MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 738/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 738         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 22 septembrie 2016

 

SUMAR

 

ACTE ALE SENATULUI

 

1. - Declaraţie prilejuită de aniversarea a 25 de ani de la proclamarea independenţei Republicii Moldova

 

ORDONANŢE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

58. - Ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea unor acte normative cu impact asupra domeniului achiziţiilor publice

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

3.441/C. - Ordin al ministrului justiţiei pentru modificarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei şi libertăţilor cetăţeneşti nr. 1.226/C/2009

 

ACTE ALE SENATULUI

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

DECLARAŢIE

prilejuită de aniversarea a 25 de ani de la proclamarea independenţei Republicii Moldova

 

Senatul României salută aniversarea a 25 de ani de la proclamarea independenţei Republicii Moldova faţă de URSS.

Reamintim că România a fost primul stat care a recunoscut oficial independenţa Republicii Moldova, la câteva ore de la declararea acesteia de către Parlamentul Republicii Moldova, printr-o Declaraţie a Parlamentului şi, respectiv, a Guvernului României, în care se afirma: „Proclamarea unui stat românesc independent pe teritoriile anexate cu forţa în urma înţelegerilor secrete stabilite prin Pactul Molotov-Ribbentrop reprezintă un pas decisiv spre înlăturarea pe cale paşnică a consecinţelor nefaste ale acestuia, îndreptate împotriva drepturilor şi intereselor poporului român.”

Reafirmăm voinţa comună de consolidare a relaţiilor speciale dintre România şi Republica Moldova, în virtutea comunităţii de limbă, istorie, cultură şi tradiţii, inclusiv prin semnarea Parteneriatului strategic bilateral pentru integrarea europeană a Republicii Moldova.

Independenţa Republicii Moldova a fost un act de exprimare a voinţei cetăţenilor, care a fost urmat de evoluţia tot mai clară a ţării pentru apropierea de valorile şi principiile euroatlantice şi care a culminat cu semnarea Acordului de asociere a Republicii Moldova la Uniunea Europeană şi a Acordului de liber schimb aprofundat şi cuprinzător Republica Moldova-Uniunea Europeană.

Subliniem faptul că integrarea europeană a Republicii Moldova reprezintă un punct cardinal al politicii externe a României, încă de la declararea independenţei Republicii Moldova, aspect care reiese chiar din ultimul paragraf al Declaraţiei adoptate de Guvernul României la 27 august 1991: „Guvernul României îşi exprimă încrederea că celelalte ţâri participante la CSCE vor acorda întregul lor sprijin noului stat independent, îl vor primi cu braţele deschise în familia statelor europene şi îi vor accepta ca partener egal la opera de edificare a unei Europe unite şi libere, bazată pe valorile comune ale democraţiei, libertăţii şi statului de drept.”

Senatul României reafirmă întreaga disponibilitate şi determinare a tuturor forţelor politice din România de a sprijini în continuare, atât în plan intern, cât şi în plan extern, în dialogul bilateral şi multilateral cu statele membre ale Uniunii Europene şi cu instituţiile europene, procesul integrării europene a Republicii Moldova şi rezolvarea conflictului transnistrean, pe cale paşnică şi cu respectarea integrităţii teritoriale a Republicii Moldova,

Salutăm declaraţiile oficiale ale reprezentanţilor statelor partenere ale Republicii Moldova, care afirmă fără echivoc susţinerea pentru suveranitatea, integritatea teritorială şi independenţa Republicii Moldova şi sprijinul pentru reforme democratice în contextul drumului european al acesteia.

În acest context şi ţinând cont de parteneriatul strategic al României cu Statele Unite ale Americii, declaraţiile E.S. domnul James Pettit, ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Chişinău, făcute la postul Moldova 1 cu ocazia aniversării a 25 de ani de independenţă a Republicii Moldova, au fost primite cu surprindere, îngrijorare şi cu o mare doză de insatisfacţie de opinia publică din România.

Susţinem că aceste declaraţii nu pot şi nu vor afecta parteneriatul strategic al României cu Statele Unite ale Americii şi nu vor schimba coordonatele politicii externe a României cu privire la Republica Moldova. De asemenea, aceste declaraţii nu pot impieta asupra voinţei suverane a cetăţenilor din cele două state privind viitorul lor comun în Uniunea Europeană şi nici asupra chestiunii identităţii naţionale româneşti comune pe ambele maluri ale Prutului, ce nu poate fi interpretată sau rescrisă de altcineva.

Senatul României afirmă că istoria dureroasă şi sutele de mii de victime ale represiunii staliniste îşi pot afla o reparaţie morală prin susţinerea cu putere, inclusiv de către Statele Unite ale Americii, a vocaţiei europene a Republicii Moldova, precum şi faptul că relaţiile privilegiate de cooperare şi parteneriat dintre România şi Republica Moldova vor dobândi forma optimă de manifestare prin aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

 

Această declaraţie a fost adoptată de Senat în şedinţa din 20 septembrie 2016.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

AUGUSTIN-CONSTANTIN MITU

 

Bucureşti, 20 septembrie 2016.

Nr. 1.

 

ORDONANŢE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢA DE URGENŢĂ

pentru modificarea şi completarea unor acte normative cu impact asupra domeniului achiziţiilor publice

 

Având în vedere Dosarul EU Pilot 6107/14/MARK, prin care Comisia Europeană semnalează neconformitatea dispoziţiilor art. 16 alin. (2) din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare, cu prevederile europene în domeniul achiziţiilor publice, respectiv Directiva 2004/18/CE şi Directiva 2004/17/CE, considerând ca aceste dispoziţii creează o discriminare pozitivă, în favoarea I.M.M.-urilor, fiind astfel afectate atât principiile liberei circulaţii a mărfurilor şi al libertăţii de a presta servicii, principii prevăzute de Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, cât şi principiile tratamentului egal şi al nediscriminării prevăzute de art. 2 din Directiva 2004/18/CE,

modificarea indirectă a Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 13/2008 pentru modificarea şi completarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2GÎ06 şi a Legii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr. 241/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 204/2012, în sensul eliminării obligaţiei aplicării dispoziţiilor legislaţiei privind achiziţiile publice, în cazul atribuirii contractelor de delegare a gestiunii serviciilor de utilităţi publice prevăzute la art. 1 din Legea nr. 51/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin care se aduce atingere prevederilor art. 26 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, încălcându-se astfel respectarea prevederilor directivelor 2004/18/CE şi 2004/17/CE,

publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 390, 391, 392 şi 393 din 23 mai 2016 a Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, a Legii nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale, a Legii nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii şi a Legii nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, acte normative care abrogă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi care sunt în vigoare din data de 26 mai 2016,

faptul că nerespectarea prevederilor Acordului de parteneriat încheiat între Guvernul României şi Comisia Europeană la 6 august 2014, în ceea ce priveşte dezvoltarea şi implementarea Strategiei naţionale de achiziţii publice, prevăzută de Hotărârea Guvernului nr. 901/2015 privind aprobarea Strategiei naţionale în domeniul achiziţiilor publice,va conduce la afectarea finanţării din fonduri structurale a unor proiecte de interes public şi la corecţii financiare,

în considerarea faptului că aspectele sus-menţionate vizează interesul general public şi constituie situaţii de urgenţă a căror reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

 

Art. I.- Alineatul (2) al articolului 16 din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 681 din 29 iulie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă.

Art. II. - Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 121 din 5 martie 2013, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 2, literele e) şi f) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„e) delegarea gestiunii unui serviciu de utilităţi publice - acţiunea prin care o unitate administrativ-teritorială atribuie unuia sau mai multor operatori titulari de licenţă, în condiţiile prezentei legi, furnizarea/prestarea unui serviciu ori a unei activităţi din sfera serviciilor de utilităţi publice a cărui/cărei răspundere o are. Delegarea gestiunii unui serviciu/unei activităţi de utilităţi publice implică operarea propriu-zisă a serviciului/activităţii, punerea la dispoziţie a sistemului de utilităţi publice aferent serviciului/activităţii delegat/delegate, precum şi dreptul şi obligaţia operatorului de a administra şi exploata sistemul de utilităţi publice respectiv. Delegarea gestiunii poate fi efectuată şi de asociaţiile de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice, în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale membre, în baza unui mandat special acordat de acestea;

f) licenţă - act emis de autoritatea de reglementare competentă, în exercitarea competenţelor partajate cu autorităţile administraţiei publice locale, prin care se recunosc dreptul şi capacitatea de a fumiza/presta un serviciu/o activitate de utilitate publică în condiţiile legislaţiei aplicabile domeniului reglementat;”.

2. La articolul 3, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,(4) Serviciile de utilităţi publice sunt furnizate/prestate prin intermediul unor operatori sau al unor operatori regionali, astfel cum sunt definiţi la art. 2 lit. g), respectiv lit. h).”

3. La articolul 8 alineatul (3), litera d) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,d) alegerea modalităţii de gestiune a serviciilor de utilităţi publice şi darea în administrare sau, după caz, punerea la dispoziţie a sistemelor de utilităţi publice destinate furnizării/prestării acestora;”.

4. La articolul 9 alineatul (2), partea introductivă se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Raporturile juridice dintre autorităţile administraţiei publice locale şi operatori, stabilite în baza prevederilor prezentei legi, sunt supuse normelor juridice de drept public sau privat, după caz. În vederea îndeplinirii obligaţiilor prevăzute la alin. (1) autorităţile administraţiei publice locale au, în relaţia cu operatorii serviciilor de utilităţi publice, următoarele drepturi:”.

5. La articolul 10, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(4) Unităţile administrativ-teritoriale pot mandata, în condiţiile legii, asociaţiile de dezvoltare intercomunitară care au ca obiect de activitate serviciile de utilităţi publice, prin hotărâri ale autorităţilor lor deliberative, să exercite, pe seama şi în numele lor, dreptul de a delega gestiunea serviciilor de utilităţi publice transferate în responsabilitatea asociaţiilor, inclusiv dreptul de a pune la dispoziţie sistemele de utilităţi publice aferente serviciilor de utilităţi publice transferate. În acest scop, hotărârile autorităţilor administraţiei publice locale privind mandatarea şi actele juridice de constituire a oricărei asociaţii trebuie să conţină prevederi detaliate şi complete privind condiţiile de exercitare de către aceasta a mandatului special încredinţat.”

6. La articolul 23 alineatul (1), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„a) hotărâri privind darea în administrare a fumizării/prestării serviciilor de utilităţi publice către operatorii de drept public prevăzuţi la art. 28 alin. (2) lit. a), respectiv contracte de delegare a gestiunii serviciilor de utilităţi publice către operatorii prevăzuţi la art. 28 alin. (2) lit. b), în cazul gestiunii directe;”.

7. La articolul 24 alineatul (1), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„b) puse la dispoziţie şi exploatate în baza contractului de delegare a gestiunii serviciului.”

8. La articolul 24, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2) în cazul gestiunii delegate, punerea la dispoziţie a sistemelor de utilităţi publice, utilizate pentru furnizarea/prestarea serviciilor şi/sau activităţilor care fac obiectul delegării gestiunii, este parte intrinsecă a contractelor de delegare a gestiunii. Aceste sisteme se transmit operatorilor/operatorilor regionali spre administrare şi exploatare pe perioada delegării gestiunii, odată cu gestiunea propriu-zisă a serviciilor şi/sau a activităţilor delegate, în baza contractului de delegare a gestiunii.”

9. La articolul 28, alineatele (2), (5) şi (6) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(2) Gestiunea directă se realizează prin intermediul unor operatori de drept public sau privat, astfel cum sunt definiţi la art. 2 lit. g), respectiv lit. h), fără aplicarea prevederilor Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, Legii nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale şi Legii nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii, care pot fi:

a) servicii publice de interes local sau judeţean, specializate, cu personalitate juridică, înfiinţate şi organizate în subordinea consiliilor locale sau consiliilor judeţene, după caz, prin hotărâri ale autorităţilor deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale respective;

b) societăţi reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu capital social integral al unităţilor administrativ-teritoriale, înfiinţate de autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale respective.

..............................................................................................................

(5) Operatorii prevăzuţi la alin. (2) lit. a) îşi desfăşoară activitatea în baza unei hotărâri de dare în administrare care trebuie să conţină prevederi detaliate şi complete privind atribuţiile şi responsabilităţile acestora cu privire la furnizarea/prestarea serviciului şi operarea sistemului de utilităţi publice aferent.

(6) Operatorii care îşi desfăşoară activitatea în regim de gestiune directă prevăzuţi la alin. (2) lit. a) se organizează şi funcţionează pe baza unui regulament de organizare şi funcţionare aprobat de autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale, iar cei prevăzuţi la alin. (2) lit. b), pe baza unui regulament de organizare şi funcţionare aprobat de către consiliul de administraţie al acestora.”

10. La articolul 28, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (21) şi (22), cu următorul cuprins:

»(21) Autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale sau, după caz, asociaţiile de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice, în baza mandatului primit, pot încredinţa unui operator de drept privat gestiunea serviciilor de utilităţi publice sau a uneia ori mai multor activităţi din sfera acestor servicii prin atribuirea directă a contractului de delegare a gestiunii, cu respectarea următoarelor condiţii cumulative ce trebuie îndeplinite atât la data atribuirii contractului de delegare a gestiunii, cât şi pe toată durata acestui contract:

a) unităţile administrativ-teritoriale membre ale unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice, în calitate de acţionari/asociaţi ai operatorului regional, prin intermediul asociaţiei, sau, după caz, unitatea administrativ-teritorială, în calitate de acţionar/asociat unic al operatorului, prin intermediul adunării generale a acţionarilor şi al consiliului de administraţie, exercită un control direct şi o influenţă dominantă asupra deciziilor strategice şi/sau semnificative ale operatorului regional/operatorului în legătură cu serviciul furnizat/prestat, similar celui pe care îl exercită asupra structurilor proprii în cazul gestiunii directe;

b) operatorul regional, respectiv operatorul, după caz, desfăşoară exclusiv activităţi din sfera fumizării/prestării serviciilor de utilităţi publice destinate satisfacerii nevoilor de interes public general ale utilizatorilor de pe raza de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale membre ale asociaţiei, respectiv a unităţii administrativ-teritoriale care i-a încredinţat gestiunea serviciului;

c) capitalul social al operatorului regional, respectiv al operatorului este deţinut în totalitate de unităţile administrativ-teritoriale membre ale asociaţiei, respectiv de unitatea administrativ-teritorială; participarea capitalului privat la capitalul social al operatorului regional/operatorului este exclusă.

(22) în cazul serviciului de transport public local de călători, atribuirea directă a contractelor de delegare a gestiunii se face în condiţiile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1.370/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului privind serviciile publice de transport feroviar şi rutier de călători şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 1191/69 şi nr. 1,107/70 ale Consiliului.”

11. Articolul 29 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 29. - (1) Gestiunea delegată este modalitatea de gestiune în care autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale ori, după caz, asociaţiile de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice, în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale membre, atribuie unuia sau mai multor operatori toate ori numai o parte din competenţele şi responsabilităţile proprii privind furnizarea/prestarea serviciilor de utilităţi publice, pe baza unui contract, denumit în continuare contract de delegare a gestiunii. Gestiunea delegată a serviciilor de utilităţi publice implică punerea la dispoziţia operatorilor a sistemelor de utilităţi publice aferente serviciilor delegate, precum şi dreptul şi obligaţia acestora de a administra şi de a exploata aceste sisteme.

(2) Delegarea gestiunii serviciilor de utilităţi publice, respectiv operarea, administrarea şi exploatarea sistemelor de utilităţi publice aferente, se poate face pentru toate sau numai pentru o parte dintre activităţile componente ale serviciilor, pe baza unor analize tehnico-economice şi de eficienţă a costurilor de operare, concretizate într-un studiu de oportunitate.

(3) Contractele de delegare a gestiunii se aprobă prin hotărâri de atribuire adoptate de autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale ori. după caz, de adunarea generală a asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice şi se semnează de primari, de preşedinţii consiliilor judeţene sau, după caz, de preşedinţii asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice, în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale membre, în baza mandatului acestora.

(4) Gestiunea delegată se realizează prin intermediul unor operatori de drept privat menţionaţi la art. 2 lit. g), care pot fi:

a) societăţi reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu capital social privat;

b) societăţi reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu capital social mixt.

(5) Societăţile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu capital social integral public pot participa la procedurile de atribuire a contractelor de delegare a gestiunii serviciilor de utilităţi publice în zona teritorială de competentă a unităţilor administrativ-teritoriale care exercită o influenţi dominanţi asupra acestora sau în afara acestei zone dacă operatorul nu are încheiat un alt contract de delegare a gestiunii atribuit direct, conform art. 28.

(6) Operatorii care îşi desfăşoară activitatea în modalitatea gestiunii delegate furnizează/prestează serviciile de utilităţi publice prin exploatarea şi administrarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente acestora, în baza contractului de delegare a gestiunii serviciului, precum şi în baza licenţei eliberate de autoritatea de reglementare competentă, în condiţiile legii speciale.

(7) Contractul de delegare a gestiunii este un contract încheiat în formă scrisă, prin care unităţile administrativ-teritoriale, individual sau în asociere, după caz, în calitate de delegatar, atribuie, prin una dintre modalităţile prevăzute de lege, pe o perioadă determinată, unui operator, în calitate de delegat, care acţionează pe riscul şi răspunderea sa, dreptul şi obligaţia de a fumiza/presta integral un serviciu de utilităţi publice ori, după caz, numai unele activităţi specifice acestuia, inclusiv dreptul şi obligaţia de a administra şi de a exploata infrastructura tehnico-edilitară aferentă serviciului/activi taţii furnizate/prestate, în schimbul unei redevenţe, după caz. Contractul de delegare a gestiunii poate fi încheiat de asociaţia de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale membre, care au calitatea de delegatar. Contractul de delegare a gestiunii este asimilat actelor administrative şi intră sub incidenţa prevederilor Legii nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

(8) Contractul de delegare a gestiunii serviciilor de utilităţi publice poate fi:

a) contract de concesiune de servicii;

b) contract de achiziţie publică de servicii

(9) în cazul serviciilor de utilităţi publice, astfel cum sunt definite la art. 1 alin. (2), procedura de atribuire a contractelor de delegare a gestiunii se stabileşte, după caz, în baza prevederilor Legii nr. 98/2016, Legii nr. 99/2016 şi Legii nr. 100/2016.

(10) Contractul de delegare a gestiunii va fi însoţit în mod obligatoriu de următoarele anexe:

a) caietul de sarcini privind furnizarea/prestarea serviciului;

b) regulamentul serviciului;

c) inventarul bunurilor mobile şi imobile, proprietate publică sau privată a unităţilor administrativ-teritoriale, aferente serviciului;

d) procesul-verbal de predare-preluare a bunurilor prevăzute la lit. c).

(11) Contractul de delegare a gestiunii cuprinde în mod obligatoriu clauze referitoare la:

a) denumirea părţilor contractante;

b) obiectul contractului;

c) durata contractului;

d) drepturile şi obligaţiile părţilor contractante;

e) programul lucrărilor de investiţii pentru modernizări, reabilitări, dezvoltări de capacităţi, obiective noi şi al lucrărilor de întreţinere, reparaţii curente, reparaţii planificate, renovări, atât fizic, cât şi valoric;

f) sarcinile şi responsabilităţile părţilor cu privire la programele de investiţii, la programele de reabilitări, reparaţii şi renovări, precum şi la condiţiile de finanţare a acestora;

g) indicatorii de performanţă privind calitatea şi cantitatea serviciului, stabiliţi prin caietul de sarcini şi regulamentul serviciului, şi modul de evaluare şi cuantificare a acestora, condiţii şi garanţii;

h) tarifele practicate şi procedura de stabilire, modificare sau ajustare a acestora;

i) modul de tarifare şi încasare a contravalori] serviciilor furnizate/prestate;

j) nivelul redevenţei sau ai altor obligaţii, după caz;

k) răspunderea contractuală;

l) forţa majoră;

m) condiţiile de redefinire a clauzelor contractuale;

n) condiţiile de restituire sau repartiţie, după caz, a bunurilor, la încetarea din orice cauză a contractului de delegare a gestiunii, inclusiv a investiţiilor realizate;

o) menţinerea echilibrului contractual;

p) condiţiile de reziliere a contractului de delegare a gestiunii;

q) administrarea patrimoniului public şi privat preluat;

r) structura forţei de muncă şi protecţia socială a acesteia;

s) alte clauze convenite de părţi, după caz.

(12) Cesiunea sau novaţia contractului de delegare a gestiunii este posibilă numai în cazul divizării, fuzionării ori înfiinţării unei filiale a operatorului, cu respectarea condiţiilor contractuale iniţiale şi cu aprobarea autorităţilor deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale.”

12. La articolul 30, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 30. - (1) Organizarea şi desfăşurarea procedurilor de atribuire a contractului de delegare a gestiunii pentru serviciile de utilităţi publice prevăzute la art. 1 alin. (2) se fac în baza unei documentaţii de atribuire elaborate de delegatar, după caz, îh conformitate cu Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, cu Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale şi cu Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii.”

13. Articolul 31 se abrogă.

14. La articolul 32, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Durata contractelor de delegare a gestiunii este limitată. Pentru contractele de delegare a gestiunii a căror durată estimată este mai mare de 5 ani, aceasta se stabileşte, după caz, în conformitate cu prevederile Legii nr. 98/2016, ale Legii nr. 99/2016 şi ale Legii nr. 100/2016 şi nu va depăşi durata maximă necesară recuperării investiţiilor prevăzute în sarcina operatorului/operatorului regional prin contractul de delegare. În cazul gestiunii directe, autorităţile administraţiei publice locale, cu excepţia celor care sunt membre ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, sunt obligate ca, periodic, respectiv o dată la 5 ani, să facă analize privind eficienţa economică a serviciului, respectiv să schimbe modalitatea de gestiune a serviciilor publice, după caz.”

15. La articolul 33, alineatele (1) şi (6) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 33. - (1) Desfăşurarea activităţilor specifice oricărui serviciu de utilităţi publice, indiferent de forma de gestiune aleasă, se realizează pe baza regulamentului serviciului, a caietului de sarcini al serviciului şi a licenţei emise de autoritatea de reglementare competentă, în condiţiile legii speciale. În cazul asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice, acestea elaborează un singur regulament al serviciului şi un singur caiet de sarcini al serviciului la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale membre pentru serviciile/ activităţile gestionate în comun. Acestea se aprobă de adunarea generală a asociaţiei în baza mandatului special prevăzut la art. 10 alin, (5).

..............................................................................................................

 (6) Operatorii prevăzuţi la art. 28 alin. (2) au obligaţia aplicării prevederilor legislaţiei în vigoare atunci când atribuie contracte de achiziţii publice, contracte de concesiune de lucrări publice sau contracte de concesiune de servicii destinate furnizării/prestării serviciilor de utilităţi publice.”

16. La articolul 33, alineatul (5) se abrogă.

17. La articolul 35, alineatul (1) se abrogă.

18. La articolul 38 alineatul (1), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„a) A.N.R.S.C. - pentru serviciile prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a)-c), e) şi f);”.

19. La articolul 38, alineatele (2), (4) şi (6) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(2) Acordarea licenţelor de traseu, în cazul serviciului de transport public local de călători, se face în condiţiile prevăzute de legea specială.

..............................................................................................................

 (4) Licenţa poate fi suspendată sau retrasă de către autoritatea de reglementare competentă.

..............................................................................................................

 (6) Licenţa emisă de A.N.R.S.C. este valabilă maximum 5 ani de la data emiterii şi poate fi reînnoită în condiţiile prevăzute de regulamentul privind acordarea licenţelor.”

20. La articolul 38, alineatele (3), (5) şi (7) se abrogă.

21. Articolul 39 se abrogă.

22. La articolul 40, partea introductivă şi literele a), b) şi

d) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 40. - La acordarea licenţelor în domeniul serviciilor de utilităţi publice A.N.R.S.C. va urmări, cu precădere, îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii:

a) atingerea de către operatori a obiectivelor stabilite la nivel naţional pentru serviciile de utilităţi publice, conform legii;

b) existenţa hotărârii privind darea în administrare a furnizării/prestării serviciilor de utilităţi publice, respectiv a contractului de delegare a gestiunii legal încheiat;

d) cunoaşterea actelor normative care reglementează domeniul serviciilor de utilităţi publice.”

23. La articolul 47 alineatul (4), litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„c) furnizarea/prestarea serviciilor de utilităţi publice de către operatorii fără licenţă eliberată potrivit prevederilor prezentei legi;”.

24. La articolul 47 alineatul (4), după litera c) se introduce o nouă literă, litera c1), cu următorul cuprins:

„c1) nesolicitarea de către operatori a acordării licenţei, în termen de 90 de zile de la data aprobării hotărârii de dare în administrare sau, după caz, de la data semnării contractului de delegare a gestiunii;”.

25. La articolul 49, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Operatorii au obligaţia de a solicita şi de a obţine eliberarea licenţei în termen de 90 de zile de la data aprobării hotărârii de dare în administrare sau, după caz, de la data semnării contractului de delegare a gestiunii.”

26. La articolul 51, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(4) Soluţionarea litigiilor dintre unităţile administrativ-teritoriale sau, după caz, dintre asociaţiile de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice şi operatori în legătură cu atribuirea, încheierea, executarea, modificarea şi încetarea contractelor de delegare a gestiunii, precum şi a celor privind acordarea de despăgubiri se realizează potrivit dispoziţiilor Legii nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor.”

27. Articolul 52 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 52. - (1) Măsurile de natura ajutorului de stat nu pot fi acordate decât după avizarea acestora de către Consiliul Concurenţei, cu respectarea procedurii naţionale prevăzute de Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale îh domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările ulterioare, precum şi a procedurilor comunitare din domeniul ajutorului de stat.

(2) Contractele de delegare vor putea fi atribuite direct doar după obţinerea avizului Consiliului Concurenţei cu privire la respectarea prevederilor specifice din domeniul concurenţei şi al ajutorului de stat.

(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), contractele de delegare pot fi atribuite direct, fără avizul Consiliului Concurenţei, atunci când valoarea estimată a acestora este mai mică decât pragurile corespunzătoare prevăzute la art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016 sau, după caz, la art. 12 alin. (4) din Legea nr. 99/2016, precum şi operatorilor regionali care implementează proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile în sectorul de apă şi apă uzată.

(4) Pentru emiterea avizului prevăzut la alin. (1) şi (2), Consiliul Concurenţei va solicita, după caz, aviz consultativ de la autorităţile de reglementare competente.

(5) în aplicarea alin. (2), Consiliul Concurenţei va emite un regulament privind conformitatea cu aplicarea regulilor de concurenţă şi ajutor de stat, care va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. Prin regulament se pot stabili şi alte exceptări de la regula obţinerii avizului prevăzut la alin. (2), pentru proiectele finanţate din fonduri europene nerambursabile şi pentru serviciile de utilităţi publice în cazul în care se utilizează un sistem de indicatori ai serviciilor pentru îmbunătăţirea performanţei prin analiză sistematică şi adaptare la cele mai bune practici în domeniu/standarde de cost, ţinându-se seama de gradul de afectare al concurenţei pe piaţa relevantă.”

Art. III. - Alineatele (2)-(4) ale articolului 15 din Legea serviciului de salubrizare a localităţilor nr. 101/2006, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 658 din 8 septembrie 2014, se abrogă.

Art. IV. - Contractele în curs de executare şi procedurile de atribuire în curs de desfăşurare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă care s-au încheiat sau iniţiat cu respectarea dispoziţiilor legale în materia achiziţiilor publice şi concesiunilor de lucrări şi de servicii se definitivează pe baza prevederilor legale în vigoare la data iniţierii acestora, cu excepţia obligării ofertanţilor de a prezenta licenţa Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Ministrul finanţelor publice,

Anca Dana Dragu

Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice,

Bogdan Puşcaş

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Vasile Dîncu

Viceprim-ministru, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri,

Costin Grigore Borc

Ministrul fondurilor europene,

Cristian Ghinea

p. Ministrul afacerilor externe,

Alexandru Victor Micula,

secretar de stat

Ministrul transporturilor,

Petru Sorin Buşe

 

Bucureşti, 19 septembrie 2016.

Nr. 58.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL JUSTIŢIEI

 

ORDIN

pentru modificarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei şi libertăţilor cetăţeneşti nr. 1.226/C/2009

 

În temeiul dispoziţiilor art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 131/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 508/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea în cadrul Ministerului Public a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism,

luând în considerare dispoziţiile art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 6/2016 privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal,

având în vedere propunerile procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism transmise prin adresele nr. 554/2016 şi nr. 1.450/2016 privind modificarea şi completarea unor prevederi ale Ordinului ministrului justiţiei şi libertăţilor cetăţeneşti nr. 1.226/C/2009 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism,

luând în considerare Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 735 din 28 iunie 2016 prin care au fost avizate favorabil propunerile de modificare şi completare a Regulamentului de organizare şi funcţionare a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism,

în conformitate cu dispoziţiile art. 9 şi 13 din Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul justiţiei emite următorul ordin:

Art. I. - Regulamentul de organizare şi funcţionare a Direcţiei de investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei şi libertăţilor cetăţeneşti nr. 1.226/C/2009, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 367 din 1 iunie 2009, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 4 alineatul (2), literele e) şi k) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„e) Serviciul de prevenire şi combatere a infracţiunilor de terorism şi a celor contra securităţii naţionale:

- Biroul de investigare a infracţiunilor de terorism şi a finanţării terorismului;

- Biroul de combatere a infracţiunilor contra securităţii naţionale;

..............................................................................................................

k) Centrul de aplicaţii operaţionale al procurorilor:

- Biroul de analiză, previziuni şi pregătire profesională;

- Biroul de tehnologia informaţiei, tehnic şi de criminalistică:

- Compartimentul telecomunicaţii;

- Compartimentul tehnic;

- Compartimentul de criminalistică;

- Compartimentul pentru tehnologia inform aţi ei;”,

2. Articolul 8 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 8. - Procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) organizează, conduce, controlează şi răspunde de activitatea tuturor categoriilor de personal din cadrul direcţiei, luând sau, după caz, propunând conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie măsurile care se impun;

b) repartizează, după criterii obiective şi potrivit specializării, procurorilor din subordine spre soluţionare dosarele penale, plângerile şi celelalte lucrări înregistrate în cadrul structurii centrale, potrivit legii;

c) dispune preluarea, în condiţiile legii, pentru efectuarea urmăririi penale, a cauzelor de competenţa serviciilor şi birourilor teritoriale ale Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;

d) analizează anual activitatea în domeniu a procurorilor din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi întocmeşte un raport pe care îl prezintă procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea luării măsurilor care se impun pentru îmbunătăţirea activităţii;

e) analizează legalitatea soluţiilor procurorului de netrimitere în judecată, în cauzele cu învinuiţi sau inculpaţi arestaţi preventiv, şi ia măsuri pentru înlăturarea deficienţelor şi eficientizarea activităţii;

f) organizează în cadrul structurii centrale, prin ordin, servicii, birouri şi compartimente conduse de procurori şefi, în circumscripţia teritorială a parchetelor de pe lângă curţile de apel înfiinţează, prin ordin, servicii teritoriale conduse de procurori şefi şi poate înfiinţa sau desfiinţa birouri teritoriale, în circumscripţia teritorială a parchetelor de pe lângă tribunale;

g) stabileşte numărul specialiştilor, personalului auxiliar de specialitate şi al personalului economic şi administrativ, încadrat în serviciile, birourile şi compartimentele înfiinţate la nivelul structurii centrale ori în serviciile şi birourile teritoriale, în funcţie de volumul şi complexitatea activităţii, în limita numărului total de posturi;

h) numeşte prin ordin, cu avizul miniştrilor de resort, specialişti cu înaltă calificare în domeniul prelucrării şi valorificării informaţiilor, în domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic şi în alte domenii, pentru clarificarea unor aspecte tehnice sau de specialitate în activitatea de urmărire penală;

i) recomandă procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie delegarea procurorilor la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;

j) încadrează personalul auxiliar de specialitate şi personalul economic şi administrativ din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;

k) stabileşte prin ordin structura şi atribuţiile Centrului de aplicaţii operaţionale al procurorilor, organizează, coordonează şi răspunde de activitatea acestuia;

l) numeşte şi revocă ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară ai Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, potrivit legii;

m) exercită atribuţiile prevăzute de lege pentru ministrul afacerilor interne, privind drepturile şi răspunderile ce revin ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;

n) propune ministrului afacerilor interne acordarea gradelor profesionale pentru ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;

o) acordă drepturile băneşti prevăzute de lege pentru procurori, specialişti, personalul auxiliar de specialitate, economic şi administrativ;

p) conduce activitatea compartimentului de specialişti din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;

q) ia măsuri pentru respectarea programului de activitate de către întreg personalul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, pentru îndeplinirea la timp şi în condiţii de calitate a lucrărilor şi pentru stabilirea unor raporturi de serviciu care să asigure realizarea corespunzătoare a atribuţiilor;

r) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de lege sau dispuse de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.”

3. La articolul 21, după litera d) se introduce o nouă literă, litera e), cu următorul cuprins:

„e) ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară.”

4. După articolul 22, se introduce un nou articol, articolul 221, cu următorul cuprins:

„Art. 221. - Funcţiile ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară, în ordine ierarhică, sunt următoarele:

a) ofiţer de poliţie judiciară;

b) agent de poliţie judiciară.”

5. După articolul 27 se introduce un nou articol, articolul 271, cu următorul cuprins:

„Art. 271 - Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară, constituiţi În structuri specializate în combaterea criminalităţii organizate, la nivel central şt teritorial, ori cei detaşaţi în cadrul direcţiei, precum şi ceilalţi ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară care au aviz conform pentru a-şi desfăşura activitatea sub coordonarea procurorilor din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism efectuează numai acele acte de cercetare penală dispuse de procurorii direcţiei, sub directa conducere şi controlul nemijlocit al acestora. Dispoziţiile procurorilor Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sunt obligatorii pentru ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară. Actele întocmite de aceştia, din dispoziţia scrisă a procurorului, sunt efectuate în numele acestuia.”

6. La articolul 29, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Urmărirea penală se efectuează de către procuror în cauze privind:

a) următoarele infracţiuni, dacă săvârşirea lor a intrat în scopul unui grup infracţional organizat, în sensul prevăzut la art. 367 alin. (6) din Codul penal:

- infracţiunile de trafic de migranţi prevăzute de art. 263 din Codul penal şi facilitare a şederii ilegale pe teritoriul României prevăzute de art. 264 din Codul penal;

- infracţiunile de omor prevăzute de art. 188 din Codul penal, omor calificat prevăzut de art. 189 din Codul penal, lipsire de libertate în mod ilegal prevăzută de art. 205 din Codul penal, şantaj prevăzută de art. 207 din Codul penal, sclavia prevăzută de art. 209 din Codul penal;

- infracţiunile de supunere la muncă forţată prevăzute de art. 212 din Codul penal, proxenetismul prevăzut de art. 213 din Codul penal, exploatarea cerşetoriei prevăzută de art. 214 din Codul penal, folosirea unui minor în scop de cerşetorie prevăzută de art. 215 din Codul penal, precum şi tentativele la aceste infracţiuni conform art. 217 din Codul penal;

- infracţiunile de fals de monedă prevăzute de art. 310 din Codul penal, falsificarea de titluri de credit sau instrumente de plată, prevăzute de art. 311 din Codul penal, punerea în circulaţie de valori falsificate prevăzută de art. 313 din Codul penal, dacă valorile falsificate sunt dintre cele prevăzute la art. 310 din Codul penal şi art. 311 din Codul penal, deţinerea de instrumente în vederea falsificării de valori prevăzută de art. 314 din Codul penal, emiterea frauduloasă de monedă prevăzută de art. 315 din Codul penal, falsificarea de valori străine prevăzută de art. 316 din Codul penal, dacă valorile străine falsificate sunt dintre cele prevăzute la art. 310 din Codul penal şi art. 311 din Codul penal;

- infracţiunile de nerespectare a regimului armelor şi muniţiilor prevăzute de art. 342 din Codul penali, uzul de armă fără drept prevăzut de art. 343 din Codul penal şi falsificarea sau modificarea, ştergerea sau modificarea marcajelor de pe arme letale prevăzute de art. 344 din Codul penal, precum şi tentativa la aceste fapte conform art. 347 din Codul penal;

- infracţiunea prevăzută de art. 155 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- infracţiunea de camătă prevăzută de art. 351 din Codul penal;

b) următoarele infracţiuni, dacă săvârşirea lor a intrat în scopul unui grup infracţional organizat, în sensul prevăzut la art. 367 alin. (6) din Codul penal, şi dacă în cauză, indiferent de numărul infracţiunilor concurente, s-a produs o pagubă materială mai mare decât echivalentul în lei al sumei de 500.000 euro;

- furt prevăzut de art. 228 din Codul penal, furt calificat prevăzut de art. 229 din Codul penal, tentativele la aceste infracţiuni conform art. 232 din Codul penal, tâlhăria prevăzută de art. 233 din Codul penal, tâlhăria calificată prevăzută de art. 234 din Codul penal, pirateria prevăzută de art. 235 din Codul penal, tâlhăria urmată de moartea victimei prevăzută de art. 236 din Codul penal, şi tentativele la aceste fapte în condiţiile art. 237 din Codul penal;

- înşelăciunea prevăzută de art. 244 din Codul penal şi înşelăciunea privind asigurările prevăzută de art. 245 din Codul penal şi tentativele la aceste fapte în condiţiile art. 248 din Codul penal;

c) următoarele infracţiuni, indiferent dacă acestea au fost săvârşite sau nu în condiţiile grupului infracţional organizat prevăzut de art. 367 alin. (6) din Codul penal:

- infracţiunile de trafic de persoane prevăzute de art. 210 din Codul penal şi trafic de minori prevăzut de art. 211 din Codul penal, viol prevăzut de art. 218 din Codul penal în referire la persoanele traficate conform art. 210 şi 211 din Codul penal;

d) infracţiunea prevăzută la art. 367 din Codul penal, dacă în scopul grupului infracţional intră vreuna dintre infracţiunile prevăzute la lit. a)-c);

e) infracţiunea de spălare a banilor prevăzută de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului, republicată, cu modificările ulterioare, dacă banii, bunurile şi valorile care au făcut obiectul spălării banilor provin din săvârşirea infracţiunilor date în competenţa serviciului;

f) infracţiunile care au legătură, potrivit art. 43 din Codul de procedură penală, cu cele prevăzute la lit. a)-e).”

7. Articolul 30 se abrogă.

8. La articolul 32, litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„a) efectuează urmărirea penală în cauzele privind următoarele infracţiuni:

- trafic de persoane prevăzut de art. 210 din Codul penal şi trafic de minori prevăzut de art. 211 din Codul penal, precum şi infracţiunea de viol prevăzută de art. 218 din Codul penal, în referire la persoanele traficate conform art. 210 şi 211 din Codul penal;

- infracţiunea prevăzută de art. 155 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, infracţiunile de trafic de migranţi prevăzute de art. 263 din Codul penal şi facilitare a şederii ilegale pe teritoriul României prevăzută de art. 264 din Codul penal, sclavia prevăzută de art. 209 din Codul penal, supunere la muncă forţată prevăzută de art. 212 din Codul penai, proxenetismul prevăzut de art. 213 din Codul penal, exploatarea cerşetoriei prevăzută de art. 214 din Codul penal, folosirea unui minor în scop de cerşetorie prevăzută de art. 215 din Codul penal, precum şi tentativele la aceste infracţiuni conform art. 217 din Codul penal, dacă săvârşirea lor a intrat în scopul unui grup infracţional organizat, în sensul prevăzut la art. 367 alin. (6) din Codul penal;

- infracţiunea prevăzută la art. 367 din Codul penal, dacă în scopul grupului infracţional intră vreuna dintre infracţiunile prevăzute mai sus;

- infracţiunea de spălare a banilor prevăzută de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului, republicată, cu modificările ulterioare, dacă banii, bunurile şi valorile care au făcut obiectul spălării banilor provin din săvârşirea infracţiunilor menţionate anterior;

- infracţiunile care au legătură, potrivit art. 43 din Codul de procedura penală, cu cele prevăzute anterior.”

9. La articolul 33, litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„a) efectuează urmărirea penală în cauzele privind următoarele infracţiuni:

- falsificarea de monede prevăzută de art. 310 din Codul penal, falsificarea de titluri de credit sau instrumente de plată prevăzută de art. 311 din Codul penal, punerea în circulaţie de valori falsificate prevăzută de art. 313 din Codul penal, dacă valorile falsificate sunt dintre cele prevăzute la art. 310 şi 311 din Codul penal, deţinerea de instrumente în vederea falsificării de valori prevăzută de art. 314 din Codul penal, emiterea frauduloasă de monedă prevăzută de art. 315 din Codul penal, falsificarea de valori străine prevăzută de art. 316 din Codul penal, dacă valorile străine falsificate sunt dintre cele prevăzute la art. 310 şi 311 din Codul penal, dacă săvârşirea lor a intrat în scopul unui grup infracţional organizat, în sensul prevăzut la art. 367 alin. (6) din Codul penal;

- furt prevăzut de art. 228 din Codul penal şi furt calificat prevăzut de art. 229 din Codul penal, precum şi tentativele la aceste infracţiuni, înşelăciunea prevăzută de art. 244 din Codul penal şi înşelăciunea privind asigurările prevăzută de art. 245 din Codul penal, tentativele la această faptă, dacă săvârşirea lor a intrat în scopul unui grup infracţional organizat, în sensul prevăzut la art. 367 alin. (6) din Codul penal, şi dacă în cauză, indiferent de numărul infracţiunilor concurente, s-a produs o pagubă materială mai mare decât echivalentul în lei al sumei de 500.000 euro;

- infracţiunea prevăzută la art. 367 din Codul penal, dacă în scopul grupului infracţional intră vreuna dintre infracţiunile prevăzute mai sus;

- infracţiunea de spălarea banilor prevăzută de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului, republicată, cu modificările ulterioare, dacă banii, bunurile şi valorile care au făcut obiectul spălării banilor provin din săvârşirea infracţiunilor menţionate anterior;

- infracţiunile care au legătură, potrivit art. 43 din Codul de procedură penală, cu cele prevăzute anterior.”

10. La articolul 34, litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,a) efectuează urmărirea penală în cauzele privind următoarele infracţiuni:

- omor prevăzut de art. 188 din Codul penal, omor calificat prevăzut de art. 189 din Codul penal, lipsire de libertate în mod ilegal prevăzut de art. 205 din Codul penal, şantaj prevăzut de art. 207 din Codul penal, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor prevăzut de art. 342 din Codul penal, uzul de armă fără drept prevăzut de art. 343 din Codul penal şi falsificarea sau modificarea, ştergerea sau modificarea marcajelor de pe arme letale prevăzute de art. 344 din Codul penal, precum şi tentativa la aceste fapte conform art. 347 din Codul penal, infracţiunea de camătă prevăzută de art. 351 din Codul penal, dacă săvârşirea lor a intrat în scopul unui grup infracţional organizat, în sensul prevăzut la art. 367 alin. (6) din Codul penal;

- infracţiunea prevăzută la art. 367 din Codul penal, dacă în scopul grupului infracţional intră vreuna dintre infracţiunile prevăzute mai sus;

- infracţiunea de spălarea banilor prevăzută de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului, republicată, cu modificările ulterioare, dacă banii, bunurile şi valorile care au făcut obiectul spălării banilor provin din săvârşirea infracţiunilor menţionate anterior;

- infracţiunile care au legătură, potrivit art. 43 din Codul de procedura penală, cu cele prevăzute anterior.”

11. La articolul 36, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Urmărirea penală se efectuează de către procuror în cauze privind:

a) infracţiunile de trafic şi consum ilicit de droguri, prevăzute de Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, infracţiunile prevăzute în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 121/2006 privind regimul juridic al precursorilor de droguri, aprobată cu modificări prin Legea nr. 186/2007, cu modificările ulterioare, precum şi infracţiunile prevăzute de Legea nr. 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, republicată;

b) infracţiunea prevăzută de art. 367 din Codul penal, dacă în scopul grupului infracţional intră vreuna dintre infracţiunile prevăzute la lit. a);

c) alte infracţiuni de competenţa serviciului care au legătură, potrivit art. 43 din Codul de procedură penală, cu cele prevăzute la lit. a) şi b).”

12. La articolul 37, litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„a) efectuează urmărirea penală în cauzele privind infracţiunile de trafic şi consum ilicit de droguri, prevăzute de Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, infracţiunile prevăzute în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 121/2006 privind regimul juridic al precursorilor de droguri, aprobată cu modificări prin Legea nr. 186/2007, cu modificările ulterioare, infracţiunile prevăzute de Legea nr. 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, republicată, infracţiunea prevăzută de art. 367 din Codul penal, dacă în scopul grupului infracţional intră vreuna dintre infracţiunile menţionate, precum şi alte infracţiuni de competenţa biroului care au legătură, potrivit art. 43 din Codul de procedură penală, cu cele prevăzute mai sus;”.

13. La articolul 38, litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„a) efectuează urmărirea penală în cauzele privind infracţiunile de trafic şi consum ilicit de droguri, prevăzute de Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, infracţiunile prevăzute în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 121/2006 privind regimul juridic al precursorilor de droguri, aprobată cu modificări prin Legea nr. 186/2007, cu modificările ulterioare, infracţiunile prevăzute de Legea nr. 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, republicată, infracţiunea prevăzută de art. 367 din Codul penal, dacă în scopul grupului infracţional intră vreuna dintre infracţiunile menţionate, precum şi alte infracţiuni de competenţa biroului care au legătură, potrivit art. 43 din Codul de procedură penală, cu cele prevăzute mai sus;”,

14. La articolul 40, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(2) Serviciul constituie un punct de contact disponibil permanent pentru asigurarea cooperării interinstituţionale imediate şi permanente cu autorităţile de control de pe piaţa bancară, de capital şi a asigurărilor, respectiv cu Serviciul de supraveghere al Băncii Naţionale a României şi cu Autoritatea de Supraveghere Financiară.

(3) Urmărirea penală se efectuează de către procuror în cauze privind:

a) infracţiunile prevăzute de art. 239-242, art. 244, art. 245-248, art. 295, art. 308-309 cu referire la art. 295 din Codul penal, art. 307 din Codul penal, art. 309 cu referire la art. 307 din Codul penal, dacă în cauză, indiferent de numărul infracţiunilor concurente, s-a produs o pagubă materială mai mare decât echivalentul în lei al sumei de 500.000 euro;

b) infracţiunea prevăzută de art. 5 din Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale, cu modificările şi completările ulterioare;

c) infracţiunile prevăzute de Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, cu modificările şi completările ulterioare;

d) infracţiunile prevăzute de Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare, dacă în cauză, indiferent de numărul infracţiunilor concurente, s-a produs o pagubă materială mai mare decât echivalentul în lei al sumei de 500.000 euro;

e) infracţiunile prevăzute de Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cu modificările şi completările ulterioare;

f) infracţiunea de spălare a banilor prevăzută de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului, republicată, cu modificările ulterioare;

g) infracţiunea prevăzută la art. 367 din Codul penal, dacă în scopul grupului infracţional intră vreuna dintre infracţiunile menţionate anterior;

h) orice altă infracţiune, dacă aceasta are legătură potrivit art. 43 din Codul de procedură penală cu vreuna dintre infracţiunile menţionate la lit. a)-g).”

15. Articolul 41 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 41. - Biroul de combatere a criminalităţii economico-financiare şi a spălării banilor are următoarele atribuţii:

a) efectuează urmărirea penală în cauzele privind infracţiunile prevăzute de art. 239-242, art. 244, art. 245-248, art. 295, art. 308-309 cu referire la art. 295 din Codul penal, art. 307 din Codul penal, art. 309 cu referire la art. 307 din Codul penal, dacă în cauză, indiferent de numărul infracţiunilor concurente, s-a produs o pagubă materială mai mare decât echivalentul în lei al sumei de 500.000 euro;

b) efectuează urmărirea penată în cauzele privind infracţiunile prevăzute de Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare, dacă în cauză, indiferent de numărul infracţiunilor concurente, s-a produs o pagubă materială mai mare decât echivalentul în lei al sumei de 500.000 euro;

c) efectuează urmărirea penală în cauzele privind infracţiunea de spălare a banilor prevăzută de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului, republicată, cu modificările ulterioare;

d) efectuează urmărirea penală în cauzele privind infracţiunea prevăzută la art. 367 din Codul penal, dacă în scopul grupului infracţional intră vreuna dintre infracţiunile menţionate anterior;

e) efectuează urmărirea penală în cauzele privind orice altă infracţiune, dacă aceasta are legătură potrivit art. 43 din Codul de procedură penală cu vreuna dintre infracţiunile menţionate la lit. a)-d);

f) realizează orice alte activităţi dispuse de conducerea serviciului sau a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.”

16. Articolul 42 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 42. - Biroul de combatere a infracţiunilor vamale şi a celor contra pieţei de capital are următoarele atribuţii:

a) efectuează urmărirea penală în cauzele privind infracţiunea prevăzută de art. 5 din Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale, cu modificările şi completările ulterioare;

b) efectuează urmărirea penală în cauzele privind infracţiunile prevăzute de Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, cu modificările şi completările ulterioare;

c) efectuează urmărirea penală în cauzele privind infracţiunile prevăzute de Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cu modificările şi completările ulterioare;

d) efectuează urmărirea penală în cauzele privind infracţiunea de spălare a banilor prevăzută de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului, republicată, cu modificările ulterioare;

e) efectuează urmărirea penală în cauze privind infracţiunea prevăzută la art. 367 din Codul penal, dacă în scopul grupului infracţional intră vreuna dintre infracţiunile menţionate anterior;

f) efectuează urmărirea penală în cauzele privind orice altă infracţiune, dacă aceasta are legătură potrivit art. 43 din Codul de procedură penală cu vreuna dintre infracţiunile menţionate la lit. a)-e);

g) realizează orice alte activităţi dispuse de procurorul şef al serviciului sau de conducerea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism”.

17. La articolul 44, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(2) Serviciul constituie un punct de contact disponibil permanent pentru asigurarea cooperării internaţionale imediate şi permanente, iar în exercitarea acestei atribuţii serviciul:

a) acordă asistenţă de specialitate şi oferă date despre legislaţia română în materie punctelor de contact similare din alte state;

b) dispune conservarea imediată a datelor şi ridicarea obiectelor care conţin datele informatice sau datele referitoare la traficul informaţional solicitate de o autoritate străină competentă;

c) execută sau facilitează executarea, potrivit legii, a comisiilor rogatorii solicitate în cauze privind combaterea criminalităţii informatice, cooperând cu toate autorităţile române competente.

(3) Urmărirea penală se efectuează de către procuror în cauze privind:

a) următoarele infracţiuni, dacă săvârşirea lor a intrat în scopul unui grup infracţional organizat, în sensul prevăzut la art. 367 alin. (6) din Codul penal: art. 249-252, art. 311 alin. (2) şi (3), art. 313 dacă valorile falsificate sunt dintre cele prevăzute la art. 311 alin. (2), art. 314 alin. (2) şi (3), art. 316, dacă valorile străine falsificate sunt dintre cele prevăzute la art. 311 alin. (2), art. 325 din Codul penal;

b) infracţiunile prevăzute de art. 325, art. 360-366, art. 374 din Codul penal;

c) infracţiunea prevăzută la art. 367 din Codul penal, dacă în scopul grupului infracţional intră vreuna dintre infracţiunile prevăzute la lit. a) sau b);

d) infracţiunea de spălare a banilor prevăzută de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului, republicată, cu modificările ulterioare, dacă banii, bunurile şi valorile care au făcut obiectul spălării banilor provin din săvârşirea infracţiunilor date în competenţa serviciului;

e) infracţiunile care au legătură, potrivit art. 43 din Codul de procedură penală, cu cele prevăzute la lit. a) şi b).”

18. Articolul 45 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 45. - Biroul de combatere a criminalităţii informatice are următoarele atribuţii:

a) efectuează urmărirea penală în cauzele privind următoarele infracţiuni, dacă săvârşirea lor a intrat în scopul unui grup infracţional organizat, în sensul prevăzut la art. 367 alin. (6) din Codul penal: art. 249;

b) efectuează urmărirea penală în cauzele privind infracţiunile prevăzute de art. 325, art. 360-366, art. 374 din Codul penal;

c) efectuează urmărirea penală în cauzele privind infracţiunea prevăzută la art. 367 din Codul penal, dacă în scopul grupului infracţional intră vreuna dintre infracţiunile prevăzute la lit. a) sau b);

d) efectuează urmărirea penală în cauzele privind infracţiunea de spălare a banilor prevăzută de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului, republicată, cu modificările ulterioare, dacă banii, bunurile şi valorile care au făcut obiectul spălării banilor provin din săvârşirea infracţiunilor date în competenţa biroului;

e) infracţiunile care au legătură, potrivit art. 43 din Codul de procedură penală, cu cele prevăzute la lit. a) şi b);

f) realizează orice alte activităţi dispuse de conducerea serviciului sau a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.”

19. Articolul 46 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 46. - Biroul de combatere a infracţiunilor cu cărţi de credit şi alte mijloace de plată electronică are următoarele atribuţii:

a) efectuează urmărirea penală în cauzele privind următoarele infracţiuni, dacă săvârşirea lor a intrat în scopul unui grup infracţional organizat, în sensul prevăzut la art. 367 alin. (6) din Codul penal: art. 250-252, art. 311 alin. (2) şi (3), art. 313, dacă valorile falsificate sunt dintre cele prevăzute la art. 311 alin. (2), art. 314 alin. (2) şi (3), art. 316, dacă valorile străine falsificate sunt dintre cele prevăzute la art. 311 alin. (2);

b) efectuează urmărirea penală în cauzele privind infracţiunea prevăzută de art. 325 din Codul penal;

c) efectuează urmărirea penală în cauzele privind infracţiunea prevăzută la art. 367 din Codul penal, dacă în scopul grupului infracţional intră vreuna dintre infracţiunile prevăzute la lit. a) sau b);

d) efectuează urmărirea penală în cauzele privind infracţiunea de spălare a banilor prevăzută de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului, republicată, cu modificările ulterioare, dacă banii, bunurile şi valorile care au făcut obiectul spălării banilor provin din săvârşirea infracţiunilor date în competenţa biroului;

e) infracţiunile care au legătură, potrivit art. 43 din Codul de procedură penală, cu cele prevăzute la lit. a) şi b).

f) realizează orice alte activităţi dispuse de conducerea serviciului sau a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.”

20. La titlul VII, denumirea capitolului V se modifică şi va avea următorul cuprins:

„CAPITOLUL V

Serviciul de prevenire şi combatere a infracţiunilor de terorism şi a celor contra securităţii naţionale”

21. La titlul VII capitolul V, denumirea secţiunii 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

 

„SECŢIUNEA 1

Conducerea, structura şi atribuţiile Serviciului de prevenire şi combatere a infracţiunilor de terorism şi a celor contra securităţii naţionale”

 

22. Articolul 48 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 48. - Serviciul de prevenire şi combatere a infracţiunilor de terorism şi a celor contra securităţii naţionale este condus de un procuror şef serviciu şi are în structură două birouri, conduse de procurori şefi birou.”

23. Articolul 49 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 49. - Procurorii serviciului efectuează urmărirea penală în condiţiile prevăzute de Codul de procedură penală, în Legea nr. 508/2004, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în alte legi speciale care prevăd infracţiuni de competenţa Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

Urmărirea penală se efectuează de procurorii serviciului în cauzele privind:

a) infracţiunile contra securităţii naţionale prevăzute în Codul penal;

b) infracţiunile contra securităţii naţionale prevăzute în legile speciale;

c) infracţiunile prevăzute în Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, cu modificările şi completările ulterioare;

d) infracţiunile prevăzute în Legea nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

e) infracţiunile prevăzute de art. 345, 346, 347 şi 359 din Codul penal, dacă săvârşirea lor a intrat în scopul unui grup infracţional organizat, în sensul art. 367 alin. (6) din Codul penal;

f) infracţiunile prevăzute de art. 303 din Codul penal şi art. 309 cu referire la art. 303 din Codul penal;

g) infracţiunile prevăzute în Legea nr. 656/2002, republicată, cu modificările ulterioare, dacă banii, bunurile sau valorile care au făcut obiectul spălării banilor provin din săvârşirea infracţiunilor date în competenţa serviciului;

h) infracţiunea prevăzută la art. 367 din Codul penal, dacă în scopul grupului infracţional intră vreuna dintre infracţiunile prevăzute la lit. a)-g);

i) infracţiunile care au legătură, potrivit art. 43 din Codul de procedura penală, cu cele prevăzute la lit. a)-h).”

24. La titlul VII capitolul V, denumirea secţiunii a 3-a se modifică şi va avea următorul cuprins:

 

„SECŢIUNEA a 3-a

Atribuţiile Biroului de combatere a infracţiunilor contra securităţii naţionale”

 

25. Articolul 51 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 51. - Biroul de combatere a infracţiunilor contra securităţii naţionale efectuează urmărirea penală în cauzele privind:

a) infracţiunile contra securităţii naţionale prevăzute în Codul penal şi în legi speciale;

b) infracţiunile prevăzute de art. 303 din Codul penai şi art. 309 cu referire la art. 303 din Codul penal;

c) infracţiunea prevăzută la art. 367 din Codul penal, dacă în scopul grupului infracţional intră vreuna dintre infracţiunile prevăzute la lit. a) şi b);

d) infracţiunile prevăzute de art. 345, art. 346, art. 347 şi art. 359 din Codul penal, dacă săvârşirea lor a intrat în scopul unui grup infracţional organizat, în sensul art. 367 alin. (6) din Codul penal;

e) infracţiunile care au legătură, potrivit art. 43 din Codul de procedură penală, cu cele prevăzute la lit. a)-c).”

26. După articolul 51 se introduce un nou articol, articolul 511, cu următorul cuprins:

„Art. 511. - Biroul de investigare a infracţiunilor de terorism şi a finanţării terorismului efectuează urmărirea penală în cauzele privind următoarele infracţiuni, indiferent dacă acestea au fost săvârşite sau nu în condiţiile grupului infracţional organizat prevăzut de art. 367 alin. (6) din Codul penal:

a) infracţiunile prevăzute de Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, cu modificările şi completările ulterioare;

b) infracţiunile prevăzute în Legea nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

c) infracţiunea prevăzută la art. 367 din Codul penal, dacă în scopul grupului infracţional intră vreuna dintre infracţiunile prevăzute la lit. a) şi b);

d) infracţiunea de spălare a banilor prevăzută de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului, republicată, cu modificările ulterioare, dacă banii, bunurile şi valorile care au făcut obiectul spălării banilor provin din săvârşirea infracţiunilor date în competenţa Serviciului de prevenire şi combatere a infracţiunilor de terorism şi a celor contra securităţii naţionale;

e) infracţiunile care au legătură, potrivit art. 43 din Codul de procedură penală, cu cele prevăzute la lit. a)-d).”

27. Articolul 61 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 61. - (1) Centrul de aplicaţii operaţionale al procurorilor se organizează la nivel de serviciu şi este condus de un procuror şef serviciu, având în structură două birouri conduse de procurori şefi birou. Centrul de aplicaţii operaţionale al procurorilor are următoarele atribuţii:

a) studiază cauzele care generează săvârşirea infracţiunilor de criminalitate organizată, trafic de droguri, criminalitate economico-financiară, criminalitate informatică şi terorism şi a condiţiilor care le favorizează, elaborează propuneri în vederea eliminării acestora, precum şi pentru perfecţionarea legislaţiei penale în acest domeniu;

b) constituie şi actualizează baza de date vizând infracţiunile ce sunt date în competenţa Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;

c) elaborează metodologia privind activitatea de urmărire penală în cauze complexe privind criminalitatea organizată şi terorismul;

d) organizează şi administrează baza de date privind criminalitatea organizată şi terorismul;

e) desfăşoară activităţi specifice de pregătire profesională a procurorilor şi a altor categorii de personal, în cooperare cu Institutul Naţional al Magistraturii, potrivit programelor acestuia;

f) asigură, la cerere, pe bază de protocol, activităţi de consultanţă şi pregătire profesională pentru alte instituţii cu atribuţii de cercetare penală;

g) cooperează cu structuri similare de pregătire a personalului cu atribuţii în combaterea criminalităţii organizate şi terorismului, din ţară şi din străinătate;

h) colectează/sistematizează date şi informaţii, atât în vederea elaborării de metodologii de realizare a activităţii de urmărire penală raportat la specificul criminalităţii organizate şi terorismului, cât şi pentru realizarea activităţii de pregătire profesională a procurorilor şi creşterii eficienţei activităţii de urmărire penală;

i) organizează orice alte activităţi de pregătire profesională, în conformitate cu competenţele Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;

j) identifică necesităţi, redactează propuneri de proiecte şi realizează managementul proiectelor cu finanţare nerambursabilă în care Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism este iniţiator sau partener, cooperând în acest sens cu structurile specializate din cadrul Ministerului Public, Ministerului Justiţiei etc.;

k) asigură punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică emise de instanţe, conform Codului de procedură penală, în cauzele ce au ca obiect infracţiuni date în competenţa direcţiei, conform legii, din dispoziţia procurorilor Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;

l) execută activităţi de fixare, prin mijloace audio şi video, a actelor procedurale;

m) efectuează activităţile criminalistice în cauze de competenţa Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;

n) coordonează activitatea în domeniul tehnologiei informaţiilor şi de comunicaţii (IT&C), criminalistică, asigură implementarea strategiei de informatizare şi de dezvoltare a infrastructurii de comunicaţii ale Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

(2) Atribuţiile procurorului şef al Centrului de aplicaţii operaţionale al procurorilor sunt următoarele:

a) organizează, conduce, controlează şi răspunde de activitatea întregului personal din cadrul centrului, precum şi de activitatea de ordin tehnic efectuată de specialiştii din domeniu;

b) stabileşte atribuţiile personalului din subordine, precum şi măsurile şi termenele de realizare a activităţilor, luând sau, după caz, propunând conducerii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism măsurile care se impun;

c) repartizează şi atribuie sarcini sau lucrări, după criterii obiective şi potrivit specializării, personalului din subordine, verifică şi urmăreşte realizarea acestora;

d) examinează şi analizează lucrările realizate de personalul din subordine, coordonează şi îndrumă activitatea acestuia;

e) participă la elaborarea şi soluţionarea lucrărilor complexe sau de importanţă deosebită date în competenţa centrului;

f) ia măsuri şi, după caz, face propuneri pentru realizarea în bune condiţii şi la termen a atribuţiilor ce revin centrului;

g) efectuează periodic analiza activităţii centrului şi face propuneri pentru îmbunătăţirea acesteia;

h) propune conducerii direcţiei detaşarea sau prelungirea detaşării ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară din cadrul centrului;

i) coordonează activitatea de tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, denumită în continuare IT&C, şi de suport criminalistic în urmărirea penală în cadrul direcţiei;

j) coordonează şi participă la elaborarea strategiei de informatizare a direcţiei;

k) coordonează proiectele IT&C ale direcţiei;

l) elaborează şi monitorizează strategia de dezvoltare a infrastructurii IT&C a direcţiei;

m) monitorizează asigurarea securităţii informaţiilor şi protecţia împotriva alterării şi distrugerii acestora;

n) coordonează elaborarea, actualizarea şi aplicarea politicii de securitate informatică a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;

o) coordonează şi participă la elaborarea procedurilor de implementare a activităţilor de punere în executare a autorizărilor privind metodele speciale de supraveghere şi urmăreşte desfăşurarea în parametrii legali şi tehnici a acestei activităţi;

p) realizează anual evaluarea activităţii profesionale a ofiţerilor şi lucrătorilor de poliţie judiciară şi a personalului auxiliar de specialitate din subordine;

q) coordonează activitatea privind instruirea şi specializarea ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară şi a personalului auxiliar de specialitate din subordine;

r) execută periodic activităţi de verificare în cadrul serviciilor teritoriale a respectării normelor şi procedurilor specifice infrastructurilor IT&C şi întocmeşte rapoarte de constatare în limita atribuţiilor legale şi propune măsuri procurorului şef serviciu;

s) exercită orice alte atribuţii prevăzute de legi, regulamente şi ordine sau stabilite din dispoziţia conducerii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, în condiţiile legii.”

28. Articolele 611 şi 612 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 611. - (1) Biroul de analiză, previziuni şi pregătire profesională este condus de un procuror şef birou şi are următoarele atribuţii:

a) studiază cauzele care generează săvârşirea infracţiunilor de criminalitate organizată, trafic de droguri, criminalitate economico-financiară, criminalitate informatică şi terorism şi condiţiile care le favorizează, elaborează propuneri în vederea eliminării acestora, precum şi pentru perfecţionarea legislaţiei penale în acest domeniu;

b) constituie, organizează, administrează şi actualizează baza de date vizând infracţiunile de criminalitate organizată şi terorism ori alte infracţiuni ce sunt date în competenţa Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;

c) corelează baza de date a Centrului de aplicaţii operaţionale al procurorilor cu bazele de date ale Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Finanţelor Publice etc., în vederea obţinerii de informaţii necesare în timp real;

d) realizează prognoze cu privire la infracţiunile de criminalitate organizată şi terorism şi formulează recomandări vizând măsuri de combatere a acestor infracţiuni;

e) realizează anual sau ori de câte ori este nevoie analize pe baza datelor statistice ori a datelor colectate ad-hoc vizând activitatea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism în ansamblul ei ori privind cazurile complexe, instrumentate de procurorii direcţiei;

f) organizează activitatea de analiză a informaţiilor şi acordă sprijin procurorilor în prelucrarea şi evaluarea informaţiilor în cauze complexe;

g) organizează cursuri/seminare/colocvii/sesiuni de prezentări cu şi pentru procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, dar şi pentru alte categorii de personal din cadrul acesteia;

h) realizează materiale-suport pentru pregătirea profesională a procurorilor şi a altor categorii de personal din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;

i) realizează note de studiu/îndrumări privind problemele teoretice şi practice apărute în activitatea procurorilor Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi din cadrul altor unităţi de parchet;

j) cooperează cu Institutul Naţional al Magistraturii pentru desfăşurarea activităţilor specifice de pregătire profesională a procurorilor din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;

k) cooperează cu structuri similare specializate în pregătirea personalului cu atribuţii în combaterea criminalităţii organizate şi terorismului din ţară şi din străinătate;

l) organizează orice alte activităţi de pregătire profesională, în conformitate cu competenţele Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;

m) redactează propunerile de proiecte şi realizează managementul proiectelor cu finanţare nerambursabilă în care Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism este iniţiator sau partener, cooperând în acest sens cu structurile specializate din cadrul Ministerului Public, Ministerului Justiţiei etc.;

n) colaborează cu toate celelalte servicii şi birouri din cadrul direcţiei şi realizează orice alte activităţi dispuse de procurorul şef al Centrului de aplicaţii operaţionale al procurorilor sau de conducerea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

(2) Atribuţiile procurorului şef al Biroului de analiză, previziuni şi pregătire profesională sunt următoarele:

a) organizează, conduce, controlează şi răspunde de activitatea din cadrul biroului, luând sau propunând procurorului şef al Centrului de aplicaţii operaţionale al procurorilor masurile care se impun;

b) urmăreşte şi controlează modul de rezolvare a lucrărilor în termen, precum şi de păstrare a secretului profesional şi confidenţialităţii lucrărilor;

c) ţine evidenţa lucrărilor aflate în lucru la personalul biroului şi informează procurorul şef al Centrului de aplicaţii operaţionale al procurorilor;

d) ia măsuri şi, după caz, face propuneri pentru realizarea în bune condiţii şi la termen a atribuţiilor ce revin biroului;

e) realizează orice alte atribuţii prevăzute de legi, regulamente, ordine, stabilite din dispoziţia procurorului şef al Centrului de aplicaţii operaţionale al procurorilor sau de conducerea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, în condiţiile legii.

Art. 612. - (1) Biroul de tehnologia informaţiei, tehnic şi de criminalistică este condus de un procuror şef birou care conduce şi coordonează în mod nemijlocit activitatea biroului şi a compartimentelor din subordine şi are în compunere 4 compartimente, după cum urmează:

a) Compartimentul telecomunicaţii;

b) Compartimentul tehnic;

c) Compartimentul criminalistică;

d) Compartimentul pentru tehnologia informaţiei.

(2) Biroul de tehnologia informaţiei, tehnic şi de criminalistică are următoarele atribuţii:

a) asigură punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică emise de instanţe, conform Codului de procedură penală, în cauzele ce au ca obiect infracţiuni date în competenţa direcţiei, conform legii;

b) execută activităţi de fixare, prin mijloace audio şi video, a actelor procedurale, în cauze de competenţa direcţiei;

c) efectuează activităţile criminalistice în cauze de competenţa Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;

d) coordonează activitatea în domeniul tehnologiei informaţiilor şi de comunicaţii (IT&C), asigurând implementarea strategiei de informatizare şi de dezvoltare a infrastructurii de comunicaţii ale Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

(3) Atribuţiile procurorului şef al Biroului de tehnologia informaţiei, tehnic şi de criminalistică sunt următoarele:

a) organizează, conduce, controlează şi răspunde de activitatea din cadrul biroului, luând sau propunând procurorului şef al Centrului de aplicaţii operaţionale al procurorilor măsurile care se impun;

b) urmăreşte şi controlează modul de rezolvare a lucrărilor în termen, precum şi de păstrare a secretului profesional şi confidenţialităţii lucrărilor;

c) ţine evidenţa lucrărilor aflate în lucru la personalul biroului şi informează procurorul şef al Centrului de aplicaţii operaţionale al procurorilor;

d) ia măsuri şi, după caz, face propuneri pentru realizarea în bune condiţii şi la termen a atribuţiilor ce revin biroului;

e) coordonează şi participă la elaborarea procedurilor de implementare a activităţilor de punere în executare a autorizărilor privind metodele speciale de supraveghere şi urmăreşte desfăşurarea în parametrii legali şi tehnici a acestei activităţi;

f) coordonează activitatea privind instruirea şi specializarea ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară şi a personalului auxiliar de specialitate din subordine;

g) coordonează şi participă la elaborarea strategiei de informatizare a direcţiei;

h) coordonează proiectele IT&C ale direcţiei;

i) elaborează şi monitorizează strategia de dezvoltare a infrastructurii IT&C a direcţiei;

j) monitorizează asigurarea securităţii informaţiilor şi protecţia împotriva alterării şi distrugerii acestora;

k) coordonează elaborarea, actualizarea şi aplicarea politicii de securitate informatică a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;

l) execută periodic activităţi de verificare în cadrul serviciilor teritoriale a respectării normelor şi procedurilor specifice infrastructurilor IT&C şi întocmeşte rapoarte de constatare în limita atribuţiilor legale şi propune măsuri procurorului şef serviciu;

m) exercită orice alte atribuţii prevăzute de legi, regulamente, ordine, stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior sau de conducerea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, în condiţiile legii.”

29. După articolul 612 se introduce un nou articol, articolul 613, cu următorul cuprins:

„Art. 613. - (1) Compartimentul telecomunicaţii are următoarele atribuţii:

a) asigură desfăşurarea activităţilor prevăzute de art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală;

b) asigură punerea în executare, în mod direct şi nemijlocit, a mandatelor de supraveghere tehnică prevăzute la art. 138 alin. (1) lit. a), b) şi d) din Codul de procedură penală, în cauzele în care procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism efectuează urmărirea penală, potrivit legii, din dispoziţia procurorilor direcţiei;

c) cooperează cu furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice sau furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de orice tip de comunicare, precum şi cu lucrătorii specializaţi din cadrul poliţiei, în vederea realizării activităţilor prevăzute de art. 138 alin. (1) lit. a), b) şi d) din Codul de procedură penală, în cauzele în care procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism efectuează urmărirea penală, potrivit legii;

d) întreţine şi exploatează mijloacele tehnice proprii;

e) efectuează orice alte activităţi cu caracter tehnic în cauze de competenţa direcţiei;

f) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului şef al direcţiei.

(2) Compartimentul tehnic are următoarele atribuţii:

a) asigură desfăşurarea activităţilor prevăzute de art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală;

b) asigură punerea în executare, în mod direct şi nemijlocit, a mandatelor de supraveghere tehnică prevăzute la art. 138 alin. (1) lit. c) şi d) din Codul de procedură penală, în cauzele în care procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism efectuează urmărirea penală, potrivit legii, din dispoziţia procurorilor direcţiei;

c) execută activităţi de fixare, prin mijloace audio şi video, a actelor procedurale, în cauze de competenţa direcţiei;

d) întreţine şi exploatează mijloacele tehnice proprii, audio, video;

e) efectuează orice alte activităţi cu caracter tehnic în cauze de competenţa direcţiei;

f) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului şef al direcţiei.

(3) Compartimentul criminalistică are următoarele atribuţii:

a) efectuează activităţile criminalistice în cauze de competenţa Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;

b) execută activităţi de fixare, prin mijloace audio şi video, a actelor procedurale, în cauze de competenţa direcţiei;

c) asigură sprijin tehnico-logistic în cursul efectuării actelor de urmărire penală în cauze de competenţa direcţiei;

d) întreţine şi exploatează mijloacele tehnice proprii, audio, video, video-conferinţă;

e) efectuează orice alte activităţi cu caracter tehnic în cauze de competenţa direcţiei;

f) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului şef al direcţiei.

(4) Compartimentul pentru tehnologia informaţiei are următoarele atribuţii:

a) participă la toate fazele proiectelor privind achiziţionarea sau dezvoltarea de aplicaţii/produse software, de sisteme informatice şi achiziţionarea de servicii pentru reţelele de calculatoare, respectiv la: întocmirea caietelor de sarcini, participarea în comisiile privind achiziţiile publice, recepţia produselor, instalarea, darea în exploatare şi administrarea acestora;

b) asigură managementul infrastructurii IT&C;

c) proiectează, realizează şi administrează bazele de date;

d) administrează aplicaţiile şi serverele pe care sunt instalate, inclusiv accesul la aplicaţiile externe;

e) furnizează servicii de proxy, e-mail şi mesagerie instant pentru utilizatorii direcţiei;

f) asigură asistenţă tehnică şi suport pentru personalul direcţiei;

g) întreţine şi actualizează site-ul direcţiei;

h) pune în executare politicile şi asigură securitatea informaţiilor şi protecţia împotriva alterării şi distrugerii acestora;

i) realizează arhivarea datelor şi restaurarea lor în caz de incident;

j) monitorizează accesul la servicii, aplicaţii şi servere;

k) instalează, configurează servere şi firewalluri;

l) monitorizează desfăşurarea activităţilor în cadrul contractelor de service şi întreţinere preventivă pentru echipamentele din dotare;

m) instalează, configurează şi administrează sistemele de operare utilizate în instituţie, precum şi alte echipamente de reţea sau de comunicaţii;

n) asigură asistenţă tehnică şi suport pentru personalul direcţiei;

o) exploatează şi monitorizează sistemul de comunicaţii de arie extinsă (WAN);

p) administrează reţelele locale (LAN);

q) monitorizează accesul în cadrul reţelelor (LAN, WAN);

r) gestionează sistemul de control acces, cartele şi furnizează informaţiile solicitate de conducerea direcţiei;

s) gestionează sistemul de supraveghere video al direcţiei şi asigură conservarea de probe la apariţia unor incidente;

t) acordă sprijin tehnic pentru acreditare sisteme informatice şi reţele declarate clasificate;

u) îndeplineşte orice alte sarcini şi lucrări repartizate de procurorul şef al direcţiei.

(5) Atribuţiile personalului care îşi desfăşoară activitatea în cadrul compartimentelor prevăzute în prezentul articol, astfel cum rezultă din dispoziţiile alin. (1)-(4), se completează cu alte atribuţii prevăzute de legi, regulamente, ordine, stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior sau de conducerea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, în condiţiile legii,”

30. La articolul 802, litera d) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,d) execută activităţi de fixare, prin mijloace audio şi video, a actelor procedurale, respectiv a înregistrărilor audierilor suspecţilor, inculpaţilor, martorilor, în condiţiile Codului de procedură penală;”.

31. La articolul 802, litera e) se abrogă.

Art. II. - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism va duce la îndeplinire dispoziţiile prezentului ordin.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul justiţiei,

Raluca Alexandra Prună

 

Bucureşti, 13 septembrie 2016.

Nr. 3.441 /C.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.