MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 763/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 763         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 29 septembrie 2016

 

SUMAR

 

DECIZII ALE SENATULUI

 

6. - Decizie privind asigurarea conducerii Senatului în perioada 29-30 septembrie 2016

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

667. - Hotărâre privind aprobarea obiectivului de investiţii .Reducerea eroziunii costiere Faza II (2014-2020)”, precum şi a caracteristicilor principale şi a indicatorilor tehnico-economici aferenţi acestuia

 

681. - Hotărâre privind trecerea unor drumuri auto forestiere şi a terenurilor aferente acestora din domeniul public al statului şi din administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva în domeniul public al oraşului Gura Humorului, judeţul Suceava

 

692. - Hotărâre privind numirea unui consul general

 

693. - Hotărâre privind numirea unui consul general

 

694. - Hotărâre privind rechemarea şi numirea unui consul general

 

695. - Hotărâre privind numirea unui consul general

 

696. - Hotărâre privind numirea unui consul general

 

697. - Hotărâre privind numirea unui consul general

 

698. - Hotărâre privind numirea unui consul general

 

699. - Hotărâre privind numirea unui consul general

 

700. - Hotărâre privind numirea unui consul general

 

701. - Hotărâre privind numirea unui consul general

 

702. - Hotărâre privind numirea unui consul general

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

307. - Decizie pentru revocarea din calitatea de membru al Consiliului de administraţie al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate a doamnei Mihaela Carmen Bardoş şi pentru numirea în calitatea de membru a doamnei Oana Bîzgan- Gayral în cadrul aceluiaşi consiliu

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

 

Decizia nr. 13 din 13 iunie 2016 (Completul competent să judece recursul în interesul legii)

 

DECIZII ALE SENATULUI

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

SENATUL

 

DECIZIE

privind asigurarea conducerii Senatului în perioada 29-30 septembrie 2016

 

În conformitate cu prevederile art. 40 alin. (2) din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, republicat,

 

preşedintele Senatului decide:

 

Articol unic. - În perioada 29-30 septembrie 2016, conducerea Senatului va fi asigurată de domnul senator Ioan Chelaru, vicepreşedinte al Senatului.

 

PREŞEDINTELE SENATULUI

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 29 septembrie 2016.

Nr. 6.

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea obiectivului de investiţii „Reducerea eroziunii costiere Faza II (2014-2020)”, precum şi a caracteristicilor principale şi a indicatorilor tehnico-economici aferenţi acestuia

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 42 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă caracteristicile principale şi indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Reducerea eroziunii costiere Faza II (2014-2020)”, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Finanţarea obiectivului de investiţii prevăzut la art. 1 se face astfel:

- etapa l - din Fondul de coeziune prin Programul operaţional Infrastructură mare 2014-2020, axa prioritară 5 „Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea şi gestionarea riscurilor”, de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii, din venituri proprii ale Administraţiei Naţionale „Apele Române”, precum şi din alte surse legal constituite;

- etapa a II-a - se va realiza după identificarea surselor de finanţare legale.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,

Cristiana Pasca Palmer

Viceprim-ministru,

ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Vasile Dîncu

Ministrul fondurilor europene,

Cristian Ghinea

Ministrul finanţelor publice,

Anca Dana Dragu

 

Bucureşti, 19 septembrie 2016,

Nr. 667.

 

ANEXĂ

 

Caracteristicile principale şi indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Reducerea eroziunii costiere Faza II (2014-2020)”

 

Titular: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor

Beneficiar: Administraţia Naţională „Apele Române” - Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea – Litoral

Amplasament: judeţele Constanţa şi Tulcea

Zona Stăvilare, astfel: Edighiol, situat în UAT Istria şi UAT Săcele Periboina, situat în UAT Mihai Viteazu şi UAT Corbu

Zona Mamaia, situată în UAT Constanţa şi Năvodari

Zona Tomis, situată în UAT Constanţa

Zona Agigea, situată în UAT Eforie şi Agigea

Zona Eforie, situată în UAT Eforie

Zona Costineşti, situată în UAT Costineşti

Zona Olimp, situată în UAT Mangalia

Zona Jupiter-Neptun, situată în UAT Mangalia

Zona Balta Mangalia-Venus-Aurora, situată în UAT Mangalia

Zona Mangalia Saturn, situată în UAT Mangalia

Zona 2 Mai, situată în UAT Limanu

 

Indicatori tehnico-economici

 

- Valoarea totală a investiţiei (inclusiv TVA) (în preţuri valabile la 1 ianuarie 2016; 1 euro = 4,5245 lei), din care:

 

mii lei

3.432.342

 

- construcţii-montaj

 

mii lei

2.889.214

 

- Capacităţi totale:

 

 

 

 

- reabilitare stăvilar

 

buc.

2

 

- protecţie costieră

 

ml

30.540

 

- Durata totală de realizare a investiţiei, din care:

 

luni

36

 

Etapa I

 

 

 

 

- Valoarea investiţiei (inclusiv TVA)

(în preţuri valabile la 1 ianuarie 2016; 1 euro = 4,5245 lei), din care:

 

mii lei

1.018.225

 

- construcţii-montaj

 

mii lei

835.383

 

- Capacităţi:

 

 

 

 

- reabilitare stăvilar

 

buc.

2

 

- protecţie costieră

 

ml

14.690

 

- Durata de realizare a investiţiei, din care:

 

luni

36

 

 

1. Zona Stăvilare /Ediahiol. Periboina)

 

 

 

 

- Valoarea investiţiei (inclusiv TVA) (în preţuri valabile la 1 ianuarie 2016; 1 euro = 4,5245 lei), din care:

 

mii lei

64.020

 

- construcţii-montaj - Eşalonarea investiţiei

 

mii lei

38.488

 

Anul I

INV

mii lei

15.000

 

 

C+M

mii lei

9.000

 

Anul II

INV

mii lei

30.000

 

 

C+M

mii lei

18.000

 

Anul III

INV

mii lei

19.020

 

- Capacităţi:

C+M

mii lei

11.488

 

- reabilitare stăvilar

 

buc.

2

 

- Durata de realizare a investiţiei

 

 

luni

27

 

 

2. Zona Mamaia

 

 

 

 

- Valoarea investiţiei (inclusiv TVA) (în preţuri valabile la 1 ianuarie 2016; 1 euro = 4,5245 lei), din care:

 

mii lei

288.305

 

- construcţii-montaj - Eşalonarea investiţiei

 

mii lei

244.319

 

Anul I

INV

mii lei

44.000

 

 

C+M

mii lei

22.000

 

Anul II

INV

mii lei

244.305

 

- Capacităţi:

C+M

mii lei

222.319

 

- protecţie costieră

 

ml

6.950

 

- Durata de realizare a investiţiei

 

 

luni

24

 

 

3. Zona Tomis

 

 

 

 

- Valoarea investiţiei (inclusiv TVA) (în preţuri valabile la 1 ianuarie 2016; 1 euro = 4,5245 lei), din care:

 

mii lei

53.478

 

- construcţii-montaj - Eşalonarea investiţiei

 

mii lei

33.646

 

Anul I

INV

mii lei

27.000

 

 

C+M

mii lei

17.000

 

Anul II

INV

mii lei

26.478

 

- Capacităţi:

C+M

mii lei

16.646

 

- protecţie costieră

 

ml

790

 

- Durata de realizare a investiţiei

 

luni

24

 

 

4. Zona Agigea

 

 

 

 

- Valoarea investiţiei (inclusiv TVA) (în preţuri valabile la 1 ianuarie 2016; 1 euro = 4,5245 lei), din care:

 

mii lei

53.845

 

- construcţii-montaj - Eşalonarea investiţiei

 

mii lei

34.199

 

Anul I

INV

mii lei

17.000

 

 

C+M

mii lei

7.000

 

Anul II

INV

mii lei

36.845

 

 

C+M

mii lei

27.199

 

- Capacităţi:

 

 

 

 

- protecţie costieră

 

ml

1.200

 

- Durata de realizare a investiţiei

 

luni

24

 

 

5. Zona Eforie

 

 

 

 

- Valoarea investiţiei (inclusiv TVA) (în preţuri valabile la 1 ianuarie 2016; 1 euro = 4,5245 lei), din care:

 

mii lei

558.577

 

- construcţii-montaj - Eşalonarea investiţiei

 

mii lei

484.731

 

Anul I

INV

mii lei

66.000

 

 

C+M

mii lei

61.000

 

Anul II

INV

mii lei

286.000

 

 

C+M

mii lei

261.000

 

Anul III

INV

mii lei

186.577

 

- Capacităţi:

C+M

mii lei

162.731

 

- protecţie costieră

 

ml

5.750

 

- Durata de realizare a investiţiei

 

luni

36

 

Etapa a II-a

 

 

 

 

- Valoarea totală a investiţiei (inclusiv TVA) (în preţuri valabile la 1 ianuarie 2016; 1 euro = 4,5245 lei), din care:

 

mii lei

2.414.117

 

- construcţii-montaj

 

mii lei

2.053.831

 

- Capacităţi:

 

 

 

 

- protecţie costieră

 

ml

15.850

 

- Durata de realizare a investiţiei, din care:

 

luni

36

 

 

1. Zona Costineşti

 

 

 

 

- Valoarea investiţiei (inclusiv TVA) (în preţuri valabile la 1 ianuarie 2016; 1 euro = 4,5245 lei), din care:

 

mii lei

407.699

 

- construcţii-montaj - Eşalonarea investiţiei

 

mii lei

348.383

 

Anul I

INV

mii lei

36.000

 

 

C+M

mii lei

16.000

 

Anul II

INV

mii lei

186.000

 

 

C+M

mii lei

166 000

 

Anul III

INV

mii lei

185.699

 

- Capacităţi:

C+M

mii lei

166 383

 

- protecţie costieră

 

ml

2,550

 

- Durata de realizare a investiţiei

 

luni

36

 

 

2. Zona Olimp

 

 

 

 

- Valoarea investiţiei (inclusiv TVA) (în preţuri valabile la 1 ianuarie 2016; 1 euro = 4,5245 lei), din care:

 

mii lei

432.344

 

- construcţii-montaj - Eşalonarea investiţiei

 

mii lei

371.005

 

Anul 1

INV

mii lei

50.000

 

 

C+M

mii lei

30.000

 

Anul II

INV

mii lei

200.000

 

 

C+M

mii lei

180.000

 

Anul III

INV

mii lei

182.344

 

- Capacităţi:

C+M

mii lei

161.005

 

- protecţie costieră

 

ml

3.500

 

- Durata de realizare a investiţiei

 

luni

30

 

 

3. Zona Jupiter-Neptun

 

 

 

 

- Valoarea investiţiei (inclusiv TVA) (în preţuri valabile la 1 ianuarie 2016; 1 euro = 4,5245 lei), din care:

 

mii lei

306.767

 

- construcţii-montaj - Eşalonarea investiţiei

 

mii lei

258.422

 

Anul I

INV

mii lei

50.000

 

 

C+M

mii lei

30.000

 

Anul II

INV

mii lei

120.000

 

 

C+M

mii lei

100.000

 

Anul III

INV

mii lei

136.767

 

- Capacităţi:

C+M

mii lei

128.422

 

- protecţie costieră

 

ml

2.550

 

- Durata de realizare a investiţiei

 

luni

30

 

 

4. Zona Balta Mangalia-Venus-Aurora

 

 

 

 

- Valoarea investiţiei (inclusiv TVA)

(în preţuri valabile la 1 ianuarie 2016; 1 euro = 4,5245 lei), din care:

 

mii lei

633.005

 

- construcţii-montaj - Eşalonarea investiţiei

 

mii lei

537.809

 

Anul I

INV

mii lei

100.000

 

 

C+M

mii lei

60.000

 

Anul II

INV

mii lei

350.000

 

 

C+M

mii lei

310.000

 

Anul III

INV

mii lei

183.005

 

- Capacităţi:

C+M

mii lei

167.809

 

- protecţie costieră

 

ml

3.100

 

- Durata de realizare a investiţiei

 

luni

30

 

 

5. Zona Mangalia-Saturn

 

 

 

 

- Valoarea investiţiei (inclusiv TVA) (în preţuri valabile la 1 ianuarie 2016; 1 euro = 4,5245 lei), din care:

 

mii lei

427.406

 

- construcţii-montaj - Eşalonarea investiţiei

 

mii lei

365.687

 

Anul I

INV

mii lei

70.000

 

 

C+M

mii lei

46.000

 

Anul II

INV

mii lei

220 000

 

 

C+M

mii lei

196.000

 

Anul III

INV

mii lei

137.406

 

- Capacităţi:

C+M

mii lei

123.687

 

- protecţie costieră

 

ml

2.500

 

- Durata de realizare a investiţiei

 

luni

30

 

 

6. Zona 2 Mai

 

 

 

 

- Valoarea investiţiei (inclusiv TVA) (în preţuri valabile la 1 ianuarie 2016; 1 euro = 4,5245 lei), din care:

 

mii lei

206.896

 

- construcţii-montaj

- Eşalonarea investiţiei

 

mii lei

172.525

 

Anul I

INV

mii lei

32.000

 

 

C+M

mii lei

19.000

 

Anul II

INV

mii lei

102.000

 

 

C+M

mii lei

89.000

 

Anul III

INV

mii lei

72.896

 

- Capacităţi:

C+M

mii lei

64.525

 

- protecţie costieră

 

ml

1.650

 

- Durata de realizare a investiţiei

 

luni

30

 

 

Factori de risc

Obiectivul de investiţii are ca obiectiv principal reducerea fenomenului de eroziune costieră şi lucrările ce vor fi proiectate vor respecta prevederile Normativului P100-1/2013, cu modificările şi completările ulterioare.

Finanţarea Investiţiei

Finanţarea obiectivului de investiţii se face astfel:

- etapa I - din Fondul de coeziune prin Programul operaţional Infrastructură mare 2014-2020, axa prioritară 5 „Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea şi gestionarea riscurilor”, de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii, din venituri proprii ale Administraţiei Naţionale „Apele Române”, precum şi din alte surse legal constituite;

- etapa a II-a - se va realiza după identificarea surselor de finanţare legale.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind trecerea unor drumuri auto forestiere şi a terenurilor aferente acestora din domeniul public al statului şi din administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor- Romsilva în domeniul public al oraşului Gura Humorului, judeţul Suceava

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 1 alin. (1) şi art. 2 din Legea nr. 192/2010 privind trecerea unor drumuri forestiere şi a lucrărilor de corectare a torenţilor din domeniul public al statului şi din administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva în domeniul public al unor unităţi administrativ-teritoriale şi în administrarea consiliilor locale ale acestora, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 9 alin. (1) şi art. 20 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă trecerea cu titlu gratuit a drumurilor auto forestiere, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 1, din domeniul public al statului şi din administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva în domeniul public al oraşului Gura Humorului, judeţul Suceava, în vederea dezvoltării şi modernizării infrastructurii forestiere, în condiţiile legii.

Art. 2. - (1) Se aprobă trecerea cu titlu gratuit a terenurilor aferente drumurilor auto forestiere prevăzute la art. 1, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 2, din domeniul public al statului şi din administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva în domeniul public al oraşului Gura Humorului, judeţul Suceava, în condiţiile legii.

(2) Pentru terenurile aferente drumurilor auto forestiere prevăzute la alin. (1), Consiliul Local al Oraşului Gura Humorului asigură respectarea regimului silvic, fiind interzisă schimbarea categoriei de folosinţă silvică şi a destinaţiei acestor terenuri, potrivit legii.

Art. 3. - Predarea-preluarea drumurilor auto forestiere prevăzute la art. 1 şi a terenurilor aferente acestora prevăzute la art. 2 se va face pe bază de protocol încheiat între părţile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, cu respectarea reglementărilor în vigoare.

Art. 4. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Vasile Dîncu

Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,

Cristiana Pasca Palmer

Ministrul finanţelor publice,

Anca Dana Dragu

 

Bucureşti, 19 septembrie 2016.

Nr. 681.

 

ANEXA Nr. 1

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale drumurilor auto forestiere care trec din domeniul public al statului şi din administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva în domeniul public al oraşului Gura Humorului, judeţul Suceava

 

Nr. crt.

Denumirea drumului forestier

Persoana juridică de la care trece drumul forestier

Persoana juridică la care se trece drumul forestier

Nr. de inventar la Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva

Nr. de inventar la Ministerul Finanţelor Publice

Codul de clasificaţie

Localizarea drumului forestier în amenajamentul silvic

Lungimea

(km)

Valoare de inventar MFP

- lei -

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

1.

Drum auto forestier Bogdăneasa 1,5 km

Statul român şi din administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva

CUI 1590120

Oraşul Gura Humorului

CUI 6631418

101676

10569

8.04.04

UP III, u.a. 83D%,

OS Gura Humorului

1,5

37.468

2.

Drum auto forestier Piciorul Înalt 1,8 km

Statui român şi din administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva CUI 1590120

Oraşul Gura Humorului CUI 6631418

101701

10922

8.04.04

UP III, u.a. 83D%,

OS Gura Humorului

1,8

5.102

 

ANEXA Nr. 2

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale terenurilor aferente drumurilor auto forestiere care trec din domeniul public al statului şi din administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva în domeniul public al oraşului Gura Humorului, judeţul Suceava

 

Nr. crt.

Locul unde este situat terenul

Persoana juridică de la care trece cu titlu gratuit terenul aferent drumului forestier

Persoana juridică la care trece cu titlu gratuit terenul aferent drumului forestier

Localizarea terenului în amenajamentul silvic

Codul de clasificaţie

Suprafaţa totală

(ha)

Nr. de inventar la MFP

0

1

2

3

4

5

6

7

1.

Oraşul Gura Humorului,

judeţul Suceava

Statul român, din administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor-Romsilva

CUI 1590120

Oraşul Gura Humorului

CUI 6631418

UP III, u.a. 83D%, OS

Gura Humorului

8.04.02

0,9

1364 parţial

2.

Oraşul Gura Humorului,

judeţul Suceava

Statui român, din administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva

CU11590120

Oraşul Gura Humorului

CUI 6631418

UP III, u.a. 83D%, OS

Gura Humorului

8.04.02

1,0

1364 parţial

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind numirea unui consul general

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicata,

 

Guvernul Românei adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Domnul Adrian Georgescu se numeşte consul general, şef al Consulatului General al României la Milano, Republica Italiană.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Ministrul afacerilor externe,

Lazăr Comănescu

 

Bucureşti, 28 septembrie 2016.

Nr. 692.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind numirea unui consul general

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul Românei adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Doamna Anca-Elena Opriş se numeşte consul general, şef al Consulatului General al României la Lyon, Republica Franceză.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Ministrul afacerilor externe,

Lazăr Comănescu

 

Bucureşti, 28 septembrie 2016.

Nr. 693.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind rechemarea şi numirea unui consul general

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul Românei adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. - Domnul Iulian Niţu se recheamă din calitatea de consul general, şef al Consulatului General al României la Zajecar, Republica Serbia.

Art. 2. - Domnul Iulian Niţu îşi va încheia misiunea în termen de cel mult 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 3. - Începând cu data încheierii misiunii domnului Iulian Niţu, domnul Olyver Marius Dilof se numeşte consul general, şef al Consulatului General al României la Zajecar, Republica Serbia.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Ministrul afacerilor externe,

Lazăr Comănescu

 

Bucureşti, 28 septembrie 2016.

Nr. 694.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind numirea unui consul general

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicata,

 

Guvernul Românei adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Domnul Gheorghe Dinu se numeşte consul general, şef al Consulatului General al României la Vârşeţ, Republica Serbia.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Ministrul afacerilor externe,

Lazăr Comănescu

 

Bucureşti, 28 septembrie 2016.

Nr. 695.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind numirea unui consul general

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul Românei adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Doamna Ramona Chiriac se numeşte consul general, şef al Consulatului General al României la Munchen, Republica Federală Germania.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Ministrul afacerilor externe,

Lazăr Comănescu

 

Bucureşti, 28 septembrie 2016.

Nr. 696.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind numirea unui consul general

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul Românei adoptă prezenta hotărâre

 

Articol unic. - Doamna Lucreţia Tănase se numeşte consul general, şef al Consulatului General al României la Bari, Republica Italiană.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Ministrul afacerilor externe,

Lazăr Comănescu

 

Bucureşti, 28 septembrie 2016.

Nr. 697.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind numirea unui consul general

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul Românei adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Domnul Aurelian Neagu se numeşte consul general, şef al Consulatului General al României la Shanghai, Republica Populară Chineză.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează;

Ministrul afacerilor externe,

Lazăr Comănescu

 

Bucureşti, 28 septembrie 2016.

Nr. 698.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind numirea unui consul general

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul Românei adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Domnul Florea-Tiberiu Trifan se numeşte consul general, şef al Consulatului General al României la Chicago, Statele Unite ale Americii.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează;

Ministrul afacerilor externe,

Lazăr Comănescu

 

Bucureşti, 28 septembrie 2016,

Nr. 699.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind numirea unui consul general

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Domnul Radu-Dumitru Florea se numeşte consul general, şef al Consulatului General al României la Stuttgart. Republica Federală Germania.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Ministrul afacerilor externe,

Lazăr Comănescu

 

Bucureşti, 28 septembrie 2016.

Nr. 700.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind numirea unui consul general

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicata,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Doamna Iulia Buje se numeşte consul general, şef al Consulatului General al României la Marsilia, Republica Franceză.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Ministrul afacerilor externe,

Lazăr Comănescu

 

Bucureşti, 28 septembrie 2016.

Nr. 701.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind numirea unui consul general

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Domnul Mugurel Stănescu se numeşte consul general, şef al Consulatului General al României la Toronto, Canada.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează;

Ministrul afacerilor externe,

Lazăr Comănescu

 

Bucureşti, 28 septembrie 2016.

Nr. 702.

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

pentru revocarea din calitatea de membru al Consiliului de administraţie al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate a doamnei Mihaela Carmen Bardoş şi pentru numirea în calitatea de membru a doamnei Oana Bîzgan-Gayral în cadrul aceluiaşi consiliu

 

Având în vedere Adresa Ministerului Sănătăţii nr. 3.752 din 15 septembrie 2016, înregistrată la Cabinetul prim-ministrului cu nr. 5/5.778 din 15 septembrie 2016,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 283 alin. (3), precum şi al art. 286 alin. (1) lit. a) şi alin. (3) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Art. 1. - (1) La data intrării în vigoare a prezentei decizii, doamna Mihaela Carmen Bardoş se revocă din calitatea de membru al Consiliului de administraţie al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

(2) începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, doamna Oana Bîzgan-Gayral se numeşte în calitate de membru al Consiliului de administraţie al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii, art. 1 din Decizia prim-ministrului nr. 295/2016 privind numirea unor reprezentanţi ai statului în Consiliul de administraţie al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 682 din 1 septembrie 2016, îşi încetează aplicabilitatea.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Florin Marius Tăcu

 

Bucureşti, 29 septembrie 2016.

Nr. 307.

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

 

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

COMPLETUL COMPETENT SĂ JUDECE RECURSUL ÎN INTERESUL LEGII

DECIZIA Nr. 13

din 13 iunie 2016

 

Dosar nr. 12/2016

 

Iulia Cristina Tarcea - vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele completului

Lavinia Curelea - preşedintele Secţiei I civile

Roxana Popa - preşedintele delegat al Secţiei a II-a civile

Ionel Barbă - preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fiscal

Mirela Sorina Popescu - preşedintele Secţiei penale

Emanuel Albu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Cristian Daniel Oana - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Iuliana Rîciu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Iuliana Măiereanu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Liliana Vişan - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Carmen Maria Ilie - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Doina Duican - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Eugenia Ion - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Simona Camelia Marcu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Eugenia Marin - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Veronica Năstasie - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Luiza Maria Păun - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Angelica Denisa Stănişor - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Emilia Claudia Vişoiu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Rodica Susanu - judecător la Secţia I civilă

Eugenia Puşcaşiu - judecător la Secţia I civilă

Carmen Trănica Teau - judecător la Secţia II-a civilă

Ileana Izabela Dolache - judecător la Secţia II-a civilă

Simona Daniela Encean - judecător la Secţia penală

Rodica Aida Popa - judecător la Secţia penală

 

Completul competent să judece recursul în interesul legii este legal constituit, conform dispoziţiilor art. 516 alin. (1) din Codul de procedură civilă şi art. 272 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare (Regulament).

Şedinţa completului este prezidată de doamna judecător Iulia Cristina Tarcea, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este reprezentat de domnul procuror Liviu Daniel Arcer.

La şedinţa de judecată participă domnul Aurel Segărceanu, magistrat-asistent desemnat în conformitate cu dispoziţiile art. 273 din Regulament.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii a luat în examinare recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 21 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 500/2002), ale art. 7 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, cu modificările şi completările ulterioare (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007), coroborate cu prevederile art. 4 din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii, cu modificările şi completările ulterioare (Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002), şi ale art. 222 din Codul civil, adoptat prin Legea nr. 287 din 17 iulie 2009, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Codul civil), vizând calitatea procesuală pasivă a acestui minister în litigiile dintre angajaţi şi instituţiile/unităţile cu personalitate juridică aflate în subordinea sa, având ca obiect solicitarea unor drepturi de natură salariată, raportat la calitatea sa de ordonator principal de credite.

Magistratul-asistent prezintă referatul, arătând că la dosarul cauzei au fost depuse hotărâri judecătoreşti prin care problema de drept ce formează obiectul recursului în interesul legii a fost soluţionată diferit, precum şi raportul comun întocmit de judecătorii-raportori.

Doamna judecător Iulia Cristina Tarcea, preşedintele completului de judecată, constatând că nu există chestiuni prealabile sau excepţii, acordă cuvântul reprezentantului Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Domnul procuror Liviu Daniel Arcer pune concluzii pentru admiterea recursului în interesul legii şi pronunţarea unei decizii prin care să se asigure interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor ce fac obiectul sesizării, în sensul că simpla calitate a Ministerului Afacerilor Interne, de ordonator principal de credite, nu atrage calitatea sa procesuală pasivă într-un litigiu ce decurge din raportul de serviciu stabilit între un funcţionar public cu statut special şi o unitate cu personalitate juridică subordonată acestei instituţii.

Preşedintele completului de judecată, doamna judecător Iulia Cristina Tarcea, declară dezbaterile închise, iar completul de judecată rămâne în pronunţare asupra recursului în interesul legii.

ÎNALTA CURTE,

deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele:

I. Problema de drept care a generat practica neunitară

1. Recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie vizează interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 21 din Legea nr. 500/2002, ale art. 7 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007, coroborate cu prevederile art. 4 din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002 şi ale art. 222 din Codul civil, cu privire la calitatea procesuală pasivă a Ministerului Afacerilor Interne în litigiile dintre angajaţi şi instituţiile/unităţile cu personalitate juridică aflate în subordinea acestui minister, având ca obiect solicitarea unor drepturi de natură salarială, raportat la calitatea sa de ordonator principal de credite.

II. Dispoziţiile legale a căror interpretare a generat practica neunitară

2. Legea nr. 500/2002:

- Art. 2 1. - Rolul ordonatorilor de credite

(1) Ordonatorii principali de credite repartizează creditele de angajament şi creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice din subordine sau coordonare, ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terţiari de credite, după caz, în raport cu sarcinile acestora, potrivit legii.

(.2). Ordonatorii principali de credite transmit bugetele instituţiilor publice din subordine sau coordonare, ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terţiari de credite, după caz, în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a legii bugetare anuale.

(3) Ordonatorii secundari de credite repartizează creditele de angajament şi bugetare aprobate, potrivit alin. (1), pentru bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice subordonate, ai căror conducători sunt ordonatori terţiari de credite, în raport cu sarcinile acestora, potrivit legii.

(4) Ordonatorii terţiari de credite angajează cheltuieli în limita creditelor de angajament repartizate şi utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor instituţiilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate şi în condiţiile stabilite prin dispoziţiile legale.

(5) Pentru asigurarea unei execuţii bugetare prudente, ordonatorii principali de credite vor repartiza, potrivit alin. (1), creditele de angajament şi creditele bugetare după reţinerea a 10% din prevederile aprobate acestora.

(6) Fac excepţie de la prevederile alin. (5) următoarele:

a) cheltuielile de personal, inclusiv cheltuielile de personal care se regăsesc în structura altor subdiviziuni ale clasificaţiei bugetare;

b) cheltuielile acordate în bani, de natura asistenţei sociale şi asigurărilor sociale, precum şi a contribuţiilor de asigurări sociale aferente, cheltuielile cu bursele acordate din fonduri publice, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare;

c) cheltuielile cu datoria publică;

d) cheltuielile care decurg din obligaţii internaţionale;

e) sumele alocate ordonatorilor principali de credite din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului şi Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, care vor fi repartizate integral.

(7) Repartizarea sumelor reţinute în proporţie de 10% se face în semestrul al doilea, după examinarea de către Guvern a raportului semestrial privind situaţia economică şi bugetară şi a opiniei Consiliului Fiscal cu privire la acesta.

(8) Ordonatorii de credite prevăzuţi la alin. (1) şi (3) au obligaţia de a fundamenta, justifica şi utiliza, în condiţii de legalitate, regularitate, economicitate, eficienţă şi eficacitate, creditele bugetare repartizate din bugetele lor instituţiilor subordonate şi altor beneficiari ai acestor fonduri.”

3. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007:

- Art. 7. (...)

(3) Ministrul administraţiei şi internelor are calitatea de ordonator principal de credite.

(...)”

4. Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002:

„Art. 4. - (1) Ordonatorii principali de credite bugetare au obligaţia să dispună toate măsurile ce se impun, inclusiv virări de credite bugetare, în condiţiile legii, pentru asigurarea în bugetele proprii şi ale instituţiilor din subordine a creditelor bugetare necesare pentru efectuarea plăţii sumelor stabilite prin titluri executorii.

(2) Virările de credite bugetare prevăzute la alin. (1) se pot efectua pe parcursul întregului an bugetar, prin derogare de la prevederile art. 47 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările ulterioare, şi ale art. 49 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale.”

5. Codul civil:

„Art. 222. - Independenţa patrimonială

Persoana juridică având în subordine o altă persoană juridică nu răspunde pentru neexecutarea obligaţiilor acesteia din urmă şi nici persoana juridică subordonată nu răspunde pentru persoana juridică faţă de care este subordonată, dacă prin lege nu se dispune altfel,”

III. Examenul jurisprudenţial

6. Prin recursul în interesul legii se arată că în practica judiciară nu există un punct de vedere unitar cu privire la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor legale citate, dezlegarea chestiunii de drept supuse analizei fiind menită a lămuri problema calităţii procesuale pasive a Ministerului Afacerilor Interne în litigiile dintre angajaţi şi instituţiile/unităţile cu personalitate juridică aflate în subordinea acestui minister, având ca obiect solicitarea unor drepturi de natură salarială, raportat la calitatea sa de ordonator principal de credite.

IV. Soluţiile pronunţate de instanţele judecătoreşti

A. Într-o opinie s-a apreciat că simpla calitate a Ministerului Afacerilor Interne, de ordonator principal de credite, nu atrage calitatea sa procesuală pasivă într-un litigiu ce decurge din raportul de serviciu stabilit între un funcţionar public cu statut special şi o unitate cu personalitate juridică subordonată acestei instituţii.

7. Calitatea procesuală pasivă presupune existenţa unei identităţi între persoana pârâtului şi cel obligat în raportul juridic dedus judecăţii; or, în cazul în care reclamantul are calitatea de funcţionar public în cadrul unităţii subordonate Ministerului Afacerilor Interne, calitate procesuală pasivă nu poate avea decât unitatea în cadrul căreia funcţionează, fiind lipsit de relevanţă că aceasta, în calitate de ordonator secundar/terţiar de credite, angajează cheltuieli în limita creditelor repartizate.

8. Atragerea în proces a instituţiei publice centrale, în cadrul căreia este organizată şi funcţionează instituţia publică cu care este stabilit raportul de serviciu, nu poate fi justificată nici de necesitatea stabilirii unei garanţii pentru aprobarea şi repartizarea creditelor bugetare, potrivit art. 21 din Legea nr. 500/2002, o astfel de garanţie fiind nu numai lipsită de suport legal, dar şi inutilă, în condiţiile în care, potrivit art. 4 din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002, ordonatorii principali de credite bugetare au obligaţia să dispună toate măsurile ce se impun, inclusiv virări de credite bugetare, în condiţiile legii, pentru asigurarea în bugetele proprii şi ale instituţiilor din subordine a creditelor necesare pentru efectuarea plăţii sumelor stabilite prin titluri executorii.

B. Într-o altă opinie, s-a reţinut că Ministerul Afacerilor Interne are calitate procesuală pasivă, întrucât unităţile subordonate instituţiei centrale nu pot acţiona decât în limita alocaţiilor bugetare aprobate.

9. Conform art. 21 din Legea nr. 500/2002, Ministerul Afacerilor Interne, prin ministru, în calitate de ordonator principal de credite, repartizează creditele bugetare aprobate pentru bugetele instituţiilor publice ierarhic inferioare. Ca atare, pentru asigurarea fondurilor necesare plăţii unor drepturi de natură salarială, trebuie repartizate credite bugetare de către ordonatorul principal de credite. Prin urmare, s-a reţinut că, pentru asigurarea plăţii drepturilor de natură salarială, ordonatorul principal de credite trebuie să aprobe creditele bugetare, iar unitatea subordonată, ordonator secundar/terţiar de credite, angajează cheltuieli.

V. Opinia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

10. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, autorul sesizării, apreciază ca fiind în acord cu litera şi spiritul legii punctul de vedere conform căruia simpla calitate a Ministerului Afacerilor Interne, de ordonator principal de credite, nu atrage calitatea sa procesuală pasivă într-un litigiu ce decurge din raportul de serviciu stabilit între un funcţionar public cu statut special şi o unitate cu personalitate juridică subordonată acestei instituţii.

11. În susţinerea acestei opinii, autorul sesizării porneşte de la premisa legislativă, reprezentată de dispoziţiile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 360/2002), potrivit cărora poliţistul este funcţionar public cu statut special.

12. Ca funcţionar public statutar, raportul de serviciu al poliţistului rezultă din actul administrativ de numire în funcţie, acesta supunându-se normelor speciale cuprinse în Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 188/1999).

13. Instituţia publică, autoritatea în serviciul căreia se află şi îi este subordonat funcţionarul public, se comportă faţă de acesta ca un veritabil angajator. Actele sale sunt unilaterale, asemenea actelor oricărui angajator faţă de salariaţii săi, dar prin ele nu se exercită puterea publică, ci prerogativele de parte a raportului de muncă cu privire la cei aflaţi în serviciul său, chiar dacă drepturile băneşti cuvenite personalului din cadrul Ministerului Afacerilor Interne se plătesc din fondurile alocate de la bugetul de stat.

14. Ca terţ faţă de raportul de serviciu încheiat între funcţionarul public şi instituţia publică aflată în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, ministerul nu poate fi titularul vreunei obligaţii născute în temeiul acestui raport juridic, întrucât s-ar nesocoti aplicarea principiului res inter alios acta aliis neque nocere, neque prodesse potest, iar orice excepţie de la principiul relativităţii actului juridic trebuie să fie prevăzută de lege.

15. Calitatea Ministerului Afacerilor Interne de ordonator principal de credite nu poate justifica legitimarea sa procesuală în acest gen de cauze, întrucât atribuţiile sale prevăzute de art. 21 din Legea nr. 500/2002, referitoare la repartizarea creditelor către bugetele instituţiilor publice din subordine, privesc o etapă ulterioară a procesului, respectiv cea a executării hotărârii definitive de admitere a acţiunii.

16. Doar în măsura în care, deşi creditorul obligaţiei de plată a început executarea silită împotriva instituţiei publice debitoare, ordonatorul principal de credite nu îşi îndeplineşte obligaţia alocării de credite bugetare pentru plata titlurilor executorii, acesta poate fi chemat în judecată de către creditor pentru neîndeplinirea obligaţiei de a face, în temeiul dispoziţiilor art. 1.349 din Codul civil referitoare la răspunderea civilă delictuală şi art. 4 din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002.

17. Nici într-o eventuală cerere de chemare în garanţie, Ministerul Afacerilor Interne, în calitate de instituţie ierarhic superioară, nu poate avea calitate procesuală pasivă, întrucât nu este îndeplinită condiţia cerută de dispoziţiile art. 72 din Codul de procedură civilă, referitoare la existenţa obligaţiei de garanţie sau despăgubire faţă de instituţia publică aflată în subordinea sa.

18. Conform art. 222 din Codul civil, sub denumirea marginală „Independenţa patrimonială”, se consacră principiul potrivit căruia persoana juridică având în subordine o altă persoană juridică nu răspunde pentru neexecutarea obligaţiilor acesteia din urmă şi nici persoana juridică subordonata nu răspunde pentru persoana juridică faţă de care este subordonată, dacă prin lege nu se dispune altfel.

19. Chiar dacă, din punct de vedere juridic, ar exista o relaţie de subordonare între două persoane juridice, relaţie ce poate fi explicată prin autoritatea recunoscută conducătorului de armă, legea opreşte confuziunea patrimonială între acestea şi, în consecinţă, interzice răspunderea reciprocă a celor două persoane juridice pentru datoriile proprii, singura excepţie fiind atunci când ne aflăm în prezenţa confuziunii de patrimonii aparţinând persoanelor juridice.

2t). Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002 vizează executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii, fiind incidente în faza executării unei hotărâri judecătoreşti definitive prin care s-au recunoscut drepturi băneşti, nu în prima fază a procesului civil.

21. Obligarea ordonatorilor principali la alocarea creditelor bugetare necesare executării obligaţiilor băneşti derivate din raporturile de serviciu este lipsită de suport legal, dar şi inutilă, în condiţiile în care executarea acestei obligaţii nu poate fi făcută în alte condiţii decât cele prevăzute de procedura bugetară cuprinsă în Legea nr. 500/2002. Rolul, responsabilităţile şi, în consecinţă, relaţiile dintre ordonatorii de credite sunt tratate de legiuitor în art. 20-25 din Legea nr. 500/2002 şi detaliate prin acte normative subsecvente.

22. Concluzionează autorul sesizării că în procesul bugetar - care presupune elaborarea, aprobarea, executarea, controlul şi raportarea bugetului între ministere şi instituţiile subordonate cil personalitate juridică - se nasc raporturi de drept public, mai precis de drept administrativ, financiar sau fiscal, în considerarea calităţii acestora de ordonatori principali, secundari şi, după caz, terţiari de credite, cu rolurile şi responsabilităţile prevăzute de art. 21 şi 22 din Legea nr. 500/2002.

VI. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a instanţelor europene

23. În jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a instanţelor europene nu au fost identificate decizii relevante în privinţa chestiunii de drept ce formează obiectul sesizării.

VII. Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

24. Prin Decizia nr. 10 din 19 septembrie 20111 , pronunţată de Completul competent să judece recursul în interesul legii, instanţa supremă a reţinut că „în cadrul procesului bugetar, Ministerul Finanţelor Publice repartizează ordonatorilor principali de credite sumele alocate acestora prin bugetul de stat, îndeplinind un rol de administrator al acestui buget, dar nu are atribuţia de a vira acestora alte sume decât cele prevăzute în legea bugetului de stat şi cu respectarea acesteia.

În mod corelativ obligaţiei de diligentă ce revine instituţiilor publice în temeiul şi în executarea dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 22/2002, cu modificările şi completările ulterioare, Ministerul Finanţelor Publice are obligaţia de a efectua demersurile administrative necesare în vederea rectificării bugetului de stat.

Chiar în ipoteza în care ordonatorii de credite şi-ar îndeplini atribuţiile ce le revin în sensul formulării de propuneri de cuprindere în bugetul propriu a sumelor necesare plăţii obligaţiilor stabilite prin titluri executorii, iar Ministerul Finanţelor Publice, la rândul său, ar întocmi şi ar transmite spre aprobare propuneri de rectificare a bugetului de stat, dreptul de decizie aparţine legislativului.”

25. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reţinut, de asemenea, că „În temeiul atribuţiilor ce-i sunt stabilite prin Legea nr. 500/2002, Ministerului Economiei şi Finanţelor fi revine sarcina elaborării bugetului de stat în funcţie de propunerile ordonatorilor principali de credite, de necesităţile estimate pe anul respectiv şi de priorităţile stabilite de Guvern. Astfel fiind, obligarea sa ia alocarea sumelor necesara ordonatorilor principali de credite, în calitate de angajatori, pentru plata angajaţilor lor, este vădit nelegală şi netemeinică, între M.E.F. şi reclamanţi neexistând niciun fel de raporturi legale sau contractuale.”2

26. Tot astfel, „Faptul că, potrivit art. 20 alin. (1) din Legea nr. 500/2002 şi art. 7 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007, ministrul administraţiei şi internelor are calitatea de ordonator principal de credite nu justifică calitatea procesuală pasivă a recurentului, în raportul juridic referitor la plata drepturilor salariate solicitate de intimata-reclamantă, câtă vreme aceasta se afla, în perioada de referinţă, în raporturi de muncă cu recurenta-pârâtă Direcţia Generală Anticorupţie, instituţie al cărei director generai are calitatea de ordonator terţiar de credite, potrivit anexei nr. 2 la Ordinul M.A.I. nr. 192/2010. Având în vedere că, potrivit ari. 21 alin. (1) din Legea nr. 500/2002, ordonatorul principal de credite doar repartizează creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice ierarhic inferioare, ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terţiari de credite, iar, potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol, ordonatorii terţiari de credite sunt cei care utilizează creditele astfel repartizate în bugetul propriu, în raportul juridic obligaţional dedus judecăţii, calitate procesuală pasivă nu poate avea decât recurenta-pârâtă DGA.3

VIII. Raportul asupra recursului în interesul legii

27. Raportul apreciază că recursul în interesul legii este admisibil şi propune admiterea acestuia, în sensul că, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 21 din Legea nr. 500/2002, ale art. 7 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007, coroborate cu prevederile art. 4 din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002 şi ale art. 222 din Codul civil, Ministerul Afacerilor Interne, în calitatea sa de ordonator principal de credite, nu are calitate procesuală pasivă în litigiile dintre angajaţi şi instituţiile/unităţile cu personalitate juridică aflate în subordinea sa, având ca obiect solicitarea unor drepturi de natură salariată.

IX. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

28. Recursul în interesul legii îndeplineşte condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 514 şi 515 din Codul de procedură civilă, fiind exercitat de un subiect de drept căruia legea îi recunoaşte legitimare procesuală şi având ca obiect o problemă de drept pentru care s-a făcut dovada că a fost soluţionată în mod diferit, prin hotărâri judecătoreşti definitive, pronunţate de mai multe instanţe judecătoreşti de pe teritoriul ţării.

29. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost învestită, pe calea recursului în interesul legii, cu pronunţarea unei decizii prin care să se asigure interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor legale incidente, supuse discuţiei şi citate la pct. II, în sensul lămuririi problemei calităţii procesuale pasive a Ministerului Afacerilor Interne în litigiile dintre angajaţi şi instituţiile/unităţile cu personalitate juridică aflate în subordinea acestui minister, având ca obiect solicitarea unor drepturi de natură salarială, raportat la calitatea sa de ordonator principal de credite.

30. Deşi obiectul sesizării vizează calitatea procesuală pasivă a Ministerului Afacerilor Interne în litigiile dintre angajaţi şi instituţiile/unităţile cu personalitate juridică aflate în subordinea acestui minister, având ca obiect solicitarea unor drepturi „de natură salarială”, argumentele invocate în continuare, în fundamentarea soluţiei pronunţate, sunt valabile şi pentru litigiile având ca obiect solicitarea unor „drepturi salariate”,

31. Potrivit dispoziţiilor Legii nr. 188/1999, care reprezintă statutul general al funcţionarilor publici, aceştia se află în raporturi de serviciu cu instituţiile şi autorităţile de care aparţin, care se exercită pe baza actului de numire, emis în condiţiile legii [art. 4 alin. (1)].

32. Ceea ce particularizează în mod esenţial raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici faţă de raporturile de muncă ale salariaţilor rezidă în faptul că funcţionarii publici sunt purtători ai puterii publice, pe care o exercită în limitele funcţiei lor.

33. Conform art. 5 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 188/1999, pot beneficia de statute speciale funcţionarii publici care îşi desfăşoară activitatea în cadrul poliţiei şi altor structuri ale Ministerului Afacerilor Interne.

34. Statutul poliţistului este reglementat de Legea nr. 360/2002. În raport cu prevederile art. 1 alin. (1) din acest act normativ, poliţistul este funcţionar public civil, cu statut special, înarmat, ce poartă, de regulă, uniformă şi exercită atribuţiile stabilite pentru Poliţia Română prin lege, ca instituţie specializată a statului.

35. În cazul funcţionarilor publici cu statut special, Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Codul muncii), constituie dreptul comun, astfel că, pe de o parte, principiile sale generale sunt aplicabile şi acestor raporturi de muncă, iar, pe de altă parte, dispoziţiile proprii îşi vor găsi aplicare, în mod subsidiar, atunci când legea specială nu conţine alte prevederi şi numai în măsura în care ele nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de serviciu menţionate.

36. Şi în situaţia acestei categorii de funcţionari publici raporturile de serviciu prezintă trăsături caracteristice, asemănătoare celor izvorâte din raporturile de muncă, una dintre acestea constând în faptul că pentru activitatea desfăşurată ei primesc o remuneraţie.

37. Plata drepturilor băneşti cuvenite poliţiştilor se face din fondurile alocate de la bugetul de stat (art. 77 din Legea nr. 360/2002).

38. Problema de drept care a generat practica judiciară neunitară vizează calitatea procesuală pasivă a Ministerului Afacerilor Interne, în calitatea sa de ordonator principal de credite, în litigiile dintre angajaţi şi instituţiile/unităţile cu personalitate juridică aflate în subordinea sa, având ca obiect solicitarea unor drepturi de natură salarială.

39. Codul de procedură civilă reglementează în mod expres condiţiile de exercitare a acţiunii civile, respectiv: capacitatea procesuală, calitatea procesuală, formularea unei pretenţii şi interesul (art. 32).

40. După cum se poate observa, calitatea procesuală este una dintre condiţiile ce se cer a fi întrunite cumulativ pentru exercitarea acţiunii civile. Conţinutul acestei noţiuni este precizat în cuprinsul art. 36 din Codul de procedură civilă, potrivit căruia „Calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii. Existenţa sau inexistenţa drepturilor şi a obligaţiilor afirmate constituie o chestiune de fond”

41. În consecinţă, calitatea procesuală este determinată de transpunerea în plan procesual a subiectelor raportului juridic de drept substanţial dedus judecăţii.

42. Potrivit doctrinei, calitatea procesuală presupune existenţa unei identităţi între persoana reclamantului şi cel care este titularul dreptului afirmat (calitate procesuala activă), precum şi între persoana chemată în judecată (pârâtul) şi cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecăţii (calitate procesuală pasivă).

43. Particularizând, în situaţia în care pretenţia formulată prin acţiune, alcătuind obiectul cererii de chemare în judecată, constă în acordarea unor drepturi de natură salarială, ţinând seama că subiectele raportului de serviciu sunt determinate, stabilirea calităţii procesuale nu prezintă dificultăţi, părţile din raportul de drept procesual fiind identice cu subiectele raportului juridic de drept substanţial.

44. În cazul în care reclamantul înţelege să acţioneze în justiţie pentru recunoaşterea şi valorificarea drepturilor sale atât instituţia/autoritatea publică angajatoare, cât şi autoritatea publică centrală, în considerarea calităţii acesteia de ordonator principal de credite, determinarea calităţii procesuale pasive presupune identificarea subiectului pasiv al raportului juridic dedus judecăţii, respectiv titularul obligaţiei de plată a drepturilor salariale.

45. În accepţiunea art. 159 alin. (1) din Codul muncii, care constituie dreptul comun în materie, salariul reprezintă contraprestaţia muncii depuse de salariat în baza contractului individual de muncă.

46. O caracteristică a raportului juridic de muncă este aceea că poate exista numai între două persoane, spre deosebire de raportul obligaţional civil, în cadrul căruia poate fi, uneori, o pluralitate de subiecte active sau pasive.

47. Pe cale de consecinţă, ţinând seama şi de caracterul exclusiv al competenţei (una şi aceeaşi atribuţie trebuie să aparţină unei singure autorităţi publice), în problema de drept supusă analizei se poate concluziona că legitimarea procesuală pasivă revine doar autorităţii publice cu care funcţionarul public se află în raporturi de serviciu, întrucât acesteia îi aparţine prerogativa stabilirii şi acordării drepturilor salariale.

48. Potrivit art. 7 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007, „Ministrul administraţiei şi internelor are calitatea de ordonator principal de credite”.

49. În măsura în care pretenţiile deduse judecăţii vizează exclusiv acordarea unor drepturi salariale sau de natură salarială, fără a pune în discuţie atribuţiile legal reglementate ale ordonatorului principal de credite, Ministerul Afacerilor Interne nu poate avea calitate procesuală pasivă în acest gen de cauze.

50. Interesul atragerii în proces şi a ordonatorului principal de credite, pe motiv că acest demers ar reprezenta o garanţie a executării obligaţiei de plată ce revine instituţiei/autorităţii publice cu care este stabilit raportul de serviciu, nu este de natură să conducă la o altă concluzie, întrucât acest interes nu este unul legitim, atâta vreme cât atribuţiile prevăzute de lege în materia repartizării creditelor bugetare, alocării şi stabilirii destinaţiei acestora nu cuprind o obligaţie de garanţie sau de despăgubire a ordonatorului principal de credite, care să constituie fundamentul pretenţiilor deduse judecăţii.

51. O obligaţie de garanţie sau de despăgubire nu se reflectă nici în dispoziţiile art. 4 din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002, care instituie obligaţia ordonatorului principal de credite, în procedura de executare, de a dispune toate măsurile ce se impun, în vederea asigurării în bugetele proprii şi ale instituţiilor din subordine a creditelor bugetare necesare pentru efectuarea plăţii sumelor stabilite prin titluri executorii.

52. Un argument suplimentar din perspectiva analizată este reprezentat de dispoziţiile art. 222 din Codul civil, sub denumirea marginală „Independenţa patrimonială”, care consacră principiul potrivit căruia persoana juridică având în subordine o altă persoană juridică nu răspunde pentru neexecutarea obligaţiilor acesteia din urmă şi nici persoana juridică subordonată nu răspunde pentru persoana juridică faţă de care este subordonată, dacă prin lege nu se dispune altfel. Aşadar, independent de existenţa din punct de vedere juridic a unei relaţii de subordonare între două persoane juridice, legea opreşte confuziunea patrimonială între acestea şi, în consecinţă, interzice răspunderea reciprocă a celor două persoane juridice pentru obligaţiile proprii.

53. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 517 alin. (1) cu referire la art. 514 din Codul de procedură civilă,

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE şi JUSTIŢIE

În numele legii

DECIDE:

Admite recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie si, în consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 21 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 7 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 4 din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 222 din Codul civil, adoptat prin Legea nr. 287 din 17 iulie 2009, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Ministerul Afacerilor Interne, în calitatea sa de ordonator principal de credite, nu are calitate procesuală pasivă în litigiile dintre angajaţi şi instituţiile/unităţile cu personalitate juridică aflate în subordinea sa, având ca obiect solicitarea unor drepturi de natură salarială.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 13 iunie 2016.

 

VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE IULIA

CRISTINA TARCEA

Magistrat-asistent,

Aurel Segărceanu

 


1 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 786 din 4 noiembrie 2011.

2 Decizia nr. 237 din 23 ianuarie 2008 - Secţia de contencios administrativ şi fiscal.

3 Decizia nr. 5.562 din 23 noiembrie 2011 - Secţia de contencios administrativ şi fiscal.

 

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.