MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 892/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 892         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 8 noiembrie 2016

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

198. - Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi pentru modificarea art. 6 alin. (2) din Legea nr. 263/2004 privind asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă

 

912. - Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi pentru modificarea art. 6 alin. (2) din Legea nr. 263/2004 privind asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă

 

203. - Lege pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012

 

918. - Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012

 

923. - Decret privind conferirea Ordinului Naţional Serviciul Credincios

 

924. - Decret privind conferirea Ordinului Virtutea Militară

 

925. - Decret privind conferirea Ordinului Virtutea Militar

 

926. - Decret privind conferirea Ordinului Virtutea Militară

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.260. - Ordin al viceprim-ministrului, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri, privind modificarea anexei nr. 9 la Procedura de implementare a schemei de ajutor de minimis prevăzută în cadrul Programului pentru dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în rândul tinerilor şi facilitarea accesului acestora la finanţare - START, aprobată prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri, nr. 838/2016

 

2.580. - Ordin al ministrului finanţelor publice privind blocarea resurselor economice aflate în custodia Biroului Vamal de Frontieră Constanţa Sud

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

 

Decizia nr. 15 din 26 septembrie 2016 (Completul competent să judece recursul în interesul legii)

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi pentru modificarea art. 6 alin. (2) din Legea nr. 263/2004 privind asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. I. - Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 652 din 28 august 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 193, după alineatul (6) se introduce un nou alineat, alineatul (61), cu următorul cuprins:

„(61) Ministerul Sănătăţii, ministerele şi instituţiile cu reţea sanitară proprie pot acorda personalului medical şi de Specialitate Stimulente financiare lunare, în limita a două salarii minime brute pe ţară a căror finanţare este asigurată din veniturile proprii ale acestora, în limita bugetului aprobat.”

2. Articolul 199 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 199- - (1) Autorităţile publice locale pot participa la finanţarea unor cheltuieli de administrare şi funcţionare, respectiv cheltuieli de personal, stabilite în condiţiile legii, bunuri şi servicii, investiţii, reparaţii capitale, consolidare, extindere şi modernizare, dotări cu echipamente medicale ale unităţilor sanitare cu paturi transferate, în limita creditelor bugetare aprobate cu această destinaţie în bugetele locale.

(2) Autorităţile administraţiei publice locale pot acorda personalului medical şi de specialitate din spitalele publice din reţeaua sanitară proprie stimulente financiare lunare, în limita a două salarii minime brute pe ţară, în baza hotărârii autorităţilor deliberative ale autorităţilor administraţiei publice locale, în limita bugetului aprobat.”

Art. II. - Alineatul (2) al articolului 6 din Legea nr. 263/2004 privind asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 568 din 28 iunie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

„(2) Consiliile locale pot finanţa, din venituri proprii, asigurarea truselor de urgenţă cu medicamentele şi materialele sanitare necesare acordării asistenţei medicale la nivelul centrelor de permanenţă, în conformitate cu baremul minim stabilit prin ordin al ministrului sănătăţii, precum şi achiziţia de aparatură şi mobilier medical necesare desfăşurării activităţii medicale de urgenţă.”

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PREŞEDINTELE SENATULUI

FLORIN IORDACHE

CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 3 noiembrie 2016.

Nr. 198.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi pentru modificarea art. 6 alin. (2) din Legea nr. 263/2004 privind asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (3) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi pentru modificarea art. 6 alin. (2) din Legea nr. 263/2004 privind asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 2 noiembrie 2016.

Nr. 912.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 16 iulie 2012, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 3, punctul 4 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„4. acces prioritar la reţele electrice - ansamblul de reguli şi condiţii tehnice şi comerciale prin care unor categorii de producători li se asigură posibilitatea preluării în reţea, în orice moment, a energiei electrice produse, în funcţie de capacitatea racordului la reţea şi de disponibilitatea unităţilor/resurselor eligibile, fără a se pune în pericol siguranţa sistemului;”.

2. La articolul 3, după punctul 73 se introduce un nou punct, punctul 731, cu următorul cuprins:

„731. siguranţa SEN - asigurarea continuităţii în alimentare de către operatorul de transport şi de sistem a unui mixt de producere şi a serviciilor tehnologice de sistem, astfel încât să poată fi suplinită ieşirea din funcţie a oricărei capacităţi energetice, fără a se deconecta consumatori de la reţea;”.

3. La articolul 28, litera f) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„f) să menţină o rezervă de combustibil la un nivel suficient sau, după caz, o rezervă suficientă de apă, pentru asigurarea Siguranţei SEN şi pentru îndeplinirea obligaţiilor de producţie şi furnizare continuă a energiei electrice, care se remunerează conform cu reglementările în vigoare;”.

4. La articolul 29, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

„(3) Producătorii de energie electrică au dreptul să perfecteze contracte cu alţi producători, realizând un mixt energetic, pentru

a oferta pe piaţa internă sau la export energia electrică, în conformitate cu art. 28 şi celelalte prevederi legale în vigoare.”

5. La articolul 36, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 36. - (1) Operatorul de transport şi de sistem prestează serviciul public de transport pentru toţi utilizatorii reţelelor electrice de transport, în condiţii nediscriminatorii, asigurând acelaşi tarif oricărui solicitant în condiţiile legii şi evitând în special discriminarea în favoarea operatorilor economici afiliaţi, cu respectarea normelor şi performanţelor prevăzute în reglementările tehnice în vigoare.”

6. La articolul 36 alineatul (7), litera e) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,e) achiziţionează serviciile tehnologice de sistem, de reglaj primar, secundar şi terţiar rapid şi lent şi califică producătorii şi clienţii dispecerizabili care furnizează servicii tehnologice de sistem, pe baza unei proceduri proprii, aprobată de autoritatea competentă;”.

7. La articolul 43, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Preţurile şi cantităţile stabilite în urma tranzacţiilor efectuate pe toate pieţele centralizate de energie electrică, inclusiv contractele de pe piaţa reglementată sau de export, se fac publice conform reglementărilor ANRE.”

8. La articolul 71 alineatul (1), litera d) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,d) promovarea utilizării surselor regenerabile de energie în cel mai eficient mod, astfel încât să se obţină cel mai mic preţ la consumatorul final.”

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, în condiţiile art. 77 alin. (2), cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PREŞEDINTELE SENATULUI

FLORIN IORDACHE

CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 7 noiembrie 2016.

Nr. 203.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (3) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012 şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 4 noiembrie 2016.

Nr. 918.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind conferirea Ordinului Naţional Serviciul Credincios

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, ale art. 4 alin. (1), ale art. 6 lit. A din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, republicată, precum şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105/2000 privind reinstituirea Ordinului, Crucii şi Medaliei Naţionale Serviciul Credincios, aprobată prin Legea nr. 543/2001, cu modificările ulterioare,

având în vedere propunerea ministrului afacerilor externe,

în semn de înaltă apreciere pentru sprijinul constant acordat artei româneşti, pentru contribuţia remarcabilă la promovarea compoziţiilor enesciene în lume, precum şi pentru promovarea imaginii şi intereselor României şi ale culturii române în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se conferă Ordinul Naţional Serviciul Credincios în grad de Comandor regizorului Kasper Holten, director al Operei Regale Covent Garden din Londra.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

 

Bucureşti, 7 noiembrie 2016.

Nr. 923.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind conferirea Ordinului Virtutea Militară

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, ale art. 4 alin. (1), ale art. 8 lit. A din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, republicată, precum şi ale Legii nr. 459/2002 privind Ordinul Virtutea Militară şi Medalia Virtutea Militară, cu modificările ulterioare,

având în vedere propunerea ministrului apărării naţionale,

în semn de apreciere a înaltului profesionalism şi a rezultatelor remarcabile obţinute de personalul unităţii în îndeplinirea misiunilor specifice încredinţate, pe timpul desfăşurării activităţilor de instruire pentru luptă, precum şi pe timpul executării misiunilor în teatrele de operaţii,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se conferă Ordinul Virtutea Militară în grad de Cavaler, cu însemn pentru militari, de pace, Drapelului de Luptă al Regimentului 53 Rachete Antiaeriene „Trophaeum Traiani”.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

 

Bucureşti, 7 noiembrie 2016.

Nr. 924.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind conferirea Ordinului Virtutea Militară

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, ale art. 4 alin. (1), ale art. 8 lit. A din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, republicată, precum şi ale Legii nr. 459/2002 privind Ordinul Virtutea Militară şi Medalia Virtutea Militară, cu modificările ulterioare,

având în vedere propunerea ministrului apărării naţionale,

în semn de apreciere a înaltului profesionalism şi a rezultatelor remarcabile obţinute de personalul unităţii în îndeplinirea misiunilor specifice încredinţate, pe timpul desfăşurării activităţilor de instruire pentru luptă, precum şi pe timpul executării misiunilor în teatrele de operaţii,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se conferă Ordinul Virtutea Militară în grad de Cavaler, cu însemn pentru militari, de pace, Drapelului de Luptă al Regimentului 61 Rachete Antiaeriene „Pelendava”.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

 

Bucureşti, 7 noiembrie 2016.

Nr. 925.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind conferirea Ordinului Virtutea Militară

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, ale art. 4 alin. (1), ale art. 8 lit. A din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, republicată, precum şi ale Legii nr. 459/2002 privind Ordinul Virtutea Militară şi Medalia Virtutea Militară, cu modificările ulterioare,

având în vedere propunerea ministrului apărării naţionale,

în semn de apreciere a înaltului profesionalism şi a rezultatelor remarcabile obţinute de personalul unităţii în îndeplinirea misiunilor specifice încredinţate, pe timpul desfăşurării activităţilor de instruire pentru luptă, precum şi pe timpul executării misiunilor în teatrele de operaţii,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se conferă Ordinul Virtutea Militară în grad de Cavaler cu însemn pentru militari, de pace, Drapelului de Luptă al Regimentului 50 Rachete Antiaeriene „Andrei Mureşianu”.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

 

Bucureşti, 7 noiembrie 2016.

Nr. 926.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL ECONOMIEI, COMERŢULUI ŞI RELAŢIILOR CU MEDIUL DE AFACERI

 

ORDIN

privind modificarea anexei nr. 9 la Procedura de implementare a schemei de ajutor de minimis prevăzuta în cadrul Programului pentru dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în rândul tinerilor şi facilitarea accesului acestora la finanţare - START, aprobată prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri, nr. 838/2016

 

Având în vedere prevederile Legii bugetului de stat pe anul 2016 nr. 339/2015, cu modificările ulterioare, şi ale art. 25 din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare, în temeiul prevederilor art. 9 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 957/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, cu modificările şi completările ulterioare,

viceprim-ministrul, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri, emite următorul ordin:

Art. I. - Anexa nr. 9 la Procedura de implementare a schemei de ajutor de minimis prevăzută în cadrul Programului pentru dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în rândul tinerilor şi facilitarea accesului acestora la finanţare - START, aprobată prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri, nr. 838/2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 595 şi 595 bis din 4 august 2016, cu modificările ulterioare, se modifică şi se înlocuieşte cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin,

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea J, şi intră în vigoare la data publicării.

 

Viceprim-ministru, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri,

Costin Grigore Borc

 

Bucureşti, 31 octombrie 2016.

Nr. 1.260.

 

ANEXĂ

(Anexa nr. 9 la procedură - PQ-/P-0f-09)

 

CONTRACT DE FINANŢARE

Nr. ................ din .......................

 

În conformitate cu prevederile Ordinului viceprim-ministrului, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri, nr. 838/2016 privind aprobarea Procedurii de implementare a schemei de ajutor de minimis prevăzute în cadrul Programului pentru dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în rândul tinerilor şi facilitarea accesului acestora la finanţare - START, cu modificările ulterioare, se încheie prezentul contract de finanţare între:

Oficiul Teritorial pentru întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie ...................................., denumit în continuare OTIMMC, cu sediul în ...................................., str. .................................... nr. ...., sectorul ....., telefon ...................................., fax ...................................., reprezentat prin ordonator terţiar

de credite .................................... şi coordonator Unitate programare, selecţie, evaluare şi contractare ...................................., în calitate de administrator de program,

şi

...................................., cu sediul în ...................................., telefon ...................................., fax ...................................., înregistrată cu nr. .............. la oficiul registrului comerţului, cod fiscal nr. ...................................., cont curent nr. ...................................., reprezentată legal prin ...................................., având

funcţia de ...................................., în calitate de/şi denumită în continuare

beneficiar.

 

I. Obiectul contractului

Art. 1. - Obiectul contractului îl reprezintă ajutorul financiar nerambursabil acordat, în baza cererii de finanţare şi a documentaţiei anexe, de la bugetul de stat, prin Programul pentru dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în rândul tinerilor şi facilitarea accesului acestora la finanţare - START, denumit în continuare Program, gestionat de Direcţia de antreprenoriat programe pentru IMM (DAPIMM) şi administrat de către Oficiul Teritorial pentru întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie (OTIMMC) .................................... .

Art. 2. - Beneficiarul poate primi ajutorul financiar nerambursabil în valoare de maximum .................................... lei, în termenii şi în condiţiile stipulate în prezentul contract, precum şi în procedura de implementare a schemei de ajutor de minimis prevăzute în cadrul Programului.

II. Durata contractului

Art. 3. - Durata de executare a contractului este de 4 ani de la data semnării contractului de ambele părţi.

Art. 4. - Termenul-limită pentru efectuarea activităţilor din notificarea prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul contract de finanţare şi de depunere a cererii-tip de eliberare a alocaţiei financiare nerambursabile pentru toate activităţile este .................................... .

III. Finanţare

Art. 5, - (1) Prin Program, beneficiarul eligibil primeşte o alocaţie financiară nerambursabilă (AFN) de maximum 90% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile efectuate (exclusiv TVA), dar nu mai mult de 120.000 lei.

(2) Valoarea contractului de finanţare este de .................................... lei, reprezentând ........... % din valoarea cheltuielilor eligibile aprobate prin notificarea prevăzută în anexa la prezentul contract.

IV. Modalităţile de plată

Art. 6. - Beneficiarii Programului trebuie să deschidă cont curent la instituţia de credit parteneră pentru derularea operaţiunilor de încasări şi plăţi. Aportul propriu în numerar al beneficiarului va fi vărsat în contul curent deschis la instituţia de credit parteneră. Sumele reprezentând AFN vor fi eliberate după achitarea integrală a tuturor cheltuielilor.

Art. 7. - (1) Cheltuielile efectuate, inclusiv facturile emise înaintea încheierii prezentului contract, nu sunt eligibile, cu excepţia cheltuielilor de consultanţă pentru elaborarea planului de afaceri şi a comisionului de garantare aferent anului acordării garanţiei, datorat Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru întreprinderile Mici şi Mijlocii (F.N.G.C.I.M.M.) în cazul garanţiilor acordate pentru creditul contractat în vederea realizării planului de afaceri.

(2) Pentru fundamentarea plăţii ajutorului financiar nerambursabil, beneficiarul va prezenta la UPSEC din cadrul OTIMMC originalul şi o copie certificată a dosarului de eliberare a alocaţiei financiare nerambursabile, conform procedurii de implementare a Programului.

Art. 8. - (1) Virarea efectivă a sumei care constituie AFN către beneficiar se face după primirea de către instituţia de credit a acordului de utilizare a AFN.

(2) Acordarea AFN se face pe baza cererii-tip de eliberare a AFN (anexa nr. 11 la procedură), pe care beneficiarul o depune spre aprobare la OTIMMC, însoţită de documentele justificative, şi în urma certificării cheltuielilor prin vizita la faţa locului a reprezentanţilor UMCR din cadrul OTIMMC.

V. Drepturi şi obligaţii

Art. 9. - Administratorul:

a) va asigura finanţarea proiectului în condiţiile contractului şi în limita fondurilor aprobate pentru Program, cuprinse în bugetul anual al acestuia;

b) nu poate acorda plata AFN parţială per echipament sau în avans;

c) poate refuza plata AFN în situaţia identificării unor neconcordanţe în procesul de implementare a Programului;

d) va monitoriza îndeplinirea etapelor prevăzute în contract şi în procedura de implementare a Programului pe o perioadă de 3 ani, începând cu anul următor acordării alocaţiei financiare nerambursabile.

Art. 10. - Beneficiarul:

a) va pune la dispoziţia Unităţii programare, selecţie, evaluare şi contractare (UPSEC), Unităţii de monitorizare, control şi raportare (UMCR) şi Unităţii de plată (UP) din cadrul OTIMMC toate documentele prevăzute de procedură. Administratorul poate cere oricând informaţii şi documente suplimentare ce trebuie furnizate în cel mult 10 zile de la solicitarea acestora;

b) este obligat să raporteze efectele participării la Program pentru o perioadă de 3 ani, începând cu anul următor acordării AFN, prin completarea şi transmiterea formularului de raportare tehnică (anexa nr. 7 la procedură);

c) este obligat să menţină investiţia pentru care primeşte alocaţia financiară nerambursabilă în cadrul Programului o perioadă de minimum 3 ani începând cu anul următor acordării AFN şi nu va aplica amortizarea accelerată pentru activele achiziţionate în cadrul Programului;

d) este obligat să achiziţioneze numai active noi, introduse pe piaţă şi puse în funcţiune cu respectarea reglementărilor tehnice aplicabile;

e) trebuie să coreleze cheltuielile efectuate cu activităţile autorizate pentru care solicită finanţare, în conformitate cu codul CAEN pentru care a primit acordul de principiu pentru finanţare;

f) trebuie să achiziţioneze bunurile şi serviciile eligibile în condiţii de piaţă, respectiv să întocmească un dosar de achiziţie care să cuprindă: cereri de ofertă (minimum 3), ofertele primite (acestea trebuie să cuprindă şi datele de identificare ale ofertantului), un proces-verbal semnat de reprezentantul legal al întreprinderii prin care să fie justificată alegerea ofertei câştigătoare, contractul/contractele cu furnizorul/furnizorii, facturile de achiziţie şi dovada achitării integrale;

g) trebuie să asigure în favoarea administratorului bunurile achiziţionate prin Program împotriva tuturor riscurilor, pe o perioadă de 4 ani, şi să cesioneze toate drepturile pe care le va dobândi în temeiul asigurării către OTIMMC;

h) trebuie să deschidă cont curent pentru derularea operaţiunilor de încasări şi plăţi, inclusiv utilizarea sumelor aferente AFN, la instituţia de credit parteneră pentru implementarea Programului;

i) nu poate schimba la achiziţionare activele sau destinaţia acestora pentru care a primit notificare privind acordul de principiu pentru finanţare;

j) este obligat să respecte toate condiţiile prevăzute în procedura de implementare a Programului.

VI. Răspunderea contractuală

Art. 11. - Administratorul nu răspunde, în nicio situaţie şi pentru niciun motiv, pentru pagubele sau prejudiciile suferite de bunurile achiziţionate în cadrul Programului pe tot parcursul derulării contractului şi nici nu poate accepta vreo pretenţie de compensare sau cerere de plată legată de aceste situaţii.

Art. 12.- În cazul în care prin bugetul de stat nu se acoperă sumele necesare finanţării proiectului, administratorul este exonerat de orice răspundere.

Art. 13. - Administratorul este exonerat de orice răspundere asociată oricărei pretenţii sau acţiuni cauzate de încălcarea regulilor, reglementărilor sau legislaţiei de către beneficiar, angajaţii acestuia ori de persoanele care răspund de aceşti angajaţi, precum şi ca urmare a încălcării drepturilor aparţinând terţelor părţi.

Art. 14. - Reprezentanţii Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri (MECRMA) sau ai OTIMMC au dreptul să verifice atât la sediul operatorilor economici, cât şi la cel al furnizorilor veridicitatea şi conformitatea declaraţiilor, activităţilor şi cheltuielilor făcute în cadrul Programului. Beneficiarul alocaţiei trebuie să accepte şi să faciliteze controlul reprezentanţilor MECRMA/OTIMMC asupra utilizării alocaţiei financiare nerambursabile acordate prin acest program.

Art. 15. - În cazul în care, în urma controalelor efectuate de reprezentanţii MECRMA/OTIMMC sau la sesizarea organelor de control abilitate ale statului, se constată că beneficiarii au făcut declaraţii incomplete şi/sau neconforme cu realitatea pentru a obţine alocaţia financiară nerambursabilă ori au schimbat destinaţia alocaţiei financiare nerambursabile, aceştia au obligaţia de a rambursa sumele primite, cu dobânzile şi penalităţile aferente, calculate la data constatării.

Art. 16. - Beneficiarul îşi asumă responsabilitatea în faţa terţelor părţi, inclusiv răspunderea pentru fapte sau prejudicii de orice fel cauzate de acesta în limita derulării contractului. Contractul angajează răspunderea solidară a beneficiarului şi succesorilor săi, pe de o parte, iar, pe de altă parte, a administratorului şi succesorilor acestuia.

VII. Conflict de interese

Art. 17. - Beneficiarul se angajează să ia toate măsurile necesare pentru a evita conflictele de interese şi va informa imediat administratorul despre orice situaţie care cauzează sau ar putea cauza un asemenea conflict. Direcţia antreprenoriat programe pentru IMM (DAPIMM) şi/sau OTIMMC pot/poate refuza plata AFN, în situaţia identificării unor legături între structurile acţionariatului beneficiarului şi ofertanţii acestuia, între personalul implicat în implementarea Programului, rudele acestora şi ofertanţi, în situaţia când ofertantul câştigător deţine pachetul majoritar de acţiuni în două firme participante pentru aceiaşi tip de achiziţie în cadrul achiziţiilor realizate de solicitanţii privaţi ai fondurilor nerambursabile său în situaţia în care exista legături între structurile acţionariatului beneficiarului şi personalul implicat în implementarea Programului.

VIII. Clauza de confidenţialitate

Art. 18. - În înţelesul prezentului contract, informaţii confidenţiale sau secrete includ datele referitoare la informaţiile prevăzute în situaţiile financiare ale beneficiarului, aşa cum sunt ele prezentate în documentele contabile depuse.

Art. 19.-Părţile se obligă să nu dezvăluie pe durata contractului şi să nu utilizeze vreo informaţie confidenţială sau secretă obţinută pe parcursul contractului în legătură cu cealaltă parte.

Art. 20. - Părţile convin că termenele şi clauzele prezentului contract sunt confidenţiale, fiecare dintre părţi obligându-se să nu transmită terţilor documente, date sau informaţii rezultate din derularea acestuia, cu excepţia cazului în care informaţiile sunt furnizate organelor abilitate ale statului în exercitarea atribuţiilor ce le revin.

Art. 21. - Părţile vor lua măsurile care se impun pentru respectarea de către personalul propriu a prevederilor art. 19 şi 20.

IX. Modificarea contractului

Art. 22. - Orice modificare a prezentului contract se face prin act adiţional, semnat de ambele părţi, care face parte integrantă din contract.

Art. 23. - Valoarea totală a contractului poate fi modificată de către administrator, dar numai în sensul diminuării, în cazul constatării nerespectării de către beneficiar a clauzelor contractului sau în cazul solicitării exprese a beneficiarului.

X. Încetarea contractului

Art. 24. - Contractul încetează de drept la termenul prevăzut la art. 3.

Art. 25. - Contractul poate înceta prin reziliere la iniţiativa administratorului, fără acordarea niciunui preaviz, fără a plăti niciun fel de compensaţie şi fără nicio altă formalitate, atunci când beneficiarul:

a) nu îşi îndeplineşte oricare dintre obligaţiile asumate prin contract sau prevăzute în Procedura de implementare a schemei de ajutor de minimis prevăzută în cadrul Programului pentru dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în rândul tinerilor şi facilitarea accesului acestora la finanţare - START, aprobată prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri, nr. 838/2016, cu modificările ulterioare;

b) este declarat insolvabil, intră în reorganizare judiciară sau în stare de insolvabilitate;

c) a făcut declaraţii false sau incomplete pentru a obţine finanţarea prevăzută în contract sau furnizează rapoarte ce nu reprezintă realitatea;

d) comite nereguli de ordin financiar sau acte de corupţie în legătură cu proiectul, stabilite printr-o hotărâre judecătorească definitivă;

e) nu transmite/depune la OTIMMC până la data de .................................... cererea-tip de eliberare a alocaţiei financiare nerambursabile, prevăzuta în anexa nr. 11 la procedură;

f) nu transmite/depune la OTIMMC până la data de .................................... cererea-tip de renunţare totală/parţială la finanţare, prevăzută în anexa nr. 10 la procedură.

Art. 26. - (1) Rezilierea contractului conduce la excluderea beneficiarului de la posibilitatea de a beneficia de sprijin financiar de la bugetul de stat în cadrul oricărui program finanţat de la bugetul de stat/din fonduri structurale administrate de MECRMA, pe o perioadă de 3 ani de la data constatării neîndeplinirii condiţiilor care au condus la încetarea contractului, şi la restituirea de către beneficiar în întregime a sumelor de care a beneficiat, cu dobânzile şi penalităţile aferente, datorate de la data plăţii până la data recuperării sau a rambursării.

(2) Contractul va fi reziliat şi finanţarea nerambursabilă acordată va fi recuperată şi în cazul în care obiectele/bunurile, fie ele mobile sau imobile, finanţate în cadrul prezentului contract, nu sunt folosite conform scopului destinat, activitatea operatorului economic se suspendă/devine inactivă, precum şi în cazul în care acestea sunt vândute, închiriate sau înstrăinate sub orice formă prevăzută de legislaţia în vigoare, oricând pe perioada de valabilitate a prezentului contract, aşa cum este stabilită la art. 3.

XI. Cesiune

Art. 27. - Beneficiarul nu poate ceda sau transfera prezentul contract sau oricare dintre creanţele sau obligaţiile rezultând din acesta în favoarea sau în sarcina unei terţe părţi.

XII. Rezolvarea şi soluţionarea litigiilor

Art. 28. - Prezentul contract se supune legislaţiei româneşti.

Art. 29. - Eventualele litigii ivite în legătură cu prezentul contract vor fi soluţionate pe cale amiabilă.

În cazul în care acest lucru nu este posibil, litigiul va fi adus spre soluţionare instanţei judecătoreşti competente.

XIII. Forţa majoră

Art. 30. - Forţa majoră exonerează părţile de răspundere in cazul imposibilităţii derulării contractului, executării necorespunzătoare sau cu întârziere a obligaţiilor asumate prin prezentul contract.

Art. 31. - Prin forţă majoră se înţelege un eveniment independent de voinţa părţilor, imprevizibil ori insurmontabil, apărut după încheierea contractului, care împiedică părţile să îşi execute obligaţiile asumate.

Art. 32. - Cazurile de forţă majoră vor fi certificate de către Camera de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti, în condiţiile legii.

Art. 33. - Partea care invocă forţă majoră este obligată să notifice celeilalte părţi în termen de 5 zile, prin fax/scrisoare recomandată, existenţa şi data de începere a evenimentului sau împrejurările considerate ca forţă majoră, fiind obligată să ia toate măsurile posibile pentru limitarea consecinţelor produse de un asemenea caz.

XIV. Dispoziţii finale

Art. 34. - Prezentul contract reprezintă voinţa părţilor şi înlătură orice altă înţelegere verbală dintre acestea, anterioară sau ulterioară lui.

Art. 35, - Prezentul contract se completează cu prevederile Procedurii de implementare a schemei de ajutor de minimis prevăzute în cadrul Programului pentru dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în rândul tinerilor şi facilitarea accesului acestora la finanţare - START, aprobată prin Ordinul viceprim-ministrului ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri, nr. 838/2016, cu modificările ulterioare.

 

Prezentul contract a fost încheiat în 3 exemplare originale, două exemplare pentru administratorul de Program şi un exemplar pentru beneficiar, având aceeaşi valoare fiecare, semnate de reprezentanţii legali ai celor două părţi contractante.

Prezentul contract s-a încheiat astăzi .................................... la sediul OTIMMC .................................... .

 

Oficiul Teritorial pentru întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie,

Beneficiar;

.............................................................................

.............................................................................

Ordonator terţiar de credite,

Reprezentant legal/funcţia,

.............................................................................

.............................................................................

(numele şi prenumele în clar. semnătura şi ştampila)

(numele şi prenumele în clar şi semnătura)

Control financiar preventiv propriu,

 

.............................................................................

 

(numele şi prenumele în clar, semnătura şi ştampila)

 

Compartiment economic, juridic resurse umane şi administrativ,

 

.............................................................................

 

(numele şi prenumele în clar, semnătura şi ştampila)

 

Coordonator UPSEC,

 

.............................................................................

 

(numele şi prenumele în clar, semnătura şi ştampila)

 

 

ANEXĂ

la contractul de finanţare

 

Numărul Notificării .........................................

 

Data .........................................

 

 

 

NOTIFICARE

privind acordul de principiu pentru finanţare

 

DESTINATAR:

Denumirea operatorului economic ..........................................................................................

Data înregistrării .........................................................................................................................

Nr. de ordine în registrul comerţului ........................................................................................

Codul unic de înregistrare ........................................................................................................

Sediul/Adresa ............................................................................................................................

Tel./Fax ........................................................................................................................................

Vă notificăm prin prezenta acordul de principiu pentru finanţarea următoarelor activităţi şi cheltuieli aferente acestora:

 

Denumirea activităţii1

Valoarea finanţării aprobate de principiu

- lei -

Echipamente tehnologice, maşini, utilaje şi instalaţii de lucru - inclusiv software-ul aferent, necesare desfăşurării activităţilor pentru care a solicitat finanţare, cu excepţia jocurilor de noroc mecanice, electrice, electronice, meselor de biliard, automatelor muzicale;

1- ...........................................................................................

2- ...........................................................................................

3- ...........................................................................................

 

Aparate şi instalaţii de măsură, control, reglare, cititoare pentru cod de bare, cântare electronice cu/fără printer pentru etichetare, aparate de marcat electronice fiscale;

1- ...........................................................................................

2- ...........................................................................................

3- ...........................................................................................

 

Mijloace de transport marfă (autoutilitare din categoria N1, N2, N3, cu excepţia vehiculelor de teren simbol G, conform Ordinului ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 211/2003 pentru aprobarea Reglementărilor privind omologarea de tip şi eliberarea cărţii de identitate a vehiculelor rutiere, precum şi omologarea de tip a produselor utilizate la acestea - RNTR 2, cu modificările şi completările ulterioare), exceptând vehiculele de transport rutier de mărfuri în contul terţilor sau contra cost, solicitate de întreprinderile care efectuează transport rutier de mărfuri în numele terţilor sau contra cost

1- ...........................................................................................

2- ...........................................................................................

3- ...........................................................................................

 

Investiţiile în active necorporale referitoare la brevete de invenţie, mărci de produse şi servicii (francize2, etichetare ecologică, licenţe), etichetare ecologică, software pentru comerţul on-line, software-uri necesare desfăşurării activităţii pentru care se solicită finanţare;

1- ...........................................................................................

2- ...........................................................................................

3- ...........................................................................................

 

Echipamente IT tehnică de calcul (tip PC, format din; unitate centrală, server, monitor, imprimantă/copiator/multifuncţională, inclusiv sisteme portabile, licenţe necesare desfăşurării activităţii, sisteme audio-video etc.). Nu se pot achiziţiona mai multe echipamente IT, din fiecare tip, decât numărul total de angajaţi după implementarea investiţiei cu componentă nerambursabilă, cu excepţia activităţilor care necesită acest lucru (Exemplu: internet cafe, instruire în domeniul calculatoarelor etc.);

1- ...........................................................................................

2- ...........................................................................................

3- ...........................................................................................

 

Achiziţionarea de spaţii de lucru, spaţii de producţie şi spaţii pentru prestări servicii şi comerţ (clădiri, hale de producţie, spaţii amenajate pentru activităţi de prestări servicii şi comerţ, inclusiv din elemente prefabricate)3. Activele din cadrul acestei categorii nu trebuie să aibă destinaţie locativă, trebuie să fie puse în funcţiune la locul implementării proiectului, la momentul decontului;

1- ...........................................................................................

2- ...........................................................................................

3- ...........................................................................................

 

Achiziţionarea de bunuri prevăzute la subgrupele 3.1 mobilier, 3.2 aparatură birotică şi 3.3 sisteme de protecţie a valorilor umane şi materiale, conform Hotărârii Guvernului nr. 2.139/2004 pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, cu modificările ulterioare;

1- ...........................................................................................

2- ...........................................................................................

3- ...........................................................................................

 

Realizarea unei pagini web4 pentru prezentarea activităţii solicitantului şi a produselor sau serviciilor promovate (inclusiv cheltuieli înregistrare domeniu, fără hosting) şi care trebuie să fie funcţională la data depunerii cererii de eliberare a AFN pentru operatorii economici care nu deţin alt site în limita a maximum 10.000 lei;

1- ...........................................................................................

2- ...........................................................................................

3- ...........................................................................................

 

Achiziţionarea de instalaţii/echipamente specifice în scopul obţinerii unei economii de energie, precum şi sisteme care utilizează surse regenerabile de energie5 pentru eficientizarea activităţilor pentru care a solicitat finanţare;

1- ...........................................................................................

2- ...........................................................................................

3- ...........................................................................................

 

Achiziţionarea de instalaţii de încălzire sau climatizare aferente spaţiului de comerţ sau servicii; sau de producţie

1- ...........................................................................................

2- ...........................................................................................

3- ...........................................................................................

 

Cursuri de dezvoltare a abilităţilor antreprenoriale - pentru asociatul/administratorul societăţii aplicante, curs organizat de către un organism autorizat recunoscut de educaţie antreprenorială în limita a maximum 4.500 lei. Furnizorii de servicii de instruire eligibili în cadrul Programului pot fi numai organizaţii furnizoare de instruire autorizate care vor prezenta documente justificative privind calificarea persoanelor ce realizează instruirea în domeniul respectiv.

 

Comisionul de garantare aferent anului acordării garanţiei, datorat Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru întreprinderi Mici şi Mijlocii - S.A. - I.F.N. (F.N.G.C.I.M.M.) în cazul garanţiilor acordate pentru creditele contractate de beneficiari în vederea realizării planurilor de afaceri  acceptate în cadrul Programului, pentru solicitanţii care asigură aportul propriu din credit

 

Consultanţă pentru întocmirea documentaţiei în vederea obţinerii finanţării în cadrul prezentului program şi implementarea proiectului (nu mai mult de 4% din valoarea eligibilă la decont a proiectului, mai puţin consultanţa)6

1- ...........................................................................................

2- ...........................................................................................

3- ...........................................................................................

 

TOTAL7

 

 

Prezenta procedură instituie o schemă transparentă de ajutor de minimis. Acordarea ajutoarelor de minimis în cadrul Programului se va face numai cu respectarea criteriilor privind ajutorul de minimis prevăzute de Regulamentul CE nr. 1.407/2013 privind aplicarea art. 107 şi 108 din Tratat ajutoarelor de minimis, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 529/2013. Pragul maxim al ajutorului de minimis acordat unui operator economic, cumulat pe parcursul ultimilor 3 ani fiscali (2 ani fiscali precedenţi şi anul fiscal în curs), fie din surse publice naţionale, fie din surse comunitare, este în valoare totală de 200.000 euro, echivalent în lei.

Valoarea totală a AFN aprobate de principiu este de .................................... lei, reprezentând ....... % din total valoare cheltuieli eligibile.

 

Coordonator UPSEC ....................................

Semnătura ....................................

 

1 Se va completa, unde este cazul, cu denumirea tehnică şi numărul de bucăţi.

2 Se va prezenta dovada înregistrării mărcii francizate la organismul abilitat din România sau din ţara de origine, cu traducere autorizată în limba română.

3 Valoarea activului achiziţionat în cazul Programului se va face pe baza unei evaluări a unui expert evaluator al ANEVAR, cu excepţia spaţiilor din elemente prefabricate.

4 Site-ul se realizează în limba română şi trebuie să fie funcţional la data depunerii decontului.

5 Sursă regenerabilă de energie, conform definiţiei din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

6 Aceasta activitate poate fi efectuata înainte de semnarea contractului de finanţare,

7 Valoarea totală a AFN pentru fiecare beneficiar nu poate depăşi 120.000 lei.

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

 

ORDIN

privind blocarea resurselor economice aflate în custodia Biroului Vamal de Frontieră Constanta Sud

 

 

În temeiul art. 10 alin.(4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare, art. 19 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancţiunilor internaţionale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 217/2009, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere prevederile:

- Deciziei 2011/782/PESC a Consiliului U E. din 1 decembrie 2011 privind măsuri restrictive împotriva Siriei şi de abrogare a Deciziei 2011/273/PESC,

- Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 36/2012 al Consiliului din 18 ianuarie 2012 privind punerea în aplicare a art. 14, art. 15 alin. (1) lit. b) şi anexa II a din Regulamentul (UE) nr. 36/2012 privind măsuri restrictive având în vedere situaţia din Siria,

ministrul finanţelor publice emite următorul ordin:

Art. 1. - Se dispune blocarea următoarelor bunuri aflate în custodia Biroului Vamal de Frontieră Constanţa Sud:

- CMAU 084310-2 transportat de nava CMACGM LITANI şi reţinut cu ARB 0135455/29.03.2016;

 - CMAU 007241-1 transportat de nava CMACGM LOIRE şi reţinut cu ARB 0135475/17.05.2016.

Art. 2. - Prezentul ordin poate fi contestat potrivit procedurii prevăzute de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 3. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul finanţelor publice,

Anca Dana Dragu

 

Bucureşti, 2 noiembrie 2016.

Nr. 2.580.

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE

 

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

COMPLETUL COMPETENT SĂ JUDECE RECURSUL ÎN INTERESUL LEGII

DECIZIA Nr. 15

din 26 septembrie 2016

 

Dosar nr. 17/2016

 

Ionuţ Mihai Matei - vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele Completului

Mirela Sorina Popescu - preşedintele Secţiei penale Lavinia Curelea - preşedintele delegat al Secţiei I civile

Roxana Popa - preşedintele delegat al Secţiei a II-a civile

Ionel Barbă - preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fiscal

Simona Elena Cîrnaru - judecător la Secţia penală

Ioana Bogdan - judecător la Secţia penală

Maricela Cobzariu - judecător la Secţia penală

Silvia Cerbu - judecător la Secţia penală

Horia Valentin Şelaru - judecător la Secţia penală

Angela Dragne - judecător la Secţia penală

Rodica Aida Popa - judecător la Secţia penală

Ioana Alina Mie - judecător la Secţia penală

Geanina Cristina Arghir - judecător la Secţia penală

Ştefan Pistol - judecător la Secţia penală

Florentina Dragomir - judecător la Secţia penală

Francisca Maria Vasile - judecător la Secţia penală

Aurel Gheorghe Ilie - judecător la Secţia penală

Mariana Ghena - judecător la Secţia penală

Laura Mihaela Ivanovici - judecător la Secţia I civilă

Doina Popescu - judecător la Secţia I civilă

Mărioara Isailă - judecător la Secţia a II-a civilă

Ruxandra Monica Duţă - judecător la Secţia a II-a civilă

Emilia Claudia Vişoiu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Iuliana Rîciu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

 

Completul competent să judece recursul în interesul legii ce formează obiectul Dosarului nr. 17/2016 este legal constituit, conform dispoziţiilor art. 473 alin. 1 din Codul de procedură penală şi art. 272 alin. 1 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Şedinţa este prezidată de către vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, domnul judecător Ionuţ Mihai Matei.

La şedinţa de judecată participă doamna Irina Kuglay, procuror în cadrul Serviciului judiciar penal, Secţia judiciară din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

La şedinţa de judecată participă doamna Veronica Junger, magistrat-asistent în cadrul Completului pentru soluţionarea recursurilor în interesul legii, conform art. 273 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii a luat în examinare recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 121 din Legea nr. 506/2004, cu modificările şi completările ulterioare, în materia obţinerii datelor prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice sau furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului

Reprezentantul procurorului general, doamna procuror Irina Kuglay, a învederat că, prin recursul în interesul legii promovat de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, s-a solicitat să se stabilească un mod unitar de interpretare şi aplicare unitară a dispoziţiilor art. 121 din Legea nr. 506/2004, cu modificările şi completările ulterioare, în materia obţineri] datelor prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice sau furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului.

A precizat însă că această problemă de drept nu mai este de actualitate, deoarece în prezent art. 152 din Codul de procedură penală a fost modificat prin Legea nr. 75/2016 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală.

A susţinut, în esenţă, că art. 121 din Legea nr. 506/2004 era aplicabil prin coroborare cu dispoziţiile fostului text al art. 152 din Codul de procedură penală, însă după modificarea intervenită prin Legea nr. 75/2016, textul art. 152 din Codul de procedură penală statuează toate condiţiile necesare pentru autorizarea, de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, a solicitărilor de date de trafic şi localizare prelucrate de către furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice ori furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, fiind aplicabil în mod autonom.

Ca atare, a considerat că, de lege lata, problema avută în vedere de recursul în interesul legii nu mai subzistă în prezent, ci este aplicabilă doar soluţiilor pronunţate cu privire la solicitările de date prelucrate de către furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice ori furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului formulate anterior intrării îh vigoare a Legii nr. 75/2016.

Cu privire la situaţia solicitărilor de date formulate anterior modificării arătate a textului art. 152 din Codul de procedură penală a precizat că acestea se analizau prin raportare la legea specială, anume Legea nr. 82/2012 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului.

A arătat că, prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 440/2014, instanţa de contencios constituţional a constatat neconstituţionalitatea dispoziţiilor Legii nr. 82/2012 şi a respins, totodată, excepţia de neconstituţionalitate privind prevederile art. 152 din Codul de procedură penală, pe care le-a apreciat drept constituţionale.

Deşi din considerentele cuprinse în paragraful nr. 80 din decizia menţionată reiese că textul art. 152 din Codul de procedură penală a rămas fără aplicabilitate practică, în condiţiile inexistenţei, la acel moment, a unei legi care să reglementeze procedura reţinerii şi stocării datelor, reprezentantul Ministerului Public a susţinut că aceste considerente nu au legătură cu dispozitivul deciziei şi nici nu îl explică, astfel că nu au aplicabilitate nici în cadrul prezentului recurs în interesul legii.

De asemenea, prin raportare la normele Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, a susţinut că art. 152 din Codul de procedură penală nu poate fi caracterizat nici ca o normă de trimitere (deoarece lipsesc referirile la indicarea titlului, numărului şi a altor elemente de identificare ale unui alt act normativ), nici ca normă de referire (lipsind categoria juridică şi numărul actului normativ la care se face referire), ci doar indică un anume domeniu, care nu se identifică cu Legea nr. 82/2012.

Ca atare, a considerat că, anterior modificării textului art. 152 din Codul de procedură penală prin Legea nr. 75/2016, soluţia corectă privind solicitările procurorilor de autorizare a transmiterii datelor stocate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice sau furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului era cea de admitere a acestor solicitări, în baza art. 121 din Legea nr. 506/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 152 din Codul de procedură penală.

Sub acest aspect a precizat că este de acord cu opinia judecătorului-raportor, exprimată în raportul depus la dosarul recursului în interesul legii.

În prezent a considerat că asemenea solicitări pot fi autorizate exclusiv prin prisma textului art. 152 din Codul de procedură penală.

La interpelarea preşedintelui Completului competent să soluţioneze recursul în interesul legii, cu privire la admisibilitatea recursului, în lumina situaţiei incidente după intrarea în vigoare a noului text al art. 152 din Codul de procedură penală, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 75/2016, reprezentantul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a considerat că se poate discuta despre o inadmisibilitate a recursului, însă chestiunea analizată de recursul în interesul legii este una redundantă, deoarece instanţele nu se mai pot raporta în soluţionarea solicitărilor de date la dispoziţiile art. 121 din Legea nr. 506/2014, deoarece acest text doar particularizează condicile prevăzute de art. 152 din Codul de procedură penală, din perspectiva detentorului datelor solicitate.

Cu aceste precizări, reprezentantul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a solicitat admiterea recursului în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 121 din Legea nr. 506/2004, cu modificările şi completările ulterioare, în materia obţinerii datelor prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice sau furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului.

Preşedintele completului competent să judece recursul în interesul legii, constatând că nu sunt alte întrebări de formulat din partea membrilor completului, a declarat dezbaterile închise, iar completul de judecată a rămas în pronunţare asupra recursului în interesul legii.

ÎNALTA CURTE,

deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele:

1. Problema de drept care a generat practica neunitară

Prin recursul în interesul legii promovat de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a arătat că în practica judiciară naţională nu există un punct de vedere unitar cu privire la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 121 din Legea nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice, astfel cum a fost modificată, în materia obţinerii datelor prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice sau furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului.

2. Examenul jurisprudenţial

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a învederat că, în urma verificării jurisprudenţei la nivel naţional cu privire la interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 121 din Legea nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice, cu modificările şi completările ulterioare, s-au evidenţiat două orientări, conturând astfel caracterul neunitar al practicii judiciare sub acest aspect.

3. Soluţiile pronunţate de instanţele judecătoreşti

3.1. Într-o primă orientare a practicii, instanţele au admis solicitările procurorilor de autorizare a transmiterii datelor stocate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice sau furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, formulate ulterior modificărilor legislative intervenite prin Legea nr. 235/2015, considerând incident art. 121 din Legea nr. 506/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 152 din Codul de procedură penală, în forma anterioară modificării intervenite prin Legea nr. 75/2016 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 82/2014.

S-a reţinut astfel că, prin hotărârea din 8 aprilie 2014, pronunţată în cauzele conexate C-293/12 şi C-594/12 („Digital Rights Ireland Ltd. împotriva Minister for Communications, Marine and Natural Resources şi alţii” şi „Kárntner Landesregierung, Seitlinger şi alţi”), Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a declarat nevalidă Directiva 2006/24/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 martie 2006 privind păstrarea datelor generate sau prelucrate în legătură cu furnizarea serviciilor de comunicaţii electronice accesibile publicului sau de reţele de comunicaţii publice şi de modificare a Directivei 2002/58/CE.

Ca urmare a acestei hotărâri, Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 440 din 8 iulie 2014, a constatat neconstituţionalitatea legii interne prin care a fost transpusă directiva declarată nevalidă, respectiv a Legii nr. 82/2012 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice. Totodată, această decizie a precizat că, în condiţiile inexistenţei unei legi care să reglementeze procedura reţinerii şi stocării datelor, art. 152 din Codul de procedură penală rămâne fără aplicabilitate practică, textul urmând a deveni incident imediat ce este adoptată o nouă lege referitoare la reţinerea datelor, ce va înlocui actul normativ declarat neconstituţional.

Ulterior, prin Legea nr. 235/2015, în vigoare începând cu data de 17 octombrie 2015, vidul legislativ creat prin Decizia nr. 440/2014 a Curţii Constituţionale a fost acoperit, accesul la date al autorităţilor fiind considerat posibil prin inserarea noului articol 121 în cuprinsul Legii nr. 506/2004.

În consecinţă, s-a susţinut că, în această orientare, ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 235/2015, instanţele au considerat incidente în materie dispoziţiile art. 121 din Legea nr. 506/2004 coroborate cu cele ale art. 152 din Codul de procedură penală - în forma anterioară modificării intervenite prin Legea nr. 75/2016 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 82/2014, text care a redevenit aplicabil, cu consecinţa admiterii solicitărilor procurorilor de a fi autorizată transmiterea datelor stocate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice sau furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului.

S-a precizat că această orientare jurisprudenţială a fost identificată şi la nivelul Secţiei penale a maltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, fiind exemplificată încheierea nr. 63 din 18 februarie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 16/2016.

3.2. Într-o a două orientare a practicii, instanţele au respins solicitările procurorilor de autorizare a transmiterii datelor stocate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice sau furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, pe considerentul că Legea nr. 506/2004 are o altă sferă de reglementare, iar inserarea art. 121 în cuprinsul acestui act normativ contravine atât celor statuate de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 440/2014, cât şi aspectelor stabilite de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene prin Hotărârea din 8 aprilie 2014.

4. Opinia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

În esenţă, s-a apreciat că, de la data de 4 septembrie 2014 (data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei nr. 440/2014 prin care instanţa de contencios constituţional a respins excepţia de neconstituţionalitate a art. 152 din Codul de procedură penală) şi până la adoptarea modificărilor legislative intervenite prin Legea nr. 235/2015 (17 octombrie 2015), în materia autorizării transmiterii datelor stocate de către furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice sau de către furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului a existat un vid legislativ.

Astfel, invalidarea Directivei 2006/24/CE prin hotărârea din 8 aprilie 2014 a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi constatarea, prin Decizia nr. 440/2014, a neconstituţionalităţii legii interne de transpunere a directivei menţionate (Legea nr. 82/2012) au determinat inaplicabilitatea, cu caracter temporar, a art. 152 din Codul de procedură penală, text care urma să redevină aplicabil odată cu înlocuirea normelor interne declarate neconstituţionale.

Prin Legea nr. 235/2015 - act normativ care a modificat şi a completat Legea nr. 506/2004, răspunzând deopotrivă şi criticilor formulate de Curtea Constituţională - nu s-a urmărit înlocuirea Legii nr. 82/2012, ci stabilirea unor garanţii şi condiţii de legalitate, prin instituirea obligaţiei de obţinere a aprobării judecătorului competent, anterior accesării, de către orice autorităţi şi instituţii publice, a respectivelor date.

În aceste condiţii, după intrarea în vigoare a Legii nr. 235/2015, solicitările de autorizare prealabilă a transmiterii datelor de trafic, datelor de identificare a echipamentului şi a datelor de localizare erau admisibile, existând cadru legislativ care să le fundamenteze, reprezentat de art. 121 din Legea nr. 506/2004.

S-a mai arătat că o corelare a textului art. 152 din Codul de procedură penală cu dispoziţiile art. 121 din Legea nr. 506/2004 a avut loc ulterior, prin Legea nr. 75/2016 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, apreciindu-se însă că modificările legislative intervenite prin Legea nr. 75/2016 nu au rezolvat problema de drept analizată, astfel încât sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru unificarea practicii judiciare îndeplineşte condiţiile de pertinenţă, chiar dacă hotărârile ataşate acestuia sunt anterioare legii menţionate.

În consecinţă, după intrarea în vigoare a Legii nr. 235/2015, solicitările de autorizare prealabilă a transmiterii datelor de trafic, datelor de identificare a echipamentului şi a datelor de localizare sunt admisibile, existând cadru legislativ care să le fundamenteze, respectiv art. 121 din Legea nr. 506/2004.

5. Raportul asupra recursului în interesul legii

Prin raportul întocmit în cauză, judecătorul-raportor a apreciat ca fiind admisibilă sesizarea referitoare la interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 121 din Legea nr. 506/2004, astfel cum a fost modificată, atât sub aspectul titularului sesizării, cât şi sub aspectul soluţionării în mod diferit, prin hotărâri judecătoreşti definitive, a problemelor de drept care fac obiectul recursului 1h interesul legii.

În esenţă, opinia judecătorului-raportor a fost în sensul că solicitarea datelor prelucrate de către furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice sau furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului poate fi autorizată de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, în condiţiile art. 152 din Codul de procedură penală coroborat cu art. 121 din Legea nr. 506/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Opinia exprimată s-a referit la datele de trafic şi datele de localizare, iar în ceea ce priveşte datele de identificare a echipamentului s-a considerat că acestea pot fi solicitate exclusiv în temeiul dispoziţiilor art. 121 din Legea nr. 506/2004, cu modificările şi completările ulterioare, obţinerea lor nefiind reglementată în Codul de procedură penală.

6. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, examinând sesizarea cu recurs în interesul legii, raportul întocmit de judecătorul-raportor şi dispoziţiile legale ce se solicită a fi interpretate în mod unitar, reţine următoarele:

6.1. Dispoziţii legale relevante

Art. 121 din Legea nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice (introdus prin Legea nr. 235/2015)

„Accesul la date al autorităţilor”

„(1) La solicitarea instanţelor de judecată sau la solicitarea organelor de urmărire penală ori a organelor de stat cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale, cu autorizarea prealabilă a judecătorului stabilit potrivit legii, furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului şi furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice pun la dispoziţia acestora, de îndată, dar nu mai târziu de 48 de ore, datele de trafic, datele de identificare a echipamentului şi datele de localizare, în conformitate cu prevederile referitoare la protecţia datelor cu caracter personal.

(2) Solicitările privind datele prevăzute la alin. (1), formulate de către organele de stat cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale, sunt supuse dispoziţiilor art. 14, 15 şi art. 17-23 din Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României, republicată.

(3) Solicitările, respectiv răspunsurile, dacă sunt transmise în format electronic, se semnează cu semnătură electronică extinsă bazată pe un certificat calificat, eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat. Fiecare persoană care certifică datele sub semnătură electronică răspunde, potrivit legii, pentru integritatea şi securitatea acestor date.

(4) Solicitările prevăzute la alin. (1) se procesează în condiţii de confidenţialitate.

(5) Datele de trafic, datele de identificare a echipamentului şi datele de localizare solicitate conform alin. (1) nu fac obiectul ştergerii sau anonimizării de către furnizori, atunci când solicitarea formulată în temeiul alin. (1) este însoţită ori urmată de o notificare cu privire la necesitatea menţinerii lor, în scopul identificării şi conservării probelor sau indiciilor temeinice, în cadrul investigaţiilor pentru combaterea infracţiunilor ori în domeniul apărării şi securităţii naţionale, atât timp cât subzistă motivele care au stat la baza solicitării, dar nu mai mult de 5 ani de la data solicitării sau, după caz, până la pronunţarea unei hotărâri definitive a instanţei de judecată.

(6) Instanţele de judecată, organele de urmărire penală sau organele de stat cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale notifică furnizorilor încetarea motivelor care au stat la baza solicitării ori, după caz, pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive.”

Art. 152 din Codul de procedură penală (forma în vigoare anterior modificărilor introduse prin Legea nr. 75/2016)

„(1) Organele de urmărire penală, cu autorizarea prealabilă a judecătorului de drepturi şi libertăţi, pot solicita unui furnizor de reţele publice de comunicaţii electronice sau unui furnizor de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului transmiterea datelor reţinute, în baza legii speciale privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, altele decât conţinutul comunicaţiilor, în cazul în care există o suspiciune rezonabilă cu privire la săvârşirea unei infracţiuni şi există temeiuri pentru a se crede că datele solicitate constituie probe, pentru categoriile de infracţiuni prevăzute de legea privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului.

(2) Judecătorul de drepturi şi libertăţi se pronunţă în termen de 48 de ore cu privire la solicitarea organelor de urmărire penală de transmitere a datelor, prin încheiere motivată, în camera de consiliu.

(3) Furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului care colaborează cu organele de urmărire penală au obligaţia de a păstra secretul operaţiunii efectuate.”

Alt 152 din Codul de procedură penală (forma în vigoare în prezent, ulterior modificărilor survenite în baza Legii nr. 75/2016)

„(1) Organele de urmărire penală, cu autorizarea prealabilă a judecătorului de drepturi şi libertăţi, pot solicita date de trafic şi localizare prelucrate de către furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice ori furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiţii:

a) există o suspiciune rezonabilă cu privire la săvârşirea unei infracţiuni dintre cele prevăzute la art. 139 alin. (2) sau a unei infracţiuni de concurenţă neloială, de evadare, de fals în înscrisuri, infracţiuni privind nerespectarea regimului armelor, muniţiilor, materialelor nucleare şi al materiilor explozive, a unei infracţiuni privind nerespectarea dispoziţiilor privind introducerea în ţară de deşeuri şi reziduuri, a unei infracţiuni privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc ori a unei infracţiuni privind regimul juridic al precursorilor de droguri, şi infracţiuni referitoare la operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive asemănătoare celor determinate de substanţele şi produsele stupefiante sau psihotrope;

b) există temeiuri justificate pentru a se crede că datele solicitate constituie probe;

c) probele nu ar putea fi obţinute în alt mod sau obţinerea lor ar presupune dificultăţi deosebite ce ar prejudicia ancheta ori există un pericol pentru siguranţa persoanelor sau a unor bunuri de valoare;

d) măsura este proporţională cu restrângerea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, date fiind particularităţile cauzei, importanţa informaţiilor ori a probelor ce urmează a fi obţinute sau gravitatea infracţiunii.

(2) Judecătorul de drepturi şi libertăţi se pronunţă în termen de 48 de ore cu privire la solicitarea organelor de urmărire penală de transmitere a datelor, prin încheiere motivată, în camera de consiliu.

(3) Furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului care colaborează cu organele de urmărire penală au obligaţia de a păstra secretul operaţiunii efectuate.1

6.2. Analiza condiţiilor de admisibilitate

În virtutea rolului său constituţional conferit de art. 126 alin. (3) din legea fundamentală, instanţa supremă asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către toate instanţele judecătoreşti prin cele două mecanisme instituite de Codul de procedură  penală, respectiv recursul în interesul legii şi procedura pronunţării hotărârilor prealabile.

Din interpretarea sistematică a dispoziţiilor art. 471 şi 472 din Codul de procedură penală, aplicabile în materia recursului în interesul legii, rezultă că pentru a se apela la un asemenea mecanism de unificare a practicii judiciare trebuie îndeplinite mai multe condiţii de admisibilitate.

Sub un prim aspect, promovarea recursului în interesul legii trebuie să se realizeze de către unul dintre titularii prevăzuţi în mod expres de art. 471 alin. (1) din Codul de procedură penală, cerinţă ce este îndeplinită în cauză, având în vedere că instanţa supremă a fost sesizată de către procurorul general ăl Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Sub un al doilea aspect, cererea, aşa cum statuează art. 471 alin. (2) din Codul de procedură penală, trebuie să cuprindă anumite elemente de conţinut, respectiv enunţarea soluţiilor diferite date problemei de drept şi motivarea acestora, jurisprudenţa Curţii Constituţionale, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Curţii Europene a Drepturilor Omului sau, după caz, a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, opiniile relevante din doctrină, precum şi soluţia ce se propune a fi pronunţată în recursul în interesul legii, aspecte care, formal, se regăsesc în cuprinsul prezentei sesizări.

Din analiza coroborată a dispoziţiilor art. 471 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură penala şi ale art. 472 din Codul de procedură penală rezultă că cerinţa esenţială pentru promovarea recursului în interesul legii o reprezintă însă existenţa unei probleme de drept ce a fost soluţionată în mod diferit de instanţele judecătoreşti, prin hotărâri definitive, condiţie ce trebuie dovedită prin anexarea respectivelor soluţii divergente la cererea formulată de titularul sesizării.

Întrunirea acestei din urmă cerinţe are însă ca premisă caracterul „actual” al problemei de drept care face obiectul judecăţii, iar acest fapt presupune nu doar constatarea existenţei unei jurisprudenţe neunitare, ci şi raportarea acesteia la eventualele modificări legislative intervenite până la data soluţionării recursului în interesul legii.

În măsura în care până la data soluţionării sesizării chestiunea de drept a fost tranşată legislativ, fie prin modificarea normei juridice care anterior a fost interpretată şi aplicată diferit, fie prin adoptarea altor dispoziţii legale care lămuresc problema de drept în discuţie, dispare însăşi premisa recursului în interesul legii, care în esenţa vizează existenţa unei reglementări îndoielnice, lacunare ori neclare, necesar a fi lămurită sub aspectul interpretării, pentru înlăturarea unei aplicări neunitare a acesteia.

Or, în raport cu datele concrete ale cauzei, Completul competent să judece recursul în interesul legii constată că în ce priveşte sesizarea ce face obiectul prezentei cereri condiţia anterior menţionată nu este îndeplinită.

Astfel, chestiunea de drept pusă în discuţie vizează admisibilitatea cererilor privind autorizarea transmiterii datelor stocate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice sau furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, formulate de procurori în temeiul art. 121 din Legea nr. 506/2004, după intrarea în vigoare a Legii nr. 235/2015.

Deşi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dovedit, într-adevăr, existenţa unei practici judiciare neunitare cu privire la problema de drept ce face obiectul cererii, soluţiile divergente anexate cererii de recurs în interesul legii privesc exclusiv solicitările de date prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice sau de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului ce au fost formulate după intrarea în vigoare a dispoziţiilor art. 121 din Legea nr. 506/2004, însă anterior modificării art. 152 din Codul de procedură penală prin Legea nr. 75/2016.

Or, în forma actuală dispoziţiile art. 152 alin. (1) din Codul de procedură penală statuează explicit că „organele de urmărire penală, cu autorizarea prealabilă a judecătorului de drepturi şi libertăţi, pot solicita date de trafic şi localizare prelucrate de către furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice ori furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiţii:

În consecinţă, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 75/2016, art. 152 din Codul de procedură penală a devenit temei legal unic şi direct pentru autorizarea solicitării datelor de trafic şi localizare prelucrate de către furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice sau furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, în condiţiile în care din conţinutul alin. (1) al acestui articol a fost eliminată referirea la „legea specială” în baza căreia se realiza, în precedent, reţinerea acestor date.

Având în vedere că la data sesizării (10 iunie 2016) era deja în vigoare Legea nr. 75/2016, chestiunea de drept supusă analizei nu mai era de actualitate, cu atât mai mult cu cât potrivit art. 474 alin. 4 din Codul de procedură penală dezlegarea dată problemelor de drept judecate prin decizia în interesul legii este obligatorie pentru instanţe numai pentru viitor, începând cu data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pentru argumentele expuse se constată că în cauză nu sunt îndeplinite toate condiţiile de admisibilitate reglementate de norma procesual penală în materia recursului în interesul legii, sens în care, în temeiul art. 473 şi 474 din Codul de procedură penală, raportat la dispoziţiile art. 471 alin. (3) din Codul de procedură penală, Completul competent să judece recursul în interesul legii va respinge, ca inadmisibilă, sesizarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE şi JUSTIŢIE,

În numele legii,

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibil, recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 121 din Legea nr. 506/2004, cu modificările şi completările ulterioare, în materia obţinerii datelor prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice sau furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 474 alin. (4) din Codul de procedură penală.

Pronunţată, în şedinţă publică astăzi, 26 septembrie 2016.

 

VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

IONUŢ MIHAI MATEI

Magistrat-asistent,

Veronica Junger

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.