MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 754/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 754         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 28 septembrie 2016

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 467 din 28 iunie 2016 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 1, 2, 3 şi 4 din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 48/2016 privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, precum şi a hotărârii în ansamblul său

 

Opinie separată

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.070/683. - Ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate pentru modificarea şi completarea anexei nr. 2 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 674/252/2012 privind aprobarea formularului de prescripţie medicală electronică pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală în tratamentul ambulatoriu şi a Normelor metodologice privind utilizarea şi modul de completare a formularului de prescripţie medicală electronică pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală în tratamentul ambulatoriu

 

3.262/C/2.236. - Ordin al ministrului justiţiei şi al ministrului finanţelor publice pentru aprobarea Instrucţiunilor privind modul de încasare şi plată a taxelor prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 89/2000 privind unele măsuri pentru autorizarea operatorilor şi efectuarea înscrierilor în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare

 

5.087. - Ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice privind aprobarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului naţional de definitivare în învăţământ

 

5.223. - Ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice privind aprobarea Calendarului de organizare şi desfăşurare a examenului naţional de definitivare în învăţământ în anul şcolar 2016-2017

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 467

din 28 iunie 2016

referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 1, 2, 3 şi 4 din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 48/2016 privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, precum şi a hotărârii în ansamblul său

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Benke Károly - magistrat-asistent-şef

 

1. Pe rol se află soluţionarea sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Camerei Deputaţilor nr. 48/2016 privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, sesizare formulată de preşedintele Camerei Deputaţilor

2. Sesizarea de neconstituţionalitate a fost înregistrată la Curtea Constituţională sub nr. 5.490 din 10 iunie 2016 şi constituie obiectul Dosarului nr. 1.100C/2016.

3. În motivarea sesizării de neconstituţionalitate sunt invocate critici de neconstituţionalitate extrinsecă şi intrinsecă.

4. În ceea ce priveşte criticile de neconstituţionalitate extrinsecă, se apreciază că procedura de adoptare a hotărârii contestate nu respectă prevederile regulamentare incidente în materia iniţierii proiectelor de hotărâre şi a etapelor procedurale ulterioare iniţierii, prevăzute de art. 92 şi următoarele din Regulamentul Camerei Deputaţilor. În acest sens se arată că prin nerespectarea art. 14 alin. (1), art. 27 şi art. 35 din Legea nr. 96/2006 au fost încălcate prevederile aii. 1 alin. (3) şi (5), precum şi ale art. 67 din Constituţie.

5. Cu privire la competenţa Curţii Constituţionale, se arată că atât timp cât actele de aplicare a regulamentelor care guvernează activitatea parlamentară afectează producerea validă a unui act juridic al uneia dintre Camere sau al Parlamentului, se pune în discuţie chiar existenţa acestuia ca act juridic, cu alte cuvinte constituţionalitatea extrinsecă a hotărârii adoptate. Aceasta depinde de respectarea condiţiilor procedurale care guvernează etapele adoptării unei asemenea hotărâri, condiţii care sunt o concretizare a prevederilor art. 67 şi 76 din Constituţie. În condiţiile în care aspectele de constituţionalitate extrinsecă au fost învederate Biroului permanent, fără ca acesta să ţină cont de contestaţia astfel formulată, rezultă că au fost epuizate mecanismele parlamentare de contestare a hotărârii menţionate, ceea ce înseamnă că singura cale de a o contesta pentru motive de neconstituţionalitate este aceea a formulării unei sesizări la Curtea Constituţională, cât timp autonomia regulamentară a Camerei Deputaţilor a fost interpretată şi aplicată cu încălcarea limitelor sale constituţionale. În aceste condiţii, se apreciază că soluţionarea criticilor de neconstituţionalitate extrinsecă formulate este de competenţa Curţii Constituţionale.

6. Pe fondul acestor critici se arată că procedura de iniţiere a modificării Regulamentului Camerei Deputaţilor a debutat prin solicitarea Biroului permanent adresată Comisiei pentru Regulament în vederea întocmirii raportului pentru modificarea Regulamentului Camerei Deputaţilor. Comisia a fost sesizată prin Adresa nr. 697BP din 20 aprilie 2016, iar la 17 mai 2016 s-a întrunit în şedinţă pentru a discuta solicitarea antereferită.

În cadrul dezbaterilor, a fost analizat şi dezbătut punctul de vedere al Comisiei permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului privind Statutul deputaţilor şi senatorilor, organizarea şi funcţionarea şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului cu privire la interpretarea dispoziţiilor art. 32 alin. (3) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor, care subliniază lipsa dispoziţiilor procedurale din Regulamentul Camerei Deputaţilor referitoare la situaţia încetării de drept a calităţii de titular al oricărei funcţii obţinute prin susţinere politică potrivit art. 32 alin. (3) din Legea nr. 96/2006, în şedinţa menţionată s-a întocmit raportul cu privire la modificarea şi completarea art. 21, art. 26, art. 28, art. 123 şi art. 127 din Regulamentul Camerei Deputaţilor; acest raport a fost înaintat Biroului permanent la data de 19 mai 2016, dată la care Comisia pentru regulament a redactat şi proiectul de Hotărâre privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor.

7. Or, se arată că prin Adresa Biroului permanent nr. 697BP din 20 aprilie 2016 nu s-a solicitat întocmirea unui asemenea raport în privinţa art. 21, art. 26 şi art. 28 din Regulamentul Camerei Deputaţilor; prin urmare, adresa respectivă nu poate fi considerată iniţiativă de modificare şi completare a Regulamentului, iniţiativă cu care să fi fost sesizată Comisia cu întocmirea unui raport. De asemenea, Comisia menţionată nu a fost legal şi regulamentar sesizată cu punctul de vedere al Comisiei permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului privind Statutul deputaţilor şi senatorilor, organizarea şi funcţionarea şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şt Senatului cu privire la interpretarea dispoziţiilor art. 32 alin. (3) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor şi, prin urmare, nu poate fi considerat temei al sesizării Comisiei. Se mai menţionează că nici din raportul Comisiei nu rezultă titularul dreptului de iniţiativă. Aşadar, în lipsa unei iniţiative exercitate cu respectarea Regulamentului, a legii şi a Constituţiei, nu se poate trage decât concluzia că actul juridic astfel adoptat este nevalid, inexistent.

8. În continuare, se arată că nu este cunoscut când şi dacă proiectul de hotărâre a fost prezentat în Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, când şi dacă Biroul permanent a trimis proiectul de hotărâre către Comisia de regulament, când şi dacă au fost respectate prevederile art. 62 din Regulament cu privire la avizare, când şi dacă au fost respectate prevederile art. 93 din Regulament referitor la distribuirea la casetele electronice ale deputaţilor imediat după prezentarea proiectului de hotărâre la Biroul permanent pentru a curge termenul de întocmire a raportului şi depunere a amendamentelor. Se arată că dreptul de a depune amendamente a fost exercitat, fiind depuse amendamente la aceasta inclusiv de deputaţi care nu sunt membri ai Comisiei, deşi iniţiativa nu a fost distribuită la casetele electronice ale deputaţilor. Mai mult, raportul nu cuprinde niciuna dintre menţiunile prevăzute de art. 67 alin. (2) şi (3) din Regulament privitoare la dezbaterea proiectului de hotărâre.

9. Se precizează că nici în condiţiile art. 60 pct. 17 sau art. 256 din Regulamentul Camerei Deputaţilor raportul Comisiei şi proiectul de hotărâre redactat de Comisie nu pot fi considerate iniţiativă de modificare şi completare a Regulamentului Camerei Deputaţilor sau raport asupra unui proiect de hotărâre.

10. În concluzie, se subliniază faptul că inexistenţa documentelor şi dovezilor care să ateste parcurgerea etapelor procedurale regulamentare incidente în cazul iniţierii unei modificări şi completări a Regulamentului, etape care sunt prevăzute în mod imperativ, face ca procedura desfăşurată cu privire la modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor anterior dezbaterii şi adoptării sale în şedinţa plenului Camerei din 8 iunie 2016 să fie neregulamentară şi, pe cale de consecinţă, ilegală şi neconstituţională. Prin urmare, înscrierea pe ordinea de zi a şedinţei plenului Camerei Deputaţilor din 8 iunie 2016 a proiectului de hotărâre de modificare şi completare a Regulamentului Camerei Deputaţilor nu a respectat exigenţele regulamentare, legale şi constituţionale. Votul din plenul Camerei Deputaţilor nu poate acoperi viciile de neconstituţionalitate ale procedurii anterioare dezbaterii şi adoptării în plen, fiind vorba despre etape distincte ale formării valide a unui act juridic, dar etape a căror respectare cumulativă face ca procedura în ansamblul său să fie constituţională.

11. Cu privire la criticile de neconstituţionalitate intrinsecă, se arată că, din coroborarea art. 64 alin. (2) teza finală şi art. 70 alin. (2) din Constituţie, calitatea de membru al Biroului permanent, deci şi de preşedinte al Camerei Deputaţilor, încetează la data întrunirii legale a Camerelor nou-alese, prin demisie, pierderea drepturilor electorale, incompatibilitate, deces, revocare, cu menţiunea că, în cazul revocării, aceasta poate fi dispusă ca sancţiune juridică şi politică. Constituantul nu învesteşte legiuitorul cu competenţa de a institui şi alte cauze de încetare a mandatului înainte de expirarea acestuia, aşa cum se întâmplă în cazul incompatibilităţilor, astfel încât nu se pot adăuga la Constituţie şi alte cauze de încetare a mandatului. În acest context, se apreciază că art. 32 alin. (3) din Legea nr. 96/2006 este neconstituţional, fiind contrar art. 64 alin. (2) coroborat cu art. 70 din Constituţie, întrucât prevede un nou caz de încetare a mandatului membrului Biroului permanent, şi anume pierderea sprijinului politic.

12. Încetarea de drept a calităţii de membru al Biroului permanent este o instituţie juridică pe care constituantul nu a avut-o în vedere, iar valorificarea la nivel regulamentar a unor prevederi legale contrare Constituţiei nu se poate realiza decât cu încălcarea Constituţiei. Mai mult în condiţiile în care Regulamentul trebuie să se limiteze la procedurile parlamentare de urmat, acesta nu poate prevedea noi cazuri de încetare a mandatului preşedintelui Camerei Deputaţilor din moment ce acest aspect nu ţine de procedură, ci reprezintă o reglementare substanţială care nu ţine de domeniul regulamentar. Încetarea de drept a mandatului încalcă dreptul suveran al Plenului de a aprecia, cu ocazia adoptării prin vot neimperativ a unei hotărâri, dacă sancţionează sau nu cu revocarea pe cel sau cea care a pierdut susţinerea politică din partea grupului parlamentar. Or, a lua act de încetarea de drept a mandatului înseamnă că efectul încetării de drept se produce automat, plenul Camerei neputând alege, votul devenind imperativ. Se concluzionează în sensul că instituţia încetării de drept a calităţii de preşedinte al Camerei Deputaţilor şi a celorlalţi membri ai Biroului permanent, indiferent că este prevăzută prin lege sau regulament, este neconstituţională, contravenind art. 64 alin. (2) teza finală şi (5), art. 69 alin. (2) şi art. 70 din Constituţie.

13. Se arată că art. 21 alin. (4) raportat la art. 28 alin. (41) din Regulament are o redactare defectuoasă, imprecisă şi neclară, întrucât creează confuzie între instituţia revocării şi a încetării de drept. Situaţiile enumerate la art. 21 alin. (4) lit. c) şi d) din Regulament nu apar cu certitudine ca fiind motive de revocare sau încetare de drept, ele par a constitui forme ale revocării politice, neputând fi calificate ca sancţiuni juridice, ci, eventual, numai sancţiuni politice. Or, revocarea ca sancţiune politică nu se poate constata decât prin votul plenului Camerei Deputaţilor, suveran în a aprecia dacă sancţionează sau nu cu revocarea pe cel sau cea care a pierdut susţinerea politică din partea grupului parlamentar.

14. Cu privire la art. 21 alin. (4) lit. c) din Regulament, se arată că, întrucât funcţia de membru al Biroului permanent nu aparţine unui grup parlamentar sau altuia, ci persoanei care deţine calitatea în cauză, încalcă art. 1 alin. (1) şi art. 2 din Constituţie.

15. Se susţine că înainte de obţinerea de către un deputat a funcţiei de membru al Biroului permanent sau a celei de preşedinte al Camerei, grupul parlamentar din care persoana deputatului face parte are doar dreptul de a propune persoane în vederea obţinerii, prin votul suveran şi neimperativ al Camerei, a funcţiei de membru al Biroului permanent sau de preşedinte al Camerei, pe durata sesiunii parlamentare sau pe durata mandatului Camerei, după caz, cu respectarea principiului configuraţiei politice rezultat din alegeri, principiu prevăzut de art. 64 alin. (5) din Constituţie şi dezvoltat de jurisprudenţa Curţii Constituţionale.

16. Formularea „grupul parlamentar căruia îi aparţine funcţia” contravine art. 1 alin. (1) şi art. 2 alin. (2) din Constituţie, cât timp implică faptul că o funcţie existentă în cadrul unei autorităţi publice aparţine unei structuri a Parlamentului care nu este obligatorie, respectiv grupul parlamentar. Pierderea funcţiei de către persoana pe care acel grup a propus-o are ca efect organizarea de noi alegeri în vederea ocupării funcţiei, astfel că nu se poate afirma că funcţia aparţine deja unui grup parlamentar. Mai mult, într-o asemenea logică, ar însemna că votul exprimat cu ocazia alegerii unui deputat în funcţia respectivă este unul imperativ, ceea ce este contrar art. 69 alin. (2) din Constituţie. Sigurul drept al grupului parlamentar este acela de a propune un nou candidat pentru obţinerea, prin votul plenului, şi numai în eventualitatea existenţei unei vacanţe a funcţiei în condiţiile Constituţiei, legilor şi Regulamentului. De asemenea, se mai arată că, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, grupul parlamentar care a propus persoana pentru obţinerea funcţiilor la care se referă art. 21 alin. (4) lit. c) din Regulament poate doar să ceară revocarea sa ca sancţiune politică a acesteia. Decizia revocării se ia, prin vot neimperativ, de plenul suveran al Camerei Deputaţilor prin hotărâre. Aşadar, pierderea calităţii de membru al grupului parlamentar nu poate avea ca efect automat pierderea calităţii de membru al Biroului permanent, întrucât o atare ipoteză normativă ar contraveni libertăţii votului exprimat în plenul Camerei, pus în această ipoteză în situaţia doar de a constata, şi nu de a decide. Mai mult, libertatea parlamentarilor de a părăsi un grup parlamentar nu trebuie să producă efecte automate asupra calităţii acelui parlamentar de membru al Biroului permanent. În mod simetric, nici excluderea din grupul parlamentar nu trebuie să producă asemenea efecte.

17. Prin urmare, revocarea membrului Biroului permanent - ca sancţiune politică - este decisă, prin vot, de plenul Camerei, şi nu de grupul parlamentar din care persoana nu mai face parte şi care a propus-o pentru obţinerea acestei calităţi.

18. Cu privire la art. 21 alin. (4) lit. d) din Regulament, se precizează că acesta generează incertitudine juridică prin faptul că nu precizează cine constată încetarea de drept, cine face informarea în plen şi care este termenul în care se face informarea. De asemenea, preluarea soluţiei legislative cuprinse în art. 32 alin. (3) din Legea nr. 96/2006, prevederi care la rândul lor prezintă aspecte de neconstituţionalitate, face ca art. 21 alin. (4) lit. d) din Regulament să fie la rândul său neconstituţional. Sintagmele „pierdere a sprijinului politic” şi „funcţie obţinută prin susţinere politică* denotă o lipsă de precizie şi previzibilitate, nefiind clar la ce fel de susţinere/ sprijin politic s-ar referi textul în cauză în condiţiile în care susţinerea politică ar trebui înţeleasă ca rezidând în propunerea persoanei pentru obţinerea funcţiei de membru al Biroului permanent, iar sprijinul politic la votul suveran al plenului Camerei, prin care majoritatea se exprimă în favoarea obţinerii de către persoană a funcţiei în cauză. Astfel, susţinerea politică nu este sursa funcţiei, ci doar un „prilejuitor”, oferind exclusiv vocaţia la dobândirea funcţiei, votul suveran al plenului Camerei fiind sursa dobândirii funcţiei şi constituind manifestarea sprijinului politic a majorităţii în favoarea persoanei care a candidat.

19. Aşadar, „pierderea sprijinului politic” are în vedere manifestarea votului suveran al plenului Camerei în favoarea revocării ca sancţiune politică, propusă de grupul parlamentar care l-a susţinut politic pe deputatul vizat de revocare, susţinerea politică manifestată prin aceea că a fost propus iniţial pentru dobândirea calităţii de membru al Biroului permanent.

20. În aceste condiţii, se apreciază că art. 32 alin. (3) din Legea nr. 96/2006 nu este formulat astfel încât să permită doar această interpretare, motiv pentru care contravine securităţii juridice, drept pentru care şi art. 21 alin. (1) lit. d) din Regulament suferă de aceleaşi vicii de neconstituţionalitate.

21. Cu privire la dispoziţiile art. 26din Regulament, se arată că sunt, de asemenea, neconstituţionale, soluţia normativă preconizată prin formularea „grupului parlamentar căruia în aparţine funcţia” fiind contrară art. 1 alin. (1), art. 2 alin. (2), art. 64 alin. (2), (3) şi (5) şi art. 69 din Constituţie. De asemenea, prin raportare la art. 21*alin. (4) lit. c) şi d)din Regulament, art. 26 dă naştere la o interpretare şi o aplicare confuză a normelor, întrucât se induce ipoteza instituirii unor proceduri diferite pentru revocare ca sancţiune politică. Mai mult, în ipoteza în care preşedintele Camerei nu mai face parte din grupul parlamentar care l-a propus, nu se cunoaşte dacă se va face aplicarea art. 21 alin. (4) lit. d) sau art. 26 din Regulament, ceea ce demonstrează lipsa de precizie şi previzibilitate a acestui din urmă text regulamentar.

22. În fine, se concluzionează că art. 28 alin. (1) din Regulament „este constituţional [,..] în măsura în care deputatul aparţine grupului parlamentar care l-a propus”, dar că formularea acestui text regulamentar este echivocă şi lipsită de precizie, ceea ce încalcă art. 1 alin. (3) şi art. 64 alin. (5) din Constituţie.

23. În conformitate cu dispoziţiile art. 27 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, Curtea a comunicat preşedintelui Camerei Deputaţilor data la care urmează a avea loc dezbaterile asupra sesizării de neconstituţionalitate formulate.

24. Secretarul general al Camerei Deputaţilor a transmis, prin Adresa nr. 2/4.263 din 15 iunie 2016, punctul de vedere al Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, prin care se apreciază că sesizarea de neconstituţionalitate formulată este neîntemeiată.

25. Cu privire la criticile de neconstituţionalitate extrinsecă, invocându-se deciziile Curţii Constituţionale nr. 710 din 6 mai 2009, nr. 1.466 din 10 noiembrie 2009 şi nr. 209 din 7 martie 2012, se arată că aplicarea Regulamentului este atribuţia inerentă fiecărei Camere, iar eventualele contestaţii privind aplicarea concretă a acestuia trebuie să urmeze mecanismele specifice Camerei respective. Mai mult, în cadrul şedinţei de plen a Camerei respective, se poate invoca lipsa îndeplinirii actelor procedurale, iar Camera astfel sesizată, în temeiul plenitudinii ei decizionale, să hotărască în sensul continuării dezbaterilor în plen sau al reluării procedurilor în comisie.

26. Cu privire la criticile de neconstituţionalitate intrinsecă, se arată că funcţia de preşedinte este o funcţie politică, ca şi celelalte funcţii din Biroul permanent şi că, în virtutea configuraţiei politice izvorâte din voinţa corpului electoral, se desemnează şi preşedintele Senatului, respectiv preşedintele Camerei Deputaţilor. Votul acordat preşedintelui unei Camere este un vot politic.

27. Astfel, aşa cum orice reglementare care ar face posibilă revocarea preşedintelui Camerei Deputaţilor ori de câte ori s-ar realiza majoritatea de voturi suficienta adoptării unei asemenea măsuri ar fi de natură să creeze o instabilitate instituţională perpetuă, contrară voinţei electoratului care a definit configuraţia politică a Camerelor Parlamentului pentru întregul ciclu electoral şi intereselor cetăţenilor pe care Parlamentul îi reprezintă, aceeaşi finalitate ar avea-o şi rămânerea în funcţie a unui parlamentar care nu se mai bucură de susţinere apolitică a grupului parlamentar care l-a propus pentru funcţia de preşedinte şi cu ajutorul căruia a obţinut numărul de voturi necesar pentru învestire.

28. Dispoziţiile contestate nu contravin prevederilor constituţionale referitoare la mandatul imperativ sau libertăţii parlamentarilor de a părăsi un grup parlamentar, întrucât persoana care nu mai deţine funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor îşi păstrează calitatea de parlamentar dobândită în alegeri.

29. Învestirea în funcţia de preşedinte nu echivalează cu un mandat imperativ, întrucât se păstrează atât caracterul mandatului dobândit în alegeri referitor la persoana care a îndeplinit această funcţie, cât şi configuraţia politică rezultată din alegeri, prin faptul că acelaşi grup parlamentar care a făcut propunerea iniţială pentru funcţia de preşedinte va face propunerea şi pentru noul preşedinte.

30. De asemenea, nu poate fi acceptată susţinerea potrivit căreia, în ipoteza în care preşedintele nu mai este membru al grupului parlamentar care l-a propus, nu este clar care prevedere regulamentară devine aplicabilă, respectiv cea din art. 26, referitoare la revocare, sau cea din art. 21 alin. (4) lit. d) în forma criticată, deoarece ne aflăm în prezenţa a două situaţii reglementate distinct. La art. 21 alin. (4) se regăsesc cazurile de încetare de drept a calităţii de Preşedinte al Camerei Deputaţilor, printre care se află cel al pierderii calităţii de membru al grupului parlamentar căruia îi aparţine funcţia şi care l-a propus ori pierderea sprijinului politic, caz în care partidul respectiv poate determina schimbarea persoanei care ocupa funcţia pentru motive care nu pot fi în niciun caz cenzurate, întrucât reprezintă expresia autonomiei normative şi jurisdicţionale exclusive a Camerei. În cazul revocării Preşedintelui Camerei Deputaţilor, potrivit art. 26 din Regulament, revocarea nu este condiţionată de pierderea calităţii de membru al partidului respectiv.

31. Se mai arată că textele deduse controlului de constituţionalitate răspund cerinţelor privind claritatea, precizia şi previzibilitatea normei juridice şi, cu privire specială asupra art. 26 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, se apreciază că acesta este clar, întrucât în conţinutul acestuia nu se regăsesc pasaje echivoce sau soluţii normative contradictorii, şi precis, fiind redactat într-un stil specific normativ dispozitiv, care prezintă norma instituită fără explicaţii sau justificări, prin folosirea cuvintelor în interesul lor curent din limba română. Conceptele şi noţiunile utilizate sunt configurate în concordanţă cu actul normativ de bază în care se integrează, iar detalierea diferitelor situaţii procedurale este departe de a fi ambiguă, fiind redată previzibil şi univoc, cu respectarea prevederilor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.

32. Cu privire la art. 28 alin. (1) din Regulament, se apreciază că acesta este constituţional din moment ce propunerea de revocare din calitatea de membru al Biroul permanent poate fi făcută doar de grupul parlamentar al cărui reprezentant este membrul respectiv, şi nu de orice grup parlamentar.

33. Se remarcă şi faptul că autorul sesizării de neconstituţionalitate invocă, pe cale incidentală, neconformitatea art. 32 alin. (3) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, cu prevederile Legii fundamentale, întrucât contravine „securităţii juridice în statul de drept”. Faţă de această situaţie, se apreciază că o atare susţinere excedează obiectului prezentei sesizări, neconstituţionalitatea unei legi putând fi examinată pe cale separată.

34. La termenul de judecată din data de 21 iunie 2016, Curtea a constatat, din oficiu, că, potrivit art. 28 şi art. 52 alin. (3) teza întâi din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, cauza nu este în stare de judecată şi a amânat dezbaterile pentru data de 28 iunie 2016, dată la care a pronunţat prezenta decizie.

CURTEA,

examinând sesizarea de neconstituţionalitate, punctul de vedere al Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispoziţiile regulamentare criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

35. Curtea â fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. c) din Constituţie şi ale art. 1, art. 10, art. 27-28 din Legea nr. 47/1992, să se pronunţe asupra sesizării de neconstituţionalitate.

36. Obiectul controlului de constituţionalitate, astfel cum este formulat, îl constituie Hotărârea nr. 48/2016 privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 432 din 9 iunie 2016. În realitate, având în vedere criticile de neconstituţionalitate, Curtea reţine că obiectul controlului de constituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. I pct. 1, 2, 3 şi 4 din Hotărârea nr. 48/2016, precum şi hotărârea în ansamblul său. Dispoziţiile criticate punctual au următorul conţinut normativ:

„Art. I.. - Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8 din 24 februarie 1994, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 277 din 12 aprilie 2016, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 21, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

«(4) Calitatea de preşedinte al Camerei Deputaţilor şi a celorlalţi membri ai Biroului permanent încetează înainte de expirarea mandatului, ca urmare a revocării în condiţiile prezentului regulament sau încetează de drept, în următoarele situaţii:

a) în caz de demisie, la data menţionată în cererea de demisie;

b) în caz de încetare a calităţii de deputat, la data prevăzută la art. 7 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată;

c) în caz de pierdere a calităţii de membru al grupului parlamentar căruia îi aparţine funcţia şi care La propus pentru această funcţie, la data precizată de deputat sau de liderul grupului respectiv, după caz;

d) în caz de pierdere a sprijinului politic, potrivit art. 32 alin. (3) din Legea nr. 96/2006, republicată, la data informării plenului Camerei Deputaţilor despre încetarea de drept a calităţii de membru al Biroului permanent».

2. Articolul 26 se modifică şi va avea următorul cuprins:

«Art. 26

Preşedintele Camerei Deputaţilor poate fi revocat înainte de expirarea mandatului, cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi, cu asigurarea cvorumului legal. Votul este secret şi se exprimă prin bile. Propunerea de revocare se face în scris de către liderul grupului parlamentar care l-a propus şi căruia îi aparţine funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor».

3. La articolul 28, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

«Art. 28

(1) Revocarea din funcţie a oricăruia dintre ceilalţi membri ai Biroului permanent al Camerei Deputaţilor poate fi solicitată de grupul parlamentar care l-a propus şi se aprobă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi Propunerea de revocare se face în scris de către liderul grupului parlamentar respectiv. Votul este secret şi se exprimă prin bile».

4. La articolul 28, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (41), cu următorul cuprins:

«(41) în cazurile prevăzute la art. 21 alin. (4), preşedintele de şedinţă al Camerei Deputaţilor ia act de situaţia de încetare de drept a calităţii de preşedinte al Camerei Deputaţilor şi de membru al Biroului permanent şi supune votului plenului Camerei Deputaţilor adoptarea hotărârii de vacantare a funcţiei»“.

37. Dispoziţiile constituţionale invocate în susţinerea criticilor de neconstituţionalitate sunt cele ale art. 1 alin. (1), (3) şi (5) privind caracterul de stat suveran al României, statul de drept şi respectarea Constituţiei şi a supremaţiei sale, precum condiţiile de calitate a actelor normative, art. 2 alin. (2) privind suveranitatea, art. 64 alin. (2), (3), şi (5) privind organizarea internă a Camerelor Parlamentului, art. 67 privind actele juridice ale Parlamentului, art. 69 privind mandatul reprezentativ, art. 70 privind mandatul deputaţilor sau al senatorilor şi art. 79 privind Consiliul Legislativ.

38. Examinând sesizarea de neconstituţionalitate, Curtea constată că sesizarea de neconstituţionalitate îndeplineşte condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 146 lit. c) din Constituţie atât sub aspectul titularilor dreptului de sesizare, întrucât a fost semnată de preşedintele Camerei Deputaţilor, cât şi sub cel al obiectului controlului de constituţionalitate.

39. Cu privire la criticile de neconstituţionalitate extrinsecă, Curtea constată că atribuţia prevăzută la art. 146 lit. c) din Constituţie vizează verificarea conformităţii Regulamentului Camerei Deputaţilor, a Senatului sau a activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului cu Constituţia. Curtea, în cadrul acestei atribuţiuni, se pronunţă numai asupra textului normativ al Regulamentului, nu şi asupra constituţionalităţii legilor sau a modului de aplicare a legilor sau a regulamentelor parlamentare [Decizia nr. 260 din 8 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 318 din 11 mai 2015]. Aceste regulamente sunt aprobate prin hotărâri, cu votul majorităţii membrilor fiecărei Camere şi privesc organizarea internă, proprie Camerei respective sau a şedinţelor comune ale acestora [a se vedea Decizia nr. 46 din 17 mai 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 131 din 27 mai 1994, şi art. 76 alin. (1) din Constituţie]. Aşadar, ele sunt acte normative cu un obiect de reglementare specific. În aceste condiţii, „competenţa conferita Curţii Constituţionale de art. 146 lit. c) din Legea fundamentală nu poate privi decât controlul conformităţii regulamentelor Parlamentului cu dispoziţiile Constituţiei, control declanşat la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori; Curtea Constituţională nu este competentă a se pronunţa şi asupra modului de aplicare a regulamentelor, în sensul celor arătate a statuat Curtea Constituţională în deciziile sale nr. 44/1993, nr. 68/1993, nr. 22/1995 şi nr. 98/2005” (a se vedea Decizia nr. 710 din 6 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 358 din 28 mai 2009).

40. Curtea Constituţională a statuat în mod constant în jurisprudenţa sa că „exercitarea atribuţiei prevăzute de art. 146 lit. c) din Constituţie priveşte exclusiv controlul constituţionalităţii prevederilor regulamentelor Parlamentului, iar nu şi controlul constituţionalităţii hotărârilor şi măsurilor adoptate de Camerele Parlamentului în aplicarea regulamentelor proprii” (Decizia nr. 413 din 14 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 4 mai 2010). „Rezolvarea problemelor ridicate de hotărârile adoptate şi de măsurile dispuse de Camerele Parlamentului se poate face (...) pe căi şi prin proceduri parlamentare” (Decizia nr. 413 din 14 aprilie 2010, precitată), la care se adaugă controlul de constituţionalitate a hotărârilor parlamentare ca urmare a reglementării, prin Legea nr. 177/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a Codului de procedură civilă şi a Codului de procedură penală al României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 4 octombrie 2010, a atribuţiei Curţii referitoare la controlul constituţionalităţii hotărârilor plenului Camerei Deputaţilor, a hotărârilor plenului Senatului şi a hotărârilor plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului [art. 146 lit. I) coroborat cu art. 27 din Legea nr. 47/1992] sau pe calea constatării conflictului juridic de natură constituţională [art. 146 lit. e) din Constituţie], după caz.

41. Având în vedere cele anterior reţinute, se constată că aspectele invocate de autorul sesizării de neconstituţionalitate vizează punerea în aplicare a dispoziţiilor art. 92 alin. (2), art. 93 şi 99 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, cu alte cuvinte se aduce în discuţie procedura de lucru netransparentă care a avut ca urmare adoptarea hotărârii contestate. Or, astfel cum s-a arătat mai sus, Curtea nu se poate pronunţa asupra modului de aplicare în fapt a regulamentelor parlamentare. Faptul că, în speţă, Comisia pentru regulament al Camerei Deputaţilor a fost sau nu sesizată cu un proiect de hotărâre, că proiectul de hotărâre a fost întocmit ulterior sesizării sale chiar de Comisie, că proiectul de hotărâre a fost sau nu distribuit la casetele electronice ale deputaţilor sau că a existat sau nu posibilitatea depunerii de amendamente sunt chestiuni care vizează modul în care Parlamentul înţelege să îşi aplice propriul regulament în vigoare. Sigur că autonomia parlamentară nu înseamnă posibilitatea încălcării de către Camera Deputaţilor a propriului Regulament, de aceea, plenul, în situaţia în care constată că s-au produs asemenea încălcări, în temeiul plenitudinii sale decizionale cu privire la acest aspect, poate să hotărască în sensul continuării dezbaterilor în plen sau al reluării procedurilor în comisii [a se vedea mutatis mutandis Decizia nr. 209 din 7 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 22 martie 2012],

42. Aşadar, tot în temeiul autonomiei de care se bucură, Camera Deputaţilor, prin votul pe care îl dă asupra proiectului de hotărâre, acoperă viciile regulamentare de procedură ale acesteia, Curtea neavând competenţa ca ea însăşi să cerceteze şi să determine starea de fapt pentru ca din constatările astfel efectuate să stabilească starea de constituţionalitate a normei regulamentare. O atare concluzie se impune cu atât mai mult cu cât nicio normă constituţională nu impune exigenţe procedurale cu privire la modul în care este iniţiată o hotărâre de modificare a Regulamentului. Desigur, parlamentarii, fie că provin din rândul majorităţii, fie că provin din cel al opoziţiei, trebuie să se abţină de la exercitarea abuzivă a drepturilor procedurale şi să respecte o regulă de proporţionalitate, de natură să asigure adoptarea deciziilor ca urmare a unei dezbateri publice prealabile [a se vedea mutatis mutandis Decizia nr. 209 din 7 martie 2012, precitată].

43. Având în vedere cele anterior expuse, Curtea constată, din perspectiva criticilor de neconstituţionalitate extrinsecă, faptul că sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Camerei Deputaţilor nr. 48/2016 este inadmisibilă.

44. În ceea ce priveşte criticile de neconstituţionalitate intrinsecă, Curtea observă, din motivarea sesizării, că autorul acesteia are în vedere două aspecte principale, şi anume: (a) dacă funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor „încetează de drept” în ipoteza pierderii calităţii de membru al grupului parlamentar sau al retragerii sprijinului politic. Argumentele autorului sesizării în sensul neconstituţionalităţii unei atari soluţii legislative ţin de faptul că încetarea de drept a mandatului ar putea avea loc doar prin demisie sau pierderea calităţii de deputat, nu şi prin revocare. Or, în urma modificărilor adoptate, cauzele de încetare de drept a calităţii de preşedinte al Camerei Deputaţilor sunt demisia, pierderea calităţii de deputat şi două cauze care anterior erau circumscrise noţiunii de revocare; astfel, prin extragerea acestor două cauze din sfera revocării şi introducerea lor în sfera încetării de drept, plenul Camerei Deputaţilor nu mai votează revocarea pentru aceste motive, ci doar constată vacantarea funcţiei, şi (b)dacă funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor poate aparţine unui grup parlamentar, înţeles ca structură a Parlamentului cu caracter neobligatoriu.

45. Cu privire la analiza noţiunii de „încetare de drept” a calităţii de preşedinte al Camerei Deputaţilor, Curtea urmează a realiza un examen jurisprudenţial pentru a determina înţelesul acestei sintagme. Astfel, prin Decizia nr. 62 din 1 februarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153 din 21 februarie 2005, Curtea a statuat că „propunerea de revocare [a membrului Biroului permanent - sn.] nu poate aparţine decât grupului care l-a propus”, întrucât „revocarea reprezintă o modalitate simetrică cu desemnarea membrului pentru a fi ales în Biroul permanent”.

46. Prin Decizia nr. 601 din 14 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.022 din 17 noiembrie 2005, şi Decizia nr. 602 din 14 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.027 din 18 noiembrie 2005, Curtea a statuat, în privinţa alegerii preşedinţilor Camerelor, birourilor permanente şi a comisiilor parlamentare, că textul Constituţiei instituie „principiul configuraţiei politice”, prin care se înţelege „compunerea politică a fiecărei Camere, rezultată din alegeri. [...] preşedintele Senatului/Camerei Deputaţilor are un statut juridic distinct de statutul celorlalţi membri ai Biroului permanent”. „Statuând, prin dispoziţiile art. 64 alin. (2) teza a patra, posibilitatea revocării membrilor birourilor permanente înainte de expirarea mandatului, Constituţia lasă Parlamentului libertatea de a reglementa condiţiile şi procedurile în care poate avea loc revocarea, cu respectarea celorlalte principii constituţionale şi legale. Având în vedere că textul constituţional nu stabileşte alte distincţii decât cele cuprinse în art. 64, rezultă că revocarea unui membru al Biroului permanent înainte de expirarea mandatului se poate hotărî fie ca sancţiune juridică pentru încălcări grave ale ordinii de drept, fie pentru considerente independente de vinovăţia acestuia în exercitarea atribuţiilor, cum ar fi pierderea sprijinului politic al grupului parlamentar care l-a propus. [...] reglementarea revocării preşedintelui Camerei Deputaţilor/Senatului nu poate contraveni principiului configuraţiei politice”. „Votul acordat preşedintelui unei Camere este un vot politic care nu poate fi anulat decât în cazul în care grupul care l-a propus cere revocarea politică a acestuia sau, în cazul unei revocări ca sancţiune, când acest grup sau o altă componentă a Camerei solicită înlocuirea din funcţie a preşedintelui pentru săvârşirea unor fapte care atrag răspunderea sa juridică”.

47. Prin Decizia nr. 1.630 din 20 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 2 februarie 2012, Curtea a statuat că „ipoteza analizată de Curte [prin Decizia nr. 601 din 14 noiembrie 2005 - sn.] şi textele din Regulamentul Senatului cu privire la care aceasta s-a pronunţat privesc însă revocarea unui membru al Biroului permanent al Senatului (preşedintele Senatului) cu titlu de sancţiune juridică, pentru încălcarea Constituţiei sau a regulamentelor parlamentare, la cererea altui grup parlamentar decât cel care l-a propus, iar nu ipoteza revocării ca urmare a retragerii sprijinului politic. [...] excluderea sa din partid nu poate rămâne fără consecinţe juridice în ceea ce priveşte funcţia dobândită, funcţie eminamente politică. Aceste consecinţe juridice sunt prevăzute de art. 33 din Legea nr. 96/2006 şi constau în încetarea de drept a statutului de membru al Biroului permanent sau de titular al oricărei funcţii obţinute prin susţinere politică”. „[...] nu poate fi reţinută nici susţinerea autorului sesizării în sensul că excluderea din partid nu echivalează cu retragerea sprijinului politic, motivată prin aceea că, în Parlament, senatorii şi deputaţii nu sunt organizaţi pe partide, ci în grupuri parlamentare constituite pe criterii de afinitate, care nu au în vedere exclusiv criteriul politic”.

48. Prin Decizia nr. 1.631 din 20 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 2 februarie 2012, Curtea a statuat că „dacă în cazul revocării, motivele revocării - existenţa unor fapte de încălcare a prevederilor Constituţiei sau ale Regulamentului - au caracter obiectiv şi trebuie arătate în cuprinsul propunerii de revocare, în cazul retragerii sprijinului politic ca urmare a excluderii din partidul politic, motivele deciziei partidului privesc doar raporturile cu partidul în cauză şi nu există obligaţia de a fi prezentate”.

49. Prin Decizia nr. 805 din 27 septembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 736 din 31 octombrie 2012, Curtea a statuat că „atât revocarea preşedintelui Senatului, cât şi alegerea unui nou preşedinte sunt instituţii similare sub aspectul desemnării persoanei propuse pentru revocarea/alegerea din/În această funcţie şi au loc în urma exprimării votului majoritar al membrilor Senatului”.

50. Având în vedere cele anterior expuse, dacă din deciziile Curţii Constituţionale nr. 62 din 1 februarie 2005 şi nr. 601 şi nr. 602 din 14 noiembrie 2005, se desprinde ideea că încetarea mandatului preşedintelui Camerei Deputaţilor nu poate fi realizată înainte de expirarea acestuia decât prin revocare, odată cu pronunţarea Deciziei nr. 1.630 din 20 decembrie 2011, Curtea a admis că motiv de încetare, distinct de revocare a mandatului, „încetarea de drept”, motivată, în speţă, de retragerea sprijinului politic a acestuia. Prin Decizia nr. 1.631 din 20 decembrie 2011, aşadar, pronunţată în aceeaşi zi, Curtea a considerat că revocarea exprimă numai o sancţiune juridică, pe când retragerea sprijinului politic este o sancţiune, implicit, politică. Aşadar, dacă în deciziile nr. 601 şi nr. 602 din 14 noiembrie 2005 revocarea se dispunea atât pentru motive juridice, cât şi politice, prin deciziile nr. 1.630 şi 1.631 din 20 decembrie 2011, revocarea se dispune numai pentru motive juridice, iar pentru motive politice are loc „încetarea de drept” a mandatului, fără a fi exprimat vreun vot decizional al plenului în acest sens. În consecinţă, Curtea este chemată să răspundă în esenţă la problema dacă ari. 64 alin. (2) teza a patra din Constituţie reglementează instituţia revocării drept unica modalitate de încetare a mandatului de membru al Biroului permanent înainte de expirarea acestuia.

51. Curtea reţine, cu privire la aspectele enunţate, că instituţia revocării cuprinsă în art. 64 alin. (2) teza a patra din Constituţie este aplicabilă numai în ipoteza în care cererea astfel formulată are la bază o motivaţie de ordin juridic, ea fiind, prin excelenţă, o sancţiune juridică în privinţa încălcării Constituţiei, a legilor sau regulamentelor parlamentare, în timp ce încetarea de drept - chiar nereglementată expres prin textul Constituţiei - are o componentă politică şi este o chestiune de la sine înţeleasă, rezultată din chiar principiul configuraţiei politice.

52. În lipsa unui mecanism de control al partidului politic/grupului parlamentar asupra membrului/membrilor săi din Biroul permanent, s-ar putea foarte uşor să se ajungă la nerespectarea configuraţiei politice a Biroului permanent astfel cum aceasta a rezultat din alegeri şi că, într-un mod mai mult sau mai puţin transparent, preşedintele Camerei ar putea migra spre un nou partid politic/grup parlamentar care l-ar susţine, în mod mai mult sau mai puţin făţiş, iar sensul votului politic dat la alegerea sa în funcţie este denaturat, iar configuraţia politică rezultată din alegeri ar fi compromisă.

53. De aceea, Curtea apreciază ca fiind constituţională opţiunea exprimată prin hotărârea criticată în sensul că pierderea calităţii de membru al grupului parlamentar şi retragerea sprijinului politic reprezintă motive de încetare de drept a mandatului, rezultate din necesitatea respectării principiului configuraţiei politice. Prin urmare, neexprimând o sancţiune juridică, aceste motive nu vizează art. 64 alin. (2) teza a patra din Constituţie, ci art. 64 alin. (5) din Constituţie.

54. Cu privire la critica referitoare la faptul că funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor nu poate aparţine unui grup parlamentar, înţeles ca structură a Parlamentului cu caracter neobligatoriu, Curtea reţine că grupul parlamentar reprezintă o structură organizatorică a Camerelor Parlamentului, constituit pe bază de afinitate politică, în sensul că reuneşte deputaţi şi senatori având aceeaşi concepţie politică sau concepţii înrudite. Grupul parlamentar nu este o structură obligatorie a Parlamentului, rezultând din uniunea voluntară a parlamentarilor; astfel crearea grupului parlamentar constituie un drept, iar nu o obligaţie (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.490 din 17 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 861 din 22 decembrie 2010, sau Decizia nr. 1.611 din 15 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 866 din 23 decembrie 2010).

55. Propunerea de a fi ales în funcţia de preşedinte poate veni atât din partea unui partid politic, dacă nu există organizat într-un grup parlamentar, cât şi din partea unui asemenea grup, în măsura în care, desigur, o atare structură a fost creată. „Art. 64 alin. (5) din Constituţie stă la baza alcătuirii Biroului permanent. Din textul constituţional menţionat rezultă, fără echivoc, că prin configuraţia politică a fiecărei Camere se înţelege compunerea acesteia rezultată din alegeri, pe baza proporţiei pe care grupurile parlamentare o deţin în totalul membrilor Camerei respective” [deciziile nr. 601 şi nr. 602 din 14 noiembrie 2005]. Exprimarea cuprinsă în art. I pct. 1 şi 2 din hotărâre atestă faptul că o anumită funcţie revine de iure unui anumit grup parlamentar, potrivit principiului configuraţiei politice rezultate din alegeri şi a stabilirii, prin negocieri politice, a algoritmului politic, plenul urmând să decidă asupra persoanei propuse, în mod obligatoriu, de acest grup. De altfel, Constituţia prevede că preşedintele Camerei se alege, astfel că, în urma unui vot esenţialmente politic, acesta este ales în funcţie cu respectarea configuraţiei politice rezultate din alegeri, configuraţie care se reflectă asupra componenţei Biroului permanent în ansamblul său. De aceea, această funcţie i-a revenit grupului parlamentar în urma algoritmului politic, iar cel ales în funcţie deţine calitatea astfel dobândită pe care o exercită ca atare. Trebuie avut însă în vedere că schimbarea pe parcursul legislaturii a configuraţiei politice rezultate din alegeri va avea efecte, în mod inevitabil, asupra algoritmului politic, aşadar, asupra dobândirii diverselor calităţi în Biroul permanent, dar fără schimbarea numărului de locuri la care grupurile parlamentare erau îndreptăţite conform rezultatelor alegerilor. De aceea, în privinţa funcţiei de preşedinte al Camerei Deputaţilor, grupul parlamentar urmează să îşi menţină dreptul de a propune o nouă persoană pentru funcţia respectivă doar dacă nu a retras el însuşi sprijinul politic, cu alte cuvinte, mandatul preşedintelui Camerei Deputaţilor nu a încetat de drept prin retragerea sprijinului politic sau nu s~a schimbat configuraţia iniţială - aşadar, cea rezultată din alegeri - a Camerei Deputaţilor [a se vedea Decizia nr. 1.631 din 20 decembrie 2011],

56. Dacă se întruneşte oricare dintre condiţiile negative alternative, grupul parlamentar pierde dreptul să propună un candidat pentru funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor şi, în condiţiile alegerii în funcţie a unui candidat susţinut politic de un alt grup parlamentar, primului îi revine un loc corespunzător în Biroul permanent pentru a se respecta configuraţia politică rezultată din alegeri.

57. În consecinţă, sintagma „căruia îi aparţine funcţia* cuprinsă în art. I pct. 1 din Hotărârea nr. 48/2016 referitor la art. 21 alin. (4) lit. c) din Regulament, precum şi în art. I pct. 2 din aceeaşi hotărâre referitor la art. 26 din Regulament, nu încalcă art. 1 alin. (5) din Constituţie în componenta sa referitoare la calitatea actelor normative raportate la cerinţele Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, ea fiind o expresie a principiului configuraţiei politice a Camerelor prevăzut de art. 64 alin. (5) din Constituţie.

58. În aceste condiţii, rezultă că criticile de neconstituţionalitate care privesc art. I pct. 4 referitor la art. 28 alin. (41) în privinţa trimiterii la art. 21 alin. (4) lit. a)-d) din Regulament sunt neîntemeiate, întrucât acest text îşi va găsi în continuare aplicarea în privinţa încetării de drept pentru acte/fapte care, prin natura lor, nu sunt susceptibile a se constitui în motive de revocare, neputând fi supuse unui vot decizional, fiind fie chestiuni factuale (decesul), fie o manifestare unilaterală expresă de voinţă ale celui în cauză (demisia), fie ţin de pronunţarea unei hotărâri a instanţelor judecătoreşti (spre exemplu, pierderea drepturilor electorale), fie de pierderea calităţii de membru al grupului parlamentar sau a sprijinului politic de care persoana s-a bucurat.

59. Criticile de neconstituţionalitate care privesc art. I pct. 3 referitor la art. 28 alin. (1) din Regulament nu cuprind o motivare clară şi, în acest caz, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale [Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012], sesizarea privind textul antereferit urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

60. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. c) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, art. 11 alin. (1) lit. A.c), al art. 27 alin. (1) şi al art. 28 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi în privinţa soluţiei referitoare la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 48/2016 şi la art. I pct. 3 din aceasta, şi cu majoritate de voturi în privinţa soluţiei referitoare la dispoziţiile art. I pct. 1,2 şi 4 din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 48/2016,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Camerei Deputaţilor nr. 48/2016 privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, precum şi a dispoziţiilor art. I pct. 3 din aceeaşi hotărâre.

Respinge, ca neîntemeiată, sesizarea de neconstituţionalitate formulată şi constată că dispoziţiile art. I pct. 1, 2, 4 din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 48/2016 privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică preşedintelui Camerei Deputaţilor şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 28 iunie 2016.

 

PREŞEDINTELE INTERIMAR AL CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. cir. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent-şef,

Benke Károly

 

OPINIE SEPARATĂ

 

1. În dezacord cu soluţia adoptată, cu majoritate de voturi, prin Decizia nr. 467 din 28 iunie 2016, considerăm că sesizarea de neconstituţionalitate privind dispoziţiile art. I pct. 1,2 şi 4 din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 48/2016 privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor trebuia admisă pentru argumentele care vor fi expuse În continuare.

2. Problema de principiu ridicată prin prezenta sesizare de neconstituţionalitate este aceea a modului de încetare a calităţii de preşedinte al Camerei Deputaţilor. Sediul materiei în această privinţă îl constituie art. 64 alin. (2) teza a patra din Constituţie, care reglementează instituţia revocării ca modalitate de încetare a mandatului de membru al Biroului permanent înainte de expirarea acestuia, precum şi art. 70 alin. (2) din Constituţie privind motivele încetării de drept a mandatului de deputat/ senator.

3. Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa, respectiv Decizia nr. 601 din 14 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.022 din 17 noiembrie 2005, şi Decizia nr. 602 din 14 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.027 din 18 noiembrie 2005, a stabilit că, prin dispoziţiile art. 64 alin. (2) teza a patra, Constituţia reglementează „posibilitatea revocării membrilor birourilor permanente înainte de expirarea mandatului, Constituţia lasă Parlamentului libertatea de a reglementa condiţiile şi procedurile în care poate avea loc revocarea, cu respectarea celorlalte principii constituţionale şi legale. Având în vedere că textul constituţional nu stabileşte alte distincţii decât cele cuprinse în art. 64, rezultă că revocarea unui membru al Biroului permanent înainte de expirarea mandatului se poate hotărî fie ca sancţiune juridică pentru încălcări grave ale ordinii de drept, fie pentru considerente independente de vinovăţia acestuia în exercitarea atribuţiilor, cum ar fi pierderea sprijinului politic al grupului parlamentar care l-a propus” [a se vedea, în acelaşi sens, şi pct. 3 din opinia separată întocmită la Decizia nr. 805 din 27 septembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 736 din 31 octombrie 2012],

4. Aşadar, Curtea a stabilit, de principiu, că încetarea mandatului unui membru al Biroului permanent, în speţă a preşedintelui Camerei, poate avea loc fie ca sancţiune juridică, fie ca sancţiune politică, ambele categorii de sancţiuni constituindu-se în motive de revocare din funcţie. Surprinzător, jurisprudenţa Curţii a cunoscut un reviriment implicit odată cu pronunţarea Deciziei nr. 1.630 din 20 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 2 februarie 2012, în sensul că a admis că retragerea sprijinului politic - calificată în doctrină ca o „găselniţă”, care sancţionează „lipsa de cuminţenie sau obedienţă” a membrului Biroului permanent faţă de partidul/grupul parlamentar care l-a propus în funcţie1 - este cauză de „încetare de drept” a calităţii de membru în Biroul permanent, nemaifiind, aşadar, un motiv de revocare. De asemenea, prin Decizia nr. 1.631 din 20 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 2 februarie 2012, Curtea a considerat că revocarea exprimă numai o sancţiune juridică, pe când retragerea sprijinului politic este o sancţiune, implicit, politică. Tot în acest cadru, menţionăm faptul că, în doctrină, s-a apreciat că în cazul preşedintelui Camerei revocarea nu se poate întemeia pe retragerea sprijinului politic acordat la învestitură, acesta fiind incompatibil cu statutul de neutralitate şi imparţialitate al preşedintelui 2.

5. Din cele anterior menţionate, observăm două orientări jurisprudenţiale antitetice cu privire la interpretarea unuia şi aceluiaşi text constituţional, respectiv art. 64 alin. (2). Prin urmare, este nevoie să stabilim care a fost voinţa legiuitorului constituant în privinţa modului de încetare a calităţii de membru al Biroului permanent, aşadar, şi a funcţiei de preşedinte al Camerei Deputaţilor pentru a se putea stabili constituţionalitatea textelor regulamentare contestate.

6. Pentru început, observăm că, potrivit art. 64 alin. (2) şi (5) din Constituţie, Camerele Parlamentului îşi aleg Biroul permanent pe baza configuraţiei politice a fiecăreia dintre cele două Camere. Aşadar, reţinem că membrii Biroului permanent se alea prin votul plenului Camerei respective. Preşedinţii Camerelor sunt, de asemenea, membri ai Biroului permanent. Cu privire la aceştia, art. 64 alin. (2) teza a două din Constituţie stabileşte în mod expres că se alea, desigur, tot prin votul plenului Camerei respective. De asemenea, alegerea acestora trebuie să reflecte configuraţia politică per ansamblu a întregului Biroul permanent, întrucât configuraţia politică nu se raportează numai la ceilalţi membri ai Biroului permanent.

7. Astfel, atât timp cât acel membru al Biroului permanent a fost ales prin vot, încetarea calităţii sale poate fi dispusă tot prin vot, cu alte cuvinte, prin revocare. A accepta ca modalitate alternativă de încetare a calităţii sale doar voinţa partidului politic/grupului parlamentar ar însemna ca votul decizional al Camerei Parlamentului de numire în funcţie să fie pus în inferioritate de o structură străină/internă a Parlamentului, Mai mult, s-ar ajunge la situaţia în care o structură care a propus o persoană în Biroul permanent şi a fost aleasă prin votul corespunzător al Camerei Parlamentului să aibă competenţa ea însăşi de a o îndepărta/înlătura, fără votul corespunzător al Camerei Parlamentului. Cu alte cuvinte, cel care are competenţa de a propune alegerea are şi competenţa de a solicita revocarea din funcţie a persoanei alese [partidul politic/ grupul parlamentar], iar cel ce are competenţa de a alege are şi competenţa de a revoca din funcţie persoana aleasă [Camera Parlamentului]. Altfel, Parlamentul rămâne spectator la convulsiile şi la jocurile politice din interiorul unui partid politic, aspecte care pot avea grave repercusiuni asupra funcţionării Parlamentului, instituţie fundamentală a statului român.

8. Desigur, astfel cum am arătat la pct. 2, pe lângă revocare, există şi situaţii de încetare de drept a calităţii de membru al Biroului permanent înainte de termen, şi anume în urma demisiei din această calitate sau din cea de deputat/senator, după caz, pierderii drepturilor electorale, a incompatibilităţii ori a decesului [a se vedea, în acest sens, art. 70 alin. (2) din Constituţie] Aceste modalităţi de încetare de drept a mandatului nu pot fi supuse votului Parlamentului, întrucât ele sunt situaţii obiective/necenzurabile care prin însăşi natura lor nu sunt susceptibile de vot. De exemplu, o hotărâre judecătorească de condamnare, prin care este aplicată pedeapsa accesorie/complementară a pierderii drepturilor electorale [art. 65 alin. (1), art. 66 alin. (1) lit. a) sau d) din Codul penal] nu poate fi supusă unui vot decizional în Parlament [a se vedea Decizia nr. 972 din 21 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 28 noiembrie 2012, pct. VIII şi XI].

9. Or, pierderea calităţii de membru al partidului politic care a propus persoana respectivă în Biroul permanent (inclusiv în funcţia de preşedinte al Camerei) sau retragerea sprijinului politic dat acestuia, prin natura lor, nu sunt motive susceptibile de a conduce la încetarea de drept a acestei calităţi. Ele pot fi motive de încetare a calităţii, dar pentru a se dispune încetarea este nevoie de un vot decizional al Parlamentului pentru că numai cel care a ales poate aplica şi sancţiunea încetării calităţii. Iar această modalitate de încetare a calităţii de membru în Biroul permanent (inclusiv a celei de preşedinte al Camerei) nu poate fi alta decât revocarea - definită ca o desfacere unilaterală a unui act prin manifestarea de voinţă a persoanei care l-a făcut. Aşadar, sancţiunea politică se aplică de plenul Camerei care a ales persoana respectivă în Biroul permanent.

10. Având în vedere cele de mai sus, nu putem decât să constatăm că revocarea este, în mod evident, o sancţiune, care poate fi aplicată atât pentru motive juridice (un fel de răspundere disciplinară pentru nerespectarea normelor juridice), cât şi pentru motive politice. În consecinţă, art. I pct. 1 din hotărâre este neconstituţional, întrucât a extras din sfera revocării motivele politice şi le-a mutat în sfera „încetării de drept” a mandatului, sustrăgându-le, practic, de sub controlul decizional al Camerei. Se reţine, astfel, încălcarea art. 64 alin. (2) teza a patra din Constituţie. Din această încălcare rezultă, în mod implicit, faptul că un partid politic/grup parlamentar exercită o atribuţie a Camerei Deputaţilor, substituindu-se acesteia, deci se încalcă şi art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 2 alin. (2) privind suveranitatea şi art. 67 privind actele juridice ale Parlamentului.

11. Art. I pct. 2 din hotărârea atacată este neconstituţional, pentru că revocarea pe care aceasta o reglementează, în condiţiile existenţei încetării de drept prevăzute la art. I pct. 1 din hotărâre, vizează, în mod implicit, numai sancţiunea juridică, nu şi cea politică, aşadar, numai una dintre cele două laturi ale revocării.

12. De asemenea, pentru motivele mai sus enunţate, apreciem că sunt întemeiate şi criticile de neconstituţionalitate care privesc art. I pct. 4 referitor la art. 28 alin. (41) în privinţa trimiterii la art. 21 alin. (4) lit. c) şi d) din Regulament, întrucât preşedintele de şedinţă al Camerei Deputaţilor este pus doar în situaţia de a lua act de situaţia de încetare de drept a calităţii de preşedinte al Camerei Deputaţilor şi de membru al Biroului permanent şi de a supune votului plenului Camerei Deputaţilor numai adoptarea hotărârii de vacantare a funcţiei. Or, în condiţiile în care pierderea calităţii de membru al Biroului permanent (inclusiv a celei de preşedinte al Camerei) se realizează prin revocare pentru cele două motive (excluderea din partidul politic/retragerea sprijinului politic), mai întâi trebuie supusă votului propunerea de revocare şi, ulterior, hotărârea de vacantare a funcţiei.

13. În consecinţă, apreciem că revirimentul jurisprudenţial implicit realizat prin Decizia nr. 1.630 din 20 decembrie 2011 a fost unul discutabil din punct de vedere constituţional, mai ales că, în chiar cuprinsul deciziilor nr. 601 şi nr. 602 din 14 noiembrie 2005, Curtea a precizat expres că revocarea poate fi dispusă şi pentru motive politice.

14. Pentru considerentele mai sus expuse, considerăm că dispoziţiile art. I pct. 1,2 şi 4 din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 48/2016 privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor sunt neconstituţionale, iar sesizarea de neconstituţionalitate ar fi trebuit admisă în raport cu acestea.

 

Judecători,

prof. univ. dr. Mircea Ştefan Minea

Daniel Marius Morar

Augustin Zegrean

 


1 I. Deleanu - Instituţii şi proceduri constituţionale - în dreptul român şi în dreptul comparat, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2006, p. 623.

2 I. Muraru şi M. Constantinescu - Drept parlamentar, Ed. AII Beck, Bucureşti, 2005, p. 90-91.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

.

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

CASA NAŢIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

Nr. 1.070 din 21 septembrie 2016

Nr. 683 din 30 august 2016

 

ORDIN

pentru modificarea şi completarea anexei nr. 2 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 674/252/2012 privind aprobarea formularului de prescripţie medicală electronică pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală în tratamentul ambulatoriu şi a Normelor metodologice privind utilizarea şi modul de completare a formularului de prescripţie medicală electronică pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală în tratamentul ambulatoriu

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. VW/3.975 din 21 septembrie 2016 al Ministerului Sănătăţii şi nr. DG/1.555 din 30 august 2016 al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,

în temeiul prevederilor:

- titlului VIII „Asigurările sociale de sănătate” din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârii Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de Sănătate pentru anii 2016-2017, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârii Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârii Guvernului nr. 206/2015 privind aprobarea programelor naţionale de sănătate pentru anii 2015 şi 2016, cu modificările şi completările ulterioare;

- Ordinului ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 763/377/2016 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare în anul 2016 a Hotărârii Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017, cu modificările ulterioare;

- Hotărârii Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârii Guvernului nr. 972/2006 pentru aprobarea Statutului Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii şi preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate emit următorul ordin:

Art. I. - Anexa nr. 2 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 674/252/2012 privind aprobarea formularului de prescripţie medicală electronică pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală în tratamentul ambulatoriu şi a Normelor metodologice privind utilizarea şi modul de completare a formularului de prescripţie medicală electronică pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală în tratamentul ambulatoriu, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 2 iulie 2012, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La capitolul I, punctul 5 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„5. Pe acelaşi formular de prescripţie medicală electronică pot fi cuprinse denumiri comune internaţionale, denumite în continuare DCI, din toate sublistele A, B, C şi D, conform Hotărârii Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate, cu modificările şi completările ulterioare [sublista B - mai puţin DCI-urile prescrise cu aprobarea comisiilor de la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate; mai puţin DCI-urile prescrise pensionarilor care realizează venituri numai din pensii de până la 700 lei/lună; secţiunea C1 - mai puţin DCI-urile prescrise în bolile cronice cu aprobarea comisiilor de la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate; secţiunea C2 - mai puţin DCI-urile prescrise în diabet zaharat, afecţiuni oncologice, stări posttransplant şi unele boli rare cuprinse în Programul naţional de diagnostic şi tratament pentru boli rare P6 - mucoviscidoză (P6.4), boli neurologice degenerative/inflamatorii – scleroza laterală amiotrofică (P6.5.2), sindromul Prader-Willi (P6.7); secţiunea C3; mai puţin medicamentele corespunzătoare DCI-urilor pentru care au fost încheiate contracte cost-volum/ cost volum-rezultat]u.

2. La capitolul I punctul 6, subpunctul 6.81 se abrogă.

3. La capitolul II punctul I „Modul de completare a formularului de prescripţie medicală electronică pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală - componenta prescriere”, la punctul 3, litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„b) PNS - pentru prescripţiile care conţin DCI-uri din sublista C secţiunea C2 se va indica numărul programului/ subprogramului din cadrul Programului naţional cu scop curativ: 3 - Programul naţional de oncologie, 5 - Programul naţional de diabet zaharat, Tratamentul medicamentos al bolnavilor cu diabet zaharat, 9 - Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană (9.7 - Tratamentul stării posttransplant în ambulatoriu al pacienţilor transplantaţi) şi a unor boli rare cuprinse în Programul naţional de diagnostic şi tratament pentru boli rare - 6 - mucoviscidoză (6.4), boli neurologice degenerative/inflamatorii - scleroza laterală amiotrofică (6.5.2), sindromul Prader-Willi (6.7), respectiv se va indica programul pentru care eliberarea medicamentelor în tratamentul ambulatoriu se face prin farmaciile cu circuit închis, conform prevederilor hotărârii Guvernului pentru aprobarea programelor naţionale de sănătate şi ale normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate, aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii sau al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate”.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare începând cu data de 1 octombrie 2016.

 

Ministrul sănătăţii,

p. Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,

Vlad Vasile Voiculescu

Gheorghe-Radu Ţibichi

 

MINISTERUL JUSTIŢIEI

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

Nr. 3.262/C din 16 august 2016

Nr. 2.236 din 15 septembrie 2016

 

ORDIN

pentru aprobarea Instrucţiunilor privind modul de încasare şi plată a taxelor prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 89/2000 privind unele măsuri pentru autorizarea operatorilor şi efectuarea înscrierilor în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare

 

În conformitate cu art. 26 din Ordonanţa Guvernului nr. 89/2000 privind unele măsuri pentru autorizarea operatorilor şi efectuarea înscrierilor în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 298/2002, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 13 din Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul justiţiei şi ministrul finanţelor publice emit următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Instrucţiunile privind modul de încasare şi plată a taxelor prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 89/2000 privind unele măsuri pentru autorizarea operatorilor şi efectuarea înscrierilor în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Serviciul profesii juridice conexe şi Direcţia financiar-contabilă din cadrul Ministerului Justiţiei, Direcţia generală trezorerie şi contabilitate publică din cadrul Ministerului Finanţelor Publice vor lua măsurile necesare, potrivit competenţelor legale, în vederea ducerii la îndeplinire a prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 4. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului justiţiei şi al ministrului finanţelor publice nr. 766/C/552/2002 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind modul de încasare şi plată a taxelor prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 89/2000 privind unele măsuri pentru autorizarea operatorilor şi efectuarea înscrierilor în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 16 mai 2002, se abrogă.

 

Ministrul justiţiei,

Ministrul finanţelor publice,

Raluca Alexandra Prună

Anca Dana Dragu

 

 

ANEXĂ

 

INSTRUCŢIUNI

privind modul de încasare şi plată a taxelor prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 89/2000 privind unele măsuri pentru autorizarea operatorilor şi efectuarea înscrierilor În Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare

 

Art. 1. - (1) Sumele aferente taxelor prevăzute de art. 23 din Ordonanţa Guvernului nr. 89/2000 privind unele măsuri pentru autorizarea operatorilor şi efectuarea înscrierilor în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 298/2002, cu modificările şi completările ulterioare, pentru obţinerea autorizaţiei de operator, reautorizare, precum şi pentru fiecare birou teritorial sau agent împuternicit, se datorează anticipat şi se plătesc de către operator, care virează o cotă de 85% din taxă în contul de venituri ale bugetului de stat 20.A.16.03.00 „Taxe şi tarife pentru eliberarea de licenţe şi autorizaţii de funcţionare”, deschis la unităţile Trezoreriei Statului, codificat cu codul de identificare fiscală al operatorilor autorizaţi, şi o cotă de 15% din taxă în contul de venituri al bugetului activităţii finanţate integral din venituri proprii 20.E.16.03.00 „Taxe şi tarife pentru eliberarea de licenţe şi autorizaţii de funcţionare”, deschis pe numele Ministerului Justiţiei la Activitatea de Trezorerie şi Contabilitate Publică a Municipiului Bucureşti.

(2) Ordinele de plată prin care se dispune transferul sumelor conform alin. (1) cuprind formula „taxă pentru autorizare operator”, „taxă pentru reautorizare operator” sau, după caz, „taxe pentru împuternicire birou teritorial/agent”, în funcţie de scopul pentru care a fost efectuată plata, şi se depun la dosarul de autorizare/reautorizare a operatorului sau agentului împuternicit/biroului teritorial.

Art. 2. - (1) Sumele aferente taxelor de înregistrare în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare a avizelor de înscriere, prevăzute la art. 24 din Ordonanţa Guvernului nr. 89/2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 298/2002, cu modificările şi completările ulterioare, se datorează şi se plătesc de operatorii de arhivă, pentru o lună calendaristică, într-o singură tranşă, până în data de 15 a lunii următoare,

(2) După efectuarea plăţii taxelor, operatorul va transmite Autorităţii de Supraveghere, prin Serviciul profesii juridice conexe, ordine de plată distincte care atestă virarea cotei de 85% în contul bugetului de stat şi a cotei de 15% în contul Ministerului Justiţiei.

(3) Agenţii Împuterniciţi/Birourile teritoriale au obligaţia de a vira operatorului, la termenele stabilite de acesta, sumele aferente înscrierilor efectuate.

Art. 3. - (1) Autoritatea de Supraveghere prin Serviciul profesii juridice conexe întocmeşte şi transmite trimestrial către Ministerul Finanţelor Publice situaţia privind sumele aferente cotei de 85% virate de către operatori în contul de venituri ale bugetului de stat 20.A.16.03.00 „Taxe şi tarife pentru eliberarea de licenţe şi autorizaţii de funcţionare”, astfel cum acestea rezultă din verificarea documentelor de plată înaintate de operatori în acest scop.

(2) Ministerul Finanţelor Publice verifică situaţia încasărilor prin fiecare trezorerie şi transmite Autorităţii de Supraveghere prin Serviciul profesii juridice conexe rezultatele verificării.

(3) Autoritatea de Supraveghere prin Serviciul profesii juridice conexe întocmeşte şi transmite trimestrial către Direcţia financiar-contabilă din cadrul Ministerului Justiţiei, situaţia privind sumele aferente cotei de 15% virate de către operatori în contul de venituri al bugetului activităţii finanţate integrai din venituri proprii 20.E. 16.03.00 „Taxe şi tarife pentru eliberarea de licenţe şi autorizaţii de funcţionare”, deschis pe numele Ministerului Justiţiei la Activitatea de Trezorerie şi Contabilitate Publică a Municipiului Bucureşti, astfel cum acestea rezultă din verificarea documentelor de plată înaintate de operatori în acest scop.

(4) Direcţia financiar-contabilă verifică situaţia încasărilor în contul Ministerului Justiţiei şi transmite Autorităţii de Supraveghere prin Serviciul profesii juridice conexe rezultatele verificării.

(5) Situaţiile întocmite trimestrial, potrivit alin. (1) şi (3), cuprind plăţile efectuate centralizat, lunar, aferente înscrierilor operate în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare pentru fiecare operator în parte, plăţile aferente taxelor de autorizare a operatorilor şi agenţilor şi rubrici referitoare la: numărul şi data documentului de plată, banca de la care se efectuează plata, beneficiarul plăţii, respectiv bugetul de stat ori bugetul Ministerului Justiţiei, codul de identificare fiscală al beneficiarului, valoarea documentului de plată, suma datorată şi contul în care s-au plătit taxele.

Art. 4. - Pentru stabilirea cuantumului sumelor datorate Ministerului Justiţiei şi bugetului de stat, operatorii autorizaţi vor înainta Autorităţii de Supraveghere şi o listă cu înregistrările preluate eronat în sistemul de administrare a informaţiei, datorită cauzelor tehnice, după cum urmează:

a) până pe data de 13 a fiecărei luni, pentru înscrierile efectuate în arhivă în perioada 1-10 a lunii respective;

b) până pe data de 23 a fiecărei luni, pentru înscrierile efectuate în arhivă în perioada 11-20 a lunii respective;

c) până pe data de 3 a fiecărei luni, pentru înscrierile efectuate în arhivă în perioada cuprinsă între data de 21 şi ultima zi a lunii precedente.

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

 

ORDIN

privind aprobarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului naţional de definitivare în învăţământ

 

În baza prevederilor art. 241 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 44/2016 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului naţional de definitivare în învăţământ, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Direcţia generală învăţământ preuniversitar prin Direcţia formare continuă din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice şi inspectoratele şcolare duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice,

Mircea Dumitru

 

Bucureşti, 31 august 2016.

Nr. 5.087.

 

ANEXĂ

 

METODOLOGIE

de organizare şi desfăşurare a examenului naţional de definitivare în învăţământ

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - (1) Prevederile prezentei metodologii se aplică personalului didactic încadrat în sistemul naţional de învăţământ preuniversitar, personalului didactic din corpul instructorilor militari/de informaţii, ordine publică şi securitate naţională şi cadrelor didactice care predau limbi străine în şcolile de aplicaţie şi în centrele de limbi străine.

(2) Prin personal didactic, în sensul prezentei metodologii, se înţelege: personalul didactic de predare din unităţi de învăţământ, personalul didactic de conducere, de îndrumare şi control care desfăşoară activităţi de predare în unităţi de învăţământ şi personalul didactic de predare care beneficiază de rezervarea postului didactic/catedrei, conform art. 255, art. 268 aţin. (1), art. 279 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 2. - (1) Coordonarea metodologică a examenului naţional de definitivare în învăţământ, denumit în continuare examen, este asigurată de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, prin Comisia naţională de examen, numită prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice, denumită în continuare Comisia naţională.

(2) Organizarea şi desfăşurarea examenului sunt asigurate de către inspectoratele şcolare, la nivelul cărora se constituie, prin decizie a inspectorului şcolar general, comisia de examen judeţeană/a municipiului Bucureşti, denumită în continuare comisie de examen.

(3) Proba scrisă se susţine în centrele de examen care se stabilesc de către consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar în unităţi de învăţământ care permit organizarea în aceeaşi clădire a sălilor de examen şi a sălilor în care îşi desfăşoară activitatea comisia de examen,

(4) Pentru evaluarea lucrărilor scrise şi soluţionarea contestaţiilor se constituie, la nivel naţional, centre de evaluare a lucrărilor scrise, respectiv de soluţionare a contestaţiilor, denumite în continuare centre de evaluare, respectiv centre de contestaţii.

Art. 3. - Structura examenului este următoarea:

1. etapa I - eliminatorie:

a) susţinerea a două inspecţii de specialitate;

b) evaluarea portofoliului profesional:

2. etapa a II-a - finală: o probă scrisă.

Art. 4. - (1) Stagiul de practică obligatoriu pentru obţinerea definitivării în învăţământ are o durată de un an şcolar (sau ore de predare echivalente normei de un an), fiind un stagiu efectiv de predare la catedră, în sistemul naţional de învăţământ preuniversitar, ca personal didactic calificat conform studiilor absolvite.

(2) Cadrele didactice aflate pentru prima oară în situaţia efectuării stagiului de practică se pot înscrie la examen pentru sesiunea din anul şcolar următor şi pot susţine probele etapei eliminatorii în anul şcolar în care se face înscrierea. Datele din fişa de înscriere a candidaţilor sunt introduse în sistemul informatizat în anul şcolar în care aceştia susţin proba scrisă.

(3) Cadrele didactice care au efectuat stagiul de practică obligatoriu, dar nu s-au înscris sau nu au promovat examenul se pot înscrie în condiţiile prevăzute de art. 241. alin. (4) şi (5) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, având obligaţia de a susţine toate probele examenului în anul şcolar în care se înscriu.

Art. 5. - (1) Examenul se susţine în limba română.

(2) Cadrele didactice care predau la clase cu predare integrală în limbile minorităţilor naţionale pot susţine probele examenului în limba de predare a disciplinei.

(3) Subiectele pentru proba scrisă sunt elaborate de Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare, în conformitate cu programele specifice pentru examen, valabile pentru sesiunea respectivă, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice

(4) Examenul se organizează distinct pentru fiecare funcţie didactică de predare, pe discipline sau pe specialităţi, în conformitate cu Calendarul de organizare şi desfăşurare a examenului naţional de definitivare în învăţământ, denumit în continuare calendar; aprobat anual prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice,

(5) Definitivarea în învăţământ poate fi obţinută, în baza specialităţilor/programelor de studiu înscrise pe diploma/diplomele de absolvire/licenţă/master pe care candidatul le deţine, la una dintre disciplinele pe care cadrul didactic o poate preda conform Centralizatorului privind disciplinele de învăţământ, domeniile şi specializările, precum şi probele de concurs valabile pentru încadrarea personalului didactic din învăţământul preuniversitar, în vigoare în anul şcolar respectiv, denumit în continuare Centralizator.

(6) Absolvenţii învăţământului superior se pot înscrie la examen şi în baza:

a) diplomelor/certificatelor de absolvire a unor cursuri postuniversitare, cu durata de cel puţin un an şi jumătate, aprobate de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice - studii aprofundate, studii academice postuniversitare, studii postuniversitare de specializare, studii postuniversitare de masterat - în concordanţă cu Centralizatorul, ori a certificatului de absolvire a unui modul de minimum 90 de credite transferabile care atestă obţinerea de competenţe de predare a unei discipline din domeniul fundamental aferent domeniului de specializare înscris pe diplomă/certificat, conform Centralizatorului;

b) diplomelor dobândite prin programele de conversie care asigură dobândirea de noi competenţe pentru noi specializări şi/sau ocuparea de noi funcţii didactice, altele decât cele ocupate în baza formării iniţiale, în concordanţă cu Centralizatorul;

c) diplomelor dobândite În baza studiilor universitare de masterat/master, care au minimum 90 de credite transferabile, în profilul postului, finalizate cu diplomă obţinută ulterior finalizării cu diplomă a studiilor universitare de lungă durată, în concordanţă cu Centralizatorul;

d) diplomelor dobândite în baza studiilor universitare de masterat/master, care au minimum 90 de credite transferabile, în profilul postului, finalizate cu diplomă obţinută ulterior finalizării cu diplomă a studiilor universitare de licenţă şi masterat necesare pentru ocuparea de posturi didactice/catedre de nivel liceal/postliceal, în concordanţă cu Centralizatorul.

Art. 6. - Cadrele didactice care promovează examenul dobândesc dreptul de practică în învăţământul preuniversitar.

 

CAPITOLUL II

Organizarea şi desfăşurarea examenului

 

SECŢIUNEA 1

Înscrierea candidaţilor

 

Art. 7. - (1) înscrierea la examen se face la nivelul unităţilor de învăţământ, în condiţiile prevăzute la art. 4, în perioada prevăzută în calendar, pe baza dosarului de înscriere, care conţine următoarele documente:

a) fişa de înscriere la examenul naţional de definitivare în învăţământ-prevăzută în anexa nr. 1, completată şi confirmată de conducerea unităţii de învăţământ şi semnată de candidat;

b) copii ale actelor de studii în baza cărora se face înscrierea la examen, însoţite de foaia matricolă/suplimentul la diplomă, certificate „conform cu originalul” de către conducerea unităţii de învăţământ;

c) document certificat „conform cu originalul” de către conducerea unităţii de învăţământ, din care să rezulte îndeplinirea condiţiilor legale privind absolvirea programului de pregătire psihopedagogică şi metodică;

d) copii ale următoarelor documente, certificate „conform cu originalul” de către conducerea unităţii de învăţământ: decizia de repartizare pe post, buletin/carte de identitate, certificat de naştere, document privind schimbarea numelui;

e) adeverinţă privind calificativul „Bine” sau „Foarte bine” acordat pentru anul şcolar precedent anului în care se susţine proba scrisă, pentru candidaţii aflaţi în situaţia prevăzută la art. 4 alin. (3).

(2) Pregătirea psihopedagogică este certificată prin:

a) foaia matricolă/anexă la diploma de licenţă sau de absolvire, în care este consemnată parcurgerea disciplinelor psihopedagogice şi metodice, sau prin certificat de absolvire a unui program de pregătire psihopedagogică, organizat de instituţii de învăţământ superior, prin departamentele pentru pregătirea personalului didactic, pentru absolvenţii cu diplomă ai învăţământului superior de lungă sau de scurtă durată şi ai învăţământului postliceal, care au efectuat pregătirea psihopedagogică până în anul 2009;

b) certificat de absolvire a unui program de pregătire psihopedagogică, cu minimum 30 de credite transferabile (nivel I), organizat de instituţii de învăţământ superior, prin departamentele pentru pregătirea personalului didactic, pentru absolvenţii cu diplomă ai învăţământului superior de lungă şi scurtă durată/postliceal, care au efectuat pregătirea psihopedagogică începând cu anul 2009, precum şi pentru absolvenţii cu diplomă ai ciclului I de studii universitare de licenţă şi ai ciclului II de studii universitare de masterat, încadraţi în învăţământul preşcolar, în învăţământul preuniversitar obligatoriu şi pe catedre de pregătire/instruire practică;

c) certificat de absolvire a unui program de pregătire psihopedagogică, cu minimum 60 de credite transferabile (nivel II), organizat de instituţii de învăţământ superior, prin departamentele pentru pregătirea personalului didactic, pentru absolvenţii cu diplomă ai învăţământului superior de lungă durată încadraţi în învăţământul liceal/postliceal, care au efectuat pregătirea psihopedagogică începând cu anul 2009, precum şi pentru absolvenţii ciclului II de studii universitare de masterat, încadraţi în învăţământul liceal/postliceal;

d) diploma de bacalaureat, de absolvire sau de licenţă, pentru absolvenţii liceelor pedagogice, la specializările învăţători-educatoare şi educator-puericultor, pentru absolvenţii colegiilor universitare de institutori sau ai ciclului I de studii universitare de licenţă cu specializarea pedagogia învăţământului preşcolar şi primar, pentru care se consideră îndeplinită cerinţa privind pregătirea psihopedagogică de nivel I, prevăzută în Metodologia-cadru de organizare a programelor de formare psihopedagogică în vederea certificării competenţelor pentru profesia didactică, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.745/2012, cu completările ulterioare.

(3) Calculul vechimii efective la catedră, pentru obţinerea definitivării în învăţământ, se realizează după cum urmează:

a) se ia/iau în calcul întreaga perioadă/toate perioadele consecutive sau nu în care s-a prestat activitate de predare electivă, ca personal didactic calificat, respectiv după absolvirea studiilor de specialitate cu examen de diplomă sau de licenţă, după caz, şi îndeplinirea condiţiilor de formare iniţială pentru profesia didactică, conform legii;

b) orele de predare echivalente normei de un an se calculează înmulţind numărul de săptămâni ale anului şcolar cu numărul de ore din norma didactică a funcţiei didactice ocupate.

(4) Candidaţii care au început activitatea didactică în sistemul de învăţământ preuniversitar anterior anului şcolar 2012-2013 se pot înscrie la examen în 3 sesiuni, în cel mult 5 ani de la începerea primului stagiu de practică, fără a depăşi 7 ani de predare efectivă la catedră cu statut de cadru didactic calificat, până la sfârşitul anului şcolar în care se susţine examenul.

(5) Candidaţii care desfăşoară activitate didactică în sistemul de învăţământ preuniversitar începând cu anul şcolar 2012- 2013 se pot înscrie la examen în 3 sesiuni, în cel mult 5 ani de la începerea primului stagiu.

(6) La propunerea inspectoratelor şcolare, direcţia de specialitate din Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice poate acorda derogare de maximum o lună de la vechimea minimă la catedră de un an, prevăzută la art. 4. Nu se acordă derogări de la prevederile alin. (4) şi (5).

Art. 8. - (1) Dosarele cadrelor didactice care conţin toate documentele menţionate la art. 7 alin. (1) sunt transmise şi înregistrate la inspectoratul şcolar de către persoane delegate de conducerea unităţii de învăţământ, în perioada prevăzută În calendar, sunt verificate de inspectorul şcolar pentru dezvoltarea resursei umane şi avizate de către consilierul juridic al inspectoratului şcolar şi de către inspectorul şcolar general adjunct, în calitate de preşedinte al comisiei de examen.

(2) Datele din f şa de înscriere a candidaţilor sunt introduse în sistemul informatizat. Candidatul primeşte şi semnează un extras din aplicaţia electronică al fisei de înscriere,

(3) înştiinţarea candidaţilor cu privire Sa admiterea sau respingerea dosarului de înscriere se realizează de către inspectorul şcolar pentru dezvoltarea resursei umane, prin afişare la inspectoratul şcolar şi pe site-ul inspectoratelor şcolare judeţene/Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti. În caz de respingere a dosarului în urma introducerii datelor în aplicaţia electronică, candidatul este înştiinţat şi în scris, cu precizarea motivării respingerii dosarului.

(4) Candidaţilor respinşi nu li se efectuează Inspecţiile de specialitate.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Efectuarea inspecţiilor de specialitate

 

Art. 9. - (1) Inspecţiile de specialitate se susţin în perioada prevăzută în calendar, în unitatea de învăţământ la care este încadrat candidatul sau, după caz, într-o altă unitate de învăţământ, cu avizul inspectorului şcolar pentru dezvoltarea resursei umane şi al directorului unităţii de învăţământ primitoare.

(2) Inspecţiile de specialitate se efectuează la 4 activităţi didactice, se evaluează prin note de la 1 la 10 care nu pot fi contestate şi sunt valabile numai în sesiunea pentru care candidatul s-a înscris, în condiţiile prevăzute la art. 4.

(3) în situaţia în care candidatul este încadrat conform specialităţilor/programelor de studiu înscrise pe diploma/diplomele de absolvire/licenţă/master sau pe una dintre disciplinele pe care o poate preda conform Centralizatorului, respectiv este încadrat suplinitor calificat, inspecţiile la clasă se efectuează la disciplina pe care cadrul didactic este încadrat în anul şcolar respectiv.

(4) în situaţia în care candidatul nu este încadrat conform specialităţilor/programelor de studiu înscrise pe diploma/diplomele de absolvire/licenţă/master sau pe una dintre disciplinele pe care o poate preda conform Centralizatorului, respectiv este încadrat suplinitor necalificat, inspecţiile la clasă se efectuează la două activităţi didactice la disciplina pe care este încadrat în anul şcolar respectiv şi la două activităţi didactice la disciplina la care s-a înscris să susţină examenul.

(5) Cadrele didactice titulare, aflate sub incidenţa prevederilor art. 255 alin. (1)-(3) şi (5) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, înscrise la examenul naţional de definitivare în învăţământ, trebuie să efectueze cel puţin 4 ore de predare, săptămânal, îh anul susţinerii inspecţiilor de specialitate.

(6) Inspecţia de specialitate este efectuată de o comisie formată din:

a) inspectorul şcolar care coordonează disciplina la care candidatul susţine examenul şi care are aceeaşi specializare sau poate preda disciplina celui inspectat, potrivit Centralizatorului:

b) directorul/directorul adjunct al unităţii de învăţământ în care se desfăşoară inspecţia/responsabilul comisiei metodice de specialitate.

(7) în situaţia în care inspectorul şcolar care coordonează disciplina la care candidatul susţine examenul nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (6) lit. a) sau se află în imposibilitate fizică de a face inspecţia, inspectorul şcolar pentru dezvoltarea resursei umane repartizează inspecţiile de specialitate cadrelor didactice membre ale corpului de metodişti al inspectoratului şcolar, care îndeplinesc condiţiile respective. Inspectorul şcolar general avizează delegarea metodiştilor în vederea efectuării inspecţiilor de specialitate.

(8) Prevederile alin. (7) se aplică şi în cazul în care numărul de candidaţi înscrişi la o disciplină de examen depăşeşte numărul maxim de inspecţii în specialitate prevăzute a fi efectuate de inspectorul şcolar care coordonează disciplina respectivă, în conformitate cu Graficul unic de inspecţii al inspectoratului şcolar.

(9) Responsabilitatea privind planificarea inspecţiilor, repartizarea metodiştilor şi monitorizarea efectuării inspecţiilor de specialitate revine inspectorului şcolar pentru dezvoltarea resursei umane şi inspectorilor şcolari care coordonează disciplinele la care candidaţii susţin inspecţiile.

(10) Inspecţiile de specialitate la clasă se evaluează prin note de la 1 la 10, în baza fişelor de evaluare a activităţii didactice, prevăzute în anexa nr. 2. Notele obţinute la inspecţiile de specialitate şi nota finală, calculată ca medie aritmetică a acestora, se trec în Procesul-verbal pentru inspecţia de specialitate, prevăzut în anexa nr. 3, se semnează de către membrii comisiei care efectuează inspecţia şi se consemnează în registrul de inspecţii al unităţii de învăţământ.

(11) Inspectorul/Cadrul didactic metodist care a efectuat inspecţia predă directorului unităţii de învăţământ, la finalizarea activităţii, procesul-verbal pentru inspecţie, în copie, împreună cu fişele de evaluare a activităţii didactice în cadrul inspecţiei de specialitate, anexate.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Structura şi evaluarea portofoliului profesional

 

Art. 10. - (1) Portofoliul profesional este alcătuit de fiecare candidat, pe parcursul unui semestru.

(2) Portofoliul profesional personal este particularizat pentru una din clasele/grupele din norma didactică a candidatului şi evaluează nivelul de competenţă didactică a acestuia, urmărind adaptarea pregătirii psihopedagogice la specificul clasei/grupei selectate. În elaborarea portofoliului profesional personal, candidatul respectă precizările formulate în programa de pedagogie şi elemente de psihologie şcolară în vigoare, corespunzătoare funcţiei didactice ocupate.

(3) Portofoliul profesional personal cuprinde:

a) curriculum vitae;

b) o scrisoare de intenţie, având între 200 şi 400 de cuvinte, în care se prezintă motivaţia participării la examenul de definitivat, obiectivele şi aşteptările proprii în formarea personală ca profesor, autoaprecierea activităţii/experienţei câştigate pe parcursul semestrului, autoaprecierea portofoliului profesional şi propuneri de ameliorare;

c) un raport de progres şcolar, însoţit de următoarele documente-suport:

(i) planificările: anuale, semestrială şi pe unităţi de învăţare;

(ii) minimum 10 proiecte didactice, pentru tipuri de lecţii diferite;

(iii) instrumente de evaluare (un test predictiv, cu baremul aferent, rezultatele testării, măsuri);

(iv) catalogul profesorului;

(v) resursele didactice adaptate nivelului clasei/grupei.

d) Autoevaluarea portofoliului profesional, conform Grilei de evaluare prevăzute în anexa nr. 4.

(4) Evaluarea portofoliului profesional personal este realizată conform Grilei de evaluare prevăzute în anexa nr. 4, în ziua în care este efectuată cea de-a două inspecţie de specialitate, de către comisia constituită în baza prevederilor art. 9 alin. (6).

(5) Portofoliul profesional personal este notat cu note între 1 şi 10. Nota acordată nu poate fi contestată.

 

SECŢIUNEA a 4-a

Completarea dosarelor şi validarea datelor de înscriere existente în aplicaţia electronică

 

Art. 11. - (1) în perioada prevăzută în calendar, unităţile de învăţământ transmit inspectorului pentru dezvoltarea resursei umane, în vederea completării dosarelor candidaţilor, următoarele documente:

a) procesele-verbale pentru inspecţiile de specialitate, în copie, certificate „conform cu originalul” de către conducerea unităţii/unităţilor de învăţământ în care s-au desfăşurat inspecţiile, împreună cu fişele de evaluare a activităţii didactice în cadrul inspecţiei, anexate;

b) adeverinţa privind nota obţinută de candidat la evaluarea portofoliului profesional;

c) adeverinţă din care să rezulte că vechimea de predare efectivă la catedră, ca personal didactic calificat, a candidatului;

d) adeverinţă privind calificativul „Bine” sau „Foarte bine” acordat pentru anul şcolar precedent anului în care se susţine proba scrisă, pentru candidaţii aflaţi în situaţia prevăzută la art. 4 alin. (2).

(2) Conducerile unităţilor de învăţământ răspund de corectitudinea datelor transmise şi de legalitatea actelor predate.

Art. 12. - Pentru a se putea prezenta la proba scrisă din cadrul examenului, candidaţii trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele condiţii:

a) să aibă calificativul: „Bine” sau „Foarte bine” pentru anul şcolar precedent anului în care se susţine examenul;

b) media aritmetică a notelor finale la inspecţii şi portofoliu să fie minimum 8, dar nu mai puţin de 7 la fiecare dintre probele respective;

c) să îndeplinească condiţiile privind vechimea de predare efectivă la catedră prevăzute la art. 4 alin. (1), art. 7 alin. (4) şi (5).

Art. 13. - La proba scrisă din cadrul examenului naţional de definitivare în învăţământ se pot prezenta şi cadrele didactice al căror contract de muncă, la data desfăşurării acestei probe, este suspendat sau a încetat, în condiţiile îndeplinirii cumulative a prevederilor art. 7-10.

Art. 14. - (1) După completarea dosarelor şi finalizarea procesului de validare a datelor de înscriere existente în aplicaţia electronică, candidaţii semnează extrasul din aplicaţie al fişei de înscriere, confirmând corectitudinea şi exhaustivitatea datelor.

(2) Responsabilitatea privind corectitudinea şi exhaustivitatea datelor din aplicaţie referitoare la candidaţi revine inspectorului şcolar pentru dezvoltarea resursei umane şi persoanei din comisia de examen desemnate pentru introducerea datelor în aplicaţie.

 

SECŢIUNEA a 5-a

Organizarea şi susţinerea probei scrise

 

Art. 15. - (1) Structura probei scrise a examenului este următoarea:

a) disciplina de specialitate şi metodica predării acesteia - pentru profesori din învăţământul de masă şi din învăţământul special, antrenori şi cadre didactice medicale cu studii superioare;

b) limba şi literatura română şi matematică, metodica predării acestora - pentru învăţători, institutori şi profesori pentru învăţământul primar din unităţile şcolare cu limba de predare română;

c) limba şi literatura română şi universală pentru copii, limba şi literatura maternă, matematică, metodica predării acestora la clasele cu predare în limbile minorităţilor - pentru învăţători, institutori şi profesori pentru învăţământul primar din unităţile şcolare cu limba de predare în una dintre limbile minorităţilor naţionale;

d) limba română şi literatura pentru copii, metodica activităţii instructiv-educative din învăţământul preşcolar - pentru educatoare, institutori şi profesori pentru învăţământul preşcolar din unităţile preşcolare cu predare în limba română;

e) limba şi literatura română şi universală pentru copii, limba şi literatura maternă, metodica predării acestora - pentru educatoare, institutori şi profesori pentru învăţământul preşcolar din unităţile preşcolare cu limba de predare în una dintre limbile minorităţilor naţionale;

f) limba română şi literatura pentru copii, matematică, metodica predării acestora sau terapie educaţională complexă şi integrată - pentru învăţători-educatori, învăţători, învăţători-itineranţi, institutori, profesori pentru învăţământul primar din învăţământul special cu predare în limba română;

g) limba şi literatura română şi universală pentru copii, limba şi literatura maternă, matematică, metodica predării acestora la clasele cu predare în limbile minorităţilor sau terapie educaţională complexă şi integrată - pentru învăţători, învăţători-itineranţi, institutori, profesori pentru învăţământul primar din învăţământul special cu predare în una dintre limbile minorităţilor;

h) limba română şi literatura pentru copii, metodica activităţii instructiv-educative în învăţământul preşcolar sau terapie educaţională complexă şi integrată - pentru educatoare, institutori, profesori pentru învăţământul preşcolar din învăţământul special cu predare în limba română;

i) limba şi literatura română şi universală pentru copii, limba şi literatura maternă, metodica predării acestora sau terapie educaţională complexă şi integrată - pentru educatoare, institutori, profesori pentru învăţământul preşcolar din învăţământul special cu predare în una dintre limbile minorităţilor;

j) disciplina de specialitate şi didactica acesteia - pentru maiştri-instructori, antrenori şi cadre didactice medicale cu studii medii.

(2) Pentru proba scrisă, Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare elaborează 3 variante de subiecte şi baremele de evaluare aferente. Procedura specifică de transmitere şi de preluare a subiectelor şi baremelor se stabileşte de către Ministerul Educaţiei Naţionale şt Cercetării Ştiinţifice şi se comunică inspectoratelor şcolare.

(3) în vederea asigurării, la cererea candidaţilor, a traducerii subiectelor în limbile minorităţilor naţionale, inspectoratele şcolare transmit Centrului Naţional de Evaluare şi Examinare informaţiile privind disciplinele de examen şi limba maternă în care se solicită traducerea.

Art. 16. - Prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice se constituie Comisia naţională, în următoarea componenţă;

a) preşedinte - secretarul de stat cu atribuţii în coordonarea învăţământului preuniversitar;

b) 3-4 vicepreşedinţi - directori generali/directori ai direcţiilor generale/direcţiilor din Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice cu atribuţii în domeniile: formare continuă, inspecţie şcolară şi evaluare;

c) 1-2 secretari - inspectori/consilieri din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice;

d) 5-8 membri - experţi/inspectori/consilieri din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice.

Art. 17. - (1) Comisia naţională prevăzută la art. 16 are următoarele atribuţii:

a) desemnează inspectoratele şcolare care urmează să organizeze activităţile în unităţile de învăţământ - centre de evaluare/contestaţii;

b) selectează, în baza propunerilor transmise de instituţiile de învăţământ superior, cadrele didactice universitare în vederea nominalizării, prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice, în funcţia de preşedinte de comisie din centrul de evaluare/contestaţii, în cadrul examenului;

c) controlează modul în care îşi desfăşoară activitatea comisiile de examen şi comisiile din centrele de evaluare/contestaţii:

d) analizează desfăşurarea şi rezultatele examenului şi prezintă conducerii Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice concluziile analizei;

e) emite note, adrese, precizări, proceduri, dispoziţii sau alte documente de reglementare, organizare şi desfăşurare a examenului;

f) nominalizează delegaţi, în vederea monitorizării examenului;

g) poate acorda derogări de la prevederile metodologice, pentru situaţii excepţionale, în baza analizei documentelor justificative transmise de inspectoratele şcolare;

h) aprobă modificări ale componenţei comisiilor de examen/evaluare/contestaţii, la solicitarea motivată a inspectorilor şcolari generali/preşedinţilor comisiilor respective.

(2) Din Comisia naţională nu pot face parte persoane care au în rândul candidaţilor soţul/soţia, rude sau afini până la gradul IV inclusiv, membrii Comisiei naţionale semnând în acest sens o declaraţie pe propria răspundere.

(3) Comisia naţională poate stabili proceduri privind organizarea şi desfăşurarea examenului.

(4) Membrii Comisiei naţionale au acces în centrele de examen/evaluare/contestaţii pe baza cărţii de identitate, a delegaţiei şi a ordinului de serviciu.

Art. 18. - Comisia de examen este numită prin decizie a inspectorului şcolar general în următoarea componenţă:

a) preşedinte - un inspector şcolar general adjunct;

b) vicepreşedinte - inspectorul şcolar pentru dezvoltarea resursei umane;

c) 1-2 secretari - inspectori şcolari sau directori;

d) 2-6 informaticieni/analişti programatori/analişti (programatori) ajutor;

e) 5-8 membri - inspectori şcolari de specialitate, directori, cadre didactice titulare în învăţământul preuniversitar cu abilităţi de operare pe calculator.

Art. 19. - (1) Din comisia de examen nu pot face parte persoane care au în rândul candidaţilor soţul/soţia, rude sau afini până la gradul IV inclusiv, membrii comisiei de examen semnând în acest sens o declaraţie pe propria răspundere.

(2) Atribuţiile cadrelor didactice nominalizate în comisia de examen se stabilesc de către inspectorul şcolar general în baza prevederilor prezentei metodologii şi a precizărilor Comisiei naţionale.

(3) în funcţie de numărul de candidaţi înscrişi, inspectorul şcolar general poate solicita Comisiei naţionale suplimentarea numărului de vicepreşedinţi/secretari/informaticieni/membri, după caz.

(4) Inspectorul şcolar general poate decide înlocuirea, din motive obiective, a unui cadru didactic desemnat în componenţa comisiei de examen/evaluare/contestaţii în funcţia de secretar/informatician/membru, în condiţiile prevăzute la art. 17 alin. (2). Decizia de modificare este comunicată în scris Comisiei naţionale.

Art. 20. - (1) Comisia de examen are următoarele atribuţii:

a) realizează demersurile necesare pentru asigurarea finanţării acţiunilor privind organizarea şi desfăşurarea examenului şi pentru dotarea centrelor de examen cu tipizate, consumabile şi logistica necesară: camere video, calculatoare, copiatoare, imprimante, telefon, fax, conexiune internet, fişet metalic; asigură tipărirea foilor tipizate de examen, procurarea etichetelor albe, fără înscrisuri, de dimensiune 7 x 2,5 cm şi confecţionarea ştampilelor-tip, circulare, cu diametrul de 25 mm, cu înscrisul „DEFINITIVAT”;

b) solicită. În baza protocoalelor încheiate de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, autorităţilor locale/judeţene de sănătate publică, structurilor de poliţie şi de jandarmerie de la nivel local, prin adresă scrisă, asigurarea prezenţei personalului medical, a poliţiştilor sau a jandarmilor în fiecare centru în care se susţine proba scrisă; solicită prezenţa jandarmilor pentru paza lucrărilor scrise pe perioada transportului între centrele de examen şi centrele de evaluare/contestaţii; solicită operatorilor de energie electrică, de cablu şi de telefonie, prin adresă scrisă, asigurarea condiţiilor corespunzătoare pentru desfăşurarea examenului;

c) transmite Comisiei naţionale lista centrelor de examen de pe teritoriul judeţului/municipiului Bucureşti, cu datele de identificare ale acestora (denumire, adresă, telefon/fax, persoană de contact), decizia de numire a comisiei de examen, datele persoanelor de contact din comisia de examen, necesarul de subiecte de tradus în limbile minorităţilor naţionale; comunică unităţilor de învăţământ şi afişează la avizierul inspectoratului şcolar centrele de examen stabilite;

d) realizează instruirea tuturor persoanelor implicate la nivelul judeţului/municipiului Bucureşti în organizarea şi desfăşurarea examenului;

e) elaborează şi transmite Comisiei naţionale listele şi rapoartele solicitate de aceasta sau prevăzute în prezenta metodologie, la termenele stabilite; sesizează imediat Comisiei naţionale orice situaţie a cărei rezolvare nu este prevăzută în prezenta metodologie;

f) poate decide prin consens suspendarea pe o perioadă de 1-5 ani a dreptului de participare în comisiile de examen din sesiunile următoare a cadrelor didactice care nu şi-au îndeplinit în mod corespunzător atribuţiile în organizarea şi desfăşurarea examenului, atribuţii stabilite prin ordine, decizii şi/sau prin prezenta metodologie, ei poate dispune demararea procedurilor prevăzute de lege pentru cercetarea faptelor şi, după caz, pentru sancţionarea persoanelor care încalcă prevederile prezentei metodologii;

g) transmite centrelor de examen stabilite, pe baza datelor validate din aplicaţie, listele de candidaţi admişi pentru a participa la proba scrisă, potrivit specializării pentru care a optat fiecare candidat; afişează listele de candidaţi şi disciplina la care aceştia susţin examenul, cu 24 de ore înainte de începerea probei scrise, la avizier şi pe uşile sălilor de examen în care aceştia sunt repartizaţi;

h) desemnează delegaţii care vor asigura transportul în deplină siguranţă şi predarea, pe bază de proces-verbal, la centrele de evaluare, a lucrărilor scrise;

i) stabileşte, prin tragere la sorţi, în ziua în care se desfăşoară proba scrisă, repartizarea pe săli a asistenţilor supraveghetori şi îi instruieşte;

j) preia de la Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare, conform procedurilor aprobate, subiectele şi le multiplică pentru fiecare candidat, imediat după extragerea variantei de examen, asigurând confidenţialitatea subiectelor din momentul preluării acestora până în momentul când acestea devin publice; distribuie candidaţilor subiectele multiplicate pentru proba scrisă şi asigura concordanţa dintre subiectul primit de candidaţi şi disciplina de examen pentru care aceştia au optat;

k) aplică prevederile procedurii Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării ştiinţifice privind activitatea de monitorizare prin intermediul camerelor de supraveghere video în cadrul examenului şi se asigură că în centrul de examen nu pătrund persoane neautorizate pe perioada desfăşurării probei scrise;

l) afişează listele cu rezultatele obţinute de candidaţi la proba scrisă, după finalizarea evaluării lucrărilor scrise;

m) primeşte contestaţiile la proba scrisă, transmite comisiilor din centrele de evaluare tabelele cuprinzând datele candidaţilor care contestă notele obţinute la evaluarea iniţială, conform procedurilor stabilite, şi, după soluţionarea contestaţiilor, afişează rezultatele definitive;

n) transmite Comisiei naţionale un exemplar tipărit al listei cu rezultatele finale, semnat şi ştampilat de inspectorul şcolar general, în vederea validării rezultatelor examenului, precum şi un raport succint, semnat de preşedintele comisiei de examen, privind organizarea şi desfăşurarea examenului, iar în termen de 3 zile de la încheierea examenului, arhivează la inspectoratul şcolar un exemplar tipărit al listei cu rezultatele finale, precum şi celelalte documente întocmite pentru organizarea examenului;

o) pune în aplicare notele, adresele, precizările, procedurile, dispoziţiile privind organizarea şi desfăşurarea examenului, transmise de Comisia naţională.

(2) în funcţie de contextul local, comisia de examen poate stabili, după caz, şi alte atribuţii suplimentare pentru buna desfăşurare a examenului.

Art. 21. - (1) Subiectele, baremele de evaluare, modelele/modelele-cadru de subiecte şi bareme pentru proba scrisă sunt elaborate în conformitate cu tematica şi bibliografia aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice, pentru fiecare disciplină de examen, de către Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare, căruia îi revine integral responsabilitatea respectării legislaţiei şi a procedurilor privind securizarea subiectelor. Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare asigură traducerea subiectelor şi baremelor de evaluare pentru proba scrisă, conform solicitărilor inspectoratelor şcolare, centralizate la Comisia naţională.

(2) Modelele/Modelele-cadru de subiecte şi bareme elaborate de Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare sunt accesibile candidaţilor pe site-ul www.definitivat.edu.ro

(3) Coordonatorii comisiilor pentru elaborarea subiectelor şi a baremelor de evaluare sunt numiţi prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice şi răspund pentru adecvarea şi acurateţea subiectelor elaborate, pentru încadrarea în programa aprobată şi pentru nivelul de dificultate al subiectelor, în acord cu scopul examenului.

(4) Subiectele pentru proba scrisă din cadrul examenului se transmit centrelor de examen în baza unei proceduri specifice, elaborate de Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare.

Art. 22. - (1) Proba scrisă se desfăşoară în centrele de examen la data prevăzută în calendar, începând cu ora 10,00, durata de redactare a lucrării fiind de 4 ore,

(2) Prezentarea comisiei la centrul de examen se face în intervalul orar 7-7,30, pe baza buletinului/cărţii de identitate şi a delegaţiei de serviciu.

(3) Accesul candidaţilor în centrul de examen la proba scrisă se face în intervalul 8,00-8,45, pe baza actului de identitate valabil - carte de identitate, carte de identitate provizorie sau buletin de identitate - ori, în lipsa acestuia, pe baza paşaportului în termen de valabilitate.

(4) Candidaţii şi asistenţii supraveghetori nu pot avea asupra lor, în sala de examen, obiecte sau materiale din următoarele categorii: genţi, poşete, ziare, reviste, cărţi, caiete, mijloace electronice de calcul, telefoane mobile sau orice alte mijloace care intermediază/facilitează comunicarea la distanţă, alte obiecte/materiale a căror utilizare afectează desfăşurarea examenului în condiţii de legalitate, echitate şi obiectivitate. Materialele şi/sau obiectele nepermise vor fi depuse în sala de depozitare a obiectelor personale, înainte de intrarea în sala de examen.

(5) Candidaţii care introduc în sala de examen materiale nepermise, din categoria acelora menţionate la alin. (4) sau compatibile cu acelea, chiar dacă nu le utilizează în momentul în care sunt depistaţi, sunt eliminaţi din examen pentru tentativă de fraudă, prin decizie motivată a preşedintelui comisiei de examen, situaţie în care asistenţii supraveghetori sau membrii comisiei de examen încheie un proces-verbal.

(6) Candidaţii sunt informaţi de către asistenţii supraveghetori responsabili de săli, la intrarea în sala de examen, cu privire la prevederile metodologice referitoare la desfăşurarea probei scrise şi semnează procese-verbale care să ateste informarea.

Art. 23. - (1) Pe uşa fiecărei săli de examen se afişează tabelele nominale cuprinzând numele şi prenumele candidaţilor, repartizaţi în sala respectivă şi disciplina la care aceştia susţin examenul.

(2) în fiecare sală de examen se repartizează candidaţi care susţin examenul la cel puţin două discipline diferite. Repartizarea candidaţilor în sală se face potrivit tabelelor afişate, respectarea ordinii de aşezare în bancă fiind obligatorie.

Art. 24. - (1) în vederea desfăşurării probei scrise se asigură supravegherea fiecărei săli de către 2-3 asistenţi supraveghetori, care verifică identitatea candidaţilor din sala respectivă pe baza actului de identitate prezentat de aceştia şi care răspund de corectitudinea desfăşurării probei scrise în sala respectivă.

(2) Asistenţii supraveghetori responsabili de săli primesc, sub semnătură, de la secretariatul comisiei de examen, tabelul nominal cu candidaţii repartizaţi în sala respectivă, precum şi etichetele, codurile de bare, foile tipizate de examen şi ciornele necesare ştampilate, corespunzător numărului candidaţilor din sală.

(3) înainte de aducerea subiectelor în săli, supraveghetorii instruiesc candidaţii cu privire la modul de completare a datelor personale pe foaia tipizată, la sigilarea şi securizarea lucrărilor scrise, utilizarea codurilor de bare, numerotarea paginilor şi atenţionează candidaţii cu privire la situaţiile care pot conduce la anularea lucrării scrise şi la eliminarea din examen, potrivit prevederilor legale.

Art. 25. - (1) Membrii comisiei de examen desemnaţi pentru multiplicarea subiectelor asigură numărul necesar de exemplare, le introduc în plicuri care sunt apoi securizate, fiind responsabili de asigurarea secretizării.

(2) Preşedintele comisiei de examen, împreună cu secretarul comisiei, distribuie în sălile de examen plicurile secretizate cu subiecte, astfel încât, la ora 10,00, acestea să poată fi desfăcute, în prezenţa candidaţilor.

(3) Din momentul deschiderii plicului cu subiecte, niciun candidat nu mai poate părăsi sala decât dacă predă lucrarea şi semnează de predare. Candidaţii care nu se află în sală în momentul deschiderii plicului cu subiecte pierd dreptul de a mai susţine examenul în sesiunea respectivă,

(4) După înmânarea subiectelor candidaţilor, 2 membri desemnaţi ai comisiei de examen verifică dacă toţi candidaţii au primit subiectul corespunzător specializării/disciplinei de examen.

Art. 26. - (1) Pentru redactarea lucrărilor se foloseşte cerneală sau pix de culoare albastră; desenele/graficele se execută cu creion negru.

(2) Candidaţii pot avea, în sala de examen, dicţionare - pentru disciplinele latină sau greacă veche - şi planuri de conturi - pentru disciplinele economice.

Art. 27. - (1) Asistenţii supraveghetori care furnizează soluţii ale subiectelor de examen, falsifică lucrări, tolerează acţiuni sau intenţii de fraudă ale candidaţilor sau manifestă neglijenţă în îndeplinirea atribuţiilor răspund disciplinar, în conformitate cu art. 280-282 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, sau penal, după caz.

(2) înscrierea numelui candidaţilor sau a altor nume proprii care nu au legătură cu cerinţele subiectului în afara spaţiului care se sigilează, precum şi orice alte semne distinctive pe foile de examen determină anularea lucrărilor scrise. Candidaţii care doresc să corecteze o greşeală tale fiecare rând din pasajul greşit cu o linie orizontală, iar schemele/desenele, cu o linie oblică.

(3) Candidaţii care, în timpul desfăşurării probei scrise, sunt surprinşi copiind, primind sau transmiţând soluţii cu privire la subiecte, sunt eliminaţi din examen, încheindu-se un proces-verbal în acest sens de către asistenţii supraveghetori sau de către membrii comisiei de examen. Aceeaşi măsură se aplică şi pentru orice altă tentativă de fraudă.

Art. 28. - (1) Candidatul care se retrage din proprie iniţiativă poate solicita anularea lucrării, pe baza unei declaraţii, predă lucrarea şi foaia cu subiecte şi părăseşte sala după cel puţin o oră, dar nu la mai mult de 3 ore de la deschiderea plicului cu subiecte. În acest caz, lucrarea scrisă nu este evaluată, iar în statistici candidatul respectiv se consideră retras, cu dreptul de a se înscrie în sesiunea imediat următoare, conform prevederilor legale.

(2) în cazuri excepţionale, dacă un candidat solicită părăsirea temporară a sălii, el este însoţit de unul dintre asistenţii supraveghetori până la înapoierea în sala de examen, fără a beneficia de prelungirea timpului alocat rezolvării subiectelor.

Art. 29. - (1) Sigilarea lucrărilor scrise se efectuează cu etichete albe, de către candidaţi, în prezenţa responsabilului de sală, după care se aplică ştampila de examen şi semnătura preşedintelui comisiei de examen. Pentru ştampilă se utilizează numai tuş albastru.

(2) Procedura specifică de sigilare şi securizare a lucrărilor scrise utilizând etichete cu cod de bare se stabileşte de către Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice şi se comunică inspectoratelor şcolare.

(3) După încheierea lucrării, candidaţii numerotează foile de examen cu cifre arabe, în partea de jos a paginii, în coiful din dreapta, indicând pagina curentă şi numărul total de pagini scrise, de exemplu: 3/5 pentru pagina a treia din totalul de 5 pagini: scrise. Se vor numerota toate paginile pe care candidatul a scris, inclusiv prima pagină şi paginile incomplete. Etichetele conţinând codurile de bare se aplică numai în spaţiile rezervate.

(4) Preşedintele comisiei de examen, prin decizie motivată în scris şi după consultarea membrilor comisiei de examen, poate anula lucrările scrise pe care se regăsesc semne distinctive, definite în sensul prezentei metodologii.

Art. 30. - (1) La finalizarea lucrării, candidaţii predau responsabilului de sală lucrările şi semnează în borderoul de predare, menţionând numărul de pagini scrise în borderou şi pe teză, în spaţiul rezervat. Spaţiile libere ale întregii lucrări se anulează de către unul dintre asistenţii supraveghetori cu linie frântă în forma literei „Z”, în faţa candidatului. Până la predarea ultimei lucrări, în sală rămân cel puţin 3 candidaţi.

(2) Ciornele şi foaia cu subiecte se predau separat responsabilului de sală, odată cu lucrarea; ciornele nu sunt luate în considerare în evaluarea lucrării şi la eventualele contestaţii.

(3) Supraveghetorii de sală predau comisiei de examen lucrările candidaţilor, borderourile de predare a lucrărilor, tipizatele anulate şi cele nefolosite, tabelele de prezenţă, ciornele, foile cu subiecte, etichetele cu coduri de bare nefolosite.

Art. 31. - Baremele de corectare pentru fiecare disciplină de examen vor fi afişate la loc vizibil, la avizierul unităţii de învăţământ desemnate centru de examen, după postarea acestora pe site-ul Centrului Naţional de Evaluare şi Examinare.

Art. 32. - Rezultatele probei scrise se afişează la sediul centrului de examen şi se publică pe site-ul www.definitivat.edu.ro, la data prevăzută în calendar.

Art. 33. - (1) în scopul asigurării egalităţii de şanse, candidaţii cu deficienţe beneficiază, la cerere, de adaptarea prevederilor metodologice prin următoarele măsuri specifice, pe care comisia de examen le aplică, după caz: utilizarea sistemului Braille de către candidaţii nevăzători, respectiv a limbajului mimico-gestual de către candidaţii cu deficienţe de auz, mărirea timpului destinat efectuării lucrării scrise de către candidaţii cu deficienţe vizuale grave, asigurarea scrisului cu caractere mărite pentru candidaţii ambliopi, realizarea probei scrise prin dictarea conţinutului acesteia de către candidatul cu deficienţe către un supraveghetor de altă specialitate decât cea la care se desfăşoară proba respectivă.

(2) Comisia naţională este informată asupra soluţionării situaţiilor privind candidaţii cu deficienţe şi poate decide orice alte măsuri speciale, în afara celor prevăzute explicit de prezenta metodologie, acolo unde situaţia o impune.

 

SECŢIUNEA a 6-a

Evaluarea lucrărilor

 

Art. 34. - (1) Pentru evaluarea lucrărilor scrise şi soluţionarea contestaţiilor se constituie centre de evaluare/contestaţii la nivel naţional. Procedura specifică privind desfăşurarea activităţilor din centrele de evaluare/contestaţii se stabileşte de către Comisia naţională şi se comunică inspectoratelor şcolare din judeţele/municipiul Bucureşti pe teritoriul cărora au fost organizate centre de evaluare/contestaţii în cadrul examenului.

(2) Arondarea disciplinelor de examen la centrele respective şi procedura specifică pentru evaluarea lucrărilor scrise se realizează de către Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice şi se comunică inspectoratelor şcolare. Inspectorul şcolar general desemnează unitatea de învăţământ centru de evaluare/contestaţii şi transmite Comisiei naţionale datele de identificare ale centrului de evaluare/contestaţii.

(3) Preşedinţii comisiilor de evaluare, respectiv de contestaţii sunt propuşi de instituţiile de învăţământ superior din rândul cadrelor didactice universitare de predare, având funcţia didactică de profesor universitar/conferenţiar/lector/şef de lucrări şi se nominalizează prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice.

(4) în situaţia în care preşedintele comisiei de evaluare, respectiv de contestaţii, desemnat prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice, nu se prezintă până în ziua începerii activităţii în centrul respectiv, inspectorul şcolar general numeşte un preşedinte din rândul cadrelor didactice titulare din învăţământul liceal, având gradul didactic I, competenţă în evaluarea la examenele naţionale şi performanţe profesionale deosebite. Numirea este comunicată în scris Comisiei naţionale. Aceeaşi procedură se aplică şi în situaţia în care, din motive obiective, comisia de examen solicită Comisiei naţionale înlocuirea preşedintelui.

(5) Comisia din centrul de evaluare, denumită în continuare comisie de evaluare, este numită prin decizie a inspectorului şcolar general, în următoarea componenţă:

a) preşedinte - profesor universitar/conferenţiar/lector/şef de lucrări, numit prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice;

b) vicepreşedinte - inspector şcolar sau director;

c) 1-2 secretari/1.000 de candidaţi - inspectori şcolari, directori sau cadre didactice;

d) 2-3 informaticieni/1.000 de candidaţi;

e) membri evaluatori - câte 2 evaluatori pentru cel mult 100 de lucrări scrise, organizaţi într-o subcomisie. Fiecare subcomisie este alcătuită din două cadre didactice titulare în învăţământul universitar sau preuniversitar, având gradul didactic I şi/sau titlul ştiinţific de doctor sau gradul didactic II, cu competenţă în evaluarea la examenele naţionale. Decizia de numire a comisiei de evaluare se comunică Comisiei naţionale.

(6) în situaţia în care, pentru anumite discipline, nu se identifică, la nivelul judeţului pe teritoriul căruia este constituit centrul de evaluare, membri evaluatori în condiţiile precizate la alin. (5) lit. e), inspectorul şcolar general poate numi în comisia de evaluare, cu avizul Comisiei naţionale, profesori titulari având gradul didactic definitiv sau cadre didactice din învăţământul universitar/preuniversitar din alte judeţe, cu experienţă în predarea/evaluarea disciplinei respective.

(7) Din comisie nu pot face parte persoane care au în rândul candidaţilor soţul/soţia, rude sau afini până la gradul IV inclusiv, membrii comisiei semnând în acest sens o declaraţie pe propria răspundere.

(8) Comisia de evaluare ars următoarele atribuţii:

a) primeşte, în ziua în care se susţine proba scrisă, pe bază de proces-verbal, semnat de preşedinte şi secretar/membru, lucrările scrise transmise din centrele de examen spre a fi evaluate, conform procedurii de transport al lucrărilor, aprobată pentru sesiunea respectivă;

b) asigură securitatea şi integritatea lucrărilor scrise, pe perioada în care acestea se află în centrul de evaluare;

c) asigură evaluarea lucrărilor scrise, respectând baremul de evaluare, precum şi prevederile prezentei metodologii;

d) înregistrează în aplicaţie nota obţinută de candidaţi la proba scrisă;

e) primeşte de la centrele de examen arondate centrului de evaluare respectiv lista candidaţilor care contestă notele obţinute la evaluare, respectiv disciplina la care s-a depus contestaţia;

f) selectează şi sigilează lucrările contestate;

g) predă comisiei din centrul de contestaţii, în deplină siguranţă, lucrările scrise ale căror note iniţiale au fost contestate, resigilate, precum şi toate celelalte lucrări scrise şi documentaţia aferentă, rezultată ca urmare a desfăşurării activităţii de evaluare.

Art. 35. - (1) Lucrarea scrisă este apreciată cu note de la 1 la 10, conform baremului de evaluare şi notare, un punct fiind acordat din oficiu.

(2) în structura lucrării scrise, subiectul de specialitate are o pondere de 60%, iar subiectul de metodică de 30%, 10% din punctaj fiind acordat din oficiu.

(3) Fiecare lucrare scrisă este evaluată independent, în săli separate, de doi profesori evaluatori, conform baremului de evaluare şi notare şi fără a se face însemnări pe lucrare.

(4) Flecare evaluator stabileşte, prin raportare la baremul de evaluare şi notare, nota lucrării scrise. Nota finală acordată lucrării se stabileşte ca media aritmetică a celor două note acordate de cei doi evaluatori. Pentru validarea evaluărilor, diferenţa dintre notele acordate de fiecare evaluator nu trebuie să fie mai mare de 0,5 puncte.

(5) în cazul în care apar lucrări pentru care diferenţa dintre notele acordate de cei doi evaluatori este mai mare de 0,5 puncte, preşedintele comisiei de evaluare dispune reevaluarea lucrărilor respective, în prezenţa sa, de către cei doi evaluatori, asigurându-se că este respectat baremul. În funcţie de rezultatele reevaluării, se decide, prin consens, nota lucrării, în această etapă lucrările sunt sigilate.

(6) După finalizarea operaţiilor de evaluare, notele acordate de fiecare evaluator membru al unei subcomisii se trec într-un borderou centralizator şi pe teze de către profesorii evaluatori, care semnează în dreptul notei acordate. Preşedintele comisiei de evaluare calculează şi scrie, în borderoul centralizator şi pe fiecare lucrare, media aritmetică a celor două note, cu două zecimale, fără rotunjire, aceasta reprezentând nota obţinută de candidat la proba scrisă.

(7) Lucrările candidaţilor, împreună cu borderourile de corectare, sunt preluate de preşedintele comisiei de evaluare.

Art. 36. - Nota obţinută la examen se calculează după formula: ND = (NU + NI2 + NP + 7NS)/10, unde ND reprezintă nota la examen, NU reprezintă nota inspecţiei de specialitate 1, NI2 reprezintă nota inspecţiei de specialitate 2, NP reprezintă nota acordată pentru portofoliul profesional personal, iar NS reprezintă nota la proba scrisă. Nota minimă de promovare a examenului este 8 (opt).

 

SECŢIUNEA a 7-a

Soluţionarea contestaţiilor

 

Art. 37. - (1) Contestaţiile se depun la centrele de examen, în termenul prevăzut în calendar.

(2) Lucrările scrise pentru care se depun contestaţii se resigilează în vederea reevaluării, secretizându-se şi nota acordată la prima evaluare.

Art. 38. - (1) Comisia de soluţionare a contestaţiilor, denumită în continuare comisie de contestaţii, formată în întregime din alte persoane decât cele din comisia de evaluare a lucrărilor scrise, se constituie prin decizie a inspectorului şcolar general, în componenta şi condiţiile precizate la aii. 34 alin. (3)-(7).

(2) Decizia de numire a comisiei de contestaţii se comunică Comisiei naţionale.

Art. 39. - Comisia de contestaţii are următoarele atribuţii:

a) primeşte de la comisia de evaluare lucrările scrise ale căror note iniţiale au fost contestate, resigilate, precum şi toate celelalte lucrări scrise şi documentaţia aferentă, rezultată ca urmare a desfăşurării activităţii de evaluare;

b) răspunde de securitatea lucrărilor scrise pe perioada în care acestea se află în centrul de contestaţii;

c) reevaluează lucrările scrise, respectând baremul de evaluare şi prevederile prezentei metodologii;

d) înregistrează pe lucrările scrise şi în aplicaţie nota acordată pentru fiecare lucrare scrisă contestată;

e) aplică prevederile art. 40 alin. (3) şi (4) şi înregistrează în aplicaţie şi pe lucrare nota acordată pentru fiecare lucrare scrisă recorectată;

f) predă, cu proces-verbal, prin preşedinte, lucrările scrise, borderourile de evaluare şi celelalte documente de examen către directorul unităţii de învăţământ în care s-a organizat activitatea de soluţionare a contestaţiilor şi unde, la final, se arhivează.

Art. 40. - (1) Reevaluarea lucrărilor se face conform procedurii de evaluare a lucrărilor scrise prevăzute în prezenta metodologie.

(2) În cazul în care diferenţa - în plus sau în minus - dintre nota acordată de comisia de soluţionare a contestaţiilor şi nota acordată de comisia de evaluare este mai mică de 1 punct sau egală cu 1 punct, rămâne definitivă nota acordată de comisia de contestaţii.

(3) Dacă diferenţa dintre nota finală acordată de comisia de soluţionare a contestaţiilor şi nota finală stabilită în urma evaluării iniţiale este mai mare de 1 punct, se constituie, prin decizia inspectorului şcolar general, o nouă subcomisie de recorectare, alcătuită din 2 membri evaluatori, unul dintre evaluatori provenind din comisia de evaluare, iar celălalt evaluator provenind din comisia de contestaţii.

(4) Recorectarea lucrării se face conform procedurii de evaluare a lucrărilor scrise prevăzute la art. 35 din prezenta metodologie.

(5) Rezultatul acestei ultime evaluări este definitiv şi reprezintă nota finală acordată de comisia de soluţionare a contestaţiilor.

(6) Hotărârea comisiei de contestaţii este definitivă şi se poate ataca numai prin procedura contenciosului administrativ, contestaţia reprezentând plângerea din cadrul procedurii prealabile reglementate de art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

(7) Ulterior evaluării lucrărilor scrise, conducerea Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice poate desemna, după caz, comisii de reevaluare, prin sondaj, a unui număr de lucrări scrise, urmărindu-se corectitudinea respectării baremelor de evaluare. În cazul constatării unor nereguli flagrante, conducerea Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice propune conducerilor inspectoratelor şcolare măsuri de sancţionare a persoanelor care nu şi-au îndeplinit atribuţiile în cadrul examenului, potrivit prevederilor legale. Reevaluarea nu conduce la modificarea notelor candidaţilor.

Art. 41. - (1) Validarea rezultatelor examenului se realizează prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice, pe baza tabelelor transmise de comisiile de examen, întocmite de inspectorul şcolar pentru dezvoltarea resursei umane după situaţia extrasă din aplicaţia electronică, semnate de inspectorul şcolar general şi ştampilate.

(2) în baza ordinului ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice privind validarea rezultatelor la examen, candidaţilor li se eliberează certificatul de acordare a definitivării în învăţământ, completat şi ştampilat, conform modelului aprobat prin ordinul ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice, în vigoare în anul şcolar respectiv.

(3) Gestionarea, completarea şi eliberarea certificatelor de acordare a definitivării în învăţământ se realizează de către inspectoratele şcolare, în bâza unei proceduri specifice elaborate de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice.

 

CAPITOLUL III

Dispoziţii finale

 

Art. 42. - (1) Candidaţii care, din motive obiective, nu pot participa la efectuarea inspecţiilor de specialitate la clasă sau care sunt declaraţi absenţi sau retraşi la susţinerea probei scrise au dreptul de a se înscrie la examen în sesiunea următoare, nu sunt consideraţi respinşi, iar sesiunea respectivă nu este luată în considerare între cele 3 sesiuni prevăzute de lege.

(2) Candidaţii prezenţi la proba scrisă, ale căror lucrări au fost anulate, au dreptul de a se înscrie la examen în sesiunea următoare, iar sesiunea respectivă este luată în considerare între cele 3 sesiuni prevăzute de lege.

(3) Candidaţii eliminaţi pierd dreptul de înscriere la examen în sesiunea imediat următoare, iar sesiunea respectivă este luată în considerare între cele 3 sesiuni prevăzute de lega.

(4) Cadrului didactic care are statut de titular şi care nu dobândeşte definitivarea în învăţământ în perioada prevăzută de lege i se desface contractul de muncă încheiat pe perioadă nedeterminată, acesta pierzând calitatea de titular al sistemului de învăţământ preuniversitar,

(5) Cadrele didactice care nu obţin definitivarea în învăţământ pot fi angajate în sistemul naţional de învăţământ preuniversitar numai pe perioadă determinată, cu statut de profesor debutant.

Art. 43. - Drepturile salariale se acordă cadrelor didactice care au promovat examenul, începând cu data de 1 septembrie a anului şcolar următor celui în care s-a desfăşurat examenul.

Art. 44. - (1) Cheltuielile privind organizarea şi desfăşurarea examenului, precum şi plata cadrelor didactice care participă la organizarea şi desfăşurarea examenului se asigură de către Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, prin inspectoratele şcolare, în conformitate cu dispoziţiile art. 111 alin. (1) lit. d) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Normarea activităţii şi salarizarea membrilor comisiilor implicate în organizarea şi desfăşurarea examenului se stabilesc prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice.

Art. 45. - (1) Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezenta metodologie.

(2) La data intrării în vigoare a prezentei metodologii, metodologiile pentru organizarea şi desfăşurarea examenului naţional de definitivare în învăţământ, aprobate anterior prin ordine de ministru se abrogă.

 

ANEXA Nr. 1

la metodologie

 

 

INSPECTORATUL ŞCOLAR AL JUDEŢULUI ...............................................

La data înscrierii pentru susţinerea probelor etapei eliminatorii din cadrul examenului de definitivare în învăţământ, candidatul(a) ............................................... are o vechime efectivă în activitatea de predare de .................... luni, .................... zile*).

 

Inspector şcolar general adjunct

Numele şi prenumele ...............................................

Semnătura ...............................................

 

Inspector şcolar pentru dezvoltarea resursei umane

Numele şi prenumele ...............................................

Semnătura ...............................................

 

Consilier juridic

Numele şi prenumele ...............................................

Semnătura ...............................................

 

 

FIŞĂ DE ÎNSCRIERE 1

la examenul naţional de definitivare în învăţământ pentru candidaţii aflaţi pentru prima oară în situaţia efectuării stagiului de practică

 

a candidatului ............................................... (numele, iniţiala tatălui, prenumele - cu majuscule)

în anul .................... (sesiunea), la disciplina de examen ...............................................

 

Instituţia/Instituţiile de învăţământ absolvită/absolvite: ............................................... cu durata de .................... ani,

Specializarea/Specializările obţinută/obţinute prin studii ...............................................

Vechimea efectivă în activitatea didactică de predare la data înscrierii: .................... ani, .................... luni, .................... zile*).

 

Date de contact: telefon  ..............................................., e-mail  ...............................................

 

Data ....................

Semnătura  ...............................................

 

Se certifică datele din prezenta fişă de înscriere şi se adevereşte că, potrivit înscrisurilor din carnetul de muncă/documentelor prezentate, dl(dna) ............................................... a funcţionat în învăţământ de la data obţinerii examenului de absolvire/licenţă, după cum urmează:

 

Nr. crt.

Unitatea de învăţământ

Funcţia didactică

Perioada;

Total vechime în activitatea didactică*)

luni

zile

de la ....................

până la ....................

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

În anul şcolar .................... este încadrat la unitatea noastră în funcţia didactica de**) ..............................................., pe postul/catedra cu normă întreagă/.................... ore pe săptămână.

 

Candidatul solicită traducerea subiectelor în limba ...............................................

 

Director,

Data ....................

...............................................

 

(numele/prenumele/semnătura)

 


*) Se calculează vechimea de predare în specialitate, de la data începerii stagiului la catedră până la data înscrierii.

**) Educatoare, învăţător, maistru-instructor, antrenor, cadru didactic medical, învăţător-itinerant, institutor, profesor pentru învăţământul preşcolar, profesor pentru învăţământul primar, profesor.

 

 

INSPECTORATUL ŞCOLAR AL JUDEŢULUI ...............................................

La data susţinerii examenului de definitivare în învăţământ, candidatul(a) ............................................... are o vechime efectivă în activitatea de predare de .................... ani, .................... luni, .................... zile*).

 

Inspector şcolar general adjunct

Numele şi prenumele ...............................................

Semnătura ...............................................

 

Inspector şcolar pentru dezvoltarea resursei umane

Numele şi prenumele ...............................................

Semnătura ...............................................

 

Consilier juridic

Numele şi prenumele ...............................................

Semnătura ...............................................

 

 

FIŞĂ DE ÎNSCRIERE 2

la examenul naţional de definitivare în învăţământ pentru candidaţii care susţin proba scrisă în sesiunea curentă

 

a candidatului ............................................... (numele, iniţiala tatălui, prenumele - cu majuscule)

în anul .................... (sesiunea), la disciplina de examen ...............................................

 

Instituţia/Instituţiile de învăţământ absolvită/absolvite: ............................................... cu durata de .................... ani,

Specializarea/Specializările obţinută/obţinute prin studii ...............................................

Vechimea efectivă în activitatea didactică de predare la data înscrierii: .................... ani, .................... luni, .................... zile*).

 

Date de contact: telefon  ..............................................., e-mail  ...............................................

 

Data ....................

Semnătura  ...............................................

 

Se certifică datele din prezenta fişă de înscriere şi se adevereşte că, potrivit înscrisurilor din carnetul de muncă/documentelor prezentate, dl(dna) ............................................... a funcţionat în învăţământ de la data obţinerii examenului de absolvire/licenţă, după cum urmează:

 

Nr. crt.

Unitatea de învăţământ

Funcţia didactică

Perioada;

Total vechime în activitatea didactică*)

luni

zile

de la ....................

până la ....................

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

În anul şcolar .................... este încadrat la unitatea noastră în funcţia didactica de**) ..............................................., pe postul/catedra cu normă întreagă/.................... ore pe săptămână.

 

Candidatul solicită traducerea subiectelor în limba ...............................................

 

Director,

Data ....................

...............................................

 

(numele/prenumele/semnătura)

 


*) Se calculează vechimea de predare în specialitate, de la data începerii stagiului la catedră până la data de 31 august a anului în care se susţine proba scrisă.

**) Educatoare, învăţător, maistru-instructor, antrenor, cadru didactic medical, învăţător-itinerant, institutor, profesor pentru învăţământul preşcolar, profesor pentru învăţământul primar, profesor.

 

ANEXA Nr. 2

la metodologie

 

FIŞA DE EVALUARE 1

a activităţii didactice în cadrul inspecţiei de specialitate la clasă

 

Unitatea de învăţământ: ...............................................

Numele şi prenumele cadrului didactic inspectat: ...............................................

Funcţia didactică şi specialitatea: ...............................................

Data efectuării inspecţiei: ...............................................

Inspecţia este efectuată de directorul/directorul adjunct: ...............................................

 

Aspecte urmărite

Criteriul

Punctaj

Maxim

Realizat

1

2

3

4

Cunoaştere ştiinţifică şi curriculară

- cunoaşterea contextelor de învăţare şi a obiectivelor, a dificultăţilor de învăţare specifice disciplinei

- cunoaşterea modului de proiectare a conţinuturilor disciplinei

- cunoaşterea proceselor de predare şi învăţare

- cunoaşterea teoriilor învăţării, a proceselor şi metodelor de evaluare

4

 

Deprinderi didactice

- planificarea, derularea şi coordonarea predăm, potrivit grupului-ţintă

- operaţionalizarea obiectivelor predării pe baza taxonomiilor actuale

- monitorizarea, adaptarea şi evaluarea obiectivelor şi a proceselor de predare-învăţare

3

 

Credinţe, atitudini, valori, implicare

- disponibilitatea pentru schimbare, flexibilitate şi învăţare continuă

- susţinerea elevilor în procesul de învăţare, încurajarea atitudinilor democratice la elevi, în calitatea acestora de cetăţeni europeni

- implicare în activităţile curriculare, co-curriculare, extracurriculare, extraşcolare ale unităţii de învăţământ

3

 

TOTAL

10

 

 

Concluzii şi recomandări:

................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................

 

Director/Director adjunct/Responsabil comisie metodică de specialitate:

...............................................

...............................................

...............................................

(numele şi prenumele)

(nota finală)

(semnătura)

 

FIŞA DE EVALUARE 2

a activităţii didactice în cadrul inspecţiei de specialitate la clasă

 

Unitatea de învăţământ: ...............................................

Numele şi prenumele cadrului didactic inspectat: ...............................................

Funcţia didactică şi specialitatea: ...............................................

Data efectuării inspecţiei: ...............................................

Inspecţia este efectuată de inspectorul şcolar/profesorul metodist: ...............................................

 

Analiză

Aspecte evaluate: criterii

Punctaj

Maxim

Realizat

1

2

3

4

Activitate didactică

Aspecte formale (documente, documentaţie, materiale didactice disponibile)

1

 

Proiectare – motivare (relaţionarea intra- şi interdisciplinară, intra şi cross-curriculară, perspectiva în raport cu unitatea de învăţare, relevanţa pentru viaţă a conţinuturilor)

1

 

Conţinut ştiinţifico-aplicativ (obiectivizare, structurare, sistematizare, coerenţă, consistenţă)

1

 

Metode şi mijloace didactice (varietate, oportunitate, originalitate, eficienţă)

1

 

Climat psihopedagogie (ambient specific disciplinei, motivaţie pentru lecţie)

1

 

Elevii - dominante vizate

Achiziţii cognitive, verbalizate/nonverbalizate (calitate, cantitate, relaţionare, operaţionalizare)

1

 

Deprinderi de activitate intelectuală individuală şi în echipă (operaţii logice, mecanisme de analiză şi sinteză, tipuri de inteligenţe, consecvenţă, seriozitate, ambiţia autodepăşirii, colegialitate, responsabilitate şi răspundere, flexibilitate în asumarea rolurilor)

1

 

Atitudine faţă de şcoală - statutul şi rolul la ora de clasă (pozitivă - colaborator, indiferentă - spectator)

1

 

Profesorul - dominante vizate

Competenţe profesionale şi metodice (de cunoaştere - gradul de stăpânire, organizare şi prelucrare a informaţiei; de execuţie - rapiditatea, precizia acţiunilor şi distributivitatea atenţiei; de comunicare - fluiditatea, concizia şi acurateţea discursului, captarea şi păstrarea interesului elevilor, abilitatea pentru activitate diferenţiată)

1

 

Competenţe sociale şi de personalitate (sociabilitate, comunicativitate, registre diverse de limbaj, echilibru emoţional, rezistenţă la stres, ingeniozitate, flexibilitate, fermitate, toleranţă, rigurozitate, obiectivitate, disponibilitate pentru autoperfecţionare)

1

 

TOTAL

10

 

 

Inspector şcolar/Profesor metodist,

...............................................

Semnătura

...............................................

 

FIŞA DE EVALUARE 3

a activităţilor didactice în cadrul inspecţiei de specialitate la clasă pentru profesorii din centre şi cabinete de asistenţă psihopedagogică

 

Unitatea de învăţământ: ...............................................

Numele şi prenumele cadrului didactic inspectat: ...............................................

Funcţia didactică şi specialitatea: ...............................................

Data efectuării inspecţiei: ...............................................

Inspecţia este efectuată de inspectorul şcolar/profesorul metodist: ...............................................

 

Analiză

Aspecte evaluate: criterii

Punctaj

Maxim

Realizat

1

2

3

4

Activitate didactică

Aspecte formale (realizarea proiectării, documentare)

1

 

Adaptarea conţinutului la particularităţile de vârstă şi nevoile grupului-ţintă (adecvarea limbajului la nivelul clasei, corelarea temei cu necesităţile psihopedagogice ale grupului ţintă, relevanţa pentru viaţă a conţinuturilor)

1

 

Conţinut ştiinţifico-aplicativ (structurare, sistematizare, coerenţă, consistenţă)

1

 

Metode didactice, mijloace de învăţământ, forme de organizare a activităţii (varietate, oportunitate, originalitate, eficienţă)

1

 

Climatul psihopedagogie (organizarea spaţiului şi a materialelor, climatul psihosocial instaurat pe parcursul activităţii, modalităţi de motivare şi încurajare)

1

 

Elevii - dominante vizate

Achiziţii cognitive, verbalizate/nonverbalizate (calitate, cantitate, relaţionare, operaţionalizare)

1

 

Competenţe cognitive, sociale şi emoţionale (stimularea mecanismelor de analiză, sinteză şi autoreflecţie, valorificarea resurselor personale ale elevilor şi a experienţei lor de viaţă)

1

 

Atitudinea elevilor în cadrul activităţii (facilitarea implicării elevilor, încurajarea atitudinii pozitive a acestora)

1

 

Profesorul - dominante vizate

Competenţe profesionale şi metodice (de cunoaştere - gradul de stăpânire, organizare şi prelucrare a informaţiei; de execuţie - rapiditatea, precizia acţiunilor şi distributivitatea atenţiei; de comunicare - fluiditatea, concizia şi acurateţea discursului, captarea şi menţinerea interesului elevilor, abilitatea pentru activitatea diferenţiată, oferirea şi solicitarea de feedback)

1

 

Competenţe sociale şi de personalitate (sociabilitate, registre diferite de limbaj, echilibru emoţional, rezistenţă la stres, creativitate, empatie, flexibilitate, fermitate, rigurozitate, obiectivitate, acceptare necondiţionată)

1

 

TOTAL

10

 

 

Inspector şcolar/Profesor metodist ...............................................

Semnătura...............................................

 

FIŞA DE EVALUARE 4

a activităţilor didactice în cadrul Inspecţiei de specialitate la clasă pentru profesorii documentarişti

 

Unitatea de învăţământ: ...............................................

Numele şi prenumele cadrului didactic inspectat: ...............................................

Funcţia didactică şi specialitatea: ...............................................

Data efectuării inspecţiei: ...............................................

Inspecţia este efectuată de inspectorul şcolar/profesorul metodist: ...............................................

 

Analiza

Aspecte evaluate: criterii

Punctaj

Maxim

Realizat

1

2

3

4

Activitate didactică

Plan de lecţie şi materiale didactice (planşe, fişe, documente)

0,2

 

Lecţia este proiectată corespunzător (etape, scopuri şi obiective/competenţe, alocare de timp, timp de interacţiune, material şi echipamente)

0,2

 

Obiectivele stabilite au fost prezentate clar, concis pentru ca elevii să înţeleagă ce competenţe vor dobândi prin participarea lor la procesul de învăţare

0,2

 

Selecţia procedeelor, tehnicilor şi metodelor de predare s-a făcut ţinându-se cont de cantitatea de cunoştinţe transmisă şi nivelul de pregătire al clasei

0,2

 

Integrarea resurselor centrului de documentare şi informare (CDI) în activităţile desfăşurate

0,2

 

Varietatea şi complementaritatea materialelor didactice

0,2

 

Modul de exploatare a resurselor documentare în vederea dezvoltării competenţelor infodocumentare

0,2

 

Descoperirea CDI ca centru de resurse

0,1

 

Includerea secvenţelor cu caracter practic-aplicativ (elevii au avut acces liber la materialele din CDI şi le-au utilizat în rezolvarea sarcinilor trasate de către profesor)

0,2

 

Gestionarea timpului

0,2

 

Alegerea temei în funcţie de nevoile utilizatorilor de documentare şi informare

0,2

 

Corelarea între obiectivele infodocumentare, activităţile propuse şi modalităţile de evaluare

0,2

 

Capacitatea de a crea un mediu documentar adaptat nevoilor utilizatorilor

0,1

 

Prin conţinuturile propuse profesorul are ca scop generarea unor idei noi, soluţii (elevii vor învăţa să utilizeze cât mai eficient resursele şi spaţiile specifice unui CDI)

0,2

 

A fost menţinut un raport eficient între durata solicitării elevilor şi cea afectată explicaţiilor

0,2

 

A fost creat un climat afectiv-emoţional propice desfăşurării activităţii

0,1

 

Elevii - dominante vizate

Elevii sunt responsabili şi se implică în procesul instructiv-educativ

0,2

 

Elevii dau dovadă de autonomie în învăţare, competenţe de căutare, selectare, tratare şi comunicare a informaţiei

0,2

 

Elevii au deprinderi de învăţare eficientă şi gândesc logic, problematizat

0,2

 

Elevii au deprinderi de muncă independentă şi se descurcă bine în rezolvarea sarcinilor de lucru indicate de către profesor

0,2

 

Elevii sunt familiarizaţi cu spaţiul şi resursele CDI şi înţeleg importanţa iniţierii în cercetarea documentară

0,1

 

Elevii poartă cu uşurinţă o conversaţie şi nu au dificultăţi în a utiliza termenii specifici disciplinei studiate

0,2

 

Elevii au capacitatea de a-şi menţine nivelul de concentrare şi sunt interesaţi de activităţile propuse

0,2

 

Elevii sunt obişnuiţi să lucreze utilizând fişe, dicţionare, enciclopedii, atlase, materiale auxiliare, tehnologia informaţiei şi comunicării (TIC)

0,2

 

Elevii sunt implicaţi în animarea CDI: mediatizarea activităţii CDI, ordonarea documentelor, organizarea activităţilor etc.

0,2

 

Elevii manifestă respect faţă de profesor şi au o atitudine corespunzătoare faţă de disciplina predată

0,1

 

Elevii dovedesc competenţe de integrare şi relaţionare pozitive

0,2

 

Elevii manifestă interes şi o atitudine pozitivă faţă de activităţile specifice unui CDI (dezvoltarea gustului pentru lectură, expoziţii, audiţii, vizionări, ateliere de creaţie, întâlniri cu personalităţi ale vieţii culturale etc.)

0,2

 

Elevii înţeleg importanţa dobândirii unor metode de a învăţa şi de a stăpâni informaţia

0,2

 

Elevii îşi dezvoltă capacitatea de a identifica, selecta, organiza, prelucra şi transmite informaţia

0,2

 

Elevii manifestă iniţiativă, creativitate şi disponibilitate de a lucra în echipă pentru rezolvarea diferitelor sarcini

0,1

 

Elevii sunt receptivi faţă de valorile culturale

0,2

 

Elevii au o atitudine prietenoasă faţă de colegi

0,1

 

Elevii au o atitudine pozitivă faţă de şcoală şi manifestă dorinţa de a se implica activ în promovarea imaginii acesteia în comunitatea locală prin participarea la activităţile iniţiate de către profesorul documentarist prin intermediul CDI

0,2

 

Profesorul - dominante vizate

Demonstrează o bună cunoaştere a disciplinei predate şi cunoştinţe actualizate în domeniul iniţierii în cercetarea documentară

0,2

 

Demonstrează capacitate de sinteză şi subliniază valoarea practic-aplicativă a demersului întreprins

0,2

 

Limbajul utilizat este adecvat şi ţine cont de nivelul de vârstă şi înţelegere al elevilor

0,1

 

Comunicarea cu elevii este eficientă. Tonul folosit (calm, ferm), formularea clară a ideilor conduc la captarea atenţiei elevilor şi la participarea lor la rezolvarea sarcinilor propuse

0,1

 

Dialoghează cu elevii, nu monopolizează discuţia, răspunde la întrebările elevilor clarificând aspectele mai dificile pentru aceştia

0,2

 

Foloseşte materiale auxiliare

0,1

 

Utilizează corespunzător resursele existente în CDI (suport hârtie, suporturi audiovideo), inclusiv resursele digitale şi TIC

0,2

 

Alocă fiecărei secvenţe din lecţie timpul adecvat şi respectă etapele parcurgerii acesteia, respectând planul de lecţie

0,2

 

Utilizează strategii de lucru interactive: brainstorming, dezbatere, problematizare, joc de rol, simulări, tehnici ale gândirii critice, exerciţii metaforice etc.

0,2

 

Abordează conţinuturile dintr-o perspectivă aplicativă, implicând elevii în activitatea de documentare şi orientare într-o structură infodocumentară

0,2

 

Lecţia este centrată pe elev - se lucrează pe perechi, pe grupe, individual

0,2

 

Monitorizează atent activităţile desfăşurate de elevi. Elevii primesc indicaţii clare, precise pentru fiecare etapă a lecţiei

0,1

 

Formează şi dezvoltă competenţe specifice domeniului infodocumentar, necesare învăţării de-a lungul vieţii

0,2

 

Dovedeşte preocupare pentru facilitarea accesului la informaţie, asigurarea exploatării cât mai eficiente a informaţiilor şi documentelor pluridisciplinare multimedia şi multisuport de către utilizatori, din perspectiva egalizării şanselor elevilor din medii culturale şi sociale diferite

0,2

 

Distribuie sarcinile de învăţare gradual şi în succesiune logică

0,2

 

Formulează întrebări pentru a verifica dacă elevii au înţeles noile conţinuturi

0,1

 

Implică elevii în procesul de evaluare şi le oferă feedback în legătură cu progresul şcolar realizat

0,2

 

Favorizează implicarea activă a tuturor elevilor în procesul instructiv-educativ

0,2

 

Demonstrează abilitatea de a desfăşura activităţi diferenţiate

0,2

 

Demonstrează capacitate de analiză şi sinteză, originalitate, tact pedagogic şi spirit organizatoric

0,2

 

Alege activităţile în mod creativ

0,2

 

Facilitează accesul elevilor la informaţie, documentaţie şi noi tehnologii în contextul evoluţiei societăţii

0,2

 

TOTAL

10

 

 

Inspector şcolar/Profesor metodist

...............................................

Semnătura

...............................................

 

ANEXA Nr. 3

la metodologie

 

PROCES-VERBAL

pentru Inspecţia de specialitate

 

Unitatea de învăţământ: ...............................................

Numele şi prenumele cadrului didactic inspectat: ...............................................

Funcţia didactică şi specialitatea: ...............................................

Data efectuării inspecţiei: ...............................................

Inspecţia este efectuată de: ...............................................

(numele şi prenumele, funcţia, gradul didactic, instituţia/unitatea de învăţământ de la care provine)

 

I. Constatări şi aprecieri

1. Activitatea didactică:

a) activităţi verificate;

b) proiectarea activităţilor (creativitate în conceperea lecţiilor/activităţilor, corelaţia dintre componentele actului didactic, strategii didactice şi evaluare);

c) desfăşurarea activităţilor (comportamentul cadrului didactic, utilizarea strategiilor didactice, integrarea mijloacelor de învăţământ în lecţie, creativitate în conducerea lecţiilor şi în orientarea acţiunilor şi gândirii elevilor, gestionarea timpului didactic, atingerea performanţei);

d) evaluarea randamentului şcolar - metode şi tehnici de evaluare a rezultatelor învăţării:

e) nivelul pregătirii elevilor, apreciat pe baza observaţiei directe, a probelor de control aplicate şi a evaluării longitudinale;

f) cunoaşterea elevilor (strategii de diferenţiere şi individualizare);

g) competenţe psihorelaţionale (în raporturile cu elevii, cu părinţii, cu cadrele didactice şi cu comunitatea locală);

h) autoevaluarea (capacitatea de a raporta propriul comportament didactic la exigenţele unui stil didactic elevat).

2. Activitatea educativă în şcoală şi în afara ei

3. Activitatea de perfecţionare (metodică şi ştiinţifică)

4. Aprecierea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ cu privire la activitatea didactică şi la conduita în cadrul şcolii şi al comunităţii şcolare

II. Concluzii şi recomandări

 

 

Inspector şcolar/Metodist,

 

 

...............................................

...............................................

...............................................

(numele şi prenumele)

(nota)1)

(semnătura)

 

Director/Director adjunct/Responsabil comisie metodică de specialitate.

 

...............................................

...............................................

...............................................

(numele şi prenumele)

(nota)2)

(semnătura)

 

...............................................

 

 

(nota finală)

 

 


1) Nota acordată de inspectorul şcolar/metodistul care a efectuat inspecţia se obţine calculând media aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, a punctajelor realizate de candidat şi consemnate îh fişele de evaluare a lecţiilor/activităţi lor la care a fost inspectat.

2) Nota acordată de directorul/directorul adjunct/responsabilul comisiei metodice care a efectuat inspecţia este egală cu punctajul realizat de candidat şi consemnat îh fişa de evaluare a lecţiilor/activităţilor la care a fost inspectat.

 

ANEXA Nr. 4

la metodologie

 

GRILA DE EVALUARE

a portofoliului profesional personal

 

Structură portofoliu profesional personal

Conţinut portofoliu profesional personal

Barem de evaluare

(punctaj maxim)

Punctaj autoevaluare

Punctaj evaluare

Date personale

Prezentare candidat

0,5 puncte

 

 

Date de identificare candidat

 

 

 

Încadrarea

 

 

 

Orarul

 

 

 

Curriculum vitae (Europass)

0,25 puncte

 

 

Scrisoare de intenţie

0,25 puncte

 

 

Documente suport

Activitate la catedră

6,5 puncte

 

 

Proiectarea/Planificarea materiei

2 puncte

 

 

Planificarea anuală

 

 

 

Planificarea semestrială

 

 

 

Planificarea pe unităţi de învăţare adaptată nivelului clasei

 

 

 

Proiecte didactice (minimum 10, pentru diferite tipuri de lecţii)

2,5 puncte

 

 

Instrumente de evaluare

1,5 puncte

 

 

Testul predictiv cu baremele aferente

 

 

 

Rezultatele testării şi observaţiile/concluziile

 

 

 

Măsurile/planul de acţiune

 

 

 

Catalogul profesorului

0,5 puncte

 

 

Resurse materiale

2 puncte

 

 

Resurse didactice adaptate nivelului clasei

 

 

 

Fişe de lucru (pe nivel de performanţă vizat)

 

 

 

Cărţi, culegeri, texte, teste, CD-uri, DVD-uri etc.

 

 

 

Folii retroprosector, prezentări

 

 

 

Raport de progres şcolar

Raport de progres şcolar

1 punct

 

 

NOTA FINALĂ PORTOFOLIU PROFESIONAL PERSONAL

10 puncte

 

 

 

Evaluatori,

Candidat,

Numele şi prenumele,

Funcţia,

Semnătura,

Numele şi prenumele,

Semnătura,

...............................................

...............................................

...............................................

...............................................

...............................................

...............................................

...............................................

...............................................

 

 

 

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

 

ORDIN

privind aprobarea Calendarului de organizare şi desfăşurare a examenului naţional de definitivare în învăţământ în anul şcolar 2016-2017

 

În baza prevederilor art. 241 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare,

ţinând cont de prevederile Ordinului ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice nr. 4.577/2016 privind structura anului şcolar 2016-2017,

în temeiul dispoziţiilor Hotărârii Guvernului nr. 44/2016 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Calendarul de organizare şi desfăşurare a examenului naţional de definitivare în învăţământ în anul şcolar 2016-2017, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Direcţia generală învăţământ preuniversitar din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice şi inspectoratele şcolare duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice,

Mircea Dumitru

 

Bucureşti, 19 septembrie 2016.

Nr. 5.223.

 

ANEXĂ

 

Calendarul de organizare şi desfăşurare a examenului naţional de definitivare în învăţământ în anul şcolar 2016-2017

 

Până la 1 octombrie 2016

Emiterea deciziilor de constituire a comisiilor de examen judeţene/Comisiei de examen a municipiului Bucureşti

Până la 7 octombrie 2016

Înscrierea candidaţilor la unităţile de învăţământ, transmiterea dosarelor de înscriere la inspectoratul şcolar, verificarea şi avizarea acestora

7-21 octombrie 2016

Înregistrarea în aplicaţie a candidaţilor care susţin proba scrisă în sesiunea 2017. Înştiinţarea candidaţilor cu privire la admiterea sau respingerea dosarului de înscriere

Până la 31 martie 2017

Efectuarea inspecţiilor de specialitate pentru candidaţii care susţin proba scrisă în sesiunea 2017

31 martie-10 aprilie 2017

Completarea dosarelor şi validarea datelor de înscriere existente în aplicaţia electronică

20 aprilie 2017

Susţinerea probei scrise

25 aprilie 2017

Afişarea rezultatelor

25-26 aprilie 2017

Înregistrarea contestaţiilor şi transmiterea acestora la centrele de evaluare/contestaţii

26-29 aprilie 2017

Soluţionarea contestaţiilor

30 aprilie 2017

Afişarea rezultatelor finale

2-22 mai 2017

Transmiterea la Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice a tabelelor nominale cu candidaţii admişi şi validarea rezultatelor examenului prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice

 

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.