar,

Secretar al primăriei,

.............................................

.............................................

 

ANEXA Nr. 7

(Anexa nr. 195 la metodologie)

 

Domnule Primar,

 

Subsemnatul(a), ............................................., (numele şi prenumele)

domiciliat/ă în localitatea ............................................., str. ............................................. nr. ...., bl. ...., sc. ...., et. ...., ap. ...., sectorul/judeţul ............................................., posesor/posesoare al/a actului de identitate seria ......... nr. .................................., în calitate de ............................................. (reprezentant SPAS/mamă/tată/altă persoană),

vă rog să aprobaţi înregistrarea peste termenul de 30 de zile a copilului de sex ............................................., cu numele de familie ............................................. şi prenumele ............................................., născut la data de ............................................., în .............................................,

fiul/fiica lui ............................................. (numele de familie şi prenumele tatălui),

şi al/a ............................................. (numele de familie şi prenumele mamei),

Nu am solicitat înregistrarea actului de naştere până în prezent din următoarele motive:

....................................................................................................................................................................................

....................................................................................................................................................................................

 

Data

Semnătură

.............................................

.............................................

 

ANEXA Nr. 8

(Anexa nr. 19B la metodologie)

 

ROMÂNIA

JUDEŢUL ....................................

S.P.C.L.E.P./Primăria ........................................

Starea Civilă

Nr. ................. din .......................

 

Aviz

Aprob

Şef S.P.C.J.E.P./D.G.E.P.M.B.,

Primar,

.............................................

.............................................

(numele şi prenumele)

(numele şi prenumele)

(semnătura şi ştampila)

(semnătura şi ştampila)

 

REFERAT

 

Ca urmare a Cererii numitului/numitei ............................................., nr. ............. din ............................................. , fiul (fiica) lui ............................................. şi al/a ............................................., cu domiciliul în ............................................., posesorul/posesoarea actului de identitate seria ........ nr. ........................., prin care solicită înregistrarea naşterii copilului/persoanei majore ............................................. (numele şi prenumele), născut/ă la data de............................................., în sectorul/judeţul ............................................., sex ............................................., s-au stabilit următoarele:

....................................................................................................................................................................................

....................................................................................................................................................................................

....................................................................................................................................................................................

....................................................................................................................................................................................

....................................................................................................................................................................................

....................................................................................................................................................................................

....................................................................................................................................................................................

....................................................................................................................................................................................

....................................................................................................................................................................................

....................................................................................................................................................................................

....................................................................................................................................................................................

....................................................................................................................................................................................

....................................................................................................................................................................................

....................................................................................................................................................................................

 

Având în vedere Certificatul medical constatator al naşterii nr. ............. din ............................................., eliberat la data de ............................................., de către ............................................./Expertiza medico-legală realizată de I.N.M.L. - Serviciul judeţean/al municipiului Bucureşti nr. ............. din ............................................., din care rezultă data naşterii şi sexul persoanei în cauză, precum şi documentele depuse în susţinerea cererii,

întrucât din verificări a rezultat faptul că naşterea nu a fost înregistrată în registrele de stare civilă,

în conformitate cu dispoziţiile art. 142 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

propun înregistrarea în registrele de stare civilă ale S.P.C.L.E.P./Primăriei ............................................., sectorul/judeţul ............................................., a naşterii cu următoarele date:

 

- numele de familie .............................................;

- prenumele .............................................;

- data naşterii: anul .......... luna ......... ziua ..........;

- locul naşterii: ............................................. (comuna, oraşul, municipiul), judeţul .............................................;

- sexul: .............................................;

- cetăţenia: .............................................;

- naţionalitatea (după caz): .............................................;

 

Tatăl: ............................................. (numele de familie şi prenumele), născut la data de ............................................., în ............................................., sectorul/judeţul ............................................., fiul lui ............................................. şi al ............................................., cu domiciliul în ............................................., str. ............................................. nr. ...., bl. ...., sc. ...., et. ...., ap. ...., sectorul/judeţul ............................................., cetăţenia ............................................., CNP ............................................. .

 

Mama: ............................................. (numele de familie şi prenumele), născută la data de ............................................., în ............................................., sectorul/judeţul ............................................., fiul lui ............................................. şi al ............................................., cu domiciliul în ............................................., str. ............................................. nr. ...., bl. ...., sc. ...., et. ...., ap. ...., sectorul/judeţul ............................................., cetăţenia ............................................., CNP ............................................. .

 

Şef S.P.CL.E.P./Ofiţer de stare civilă,

.............................................

 

ANEXA Nr. 9

(Anexa nr. 197 la metodologie)

 

ROMÂNIA

JUDEŢUL ....................................

S.P.C.L.E.P./Primăria ........................................

Starea Civilă

Nr. ................. din .......................

 

 

Către

Serviciul Public ce Asistenţă Socială Şi Protecţia Copilului al ............................................. (localitatea),

 

În conformitate cu prevederile art. 312 alin. (2) din Metodologia cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 64/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi având în vedere cererea privind înregistrarea tardivă a naşterii persoanei de sex............................................., născută la data de ............................................., în ............................................. (localitatea), cunoscută cu numele de familie ............................................. şi prenumele ............................................., pentru care nu există certificat medical constatator al naşterii,

vă adresăm rugămintea de a întreprinde măsurile necesare în vederea sprijinirii expertizării acesteia din punct de vedere medico-legal pentru stabilirea datei naşterii în format an, lună, zi şi a sexului, conform dispoziţiilor art. 142 alin. (2) din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

În acest sens, vă transmitem fotografia persoanei care urmează să fie expertizată, aplicată pe declaraţia dată în legătură cu datele sale de identificare.

Expertiza medico-legală va fi înaintată cu celeritate în vederea înregistrării naşterii în termenul prevăzut la art. 142 alin. (1) din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

 

Şef S.P.CL.E.P./Ofiţer de stare civilă,

.............................................

 

ANEXA Nr. 10

(Anexa nr. 211 la metodologie)

 

ANTET INSTITUŢIE

Nr. ..................../....................

 

Către

PRIMĂRIA .............................................

SERVICIUL PUBLIC DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ

 

În conformitate cu prevederile art. 314 alin. (4) din Metodologia cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 64/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi având în vedere cererea privind înregistrarea tardivă a naşterii persoanei de sex ............................................., născută la data de ............................................., în ............................................. (localitatea), care declară că se numeşte .............................................,

vă adresăm rugămintea de a efectua o anchetă socială la domiciliul declarat al acesteia din ............................................., str. ............................................. nr. ...., bl. ...., sc. ...., et. ...., ap. ...., sectorul/judeţul ............................................., pentru care vă transmitem fotografia persoanei în legătură cu care solicităm efectuarea anchetei sociale, aplicată pe declaraţia dată privind datele sale de identificare.

 

Ofiţer de stare civilă/Personal cu atribuţii de stare civilă,

.............................................

 

ANEXA Nr. 11

(Anexa nr. 212 la metodologie)

 

Dată în faţa mea

Ofiţer de stare civilă/Personal cu atribuţii de stare civilă,

........................................................

(numele de familie şi prenumele)

........................................................

 

DECLARAŢIE

 

Subsemnata, ............................................., născută la data de............................................., în localitatea ............................................., judeţul............................................., fiica lui ............................................., şi a ............................................., cu domiciliul în localitatea ............................................., str. ............................................. nr. ...., bl. ...., sc. ...., et. ...., ap. ...., sectorul/judeţul .............................................,

cunoscând consecinţele nerespectării dispoziţiilor art. 326 din Codul penal, privind falsul în declaraţii, declar că până la data prezentei am/nu am dat naştere unui copil a cărui naştere a fost/nu a fost înregistrată în registrele de stare civilă cu datele declarate de către mine, eu neavând naşterea înregistrată.

Menţionez că naşterea copilului a fost înregistrată în registrele de stare civilă ale Primăriei ............................................., cu următoarele date:

....................................................................................................................................................................................

....................................................................................................................................................................................

....................................................................................................................................................................................

Aceasta îmi este declaraţia pe care o dau, o susţin şi o semnez.

 

Data

Semnătură

.............................................

.............................................

 

ANEXA Nr. 12

(Anexa nr. 213 la metodologie)

 

ROMÂNIA

JUDEŢUL ....................................

S.P.C.L.E.P./Primăria ........................................

Starea Civilă

Nr. ................. din .......................

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

INSPECTORATUL DE POLIŢIE AL JUDEŢULUI ......................................../

DIRECŢIA GENERALĂ DE POLIŢIE A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI

Serviciul criminalistic

 

În conformitate cu prevederile dispoziţiilor art. 317 alin. (2) din Metodologia cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 64/2011, cu modificările şi completările ulterioare, vă adresăm rugămintea de a proceda la colectarea imaginii faciale şi a celei a impresiunilor papilare pentru numita ............................................., care declară că este fiica lui ............................................. şi a ............................................., născută la data de ............................................., în municipiul/oraşul/comuna ............................................., cu domiciliul în ............................................., şi la compararea acestora cu datele şi imaginile colectate la unitatea sanitară, asociate persoanei cu identitate declarată, astfel cum aceasta figurează înregistrată în Registrul persoanelor cu identitate declarată.

Precizăm că sus-numita declară că a născut un copil a cărui naştere a fost înregistrată în registrele de stare civilă ale Primăriei ............................................., pe numele de ............................................., fiul/fiica lui ............................................., şi al/a ............................................., născut(ă) la data de ............................................., în municipiul/oraşul/comuna ............................................., având atribuit codul numeric personal ............................................. .

 

Şef S.P.CL.E.P./Ofiţer de stare civilă,

.............................................

 

ANEXA Nr. 13

(Anexa nr. 214 la metodologie)

 MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

INSPECTORATUL GENERAL AL POLIŢIEI ROMÂNE

Inspectoratul de Poliţie al Judeţului .............................................

Serviciul criminalistic

Nr. ................. din .......................

 

Serviciul Public Comunitar Local de Evidenţă a Persoanelor/

Primăria ............................................., judeţul .............................................

 

Referitor la Adresa dumneavoastră nr. ......../...................., prin care solicitaţi colectarea imaginii faciale şi a celei a impresiunilor papilare pentru numita ............................................., şi compararea acestora cu cele existente în Registrul persoanelor cu identitate declarată, vă comunicăm următoarele:

Certificăm/Nu certificăm faptul că imaginea facială şi cea a impresiunilor papilare aparţin persoanei care declară că se numeşte ............................................. şi este înregistrată în Registrul persoanelor cu identitate declarată.

 

Şeful Serviciului criminalistic,

.............................................

 

ANEXA Nr. 14

(Anexa nr. 215 la metodologie)

 

ROMÂNIA

JUDEŢUL ....................................

S.P.C.L.E.P./Primăria ........................................

Starea Civilă

Nr. ................. din .......................

 

S.P.C.L.E.P./Primăria ........................................

judeţul ........................................

- Starea Civilă –

 

În conformitate cu dispoziţiile art. 317 alin. (4) din Metodologia cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 64/2011, cu modificările şi completările ulterioare, vă transmitem extras pentru uz oficial de pe actul de naştere nr. .................... din ............................................., privind pe ............................................., în vederea efectuării menţiunilor corespunzătoare pe actul de naştere al fiului/fiicei acesteia, respectiv ............................................. (numele de familie şi prenumele), născut(ă) la data de ............................................., înregistrat(ă) cu nr. ....................... din data de ....................... .

Sus-numita a avut identitatea declarată la momentul naşterii copilului, iar în prezent are domiciliul în localitatea ............................................., str. ............................................., nr. ...., bl. ...., sc. ...., et. ...., ap. ...., sectorul/judeţul ............................................. .

 

Ofiţer de stare civilă/Personalul cu atribuţii de stare civilă,

.............................................

 

ANEXA Nr. 15

(Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.103/2014)

 

UNITATEA SANITARĂ

 

 

 

 

 

 

 

 

Loc pentru fotografie

 

 

 

 

 

 

 

FORMULAR-DECLARAŢIE

 

Subsemnata, ............................................., născută la data de ............................................., în ............................................., judeţul ............................................., domiciliată în localitatea ............................................., str. ............................................. nr. ...., bl. ...., sc. ...., et. ...., ap. ...., sectorul/judeţul ............................................., fiica lui ............................................. şi a ............................................., domiciliaţi în localitatea ............................................., str. ............................................. nr. ...., bl. ...., sc. ...., et. ...., ap. ...., sectorul/judeţul ............................................., declar pe propria răspundere că acestea sunt datele mele de identificare.

 

Actul de identitate nu îl am asupra mea, întrucât acesta este:

[] pierdut;

[] furat;

[] deteriorat;

[] expirat;

[] nu am deţinut niciodată un act de identitate.

 

Am luat cunoştinţă de prevederile legii privind declararea unei identităţi false.

 

Declar că mă aflu/nu mă aflu în următoarele situaţii:

[] am/nu am naşterea înregistrată în registrele de stare civilă române;

[] deţin/nu deţin certificat de naştere.

 

Date despre tatăl copilului:

Numele şi prenumele .............................................

Domiciliul în localitatea ............................................., str. ............................................. nr. ...., bl. ...., sc. ...., et. ...., ap. ...., sectorul/judeţul .............................................

 

Declar pe propria răspundere că voi externa copilul la data precizată de medicul curant.

Am luat cunoştinţă că, în cazul în care nu externez copilul la data precizată de medicul curant, va fi anunţată direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului din judeţul sau, după caz, sectorul de domiciliu sau cea de care aparţine unitatea sanitară.

 

Persoana care însoţeşte gravida/mama:

Numele ............................................., prenumele ............................................., cu domiciliul în localitatea ............................................., str. ............................................. nr. ...., bl. ...., sc. ...., et. ...., ap. ...., sectorul/judeţul ............................................., se legitimează cu B.I./C.I. seria ......... nr. .........................., eliberat/eliberată de ............................................., la data de ............................................. .

A fost transportată cu auto – marca ............................................., nr. de înmatriculare ............................................. .

 

.............................................

(semnătura)

 

Medic/Asistent medical/Asistent social,

.............................................

(numele şi prenumele)

.............................................

(semnătura)

 

Data .............................................

Ora prezentării .............................................

 

ANEXA Nr. 16

(Anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 1.103/2014)

 

 

 

 

 

 

 

 

Loc pentru fotografie

 

 

 

 

 

 

 

PROCES-VERBAL

privind certificarea identităţii

Anul ............ luna .................... ziua ............

 

............................................. (grad, numele de familie şi prenumele), din cadrul ............................................., având în vedere solicitarea ............................................. (unitatea sanitară), cu sediul în ............................................., am procedat la verificarea identităţii persoanei ............................................. (numele de familie şi prenumele), fiica lui ............................................. şi a ............................................., născută la data de ............................................., în localitatea ............................................., cu domiciliul în ............................................., conform datelor din formularul-declaraţie completat de aceasta la data de ............................................., cu ocazia internării în unitatea sanitară sus-menţionată pentru a naşte.

În urma verificărilor efectuate, certific identitatea persoanei care figurează în Registrul naţional de evidenţă a persoanelor/registrele de stare civilă cu următoarele date: ............................................. (numele de familie şi prenumele), fiica lui ............................................. şi a ............................................., născută la data de ............................................., în localitatea ............................................., cu domiciliul în ............................................., posesoare a CNP ............................................. .

 

.............................................

(semnătura)

 

ANEXA Nr. 17

(Anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 1.103/2014)

 

 

 

 

 

 

 

 

Loc pentru fotografie

 

 

 

 

 

 

 

PROCES-VERBAL

privind identitatea declarată de mamă

Anul ............ luna .................... ziua ............

 

Noi ............................................................................................. (reprezentantul poliţiei - grad, numele de familie şi prenumele),

din cadrul .................................................................................. (reprezentantul D.G.A.S.P.C - numele de familie şi prenumele),

.................................................................................................... (reprezentantul unităţii sanitare - numele de familie şi prenumele),

având în vedere formularul-declaraţie înregistrat cu nr. ................ din data de ............................................., precum şi verificările efectuate de reprezentantul poliţiei, s-a constatat că persoana în cauză nu este înregistrată în registrele de stare civilă, declarându-şi următoarele date:

......................................................................... (numele de familie şi prenumele), fiica lui ............................................. şi a ............................................., născută la data de ............................................., în localitatea ............................................., cu domiciliul în ............................................. .

 

Semnătura

.............................................

(reprezentantul poliţiei)

.............................................

(reprezentantul D.G.A.S.P.C.)

.............................................

(reprezentantul unităţii sanitare)

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Amendamentului nr. 4 convenit prin schimbul de scrisori semnate la Bucureşti la 22 decembrie 2014, la 24 februarie 2016, la 3 martie 2016 şi la Luxemburg la 8 ianuarie 2016 între Guvernul României şi Banca Europeană de Investiţii şi Compania Naţională de Căi Ferate „C.F.R.” - S.A. la Contractul de finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii şi Compania Naţională de Căi Ferate „C.F.R.” - S.A. privind finanţarea Proiectului de reabilitare a liniei de cale ferată Curtici-Simeria, semnat la Bucureşti la 22 decembrie 2005 şi la Luxemburg la 27 decembrie 2005

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 4 alin. (2) din Legea nr. 217/2006 pentru ratificarea Contractului de finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii şi Compania Naţională de Căi Ferate „C.F.R.” - S.A. privind finanţarea Proiectului de reabilitare a liniei de cale ferată Curtici-Simeria, semnat la Bucureşti la 22 decembrie 2005 şi la Luxemburg la 27 decembrie 2005, cu completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă Amendamentul nr. 4 convenit prin schimbul de scrisori semnate la Bucureşti la 22 decembrie 2014, la 24 februarie 2016, la 3 martie 2016 şi la Luxemburg la 8 ianuarie 2016 între Guvernul României şi Banca Europeană de Investiţii şi Compania Naţională de Căi Ferate „C.F.R.” - S.A. la Contractul de finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii şi Compania Naţională de Căi Ferate „C.F.R.” - S.A. privind finanţarea Proiectului de reabilitare a liniei de cale ferată Curtici-Simeria, semnat la Bucureşti la 22 decembrie 2005 şi la Luxemburg la 27 decembrie 2005, ratificat prin Legea nr. 217/2006, cu completările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Ministrul finanţelor publice,

Anca Dana Dragu

Ministrul transporturilor,

Petru Sorin Buşe

Ministrul fondurilor europene,

Cristian Ghinea

Ministrul afacerilor externe,

Lazăr Comănescu

 

Bucureşti, 26 octombrie 2016.

Nr. 803.

 

Bucureşti

22 decembrie 2014

 

Sigla

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

Secretar de stat

 

Către:

Dl. Flavio Schiavo Campo,

Şef Birou BEI

România

 

Banca Europeană de Investiţii

Str. Vasile Lascăr nr. 31

Bucureşti, sectorul 2

 

Ref.: Proiectul de reabilitare a liniei de cale ferată Curtici-Simeria - Coridor IV- Amendament la Contractul de finanţare nr. 23.372 dintre România şi Banca Europeană de Investiţii

 

Stimate domn,

 

La solicitarea Companiei Naţionale de Căi Ferate „C.F.R.” - S.A. şi a Ministerului Transporturilor, vă rugăm să aveţi amabilitatea de a fi de acord cu extinderea cu un an a datei de finalizare a proiectului, respectiv de la 31 decembrie 2014 la 31 decembrie 2015.

Acest proiect finanţează un singur contract de consultanţă care se află în implementare în prezent.

Având în vedere faptul că:

- mai sunt încă activităţi de întreprins în cadrul contractului, în strânsă legătură cu executarea lucrărilor finanţate din POS Transport şi LIOP estimate a se finaliza în 2020;

- din costul proiectului, contribuţia de 15 milioane euro a fost deja justificată prin plăţile executate în cadrul contractului;

- în viitor va fi necesară modificarea suplimentară a contractului, precum şi o decizie clară privind includerea oricărei modificări privind costul contractului în finanţarea fondurilor europene prezente şi viitoare.

 

Pentru a permite luarea unei decizii adecvate şi pentru a nu periclita finalizarea lucrărilor şi a activităţilor incluse în contractul de consultanţă ar fi de dorit ca finalizarea lucrărilor să fie extinsă cu un an.

În această perioadă, „C.F.R.” - S.A. va informa atât Banca Europeană de Investiţii, cât şi Ministerul Finanţelor Publice în ceea ce priveşte decizia luată de Autoritatea de management în transporturi, precum şi asupra situaţiei proiectului.

În speranţa că solicitarea noastră se va bucura de înţelegerea şi sprijinul dumneavoastră, aşteptăm primirea cât mai curând posibil a răspunsului dumneavoastră.

 

Attila György,

secretar de stat

 

Transmis prin DHL

 

Ministerul Finanţelor Publice

Str. Apolodor nr. 17, sectorul 5

 

EXP BEI-EIB

B 000121 08.IAN16

 

RO - 050741 Bucureşti

România

 

În atenţia domnului Attila György, secretar de stat

 

Compania Naţională de Căi Ferate C.F.R - S.A.

Bulevardul Dinicu Golescu

Bucureşti 1, 010873

România

 

În atenţia domnului Marius Chiper, director general adjunct pentru proiecte europene

Luxemburg, 8 ianuarie 2016

 

Subiect: PROIECTUL DE REABILITARE CORIDOR IV (împrumut 23.372)

 

Contractul de finanţare semnat de către şi între România şi Banca Europeană de Investiţii şi Compania Naţională de Căi Ferate - S.A. (CFR) la 22 decembrie 2005 la Bucureşti şi la 27 decembrie 2005 la Luxemburg, cu modificările ulterioare („Contractul de finanţare*)

 

Amendament nr. 4 la Contractul de finanţare

 

Stimaţi domni,

 

Referirea este făcută la:

(i) contractul de finanţare după cum este prezentat mai sus;

(ii) scrisoarea Ministerului Finanţelor Publice datată 22 decembrie 2014; şi

(iii) scrisoarea Companiei Naţionale de Căi Ferate datată 7 mai 2015

1. Interpretare

În cazul în care nu sunt altfel definiţi, termenii scrişi cu majuscule utilizaţi în prezenta scrisoare au acelaşi înţeles cu cel atribuit lor în Contractul de finanţare. Referirile la articole sunt referirile la articolele din Contractul de finanţare.

În prezenta scrisoare

„Data efectivă” înseamnă data la care Banca confirmă împrumutatului în scris (inclusiv prin poşta electronică) faptul că Banca a primit în formă şi conţinut satisfăcătoare acesteia două (2) originale ale prezentei scrisori corespunzător contrasemnate din partea împrumutatului şi a CFR împreună cu o copie autorizată a semnăturilor autorizate, în cazul în care nu este deja altfel prevăzut, şi o copie a oricărei altei autorizaţii sau a oricărui altui document, aviz sau asigurare pe care Banca o consideră a fi necesară sau de dorit (în cazul în care împrumutatul a fost corespunzător notificat) în legătură cu perfectarea, semnarea şi executarea operaţiunii avute în vedere prin prezenta scrisoare sau pentru valabilitatea şi aplicabilitatea acestei scrisori.

2. Amendamente la Contractul de finanţare

Cu efect de la Data efectivă, Contractul de finanţare se va amenda după cum a fost stabilit mai jos:

Anexei A.1 - Descrierea tehnică

În cadrul anexei A.1, ultimul paragraf se va amenda a se citi după cum urmează:

„Soluţiile tehnice şi detaliile de execuţie finanţate în cadrul Proiectului vor fi finalizate până la data de 31 decembrie 2017”.

3. Obligaţii continue

Prevederile Contractului de finanţare vor continua, cu excepţia a ceea ce se amendează prin prezenta scrisoare, în deplină vigoare şi efect. Împrumutatul şi CFR iau la cunoştinţă şi agreează faptul că, altfel decât stabilit şi agreat alăturat, această scrisoare nu constituie o garanţie a Băncii sau un amendament al vreunui alt termen sau al vreunei alte condiţii a Contractului de finanţare. Banca îşi rezervă oricare din şi toate drepturile contractuale şi legale pe care le are în conformitate cu Contractul de finanţare şi cu legea aferentă.

La solicitarea Băncii şi pe propria cheltuială, împrumutatul va întreprinde toate acele fapte sau lucruri necesare pentru a permite obţinerea efectelor amendamentelor realizate sau pentru cele care urmează a fi efectuate în temeiul prezentei scrisori.

4. Legea şi jurisdicţia

Prezenta scrisoare va fi guvernată de legile din Luxemburg şi părţile la aceasta se supun competenţei instanţei de justiţie a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.

Dacă sunteţi de acord cu cele prezentate mai sus, vă rugăm să returnaţi două (2) originale ale acestei scrisori către Bancă, în atenţia doamnei Angela Iacomucci (tel. +352 4379 83466, e-mail: iacomucc@eib.org), iniţializate pe fiecare pagină, datate şi semnate corespunzător în numele României, reprezentate de Ministerul Finanţelor Publice şi din partea Companiei Naţionale de Căi Ferate, împreună cu o copie a semnăturilor autorizate, în cazul în care nu există deja, până şi nu mai târziu de 28 februarie 2016. Ulterior unei astfel de date, Banca îşi rezervă dreptul, la dispoziţia sa, prin notificarea împrumutatului să confirme dacă acceptarea prezentei scrisori de către împrumutat şi CFR este considerată ca fiind acordată în mod valabil de către împrumutat şi C.F.R.

 

Cu sinceritate,

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIŢII

Dietmar Dumlich

Massimo Novo

 

 

 

 

Asumat şi agreat pentru şi din partea României,

reprezentate de Ministerul Finanţelor Publice

 

Attila György, secretar de stat

......................................................... Data: 3 martie 2016

 

Asumat şi agreat pentru şi din partea Companiei Naţionale de Căi Ferate - S.A. (CFR)

Marius Chiper, director general

......................................................... Data: 24 februarie 2016

(numele şi funcţia)

 

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.