MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 834/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 834         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 21 octombrie 2016

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 541 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor din anexa nr. 3.30 la Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare

 

Opinie separată

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.323. - Ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară pentru modificarea Ordinului directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliara nr. 1.174/2016 privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, în 3 unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Călăraşi

 

3.624/C. - Ordin al ministrului justiţiei pentru modificarea şi completarea Regulamentului de ordine interioară al parchetelor, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 2.632/C/2014

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

1.626. - Decizie pentru aprobarea modalităţii de alocare transfrontalieră a costurilor aferente proiectului de interes comun nr. 3.8.4 - „Linie internă între Cernavodă şi Stâlpu”, parte a grupului de proiecte 3.8 Bulgaria-România - Creştere de capacitate, iniţiat de Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” - S.A.

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII ELECTORALE PERMANENTE

 

40. - Hotărâre privind modificarea şi completarea Metodologiei de admitere în Corpul experţilor electorali, aprobată prin Hotărârea Autorităţii Electorale Permanente nr. 11/2015

 

41. - Hotărâre pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice privind funcţionarea Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal, selecţia şi desemnarea operatorilor de calculator ai birourilor electorale ale secţiilor de votare, aprobate prin Hotărârea Autorităţii Electorale Permanente nr. 9/2015

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 541

din 12 iulie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor din anexa nr. 3.30 la Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Petre Lăzăroiu - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simina Popescu - magistrat-asistent

 

1. Pe rol se află pronunţarea asupra excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor din anexa nr. 3.30 la Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti1 şt a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, excepţie ridicată, direct, de Avocatul Poporului, care formează obiectul Dosarului nr. 1.235D/2015 al Curţii Constituţionale.

2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 2 iunie 2016, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu, şi în prezenţa reprezentantului instituţiei Avocatul Poporului, Ecaterina Mirea, şef serviciu, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 57 şi art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a dispus amânarea pronunţării pentru data de 16 iunie 2016, şi ulterior, pentru datele de 28 iunie 2016 şi 7 iulie 2016. La 7 iulie 2016, având în vedere imposibilitatea constituirii legale a completului de judecată, potrivit art. 58 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, Curtea a dispus amânarea pronunţării pentru data de 12 iulie 2016, dată la care a pronunţat prezenta decizie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

3. Prin Adresa nr. 9.579 din 17 iulie 2015, înregistrată la Curtea Constituţională sub nr. 4.339 din 21 iulie 2015, Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor anexei nr. 3.30 la Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare. Excepţia a fost ridicată, direct, de Avocatul Poporului.

4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile anexei nr. 3.30 la Legea nr. 45/2009, cu modificările şi completările ulterioare, contravin normelor constituţionale şi internaţionale privind dreptul de proprietate privată, în măsura în care suprafeţele cuprinse în lege se suprapun cu suprafaţa de 37,7545 ha, asupra căreia a fost reconstituit dreptul de proprietate al foştilor proprietari, prin Hotărârea nr. 825/9 noiembrie 2007 a Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Bistriţa-Năsăud, confirmată prin Decizia civilă nr. 153/R/2010, irevocabilă, pronunţată de Tribunalul Bistriţa-Năsăud - Secţia civilă, în Dosarul nr. 3.980/190/2009. Consideră că măsura legislativă produce o ingerinţă în dreptul de proprietate privată, fără să existe o cauză de utilitate publică, în condiţiile în care anterior intrării în vigoare a legii, instanţele judecătoreşti s-au pronunţat irevocabil, în sensul recunoaşterii dreptului de proprietate al foştilor proprietari. Avocatul Poporului precizează că anexa criticată a fost introdusa în Legea nr. 45/2009 prin art. I pct. 41 din Legea nr. 72/2011. Astfel, sunt identificate suprafeţele minime de teren, din domeniul public al statului, aflate în administrarea Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Bistriţa (SCDP), judeţul Bistriţa-Năsăud, indispensabile activităţii de cercetare-dezvoltare-inovare şi multiplicării materialului genetic. Or, printre suprafeţele prevăzute de Legea nr. 45/2009, astfel cum a fost modificată şi completată prin Legea nr. 72/2011, se regăsesc terenuri asupra cărora a fost reconstituit dreptul de proprietate privată, prin Hotărârea nr. 825/9 noiembrie 2007 a Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Bistriţa-Năsăud, confirmată prin Decizia civilă nr. 153/R/2010 pronunţată în Dosarul nr. 3.980/190/2009 de Tribunalul Bistriţa-Năsăud - Secţia civilă. Reţinând că o parte dintre terenurile prevăzute în anexa nr. 3.30 se afla în proprietate privată la data adoptării Legii nr. 72/2011, Avocatul Poporului susţine că din totalul de 116 ha teren prevăzut în Hotărârea nr. 825/2007 a Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Bistriţa-Năsăud: 81,3992 ha sunt menţionate în anexa 8.11 a Legii nr. 45/2009, iar diferenţa de 37,7545 se află în anexa nr. 3.30 a Legii nr. 45/2009 - ca terenuri indispensabile activităţii academice, în timp ce o suprafaţă de 3,1537 ha se regăseşte în ambele anexe. Susţine, de asemenea, că suprapunerea terenurilor ce formează suprafaţa de 37,7545 ha, astfel cum sunt individualizate în anexa nr. 3.30 a Legii nr. 45/2009, cu terenurile solicitate de foştii proprietari rezultă şi din următoarele înscrisuri, anexate sesizării: 1) Tabelul-nominal cu persoanele şi suprafeţele validate pe anexa nr. 29, Hotărârea nr. 825/2007 a Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Bistriţa-Năsăud; 2) Extrasul din Planul de Situaţie a terenurilor administrate de SCDP-Bistriţa, cuprinse în anexa nr. 3.30 la Legea nr. 45/2009, cu suprapunerea hărţii de carte funciară veche, vizat de Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Bistriţa-Năsăud; 3) Adresa nr. 42.721/2 iunie 2015 a Primăriei municipiului Bistriţa.

5. În susţinerea criticilor de neconstituţionalitate, autorul invocă dispoziţiile art. 31 alin. (2) teza I din Legea nr. 45/2009 care consacră caracterul de bun aparţinând domeniului public al terenurilor care nu sunt retrocedate potrivit legii şi subliniază că, în temeiul acestui text de lege, suprafeţele retrocedate, potrivit legilor reparatorii, nu pot fi considerate bunuri aparţinând domeniului public al statului, indispensabile cercetării-dezvoltării şi multiplicării materialului biologic. Or, prin prevederile legale criticate, terenurile asupra cărora s-a reconstituit dreptul de proprietate privată al foştilor proprietari trec, din nou, în proprietatea publică a statului, fără a fi respectate normele constituţionale şi internaţionale în materia protecţiei dreptului de proprietate privată şi exproprierii. Invocă în acest sens, aspecte din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, spre exemplu, Hotărârea din 21 decembrie 2006, pronunţată în Cauza Pop împotriva României, prin care Curtea Europeană a statuat că decizia administrativă din 29 aprilie 1992 a comisiei judeţene reprezintă o creanţă împotriva statului român ce ar putea fi considerată suficient de bine stabilită pentru a fi considerată drept „valoare patrimonial㔺i să necesite protecţia articolului 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie.

6. Pe cale de consecinţă, Avocatul Poporului consideră că persoanele menţionate în anexa nr. 29, Hotărârea nr. 825/2007 a Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Bistriţa-Năsăud al căror drept de proprietate a fost confirmat prin hotărâri judecătoreşti irevocabile, beneficiază de ocrotirea proprietăţii, în sensul art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie.

7. De asemenea, Avocatul Poporului susţine că, într-o cauză similară, Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate a anexei 2.5 la Legea nr. 45/2009, sens în care invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 682 din 19 noiembrie 2014.

8. În plus, prin notele scrise înregistrate la Curtea Constituţională sub nr. 5.527 din 13 iunie 2016, Avocatul Poporului reiterează solicitarea de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor anexei nr. 3.30 la Legea nr. 45/2009, susţinând, în esenţă, că, prin adoptarea Legii nr. 64/2016 pentru modificarea anexelor nr. 3.30, 8 şi 8,11 la Legea nr. 45/2009 „s-au adus nişte modificări unora dintre anexele Legii nr. 45/2009, care în opinia noastră şi potrivit susţinerilor reprezentanţilor instituţiei Primarului Municipiului Bistriţa şi a Comisiei municipale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Bistriţa nu au condus la soluţionarea situaţiei de fapt şi de drept, care a stat la baza ridicării excepţiei de neconstituţionalitate”. Astfel, din analiza comparativă a anexei 3.30 la Legea nr. 45/2009 cu anexa nr. 1 la Legea nr. 64/2016 (care înlocuieşte anexa nr. 3.30), din examinarea anexei nr. 3 la Legea nr. 64/2016 (care înlocuieşte anexa nr. 8.11 la Legea nr. 45/2009), precum şi a calculelor suprafeţelor de teren pentru care a fost reconstituit dreptul de proprietate privată, Avocatul Poporului susţine c㠄totalul municipiului Bistriţa, categoria de folosinţă agricol este de 78.2120 ha. Această suprafaţă reprezintă doar o parte din totalul de 116 ha teren agricol validat prin Hotărârea nr. 825/2007 a Comisiei judeţene de fond funciar Bistriţa. Prin urmare, conform calculelor efectuate, reiese faptul că mai trebuie predată Comisiei municipale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Bistriţa, suprafaţa de 37,7880 ha”. Avocatul Poporului anexează notelor scrise copia petiţiei înregistrată la Avocatul Poporului cu nr. 9.234 din 11 mai 2016, formulată de Primarul municipiului Bistriţa şi Comisia municipală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Bistriţa, potrivit căreia „Legea nr. 64/2016 nu a adus modificări faţă de aspectele care au stat la baza formulării petiţiei înaintată instituţiei Avocatul Poporului cu nr. 17.801 din 5 martie 2015” şi „întrucât în anexa nr. 3 la Legea nr. 64/2016 (anexa nr. 8.11 la Legea nr. 45/2009) este înscrisă doar o suprafaţă de 78.2120 ha teren agricol, până la totalul suprafeţei de 116 ha teren agricol validat pe anexa nr. 29 Bistriţa este necesar ca în temeiul art. 6 alin, (5), coroborat cu prevederile art. 9 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, cu modificările şi completările ulterioare, să mai fie predată Comisiei Municipale Bistriţa, pe lângă suprafaţa de 78,2120 ha teren agricol o suprafaţă de 37,7880 ha teren agricol, care este înscrisă în anexa nr. 1 la Legea nr. 64/2016 (anexa nr. 3.30 la Legea nr. 45/2009)”.

9. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

10. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată, numai în măsura în care suprafaţa de teren din anexa nr. 3.30 la Legea nr. 45/2009 nu se suprapune cu cea asupra căreia a fost reconstituit dreptul de proprietate în favoarea foştilor proprietari, prin hotărâre judecătorească irevocabilă. Reţine că, în sesizarea formulată, nu sunt prezentate suficiente elemente din care să rezulte cu certitudine situaţia juridică a terenului în cauză, şi anume cine este titularul legitim al dreptului de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 37,7545 ha, care figurează în anexa nr. 3.30 la Legea nr. 45/2009, fiind astfel în imposibilitatea de a se pronunţa în concreto cu privire la identitatea dintre terenul cu privire la care s-au obţinut hotărâri judecătoreşti irevocabile şi terenul inclus în anexa la lege. Însă, în ipoteza în care se poate stabili fără echivoc suprapunerea reclamată, Guvernul consideră că devin incidente considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 682 din 19 noiembrie 2014.

11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile reprezentantului autorului excepţiei, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, prevederile legale criticate,

raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile anexei nr. 3.30 la Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 30 martie 2009, cu modificările şi completările ulterioare. Curtea reţine că anexa nr. 3.30 din Legea nr. 45/2009, intitulat㠄Datele de identificare a suprafeţelor minime de teren, din domeniul public al statului, aflate în administrarea Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Bistriţa, judeţul Bistriţa-Năsăud, indispensabile activităţii de cercetare-dezvoltare-inovare şi multiplicării materialului biologic” a fost modificată prin articolul unic din Legea nr. 64/2016 pentru modificarea anexelor nr. 3.30, 8 şi 8.11 la Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 292 din 18 aprilie 2016. Astfel, anexa nr. 3.30 din Legea nr. 45/2009 a fost modificată şi înlocuită cu anexa nr. 1, care face parte integrantă din Legea nr. 64/2016, şi cuprinde „Datele de identificare a suprafeţelor minime de teren, din domeniul public al statului, aflate în administrarea Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Bistriţa, judeţul Bistriţa-Năsăud, indispensabile activităţii de cercetare-dezvoltare-inovare şi multiplicării materialului biologic”.

14. Autorul excepţiei susţine că prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 11 privind dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, precum şi art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi art. 17 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, referitoare la protecţia proprietăţii.

15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor din anexa nr. 3 30 la Legea nr. 45/2009, Curtea constată că aceasta este întemeiată, urmând să o admită pentru considerentele expuse în cele ce urmează.

16. Astfel, Curtea reţine că normele prevăzute în anexa nr. 3.30 la Legea nr. 45/2009, care, potrivit art. 57 din Legea nr. 45/2009, face parte integrantă din aceasta, cuprind datele de identificare a suprafeţelor minime de teren, din domeniul public al statului, aflate în administrarea Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Bistriţa, judeţul Bistriţa Năsăud, indispensabile activităţii de cercetare-dezvoltare-inovare şi multiplicării materialului biologic, sub următoarele aspecte: locul unde este situat terenul şi caracteristicile tehnice ale terenului (tarlaua, parcela, categoria de folosinţă, suprafaţa-ha).

17. Din examinarea actului de sesizare a Curţii Constituţionale şi a celorlalte acte aflate la dosarul cauzei, Curtea urmează să reţină următoarele aspecte referitoare la situaţia de fapt care a generat invocarea excepţiei de neconstituţionalitate, cu relevanţă asupra soluţionării acesteia. Astfel, prin art. 12 din Hotărârea nr. 825 din 9 noiembrie 2007, Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Bistriţa-Năsăud a validat „reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea persoanelor fizice pentru suprafaţa de 116 ha, înscrisă în anexa nr. 29 Bistriţa, cu 59 de poziţii”.

18. Potrivit art. 50 din Regulamentul privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 890/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 732 din 11 august 2005, „în anexa nr. 29 se înscriu persoanele fizice cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate la institutele şi staţiunile de cercetare şi producţie agricolă, precum şi la regiile autonome cu profil agricol sau la societăţile naţionale cu profil agricol şi cărora fi se restituie suprafeţele de teren agricol, potrivit art. 10 din Legea nr. 1/2000, cu modificările şi completările ulterioare”.

19. Împotriva Hotărârii nr. 825 din 9 noiembrie 2007 a Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Bistriţa-Năsăud a fost formulată plângere, înregistrată la Judecătoria Bistriţa, de către Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Bistriţa (SCDP Bistriţa). Hotărârea nr. 825 din 9 noiembrie 2007 a Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Bistriţa-Năsăud a fost menţinută ca legală şi temeinică prin Sentinţa civilă nr. 7.275/2009 pronunţată de Judecătoria Bistriţa, în Dosarul nr. 3.980/190/2009, irevocabilă, potrivit Deciziei civile nr. 153/R/2010, pronunţate de către Tribunalul Bistriţa-Năsăud - Secţia civilă.

20. Sub aspectul evoluţiei legislative în domeniu, Curtea reţine că, prin Legea nr. 45/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 30 martie 2009, cu modificările şi completările ulterioare, în anexa nr. 3, la nr. crt. 22 se menţionează Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Bistriţa cu o suprafaţă de 151,3507 ha, indispensabilă activităţii de cercetare-dezvoltare-inovare. Datele de identificare ale suprafeţei de 151,3507 ha au fost stabilite ulterior, prin anexa nr. 3.30 la Legea nr. 45/2009, astfel cum a fost introdusă prin art. I pct. 41 din Legea nr. 72/2011, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 399 şi 399 bis din 7 iunie 2011.

21. De asemenea, prin Legea nr. 72/2011 a fost introdusă în Legea nr. 45/2009 anexa nr. 8.11 referitoare la suprafeţele de teren din domeniul public al statului, aflate în exploatarea Staţiunii de Cercetare şi Producţie Pomicolă Bistriţa, judeţul Bistriţa-Năsăud, care rămân în administrarea Agenţiei Domeniilor Statului şi în care se prevede ca total pentru oraşul Bistriţa, categoria de folosinţă agricol, suprafaţa de 81,3992 ha. Odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 64/2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 292 din 18 aprilie 2016, anexa nr. 8.11 la Legea nr. 45/2009 a fost înlocuită cu anexa nr. 3 la Legea nr. 64/2016, având următorul titlu: „Suprafeţele de teren din domeniul public al statului, aflate în exploatarea Staţiunii de Cercetare şi Producţie Pomicolă Bistriţa, judeţul Bistriţa-Năsăud, care trec în domeniul privat al statului şi în administrarea Agenţiei Domeniilor Statului, la dispoziţia comisiilor locale de fond funciar*.

22. Curtea observă că situaţia juridică a suprafeţei de teren cu privire la care a fost validată reconstituirea dreptului de proprietate privată prin Hotărârea nr. 825/2007 a Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Bistriţa-Năsăud, menţinută prin hotărâre judecătorească irevocabilă, a fost în atenţia legiuitorului, astfel cum rezultă din Expunerea de motive la Legea nr. 64/2016, unde se reţine că, prin acest act normativ se urmăreşte efectuarea unei „îndreptări a erorilor din cele două anexe ale legii (Legea nr. 45/2009), precum şi soluţionarea situaţiei anormale şi imorale faţă de foştii proprietari şi moştenitorii acestora, armonizându-se actul normativ cu Constituţia României şi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, care consacră dreptul de proprietate ca drept fundamental al cetăţenilor, cu precizarea că prin actul normativ care se solicită a fi modificat s-a adus o gravă atingere procesului de restituire a proprietăţii şi a legilor proprietăţii până la finalizarea procesului de retrocedare a proprietăţilor preluate abuziv, situaţie în care se regăsesc şi cetăţenii înscrişi în anexele validate. [...]

23. Astfel, în anexa nr. 3 la Legea nr. 45/2009, care cuprinde staţiunile de cercetare-dezvoltare care se reorganizează ca instituţii de drept public, cu personalitate juridică, în subordinea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, la poziţia 20 este înscrisă şi Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Bistriţa cu suprafaţa de teren de 151,3507 ha. Rezultă astfel că, raportat la documentele întocmite de aceasta şi transmise ministerului de resort anterior adoptării legii, pe raza localităţii Bistriţa suprafaţa de teren agricol care se va pune la dispoziţia Comisiei municipale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Bistriţa este de 81,3992 ha faţă de 116 ha validată prin Hotărârea nr. 825/2007 a Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Bistriţa-Năsăud, menţinută prin Sentinţa civilă nr. 7.275/2009, definitivă şi irevocabilă, pronunţată de Judecătoria Bistriţa în Dosarul nr. 3.980/190/2009”.

24. De asemenea, în Expunerea de motive la Legea nr. 64/2016 se menţionează c㠄din verificarea celor două anexe (anexa nr. 3.30 şi anexa nr. 8.11) rezultă, pe de o parte, că suprafaţa necesară (116 ha), pentru soluţionarea cererilor persoanelor îndreptăţite este mai mare decât cea înscrisă în anexa nr. 8.11 (81,3992 ha ), iar pe de altă parte, că în cele două anexe nr. 8.11, respectiv nr. 3.30, există erori şi neconcordanţe, în sensul că aceleaşi suprafeţe de teren se regăsesc şi în anexa nr. 8.11 şi în anexa nr. 3.30, deficienţe care trebuie îndreptate prin lege (exemplu în acest sens: suprafaţa de 3.997 mp identificată în tarlaua 26/9 parcela 13 se regăseşte şi în anexa nr. 8.11 şi în anexa nr. 3.30; suprafaţa de 10.307 mp identificată în tarlaua 26/9 parcela 8; suprafaţa de 7.444 mp identificată în tarlaua 26/9 parcela 1; suprafaţa de 8.547 mp identificată în tarlaua 26/9 parcela 7 etc.”.

25. În acest context, Curtea observă că anexa nr. 1 la Legea nr. 64/2016 care înlocuieşte anexa nr. 3.30 la Legea nr. 45/2009, consacră ca total teren „agricol+neagricol” pentru municipiul Bistriţa, suprafaţa de 109,4155 ha pentru municipiul Bistriţa, adică aceeaşi suprafaţă prevăzută şi de anexa nr. 3.30 la Legea nr. 45/2009 ca total teren „agricol + neagricol” pentru oraşul Bistriţa. Curtea mai observă că, potrivit anexei nr. 3 la Legea nr. 64/2016 (care înlocuieşte anexa nr. 8.11 la Legea nr. 45/2009), suprafaţa de teren din domeniul public al statului, aflată în exploatarea Staţiunii de Cercetare şi Producţie Pomicolă Bistriţa, judeţul Bistriţa-Năsăud, care trece în domeniul privat al statului şi în administrarea Agenţiei Domeniului Statului, la dispoziţia comisiilor locale de fond funciar este de 78,2120 ha teren agricol situat în municipiul Bistriţa.

26. Sub acest aspect, Curtea reţine că domeniul de incidenţă al normelor de lege criticate este astfel determinat, încât acestea au un caracter preponderent individual, fiind concepute nu pentru a fi aplicate unui număr nedeterminat de cazuri concrete, în funcţie de încadrarea lor în ipoteza normei, ci, de plano, în cazuri individuale, necesar a fi stabilite fără echivoc, de autorităţile publice competente.

27. În aceste condiţii, Curtea reţine că, în măsura în care suprafeţele de teren, pentru care a fost reconstituit dreptul de proprietate privată prin Hotărârea nr. 825 din 9 noiembrie 2007 a Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Bistriţa-Năsăud, confirmată prin Decizia civilă nr. 153/R/2010, irevocabilă, pronunţată de Tribunalul Bistriţa-Năsăud - Secţia civilă, în Dosarul nr. 3.980/190/2009, hotărâre judecătorească ce beneficiază de autoritatea de lucru judecat cu privire la chestiunea tranşată, coincid ca întindere şi amplasament cu suprafeţe de teren prevăzute în anexa nr. 3.30 la Legea nr. 45/2009, aflate în domeniul public al statului, eventualele menţiuni din anexa nr. 3.30 din Legea nr. 45/2009 referitoare la caracterul de bun din domeniul public al statului în privinţa unor suprafeţe din totalul de 116 ha, ulterioare în timp hotărârii prin care a fost reconstituit dreptul de proprietate privată, încalcă prevederile art. 44 din Constituţie privitoare la ocrotirea şi garantarea dreptului de proprietate privată şi art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

28. Într-o asemenea ipoteză, Curtea constată că prevederile legale criticate sunt contrare dreptului persoanelor fizice care au în proprietate bunurile imobile, întrucât acestea trec, potrivit legii, în proprietatea publică a statului. De altfel, art. 31 alin. (2) din Legea nr. 45/2009 stabileşte că ,,Suprafeţele de teren cu destinaţie agricolă prevăzute în anexele la prezenta lege sunt bunuri aparţinând domeniului public al statului, indispensabile cercetării-dezvoltării şi multiplicării materialului biologic, cu excepţia terenurilor retrocedate potrivit legii, iar construcţiile deţinute de unităţile de cercetare-dezvoltare sunt bunuri aparţinând domeniului public sau privat al statului şi bunuri proprii, după caz, şi se dau în administrarea instituţiilor şi unităţilor de cercetare-dezvoltare de drept public care le deţin în prezent şi care au ca obiect de activitate cercetarea-dezvoltarea în agricultură, pe toată durata existenţei unităţilor, cu condiţia păstrării obiectului de activitate”

29. A considera, printr-o dispoziţie a legii, că un imobil pentru care instanţa judecătorească a confirmat reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea unor persoane fizice face obiectul dreptului de proprietate publică al statului, fără respectarea exigenţelor constituţionale privind exproprierea şi fără nicio distincţie în ceea ce priveşte titularul dreptului de proprietate asupra acestor bunuri, ar echivala cu recurgerea la un mod de transformare a proprietăţii persoanelor fizice în proprietate publică, ceea ce Constituţia nu permite.

30. Curtea Constituţională reţine, totodată, că, în conformitate cu regimul constituţional al dreptului de proprietate privată, „sunt interzise naţionalizarea sau orice alte măsuri de trecere silită în proprietate publică a unor bunuri pe baza apartenenţei sociale, etnice, religioase, politice sau de altă natură discriminatorie a titularilor.” Trecerea silită în proprietatea statului a unor bunuri proprietate privată se poate realiza prin expropriere, în condiţiile prevăzute la art. 44 alin. (3) şi (5) din Constituţie, sau prin confiscare, în cazul bunurilor destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii, în condiţiile prevăzute la alin. (9) al aceluiaşi articol. Aceste dispoziţii constituţionale constituie garanţii ale dreptului de proprietate privată, care nu pot fi eludate. În acelaşi sens sunt şi dispoziţiile tratatelor şi documentelor internaţionale pe care statul român şi le-a asumat şi a căror respectare este obligatorie, conform dispoziţiilor art. 11 şi 20 din Constituţie, spre exemplu; art. 17 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, care, după ce proclamă c㠄Orice persoană are dreptul la proprietate atât singură, cât şi în asociaţie cu alţii”, prevede c㠄Nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de proprietatea sa”. De asemenea, Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ratificat de România prin Legea nr. 30/1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 135 din 31 mai 1994, prevede la art. 1 par. 1 c㠄Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică şi în condiţiile prevăzute de lege şi de principiile generale ale dreptului internaţional

31. Totodată, Curtea, în acord cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, subliniază că garantarea dreptului de proprietate privată implică şi asigurarea premiselor exercitării sale efective, nu doar simpla recunoaştere iluzorie.

32. În asemenea condiţii, Curtea va constata constituţionalitatea prevederilor din anexa nr. 3.30 la Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, cuprinzând menţiuni referitoare la datele de identificare a suprafeţelor minime de teren, din domeniul public al statului, aflate în administrarea Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Bistriţa, judeţul Bistriţa-Năsăud, indispensabile activităţii de cercetare-dezvoltare-inovare şi a multiplicării materialului biologic, în măsura inexistenţei unei identităţi între suprafeţele de teren cuprinse în anexa menţionată şi cele asupra cărora a fost reconstituit dreptul de proprietate privată, prin Hotărârea nr. 825 din 9 noiembrie 2007 a Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Bistriţa-Năsăud, menţinută ca legală şi temeinică prin hotărâre judecătorească irevocabilă.

33. În final, pentru a asigura justul echilibru între protecţia proprietăţii şi exigenţele de ordin general privind cercetarea-dezvoltarea-inovarea în domeniul agricol, precum şi pentru a preveni eventuala perpetuare a incertitudinii cu privire la realităţi juridice consolidate ca efect al unor hotărâri judecătoreşti înzestrate cu autoritate de lucru judecat, Curtea consideră că revine în exclusivitate autorităţilor publice vizate de prevederile de lege criticate, autorităţilor cu atribuţii în procesul de reconstituire a dreptului de proprietate privată asupra imobilelor în discuţie şi, în cazul unui eventual litigiu, instanţelor judecătoreşti, rolul de a clarifica cu exactitate situaţia amplasamentului suprafeţei de teren, menţionate în Hotărârea nr. 825 din 9 noiembrie 2007 a Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Bistriţa-Năsăud, confirmată ca legală şi temeinică prin hotărâre judecătorească irevocabilă, astfel încât dreptul de proprietate privată să fie pe deplin respectat.

34. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Admite excepţia de neconstituţionalitate ridicată direct de Avocatul Poporului şi constată că prevederile din anexa nr. 3.30 la Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, sunt constituţionale în măsura în care suprafeţele de teren cuprinse în această anexă nu se suprapun cu cele asupra cărora a fost reconstituit dreptul de proprietate prin Hotărârea nr. 825 din 9 noiembrie 2007 a Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Bistriţa-Năsăud, confirmată prin Decizia civilă nr. 153/R/2010, irevocabilă, pronunţată de Tribunalul Bistriţa-Năsăud - Secţia civilă, în Dosarul nr. 3.980/190/2009.

Definitivă şi generai obligatorie.

Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 12 iulie 2016.

 

PREŞEDINTELE INTERI MAR AL CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Simina Popescu

 

OPINIE SEPARATĂ

 

1. În dezacord cu soluţia adoptată, cu majoritate de voturi, prin Decizia nr. 541 din 12 iulie 2016, considerăm că excepţia de neconstituţionalitate formulată trebuia respinsă ca inadmisibilă pentru motivele care vor fi arătate în continuare.

2. Controlul de constituţionalitate iniţiat, în temeiul art. 146 lit. d) teza a două din Constituţie, de Avocatul Poporului este unul abstract, a posteriori şi direct. Ceea ce interesează cauza de faţă este caracterul abstract al acestui control de constituţionalitate [a se vedea şi Decizia nr. 1.167 din 15 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 808 din 16 noiembrie 2011]. Astfel, chiar dacă sesizarea Avocatului Poporului este denumită chiar prin textul Constituţiei „excepţie de neconstituţionalitate”, în realitate, aceasta trebuie să fie calificată drept o acţiune care nu are nicio legătură cu natura excepţiilor procesuale, acela de mijloc de apărare al părţilor într-un proces dat care nu pune în discuţie fondul pretenţiilor deduse judecăţii Drept consecinţă, Avocatul Poporului nu acţionează într-un anume cadru procesual în vederea apărării vreunui drept subiectiv.

3. Problema de constituţionalitate adusă în faţa Curţii Constituţionale de către Avocatul Poporului necesită, pentru corecta sa soluţionare, o apreciere în concreto a situaţiei de fapt existente, mai exact dacă există o suprapunere din punct de vedere topografic între suprafeţele de teren cuprinse în anexa nr. 3.30 din Legea nr. 45/2009 şi cele care fac obiectul dreptului de proprietate privată reconstituit în temeiul Hotărârii Comisiei Judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Bistriţa-Năsăud nr. 825 din 9 noiembrie 2007, confirmată prin hotărâri judecătoreşti. În analiza pe care Curtea a realizat o într-un control abstract de constituţionalitate, aceasta nu a putut avea în vedere întreaga problematică de fapt, întrucât Curtea nu cunoaşte dacă într-adevăr există o atare suprapunere sau dacă există erori sau nu în măsurătorile realizate şi modul de transpunere normativă a acestora [cu excepţia celor arătate în mod concret în expunerea de motive a Legii nr. 64/2016], Datele din dosar sunt parţiale şi contradictorii, astfel că instanţa constituţională nu se poate baza în raţionamentul său pe acestea. Atunci când Curtea operează cu elemente de fapt în exercitarea controlului de constituţionalitate, acestea trebuie să fie certe şi precise [a se vedea, În acest sens, Decizia nr. 682 din 19 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 din 27 ianuarie 2015] pentru a nu denatura sensul demersului constituţional, acela de a viza o problemă de constituţionalitate existentă, aşadar, actuală.

4. În lipsa unor date concrete, este greu de admis că instanţa constituţională avea competenţa de a se pronunţa, într-un control de constituţionalitate abstract, asupra unei asemenea excepţii de neconstituţionalitate care a depăşit sfera strict normativistă. Soluţia solomonică la care a ajuns exprimă, de fapt, un truism în sensul că orice reglementare legală este constituţională în măsura în care nu încalcă Constituţia.

5. În condiţiile enunţate anterior, apare discutabilă soluţia Curţii Constituţionale de constatare a neconstituţionalităţii-sub rezervă de interpretare - a textului legal criticat, drept pentru care apreciem că o atare excepţie de neconstituţionalitate putea 11 admisibilă numai în condiţiile în care ar fi fost ridicată în cadrul unor procese pendinte concrete din care rezulta cu necesitate, în urma unor expertize topografice, că există o asemenea suprapunere între suprafeţele de teren. Nu este rolul Curţii să constate neconstituţionalitatea reglementărilor legale în temeiul unor aspecte care implică o eventualitate, o potenţialitate sau o situaţie probabilă. În lipsa unor elemente de certitudine juridică, Curtea nu are competenţa de pre-judeca ea însăşi situaţia de fapt.

6. Pentru considerentele mai sus expuse, apreciem că excepţia de neconstituţionalitate formulată de Avocatul Poporului, deşi vizează o normă de reglementare primară, ea pune în discuţie elemente de fapt care, în momentul de faţă, nu prezintă un caracter cert. În lipsa acestei certitudini, Curtea nu are competenţa de a se pronunţa pe fondul problemei deduse judecăţii sale; de abia în momentul în care drepturile subiective vor trebui apărate în faţa instanţei judecătoreşti, părţile vor putea ridica o excepţie de neconstituţionalitate cu un atare obiect la care în mod obligatoriu trebuie ataşate dovezile în concreto ale părţilor în sensul art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, mai exact o expertiză care să ateste existenţa acelor suprapuneri între suprafeţele de teren. De aceea, apreciem că la acest moment, problema ridicată de Avocatul Poporului este una ipotetică ce se bazează pe elemente de fapt lipsite de certitudine juridică, drept pentru care excepţia de neconstituţionalitate, având în vedere art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, care în mod implicit impune condiţia caracterului actual al tensiunii normative existente între lege şi Constituţie, trebuia respinsă ca inadmisibilă.

 

Judecător,

prof. univ. dr. Mona-Maria Pivniceru

Judecător,

Daniei Marius Morar

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

AGENŢIA NAŢIONALĂ DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ

 

ORDIN

pentru modificarea Ordinului directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 1.174/2016 privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, în 3 unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Călăraşi

 

Având în vedere prevederile art. 11 alin. (1) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 3 alin. (13) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare

nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 15 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.288/2012, cu modificările şi completările ulterioare,

directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliara emite prezentul ordin.

Art. I. - Ordinul directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 1.174/2016 privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, în 3 unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Călăraşi, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 770 din 3 octombrie 2016, se modifică după cum urmează:

- Anexa nr. 2 se modifică şi se înlocuieşte cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară,

Radu Codruţ Ştefănescu

 

Bucureşti, 7 octombrie 2016.

Nr. 1.323.

 

ANEXĂ*)

(Anexa nr. 2 la Ordinul nr. 1.174/2016)

MINISTERUL JUSTIŢIEI

 

ORDIN

pentru modificarea şi completarea Regulamentului de ordine interioară al parchetelor, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 2.632/C/2014

 

Luând în considerare dispoziţiile art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 6/2016 privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal,

având în vedere propunerile procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie transmise prin adresele nr. 538/C/2.620 din 24 mai 2016, 7.510/2016 din 7 iulie 2016, 538/C/2.620/2016 din 19 august 2016 şi 538/C/2.620/2016 din 5 octombrie 2016 privind modificarea unor prevederi ale Regulamentului de ordine interioară al parchetelor, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 2.632/C/2014,

văzând Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.054 din 6 septembrie 2016 prin care au fost avizate favorabil propunerile de modificare a Regulamentului de ordine interioară al parchetelor, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 2.632/C/2014, cu observaţia menţionată în anexa la această hotărâre,

în conformitate cu prevederile art. 9 şi art. 13 din Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul dispoziţiilor art. 140 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul justiţiei emite prezentul ordin.

Art. I. - Regulamentul de ordine interioară al parchetelor, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 2.632/C/2014, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 623 şi 623 bis din 26 august 2014, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 3, după litera g) se introduce o nouă literă, litera h), cu următorul cuprins:

„h) ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară.”

2. După articolul 7 se introduce un nou articol, articolul 71, cu următorul cuprins:

„Art. 71. Structura funcţiilor ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară

Structura funcţiilor ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară este:

a) ofiţer de poliţie judiciară;

b) agent de poliţie judiciară.”

3. La articolul 11, după litera f) se introduce o nouă literă, litera f1), cu următorul cuprins:

„f1) Serviciul tehnic;”.

4. La articolul 11, litera i) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„i) Biroul de informare şi relaţii publice;”.

5. La articolul 39 alineatul (1), după litera v) se introduce o nouă literă, litera v1), cu următorul cuprins:

„v1) păstrează evidenţa şi datele de contact ale tuturor categoriilor de personal pensionat care beneficiază de pensia de serviciu şi informează aceste persoane ori de câte ori intervin modificări ale bazei de calcul, în sensul majorării indemnizaţiei de încadrare brută lunară pe care o are un procuror sau grefier în activitate, în situaţiile prevăzute de lege;”.

6. La titlul III „Organizarea şi funcţionarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, după capitolul Vii se introduce un nou capitol, capitolul VII1, cu următorul cuprins:

„CAPITOLUL VII1

Serviciul tehnic

Art. 521. Atribuţiile Serviciului tehnic

(1) Serviciul tehnic exercită atribuţiile privind activităţile de supraveghere tehnică prevăzute de art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală, în condiţiile legii.

(2) Serviciul tehnic este condus de un procuror şef serviciu, care exercită următoarele atribuţii:

a) coordonează, controlează şi îndrumă activitatea personalului din cadrul serviciului, luând sau, după caz, propunând conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie măsurile care se impun;

b) propune conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie detaşarea şi numirea ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară în cadrul serviciului;

c) exercită orice alte atribuţii prevăzute de legi, regulamente şi ordine sau stabilite din dispoziţia conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.”

7. La articolul 77, după primul alineat se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:

„(2) Consilierii juridici - personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor de la parchetele de pe lângă curţile de apel îşi desfăşoară activitatea în subordinea directă a procurorului general şi exercită, după caz, atribuţiile prevăzute la art. 60 şi 61.”

8. La articolul 83, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Personalul din cadrul Departamentului economico-financiar şi administrativ exercită, după caz, atribuţiile prevăzute la art. 39, art. 57 şi 58 şi art. 64-71,”

9. Articolul 169 se abrogă.

10. Articolul 178 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 178. Evidenţa şi modul de punere în executare a ordonanţelor Conducătorii parchetelor vor controla, direct sau prin procurori desemnaţi, evidenţa şi modul de punere în executare a ordonanţelor prin care s-au stabilit amenzi sau cheltuieli judiciare şi vor propune măsurile de înlăturare a neregulilor constatate.”

11. Articolul 192 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 192. Ştampilele, sigiliile şi Imprimatele

Modul de folosire, păstrare, evidenţă şi scoatere din uz a ştampilelor, sigiliilor, imprimatelor, rechizitelor şi a altor materiale din dotare se stabileşte prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.”

Art. II. - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va duce la îndeplinire dispoziţiile prezentului ordin.

Art. III. - (1) Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) La data intrării în vigoare a prezentului ordin, orice alte dispoziţii contrare se abrogă.

 

p. Ministrul justiţiei,

Gabriela Scutea,

secretar de stat

 

Bucureşti, 13 octombrie 2016.

Nr. 3.624/C.

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

DECIZIE

pentru aprobarea modalităţii de alocare transfrontalieră a costurilor aferente proiectului de interes comun nr. 3.8.4 - „Linie internă între Cernavodă şi Stâlpu”, parte a grupului de proiecte 3.8 Bulgaria-România - Creştere de capacitate, iniţiat de Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” - S.A.

 

Având în vedere dispoziţiile art. 12 alin. (3) paragraful 2 lit. c) din Regulamentul (UE) nr. 347/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 aprilie 2013 privind liniile directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene, de abrogare a Deciziei nr. 1.364/2006/CE şi de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 713/2009, (CE) nr. 714/2009 şi (CE) nr. 715/2009,

în temeiul art. 5 alin. (1) lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012,

preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei emite următoarea decizie:

Art. 1. - Se aprobă modalitatea de alocare transfrontalieră a costurilor aferente proiectului de interes comun nr. 3.8.4 - „Linie internă între Cernavodă şi Stâlpu” din lista Uniunii Europene, transmisă conform prevederilor Regulamentului (UE) nr. 347/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 aprilie 2013 privind liniile directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene, de abrogare a Deciziei nr. 1.364/2006/CE şi de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 713/2009, (CE) nr. 714/2009 şi (CE) nr. 715/2009, în data de 20 septembrie 2016, de către iniţiatorul de proiect Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” - S.A., astfel: Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” – S.A. suportă costurile aferente realizării, pe teritoriul României, a proiectului de interes comun nr. 3.8.4 din lista de proiecte de interes comun a Uniunii Europene.

Art. 2. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei,

Niculae Havrileţ

 

Bucureşti, 19 octombrie 2016.

Nr. 1.626.

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII ELECTORALE PERMANENTE

 

AUTORITATEA ELECTORALA PERMANENTĂ

 

HOTĂRÂRE

privind modificarea şi completarea Metodologiei de admitere în Corpul experţilor electorali, aprobata prin Hotărârea Autorităţii Electorale Permanente nr. 11/2015

 

Având în vedere prevederile art. 7 alin. (5), art. 16 şi art. 17 alin. (3) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 16 alin. (8) şi art. 104 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare, Autoritatea Electorală Permanentă adoptă prezenta hotărâre.

Art. I. - Metodologia de admitere în Corpul experţilor electorali, aprobată prin Hotărârea Autorităţii Electorale Permanente nr. 11/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 832 din 6 noiembrie 2015, cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează;

1. La articolul 2, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Decizia Autorităţii Electorale Permanente privind admiterea în Corpul experţilor electorali a persoanei care îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (1) se adoptă astfel:

a) pe baza avizului favorabil emis de către compartimentul de specialitate competent din cadrul Autorităţii Electorale Permanente, conform prezentei metodologii;

b) pe baza propunerilor privind persoanele care au promovat examenul organizat conform prezentei metodologii, formulate de către compartimentul de specialitate competent din cadrul Autorităţii Electorale Permanente;

c) pe baza propunerilor formulate de Ministerul Afacerilor Externe privind persoanele care vor face parte din Corpul experţilor electorali din străinătate.”

2. La articolul 2, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins:

„(21) Ministerul Afacerilor Externe transmite Autorităţii Electorale Permanente propunerile privind persoanele care vor face parte din Corpul experţilor electorali din străinătate, însoţite de declaraţiile acestora privind înscrierea în Corpul experţilor electorali în străinătate, conform modelului prevăzut în anexa nr. 5, care face parte integrantă din prezenta metodologie.”

3. La articolul 2, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(4) Decizia Autorităţii Electorale Permanente de excludere a unei persoane din Corpul experţilor electorali se adoptă la propunerea compartimentului de specialitate competent din cadrul Autorităţii Electorale Permanente.”

4. După articolul 2 se introduce un nou articol, articolul 21, cu următorul cuprins:

„Art. 21. - (1) Calitatea de expert electoral încetează în următoarele cazuri:

a) deces;

b) neîndeplinirea oricăreia dintre condiţiile prevăzute de art. 2 alin. (1);

c) retragerea din Corpul experţilor electorali.

(2) Retragerea din Corpul experţilor electorali se realizează numai pe baza unei cereri scrise, datate şi semnate olograf, însoţită de o copie a actului de identitate, transmise Autorităţii Electorale Permanente prin poştă, fax sau e-mail

(3) încetarea calităţii de expert electoral se constată prin decizie a Autorităţii Electorale Permanente, la propunerea compartimentului de specialitate competent,”

5. Articolul 3 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 3. - (1) Compartimentul de specialitate competent din cadrul Autorităţii Electorale Permanente emite aviz favorabil pentru admiterea în Corpul experţilor electoralii în cazul persoanei care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

a) are cetăţenia română;

b) cunoaşte limba română, scris şi vorbit;

c) are drept de vot,

d) are o stare de sănătate corespunzătoare îndeplinirii funcţiei;

e) nu face parte dintr-un partid politic;

f) a absolvit cel puţin învăţământul general obligatoriu;

g) nu este urmărită penal, trimisă în judecată penală sau condamnată penal;

h) a exercitat funcţia de preşedinte al biroului electoral al secţiei de votare sau de locţiitor al acestuia la cel puţin un scrutin care a avut loc înaintea datei intrării în vigoare a Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare;

i) nu a săvârşit contravenţii în legătură cu alegerile sau cu un referendum pe durata îndeplinirii funcţiei de preşedinte al biroului electoral al secţiei de votare sau de locţiitor al acestuia;

j) nu a săvârşit erori grave în operaţiunile de consemnare a rezultatelor votării în procesele-verbale prevăzute de legislaţia în vigoare;

k) nu a fost exclusă din Corpul experţilor electorali;

l) nu s-a retras din Corpul experţilor electorali;

m) a depus în scris, la primari sau prefecţi ori la Autoritatea Electorală Permanentă, în scris sau în format electronic, până cel mai târziu cu 45 de zile înaintea datei alegerilor, o cerere scrisă, datată şi semnată, conţinând numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul, reşedinţa, ocupaţia, profesia, telefonul şi adresa de e-mail, însoţită de o declaraţie privind îndeplinirea condiţiilor prevăzute la lit. a)-g), conform modelului prevăzut la anexa nr. 1 sau 2, după caz, o copie a actului de identitate şi o copie a actului de studii.

(2) Orice modificare a datelor prevăzute la alin. (1) se comunică de îndată Autorităţii Electorale Permanente, însoţită, după caz, de copia actului de identitate sau a actului de studii.

(3) La desemnarea preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare şi a locţiitorilor acestora vor fi luate în considerare exclusiv domiciliul şi/sau reşedinţa valabile la data desemnării.”

6. La articolul 4, alineatele (1), (4) şi (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 4. - (1) Verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. a)-g) se realizează prin analiza declaraţiei, a copiei actului de identitate, a copiei actului de studii prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. m), precum şi a datelor şi informaţiilor din Registrul electoral.

(4) Verificarea îndeplinirii condiţiei prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. j) se realizează, de regulă, prin analiza proceselor-verbale de consemnare a rezultatelor votării, întocmite şi semnate de către persoana care a solicitat aviz favorabil.

(5) Birourile electorale şi oficiile electorale comunică Autorităţii Electorale Permanente cazurile în care au constatat

erori grave în operaţiunile de consemnare a rezultatelor votării în procesele-verbale, în termen de cel mult 48 de ore de la data constatării.”

7. La articolul 9, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Compartimentul de specialitate competent din cadrul Autorităţii Electorale Permanente elaborează 20 de seturi de teste-grilă, repartizarea acestora pentru fiecare sesiune de examinare făcându-se în mod aleatoriu şi conform unei proceduri care să asigure confidenţialitatea.”

8. Articolul 14 se abrogă.

9. La anexele nr. 1-3, ultimul paragraf din cuprinsul cererii se abrogă.

10. După anexa nr. 4 se introduce o nouă anexă, anexa nr. 5, care are cuprinsul prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. II. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente,

Ana Maria Pătru

Contrasemnează:

Vicepreşedinte,

Constantin-Florin Mituleţu-Buică

Vicepreşedinte,

Marian Muhuleţ

 

Bucureşti, 19 octombrie 2016.

Nr. 40.

 

ANEXĂ

(Anexa nr. 5 la metodologie)

 

DECLARAŢIE

privind înscrierea în Corpul experţilor electorali din străinătate

 

Autoritatea Electorală Permanentă,

Str. Stavropoleos nr. 6, Bucureşti, sectorul 3, 030084, www.roaep.ro

e-mail: votstrainatate@roaep.ro

 

Subsemnatul(a), ........................................................ (nume, iniţiala tatălui, prenume), CNP |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|

domiciliat(ă) în ..................................................................................................... (conform menţiunilor din actul de identitate)

cu reşedinţa în ..................................................................................................... (Se înscriu denumirea localităţii şi a statului străin, conform menţiunilor din dovada de reşedinţă, pentru personalul aflat în străinătate, sau Centrala MAE, pentru personalul din ţară.)

telefon ..........................................................., e-mail ..........................................................., având ocupaţia de ..........................................................., de profesie..........................................................., :

Declar, cunoscând prevederile art. 326 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, cu privire la falsul în declaraţii, că sunt cetăţean român cu drept de vot, cunosc limba română, scris şi vorbit, sunt apt(ă) fizic şi psihic pentru exercitarea funcţiei de preşedinte al biroului electoral al secţiei de votare şi/sau operator de calculator al biroului electoral al secţiei de votare, nu sunt membru(ă) al (a) unui partid politic şi nu sunt urmărit(ă) penai, trimis(ă) în judecată penală sau condamnat(ă) penal şi sunt absolvent(ă) de:

- studii universitare de licenţă în domeniul ştiinţelor juridice 

- studii universitare de licenţă în alte domenii 

- învăţământ general obligatoriu 

Menţionez că am luat cunoştinţă de atribuţiile ce îmi revin, potrivit Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare, şi de obligaţia de a-mi îndeplini funcţia de preşedinte al biroului electoral al secţiei de votare şi/sau de operator de calculator al biroului electoral al secţiei de votare din străinătate, în cazul în care voi fi desemnat(ă).

Sunt de acord cu preluarea şi prelucrarea datelor înscrise în prezenta declaraţie de către Autoritatea Electorală Permanentă, Ministerul Afacerilor Externe, misiunile diplomatice, oficiile consulare şi institutele culturale ale României în străinătate.

Mă angajez să notific în scris, prin e-mail sau telefonic Autoritatea Electorală Permanentă de îndată ce datele şi informaţiile menţionate se modifică sau în situaţia apariţiei unei incompatibilităţi.

Mă angajez să realizez obligaţiile cu obiectivitate şi corectitudine şi să păstrez deplină confidenţialitate asupra informaţiilor pe care le voi primi, să nu le utilizez decât în scopul stabilit de lege şi să nu divulg aceste informaţii niciunei terţe părţi.

Declar pe propria răspundere că am luat cunoştinţă de prevederile legale referitoare la protecţia datelor cu caracter personal şi consimt să păstrez confidenţialitatea datelor cu caracter personal a căror prelucrare o efectuez în condiţiile legii, în virtutea atribuţiilor primite, inclusiv după încetarea activităţilor de prelucrare a acestor date.

Cunosc faptul că încălcarea normelor legale stabilite prin Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare, atrage răspunderea administrativă, civilă ori penală, în raport cu gravitatea faptei, potrivit legii.

 

Data .............................

Semnătura ...........................................................

 

Notă de informare privind protecţia datelor personale:

Autoritatea Electorala Permanentă prelucrează datele cu caracter personal furnizate de dumneavoastră prin acest document în scopul organizării procedurilor de înfiinţare, gestionare şi actualizare a Corpului experţilor electorali, a procedurii de desemnare a operatorilor de calculator şi a procedurii de constituire a birourilor electorale. Datele vor fi dezvăluite Ministerului Afacerilor Externe, misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi institutelor culturale ale României în străinătate şi birourilor electorale. Pe viitor, datele privind numele şi prenumele, domiciliul, codul numeric personal, telefonul, e-mailul, ocupaţia şi profesia ne permit să vă ţinem la curent cu activitatea noastră.

Conform Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare, beneficiaţi de dreptul de acces, de intervenţie asupra datelor, dreptul de a nu fi supus unei decizii individuale. Aveţi dreptul să vă opuneţi prelucrării datelor personale care vă privesc şi să solicitaţi ştergerea datelor. Pentru exercitarea acestor drepturi vă puteţi adresa cu o cerere scrisă, datată şi semnată, la Autoritatea Electorală Permanentă. De asemenea, vă este recunoscut dreptul de a vă adresa justiţiei.

 

AUTORITATEA ELECTORALĂ PERMANENTĂ

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice privind funcţionarea Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal, selecţia şi desemnarea operatorilor de calculator ai birourilor electorale ale secţiilor de votare, aprobate prin Hotărârea Autorităţii Electorale Permanente nr. 9/2015

 

Având în vedere prevederile art. 10 alin, (3), art. 11 alin. (4) şi (5), precum şi ale art. 15 alin. (1)-(3) din Legea nr. 288/2015 privind votul prin corespondenţă, precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările ulterioare,

ţinând cont de dispoziţiile art. 33 alin. (4) şi ale art. 84 alin. (4) lit. a) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare,

luând în considerare necesitatea prevenirii eventualelor disfuncţionalităţi ale Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal,

în temeiul art. 104 alin. (1) şi (2) şi al art. 110 alin. (2) din Legea nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare,

Autoritatea Electorală Permanentă adoptă prezenta hotărâre.

Art. I. - Normele metodologice privind funcţionarea Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal, selecţia şi desemnarea operatorilor de calculator ai birourilor electorale ale secţiilor de votare, aprobate prin Hotărârea Autorităţii Electorale Permanente nr. 9/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 812 din 2 noiembrie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 1, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Prezentele norme metodologice se aplică la alegerile locale şi parlamentare.”

2. La articolul 3 alineatul (1), după litera c) se introduc două noi litere, literele c1) şi c2), cu următorul cuprins:

,,c1) semnalează cazurile În care, potrivit evidenţelor prevăzute la alin. (2), persoanele care se prezintă la vot au confirmat primirea documentelor necesare exercitării dreptului de vot prin corespondenţă;

c2) semnalează cazurile în care este posibil ca actele de identitate ale alegătorilor să se afle în afara perioadei de valabilitate;”.

3. La articolul 3 alineatul (2), după litera b) se introduc două noi litere, literele c) şi d), cu următorul cuprins:

„c) lista alegătorilor care au confirmat primirea documentelor necesare exercitării dreptului de vot prin corespondenţă;

d) lista alegătorilor care au comunicat Autorităţii Electorale Permanente pierderea, furtul, deteriorarea sau distrugerea documentelor necesare exercitării dreptului de vot prin corespondenţă, din motive neimputabile acestora, precum şi situaţiile în care aceste documente nu le-au parvenit, până cel mai târziu cu 20 de zile înaintea datei votării.”

4. La articolul 3, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:

„(4) Până cel mai târziu cu 15 zile înaintea datei votării, Compania Naţională «Poşta Română» - S.A. transmite, în format electronic, Autorităţii Electorale Permanente lista alegătorilor care au confirmat primirea documentelor necesare exercitării dreptului de vot prin corespondenţă.”

5. La articolul 4, alineatul (7) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(7) Serviciul de Telecomunicaţii Speciale va asigura în sediul fiecărui birou electoral al secţiei de votare din ţară următoarele echipamente informatice şi mijloace de comunicaţii:

a) câte un terminal informatic care să aibă integrate mecanisme de preluare automată şi manuală a datelor de identificare din zona de citire automată cu caractere identificabile optic din cărţile de identitate şi paşapoartele alegătorilor care se prezintă la vot;

b) acces la Sistemul informatic central prin serviciile existente la sediul biroului electoral al secţiei de votare sau prin reţelele operatorilor de telefonie mobilă, după caz.”

6. La articolul 4, după alineatul (7) se introduc două noi alineate, alineatele (71) şi (72), cu următorul cuprins:

„(71) Serviciul de Telecomunicaţii Speciale va asigura pentru birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate comunicate de Autoritatea Electorală Permanentă câte două terminale informatice care să aibă integrate mecanisme de preluare automată şi manuală a datelor de identificare din zona de citire automată cu caractere identificabile optic din cărţile de identitate şi paşapoartele alegătorilor care se prezintă la vot.

(72) Accesul la Sistemul informatic central prin serviciile existente la sediul biroului electorat al secţiei de votare sau prin reţelele operatorilor de telefonie mobilă din străinătate, după caz, este asigurat de către Ministerul Afacerilor Externe.”

7. La articolul 71, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

„(11) La desemnarea operatorilor de calculator ai birourilor electorale ale secţiilor de votare se va avea în vedere şi activitatea desfăşurată la procesele electorale anterioare.”

8. La articolul 71, alineatul (7) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(7) Operatorii de calculator desemnaţi potrivit alin. (1), dar care nu sunt repartizaţi pe secţii de votare, îndeplinesc următoarele sarcini:

a) acordă suport tehnic pentru asigurarea funcţionalităţii SIMPV, sub coordonarea Serviciului de Telecomunicaţii Speciale;

b) înlocuiesc operatorii de calculator repartizaţi pe secţii de votare în cazul în care aceştia nu îşi mai pot îndeplini atribuţiile.”

9. După articolul 71 se introduce un nou articol, articolul 72, cu următorul cuprins:

„Art. 72. - (1) Operatorii de calculator ai birourilor electorale ale secţiilor de votare organizate în străinătate sunt desemnaţi pe baza propunerii Ministerului Afacerilor Externe.

(2) La secţiile de votare din străinătate sunt desemnaţi, de regulă, câte doi operatori de calculator ai birourilor electorale ale secţiilor de votare.

(3) Prevederile art. 7 şi 71 nu se aplică în cazul secţiilor de votare organizate în străinătate.”

10. La articolul 9 alineatul (1), litera d) se abrogă.

11. La articolul 12, litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„a) în cazul alegătorilor care deţin acte de identitate care conţin zonă de citire automată cu caractere identificabile optic, codul numeric personal se preia în mod automat prin scanarea sau fotografierea acestei zone; dacă data expirării actului de identitate este anterioară datei scrutinului, ADV va furniza mesajul «Atenţie! Este posibil ca actul de identitate să fie expirat.»;”.

12. După articolul 12 se introduce un nou articol, articolul 121, cu următorul cuprins:

„Art. 121. - (1) în cazul prevăzut la art. 12 lit. a), operatorul de calculator are obligaţia de a preda, de îndată, actul de identitate preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare şi de a-i aduce la cunoştinţă mesajul apărut în interfaţa ADV.

(2) Situaţia prevăzută la art. 12 lit. a) se consemnează în scris în formularul privind consemnarea cazurilor deosebite semnalate de SIMPV, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 4.”

13. La articolul 18, din cuprinsul alineatului (1) se elimină termenul „generale”.

14. La articolul 18, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,(2) în cazul prevăzut la alin. (1) lit. a), după ce validează operaţiunea de preluare a codului numeric personal al alegătorului care s-a prezentat la vot, operatorul de calculator predă, de îndată, actul de identitate preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare sau altui membru desemnat de către acesta, cu indicarea numărului poziţiei la care este înscris alegătorul.”

15. La articolul 20, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(4) La momentul întoarcerii echipei de membri ai biroului electoral al secţiei de votare care însoţeşte urna specială, operatorul de calculator reintroduce în ADV, în baza semnăturii din extrasul din lista electorală permanentă, lista electorală complementară sau din lista suplimentară, după caz, codul numeric personal al alegătorului care a votat prin intermediul urnei speciale.”

16. La articolul 21 alineatul (1), după litera g) se introduce o nouă literă, litera h), cu următorul cuprins:

,,h) pentru codul numeric personal al alegătorului care a confirmat primirea documentelor necesare exercitării dreptului de vot prin corespondenţă şi nu se regăseşte în niciuna dintre situaţiile prevăzute de art. 3 alin. (2) lit. d), mesajul va fi

«Alegătorul (Se trec numele şi prenumele ), cu CNP a confirmat primirea documentelor necesare exercitării dreptului de vot prin corespondenţă.»“

17. La articolul 21, alineatele (2), (3), (5) şi (6) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(2) în cazul prevăzut la alin. (1) lit. a), după ce validează operaţiunea de preluare a codului numeric personal al alegătorului care s-a prezentat la vot, operatorul de calculator predă, de îndată, actul de identitate preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare sau altui membru desemnat de către acesta, cu indicarea numărului poziţiei la care este înscris alegătorul.

(3) în situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. b)-h), operatorul de calculator are obligaţia de a preda, de îndată, actul de identitate preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare şi de a-i aduce la cunoştinţă mesajul sau mesajele apărute în interfaţa ADV.

................................................................................................................................................................

(5) Pentru situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. b)-h), operatorul de calculator validează operaţiunea de preluare în ADV a codului numeric personal al alegătorului care s-a prezentat la vot numai în baza deciziei preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare de a permite exercitarea dreptului de vot.

(6) Situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. b)-h) şi deciziile preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare de a permite sau nu exercitarea dreptului de vot se consemnează în scris în formularul privind consemnarea cazurilor deosebite semnalate de SIMPV, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 4.”

18. La articolul 22 alineatul (1), după litera g) se introduce o nouă literă, litera h), cu următorul cuprins:

,,h) pentru codul numeric personal al alegătorului care a confirmat primirea documentelor necesare exercitării dreptului de vot prin corespondenţă şi nu se regăseşte în niciuna dintre situaţiile prevăzute de art. 3 alin. (2) lit. d), mesajul va fi «Alegătorul (Se trec numele şi prenumele.), cu CNP , a confirmat primirea documentelor necesare exercitării dreptului de vot prin corespondenţă.»“

19. La articolul 22, alineatele (2)-(6) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(2) în cazul prevăzut la alin. (1) lit. a), după ce validează operaţiunea de preluare a codului numeric personal al alegătorului care s-a prezentat la vot, operatorul de calculator predă, de îndată, actul de identitate preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare sau altui membru desemnat de către acesta, cu indicarea numărului poziţiei la care este înscris alegătorul

(3) în situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. b)-h), operatorul de calculator are obligaţia de a preda, de îndată, actul de identitate preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare şi de a-i aduce la cunoştinţă mesajul sau mesajele apărute în interfaţa ADV.

(4) în situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. d) şi e), preşedintele biroului electoral al secţiei de votare va contacta telefonic preşedintele biroului electoral al secţiei de votare unde alegătorul figurează deja înscris în SIMPV, în vederea identificării eventualei semnături a acestuia în dreptul datelor sale de identificare din listele electorale. Convorbirea va fi înregistrată de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.

(5) Pentru situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. b)-h), operatorul de calculator validează operaţiunea de preluare în ADV a codului numeric personal al alegătorului care s-a prezentat la vot numai în baza deciziei preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare de a permite exercitarea dreptului de vot.

(6) Situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. b)-h) şi deciziile preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare de a permite sau nu exercitarea dreptului de vot se consemnează în scris în formularul privind consemnarea cazurilor deosebite semnalate de SIMPV, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 4.”

20. La articolul 22, alineatul (7) se abrogă.

21. La articolul 23, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(4) La momentul întoarcerii echipei de membri ai biroului electoral al secţiei de votare care însoţeşte urna specială, operatorul de calculator reintroduce în ADV, în baza semnăturii din extrasul din lista electorală permanentă sau din lista electorală suplimentară, după caz, codul numeric personal al alegătorului care a votat prin intermediul urnei speciale.”

22. La articolul 23, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:

„(5) Prevederile alin. (1)-(4) se aplică numai în cazul secţiilor de votare organizate pe teritoriul României.”

23. În anexa nr. 4, la note, după litera d) se introduc trei noi litere, literele e)-g), cu următorul cuprins:

,,e) SIMPV a semnalat faptul că alegătorul a confirmat primirea documentelor necesare exercitării dreptului de vot prin corespondenţă;

f) SIMPV a semnalat faptul că este posibil ca actul de identitate al persoanei care s-a prezentat la vot să fie expirat;

g) SIMPV a semnalat faptul că persoana care s-a prezentat la vot nu este înscrisă în listele electorale permanente.”

Art. II. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente,

Ana Maria Pătru

Contrasemnează:

Vicepreşedinte,

Constantin-Florin Mituleţu-Buică

Vicepreşedinte,

Marian Muhuleţ

 

Bucureşti, 19 octombrie 2016.

Nr. 41.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.