MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 807/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 807         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 13 octombrie 2016

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

171. - Lege pentru aderarea Guvernului României la cel de-al treilea Protocol, adoptat la Strasbourg la 6 martie 1959, la Acordul general privind privilegiile şi imunităţile Consiliului Europei, adoptat la Paris la 2 septembrie 1949

 

Al treilea Protocol la Acordul general privind privilegiile şi imunităţile Consiliului Europei

 

839. - Decret privind promulgarea Legii pentru aderarea Guvernului României la cel de-al treilea Protocol, adoptat la Strasbourg la 6 martie 1959, la Acordul general privind privilegiile şi imunităţile Consiliului Europei, adoptat la Paris la 2 septembrie 1949

 

HOTĂRÂRI ALE SENATULUI

 

129. - Hotărâre privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European în conformitate cu articolul 294 alineatul (6) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene privind poziţia Consiliului privind adoptarea propunerii de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 471/2009 privind statisticile comunitare privind comerţul exterior cu ţările terţe în ceea ce priveşte acordarea de competenţe delegate şi de executare Comisiei pentru adoptarea anumitor măsuri - COM (2016) 420 final

 

130. - Hotărâre privind Comunicarea Comisiei către Consiliu în conformitate cu articolul 395 din Directiva 2006/112/CE a Consiliului - COM (2016) 355 final

 

131. - Hotărâre privind Pachetul privind standardizarea: COM (2016) 212 - Raport al Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1.025/2012 în perioada 2013-2015; COM (2016) 357 - Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu şi Comitetul Economic şi Social European. Programul de lucru anual ăl Uniunii privind standardizarea europeană pentru 2017; COM (2016) 358 - Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor. Standardele europene pentru secolul 21

 

132. - Hotărâre privind propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 345/2013 privind fondurile europene cu capital de risc şi a Regulamentului (UE) nr. 346/2013 privind fondurile europene de antreprenoriat social - COM (2016) 461 final

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.110/841. - Ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1.782/576/2006 privind înregistrarea şi raportarea statistică a pacienţilor care primesc servicii medicale în regim de spitalizare continuă şi spitalizare de zi

 

1.117. - Ordin al ministrului sănătăţii privind stabilirea cuantumului taxei pentru participarea la concursul de rezidenţiat pe post şi pe loc în medicină, medicină dentară şi farmacie, sesiunea 20 noiembrie 2016

 

2.902. - Ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală pentru aprobarea Procedurii privind declararea veniturilor din cedarea folosinţei bunurilor şi stabilirea impozitului datorat de către contribuabilii care califică aceste venituri în categoria veniturilor din activităţi independente

 

ACTE ALE BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI

 

8. - Regulament pentru modificarea Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 6/2002 privind regimul rezervelor minime obligatorii

 

19. - Circulară privind modificarea ratei rezervelor minime obligatorii pentru mijloacele băneşti în valută

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

37. - Normă privind metodologia de calcul de către Autoritatea de Supraveghere Financiară al tarifelor de primă maxime pentru asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse terţilor prin accidente de vehicule

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru aderarea Guvernului României la cel de-al treilea Protocol, adoptat la Strasbourg la 6 martie 1959, la Acordul general privind privilegiile şi imunităţile Consiliului Europei, adoptat la Paris la 2 septembrie 1949

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă aderarea Guvernului României la cel de-al treilea Protocol, adoptat la Strasbourg la 6 martie 1959, la Acordul general privind privilegiile şi imunităţile Consiliului Europei, încheiat la Paris la 2 septembrie 1949, aprobat prin Legea nr. 43/1994.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

FLORIN IORDACHE

IOAN CHELARU

 

Bucureşti, 7 octombrie 2016.

Nr. 171.

 

Traducere oficială

 

Al treilea Protocol la Acordul general privind privilegiile şi imunităţile Consiliului Europei

Guvernele semnatare, membre ale Consiliului Europei, semnatare ale Acordului general privind privilegiile şi imunităţile Consiliului Europei sau părţi la acest acord şi, în acelaşi timp, membre ale Fondului Consiliului Europei de Restabilire1 pentru Refugiaţii Naţionali şi Excedentele de Populaţie,

având în vedere dispoziţiile articolelor I şi IX (g) din Statutul Fondului, având în vedere articolul 40 din Statutul Consiliului Europei,

în dorinţa de a preciza regimul juridic al bunurilor, activelor şi operaţiunilor, precum şi statutul juridic al organelor şi agenţilor Fondului de Restabilire,

considerând că este necesar ca realizarea obiectivelor statutare ale Fondului să fie facilitate prin reducerea cât mai extinsă posibil a obligaţiilor fiscale impuse direct sau indirect operaţiunilor Fondului şi care se regăsesc în ultimă instanţă în sarcina beneficiarilor de împrumuturi acordate de Fond,

dorind să completeze în ce priveşte Fondul de Restabilire dispoziţiile Acordului general privind privilegiile şi imunităţile Consiliului Europei,

au convenit cele ce urmează:


1 De la intrarea în vigoare la 1 noiembrie 1999 a Deciziei Consiliului director din 28 iunie 1999 privind schimbarea numelui instituţiei, referirea la „Fondul de Restabilire al Consiliului Europei” se va citi referire la „Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei*.

De la intrarea în vigoare a Statutului (Articles of Agreement) aprobat în 1993, toate referirile la „Comitetul Director” se vor citi „Consiliul Director”.

 

 

PARTEA I

Statut, personalitate, capacitate

 

ARTICOLUL 1

 

Statutul Fondului de Restabilire al Consiliului Europei, aprobat prin Rezoluţia (56) 9 a Comitetului de Miniştri, sau amendat, fie de acesta, fie de Comitetul Director, acesta din urmă acţionând în limitele articolului IX (h) al Statutului, face parte integrantă din prezentul protocol.

Fondul de Restabilire al Consiliului Europei are deplină personalitate juridică şi, în special, capacitatea de a:

(i) contracta;

(ii) dobândi drepturi şi bunuri mobiliare şi imobiliare şi de a dispune de acestea;

(iii) institui proceduri jurisdicţionale;

(iv) efectua orice operaţiune relativă la obiectivul statutar.

Operaţiunile, actele şi contractele Fondului de Restabilire sunt guvernate de prezentul protocol, de Statutul Fondului şi de regulamentele elaborate în conformitate cu Statutul. Fondul poate, în plus, să consimtă în mod expres pentru aplicarea subsidiară a unei legi naţionale atât timp cât aceasta nu derogă de la prezentul protocol şi de la statut.

 

PARTEA A DOUA

Instanţe de judecată, bunuri, active, operaţiuni

 

ARTICOLUL 2

 

Instanţele competente ale unui stat membru al Fondului sau ale unui stat în care Fondul a contractat sau garantat împrumuturi pot soluţiona litigii în care Fondul este pârât.

Totuşi:

(i) nicio acţiune nu va fi intentată în faţa acestor instanţe, fie contra Fondului de către un stat membru sau de către persoane acţionând în numele statului membru respectiv sau valorificând drepturi cedate de către acest stat, fie de către Fond contra unui stat membru sau contra persoanelor menţionate anterior;

 (ii) litigiile generate de contractele de împrumut sau de garanţie de împrumut încheiate de către Fond cu un stat membru sau cu orice alt finanţator agreat de acest stat vor fi soluţionate printr-o procedură arbitrală consemnată în cadrul contractelor respective. Litigiile generate de contracte de împrumut sau de garanţie semnate de către Fond vor fi soluţionate prin procedură arbitrală ale cărei modalităţi sunt definite în Regulamentul contractelor de împrumut elaborat în aplicarea articolului X secţiunea I (d) din Statutul Fondului.

 

ARTICOLUL 3

 

Bunurile şi activele Fondului, în orice loc s-ar afla şi oricine ar fi deţinătorii lor, vor fi exceptate de la orice formă de confiscare, indisponibilizare sau de executare, până la data la care o hotărâre executorie irevocabilă, inatacabilă prin recurs ordinar, să fi fost adoptată contra Fondului.

Executarea silită, pe teritoriul statelor membre ale Fondului, a sentinţelor intervenite în urma unei proceduri arbitrale precizate la articolul 2 alineatul 3 este realizată în conformitate cu căile de drept în vigoare în fiecare din aceste state şi după ce va fi fost aplicată - fără altă verificare decât aceea a autenticităţii sentinţelor, a conformităţii lor cu regulile de competenţă şi de procedură stabilite prin Regulamentul împrumuturilor Fondului, precum şi a absenţei contradicţiei între sentinţele respective şi o hotărâre definitivă intervenită în statul interesat - formula executorie folosită în statul pe al cărui teritoriu sentinţa trebuie executată. Fiecare semnatar va notifica celorlalţi semnatari, cu ocazia depunerii instrumentului de ratificare, prin intermediul secretarului general al Consiliului Europei, autoritatea competentă pentru a îndeplini această formalitate potrivit legislaţiei statului său.

 

ARTICOLUL 4

 

Bunurile şi activele Fondului, în orice loc s-ar afla şi oricine ar fi deţinătorii, vor fi exceptate de la percheziţii, rechiziţii, confiscări, exproprieri sau orice altă formă de constrângere ordonată de puterea executivă sau puterea legislativă.

Clădirile şi localurile utilizate pentru funcţionarea serviciilor Fondului, precum şi arhivele acestuia sunt inviolabile.

 

ARTICOLUL 5

 

În măsura în care este necesar pentru îndeplinirea obiectivului său statutar, Fondul de Restabilire poate:

a) să deţină valută de orice fel şi să opereze în conturi cu orice valută;

b) să transfere liber pe cale bancară fondurile sale dintr-un stat în altul sau în interiorul unui stat şi să convertească orice valută deţinută în orice altă monedă.

În exercitarea drepturilor prevăzute prin acest articol, Fondul de Restabilire va lua în considerare orice manifestare de voinţă sub orice formă s-ar prezenta care îi va fi adresată de către guvernul unui stat membru.

 

ARTICOLUL 6

 

Bunurile şi activele Fondului sunt exceptate de la restricţii, reglementări, controale şi moratorii de orice natură.

 

ARTICOLUL 7

 

Fondul de Restabilire, activele sale, veniturile şi alte bunuri sunt exceptate de la orice impozite directe.

Fondul de Restabilire este exceptat de la orice impozite în statele membre ale Fondului privind tranzacţiile şi operaţiunile relative la împrumuturi pe care Fondul le contractează pentru reutilizarea acestora, conform scopului său, în favoarea refugiaţilor şi a excedentelor de populaţie şi privind împrumuturile pe care Fondul le agreează sau le garantează în conformitate cu condiţiile statutare.

Fondului nu îi sunt acordate excepţii de la plata impozitelor, taxelor şi drepturilor care constituie remunerarea serviciilor de utilitate publică.

Guvernele statelor membre decid, de câte ori este posibil, în vederea:

a) exceptării de la impozitele asupra veniturilor aferente dobânzilor la obligaţiunile emise sau asupra împrumuturilor contractate de către Fond;

b) realocării sau rambursării cuantumului drepturilor indirecte şi a taxelor incluse în preţul bunurilor imobiliare sau mobiliare sau în preţul prestărilor de servicii, în cazul în care Fondul, pentru uz oficial, efectuează achiziţii importante sau beneficiază de servicii al căror preţ cuprinde drepturi şi taxe de această natură.

Nu se va percepe niciun impozit, de orice natură ar fi acesta, asupra valorilor sau obligaţiunilor emise sau garantate de către Fond (inclusiv orice dividend sau dobândă aferentă), indiferent de deţinător:

a) dacă impozitul constituie o măsură de discriminare împotriva unei asemenea valori sau obligaţiuni emise sau garantate de către Fond; sau

b) dacă singurul temei juridic al unui astfel de impozit este locul sau moneda în care valoarea sau obligaţiunea este emisă sau garantată, transformată în numerar sau plătită, sau pe temeiul locului sediului, biroului sau centrului de operaţiuni ale Fondului.

 

ARTICOLUL 8

 

Fondul este exonerat de orice drepturi de vamă, interdicţii şi restricţii de import şi export privitor la articolele destinate uzului oficial, cu excepţia cazului în care aceste interdicţii sau restricţii au fost luate din considerente de ordine publică, securitate publică şi de sănătate publică. Totuşi, articolele importate în cadrul unui regim restrictiv nu vor fi utilizate în orice manieră pe teritoriul statului în care au fost introduse, cu excepţia cazului în care există aprobările necesare din partea guvernului respectiv.

 

PARTEA A TREIA

Organe

 

ARTICOLUL 9

 

Organele vizate la articolul VIII din Statutul Fondului beneficiază pe teritoriul fiecărui stat membru, pentru comunicările oficiale, de un tratament cel puţin la fel de favorabil ca tratamentul acordat de acesta misiunilor diplomatice ale altui guvern. Corespondenţa oficială şi alte comunicări oficiale ale organelor Fondului nu pot fi cenzurate.

 

ARTICOLUL 10

 

Membrii Comitetului Director, ai Consiliului de administraţie şi ai Comitetului de audit se bucură de imunitate de jurisdicţie pentru actele îndeplinite, incluzând mesaje verbale şi scrise, în calitate oficială şi în limitele atribuţiilor lor. Imunitatea continuă după terminarea mandatului. Aceştia beneficiază în plus, în ce priveşte restricţiile de imigraţie, înregistrarea străinilor, reglementările de tranzit şi facilităţile de călătorie, de tratament similar celui acordat de către statele membre reprezentanţilor Fondului care deţin un rang echivalent. Sumele alocate acestora pentru cheltuieli de reprezentare sau cheltuieli inerente ale exerciţiului funcţiilor lor nu vor fi supuse niciunei impozitări.

 

ARTICOLUL 11

 

Imunităţile şi privilegiile sunt acordate persoanelor vizate de articolul 10 nu pentru beneficiul personal, ci în scopul asigurării independenţei exerciţiului funcţiilor lor. În consecinţă, un membru are nu numai dreptul, ci şi obligaţia de a renunţa la imunitatea reprezentantului său în toate cazurile în care, potrivit poziţiei sale, imunitatea ar împiedica înfăptuirea justiţiei şi în care imunitatea ar putea fi ridicată fără a aduce atingere scopului pentru care a fost acordată.

 

ARTICOLUL 12

 

a. Dispoziţiile articolelor 10 şi 11 nu sunt opozabile autorităţilor statului căruia persoana îi este sau i-a fost reprezentant.

b. Articolele 10, 11 şi 12 (a) se aplică în mod similar reprezentanţilor adjuncţi, consilierilor, experţilor tehnici şi secretarilor de delegaţie.

 

PARTEA A PATRA

Funcţionarii

 

ARTICOLUL 13

 

Guvernatorul Fondului şi funcţionarii Fondului se bucură de privilegiile şi imunităţile prevăzute în articolul 18 al Acordului general privind privilegiile şi imunităţile Consiliului Europei.

Guvernatorul va determina categoriile de funcţionari cărora li se aplică, în totalitate sau în parte, dispoziţiile articolului respectiv.

Comunicările prevăzute la articolul 17 din Acordul general privind privilegiile şi imunităţile Consiliului Europei vor fi făcute de către secretarul general al Consiliului atât în ce priveşte guvernatorul, cât şi funcţionarii vizaţi la alineatul precedent.

Secretarul general, după consultarea guvernatorului, poate şi trebuie să ridice imunitatea acordată unui funcţionar în toate cazurile în care apreciază că această imunitate ar împiedica exerciţiul normal al unei acţiuni în justiţie şi ar putea fi ridicată fără ca această măsură să aducă prejudiciu bunei funcţionări a Fondului. În privinţa guvernatorului, Comitetul Director al Fondului are calitatea de a pronunţa ridicarea imunităţilor.

 

PARTEA ACINCEA

Aplicarea acordului

 

ARTICOLUL 14

 

Guvernele statelor membre ale Fondului se angajează să solicite autorizaţiile constituţionale care ar fi eventual necesare pentru a răspunde obligaţiilor statutare pe care statele şi le asumă în privinţa Fondului de Restabilire. Acestea se angajează totodată Să solicite în timp util autorizaţiile respective în vederea îndeplinirii angajamentelor contractate în calitate de creditor sau de garant, conform secţiunii 3 din articolul VI al Statutului Fondului de Restabilire.

 

ARTICOLUL 15

 

Fondul va putea încheia cu orice stat membru acorduri speciale precizând modalităţile de aplicare a dispoziţiilor prezentului protocol, completând aceste prevederi sau derogând de la articolul 13 sus-menţionat. Fondul poate încheia acorduri cu orice alt stat nemembru al Fondului de Restabilire, modificând aplicarea dispoziţiilor prezentului protocol în ce priveşte acel stat.

 

 

PARTEA A ŞASEA

Dispoziţii finale

 

ARTICOLUL 16

 

Prezentul protocol va fi ratificat, iar instrumentele de ratificare vor fi depuse la secretarul general al Consiliului Europei. Protocolul va intra în vigoare la data la care trei semnatari reprezentând cel puţin o treime din titlurile Fondului vor fi depus instrumentele de ratificare. Pentru ceilalţi membri ai Fondului va intra în vigoare la data depunerii instrumentelor respective de ratificare.

Totuşi, în aşteptarea intrării în vigoare a protocolului în condiţiile prevăzute la paragraful precedent, semnatarii convin, în vederea evitării oricărei întârzieri în buna funcţionare a Fondului de Restabilire, să se aplice cu titlu provizoriu de la 1 septembrie 1958 sau cel mai târziu de la data semnării, în măsura compatibilităţii cu prevederile constituţionale respective.

 

ARTICOLUL 17

 

Orice Guvern devenit, după semnarea Protocolului, membru al Fondului de Restabilire poate adera la prezentul protocol prin depunerea unui instrument de aderare la secretarul general al Consiliului Europei. Aderarea va produce efecte de la data acestei depuneri dacă a intervenit după intrarea în vigoare a Protocolului şi la data acestei intrări în vigoare dacă aderarea este anterioară intrării în vigoare a Protocolului.

Orice Guvern care a depus un instrument de aderare înainte de intrarea în vigoare a protocolului va aplica imediat protocolul provizoriu, în măsura compatibilităţii cu dispoziţiile sale constituţionale.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru aderarea Guvernului României la cel de-al treilea Protocol, adoptat la Strasbourg la 6 martie 1959, la Acordul general privind privilegiile şi imunităţile Consiliului Europei, adoptat la Paris la 2 septembrie 1949

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează;

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru aderarea Guvernului României la cel de-al treilea Protocol, adoptat la Strasbourg la 6 martie 1959, la Acordul general privind privilegiile şi imunităţile Consiliului Europei, adoptat la Paris la 2 septembrie 1949, şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 6 octombrie 2016.

Nr. 839.

 

HOTĂRÂRI ALE SENATULUI

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European în conformitate cu articolul 294 alineatul (6) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene privind poziţia Consiliului privind adoptarea propunerii de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 471/2009 privind statisticile comunitare privind comerţul exterior cu ţările terţe în ceea ce priveşte acordarea de competenţe delegate şi de executare Comisiei pentru adoptarea anumitor măsuri - COM (2016) 420 final

 

Având în vedere Raportul Comisiei pentru Afaceri Europene nr. LXII/646 din 3 octombrie 2016,

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. - Senatul constată următoarele aspecte:

a) Obiectivul Comisiei Europene este modificarea Regulamentului (CE) nr. 471/2009 pentru a-l alinia la noul context instituţional din cadrul Uniunii Europene. Prin acest document se are în vedere acordarea către Comisie a competenţei:

- de a adopta acte delegate prin care să completeze şi să modifice normele în legătură cu anumite dispoziţii, pentru a ţine seama de modificările aduse Codului vamal sau dispoziţiilor derivate din convenţiile internaţionale, de modificările necesare din motive metodologice şi de necesitatea instituirii unui sistem eficient de colectare a datelor şi de compilare a statisticilor;

- de executare, care să-i permită să adopte măsuri, în conformitate cu procedura de examinare, în legătură cu anumite dispoziţii, pentru a se asigura condiţii uniforme de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 471/2009;

- de înlocuire a trimiterii la Comitetul Extrastat cu o trimitere la Comitetul Sistemului Statistic European (CSSE), în contextul unei restructurări generale şi al simplificării Sistemului statistic european (SSE).

b) Comisia pentru Afaceri Europene a Senatului României sprijină modificările propuse de Parlamentul European şi salută compromisul la care s-a ajuns prin acceptarea unor amendamente din partea Consiliului şi a Parlamentului European, compromis pe care îl consideră coerent cu eforturile Comisiei de aliniere a legislaţiei de dinainte de Tratatul de la Lisabona. Acest compromis reflectă în mod corect echilibrul dintre actele delegate şi cele de punere în aplicare, în plus, el constituie un caz de succes de aplicare a noului Acord interinstituţional privind o mai bună legiferare.

c) Comisia pentru Afaceri Europene supune Plenului Senatului, spre dezbatere şi adoptare, proiectul de hotărâre privind documentul examinat, în conformitate cu art. 34 din anexa la Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, republicat.

Art. 2. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat, în şedinţa din 11 octombrie 2016, în conformitate cu prevederile art. 78 din Regulamentul Senatului şi ale art. 5 lit. f) şi art. 30 lit. b) din anexa la Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, republicat.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

AUGUSTI N-CONSTANTIN MITU

 

Bucureşti, 11 octombrie 2016.

Nr. 129.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

privind Comunicarea Comisiei către Consiliu în conformitate cu articolul 395 din Directiva 2006/112/CE a Consiliului - COM (2016) 355 final

 

Având în vedere Raportul Comisiei pentru Afaceri Europene nr. LXII/647 din 3 octombrie 2016,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Senatul constată următoarele aspecte:

a) Republica Austria a solicitat Comisiei Europene, prin scrisoarea sa din 23 decembrie 2015, autorizarea de a introduce o măsură de derogare de la regimul special al marjei pentru

agenţiile de turism. Prin scrisoarea sa din 21 aprilie 2016, Comisia a notificat Republicii Austria faptul că dispune de toate informaţiile pe care le consideră necesare pentru evaluarea cererii.

b) Comisia Europeană consideră că o astfel de măsură de derogare ar reprezenta un avantaj specific pentru agenţiile de turism stabilite în Austria în comparaţie cu agenţiile de turism stabilite în alte state membre. Întrucât locul impozitării este locul de stabilire, un astfel de avantaj ar putea crea probleme din perspectiva concurenţei în cadrul pieţei interne, în special într-o perioadă în care consumatorii achiziţionează online aceste servicii într-o măsură din ce în ce mai mare. Pe baza elementelor avute la dispoziţie, Comisia se opune cererii prezentate de Republica Austria.

c) Comisia pentru Afaceri Europene supune Plenului Senatului, spre dezbatere şi adoptare, proiectul de hotărâre privind documentul examinat, în conformitate cu art. 34 din anexa la Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, republicat.

Art. 2. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat, în şedinţa din 11 octombrie 2016, în conformitate cu prevederile art. 78 din Regulamentul Senatului şi ale art. 5 lit. f) şi art. 30 lit. b) din anexa la Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, republicat

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

AUGUSTIN-CONSTANTIN MITU

 

Bucureşti, 11 octombrie 2016.

Nr. 130.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

privind Pachetul privind standardizarea: COM (2016) 212 - Raport al Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1.025/2012 în perioada 2013-2015; COM (2016) 357 - Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu şi Comitetul Economic şi Social European. Programul de lucru anual al Uniunii privind standardizarea europeană pentru 2017; COM (2016) 358 - Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor. Standardele europene pentru secolul 21

 

Având în vedere Raportul Comisiei pentru Afaceri Europene nr. LXII/648 din 3 octombrie 2016,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Senatul constată următoarele aspecte:

a) Raportul la COM (2016) 212 final (şi evaluarea care îl însoţeşte) analizează performanţa sistemului european de Standardizare (SES), inclusiv Regulamentul privind standardizarea, de la intrarea sa în vigoare în anul 2013, sub aspectele eficacităţii, coerenţei, eficienţei, relevanţei şi valorii adăugate la nivelul UE, ca răspuns la clauza de revizuire prevăzuta la articolul 24 alineatul (3) din regulament. Raportul include:

- analize ale punerii în aplicare a regulamentului, pe baza rapoartelor furnizate de organizaţiile europene de standardizare şi de organizaţiile menţionate în anexa III cu privire la anii 2013 şi 2014;

- evaluări ale relevanţei activităţilor de standardizare care beneficiază de finanţare din partea Uniunii;

- evaluări ale posibilităţilor de simplificare a finanţării standardizării europene şi de reducere a sarcinii administrative;

b) Programul de lucru anual al Uniunii privind standardizarea europeană (PLAU), care face obiectul COM (2016) 357 final, reprezintă o cerinţă stabilită de Regulamentul (UE) nr. 1.025/2012 (denumit în continuare regulamentul), are rolul de a identifica priorităţile strategice pentru standardizarea europeană, care să reflecte obiectivele de politică stabilite de

Comisie în planificarea sa. Programul pentru anul 2017 prevede ca priorităţi: standardizarea din domeniul tehnologiei informaţiei şi al comunicaţiilor, astfel încât în programele de activităţi ale organizaţiilor europene de standardizare să se ţină seama de noile cerinţe care decurg din digitalizarea anumitor sectoare, cum ar fi vehiculele, energia, e-sănătatea şi tehnologiile avansate de producţie: standardele comune asigură interoperabilitatea tehnologiilor digitale şi constituie baza unei pieţe unice digitale eficace; standardizarea serviciilor; cooperarea între organismele europene de standardizare; punerea în aplicare a agendelor de cercetare şi inovare, inclusiv prin standardizare;

c) în cadrul Comunicării COM (2016) 358 final, Comisia descrie viziunea sa privind un sistem european de standardizare (SES) unic şi eficace, care se adaptează unui mediu în schimbare, care sprijină politicile multiple şi care aduce beneficii întreprinderilor, consumatorilor şi lucrătorilor. De asemenea, Comunicarea pune în context iniţiativa comună privind standardizarea ca rezultat direct al Strategiei privind piaţa unică.

Comisia pentru Afaceri Europene supune Plenului Senatului, spre dezbatere şi adoptare, proiectul de hotărâre privind documentul examinat, în conformitate cu art. 34 din anexa la Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, republicat.

Art. 2. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat, în şedinţa din 11 octombrie 2016, în conformitate cu prevederile art. 78 din Regulamentul Senatului şi ale art. 5 lit. f) şi art. 30 lit. b) din anexa la Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, republicat

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

AUGUSTIN-CONSTANTIN MITU

 

Bucureşti, 11 octombrie 2016.

Nr. 131.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

privind propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 345/2013 privind fondurile europene cu capital de risc şi a Regulamentului (UE) nr. 346/2013 privind fondurile europene de antreprenoriat social -

COM (2016) 461 final

 

Având în vedere Raportul Comisiei pentru Afaceri Europene nr. LXII/660 din 6 octombrie 2016,

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. - Senatul constată următoarele aspecte:

a) temeiul juridic al prezentei propuneri este de articolul 114 din TFUE, care prevede măsurile de armonizare care vizează înfiinţarea pieţei interne;

b) scopul prezentei propuneri este modificarea Regulamentului (UE) nr. 345/2013 privind fondurile europene cu capital de risc şi a Regulamentului (UE) nr. 346/2013 privind fondurile europene de antreprenoriat social, făcând parte din Planul de acţiune privind uniunea pieţelor de capital, prioritate-cheie pentru Comisia Europeană şi conţinând o serie de măsuri menite să înlăture obstacolele întâmpinate pe pieţele de capital şi să faciliteze finanţarea IMM-urilor;

c) fondurile europene cu capital de risc (EnVECA) şi fondurile europene de antreprenoriat social (EnSEF) sunt structuri create pentru a oferi participanţilor de piaţă noi oportunităţi de a mobiliza şi de a investi capital în IMM-uri inovatoare şi în întreprinderile sociale din întreaga Europă. În timp ce fondurile EnVECA sprijină întreprinderile tinere şi inovatoare, fondurile EnSEF vizează întreprinderile care au scopul de a produce un impact social pozitiv. Întrucât băncile sunt, de regulă, mai puţin în măsură să furnizeze tipuri de finanţare pentru IMM-uri inovatoare şi întreprinderi sociale, accesul la capital de risc şi la fondurile de antreprenoriat social este esenţial pentru a finanţa creşterea acestui segment al economiei UE. De asemenea, în loc să se reducă, întârzierea UE în comparaţie cu SUA în ceea ce priveşte piaţa capitalului de risc este pe punctul de a se accentua. În pofida unei dimensiuni similare a economiei, Statele Unite furnizează mai mult capital de risc întreprinderilor, inclusiv IMM-urilor. Pentru a susţine în continuare dezvoltarea acestor pieţe, Comisia Europeană intenţionează să se asigure că respectivele cadre ale EnVECA şi EnSEF funcţionează cât mai bine posibil, cu scopul de a sprijini investiţiile de capital de risc şi investiţiile sociale;

d) în urma examinării, Comisia pentru Afaceri Europene a constatat că prezenta propunere de Regulament respectă principiile subsidiarităţii şi ale proporţionalităţii;

e) Comisia pentru Afaceri Europene supune Plenului Senatului, spre dezbatere şi adoptare, proiectul de hotărâre privind documentul examinat, în conformitate cu art. 34 din anexa la Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, republicat.

Art. 2. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat, în şedinţa din 11 octombrie 2016, în conformitate cu prevederile art. 78 din Regulamentul Senatului şi ale art. 5 lit. f) şi art. 30 lit. b) din anexa la Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, republicat.

 

P PREŞEDINTELE SENATULUI,

AUGUSTIN-CONSTANTIN MITU

 

Bucureşti, 11 octombrie 2016.

Nr. 132.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

CASA NAŢIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

Nr. 1.110 din 7 octombrie 2016

Nr. 841 din 7 octombrie 2016

 

ORDIN

pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1.782/576/2006 privind înregistrarea şi raportarea statistică a pacienţilor care primesc servicii medicale în regim de spitalizare continuă şi spitalizare de zi

 

Văzând Referatul de aprobare nr. V.V.V. 3.883 din 7 octombrie 2016 al Direcţiei generale de asistenţă medicală şi sănătate publică şi Referatul de aprobare nr. D.G. 1.762 din 7 octombrie 2016 al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,

având în vedere prevederile titlului Vil „Spitale” şi titlului VIII „Asigurări sociale de sănătate” din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 17 alin. (5) din Statutul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972/2006, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii şi preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate emit următorul ordin:

Art. I. - Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1.782/576/2006 privind înregistrarea şi raportarea statistică a pacienţilor care primesc servicii medicale în regim de spitalizare continuă şi spitalizare de zi, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 14 din 9 ianuarie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. În anexa 2, după câmpul privind numele, prenumele şi sexul se introduce un nou câmp, cu următorul cuprins:

„Telefon/mobil* ........................................

Adresă de e-mail*  ........................................

* Nu este informaţie cu caracter obligatoriu.”

2. În anexa 2, câmpurile privind diagnosticul principal la externare şi diagnostice secundare la externare se modifică şi vor avea următorul cuprins:

 

 

 

Semnalare boală profesională

„Diagnosticul principal la externare:

 

|_|

Diagnostice secundare la externare (complicaţii/comorbidităţi):

 

|_|

1. .................................................................................................................. |_|_|_|_|_|_|

 

 

2. .................................................................................................................. |_|_|_|_|_|_|

 

|_|

3. .................................................................................................................. |_|_|_|_|_|_|

 

|_|

4. .................................................................................................................. |_|_|_|_|_|_|

 

|_|

5. .................................................................................................................. |_|_|_|_|_|_|

 

|_|”

 

3. În anexa 3, la punctul 10, după subpunctul 10.2 se introduce un nou subpunct, subpunctul 10.3, cu următorul cuprins:

„10.3. Semnalarea ca boală profesională se completează de către medicul curant - prin bifarea căsuţei respective din coloana «Semnalare boală profesională», din dreptul diagnosticelor, respectiv diagnosticul principal la externare şi diagnostice secundare la externare (complicaţii/comorbidităţi), după caz. Pentru semnalarea şi raportarea suspiciunilor de

boală profesională, în cazul în care cel puţin unul dintre diagnosticele de la externare are suspiciunea de a fi cauzat sau agravat de ocupaţie sau de condiţiile de la locul de muncă, medicul curant va bifa obligatoriu căsuţa respectivă, urmat de semnalarea cazului ca boală profesională prin întocmirea fişei BP1, conform art. 150 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.425/2006, cu modificările şi completările ulterioare.”

4. În anexa 4, după câmpul privind numele, prenumele şi sexul se introduce un nou câmp, cu următorul cuprins:

„Telefon/mobil* ........................................

Adresă de e-mail*  ........................................

* Nu este informaţie cu caracter obligatoriu.”

5. În anexa 4, câmpurile privind diagnosticul principal la externare şi diagnostice secundare la externare se modifică şi vor avea următorul cuprins:

 

 

 

Semnalare boală profesională

„Diagnosticul principal la externare:

 

|_|

...................................................................................................................... |_|_|_|_|_|_|

 

 

Diagnostice secundare la externare (complicaţii/comorbidităţi):

 

|_|

1. .................................................................................................................. |_|_|_|_|_|_|

 

 

2. .................................................................................................................. |_|_|_|_|_|_|

 

|_|

3. .................................................................................................................. |_|_|_|_|_|_|

 

|_|

4. .................................................................................................................. |_|_|_|_|_|_|

 

|_|

5. .................................................................................................................. |_|_|_|_|_|_|

 

|_|”

 

6. În anexa 5, după punctul 7 se introduce subpunctul 7.1, cu următorul cuprins:

„7.1. Semnalarea ca boală profesională se completează de către medicul curant - prin bifarea căsuţei respective din coloana «Semnalare boală profesională», din dreptul diagnosticelor, respectiv diagnosticul principal şi diagnostice secundare la externare (complicaţii/comorbidităţi), după caz. Pentru semnalarea şi raportarea suspiciunilor de boală profesională, în cazul în care cel puţin unul dintre diagnosticele de la externare are suspiciunea de a fi cauzat sau agravat de ocupaţie sau de condiţiile de la locul de muncă, medicul curant va bifa obligatoriu căsuţa respectivă, urmat de semnalarea cazului ca boală profesională prin întocmirea fişei BP1, conform art. 150 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.425/2006, cu modificările şi completările ulterioare.”

Art. II. - Formularele de Foale de observaţie clinică generală (FOCG) şi de Fişă de spitalizare de zi (FSZ), cu modificările şi completările aprobate prin prezentul ordin, se utilizează pentru pacienţii care se internează începând cu data de 1 noiembrie 2016.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare începând cu data de 1 noiembrie 2016.

 

Ministrul sănătăţii,

p. Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,

Vlad Vasile Voiculescu

Gheorghe-Radu Ţibichi

 

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

 

ORDIN

privind stabilirea cuantumului taxei pentru participarea la concursul de rezidenţiat pe post şi pe loc în medicină, medicină dentară şi farmacie, sesiunea 20 noiembrie 2016

 

Văzând Referatul de aprobare nr. V.V.V./4.694 din 10 octombrie 2016 al Direcţiei generale resurse umane, juridic şi contencios din cadrul Ministerului Sănătăţii,

având în vedere prevederile art. 4 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului, aprobată prin Legea nr. 103/2012, cu completările ulterioare,

în temeiul art. 7 alin. (4) şi art. 18 din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) Cuantumul taxei de participare la concursul de rezidenţiat pe post şi pe loc în medicină, medicină dentară şi farmacie, sesiunea 20 noiembrie 2016, se stabileşte la suma de 360 lei/participant.

(2) Taxa se va plăti în contul IBAN R036TREZ70020E365000XXXX, CUI 4266456, DTMB (Direcţia de Trezorerie a Municipiului Bucureşti), beneficiar Ministerul Sănătăţii, adresa: str. Cristian Popişteanu nr. 1-3, sectorul 1, Bucureşti, cod 010024.

Art. 2. - (1) Sumele încasate din plata taxelor se fac venit la bugetul Ministerului Sănătăţii şi se utilizează pentru acoperirea cheltuielilor de personal şi materiale necesare susţinerii concursului de rezidenţiat.

(2) Din sumele încasate o cotă de maximum 80% se va repartiza universităţilor de medicină şi farmacie din Bucureşti, Craiova, Cluj-Napoca, laşi, Târgu Mureş şi Timişoara, în vederea acoperirii cheltuielilor ocazionate de organizarea concursului de rezidenţiat.

(3) Repartizarea sumelor între universităţi se va face proporţional cu numărul de candidaţi care susţin concursul în centrul universitar respectiv şi nota de calcul estimativ privind cheltuielile ocazionate de organizarea concursului de rezidenţiat, însuşită sub semnătură de rector.

(4) Ministerul Sănătăţii va încheia contracte cu universităţile de medicină şi farmacie prevăzute la alin. (2), pe baza cărora se stabilesc atât obligaţiile şi responsabilităţile părţilor, cât şi sumele ocazionate de cheltuielile de organizare şi desfăşurare suportate din taxa de înscriere la concurs.

Art. 3. - Direcţia generală resurse umane, juridic şi contencios şi Direcţia generală buget şi contabilitate din Ministerul Sănătăţii, respectiv universităţile de medicină şi farmacie din Bucureşti, Craiova, Cluj-Napoca, laşi, Târgu Mureş şi Timişoara vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătăţii,

Vlad Vasile Voiculescu

 

Bucureşti, 10 octombrie 2016.

Nr. 1.117.

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

AGENŢIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ

 

ORDIN

pentru aprobarea Procedurii privind declararea veniturilor din cedarea folosinţei bunurilor şi stabilirea impozitului datorat de către contribuabilii care califică aceste venituri în categoria veniturilor din activităţi independente

 

Având în vedere dispoziţiile:

- art. 5 alin. (4) şi art. 83 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 342 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 11 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 520/2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Procedura privind declararea veniturilor din cedarea folosinţei bunurilor şi stabilirea impozitului datorat de către contribuabilii care califică aceste venituri în categoria veniturilor din activităţi independente, prevăzută în anexa nr. 1.

Art. 2 - Se aprobă modelul şi conţinutul formularului „Notificare”, prevăzut în anexa nr. 2.

Art. 3. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul ordin. Art. 4. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 2.333/2007 pentru aprobarea Procedurii privind declararea şi stabilirea impozitului pe veniturile din cedarea folosinţei bunurilor realizate din derularea unui număr mai mare de 5 contracte de închiriere/subînchiriere, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 19 decembrie 2007.

Art. 5. - Direcţia generală proceduri pentru administrarea veniturilor, Direcţia generală de tehnologia informaţiei din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, direcţiile generale regionale ale finanţelor publice, precum şi unităţile fiscale subordonate acestora vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 6. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală,

Eugen-Dragoş Doroş

 

Bucureşti, 10 octombrie 2016.

Nr. 2.902.

 

 

ANEXA Nr. 1

 

PROCEDURĂ

privind declararea veniturilor din cedarea folosinţei bunurilor şi stabilirea impozitului datorat de către contribuabilii care califică aceste venituri în categoria veniturilor din activităţi independente

 

1. (1) Persoanele fizice care realizează venituri din cedarea folosinţei bunurilor din derularea unui număr mai mare de 5 contracte de închiriere/subînchiriere la sfârşitul unui an fiscal, începând cu anul fiscal următor, califică aceste venituri în categoria veniturilor din activităţi independente.

(2) La stabilirea numărului de contracte se au în vedere contractele de închiriere/subînchiriere aflate în derulare la data de 31 decembrie a anului precedent celui de impunere, cu excepţia contractelor de arendare a bunurilor agricole.

2. Veniturile şi cheltuielile luate în calcul pentru stabilirea venitului net anual sunt cele realizate la nivelul tuturor contractelor de închiriere/subînchiriere aflate în derulare în anul de raportare, indiferent de numărul acestora.

3. Obligaţia contribuabililor de înregistrare a contractelor de închiriere/ subînchiriere la organul fiscal se menţine şi după îndeplinirea condiţiei de la pct. 1.

4. Persoanele fizice care îndeplinesc condiţia de la pct. 1 determină venitul net anual în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, potrivit regulilor prevăzute pentru veniturile din activităţi independente, şi au următoarele obligaţii:

4.1. conducerea evidenţei contabile, în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 170/2015 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind contabilitatea în partidă simplă;

4.2. completarea Registrului de evidenţă fiscală;

4.3. (1) completarea şi depunerea formularului 220 „Declaraţie privind venitul estimat/norma de venit11 până la data de 31 ianuarie a anului următor.

(2) în formular se bifează căsuţa „Cedarea folosinţei bunurilor” şi căsuţa „peste 5 contracte” de la pct. 1 „Categoria de venit”, secţiunea II „Date privind activitatea desfăşurată”. De asemenea, se vor completa şi rubricile privind veniturile şi cheltuielile de la secţiunea III „Date privind venitul estimat”.

(3) Declaraţia privind venitul estimat/norma de venit se depune în anul următor celui în care a fost împlinită condiţia prevăzută la pct. 1 pentru aplicarea regimului fiscal prevăzut pentru categoria veniturilor din activităţi independente sau, dacă este cazul, şi în situaţia prevăzută la art. 120 alin. (3) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

4.4. (1) completarea şi depunerea formularului 200 „Declaraţie privind veniturile realizate din România” până la data de 25 mai a anului următor celui de realizare a venitului.

(2) în formular se bifează căsuţa „Cedarea folosinţei bunurilor calificată în categoria venituri din activităţi independente” de la pct. 1 „Categoria de venit”, lit. A „Date privind activitatea desfăşurată”, secţiunea a II-a „Date privind veniturile realizate, pe surse şi categorii de venit”. De asemenea se vor completa şi rubricile privind veniturile şi cheltuielile de la lit. B „Date privind venitul/câştigul net anual”, secţiunea a II-a „Date privind veniturile realizate, pe surse şi categorii de venit”.

5. (1) Stabilirea plăţilor anticipate şi a impozitului anual datorat se efectuează de organul fiscal central competent, potrivit regulilor prevăzute pentru veniturile din activităţi independente, pentru care venitul net anual se stabileşte în sistem real, pe baza datelor din contabilitate.

(2) Pe baza documentelor depuse de contribuabil, organul fiscal va emite un singur formular 260 „Decizie de impunere privind plăţile anticipate cu titlu de impozit pe venit/contribuţii de asigurări sociale de sănătate/contribuţii de asigurări sociale”, la nivelul tuturor contractelor de închiriere/subînchiriere.

6. Organul fiscal va verifica anual îndeplinirea condiţiei de la pct. 1.

7. (1) în cazul în care persoanele fizice care îndeplinesc condiţia de la pct.1 nu au depus formularul 220 „Declaraţie privind venitul estimat/norma de venit”, organul fiscal va proceda la notificarea acestora, utilizând formularul prevăzut în anexa nr. 2 la ordin.

(2) Notificarea se comunică contribuabilului în termen de 15 zile de la împlinirea termenului prevăzut pentru depunerea declaraţiei privind venitul estimat/norma de venit, aplicând prevederile legale prevăzute în cazul neîndeplinirii obligaţiilor declarative.

(3) în cazul în care contribuabilul nu se prezintă în termen de 15 zile de la primirea notificării, organul fiscal stabileşte plăţile anticipate la nivelul sumei datorate pentru ultimul termen de plată al anului precedent, potrivit dispoziţiilor art. 121 alin. (3) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, având în vedere contractele de închiriere/subînchiriere aflate în derulare la 31 decembrie a anului precedent celui de impunere, indiferent de numărul acestora.

În cazul contractelor încheiate între părţi în care venitul din cedarea folosinţei bunurilor reprezintă echivalentul în lei al unei sume în valută, determinarea venitului anual estimat se efectuează pe baza cursului de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României, din ziua precedentă celei în care se efectuează impunerea.

8. (1) în cazul în care, la sfârşitul unui an fiscal, nu mai este îndeplinită condiţia de la pct. 1, începând cu anul următor persoanele fizice determină şi declară venitul net estimat/realizat potrivit regulilor aplicabile pentru categoria venituri din cedarea folosinţei bunurilor.

(2) Stabilirea plăţilor anticipate şi a impozitului anual datorat se efectuează de organul fiscal central competent, potrivit legii, conform regulilor prevăzute pentru veniturile din cedarea folosinţei bunurilor.

 

ANEXA Nr. 2

 

 

Ministerul Finanţelor Publice

 

Sigla*)

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală

 

DGRFP

Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice ...........................

 

 

Unitatea fiscală ...........................

 

 

Serviciul/Biroul/Compartimentul ...........................

 

 

 

Nr. de înregistrare ...........................

 

 

Data ..................................................

 

Către ...........................

CNP/NIF ...........................

Str. ............................... nr. ...., bl. ...., sc. ....,

Et. ...., ap. ...., judeţul/sectorul ...............................,

localitatea............................... , codul poştal ...............................

 

NOTIFICARE

 

Stimată/e doamnă/domn, vă aducem la cunoştinţă că, la data de 31 decembrie ............., figuraţi în evidenţele noastre cu venituri din cedarea folosinţei bunurilor din derularea unui număr mai mare de 5 contracte de închiriere/subînchiriere şi aveaţi obligaţia depunerii formularului 220 „Declaraţia privind venitul estimat/norma de venit” pentru anul ............., până la data de 31 ianuarie 20.......

Pentru informaţii suplimentare în legătură cu această notificare, persoana care poate fi contactată este doamna/domnul , la sediul nostru sau la numărul de telefon , între orele .......-......

În speranţa că veţi da curs solicitării noastre, vă mulţumim.

În situaţia în care aţi îndeplinit obligaţiile declarative, vă rugăm să nu daţi curs prezentei.

 

Conducătorul unităţii fiscale

Şef compartiment

Numele şi prenumele ...............................

Numele şi prenumele ...............................

 

Număr de înregistrare ca operator de date cu caracter personal ...............................


*) Se va folosi sigla organului fiscal emitent.

 

ACTE ALE BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI

 

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

 

REGULAMENT

pentru modificarea Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 6/2002 privind regimul rezervelor minime obligatorii

 

Având în vedere dispoziţiile art. 2 alin. (2) lit. a) şi art. 8 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, în temeiul art. 48 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României,

Banca Naţională a României emite prezentul regulament.

Art. I. - Regulamentul Băncii Naţionale a României nr. 6/2002 privind regimul rezervelor minime obligatorii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 566 din 1 august 2002, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Preambulul regulamentului se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Având în vedere dispoziţiile art. 2 alin. (2) lit. a) şi ale art. 8 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, în temeiul art. 48 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, Banca Naţională a Românei emite prezentul regulament.”

2. În tot cuprinsul regulamentului, cu excepţia denumirii Băncii Naţionale a României, termenul „bancă” se înlocuieşte cu sintagma „instituţie de credit”.

3. Articolul 27 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 27 - (1) Neraportarea repetată sau raportarea eronată a bazei de calcul şi a datelor necesare pentru calcularea ratei medii a dobânzilor la vedere constituie o încălcare a prezentului regulament.

(2) Modificarea unor operaţiuni contabile şi/sau a unor raportări statistice, în scopul vădit de a diminua nivelul prevăzut al rezervelor minime obligatorii, dacă faptele nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât să constituie, potrivi legii penale, infracţiuni, constituie o încălcare a prezentului regulament.

(3) Faptele prevăzute la alin. (1) şi (2) se sancţionează în conformitate cu prevederile art. 57 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României.”

4. Articolul 28 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 28. - (1) în situaţia în care o instituţie de credit înregistrează deficit de rezerve în două perioade de aplicare consecutive, aceasta poate fi supusă unei verificări, prin inspecţie la sediul Instituţiei de credit, din partea Băncii Naţionale a României.

(2) în situaţia în care o instituţie de credit înregistrează deficite de rezerve mai mult de două ori în decursul ultimelor 12 luni, Banca Naţională a României poate aplica sancţiunile prevăzute la art. 57 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României.”

5. Articolul 29 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 29. - Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României poate aproba un regim distinct al rezervelor minime obligatorii, pentru o perioadă determinată, inclusiv prin exceptarea de la aplicarea dobânzii penalizatoare sau prin exceptări de la includerea în baza de calcul a unor obligaţii ale instituţiei de credit, suplimentar celor prevăzute la art. 3 alin. (2) din prezentul regulament, pentru instituţiile de credit ce fac obiectul aplicării măsurilor de prevenire a crizelor sau a celor de gestionare a crizelor, precum şi pentru orice alte situaţii excepţionale care justifică, de la caz la caz, o asemenea măsură adoptată din consideraţii obiective, în care scopul regimului rezervelor minime obligatorii nu ar mai fi îndeplinit.”

Art. II. - Prezentul regulament se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare începând cu perioada de aplicare 24 octombrie-23 noiembrie 2016.

 

p. Preşedintele Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României,

Florin Georgescu

 

Bucureşti, 7 octombrie 2016.

Nr. 8.

 

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

 

CIRCULARĂ

privind modificarea ratei rezervelor minime obligatorii pentru mijloacele băneşti în valută

 

În baza dispoziţiilor art. 5 şi 8 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, în aplicarea prevederilor art. 13 din Regulamentul Băncii Naţionale a României nr. 6/2002 privind regimul rezervelor minime obligatorii, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 48 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României,

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României hotărăşte:

Începând cu perioada de aplicare 24 octombrie-23 noiembrie 2016, rata rezervelor minime obligatorii pentru mijloacele băneşti în valută cu scadenţa mai mică de 2 ani de la finele perioadei de observare şi mijloacele băneşti cu scadenţa reziduală mai mare de 2 ani de la finele perioadei de observare care prevăd clauze contractuale referitoare la rambursări, retrageri, transferări anticipate se stabileşte la un nivel de 10%.

 

p. Preşedintele Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României,

Florin Georgescu

 

Bucureşti, 7 octombrie 2016.

Nr. 19.

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

AUTORITATEA DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

NORMĂ

privind metodologia de calcul de către Autoritatea de Supraveghere Financiară al tarifelor de primă maxime pentru asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse terţilor prin accidente de vehicule

 

În temeiul prevederilor art. 2 alin. (1) lit. b), art. 3 alin. (1) lit. b) şi ale art. 6 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

în scopul aplicării prevederilor art. 36 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 54/2016 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terţelor persoane prin accidente de vehicule şi de tramvaie,

în urma deliberărilor Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară din cadrul şedinţei din data de 5 octombrie 2016,

Autoritatea de Supraveghere Financiară emite prezenta normă.

 

ARTICOLUL 1

Prevederi generale

 

(1) Prezenta normă reglementează metodologia aplicată de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, denumită în continuare A.S.F., pentru calcularea tarifelor de primă maxime aferente asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru pagube produse terţilor prin accidente de vehicule, denumită în continuare R.C.A., conform prevederilor art. 36 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 54/2016 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terţelor persoane prin accidente de vehicule şi de tramvaie, denumită în continuare O.U.G. nr. 54/2016.

(2) Pentru punerea în aplicare a prezentei norme, asigurătorii autorizaţi să practice R.C.A, transmit A.S.F. datele solicitate de aceasta.

 

ARTICOLUL 2

Categorii de vehicule

 

A.S.F. calculează tarife de primă maxime R.C.A., cu respectarea metodologiei prevăzute de prezenta normă, pentru următoarele categorii de vehicule:

a) autoturisme, autoturisme de teren şi autovehicule mixte cu masa maximă autorizată mai mică de 3,5 tone şi maximum 9 locuri;

b) autovehicule pentru transport de persoane (microbuze, autobuze, autocare, inclusiv autospecializate) cu mai mult de 9 locuri;

c) motociclete, mopede, motocicluri şi ATV-uri cu sau fără ataş;

d) tractoare rutiere;

e) autovehicule destinate transportului de mărfuri;

f) remorci şi semiremorci,

g) alte vehicule, precum vehicule cu regim special, utilaje etc.

 

ARTICOLUL 3

Criterii de risc considerate în structura tarifelor de primă maxime

 

(1) Structura tarifului este construită prin segmentarea pe riscuri similare, luându-se în considerare următoarele criterii de risc: tipul asiguratului (persoană fizică sau persoană juridică), vârsta persoanei fizice, caracteristicile tehnice ale vehiculului (capacitatea cilindrică sau puterea, masa maximă autorizată, numărul de locuri), astfel:

a) grupe cilindree autoturisme: mai mic sau egal cu 1.200; 1.201-1.400; 1.401-1.600; 1.601-1.800; 1.801-2.000; 2.001-2.500; peste 2.500;

b) grupe număr locuri autovehicule transport de persoane: 10-17; 18-40; 41-65; peste 65; tramvaie/troleibuze;

c) grupe cilindree motociclete, mopede, motocicluri şi ATV-uri cu sau fără ataş: 1-50; peste 50;

d) grupe putere tractoare rutiere (CP): mai mic sau egal cu 45; peste 45;

e) grupe masă maximă autorizată autovehicule destinate în principal transportului de mărfuri (kg): < 2.300; 2.300-3.499; 3.500-7.499; 7.500-15.999; mai mare sau egal cu 16.000;

f) grupe masă maximă autorizată remorci şi semiremorci (kg): <750; 751-3.500; 3.501-10.000; peste 10.000;

g) grupe vârstă persoane fizice autoturisme: < 25 ani; 26-30 ani; 31-40 ani; 41-50 ani; 51-60 ani; > 60 ani.

(2) Pentru categoria de vehicule prevăzută la art. 2 lit. g) nu se vor utiliza criterii de risc separate.

(3) A.S.F. calculează tarifele de primă maxime pentru fiecare categorie de vehicule prevăzută la art. 2 şi luând în considerare criteriile de risc prevăzute la alin. (1), pe perioade de un an, pentru limitele de despăgubire prevăzute de legislaţia în vigoare, astfel încât să se asigure îndeplinirea obligaţiilor ce decurg din încheierea contractelor de asigurare R.C.A.

 

ARTICOLUL 4

Principii generale

 

(1) Pentru determinarea unui tarif de primă pentru asigurarea unui eveniment incert, A.S.F. efectuează estimări ale probabilităţilor asociate cu apariţia şi/sau severitatea unui eveniment, estimări care se bazează pe istoricul evenimentelor întâmplate şi pe proiecţiile tendinţelor.

(2) Pentru estimarea primei de risc, A.S.F. determină separat:

a) frecvenţa daunelor istorică, reprezentând raportul dintre numărul daunelor şi expunerea la risc (durata de asigurare a poliţei, exprimată în ani, cumulată pentru portofoliul de poliţe care au cel puţin o zi de acoperire de risc în perioada de referinţă);

b) dauna medie istorică, reprezentând costul daunelor raportat la numărul daunelor, unde costul daunelor include daunele plătite în perioada de referinţă cumulate cu rezervele

de daune avizate pentru toate daunele întâmplate şi avizate în perioada de referinţă, dar încă neplătite la sfârşitul perioadei de referinţă;

c) impactul tendinţelor în dauna medie istorică şi frecvenţa istorică a daunelor, pentru a determina frecvenţa aşteptată şi dauna medie aşteptată pentru perioada de acoperire a tarifului de primă;

d) impactul daunelor întâmplate şi neavizate;

e) încărcarea de siguranţă care să asigure acoperirea cheltuielilor cu daunele cu o probabilitate de cel puţin 95%.

(3) Tarifele de primă maxime vor include prima la risc estimată conform alin. (2), cheltuielile de administrare şi de achiziţie, inclusiv taxe R.C.A., costul capitalului, încărcarea aferentă sistemului bonus-malus, marja de profit.

 

ARTICOLUL 5

Date utilizate în calculul tarifelor de primă maxime

 

e) construirea modelului de risc;

f) estimarea primei de risc (pure);

g) calculul primei maxime;

h) analiza de impact al tarifului.

 

ARTICOLUL 7

Estimarea primei de risc

 

(1) în cazul autoturismelor deţinute de persoanele fizice, A.S.F. modelează prima de risc utilizând modele liniare generalizate (GLM) pentru frecvenţa daunelor şi dauna medie, prin crearea de segmente în funcţie de caracteristicile obiectului asigurat (cilindree) şi ale persoanei asigurate (vârsta).

(2) în cazul celorlalte categorii de vehicule, altele decât cele prevăzute la alin. (1), A.S.F. estimează prima de risc prin analiză univariată, ca produs dintre frecvenţa daunelor şi dauna medie aferente fiecărei categorii, ţinând cont de un singur criteriu de risc, astfel cum este prevăzut la art. 3 alin. (1).

Pentru determinarea tarifelor de primă maxime R.C.A., A.S.F. utilizează datele agregate la nivelul pieţei R.C.A., astfel:

a) date privind expunerea la risc şi daunele întâmplate în anii de accident 2013-2015 şi avizate până la data de 30 iunie 2016, fie că sunt daune plătite sau în rezerve de daune avizate la 30 iunie 2016, pe categorii de vehicule şi criterii de risc, aşa cum sunt definite la art. 2 şi art. 3 alin. (1), pentru a determina frecvenţa daunelor istorică, dauna medie istorică şi impactul daunelor întâmplate şi neavizate;

b) date privind numărul şi costul daunelor pentru perioada 1 ianuarie 2010-30 iunie 2016, pentru stabilirea tendinţelor;

c) rata cheltuielilor determinată ca medie a ultimilor 3 ani, conform raportărilor contabile centralizate la nivel de piaţă, care reprezintă cuantumul cheltuielilor de administrare, achiziţie, taxe şi contribuţii aferente activităţii R.C.A. Împărţit la cuantumul primelor brute câştigate;

d) date privind structura portofoliului istoric pe clase de bonus - malus, pentru a cuantifica ajustarea tarifului rezultat la categoria de tarif pentru clasa de bonus - malus B0, astfel cum aceasta este definită de Norma Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 23/2014 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, cu modificările şi completările ulterioare.

 

ARTICOLUL 6

Etapele determinării tarifelor de primă maxime

 

Pentru determinarea tarifelor de primă maxime R.C.A., A.S.F. parcurge următoarele etape:

a) colectarea datelor de la asigurători şi verificarea acestora;

b) analiza primară individuală pentru fiecare asigurător;

c) agregarea datelor furnizate de către asigurători;

d) analiza primară la nivel de piaţă;

 

ARTICOLUL 8

Determinarea tarifelor de primă maxime

 

Tariful de primă maxim se calculează utilizând următoarea formulă bazată pe practici actuariate general acceptate:

 

Tarif de prima maxim =

PR*(1- IBNR)*(1+ f) t *(1+ i)t

(1- ch - p)*(1- bm)

 

unde:

PR - prima de risc care să asigure acoperirea cheltuielilor cu daunele cu o probabilitate de cel puţin 95%;

IBNR - factorul de încărcare aferent rezervei de daune întâmplate, dar neavizate;

F - rata anuală de modificare a frecvenţei daunelor (trendul frecvenţei daunelor);

i  - rata anuală de modificare a inflaţiei daunelor (trendul severităţii daunelor);

t - diferenţa (în ani) dintre data medie de apariţie a daunelor din perioada de aplicare a tarifului şi data medie de apariţie a daunelor din perioada de analiză;

ch. - cheltuielile asigurătorului exprimate ca procent din prima brută (taxe, cheltuieli de achiziţie, de administrare, costul capitalului, alte cheltuieli);

hm - încărcarea aferentă sistemului bonus - malus;

p - marja de profit.

 

ARTICOLUL 9

Intrarea în vigoare

 

Prezenta normă se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la data publicării.

 

Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară,

Mişu Negriţoiu

 

Bucureşti, 11 octombrie 2016.

Nr. 37.

 

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.