MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 898/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 898         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 9 noiembrie 2016

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

206. - Lege pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2006 privind unele măsuri necesare pentru aplicarea unor regulamente comunitare de la data aderării României la Uniunea Europeană, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995

 

921. - Decret privind promulgarea Legii pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2006 privind unele măsuri necesare pentru aplicarea unor regulamente comunitare de la data aderării României la Uniunea Europeană, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 509 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2012 pentru stabilirea unor măsuri privind încadrarea absolvenţilor promoţiilor 2012 ale instituţiilor de formare profesională iniţială din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

806. - Hotărâre pentru modificarea anexelor nr. 4, 5, 6 şi 7 la Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător

 

824. - Hotărâre privind modificarea şi completarea anexei nr. 40 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

 SENATUL

 

LEGE

pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2006 privind unele măsuri necesare pentru aplicarea unor regulamente comunitare de la data aderării României la Uniunea Europeană, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii notarilor publici si a activităţii notariale nr. 36/1995

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. I. - După articolul I3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2006 privind unele măsuri necesare pentru aplicarea unor regulamente comunitare de la data aderării României la Uniunea Europeană, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.036 din 28 decembrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se introduc patru noi articole, articolele I4-I7, cu următorul cuprins:

„Art. I4. - În vederea aplicării Regulamentului (UE) nr. 1.215/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 decembrie 2012 privind competenţa judiciară, recunoaşterea şi executarea hotărârilor în materie civilă şi comercială, denumit în continuare Regulamentul nr. 1.215/2012, se stabilesc următoarele reguli:

Art. 1. - Cererile de refuz al recunoaşterii, cererile de constatare a absenţei motivelor de refuz al recunoaşterii, precum şi cererile de refuz al încuviinţării executării pe teritoriul României a hotărârilor pronunţate, tranzacţiilor judiciare aprobate sau încheiate şi actelor autentice întocmite sau înregistrate în mod oficial în materie civila şi comercială, într-un alt stat membru al Uniunii Europene, formulate potrivit prevederilor Regulamentului nr. 1.215/2012, sunt de competenţa tribunalului.

Art. 2. - (1) Cererile introduse în temeiul dispoziţiilor art. 54 din Regulamentul nr. 1.215/2012, privitoare la adaptarea măsurii sau ordinului dispus prin hotărârile pronunţate, tranzacţiile judiciare aprobate sau încheiate şi actele autentice întocmite sau înregistrate în mod oficial într-un alt stat membru al Uniunii Europene pot fi formulate, pe cale incidentală, în cauzele având ca obiect refuzul recunoaşterii, constatarea absenţei motivelor de refuz al recunoaşterii sau refuzul executării, ori pe cale principală.

(2) Cererile privitoare la adaptarea măsurii sau ordinului, dispus prin hotărârile pronunţate, tranzacţiile judiciare aprobate sau încheiate şi actele autentice întocmite sau înregistrate în mod oficial într-un alt stat membru al Uniunii Europene, introduse pe cale principală, sunt de competenţa tribunalului.

Art. 3. - (1) în cazul hotărârilor judecătoreşti, inclusiv al tranzacţiilor judiciare, pronunţate, respectiv aprobate sau încheiate în România, care urmează a fi puse în executare într-un alt stat membru al Uniunii Europene, competenţa de a emite, potrivit art. 53 sau, după caz, art. 60 din Regulamentul nr. 1.215/2012, certificatul prevăzut în anexa I sau, după caz, în anexa II din acelaşi regulament aparţine instanţei care a pronunţat hotărârea a cărei recunoaştere se invocă sau a cărei executare se solicită.

(2) în cazul actelor autentice întocmite sau înregistrate în mod oficial în România care urmează a fi puse în executare într-un alt stat membru al Uniunii Europene, competenţa de a emite, potrivit art. 60 din Regulamentul nr. 1.215/2012, certificatul prevăzut în anexa II din acelaşi regulament aparţine judecătoriei în a cărei circumscripţie se află emitentul actului.

Art. I5. - În vederea aplicării Regulamentului (UE) nr. 606/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 iunie 2013 privind recunoaşterea reciprocă a măsurilor de protecţie în materie civilă, denumit în continuare Regulamentul nr. 60â/2013, se stabilesc următoarele reguli:

Art. 1. - Cererile de refuz al recunoaşterii şi cererile de refuz al încuviinţării executării pe teritoriul României, a hotărârilor privind măsuri de protecţie pronunţate, într-un alt stat membru al Uniunii Europene, potrivit prevederilor Regulamentului nr. 606/2013, sunt de competenţa judecătoriei.

Art. 2. - (1) Hotărârile privind măsurile de protecţie dispuse în procedura de emitere a ordinului de protecţie, pronunţate de instanţele române pot fi certificate, la cererea persoanei protejate, potrivit prevederilor Regulamentului nr. 606/2013.

(2) Eliberarea certificatului prevăzut la art. 5 din Regulamentul nr. 606/2013 este de competenţa primei instanţe şi se face în conformitate cu dispoziţiile art. 1 alin. (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 939/2014 al Comisiei din 2 septembrie 2014 de stabilire a certificatelor menţionate la articolele 5 şi 14 din Regulamentul (UE) nr. 606/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului privind recunoaşterea reciprocă a măsurilor de protecţie în materie civilă, denumit în continuare Regulamentul nr. 939/2014.

Art. 3. - (1) Asupra cererii de eliberare a certificatului instanţa se pronunţă, prin încheiere, dată în camera de consiliu, fără citarea părţilor.

(2) încheierea prin care cererea a fost admisă nu este supusă niciunei căi de atac. Încheierea prin care cererea a fost respinsă este supusă numai apelului, în termen de 5 zile de la comunicare.

(3) Certificatul se eliberează persoanei protejate şi se comunică, în copie, persoanei care reprezintă ameninţarea, care va fi înştiinţată asupra faptului că măsura de protecţie astfel certificată este recunoscută şi are forţă executorie în toate statele membre ale Uniunii Europene.

Art. 4. - La cererea persoanei protejate sau a persoanei împotriva căreia a fost emis ordinul de protecţie, precum şi din oficiu, certificatul poate fi rectificat sau retras, în condiţiile prevăzute la art. 9 alin. (1) din Regulamentul nr. 606/2013.

Art. 5. - (1) Cererea de rectificare a certificatului este de competenţa instanţei care a emis certificatul.

(2) Asupra cererii de rectificare a certificatului instanţa se pronunţă prin încheiere, dată în camera de consiliu. Părţile vor fi citate numai dacă instanţa socoteşte că este necesar ca acestea să dea anumite lămuriri.

(3) încheierea prin care s-a admis sau s-a respins cererea de rectificare este supusă numai apelului, în termen de 5 zile de la comunicare.

Art. 6. - (1) Cererea de retragere a certificatului se introduce la instanţa care a emis certificatul, în termen de o lună de la comunicarea acestuia.

(2) în cazul în care găseşte întemeiată cererea de retragere a certificatului instanţa, cu citarea părţilor, revine asupra măsurii luate şi dispune retragerea, în tot sau în parte, a certificatului.

(3) încheierea poate fi atacată numai cu apel în termen de 15 zile de la comunicare.

Art. 7. - (1) La cererea persoanei interesate se poate elibera un nou certificat care atestă suspendarea sau revocarea măsurii de protecţie ori suspendarea caracterului executoriu al hotărârii instituind  măsura de protecţie ori, după caz, retragerea certificatului potrivit dispoziţiilor art. 9 alin. (1) lit. b) din Regulamentul nr. 606/2013 şi art. 1 alin. (2) din Regulamentul nr. 939/2014.

(2) încheierea prin care instanţa se pronunţă asupra eliberării certificatului este supusă numai apelului, în termen de 5 zile de la comunicare. Celelalte dispoziţii ale art. 3 se aplică în mod corespunzător.

Art. 8. - (1) în vederea executării, pe teritoriul României, a unei hotărâri emise într-un alt stat membru al Uniunii Europene, prin care s-au dispus măsuri de protecţie necunoscute sau diferite de cele prevăzute de legea română, instanţa română ajustează, în condiţiile art. 11 din Regulamentul nr. 606/2013, elementele de fapt ale măsurii de protecţie pentru a o face executabilă pe teritoriul României în condiţiile prevăzute de legea română, dispunând măsuri cu efecte echivalente şi care urmăresc obiective şi interese similare. Măsura dispusă de instanţa română nu poate produce efecte care să le depăşească pe cele prevăzute de dreptul statului membru de origine pentru măsura dispusă prin hotărârea pronunţată de instanţa statului membru de origine.

(2) Ajustarea se face, din oficiu sau la cererea părţii interesate, în cadru] soluţionării cererilor având ca obiect încuviinţarea executării hotărârii sau refuzul recunoaşterii sau executării, ori pe cale principală.

(3) Instanţa competentă este cea prevăzută la art. 1.

(4) în cazul în care instanţa constată, cu ocazia soluţionării cererilor prevăzute la alin. (2), că este necesară ajustarea, va dispune citarea părţilor. Prezenţa procurorului este obligatorie.

(5) împotriva hotărârii prin care instanţa a procedat la ajustarea hotărârii pronunţate într-un alt stat membru se poate introduce apel, în termen de 10 zile de la comunicare. Hotărârea pronunţată în apel nu este supusă recursului.

Art. I6. - În vederea aplicării Regulamentului (UE) nr. 650/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 4 iulie 2012 privind competenţa, legea aplicabilă, recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti şi acceptarea şi executarea actelor autentice în materie de succesiuni şi privind crearea unui certificat european de moştenitor, denumit în continuare Regulamentul nr. 650/2012, se stabilesc următoarele reguli:

Art. 1. - Cererile de recunoaştere şi încuviinţare a executării pe teritoriul României, a hotărârilor pronunţate, inclusiv tranzacţii judiciare aprobate sau încheiate, precum şi a actelor autentice întocmite sau înregistrate în mod oficial în materie de succesiuni, într-un alt stat membru al Uniunii Europene, formulate potrivit prevederilor Regulamentului nr. 650/2012, precum şi cererile având ca obiect adaptarea drepturilor reale conform art. 31 din acelaşi regulament, sunt de competenţa tribunalului.

Art. 2. - (1) în cazul atestatului privind o hotărâre judecătorească în materie de succesiuni, inclusiv al tranzacţiilor judiciare, pronunţate, respectiv aprobate sau încheiate în România, care urmează a fi recunoscute şi executate într-un alt stat membru al Uniunii Europene, competenţa de a emite anexa 1. formularul I, respectiv anexa 3, formularul III la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1.329/2014 al Comisiei din 9 decembrie 2014 de stabilire a formularelor menţionate în Regulamentul (UE) nr. 650/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului privind competenţa, legea aplicabilă, recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti şi acceptarea şi executarea actelor autentice în materie de succesiuni şi privind crearea unui certificat european de moştenitor, denumit în continuare Regulamentul nr. 1.329/2014, aparţine instanţei care a pronunţat hotărârea a cărei recunoaştere şi executare se solicită.

(2) Atestatul privind un act autentic în materie de succesiuni, prevăzut în anexa 2, formularul II la Regulamentul nr. 1.329/2014, se eliberează de notarul public care a emis actul autentic. În situaţia în care arhiva notarului public emitent al actului autentic este păstrată de Camera Notarilor Publici, atestatul se eliberează de notarul public desemnat în acest scop de către preşedintele Colegiului director al Camerei.

Art. 3. - (1) Certificatul european de moştenitor se eliberează, în conformitate cu prevederile capitolului VI din Regulamentul nr. 650/2012, la cererea oricăreia dintre persoanele prevăzute la art. 63 alin. (1) din regulament, de către notarul public care a eliberat sau în arhiva căruia se păstrează certificatul de moştenitor. În situaţia în care arhiva notarului public emitent al certificatului de moştenitor în conformitate cu legea română este păstrată de Camera Notarilor Publici, certificatul european de moştenitor va fi eliberat de notarul public desemnat în acest scop de preşedintele Colegiului director al Camerei.

(2) în cazul în caro calitatea de moştenitor, întinderea masei succesorale şi/sau întinderea drepturilor şi obligaţiilor succesorale ale moştenitorilor au fost stabilite prin hotărâre judecătorească, certificatul european de moştenitor se eliberează de către instanţa care a pronunţat acea hotărâre. Hotărârea judecătorească şi certificatul european de moştenitor se comunică, din oficiu, Centrului Naţional de Administrare a Registrelor Naţionale Notariale (CNARNN), în vederea înregistrării în registrul special de evidenţă a certificatelor europene de moştenitor, înfiinţat în condiţiile Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/Î995, republicată, denumit în continuare «registrul special». Dispoziţiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător.

(3) Notarul public care a eliberat certificatul european de moştenitor are obligaţia de a solicita înregistrarea acestuia în registrul special de evidenţă a certificatelor europene de moştenitor.

Art. 4. - (1) Rectificarea, modificarea şi retragerea certificatului european de moştenitor sunt de competenţa emitentului acestuia.

(2) în cazul rectificării, modificării sau retragerii certificatului european de moştenitor instanţa sau, după caz, notarul public are obligaţia de a informa toate persoanele cărora le-au fost eliberate, în conformitate cu art. 70 alin. (1) din Regulamentul nr. 650/2012, copii ale certificatului european de moştenitor.

(3) în cazul în care certificatul european de moştenitor a fost rectificat, modificat sau retras în condiţiile art. 71 din Regulamentul nr. 650/2012 sau ale cărui efecte au fost suspendate potrivit art. 73 alin. (1) din acelaşi regulament, instanţa sau, după caz, notarul public instrumenta tor, din oficiu, comunică de îndată actul către CNARNN, în vederea înregistrării în registrul special. După înregistrare, CNARNN îl informează, dacă este cazul, de îndată, pe notarul public care a emis certificatul.

Art. 5. - (1) Contestaţiile formulate potrivit art. 72 din Regulamentul nr. 650/2012 se soluţionează de instanţa care a eliberat, rectificat, modificat sau retras certificatul european de moştenitor ori care a suspendat efectele acestuia sau, după caz, de judecătoria în a cărei circumscripţie teritorială se află sediul notarului public instrumentator.

(2) Hotărârea prin care se soluţionează contestaţia este supusă numai apelului.

(3) Pe durata soluţionării contestaţiei, instanţa poate dispune, dacă este căzui, suspendarea efectelor certificatului european de moştenitor, potrivit art. 73 alin. (1) lit. b) din Regulamentul nr. 650/2012.

Art. 6 - Certificatele europene de moştenitor emise de la data aplicării Regulamentului nr. 650/2012 şi până la data intrării în vigoare a acestei legi se comunică de îndată de emitentul acestora către CNARNN, în vederea înregistrării acestora în registrul special.

Art. I7. - În vederea aplicării Deciziei Consiliului nr. 2.007/712/CE din 15 octombrie 2007 privind semnarea, în numele Comunităţii, a Convenţiei privind competenţa judiciară, recunoaşterea şi executarea hotărârilor în materie civilă şi comercială, şi a Deciziei Consiliului nr. 2009/430/CE din 27 noiembrie 2008 privind încheierea Convenţiei privind competenţa judiciară, recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti în materie civilii şi comercială - Declaraţie, denumită în continuare Convenţia de la Lugano/Convenţie, se stabilesc următoarele reguli:

Art. 1. - Cererile pentru recunoaşterea, precum şi cele pentru încuviinţarea executării pe teritoriul României a hotărârilor pronunţate, tranzacţiilor judiciare aprobate sau încheiate şi actelor autentice întocmite sau înregistrate în mod oficial în materie civilă şi comercială, într-un stat care nu este membru al Uniunii Europene, dar care este stat contractant la Convenţia de la Lugano, potrivit prevederilor Convenţiei, sunt de competenţa tribunalului.

Art. 2. - (1) în cazul hotărârilor judecătoreşti pentru care se solicită recunoaşterea sau încuviinţarea executării într-un stat care nu este membru al Uniunii Europene, dar care este stat contractant la Convenţie, competenţa de a emite, potrivit art. 54 din Convenţie, certificatul prevăzut în anexa V din aceeaşi Convenţie aparţine primei instanţe.

(2) în cazul în care, potrivit art. 57 din Convenţie, se solicită recunoaşterea sau încuviinţarea executării pe teritoriul unui stat care nu este membru al Uniunii Europene, dar care este stat contractant la Convenţie, a unui act autentic, executoriu potrivit legii române, competenţa de a emite certificatul prevăzut în anexa VI din aceeaşi Convenţie aparţine judecătoriei în a cărei circumscripţie se află emitentul actului,

(3) în cazul în care se solicită recunoaşterea sau încuviinţarea executării pe teritoriul unui stat care nu este membru al Uniunii Europene, dar care este stat contractant la Convenţia de la Lugano, a unei hotărâri pronunţate de instanţa română, potrivit legii, pentru încuviinţarea unei tranzacţii judiciare, competenţa de a emite, potrivit art. 58 din Convenţie, certificatul prevăzut în anexa V din acelaşi regulament aparţine acelei instanţe.

Art. 3. - În temeiul art. 3 alin. (2) din Protocolul 2 la Convenţie, privind interpretarea uniformă a Convenţiei şi comitetul permanent, Ministerul Justiţiei este desemnat autoritate română competentă să transmită selectiv Comisiei Uniunii Europene cele mai importante hotărâri pronunţate în ultimă instanţă sau anumite hotărâri definitive.”

Art. II. - Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 444 din 18 iunie 2014, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 5 alineatul (1), literele a) şi b) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„a) în căzui biroului individual - sintagma «birou individual notarial» urmată fie de numele notarului public titular, fie de denumirea biroului, în cazul în care notarul public şi-a ales o denumire:

b) în cazul societăţii profesionale - sintagma «societate profesională notarială» urmată fie de numele notarilor publici asociaţi, fie de denumirea societăţii profesionale, în cazul în care notarii publici asociaţi şi-au ales o denumire.”

2. La articolul 12r după litera p) se introduce o nouă literă, litera p1), cu următorul cuprins:

„p1) emiterea certificatului european de moştenitor;”.

3. La articolul 12, după litera q) se introduce o nouă literă, litera q1), cu următorul cuprins:

„q1) emiterea titlurilor executorii notariale;”.

4. La articolul 20, alineatele (2) şi (8) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(2) Concursul de schimbări de sedii prevăzut la alin. (1) constă într-o probă practică scrisă. Nota minimă de promovare este 7,00.

(8) Componenţa comisiilor pentru organizarea şi desfăşurarea concursului de schimbare de sedii se stabileşte potrivit regulamentului aprobat de către Consiliul Uniunii. Din comisia de examinare şi din comisia de soluţionare a contestaţiilor face parte şi câte un reprezentant al Ministerului Justiţiei.”

5. La articolul 22, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:

„(2) Dovada îndeplinirii condiţiei prevăzute la alin. (1) lit. g) se face în baza unui certificat medical şi a unui aviz psihologic emise de către unităţi sanitare şi cabinete psihologice acreditate potrivit legii şi cu care Uniunea sau Camerele au încheiat protocoale de colaborare.”

6. După articolul 22 se introduce un nou articol, articolul 221, cu următorul cuprins:

„Art. 221. - în toate cazurile în care, potrivit legii, există obligaţia îndeplinirii condiţiei prevăzute la art. 22 alin. (1) lit. g), dispoziţiile art. 22 alin. (2) sunt aplicabile.”

7. Articolul 23 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 23. - (1) Pentru a deveni notar stagiar, o persoană trebuie să îndeplinească cumulativ condiţiile prevăzute la art. 22 alin. (1) lit. a)-g) şi să promoveze examenul sau concursul de dobândire a calităţii de notar stagiar, organizat de Institutul Notarial Român.

(2) Institutul Notarial Român organizează, pe posturile aprobate de Consiliul Uniunii, într-o zi lucrătoare, la o dată stabilită de preşedintele Uniunii, examenul sau concursul de dobândire a calităţii de notar stagiar.

(3) Examenul sau concursul de admitere ca notar stagiar constă într-o probă scrisă, cu caracter teoretic, din tematica aprobată de Consiliul Uniunii. Nota minimă de promovare este 7,00. Candidaţii declaraţi admişi vor ocupa locurile în limita posturilor aprobate de Consiliul Uniunii pentru Camera la care şi-au depus cererea de înscriere la examen sau concurs. Un candidat poate depune cererea de înscriere la examen sau concurs la o singură Cameră, (4) Locurile destinate dobândirii calităţii de notar stagiar se aprobă de către Consiliul Uniunii, după consultarea Colegiilor directoare.”

8. La articolul 24, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(6) Examenul de definitivat constă în două probe scrise, respectiv una cu caracter teoretic şi una cu caracter practic, din tematica de concurs. Media minimă de promovare este 7,00, dar nu mai puţin de nota 5,00 la fiecare probă.”

9. La articolul 24, alineatul (8) se abrogă.

10. La articolul 24, alineatele (13) şi (14) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(13) Examenul sau, după caz, concursul de dobândire a calităţii de notar stagiar se susţine în limba română şi se organizează de către Institutul Notarial Român, conform condiţiilor şi procedurii prevăzute prin regulament aprobat de ministrul justiţiei, la propunerea Consiliului Uniunii. Componenţa comisiilor pentru organizarea şi desfăşurarea examenului sau, după caz, a concursului de dobândire a calităţii de notar stagiar se stabileşte potrivit regulamentului. Din comisia de examinare şi din comisia de soluţionare a contestaţiilor face parte şi câte un reprezentant al Ministerului Justiţiei.

(14) Examenul de definitivat, concursul de dobândire a calităţii de notar public, concursul de schimbări de sedii, precum şi examenul sau, după caz, concursul de dobândire a calităţii de notar stagiar se desfăşoară la Bucureşti.”

11. La articolul 27, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(5) Concursul de admitere constă în două probe scrise, respectiv una cu caracter teoretic şi una cu caracter practic, din tematica de concurs. Media minimă de promovare este 7,00, cu condiţia ca la fiecare probă din concurs să obţină cel puţin nota 5,00,”

12. La articolul 39, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 39. - (1) Notarul public care, după numire, îşi va desfăşura activitatea într-un birou individual notarial este obligat, în termen de 3 luni de la emiterea ordinului de numire în funcţie, să îşi înregistreze sediul biroului individual în RNENP. Pentru înregistrarea sediului biroului individual notarial, notarul public va prezenta ordinul de numire în funcţie, sigiliul şi specimenul de semnătura, dovada depunerii jurământului, precum şi licenţa de funcţionare.

(2) Notarul public care după numire îşi va desfăşura activitatea într-o societate profesională este obligat să îşi obţină licenţa de funcţionare şi să îşi înregistreze în RNENP atât ordinul de numire în funcţie, cât şi ordinul de asociere sau, după caz, decizia Colegiului director al Camerei, în termen de 3 luni de la emiterea ordinului de numire, respectiv de asociere. Pentru înregistrare, notarul public va prezenta ordinul de numire în funcţie, ordinul de asociere sau, după caz, decizia Colegiului director al Camerei, sigiliul şi specimenul de semnătură, dovada depunerii jurământului, precum şi licenţa de funcţionare.”

13. La articolul 48, litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„b) desemnează notarul public care va elibera, în condiţiile legii, certificatul european de moştenitor, în situaţia în care arhiva succesorală a notarului public care a emis actul se află în administrarea Camerei;”.

14. La articolul 49 alineatul (1), literele a) şi f) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„a) sprijină INR în organizarea examenului pentru dobândirea calităţii de notar stagiar;

...................................................................................................................................

f) propune Consiliului Uniunii numărul de locuri destinate dobândirii calităţii de notar stagiar;”.

15. La articolul 56 alineatul (1), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„a) propune ministrului justiţiei actualizarea numărului de posturi de notar public şi posturile destinate concursului de schimbări de sedii;”.

16. La articolul 56 alineatul (1), după litera a) se introduce o nouă literă, litera a1), cu următorul cuprins:

„a1) aprobă numărul de locuri destinate dobândirii calităţii de notar stagiar cu consultarea Colegiilor directoare;”.

17. La articolul 60, după alineatul (6) se introduce un nou alineat, alineatul (7), cu următorul cuprins:

„(7) INR organizează, la solicitarea Consiliului Uniunii, examenul sau, după caz, concursul de dobândire a calităţii de notar stagiar, în condiţiile legii şi ale regulamentului de organizare şi desfăşurare a acestuia, aprobat de ministrul justiţiei, la propunerea Consiliului Uniunii.”

18. La articolul 61, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(6) Tarifele pentru înscriere sau verificare în registre se vor putea încasa de către notarii publici de la părţi şi se vor vira CNARNN în baza facturilor emise de către acesta.”

19. La articolul 61, după alineatul (6) se introduce un nou alineat, alineatul (61), cu următorul cuprins:

„(61) Fondurile acumulate de CNARNN vor fi utilizate pentru dezvoltarea instituţiei notarului public, pentru securizarea actului notarial şi pentru perfecţionarea profesională a corpului de notari publici.”

20. La articolul 62, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 62. - (1) în scopul stabilirii şi acordării pensiilor private se înfiinţează, sub autoritatea Uniunii, Casa de Pensii a Notarilor Publici,  denumită în continuare Casa de pensii, instituţie autonomă, de interes public, cu personalitate juridică, în condiţiile stabilite prin statutul acesteia, aprobat de Consiliul Uniunii.

(2) Sistemul de pensii prevăzut de prezenta lege este obligatoriu pentru notarii publici membri ai Uniunii.”

21. La articolul 62, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins:

„(21) Notarii publici pot contribui şi la sistemul public de pensii, în condiţiile legii.”

22. La articolul 75, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(5) Hotărârea Consiliului de disciplină poate fi atacată cu contestaţie la Consiliul Uniunii în termen de 15 zile de la comunicare. Împotriva hotărârii Consiliului Uniunii se poate formula contestaţie la secţia de contencios administrativ a Curţii de Apel Bucureşti, în termen de 15 zile de la comunicare.”

23 La articolul 81, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu următorul cuprins:

„(6) Notarul public, în activitatea sa, nu poate cenzura sau refuza să aplice sau să folosească în proceduri notariale o hotărâre judecătorească definitivă.”

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României în condiţiile art. 147 alin. (2), cu respectarea prevederilor ari. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PREŞEDINTELE SENATULUI

FLORIN IORDACHE

CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 7 noiembrie 2016.

Nr. 206.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2006 privind unele măsuri necesare pentru aplicarea unor regulamente comunitare de la data aderării României la Uniunea Europeană, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (3) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2006 privind unele măsuri necesare pentru aplicarea unor regulamente comunitare de la data aderării României la Uniunea Europeană, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995 şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial ăl României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 4 noiembrie 2016.

Nr. 921.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 509

din 5 iulie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2012 pentru stabilirea unor măsuri privind încadrarea absolvenţilor promoţiilor 2012 ale instituţiilor de formare profesională iniţială din sistemul de apărare naţională,

ordine publică şi siguranţă naţională

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Cristina Teodora Pop - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2012 pentru stabilirea unor măsuri privind încadrarea absolvenţilor promoţiilor 2012 ale instituţiilor de formare profesională iniţială din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, excepţie ridicată de Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor Pro Lex, în numele membrilor de sindicat Emilia-Elena Cătănea, Adina-Roxana Găinam şi Eugen Postelnicu, în Dosarul nr. 7.083/3/2015 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.342 D/2015.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.554 D/2015, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2012 pentru stabilirea unor măsuri privind încadrarea absolvenţilor promoţiilor 2012 ale instituţiilor de formare profesională iniţială din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, excepţii ridicate de Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor Pro Lex, în numele membrului de sindicat Marius-Cristian Vespe, în Dosarul nr. 9.913/3/CA/2015 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.554D/2Q15.

4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

5. Curtea, având în vedere identitatea de obiect al excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus-menţionate, din oficiu, pune în discuţie conexarea Dosarului nr. 1.554 D/2015 la Dosarul nr. 1.342 D/2015. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 1.554 D/2015 la Dosarul nr. 1.342 D/2015, care este primul înregistrat.

6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Se face trimitere, în acest sens, la jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv la deciziile nr. 613 din 4 noiembrie 2014 şi nr. 160 din 17 martie 2015, şi se solicită menţinerea acesteia.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

7. Prin Sentinţa nr. 5.055 din 2 iulie 2015 şi încheierea din 30 septembrie 2015, pronunţate în dosarele nr. 7.083/3/2015 şi nr. 9.913/3/CA/2015, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2012 pentru stabilirea unor măsuri privind încadrarea absolvenţilor promoţiilor 2012 ale instituţiilor de formare profesională iniţială din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, excepţie ridicată de Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor Pro Lex, în numele membrilor de sindicat Emilia-Elena Cătănea, Adina-Roxana Găinaru şi Eugen Postelnicu, respectiv Marius-Cristian Vespe, în cauze având ca obiect soluţionarea unor litigii privind funcţionarii publici.

8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că ordonanţa de urgenţă criticată este neconstituţională, întrucât necesitatea amânării momentului angajării efective a absolvenţilor instituţiilor de formare profesională iniţială nu este motivată, nefiind justificată nici urgenţa reglementării, nici situaţia extraordinară. Se arată că absolvenţii promoţiei 2012 au fost defavorizaţi în raport cu absolvenţii aceloraşi instituţii de învăţământ din promoţiile anterioare, întrucât au pierdut atât vechimea în profesia de poliţist, cât şi promovarea în grad la termen şi drepturile salariate ce li s-ar fi cuvenit. Se mas precizează că, în perioada 1 august-1 decembrie 2012, aceştia nu au avut nici calitatea de elevi şi nici pe cea de angajaţi, deşi absolviseră cursurile încă din iunie 2012, astfel că nu se puteau angaja legal la un alt angajator, fiindu-le încălcat şi dreptul la muncă.

9. Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că ordonanţa de urgenţă criticată este constituţională, adoptarea sa fiind justificată de efectele crizei economice asupra sistemului bugetar, implicit în ceea ce priveşte posibilitatea de asigurare financiară a cheltuielilor de acordare a drepturilor salariate ale categoriilor profesionale plătite din fonduri publice, împrejurări extraordinare care se circumscriu condiţiilor înscrise în art. 115 alin. (4) din Constituţie. Consideră, de asemenea, că prin art. 3 din ordonanţa de urgenţă s-a asigurat respectarea dreptului la muncă şi egalitatea în drepturi.

10. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

11. Guvernul susţine că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, făcând trimitere la deciziile Curţii Constituţionale nr. 613 din 4 noiembrie 2014 şi nr. 160 din 17 martie 2015, despre care arată că sunt aplicabile mutatis mutandis şi în prezenta cauză.

12. Avocatul Poporului apreciază că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2012 este constituţională, fiind îndeplinite exigenţele prevăzute de art. 115 alin. (4) din Constituţie. Precizează că legiuitorul este liber să aleagă, în funcţie de politica statului, de resursele financiare, de prioritatea obiectivelor urmărite şi de necesitatea îndeplinirii altor obligaţii ale statului consacrate la nivel constituţional, care sunt măsurile menite să asigure echilibrul financiar al statului şi protejarea intereselor naţionale în activitatea financiară, în acord cu prevederile art. 135 alin. (2) lit. b) din Constituţie. Arată că măsura restrictivă instituită prin ordonanţa de urgenţă criticată se aplică în mod nediscriminatoriu destinatarilor săi, este temporară, rezonabilă şi proporţională cu situaţia care a determinat-o.

13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate,

15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2012 pentru stabilirea unor măsuri privind încadrarea absolvenţilor promoţiilor 2012 ale instituţiilor de formare profesională iniţială din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 3 iulie 2012, aprobată prin Legea nr. 213/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 772 din 15 noiembrie 2012.

16. Se susţine că textele criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 care consacră principiul egalităţii, art. 41 referitor la dreptul la muncă şi art. 115 alin, (4) care stabileşte condiţiile în care pot fi emise ordonanţele de urgenţă.

17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2012 au mai fost suspuse controlului de constituţionalitate, prin raportare la critici de neconstituţionalitate similare, instanţa de contencios constituţional pronunţând, în acest sens, Decizia nr. 613 din 4 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 3 din 5 ianuarie 2015, şi Decizia nr. 160 din 17 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314 din 7 mai 2015, prin care a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate invocată.

18. Prin aceste decizii, Curtea a constatat că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2012 a intervenit într-un context mai larg în care au fost adoptate mai multe acte normative care au avut drept scop limitarea efectelor crizei economico-financiare asupra economiei naţionale, astfel că nu a putut reţine critica privind încălcarea art. 115 alin. (4) din Constituţie.

19. Referitor la criticile de neconstituţionalitate intrinsecă, Curtea a apreciat că dispoziţiile actului normativ criticat nu încălca nici principiul egalităţii statuat de art. 16 din Constituţie şi nici dreptul la muncă prevăzut de art. 41 din Legea fundamentală. Totodată, observând prevederile art. 3 din ordonanţa de urgenţă supusă controlului de constituţionalitate, potrivit cărora „în lipsa unei oferte de încadrare din partea instituţiilor pentru care s-a realizat formarea profesională, absolvenţii promoţiilor anului 2012 din instituţiile de formare profesională iniţială prevăzute la art. 1 care solicită în perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă şi data de 30 noiembrie 2012 încetarea raporturilor juridice care decurg din calitatea de absolvenţi, avute cu instituţiile în beneficiul cărora au fost pregătiţi, sunt exoneraţi de la plata cheltuielilor prevăzute de angajamentele sau contractele încheiate potrivit legii”. Curtea a constatat că nimic nu împiedica absolvenţii promoţiilor anului 2012 din instituţiile de formare profesională iniţială din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională ca, în perioada 3 iulie 2012 - 30 noiembrie 2012, să renunţe la contractele încheiate cu instituţiile în beneficiul cărora au fost pregătiţi şi să încheie contracte de muncă cu alţi angajatori.

20. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a reconsidera această jurisprudenţă, atât soluţia, cât şi considerentele deciziilor anterior citate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor Pro Lex, în numele membrilor de sindicat Emilia-Elena Cătănea, Adina-Roxana Găinaru şi Eugen Postelnicu, respectiv Marius-Cristian Vespe în dosarele nr. 7.083/3/2015 şi nr. 9.913/3/CA/2015 ale Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2012 pentru stabilirea unor măsuri privind încadrarea absolvenţilor promoţiilor 2012 ale instituţiilor de formare profesională iniţială din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 5 iulie 2016.

 

PREŞEDINTELE INTERIMAR AL CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Cristina Teodora Pop

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea anexelor nr. 4, 5, 6 şi 7 la Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al ari. 84 din Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Anexele nr. 4, 5,6 şi 7 la Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 452 din 28 iunie 2011, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. În anexa nr. 4, la litera A, punctul A.2 va avea următorul cuprins:

„A.2. Obiective de calitate a datelor pentru BaP, As, Cd, Ni, HAP, altele decât BaP şi Hg total gazos şi depuneri totale

 

 

Benzo(a) piren

Arsen, cadmiu şi nichel

Alte hidrocarburi aromatice policiclice decât benzo(a) pirenul, mercurul gazos total

Depunerea totală

- Incertitudine

Măsurări în punct fix şi indicative

50%

40%

50%

70%

Modelare

60%

60%

60%

60%

Colectare minimă de date

90%

90%

90%

90%

Perioada minimă luată în considerare:

Măsurări în punct fix5)

33%

50%

 

 

Măsurări indicative5)6)

14%

14%

14%

33%

 


5) Distribuite pe toată perioada anului pentru a fi reprezentative pentru diferite condiţii de climat şi activităţi antropogene.

Cerinţele cu privire la colectarea minimă de date şi perioada minimă luată în considerare nu cuprind pierderile de date din cauza calibrării regulate sau a întreţinerii normale a instrumentelor, Probele de benzo(a)piren şi de alte hidrocarburi aromatice policiclice se prelevează la 24 de ore. Probele individuale prelevate pe o perioadă de până la o lună pot fi combinate şi analizate ca o probă compusă, luându-se măsuri pentru asigurarea stabilităţii probelor pe perioada respectivă.

Cei 3 izomeri benzo(b)fluoranten, benzo(j)fluoranten, benzo(k)fluoranten se determină analitic cu dificultate, de aceea ei pot fi raportaţi ca sumă.

Prelevarea probelor trebuie distribuită uniform de-a lungul zilelor din săptămână şi de-a lungul anului. Pentru determinarea ratelor de depunere sunt recomandate prelevările lunare sau săptămânale efectuate în cursul unui an întreg.

Dispoziţiile referitoare la probele individuale se aplică şi în cazul arsenului, cadmiului, nichelului şi mercurului gazos total. De asemenea, se permite prelevarea de subprobe din filtrele de PM10 pentru colectarea metalelor în scopul unor analize ulterioare, cu condiţia să existe dovezi că subproba respectivă este reprezentativă pentru ansamblu şi că sensibilitatea de detectare nu este compromisă în comparaţie cu obiectivele relevante de calitate a datelor. Ca alternativă la prelevarea zilnică de probe se poate efectua prelevarea săptămânală de metale din filtrele de PM10, cu condiţia ca proprietăţile colectării să nu fie compromise.

Se poate utiliza prelevarea umedă în loc de prelevarea uscată numai dacă se poate demonstra că diferenţa dintre rezultatele obţinute prin cele două metode este mai mică decât 10%. Rata de depunere se exprimă în micrograme;m2/zi.

Se poate utiliza un timp minim de acoperire mai mic decât cel indicat în tabel, dar nu mai mic de 14% pentru măsurări fixe şi de 6% pentru măsurările indicative, numai dacă se poate demonstra că este respectat intervalul de incertitudine de 95% pentru media anuală, calculat conform obiectivelor de calitate a datelor prevăzute în Standardul SR ISO 11222 - Calitatea aerului. Determinarea incertitudinii măsurărilor de calitate a aerului pe perioada de mediere.

6) Măsurările indicative sunt măsurări efectuate cu regularitate redusă, dar care corespund celorlalte obiective în materie de calitate a datelor.

 

2. În anexa nr. 4 litera C va avea următorul cuprins:

C. Asigurarea calităţii pentru evaluarea calităţii aerului înconjurător: validarea datelor

Pentru a asigura exactitatea măsurărilor şi conformarea cu obiectivele de calitate a datelor prevăzute la lit. A, autorităţile şi organismele competente, desemnate în conformitate cu art. 7-10 din lege, au următoarele obligaţii:

a) să asigure trasabilitatea măsurărilor efectuate în scopul evaluării calităţii aerului înconjurător în temeiul art. 25-27 şi 31 din lege în conformitate cu cerinţele prevăzute în standardul armonizat pentru laboratoarele de încercări şi etalonări;

b) să stabilească un sistem consolidat de asigurare şi control al calităţii care prevede o întreţinere periodică pentru asigurarea acurateţei permanente a dispozitivelor de măsurare din cadrul reţelelor şi staţii individuale gestionate. Sistemul de calitate se revizuieşte ori de câte ori este necesar şi cel puţin o dată la 5 ani de către laboratorul naţional de referinţă competent;

c) să implementeze un sistem de asigurare şi control al calităţii pentru procesul de colectare şi raportare a datelor.

Instituţiile desemnate pentru această sarcină participă activ la programele conexe de asigurare a calităţii de la nivelul Uniunii;

d) Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Calitatea Aerului, denumit în continuare LNRCA, desemnat de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, conform art. 9 din lege, să participe la exerciţiile de intercomparare la nivelul Uniunii şi, cei puţin o dată la 3 ani, la programele de asigurare a calităţii organizate la nivelul Uniunii de către Centrul Comun de Cercetare al Comisiei şi să coordoneze, pe teritoriul naţional, programele de asigurare a calităţii de la nivelul Uniunii care urmează să fie organizate de către Centrul Comun de Cercetare al Comisiei, să fie acreditat pentru metodele de referinţă prevăzute în anexa nr. 7 la lege, cel puţin pentru poluanţii ale căror concentraţii depăşesc pragul inferior de evaluare, în conformitate cu standardul armonizat relevant pentru laboratoarele de încercări şi etalonări ale cărui referinţe s-au publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în temeiul art. 2 pct. 9 din Regulamentul (CE) nr. 765/2008 de stabilire a cerinţelor de acreditare şi de supraveghere a pieţei, iar, pentru coordonarea utilizării adecvate a metodelor de referinţă şi demonstrarea echivalenţei metodelor care nu sunt de referinţă şi organizarea comparaţiilor între laboratoare la nivel naţional, să fie acreditat în conformitate cu standardul armonizat relevant şi pentru testarea competenţei.

În cazul în care rezultatele participării LNRCA la programele de asigurare a calităţii organizate la nivelul Uniunii de către Centrul Comun de Cercetare al Comisiei nu corespund cerinţelor, la următoarea participare acesta trebuie să demonstreze că a adoptat măsuri de remediere corespunzătoare şi să prezinte Centrului Comun de Cercetare un raport cu privire la aceste măsuri.

LNRCA sprijină activităţile desfăşurate de reţeaua europeană a laboratoarelor naţionale de referinţă instituită de către Comisie.”

3. În anexa nr. 5, la litera A, punctul A.3 va avea următorul cuprins:

A.3. Amplasare la microscară a punctelor de prelevare

Se ţine cont de următoarele criterii:

- fluxul de aer din jurul orificiului de admisie al sondei de prelevare trebuie să fie degajat (În general, trebuie să fie liber pe un arc de cerc de cel puţin 270° sau de 180° în cazul punctelor de prelevare la aliniamentul construcţiei), iar debitul aerului din vecinătatea orificiului (situat, în mod normal, la câţiva metri distanţă de clădiri, balcoane, copaci sau de alte obstacole şi la cel puţin 0,5 m de cea mai apropiată clădire în cazul punctelor de prelevare reprezentative pentru calitatea aerului la aliniamentul construcţiei) nu trebuie să fie obstrucţionat;

- în general, orificiul de admisie al sondei de prelevare trebuie să fie plasat la o înălţime cuprinsă între 1,5 m (zona de respiraţie) şi 4 m deasupra solului. Amplasarea la o înălţime mai mare poate fi recomandabilă dacă staţia este reprezentativă pentru o arie mare şi orice derogare trebuie să fie susţinută de o documentaţie completă urmându-se procedurile descrise la pct. A.4;

- orificiul de prelevare nu se plasează în imediata apropiere a surselor pentru a evita captarea directă de emisii neamestecate cu aerul înconjurător:

- Orificiul de evacuare al sondei de prelevare trebuie să fie plasat în aşa fel încât să se evite recircularea aerului evacuat către orificiul de admisie;

- pentru toţi poluanţii, sondele de prelevare a aerului din staţiile de trafic rutier se amplasează la cel puţin 25 m de extremitatea intersecţiilor mari şi la cel mult 10 m de bordura trotuarului. Prin «intersecţie mare» se înţelege o intersecţie care întrerupe fluxul de trafic şi care cauzează emisii diferite (emisii de oprire şi pornire) faţă de restul drumului;

- pentru măsurarea depunerilor în staţiile de fond rural se aplică, pe cât posibil, ghidurile şi criteriile EMEP.

Orice abatere de la criteriile enumerate în prezenta secţiune trebuie susţinută de o documentaţie completă urmându-se procedurile descrise la pct. A.4.

De asemenea, pot fi luaţi în considerare următorii factori;

a) sursele de interferenţă;

b) securitatea;

c) accesul;

d) disponibilitatea energiei electrice şi a comunicaţiilor telefonice;

e) vizibilitatea amplasamentului în raport cu împrejurimile sale;

f) siguranţa publicului şi a operatorilor;

g) oportunitatea amplasării mai multor puncte de prelevare pentru mai mulţi poluanţi în acelaşi loc;

h) planurile de urbanism.”

4. În anexa nr. 5, la litera A, punctul A.4 va avea următorul cuprins:

A.4. Documentarea şi revizuirea selecţiei amplasamentelor

Autorităţile competente responsabile cu evaluarea calităţii aerului susţin cu o documentaţie completă, în cazul tuturor zonelor şi aglomerărilor, procedurile de alegere a amplasamentelor şi înregistrează informaţii justificative cu privire la conceperea reţelei şi la alegerea amplasării pentru toate amplasamentele de monitorizare. Documentaţia completă include fotografii ale împrejurimilor amplasamentelor de monitorizare, orientate pe punctele cardinale şi hărţi detaliate. În cazul în care într-o zonă sau aglomerare sunt utilizate metode suplimentare, documentaţia include detalii referitoare la aceste metode şi informaţii legate de modul în care sunt îndeplinite criteriile prevăzute la art. 29 alin. (3) din lege. Documentaţia este actualizată în funcţie de necesităţi şi revizuită cel puţin o dată la 5 ani, pentru a se asigura faptul că criteriile de selecţie, conceperea reţelei şi amplasamentele de monitorizare rămân valabile şi optime în timp. Documentaţia este transmisă Comisiei în termen de 3 luni de la momentul la care a fost solicitată.”

5. În anexa nr. 6, la litera C, punctul C.1 va avea următorul cuprins:

C.1. Numărul minim de puncte de prelevare pentru măsurarea în puncte fixe a concentraţiilor de ozon

Numărul minim de puncte de prelevare pentru măsurările continue în puncte fixe în vederea evaluării respectării valorilor-ţintă, a obiectivelor pe termen lung şi a pragurilor de informare şi alertă atunci când astfel de măsurări sunt singura sursă de informare.

 

Populaţie (x 1000)

Aglomerări 1)

Alte zone 1)

Fond rural

< 250

 

1

0 densitate medie de 1 staţie/ 50.000 km2 pentru totalitatea zonelor pe ţară2)

< 500

1

2

< 1 000

2

2

< 1 500

3

3

< 2 000

3

4

< 2 750

4

5

< 3 750

5

6

> 3 750

1 staţie suplimentară la 2 milioane de locuitori

1 staţie suplimentară la 2 milioane de locuitori

 


1) Cel puţin 1 staţie în zonele în care este probabil să se producă expunerea populaţiei la cele mai mari concentraţii de ozon. În aglomerări, cel puţin 50% din staţii trebuie să fie situate în zonele suburbane.

2) Se recomandă amplasarea unei staţii la 25 000 km2 pentru zonele cu topografie complexă.”

 

6. În anexa nr. 7, titlul literei A şi punctele 1, 2, 4, 5, 7-9, 11-13 vor avea următorul cuprins:

A. Metode de referinţă pentru evaluarea concentraţiilor de dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi de azot, pulberi în suspensie (PM10 şi PM2,5), plumb, benzen, monoxid de carbon, ozon, arsen, cadmiu, nichel, benzo(a)piren, mercur şi depuneri

1. Metoda de referinţă pentru măsurarea dioxidului de sulf

Metoda de referinţă pentru măsurarea dioxidului de sulf este cea prevăzută în SR EN 14212 «Aer înconjurător. Metodă standardizată pentru măsurarea concentraţiei de dioxid de sulf prin fluorescenţă în ultraviolet».

2. Metoda de referinţă pentru măsurarea dioxidului de azot şi a oxizilor de azot

Metoda de referinţă pentru măsurarea dioxidului de azot şi a oxizi lor de azot este cea prevăzută în SR EN 14211 «Aer înconjurător. Metodă standardizată pentru măsurarea concentraţiei de dioxid de azot şi monoxid de azot prin chemiluminescenţă».

...................................................................................................................................

4. Metoda de referinţă pentru prelevarea şi măsurarea PM10

Metoda de referinţă pentru prelevarea şi măsurarea PM10 este cea prevăzută în standardul SR EN 12341 «Aer înconjurător. Metodă standardizată de măsurare gravimetrică pentru determinarea fracţiei masice de PM10 sau PM2.5 a particulelor în suspensie».

5. Metoda de referinţă pentru prelevarea şi măsurarea PM 2,5

Metoda de referinţă pentru prelevarea şi măsurarea PM2.5 este cea prevăzută în standardul EN 12341 «Aer înconjurător. Metodă standardizată de măsurare gravimetrică pentru determinarea fracţiei masice de PM10 sau PM2,5 a particulelor în suspensie».

...................................................................................................................................

7. Metoda de referinţă pentru măsurarea monoxidului de carbon

Metoda de referinţă pentru măsurarea monoxidului de carbon este cea prevăzută în standardul SR EN 14626 «Aer înconjurător. Metodă standardizată pentru măsurarea concentraţiei de monoxid de carbon prin spectroscopie în infraroşu nedispersiv».

8. Metoda de referinţă pentru măsurarea ozonului

Metoda de referinţă pentru măsurarea ozonului este cea prevăzută în standardul SR EN 14625: «Aer înconjurător. Metodă standardizată pentru măsurarea concentraţiei de ozon prin fotometrie în ultraviolet».

9. Metoda de referinţă pentru prelevarea de probe şi analiza arsenului, a cadmiului şi a nichelului în aerul înconjurător

Metoda de referinţă pentru prelevarea de probe de arsen, cadmiu şi nichel din aerul înconjurător este prevăzută în standardul EN 12341. Metoda de referinţă pentru măsurarea arsenului, a cadmiului şi a nichelului din aerul înconjurător este cea prevăzută în standardul SR EN 14902 «Calitatea aerului înconjurător. Metoda standard de măsurare a Pb, Cd, As şi Ni în fracţia PM10 a particulelor în suspensie». Se poate utiliza, de asemenea, orice altă metodă, în măsura în care se poate demonstra că aceasta dă rezultate echivalente cu metoda menţionată mai sus.

...................................................................................................................................

11. Metoda de referinţă pentru prelevarea de probe şi analiza hidrocarburilor aromatice policiclice în aerul înconjurător

Metoda de referinţă pentru prelevarea de probe de hidrocarburi aromatice policiclice din aerul înconjurător este prevăzuta în standardul EN 12341. Metoda de referinţă pentru măsurarea benzo(a)pirenului este cea descrisă în standardul EN 15549 «Calitatea aerului înconjurător. Metodă standardizată pentru măsurarea concentraţiei de benzo(a)piren din aerul înconjurător». În absenţa unei metode standardizate de CEN pentru celelalte hidrocarburi aromatice policiclice prevăzute la alin. (1) al art. 36 din lege, se utilizează metoda descrisă în standardul ISO 12884 «Aer înconjurător.

Determinarea hidrocarburilor aromatice policiclice totale (fază gazoasă şi particule). Prelevare pe adsorbant şi filtru urmată de analiză prin cromatografie în fază gazoasă/spectrometrie de masă». Se poate utiliza, de asemenea, orice altă metodă, în măsura în care se poate demonstra că aceasta dă rezultate echivalente cu metoda menţionată mai sus.

12. Metoda de referinţă pentru prelevarea de probe şi analiza mercurului în aerul înconjurător

Metoda de referinţă pentru măsurarea concentraţiilor de mercur gazos total din aerul înconjurător este cea prevăzută În standardul SR EN 15852 «Calitatea aerului ambiant. Metoda standardizată pentru determinarea mercurului gazos total». Se poate utiliza, de asemenea, orice altă metodă, în măsura în care se poate demonstra că aceasta dă rezultate echivalente cu metoda menţionată mai sus.

13. Metoda de referinţa pentru prelevarea de probe şi analiza depunerii de arsen, de cadmiu, de mercur, de nichel şi de hidrocarburi aromatice policiclice

Metoda de referinţă pentru determinarea depunerii de arsen, de cadmiu şi de nichel este cea prevăzută în standardul SR EN 15841 «Calitatea aerului înconjurător. Metoda standardizată pentru determinarea conţinutului de arsen, cadmiu, nichel şi plumb în depuneri din atmosferă».

Metoda de referinţă pentru determinarea depunerilor de mercur este cea prevăzută în standardul SR EN 15853 «Calitatea aerului ambiant. Metoda standardizată pentru determinarea depunerilor de mercur».

Metoda de referinţă pentru determinarea depunerilor de benzo (a) piren şi de alte hidrocarburi policiclice prevăzute la art. 36 alin. (1) din lege este cea prevăzută în SR EN 15980 «Calitatea aerului. Determinarea depunerilor de benz[a]antracen, benzo[b]fluoranten, benzo[j]fluoranten, benzo[k]fluoranten, benzo[a]piren, dibenz[a, h]antracen şi indeno[1,2,3-cd]piren».”

7. În anexa nr. 7, litera D se abrogă.

8. În anexa nr. 7, litera E va avea următorul cuprins:

„E. Recunoaşterea reciprocă a datelor

Pentru a demonstra că echipamentele îndeplinesc cerinţele de performanţă din metodele de referinţă enumerate la lit. A, autorităţile şi organismele competente desemnate în conformitate cu art. 9 din lege acceptă rapoarte de încercare emise în alte state membre, cu condiţia ca laboratoarele de încercări să fie acreditate conform standardului armonizat relevant privind laboratoarele de încercări şi etalonări.

Rapoartele de încercare detaliate şi toate rezultatele încercărilor sunt puse la dispoziţia autorităţilor prevăzute la art. 7, 10 şi 14 din lege sau a organismelor desemnate ale acestora. Rapoartele de încercare demonstrează că echipamentele îndeplinesc toate cerinţele de performanţă, inclusiv în cazul în care anumite condiţii legate de mediu şi de amplasament sunt specifice unui stat membru dat şi nu intră în domeniul condiţiilor pentru care echipamentul a fost deja testat şi certificat de tip într-un alt stat membru.”

*

Prezenta hotărâre transpune prevederile Directivei (UE) 2015/1.480 a Comisiei din 28 august 2015 de modificare a mai multor anexe la Directivele 2004/107/CE şi 2008/50/CE ale Parlamentului European şi ale Comisiei prin care se stabilesc normele privind metodele de referinţă, validarea datelor şi amplasarea punctelor de prelevare pentru evaluarea calităţii aerului înconjurător, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L, nr. 226 din 29 august 2015.

Dispoziţiile prezentei hotărâri se aplică în coroborare cu cele ale Regulamentului (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 iulie 2008 de stabilire a cerinţelor de acreditare şi de supraveghere a pieţei în ceea ce priveşte comercializarea produselor şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 339/93, în special în ceea ce priveşte acreditarea organismelor de evaluare a conformităţii şi nu introduc nicio derogare sau excepţie de la acest regulament.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,

Cristiana Paşca Palmer

Ministrul afacerilor externe,

Lazăr Comănescu

 

Bucureşti, 26 octombrie 2016.

Nr. 806.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind modificarea şi completarea anexei nr. 40 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

 

Având în vedere prevederile art. 21 şi 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 2 alin. (1) şi (2) din Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 20 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 867 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Valoarea de inventar, specificaţiile tehnice, denumirea administratorilor şi codurile de clasificaţie ale unor imobile aparţinând domeniului public al statului se modifică potrivit datelor din anexa nr. 1.

Art. 2. - Se aprobă includerea în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi darea în administrarea Direcţiei Judeţene de Statistică Buzău a imobilului având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 2.

Art. 3. - Institutul Naţional de Statistică îşi va actualiza în mod corespunzător datele din evidenţa cantitativ-valorică şi, împreună cu Ministerul Finanţelor Publice, va opera modificările şi completarea corespunzătoare ale anexei nr. 40 la Hotărârea Guvernului nr. 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la imobilele prevăzute la art. 1 şi 2.

Art. 4. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Florin Marius Tăcu

Şeful Cancelariei Prim-Ministrului,

Paul Gheorghiu

Preşedintele Institutului Naţional de Statistică,

Andrei Tudorel

Ministrul finanţelor publice,

Anca Dana Dragu

 

Bucureşti, 2 noiembrie 2016.

Nr. 824.

 

ANEXA Nr. 1

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale unor imobile înscrise în domeniul public al statului, pentru care se modifică valoarea de inventar şi specificaţiile tehnice

 

Nr. crt.

Nr. MFP

Denumire

Cod de clasificaţie

Denumire administrator

CIF administrator

Descriere tehnică (pe scurt)

Adresă

Valoare de inventar (lei)

0

1

 

2

3

4

5

6

7

1

37092

Clădire sediu administrativ

8.29.08

Direcţia Regională de Statistică Alba

4331481

S utilă = 472,22 mp

Nr. CF 84963-C1-U1 (condominiu)

S teren cotă indiviză = 194 mp (din 328 mp)

Tara: România,

Judeţ Alba,

Municipiul Alba Iulia,

str. Octavian Goga nr. 9

947.980

2

152744

Clădire sediu administrativ

8.29.08

Direcţia Judeţeană de Statistică Arad

3519828

Sc total = 119 + 88 = 207 mp are 2 corpuri, unite (C1 şi C2)

Sc C1(casa) = 119 mp (parter + pod)

Sc C2 (sediu) = 88 mp S desf. total = 238 (coresp. C1) + 440 (coresp. C2) = 678 mp

Regim de înălţime = S+P+2E+M

S teren = 302 mp

Nr. CF 308928

Tara: România,

Judeţ Arad,

Municipiul Arad,

calea Iuliu Maniu nr. 77

1.078.387

3

150133

Clădire sediu administrativ

8.29.08

Direcţia Judeţeană de Statistică Bacău

4353242

are 6 corpuri, din care 3 corpuri birouri şi 3 corpuri anexe, cabină poartă, garaje, anexă

Sc C1 (birouri parter) = Sd C1 = 352 mp

Sc C2 (cabină poartă parter) = Sd C2 = 32 mp

Sc C3 (garaje parter) = Sd C3 = 154 mp

Sc C4 (anexă parter) = Sd C4 = 57 mp

Sc C5 (birouri parter) = Sd C5 = 154 mp

Sc C6 (birouri parter) = Sd C6 = 292 mp

Sc total = 1.041 mp = S desf. total = 1.041 mp

Sd C1 + (Sd C2 + Sd C3 + Sd C4) + Sd C5 + Sd C6 = 352 + (32 + 154 + 57) + 154 + 292 = 798+ (243) = 1.041 mp

Regim de înălţime = parter

S teren = 2500 mp din acte = 2.547 mp măsuraţi

Nr. CF 67591

Tara: România,

Judeţ Bacău,

Municipiul Bacău,

str. George Bacovia nr. 51

5.420.356

4

102713

Clădire sediu administrativ

8.29.08

Direcţia Regională de Statistică Bistriţa-Năsăud

4426824

Sc = 236 mp

S desf. = 708 mp

Regim de înălţime = D + P + 1E

Nr. CF 61863

Tara: România,

Judeţ Bistriţa-Năsăud,

Municipiul Bistriţa,

str. Alexandru Odobescu nr. 6

816.149

5

158541

Teren aferent nr. MF 102713

8.29.08

Direcţia Regională de Statistică Bistriţa-Năsăud

4426824

S teren = 613 mp

Nr. CF 61863

Tara: România,

Judeţ Bistriţa-Năsăud,

Municipiul Bistriţa,

str. Alexandru Odobescu nr. 6

248.147

6

27412

Clădire sediu administrativ

8.29.08

Direcţia Judeţeană de Statistică Botoşani

3585538

Sc măsurată = 295 mp

Sc desf. = 890 mp

Regim de înălţime = D + P + 2E

Nr. CF 59355

Tara: România,

Judeţ Botoşani,

Municipiul Botoşani,

bd. Mihai Eminescu nr. 46

851.379

7

37276

Clădire sediu administrativ

8.29.08

Direcţia Regională de Statistică Brăila

4343036

(ocupă 11 încăperi la parter şi 15 încăperi la etaj, în bloc turn cu regim de înălţime P + 11E)

S utilă totală = 344 mp, (condominiu)

Nr. CF 70114-C1-U22

Tara: România,

Judeţ Brăila,

Municipiul Brăila,

Str. Unirii nr. 72, bl. Turn, et. parter, Brăila CP 6100

310.057

8

158542

Teren aferent nr. MF 37276

8.29.08

Direcţia Regională de Statistică Brăila

4343036

S teren cotă indiviză = 88,34 mp (31,92 mp sub bloc şi 56,42 în afara blocului)

Nr. CF 70114-C1-U22

Tara: România,

Judeţ Brăila,

Municipiul Brăila

Str. Unirii nr. 72 bl. Turn, et. parter, Brăila CP 6100

39.632

9

36352

Clădire sediu administrativ

8.29.08

Direcţia Judeţeană de Statistică Buzău

4299747

S utilă = 313,73 mp

Nr. CF 52418-C1-U5

(coresp. bloc D2)

(condominiu)

Ţara: România,

Judeţ Buzău,

Municipiul Buzău,

str. Ion Băieşu, etaj P + mezanin, bl. D1-D2

354.573

10

158545

Teren aferent nr. MF 36352

8.29.08

Direcţia Judeţeană de Statistică Buzău

4299747

S teren în cotă indiviză = 83,77 mp

(coresp. bloc D2) (condominiu)

Nr. CF 52418

Ţara: România,

Judeţ Buzău,

Municipiul Buzău,

str. Ion Băieşu, etaj P + mezanin, bl. D1-D2

79.607

11

26897

Clădire sediu administrativ

8.29.08

Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş-Severin

3228721

S construită = 370,29 mp

Ocupă et. 1

Nr. CF 30243-C1-U12

(condominiu)

Ţara: România,

Judeţ Caraş-Severin,

Municipiul Reşiţa,

Str. 1 Decembrie 1918 nr. 9, et.1

514.142

12

158546

Teren aferent nr. MF 26897

8.29.08

Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş-Severin

3228721

S teren în cotă indiviză = 59,48 mp

Nr. CF 30243-C1-U12

Tara: România,

Judeţ Caraş-Severin,

Municipiul Reşiţa,

Str. 1 Decembrie 1918, nr. 9, et.1

16.250

13

27835

Clădire sediu administrativ

8.29.08

Direcţia Regională de Statistică Călăraşi

3797220

S utilă = 322,00 mp

S măsurată = 357 mp

Nr. CF 20615 C1U4 (condominiu)

Ocupă 22 camere în imobil format din 2 tronsoane, regim de înălţime P+5E

Tara: România,

Judeţ Călăraşi,

Municipiul Călăraşi,

Str. Progresului nr. 23, Bl. B34, et. 2

570.909

14

150135

Clădire sediu administrativ

8.29.08

Direcţia Judeţeană de Statistică Cluj

4565318

Sc C1 (cld. pt. sediu) = 106 mp,

Sc total = Sc C1 + Sc C2 = 106 + 49 = 155 mp;

S desf. C1 = 819,44 mp

Regim de înălţime (C1) = D + P + 3E + M

Sc C2 (constr. anexă garaj) = 49 mp

S desf C2 = 49 mp

S desf. total = Sd C1 + Sd C2 = 819,44+ 49 = 868,44 mp;

Regim de înălţime C2 = parter

Nr. CF 316199

Tara: România,

Judeţ Cluj,

Municipiul Cluj-Napoca,

str. Brassai Samuel nr. 13

2.640.000

15

152745

Clădire sediu administrativ

8.29.08

Direcţia Judeţeană de Statistică Dolj

5077650

Sc = 236 mp

S desf. - 958,00 mp

Regim de înălţime = S + P+ E + M

S teren = 524 mp din acte = 528 mp măsuraţi

Nr. CF 211241

Tara: România,

Judeţ Dolj,

Municipiul Craiova,

str. Fraţii Goleşti nr. 33

3.516.952

16

121063

Clădire sediu administrativ

8.29.08

Direcţia Judeţeană de Statistică Galaţi

3127247

Sc = 246,00 mp

Sd = 602,10 mp

Regim de înălţime = S+ P + 1E

Nr. CF 110185

Tara: România,

Judeţ Galaţi,

Municipiul  Galaţi,

str. Nicolae Bălcescu nr. 80

1.026.720

17

121062

Teren aferent nr. MF 121063

8.29.08

Direcţia Judeţeană de Statistică Galaţi

3127247

S teren = 548,00 mp

Nr. CF 110185

Ţara: România,

Judeţ Galaţi,

Municipiul Galaţi,

str. Nicolae Bălcescu nr. 80

253.430

18

37639

Clădire sediu administrativ

8.29.08

Direcţia Judeţeană de Statistică Giurgiu

4352611

Su = 440 mp (condominiu)

Nr. CF 30349-C1 - U10

Ţara: România,

Judeţ Giurgiu,

Municipiul Giurgiu,

str. N. Drac. Barcian nr. 14, bl. MUV1 - parter + mezanin, nr. ap. 43

1.000.671

19

158548

Teren aferent nr. MF 37639

8.29.08

Direcţia Judeţeană de Statistică Giurgiu

4352611

S teren (cotă indiviză) = 211,40 mp

Nr. CF 30349-C1-U10

Tara: România,

Judeţ Giurgiu,

Municipiul Giurgiu,

str. N. Droc. Barcian nr. 14, bl. MUV 1 - parter + mezanin, nr. ap. 43

124.800

20

37672

Clădire sediu administrativ

8.29.08

Direcţia Judeţeană de Statistică Ialomiţa

4364829

S u =282,00 mp (condominiu)

Nr. CF: 30101-C1-U14

Tara: România,

Judeţ Ialomiţa,

Municipiul Slobozia,

Aleea Parcului nr. 4, bl. B27, scara B, etaj parter, nr. ap. 104

395.301

21

158549

Teren aferent nr. MF 37672

8.29.08

Direcţia Judeţeană de Statistică Ialomiţa

4364829

S teren cotă indiviză = 78 mp (condominiu)

Nr. CF: 30101-C1-U14

Tara: România,

Judeţ Ialomiţa,

Municipiul Slobozia,

Aleea Parcului nr. 4, bl. B 27, scara B. etaj parter, nr. ap. 104

12.186

22

37216

Clădire sediu administrativ

8.29.08

Direcţia Judeţeană de Statistică Mehedinţi

4337379

S utilă = 352 mp (condominiu) ocupă demisol + parter,

S teren în cotă indiviză = 634/100, respectiv = 6,34 mp;

Nr. CF 52570-C1-U10

Tara: România;

Judeţ Mehedinţi,

Municipiul Drobeta-Turnu Severin,

Str. Unirii nr. 93, blocC13, scara 1-2, etaj demisol + parter, nr. ap. sediu

430.900

23

150134

Clădire sediu administrativ

8.29.08

Direcţia Regională de Statistică Neamţ

2612863

are 4 corpuri, din care 2 corpuri clădiri administrative, un corp garaj şi un corp de legătură

Sc C1 (clădire) = 230 mp din acte = 252 mp măsurată

Sc C2 (garaje) = 54 mp din acte = 56 mp măsurată;

Sc C3 (corp legătură) = 53 mp din acte = 6 mp măsurată

Sc C4 (corp clădire) = 145 mp din acte = 145 mp măsurată

Sc total = Sc C1 + Sc C2 + ScC3 + Sc C4 = 252 + 56 + 6 + 145 = 459 mp măsurată;

Sd C1 - 474 mp; Sd C2 - 56 mp; Sd C3 = 6 mp; Sd C4 = 335 mp;

Sdesf. totală = Sdesf. C1 + S desf. C2 + S desf. C3 + S desf. C4 = 474 + 56 + 6 + 335 = 871 mp măsurată;

Regim de înălţime C1 = P + E

Regim de înălţime C2 = P

Regim de înălţime C3 = P

Regim de înălţime C4 = S + P + M

Steren = 2.032 mp din acte = 1.958 mp măsurată

Nr. CF = 55409

Ţara: România;

Judeţ Neamţ,

Municipiul Piatra-Neamţ,

str. Lt. Draghescu nr. 7

2.032.300

24

154573

Clădire sediu administrativ

8.29.08

Direcţia Regională de Statistică Olt

4394749

S utilă = 314,70 mp

Nr. CF. 57288-C1-U1 (condominiu)

S teren cotă indiviză = 159,6 mp

Ţara: România,

Judeţ Olt,

Municipiul Slatina,

str. Ana Ipătescu nr. 4 A

322.412

25

102735

Clădire sediu administrativ

8.29.08

Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava

4327146

Sc = 375 mp

Sc desf. = 1.125,24 mp

Regim de înălţime = P + 1E + pod

Nr. CF 40515

Ţara: România,

Judeţ Suceava,

Municipiul Suceava,

str. Mihai Viteazu nr. 25

1.283.118

26

35243

Clădire sediu administrativ

8.29.08

Direcţia Judeţeană de Statistică Teleorman

4253677

Su = 495 mp

Nr. CF 20215-C1-U5

(condominiu)

Ţara: România,

Judeţ Teleorman,

Municipiul Alexandria,

str. Ion Creangă nr. 52-54, sc. 1, et. 5

358.645

27

158550

Teren aferent nr. MF35243

8.29.08

Direcţia Judeţeană de Statistică Teleorman

4253677

S teren cotă indiviză - 306 mp (condominiu)

Nr. CF 20215-C1-U5

Ţara: România,

Judeţ Teleorman,

Municipiul Alexandria,

str. Ion Creangă nr. 52-54, sc. 1, et. 5

72.000

28

36282

Clădire sediu administrativ

8.29.08

Direcţia Judeţeană de Statistică Vrancea

4297681

Sc = 246 mp

Sc desf. = 984 mp

Regim de înălţime = D + P + 2E

Nr. CF 57708-C1

Tara: România,

Judeţ Vrancea,

Municipiul Focşani,

str. Longinescu nr. 2A

671.594

29

34135

Clădire sediu administrativ

8.29.08

Institutul Naţional de Statistică

7593088

Su = 8.371,75 mp

S teren în cotă indiviză = 2.097,23 mp

Nr. CF 227909-C1-U1

(condominiu)

Tara: România,

Municipiul Bucureşti,

Sectorul 5, bd. Libertăţii nr. 16

24.911.282

 

ANEXA Nr. 2

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale imobilelor care se vor înscrie în domeniul public al statului şi darea în administrarea direcţiilor teritoriale de statistică

 

Nr. crt.

Cod de clasificaţie

Denumire administrator

CIF administrator

Descriere tehnică (pe scurt)

Vecinătăţi

Adresă

Valoare de inventar

(lei)

Baza legală

Anul dobândirii/ darii în folosinţă

Proprietar

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

1.

8.29.08

DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE STATISTICĂ BUZĂU

4299747

S utilă = 159,20 mp (coresp. bloc D1) (condominiu)

S teren în cotă indiviză = 88,64 mp (aferentă bloc D1, condominiu)

Nr. CF 58132-C1-U6

 

Ţara: România,

Judeţ Buzău,

Municipiul Buzău,

Str. Ion Băieşu, etaj P + Mezanin, bl. D1-D2

417.871

H.G. 1.705/2006 - anexa nr. 40

1984

Statul român

 

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.