MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 867/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 867         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Luni, 31 octombrie 2016

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE CAMEREI DEPUTAŢILOR

 

115. - Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 48/2012 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor

 

116. - Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Uniunea pieţelor de capital - Accelerarea reformelor COM (2016)601

 

117. - Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic şi Social European, Comitetul Regiunilor şi Banca Europeană de Investiţii - Consolidarea investiţiilor europene pentru locuri de muncă şi creştere economică: către a două etapă a Fondului european pentru investiţii strategice şi un nou plan european de investiţii externe COM (2016) 581

 

118. - Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European şi Consiliu - Creşterea nivelului de securitate într-o lume a mobilităţii: îmbunătăţirea schimbului de informaţii în cadrul combaterii terorismului şi consolidarea frontierelor externe COM (2016) 602

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

777. - Hotărâre privind structura, organizarea şi funcţionarea Registrului electronic naţional al nomenclaturilor stradale

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

954. - Ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 895/2016 pentru aprobarea regulilor privind organizarea sistemului de inspecţie şi certificare, de aprobare a organismelor de inspecţie şi certificare/organismelor de control şi de supraveghere a activităţii organismelor de control, în agricultura ecologică, precum şi pentru modificarea anexei nr. 2 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 249/2016 privind aprobarea formularului-tip al cererii unice de plată pentru anul 2016

 

1.380. - Ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară pentru modificarea Ordinului directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 1.094/2016 privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, în 8 unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Buzău

 

ACTE ALE CURŢII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI

 

Decizie cu privire la Cererea nr. 50.042/07 introdusă de Ion Hogoiu şi alţii împotriva României şi alte 5 cereri (a se vedea lista anexată)

 

Rectificări la:

 - Ordinului ministrului educaţiei naţionale nr. 3.636/2014;

 - Ordinului ministrului educaţiei naţionale nr. 4.569/2014;

 - Ordinului ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice nr. 5.191/2015;

- Ordinului ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice nr. 5.200/2015

 

HOTĂRÂRI ALE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 48/2012 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor

 

În temeiul prevederilor art. 41 alin. (4) şi al art. 43 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Anexa la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 48/2012 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 872 din 20 decembrie 2012, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

- domnul deputat Drăguşanu Vasile-Cătălin, aparţinând Grupului parlamentar al PNL, trece de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi la Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului în calitate de membru.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 25 octombrie 2016, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

FLORIN IORDACHE

 

Bucureşti, 25 octombrie 2016.

Nr. 115.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Uniunea pieţelor de capital - Accelerarea reformelor COM (2016) 601

 

În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Luând în considerare Opinia nr. 4c-19/1182, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 18 octombrie 2016, Camera Deputaţilor:

1. Salută această comunicare deoarece:

- stabileşte acţiunile necesare accelerării finalizării Uniunii Pieţelor de Capital (UPC) - considerată a fi „un proiect emblematic al Comisiei Juncker de stimulare a ocupării forţei de muncă şi a creşterii economice în Europa” care să susţină Planul de investiţii pentru Europa şi să completeze Uniunea bancară - setul de măsuri propus având menirea de a asigura un impact corect al UPC cât mai curând posibil. Aceste măsuri sunt menţionate şi în documentul „Starea Uniunii în 2016” prezentat de preşedintele Comisiei Europene, dl Juncker, la 14 septembrie a.c.;

- Comisia Europeană prezintă o serie de măsuri privind: susţinerea redresării economice, piaţa unică pentru locuri de muncă şi creştere economică, precum şi realizarea Agendei privind Piaţa unică;

- realizarea Uniunii bancare şi a UPC reprezintă demersuri care vor impulsiona formarea unei veritabile uniuni fiscale pentru Uniunea Europeană - mai întâi pentru statele din zona euro şi apoi pentru celelalte state membre;

- menţionează că o supraveghere eficace şi coerentă este esenţială pentru a se asigura protecţia investitorilor, pentru a favoriza integrarea pieţelor de capital şi pentru a se asigura stabilitatea financiară, fiind necesare eforturi suplimentare în consolidarea dimensiunii europene a supravegherii în domeniile în care aceasta poate oferi avantaje.

2. Susţine propunerea Comisiei Europene întrucât:

- subliniază importanţa progreselor rapide care trebuie înregistrate în direcţia adoptării viitoarelor propuneri legislative necesare finalizării UPC, având în vedere contextul politic dinamic din UE şi în condiţiile în care Comisia se concentrează asupra tuturor domeniilor prioritare;

- invită statele membre ale Uniunii Europene să întreprindă măsurile pe care le reclamă finalizarea rapidă a primelor măsuri propuse în cadrul Planului de acţiune din 2015 - un proiect pe termen lung care prezintă fundamentele pentru crearea până în 2019 a unei UPC funcţionale şi integrate, care să includă toate statele membre - aceste măsuri fiind esenţiale pentru ca UPC să genereze un impact concret în economie;

- promovează realizarea de bilanţuri periodice de către Comisia Europeană, Parlamentul European şi Consiliul UE care vor asigura asumarea răspunderii politice a Uniunii Europene necesare pentru a garanta că aceste iniţiative vor produce rezultatele dorite;

- consideră necesare şi justificate demersurile pe care Comisia Europeană le va întreprinde pentru a întocmi, până la sfârşitul anului 2016, un raport care să cuprindă obstacole identificate, să recomande bunele practici şi să stabilească o foale de parcurs a măsurilor propuse, pe care statele membre ale UE vor fi încurajate să le adopte până cel târziu în 2019;

- prin acest document, Comisia încurajează mai buna legiferare, reducerea sarcinii administrative pentru participanţii la piaţa de capital şi simplificarea legislaţiei existente, aspecte care vor contribui la valorificarea potenţialului UPC;

- se vor intensifica eforturile de eliminare a barierelor în mediul post-tranzacţionare, având drept rezultat lansarea unei iniţiative legislative pentru a stabili cu certitudine juridică legislaţia naţională care se aplică în cazul proprietăţii asupra titlurilor de valoare şi în cazul efectelor cesionării creanţelor asupra terţilor; în formularea acestei propuneri se vor lua în considerare şi evaluările rezultate în urma unei consultări publice care urmează să se desfăşoare în anul 2017.

3. Consideră că:

- măsurile propuse vor stimula investiţiile de capital şi vor contribui la stabilitatea financiară, deoarece societăţile comerciale cu o bază mai solidă de capital sunt mai puţin vulnerabile la şocuri;

- efectuarea unei evaluări a progreselor, în scopul finalizării UPC programată la jumătatea perioadei “În anul 2017- este necesară avându-se în vedere contextul politic dinamic din UE;

- este necesară promovarea dezvoltării sectorului tehnologiei financiare, dar trebuie să se realizeze un echilibru adecvat între consolidarea încrederii în întreprinderi şi investitori, protecţia consumatorilor şi crearea cadrului necesar dezvoltării sectorului tehnologiei financiare;

- urmare a procedurii de evaluare şi definire de noi priorităţi, Comisia Europeană ar trebui să se concentreze şi asupra dezvoltării pieţelor de pensii personale şi a altor servicii financiare de retail, încurajând astfel cetăţenii europeni să dea o întrebuinţare mai bună banilor economisiţi;

- este justificată promovarea creării unuia sau a mai multor fonduri cu capital de risc în vederea sprijinirii investiţiilor inovatoare în Europa şi continuarea activităţii de cercetare şi identificare a unor noi măsuri de susţinere a capitalului de risc.

4. Apreciază că:

- punerea în aplicare rapidă a pachetului privind securitizarea poate genera fonduri suplimentare în economia reală în mod rapid şi, de aceea, consideră necesar ca la nivelul Parlamentului European să se intensifice demersurile pentru a înregistra progrese în acest domeniu;

- accesul întreprinderilor mici la pieţele de capital poate fi îmbunătăţit prin modernizarea normelor privind prospectul, creându-se astfel noi oportunităţi de finanţare, mai numeroase şi mai puţin costisitoare;

- susţine măsurile propuse prin revizuirea regulamentului privind Fondul european cu capital de risc şi a regulamentului privind Fondul european de antreprenoriat social, care sunt menite să stimuleze investiţiile în proiecte cu capital de risc şi în proiecte sociale, care vor încuraja investitorii în a investi în IMM-uri inovatoare şi vor facilita comercializarea transfrontalieră de fonduri;

- ar trebui să fie sprijinite investiţiile în tehnologii curate şi în utilizarea acestora, asigurându-se ca sistemul financiar să poată finanţa în mod sustenabil creşterea pe termen lung şi, astfel, să contribuie la crearea unei economii cu emisii scăzute de dioxid de carbon şi rezilientă la schimbările climatice;

- este necesar sa se examineze de către Comisia Europeană propunerile pentru un produs de pensii private la nivelul Uniunii Europene, care să fie simplu, eficient şi competitiv, în vederea unei posibile propuneri legislative.

5. Consideră următoarele aspecte, în ceea ce priveşte impactul acestor propuneri asupra României:

- ţara noastră sprijină de principiu obiectivul creării UPC, ca parte a eforturilor de stimulare a creşterii, ocupării şi deblocării investiţiilor la nivelul UE;

- statul român întreprinde demersuri pentru promovarea pieţei sale de capital din categoria „pieţelor de frontieră” în categoria „pieţelor emergente”, ceea ce va determina creşterea fluxurilor de capital, respectiv creşterea nivelului investiţiilor străine şi diversificarea alternativelor de finanţare pentru companiile active;

- instituirea UPC ar trebui să aibă drept rezultat partajarea în mai mare măsură a riscurilor la nivel transfrontalier şi pieţe mai lichide, ceea ce va duce la aprofundarea integrării financiare, la reducerea costurilor şi la creşterea competitivităţii economiei europene.

 

Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 25 octombrie 2016, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

FLORIN IORDACHE

 

Bucureşti, 25 octombrie 2016.

Nr. 116.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic şi Social European, Comitetul Regiunilor şi Banca Europeană de Investiţii - Consolidarea investiţiilor europene pentru locuri de muncă şi creştere economică: către a două etapă a Fondului european pentru investiţii strategice şi un nou plan european de investiţii externe COM(2016)581

 

În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Luând în considerare Opinia nr. 4c-19/1181, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 18 octombrie 2016, Camera Deputaţilor:

1. Susţine necesitatea creşterii capacităţii de acţiune şi a capacităţii financiare a Fondului european pentru investiţii strategice, dar este preocupată de influenţa acestei creşteri asupra cheltuielilor bugetare destinate sectoarelor-cheie ale economiei Uniunii Europene care beneficiază mai puţin de acest Fond, inclusiv de protecţia socială şi mediu, în special în statele membre mai puţin dezvoltate.

2. Salută obiectivul declarat al Fondului european pentru investiţii strategice 2.0, de a îmbunătăţi acoperirea geografică şi de a creşte rata de absorbţie în regiunile mai puţin dezvoltate, precum şi în regiunile de tranziţie.

3. Atrage atenţia asupra riscului de intensificare a presiunii la care este supus ratingul instituţiilor financiare ale Uniunii Europene odată cu extinderea Fondului european pentru investiţii strategice şi îşi manifestă îngrijorarea faţă de faptul că IMM-urile inovatoare, în special cele înfiinţate în statele membre mai puţin dezvoltate, ar putea întâmpina, în consecinţă, dificultăţi suplimentare de accesare a acestui fond.

4. Atrage atenţia asupra creşterii riscului de scădere a transparenţei şi a controlului public asupra utilizării fondurilor ca urmare a strategiei de extindere propuse şi solicită garanţii procedurale suplimentare, pentru a se asigura că legislaţia Uniunii Europene este respectată şi că fondurile publice sunt utilizate exclusiv în interesul statelor terţe primitoare.

5. Solicită Comisiei Europene să prevadă proceduri şi criterii prin care fondul să încurajeze iniţiativa de afaceri a tinerilor, în special în statele membre care se confruntă cu un şomaj ridicat în rândul tinerilor.

6. Îşi manifestă îngrijorarea cu privire la intenţia Comisiei Europene de a pregăti o echipă de emisari care să sprijine investiţiile europene în statele membre, având în vedere influenţa dificil de controlat pe care aceştia ar putea s-o manifeste asupra strategiilor de dezvoltare ale statelor membre, mai ales în cazul celor pe care nevoia critică de investiţii le face vulnerabile.

7. Recomandă Comisiei Europene să încurajeze, prin noile orientări ale fondului, IMM-urile inovatoare, în special cele care se orientează spre export sau cele care decid să deruleze activităţi de cercetare legate de noile tehnologii, inclusiv prin măsuri practice de accelerare a sprijinului şi de reducere a cofinanţării şi garanţiilor proprii care le sunt solicitate.

8. Reaminteşte faptul că disponibilitatea băncilor din unele state membre de a cofinanţa investiţiile care se adresează Fondului european pentru investiţii strategice a fost foarte scăzută, iar în unele state membre foarte puţine IMM-uri au apelat direct la instituţiile Uniunii Europene pentru accesul la fond; recomandă Comisiei Europene să analizeze cu mai multă atenţie cauzele acestor fenomene şi să identifice măsuri de înlăturare a obstacolelor.

9. Recomandă Comisiei Europene să analizeze influenţa pe care Fondul european pentru investiţii strategice a avut-o asupra funcţionării pieţei unice, în vederea identificării unor eventuale disfuncţionalităţi induse, luării de măsuri la timp şi corectării acestora.

10. Recomandă intensificarea complementarităţii pe termen lung a Fondului european pentru investiţii strategice cu strategiile Uniunii Europene care vizează obiective pe termen mediu şi lung în domeniul societăţii bazate pe cunoaştere, a utilizării spaţiului cosmic, a infrastructurii de bandă largă, a calculatoarelor de înaltă performanţă şi a altor domenii care reflectă rezultatele progresului ştiinţific şi tehnologic de ultimă oră, pentru a le sprijini în mod echilibrat din punct de vedere teritorial şi pentru a asigura coerenţa şi funcţionalitatea Pieţei unice în viitor.

 

Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 25 octombrie 2016, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

FLORIN IORDACHE

 

Bucureşti, 25 octombrie 2016.

Nr. 117.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European şi Consiliu - Creşterea nivelului de securitate într-o lume a mobilităţii: îmbunătăţirea schimbului de informaţii în cadrul combaterii terorismului şi consolidarea frontierelor externe COM (2016) 602

 

În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Luând în considerare Opinia nr. 4c-19/1183, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 18 octombrie 2016, Camera Deputaţilor:

1. Notează faptul că în comunicare sunt prezentate măsuri practice şi operaţionale, menite să accelereze punerea în aplicare a Agendei europene privind migraţia şi a Agendei europene privind securitatea şi să deschidă calea către o uniune a securităţii efectivă şi autentică; reaminteşte faptul că cele două documente au fost analizate riguros de către Comisia Europeană, fiind avansate recomandări şi propuneri.

2. Notează faptul că în comunicarea sa, Comisia Europeană realizează o conexiune explicită între eforturile de gestionare a migraţiei şi cele de consolidare a securităţii interne, prin protejarea prioritară a frontierelor externe ale UE şi îmbunătăţirea schimbului de informaţii; de asemenea, Comisia Europeană promovează o viziune integratoare între diversele iniţiative recente şi le plasează sub obiectivul protejării mobilităţii în spaţiul UE.

3. Îşi exprimă satisfacţia că după starea de confuzie produsă de suspendarea ad-hoc a reglementărilor privind paza frontierelor externe ale Uniunii în vara anului 2015, paza frontierelor redevine un instrument esenţial în strategia Uniunii Europene pentru controlul fluxului migraţiei neregulamentare.

4. Se alătură abordării Comisiei Europene de a folosi procedurile de primire a imigranţilor pe teritoriul UE, ca moment-cheie pentru efectuarea controalelor de securitate în vederea eliminării riscului terorist; de asemenea susţine plasarea pe un loc central în uniunea securităţii, a deplinei utilizări a instrumentelor pentru aplicarea legii şi de control la frontieră aflate la dispoziţia UE şi a exploatării interoperabilităţii surselor de informaţii.

5. Conştientă fiind de beneficiile aplicării noului sistem european de poliţie de frontieră şi gardă de coastă pentru securitatea internă a UE, salută intrarea în vigoare a regulamentului prin care noua Agenţie europeană pentru poliţia de frontieră şi garda de coastă a devenit operaţională din punct de vedere juridic la data de 6 octombrie 2016; subliniază că timpul scurt în care a fost realizat acest proiect, anunţat de preşedintele Comisiei Europene în discursul său din 9 septembrie 2015 privind Starea Uniunii, demonstrează capacitatea Uniunii Europene de a soluţiona cazurile grave cu care se confruntă şi îşi exprimă speranţa că acest succes va putea fi replicat şi în alte domenii.

6. Apreciază că elementele de noutate prevăzute de noul regulament, cum ar fi organizarea intervenţiilor rapide la frontiera externă sau aplicarea conceptului de analiză de vulnerabilitate, vor reprezenta provocări semnificative atât pentru noua agenţie, cât şi pentru statele membre şi că este necesară o mobilizare adecvată complexităţii acestui proiect, având ca miză protecţia frontierelor externe şi gestionarea fenomenului migraţiei ilegale.

7. Îşi exprimă încrederea că şi celelalte etape necesare pentru operaţionalizarea completă a agenţiei vor fi parcurse conform planificării; ia act cu satisfacţie de faptul că România este pregătită deja să pună la dispoziţia agenţiei cei 75 de poliţişti de frontieră prevăzuţi pentru rezerva de intervenţie rapidă; menţionează de asemenea că în anul 2016, ca urmare a solicitărilor de suplimentare cu resurse umane şi materiale formulate de Agenţia Frontex, România şi-a dublat angajamentele iniţiale, astfel că în primele nouă luni ale anului 2016 au fost detaşaţi în misiuni Frontex 400 poliţişti de frontieră.

8. Estimează că echipele europene pentru intervenţii rapide de returnare trimise pe teren la cererea unui stat membru reprezintă un instrument care îşi va dovedi eficienţa şi subliniază că o confirmare a utilităţii agenţiei va fi şi creşterea sensibilă a procentului de punere în aplicare a deciziilor de returnare.

9. Susţine adoptarea modelului comun de evaluare a vulnerabilităţii, în cadrul Consiliului de administraţie al agenţiei din 23-24 noiembrie 2016.

10. Susţine adoptarea pachetului legislativ revizuit vizând crearea Sistemului UE de intrare/ieşire, sistem care ar permite interconectarea cu registrele care conţin numele pasagerilor şi bazele de date privind informaţiile prealabile referitoare la pasageri.

11. Considerând că orice propunere a Comisiei Europene ar trebui să coreleze obligaţiile cu drepturile şi beneficiile pentru toate statele membre, recomandă finanţarea de către Uniune a cheltuielilor conexe implementării Sistemului UE de intrare/ieşire la frontierele comune ale statelor membre.

12. Salută susţinerea de către Comisia Europeană a iniţiativei statelor membre pentru calculul unic al termenului de şedere, atât pe teritoriul statelor membre Schengen, cât şi al celor non-Schengen.

13. Susţine crearea unui Sistem european de informaţii şi de autorizare a călătoriei, pentru verificarea prealabilă a călătorilor, întrucât pentru cetăţenii statelor terţe exceptaţi de la regimul de vize care trec frontierele externe nu sunt disponibile informaţii

înainte de sosirea acestora în UE, în special în contextul fenomenului luptătorilor terorişti străini.

Întrucât propunerea ar urma să se aplice doar în statele membre Schengen cu drepturi depline, solicită includerea în obiectul propunerii şi a statelor membre care nu aplică încă integral acquis-ul Schengen, pentru evitarea separării artificiale a acestora şi utilizarea deplină a contribuţiei pe care aceste state o pot aduce efortului comun la asigurarea securităţii cetăţenilor europeni.

14. Apreciază criteriile şi condiţiile prestabilite pentru verificarea cererii cetăţenilor statelor terţe exceptaţi de la regimul de vize care trec frontierele externe ale UE ca fiind necesare, dar nu şi suficiente şi recomandă introducerea, pentru anumite profile, a unor criterii specifice legate de riscul de securitate, care să fie evaluate de serviciile de informaţii ale statelor membre; apreciază faptul că statele membre ar trebui să furnizeze Centrului european de combatere a terorismului din cadrul Europol, pe baza unor proceduri simplificate, date despre riscul terorist privind cetăţenii statelor terţe exceptaţi de la regimul de vize.

15. Consideră că în acest domeniu s-ar realiza una dintre punţile informative dintre comunitatea autorităţilor de aplicare a legii şi cea a serviciilor de informaţii, menţionată în textul comunicării; susţine orice altă acţiune dedicată eliminării fragmentării privind schimbul de informaţii în materie de combatere a terorismului şi a crimei organizate transfrontaliere, între nivelul naţional şi nivelul UE.

16. În acord cu Comisia Europeană susţine mobilizarea statelor membre pentru a accepta deschiderea Grupului de combatere a terorismului, pentru interacţiunea cu autorităţile de aplicare a legii care cooperează în cadrul Europol, respectiv cu Centrul european de combatere a terorismului, facilitând instituirea unui centru de schimb de informaţii.

Reţine faptul că la reuniunea Comitetului operaţional privind securitatea internă din 28 septembrie 2016, cu ocazia prezentării comunicării, au fost relevate o serie de sensibilităţi ale delegaţiilor statelor membre, referitoare la cooperarea dintre poliţie şi structurile de securitate, care ar trebui să fie făcută în limite naţionale; îşi exprimă speranţa că astfel de poziţionări nu vor obtura canalele de cooperare în detrimentul acţiunii comune la nivelul UE

17. Susţine accesul tuturor autorităţilor cu atribuţii în prevenirea şi combaterea infracţionalităţii transfrontaliere şi a terorismului, la datele Sistemului european de informaţii şi de autorizare a călătoriei.

18. În acord cu opinia conform căreia frontierele externe consolidate permit mobilitatea internă şi reprezintă o condiţie prealabilă pentru libera circulaţie în spaţiul Schengen, reaminteşte faptul că România a depus eforturi susţinute pentru a-şi pregăti aderarea la spaţiul Schengen, astfel că începând din anul 2010 acţionează ca un membru de facto, asigurând cu bune rezultate paza unei porţiuni de 2.070 km de frontieră externă.

19. Susţine dezvoltarea Europol, ca instrument principal al UE de intensificare a cooperării cu efecte operaţionale dintre autorităţile naţionale responsabile cu securitatea, precum şi specializarea agenţiei pe principalele subdomenii, prin recenta înfiinţare a Centrului european de combatere a terorismului, a Centrului european privind introducerea ilegală de migranţi şi a Centrului european de combatere a criminalităţii informatice.

20. Susţine consolidarea guvernanţei interne a Centrului european de combatere a terorismului, prin dotarea Centrului cu un Consiliu de programare, acţiunile destinate maximizării beneficiilor colaborării prin asocierea cu parteneri intra/extra-UE. măsurile pentru dezvoltarea cooperării cu statele din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord în lupta antiteroristă, creşterea resurselor financiare şi umane.

21. la act de faptul că Centrul european de luptă împotriva traficului de migranţi este prevăzut să coopereze cu celelalte agenţii europene, în special cu Frontex şi Eurojust în cadrul activităţilor operaţionale şi să trimită rapid agenţi în cadrul punctelor de primire şi înregistrare (hotspot) pe ruta migratorie.

22. Se alătură opiniei conform căreia accesul la toate bazele de date şi asigurarea interoperabilităţii sistemelor de informaţii sunt fundamentale pentru succesul acţiunilor Europol; în acest sens salută modificările propuse pentru accesul sporit la bazele de date ale UE, respectiv la Sistemul de informaţii privind vizele (VIS), Sistemul dactiloscopic european (Eurodac), sistemele viitoare de intrare/ieşire şi Sistemul UE de informaţii şi autorizare a călătoriilor (ETIAS), precum şi exploatarea deplină a accesului Europol la Sistemul de informaţii Schengen (SIS) şi la Registrul cu numele pasagerilor (PNR),

23. Reţine constatarea Comisiei Europene conform căreia Europol a evidenţiat modul în care unele persoane suspectate de implicare în introducerea ilegală de migranţi sunt implicate şi în alte infracţiuni, cum ar fi traficul de droguri, falsificarea documentelor, infracţiunile contra patrimoniului şi traficul de fiinţe umane şi, în acest context, recomandă Europol, ca temă de investigaţie imediată, legăturile tot mai strânse dintre reţelele de criminalitate organizată şi cele de terorism; recomandă în acelaşi timp statelor membre să aloce mai multe resurse combaterii infracţionalităţii organizate, ca modalitate de a obtura accesul reţelelor teroriste la finanţare, procurare de arme, desfăşurarea unor acţiuni de recrutare sau propagandă etc.

 

Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 25 octombrie 2016. cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României[. republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

FLORIN IORDACHE

 

Bucureşti, 25 octombrie 2016.

Nr. 118.

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind structura, organizarea şi funcţionarea Registrului electronic naţional al nomenclaturilor stradale

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2010 privind modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 133/2012,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - (1) Registrul electronic naţional al nomenclaturilor stradale, denumit în continuare RENNS, este constituit pe baza elementelor furnizate de autorităţile administraţiei publice, în aplicarea dispoziţiilor art. 5 alin. (3) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi reprezintă un sistem de evidenţă şi consultare geospaţială a nomenclaturii stradale la nivel naţional.

(2) RENNS este realizat, actualizat şi administrat de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară şi se constituie exclusiv în format electronic.

(3) Informaţiile conţinute de RENNS au caracter public, în aplicarea dispoziţiilor art. 5 alin. (2) din Legea nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(4) în activitatea specifică, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale de la nivelul comunelor, oraşelor şi municipiilor sunt obligate să furnizeze, să actualizeze datele referitoare la nomenclatura stradală, în scopul asigurării unei evidenţe unitare, şi să utilizeze informaţiile conţinute în RENNS, obligaţie care revine şi oricăror altor instituţii, în condiţiile legii.

Art. 2. - În înţelesul prezentei hotărâri, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) adresa administrativă - localizarea bazată pe identificatori standardizaţi de adresă ai unui imobil situat în intravilanul localităţilor şi denumirile de drumuri publice, atunci când unitatea administrativ-teritorială le foloseşte ca parte a componentei toponimice a adreselor atribuite imobilelor în locul sau complementar denumirilor de drumuri;

b) nomenclatura stradală - totalitatea elementelor de identificare cuprinzând denumirile de drumuri şi adrese administrative din România într-un mod standardizat, organizat pe fiecare unitate administrativ-teritorială şi care reprezintă evidenţa primară unitară care serveşte la identificarea domiciliului/reşedinţei persoanei fizice, a sediului persoanei juridice, a fiecărui imobil - teren cu sau fără construcţii, precum şi a fiecărei clădiri;

c) codul unic al adresei - CUA, generat în mod automat de RENNS, pentru fiecare adresă administrativă - este constituit din cod SI RUTA, cod stradă, cod adresă, în vederea identificării/localizării mai facile a adresei;

d) utilizatori - instituţii şi autorităţi ale administraţiei publice.

Art. 3. - Adresa administrativă este compusă din:

a) tip şi denumire arteră, număr administrativ;

b) localizarea spaţială, definită ca un punct, cu coordonate spaţiale în sistem naţional de referinţă, astfel cum va fi detaliată prin normele tehnice privind procedurile de lucru specifice RENNS, prevăzute la art. 10;

c) CUA.

 

CAPITOLUL II

Structura RENNS

 

Art. 4. - (1) RENNS, ca sistem informatic, păstrează informaţia privind istoricul adresei administrative

(2) Sistemul informatic aferent RENNS pune la dispoziţia utilizatorilor, în condiţiile legii, proceduri şi metode pentru:

a) administrarea nomenclaturii stradale;

b) validarea nomenclaturii stradale;

c) consultarea publică a nomenclaturii stradale;

d) interconectarea cu alte sisteme informatice.

Art. 5. - (1) Sistemul informatic aferent RENNS asigură înregistrarea unică a fiecărei adrese administrative şi furnizează utilizatorilor CUA.

(2) Toate instituţiile şi autorităţile administraţiei publice care utilizează electronic sau letric informaţii privind adresa administrativă sunt obligate să folosească CUA.

 

CAPITOLUL III

Organizarea şi funcţionarea RENNS

 

Art. 6. - Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia ca, ulterior aprobării nomenclaturii stradale, precum şi ori de câte ori intervin modificări ale adresei administrative, să actualizeze elementele specifice nomenclaturii stradale şi să le introducă în RENNS, pentru ţinerea la zi a acestui registru, îh condiţiile art. 5 alin. (3) din Legea nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 7. - Nomenclatura stradală se aprobă, potrivit dispoziţiilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, la nivelul fiecărei comune, oraş şi municipiu, cu respectarea normelor tehnice prevăzute la art. 10.

Art. 8. - (1) înscrierea datelor în RENNS se face de către persoanele desemnate prin dispoziţia primarului, care au ca atribuţii verificarea, completarea, validarea şi actualizarea elementelor de nomenclatură stradală.

(2) Orice modificare a datelor înscrise în RENNS se face în baza hotărârii autorităţii deliberative a comunei, a oraşului sau a municipiului.

(3) Persoanele desemnate de către primar operează şi actualizează în registru orice modificare intervenită printr-o hotărâre a autorităţii deliberative asupra situaţiei existente în RENNS, în termen de 10 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a acesteia.

Art. 9. - Datele generale din RENNS sunt accesibile oricărei persoane, în mod gratuit, în ceea ce priveşte serviciile de căutare şi de vizualizare referitoare la adresa administrativă.

Art. 10. - În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se vor elabora proceduri de operaţionalizare a registrului, prin norme tehnice privind procedurile de lucru specifice RENNS, care se aprobă prin ordin cu caracter normativ al directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Vasile Dineu

Directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară,

Radu Codruţ Ştefănescu

Ministrul comunicaţiilor şi pentru societatea informaţională,

Dalia Popescu

 

Bucureşti, 19 octombrie 2016.

Nr. 777.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 895/2016 pentru aprobarea regulilor privind organizarea sistemului de inspecţie şi certificare, de aprobare a organismelor de inspecţie şi certificare/organismelor de control şi de supraveghere a activităţii organismelor de control, în agricultura ecologică, precum şi pentru modificarea anexei nr. 2 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 249/2016 privind aprobarea formularului-tip al cererii unice de plată pentru anul 2016

 

Având în vedere Referatul de aprobare al Direcţiei generale politici agricole şi industrie alimentară nr. 112.641 din 27 octombrie 2016,

în temeiul art. 10 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 1.185/2014 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale emite prezentul ordin.

Art. I. - Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 895/2016 pentru aprobarea regulilor privind organizarea sistemului de inspecţie şi certificare, de aprobare a organismelor de inspecţie şi certificare/organismelor de control şi de supraveghere a activităţii organismelor de control, în agricultura ecologică, publicat în Monitorul Oficial al Românei, Partea I, nr. 669 din 31 august 2016, se modifică şi se completează după cum urmează :

1. La articolul 1, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Operatorii care produc, procesează, depozitează, comercializează şi/sau importă dintr-o ţară terţă produse agroalimentare certificate şi/sau în conversie, conform prevederilor art. 28 din R(CE) nr. 834/2007, înainte de a le introduce pe piaţă trebuie să îşi supună activitatea pe care o desfăşoară sistemului de inspecţie şi certificare.”

2. La articolul 9 alineatul (1), după litera ad) se introduce o nouă literă, litera ae), cu următorul cuprins:

,,ae) pentru anul 2016 se introduce o nouă perioadă de eliberare a anexei la documentul justificativ menţionat la lit. o), respectiv de la data intrării În vigoare a prezentului ordin şi până la data de 15 noiembrie.”

Art. II. - Anexa nr. 2 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 249/2016 privind aprobarea formularului-tip al cererii unice de plată pentru anul 2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 şi 148 bis din 26 februarie 2016, se modifică după cum urmează:

- La punctul „Documente specifice măsurilor de dezvoltare rurală”, conţinutul de la a treia liniuţă se modifică şi va avea următorul cuprins:

„- Copie după documentul justificativ (certificat de conformitate/master certificat/certificat de confirmare a conversiei şi anexa la certificat conformă cu anexa nr. 5 din Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 181/2012, cu modificările şi completările ulterioare/anexa nr. 6 din Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 895/2016, care se depun până la data de 15 noiembrie 2016 inclusiv).”

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Achim Irimescu

 

Bucureşti, 28 octombrie 2016.

Nr. 954.

 

AGENŢIA NAŢIONALĂ DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ

 

ORDIN

pentru modificarea Ordinului directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 1.094/2016 privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, în 8 unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Buzău

 

Având în vedere prevederile art. 11 alin. (1) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 3 alin. (13) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 15 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.288/2012, cu modificările şi completările ulterioare,

directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară emite prezentul ordin.

Art. I. - Ordinul directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 1.094/2016 privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, în 8 unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Buzău, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 752 din 27 septembrie 2016, se modifică după cum urmează:

1. Anexa nr. 1 se modifică şi se înlocuieşte cu anexa nr. 1 la prezentul ordin.

2. Anexa nr. 3 se modifică şi se înlocuieşte cu anexa nr. 2*) la prezentul ordin.

3. Anexa nr. 7 se modifică şi se înlocuieşte cu anexa nr. 3*) la prezentul ordin.

4. Anexa nr. 8 se modifică şi se înlocuieşte cu anexa nr. 4*) la prezentul ordin.

5. Anexa nr. 9 se modifică şi se înlocuieşte cu anexa nr. 5*) la prezentul ordin.

Art. II. - Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară,

Radu Codruţ Ştefănescu

 

Bucureşti, 21 octombrie 2016.

Nr. 1.380.


*) Anexele nr. 2-5 sunt reproduse în facsimil.

 

ANEXA Nr. 1

(Anexa nr. 1 la Ordinul nr. 1.094/2016)

 

LISTA

unităţilor administrativ-teritoriale şi a sectoarelor cadastrale în care încep lucrările de înregistrare sistematică a imobilelor

 

Nr. crt.

Denumirea unităţii administrativ-teritoriale

Judeţul

Sectoarele cadastrale în care încep lucrările de înregistrare sistematică a imobilelor

1

Breaza

Buzău

1, 2, 3, 4, 5, 6

2

Florica

Buzău

1

3

Măgura

Buzău

1

4

Săhăteni

Buzău

1, 2, 3, 4, 5, 6

5

Săpoca

Buzău

1

6

Ţinteşti

Buzău

1

7

Verneşti

Buzău

1

8

Boldu

Buzău

1

 

ANEXA Nr. 2

(Anexa nr. 3 la Ordinul nr. 1.094/2016)

 

ACTE ALE CURŢII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI

 

CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI

SECŢIA A PATRA

 

DECIZIE

cu privire la Cererea nr. 50.042/07 introdusă de Ion Hogoiu şi alţii împotriva României şi alte 5 cereri

(a se vedea lista anexată)

 

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secţia a patra), reunită la 28 ianuarie 2016 într-un comitet compus din: Vincent A. De Gaetano, preşedinte, Egidijus Kūris, Gabriele Kucsko-Stadlmayer, judecători, şi Karen Reid, grefier de secţie, având în vedere cererile menţionate anterior, introduse la date diferite, prezentate în tabelul anexat, având în vedere declaraţiile prezentate de Guvernul pârât care solicită Curţii radierea cererilor de pe rol, după ce a deliberat în acest sens, pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT ŞI PROCEDURA

Lista reclamanţilor este prezentată în tabelul anexat.

Plângerile reclamanţilor în temeiul art. 6 § 1 din Convenţie referitoare la durata excesivă a procedurii civile au fost comunicate Guvernului României (Guvernul).

ÎN DREPT

Având în vedere obiectul similar al cererilor, Curtea considera necesar să conexeze examinarea acestora într-o singură decizie.

După eşuarea negocierilor pentru soluţionarea pe cale amiabilă, Guvernul a informat Curtea că a propus să facă declaraţii unilaterale în vederea rezolvării problemelor ridicate de aceste cereri. A solicitat în continuare Curţii să radieze cererile de pe rol în conformitate cu art. 37 din Convenţie.

Guvernul a recunoscut durata excesivă a procedurii civile. Acesta a oferit să plătească reclamanţilor sumele detaliate în tabelul anexat şi a invitat Curtea să radieze cererile de pe rol în conformitate cu art. 37 § 1 Ist. c) din Convenţie, Sumele vor fi convertite în moneda naţională a statului pârât la rata de schimb aplicabilă la data plăţii şi vor fi plătite în termen de trei luni de la data notificării deciziei Curţii. În caz de neplata a acestor sume în termenul stabilit de trei luni, Guvernul s-a angajat să plătească o dobândă simplă, de la expirarea acelei perioade până la momentul plăţii, la o rată egală cu rata de împrumut marginal practicată de Banca Centrală Europeană pe parcursul perioadei de neplată, majorată cu trei puncte procentuale.

Această plată va constitui soluţionarea definitivă a cauzelor.

Curtea nu a primit din partea reclamanţilor un răspuns de acceptare a clauzelor din declaraţia unilaterală.

Curtea observă că art. 37 § 1 lit. c) permite radierea unei cauze de pe rol dacă: „din orice alt motiv constatat de Curte, continuarea examinării cererii nu se mai justifică”.

Aşadar, Curtea poate radia de pe rol cereri în temeiul art. 37 § 1 lit. c), pe baza unei declaraţii unilaterale a Guvernului pârât, chiar dacă reclamanţii doresc ca examinarea cauzelor să continue (a se vedea principiile care decurg din jurisprudenţa Curţii şi, în special, Cauza Tahsin Acar împotriva Turciei ([MC], nr. 26.307/95, pct. 75-77, CEDO 2003-VI)).

Curtea a stabilit o jurisprudenţa clară şi vastă în cazul plângerilor cu privire la durata excesivă a procedurii civile (a se vedea, de exemplu, Vlad şi alţii împotriva României, nr. 40.756/06, 41.508/07 şi 50.806/07, 26 noiembrie 2013).

Ţinând seama de natura celor recunoscute în declaraţiile Guvernului, precum şi de cuantumul compensaţiilor propuse - care este în concordanţă cu sumele acordate în cauze similare - Curtea consideră că nu se mai justifică continuarea examinării cererilor [art. 37 § 1 lit. c)j.

În lumina consideraţiilor menţionate anterior, Curtea consideră că respectarea drepturilor omului aşa cum sunt definite în Convenţie şi protocoalele la aceasta nu necesită continuarea examinării cererilor (art. 37 § 1 în Tine).

În cele din urmă, Curtea subliniază că în cazul în care Guvernul nu respectă clauzele din declaraţiile unilaterale, cererile pot fi repuse pe rol în conformitate cu art. 37 § 2 din Convenţie [Josipovici împotriva Serbiei (dec.), nr. 18.369/07, 4 martie 2008].

Având în vedere cele de mai sus, este necesară radierea de pe rol a cauzelor.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

În unanimitate,

CURTEA:

decide să conexeze cererile;

ia act de clauzele declaraţiilor Guvernului pârât şi de modalităţile de asigurare a respectării angajamentelor la care se face referire în acestea;

decide să radieze de pe rol cererile în conformitate cu art. 37 § 1 lit. c) din Convenţie.

Redactată în limba engleză şi comunicată în scris la 18 februarie 2016.

 

PREŞEDINTE,

Grefier,

VINCENT A. DE GAETANO

Karen Reid

 

ANEXĂ

 

ANEXĂ

 

Lista cererilor depuse care cuprind capete de cerere în temeiul art. 6 § 1 din Convenţie

(durata excesivă a procedurii civile)

 

Nr.

Nr. cererii şi data introducerii

Numele redamantului/reclamantei

Data naşterii

Data primirii declaraţiei Guvernului

Data primirii comentariilor reclamantului

Suma acordată pentru prejudiciul material şi moral şi cheltuielile de judecată pe reclamant/familie (în euro)1

1.

50.042/07 din 29.10.2007

Familie (3 reclamanţi)

Ion HOGOIU

18.06.1950

Liviu-Petre HOGOIU

23.09.1982

Oana-Mariana HOGOIU

27.11.1984

Familie (3 reclamanţi)

Tipilica DIACONU

19.08.1963

Edmond-Ionut DIACONU

15.11.1984

Andrei-Răzvan DIACONU

30.031986

02.07.2014

12.10.2015

1.620

2.

21.496/11

25.03.2011

Familie (3 reclamanţi)

Marian CRĂCIUN

02.09.1975

Adriana CRĂCIUN

04.08.1974

Săndina CRĂCIUN

21.07.1953

Cristina VLAD

26.08.1979

Maria ANDREI

18 11.1936

20.08.2015

12.11.2015

1.890

3.

64.967/13

04.10.2013

Ronaldo BARTOLUCCI

15.03.1957

26.08.2015

06.11.2015

450

4.

73.489/13

15.11.2013

Familie

Cornel COJOCARU

16.08.1957

Emanuela COJOCARU

16.07.1972

29.07.2015

11.09.2015

2.160

5.

4.370/14

19.12.2013

Familie (2 reclamanţi)

Serban-Mihai-Constantin FLORITA

10.01.1947

Corina Eugenia FLORITA

15.11.1947

Familie (2 reclamanţi)

Ioana MISAILA

23.06.1936

Daniela-Iulia-Ioana BURNEI

03.04 1968

Familie (2 reclamanţi)

Ingrid-Wilfede ZIEGLER

10.03.1985

Constanta-Stela ZIEGLER

05.03.1950

Grigore IONISIE

06.01.1951

Ioan ISPAS

05.01.1947

Adriana AVRAM

18.07.1955

Marius-llie MATIES

05.05.1947

Tiberius Josef VILICS

21.10.1954

Constantin MORAR

01.02.1934

Mărioara HAVRINCEA

08.09.1950

Ada BACIU

21.12.1956

03.08.2015

11.09.2015

990

6.

11.086/14

29.01.2014

Dumitru CANĂ

19.02.1952

17.08.2015

06.11.2015

1.080

 

1 Plus orice sumă ce poate fi datorată reclamanţilor.

 

 

RECTIFICĂRI

 

În cuprinsul Ordinului ministrului educaţiei naţionale nr. 3.636/2014 privind acordarea acreditării pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa „Colibri” din municipiul Constanţa, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 482 din 30 iunie 2014, se fac următoarele rectificări:

- la art. 1, în loc de: „program «prelungit».” se va citi: „program «normal» şi program «prelungit».”,

- la art. 6, în loc de: „Societatea Comercială Centrul de Studii «Colibri» - S.R.L din localitatea Voluntari, “ se va citi: „Societatea Comercială Centrul de Studii «Colibri» - S.R.L. din municipiul Constanţa,”.

 

În cuprinsul Ordinului ministrului educaţiei naţionale nr. 4.569/2014 privind acordarea acreditării pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa „Coccinelle” din municipiul Bucureşti, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 683 din 18 septembrie 2014, se face următoarea rectificare:

- la art. 1, în loc de: „... str. Ion Berindei nr. 4, ...”se va citi: „... strada Ion Berindei nr. 33, ...”

 

În cuprinsul Ordinului ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice nr. 5.191/2015 privind acordarea acreditării pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa „Veselă” din municipiul laşi, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 22 octombrie 2015, se face următoarea rectificare:

- la art. 6, în loc de: „Societatea «Aii - Sim» - S.R.L. din municipiul Bucureşti,”se va citi: „Societatea «Aii - Sim Market» - S.R.L. din municipiul Iaşi,.

 

În cuprinsul Ordinului ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice nr. 5.200/2015 privind acordarea acreditării pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa „Ary” din municipiul Cluj-Napoca, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 22 octombrie 2015, se face următoarea rectificare:

- la art. 1, în loc de: „... strada Dimitrie Comşa nr. 36, ...”se va citi: „... strada Dimitrie Comşa nr. 32, ...”

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.